Docstoc

Program guvernare locală 2012-2016

Document Sample
Program guvernare locală 2012-2016 Powered By Docstoc
					          PROGRAMUL DE GUVERNARE LOCALĂ
                                2012-2016


                                 CUPRINS



1. Relaţia cu cetăţenii - transparenţă decizională
      a. Deschidem Primăria

      b. Introducem sistemul e-administraţie

      c. Implicăm cetăţenii



2. Dezvoltare economică - locuri de muncă
      a. Acordăm sprijin celor care creează locuri de muncă

     b. Susţinem marile companii clujene

     c.   Sprijinim IMM-urile

     d. Conceptul de parc tehnologic – IT



3. Modernizare urbană
      a. Considerații critice asupra Proiectului de Plan Urbanistic General
         (PUG)

      b. Construim locuinţe

      c. Construim grădiniţe

      d. Continuăm programul de reabilitare termică a clădirilor

      e. Modernizăm sistemul de încălzire centrală



4. Mediu curat şi viaţă sănătoasă


5. Turism, sport şi timp liber


                                                                          1
      a. Turism şi timp liber

      b. Sport



6. Ordine publică și siguranţă

7. Sănătate publică


8. Cluj – Capitală Culturală Europeană 2020 - Provocare majoră a
  noii administraţii



9. Seniorii oraşului – implicaţi în deciziile administraţiei


10.      Nevoi sociale


11.      Cluj-Napoca – oraș tânăr/studenţesc




                                                               2
                                      ARGUMENT


       Clujul este orașul pe care-l iubesc, aici îmi am rădăcinile, speranţele şi orizonturile.
Aici am învăţat de la părinţii mei şi de la viaţă meseria de antreprenor. Aici am învățat
pasiunea pentru libertate.

      Am ales să intru în luptă şi să candidez pentru Primăria Cluj-Napoca deoarece nu
vreau să mai trăiesc într-un oraș condus de forţe politice imature şi de oameni foarte
puternic legaţi de un trecut falimentar din punct de vedere politic şi economic.

        Renunţ la activitatea de om de afaceri pentru a-mi pune toată experienţa şi tot
efortul la dispoziţia unei lupte în care sunt convins şi cu cea mai mare fermitate. Ştiu ceea
ce nu vreau şi, împreună cu numeroşii clujeni care mi-au dat încrederea lor în toţi aceşti
ani, ştiu şi ceea ce vreau.

       Actuala conducere a orașului a fost zdrobită de fapte şi depăşită de vremuri.
Distruşi de greutatea sistemului de finanţare ilegală a partidului din care fac parte, ei lasă
orașul nepregătit şi într-o situaţie incertă în momentul dificil al unei crize economice fără
precedent.

       Ca niciodată până acum, Clujul are nevoie de persoane cu capul pe umeri şi cu o
experienţă consolidată, creative şi inovative, capabile să facă orașul să progreseze.

       Actuala conducere a orașului nu este doar nepregătită să-l administreze ci poartă
cu ea şi o moştenire morală indoielnică. Partidul din care ei fac parte pretinde să se fi
schimbat, spun că ar fi devenit liberal-democraţi. Dar nu e adevărat. Oamenii lor sunt
mereu aceiaşi, mentalitatea lor, cultura lor, convingerile lor cele mai profunde,
comportamentele lor au rămas aceleaşi. Ei sunt oamenii care nu cred în piaţa liberă, nu
cred în iniţiativa privată, nu cred în profit, nu cred în individ. Nu cred că lumea poate
deveni mai bună prin aportul liber al atâtor persoane diferite între ele. Nu s-au schimbat.
Ascultaţi-i vorbind, uitaţi-vă la jurnalele de știri, citiţi-le presa. Ei nu mai cred în nimic. Ar
vrea să transforme orașul într-o piaţă care urlă, care se răzvrăteşte, care condamnă. Din
acest motiv suntem constrânşi să ne opunem lor. Deoarece noi credem în oameni, în
familie, în întreprindere, în competiţie, în dezvoltare, în eficienţă, în piaţa liberă, în valori
comunitare şi în solidaritate.

        Dacă am decis să intru în luptă şi dacă acum vă cer şi vouă să faceţi la fel– vouă,
tuturor –este pentru că visez un oraș liber, unde nu există frică, unde în loc de invidie
socială şi ură există generozitate, dedicare, solidaritate, dragoste pentru muncă, toleranţă
şi respect pentru viaţă și semeni.

        Ceea ce vrem să le oferim clujenilor e un program alcătuit doar din angajamente
concrete. Noi vrem să acordăm sprijin şi încredere celor care creează locuri de muncă şi
bunăstare. Noi vrem să oferim spaţiu oricui vrea să-şi făurească şi să-şi construiască
propriul viitor. Vrem o administraţie care să ştie să dea o demnitate adecvată familiei, care
să ştie să respecte orice credinţă şi care să ofere speranţă pentru cei slabi, pentru cine are
nevoie de îngrijire, pentru cine, după o viaţă de muncă, are dreptul să trăiască în linişte
după o viață de muncă.



                                                                                                3
       O administraţie care să dea mai multă atenţie şi să aibă mai mult respect faţă de
mediul înconjurător, care să se opună cu maximă determinare criminalităţii, corupţiei şi
drogurilor. Care să garanteze cetăţenilor mai multă siguranţă, mai multă ordine şi mai
multă eficienţă.

      Ca om de afaceri, ca simplu cetăţean şi acum ca unom hotărât care intră în luptă fără
frică, dar cu determinarea şi cu seninătatea pe care le-am învăţat de la viaţă, vă spun că e
posibil să terminăm cu o administrație de vorbărie, de lupte stupide şi de politicieni fără
meserie. Vă spun că putem, vă spun că trebuie să construim împreună pentru noi şi pentru
copiii noştri un oraş mai prosper, mai modern, şi nu în ultimul rând, mai liber.




                                                                          Marius NICOARĂ

                                             Candidatul USL pentru Primăria Cluj-Napoca




                                                                                          4
       1. Relaţia cu cetăţenii - transparenţă decizională

a. Deschidem Primăria
       Clujeanul este partenerul administraţiei și nu subordonatul ei.

       Din respect pentru acest principiu, vom elabora și prezenta la intrarea în
instituţie o hartă informatizată a funcţiunilor tuturor serviciilor și direcţiilor prin care va
trece cetăţeanul, pornind de la problema cu care acesta a decis să deschidă ușa
Primăriei. Harta va prezenta și responsabilul pe fiecare dintre etape. La capătul fiecarei
etape, clujeanul care a parcurs în drumul sau doar o etapă va avea o casetă în care își va
putea înscrie opiniile despre modul în care a fost tratat.

       Această hartă va fi prezentată și pe site-ul Primăriei, pentru toţi clujenii care
folosesc această cale de informare.

       Deciziile în cadrul Primăriei nu se vor mai lua în spatele ușilor închise. Noi
credem că primarul, pe durata mandatului său, administrează banii clujenilor. El este
direct responsabil de modul în care aceștia sunt cheltuiţi. Toate licitaţiile şi detaliile
contractelor care implică resursele comunităţii vor fi prezentate pe site-ul Primăriei.

      Vom reacţiona în timp real la orice solicitare de informaţii de interes public,
având în vedere că, în conformitate cu studiul Institutului de Politici Publice din
decembrie 2011, municipiul Cluj-Napoca se află pe unul din ultimele locuri la capitolul
transparenţă, nerăspunzând nici până la această oră solicitărilor legate de modul de
concesionare al serviciilor de iluminat public, salubrizare, spaţii verzi și străzi.



b. Introducem sistemul e-administraţie
       Promovăm sistemul e-administraţie, prin care un volum însemnat din activitatea
Primǎriei va fi informatizatǎ, eliminându-se subiectivismul sau chiar abuzurile
funcţionarilor. Spre exemplu, vom informatiza majoritatea etapelor pentru obţinerea
autorizaţiei de construire, actualizarea dosarelor ANL și locuinţe sociale, depunerea
documentaţiilor de finanţare pentru ONG-uri.
        Vom modifica esenţial site-ul Primărie astfel încât să asigure cu adevărat
transparenţa activităţilor desfăşurate în instituţie și în egală măsură să asigure o căutare
facilă pentru prezentarea fiecărui tip de informaţie, a fiecarui tip de formular necesar
persoanelor care utilizează această cale de accesare a informaţiilor de interes public.

      Şedintele de Consiliu Local vor fi transmise live pe site-ul Primăriei. Aceste
şedinţe vor fi înregistrate şi stocate pe site.

      Vom asigura implementarea proiectului finanţat din fonduri europene ‘’Sistem
informatic integrat pentru servicii online oferite în Municipiul Cluj-Napoca’’.

       După 8 ani de administraţie PDL, la Cluj suntem abia la implementarea primei
etape a conceptului de ghișeu unic, respectiv înregistrarea cererilor.



                                                                                             5
        Ne propunem ca până la finalul anului 2013 Primăria să devină pe deplin
informatizată, astfel încât fiecare cetăţean să poată consulta în orice moment de pe
computerul personal, stadiul în care se află solicitarea sa, mergând până la afişarea
încasărilor şi plăţilor zilnice ale instituţiei, astfel încât să putem vorbi de o transparenţă
totală a gestionării banului public.



c. Implicăm cetăţenii
        Noi credem în valoarea pe care fiecare clujean o poate aduce comunităţii prin
activitatea sa, prin ideile sale, prin IMPLICARE.

       Promovăm o administraţie a clujenilor pentru clujeni.

      Proiectele Primăriei vor fi rezultatul unor consultări permanente cu toţi locuitorii
municipiului. În cazul deciziilor de mare impact pentru populaţie, care implică utilizarea
unor resurse considerabile ale comunităţii, vom apela la referendumuri locale.

       Până la finalul anului 2012 vom crea cadrul instituţional pentru implicarea
societăţilor civile în actul de administrare, care se vor afla trimestrial în dialog cu
Primarul şi Consiliul Local:

   1. Continuarea și amplificarea colaborării cu Consiliul Civic Local ca structură
      validată în ceea ce înseamnă dezbaterea publică și implicarea civică în
      administraţia locală (trimestrial);

   2. Înfiinţarea Consiliului Consultativ al Studenţilor – reprezentanţii studenţilor
      din fiecare facultate/universitate (trimestrial);

   3. Înfiinţarea unei Gărzi Civice a Pensionarilor.

   4. Înființarea unui Consiliu Consultativ al Asociațiilor de Locatari și
      Proprietari.

      Din aceste consilii vom selecta în permanenţă ideile vizionare și în acelaşi timp
vom construi echipele de lobby pentru interesele municipiului.

      Universităţile clujene vor fi parte a fiecărui demers privind evoluţia
municipalităţii.



      Principiul construcţiei bugetare este bugetul multianual. Vom urma paşii
proiecţiilor bugetare europene pentru a fi racordaţi permanent atât la potenţialul
de accesare a resurselor europene, cât şi la obiectivul major propus pentru
următorii opt ani: Cluj - Capitală Culturală Europeană 2020.




                                                                                            6
       2. Dezvoltare economică - locuri de muncă

       a. Acordăm sprijin celor care creează locuri de muncă

       Unul dintre principalele noastre obiective îl constituie transformarea Primăriei
într-un partener loial pentru toţi investitorii care pot contribui la crearea de noi locuri
de muncă.

       În acest sens se va constitui „Grupul de Lucru al Primarului” pentru mediul
de afaceri și investiţii. Acesta va fi format din 7 – 10 oameni de afaceri și manageri
implicaţi în marile companii clujene.

      Aceștia își vor prezenta viziunea economică, propunerile lor şi vor asista
construcţia şi execuţia bugetară.

      Vom ajusta toate impozitele și taxele locale pentru care există prevederi legale
permisive, la nivelul lor inferior. De exemplu, impozitul pe clădirile reevaluate va fi
coborât de la nivelul din prezent de 0,9% până la nivelul minim legal de 0,25%.

       Vom realiza un centru expozițional cu o capacitate de minim 10.000 metri pătraţi.



b. Susţinem marile companii clujene
       Primăria va deveni un partener real pentru aceste societăţi, va consulta
reprezentanţii lor şi va căuta toate soluţiile posibile pentru asigurarea facilităţilor de
care acești investitori au nevoie, pentru implementarea strategiilor pe termen lung.

       Vom asigura suportul de comunicare: Primărie – Guvern – Marii Investitori.
Marile investiţii locale au nevoie de sprijin şi interes guvernamental. Aceste companii
clujene vor fi parte integrantă a ”Brand-ului Clujului” pe care il vom construi împreună.



c. Sprijinim IMM-urile
        Primăria Cluj-Napoca nu are rezerve considerabile de teren, compacte, pentru
dezvoltarea capacităţilor de producţie locală care să poată fi concesionate la preţuri de
criză şi decente, pentru dezvoltarea investiţiilor locale. În acest context, prioritate 0 vor
avea IMM-urile cu sediul social în Municipiul Cluj-Napoca şi care au activităţi de minim 5
ani în acest oraş.

       În obiectivele noastre se regăseşte realizarea de parcuri tehnologice în zonele
adiacente zonelor sistematizate pe axul Vest-Est, în parteneriate publice locale în
domeniile producţiei, servicilor şi în sfera tehnoligiei şi IT. Vom facilita punerea la
dispoziţia    partenerilor    locali    din    rândul    IMM-urilor      a     suprafeţelor
parcelate/sistematizate, pentru crearea facilităţilor mai sus precizate în condiţii şi la
preţuri accesibile, aşa cum în istoria recentă au fost găsite soluţii similare pentru mari
companii sau corporaţii. Condiţionarea partenerilor trebuie să vizeze în contrapartidă,



                                                                                           7
recrutarea forţei de muncă din mediul universitar local şi absorţia forţei de muncă
locale.

        Impozitarea clădirilor şi a terenurilor din aceste zone se va realiza la nivelul
minim legal, astfel încât să se dezvolte inclusiv tentaţia investitorilor care au sediile în
centrul municipiului, pentru o relocare a activităţii, cu efecte benefice inclusiv asupra
disciplinei urbanistice locale.

        Vom asigura totodată fundamentarea documentaţiei şi implementarea
obiectivului de investiţii Centru TEAM (tehnologie, evoluţie, antreprenoriat,
microintreprinderi) - Zona metropolitană Cluj - de sprijinire a afacerilor, proiect
care își propune a fi realizat din fonduri nerambursabile.



d. Conceptul de parc tehnologic – IT
       Acestea ar urma să fie amplasate de preferinţă în proximitatea campusurilor
universitare în așa fel încât comunicarea dintre investitori, cercetători și studenţi să fie
una directă. Astfel, vom încuraja și facilita accesul studenţilor la stagii de practică în
cadrul companiilor prezente în parcul tehnologic, ne vom asigura că studenţii și
cercetătorii clujeni reprezintă principalul bazin de recrutare de forţă de muncă, vom
stimula investitorii să sprijine cu resurse tehnologice și financiare programele de
cercetare din cadrul universităţilor.



Obiectiv general
      Transformarea Clujului în cel mai mare centru IT din România și în unul
dintre cele mai importante din Europa.

       Premise

       -   în momentul de faţă Clujul este cel mai important centru IT din ţară, al doilea
           după București;

       -   Clujul a dat câteva companii puternice de IT, atât în domeniul web (Trilulilu)
           cât și în domeniul de producţie & outsourcing software (Softvision, Brinel,
           Arobs, EBS, IQuest etc.);

       -   mai multe multinaţionale software au ales Clujul ca zonă de desfășurare a
           operaţiunilor de producţie sotfware (Endava, Yonder, ISDC etc);

       -   în 2010 erau 8.500 de angajaţi în domeniul IT, iar ca cifră de afaceri câteva
           zeci de milioane de Euro;

       Toate cele de mai sus sunt un efect al forţei de muncă calificate pregătite de
universităţile clujene.




                                                                                          8
       Mijloacele generale pentru atingerea obiectivului:

       -   Realizarea unui program pilot în parteneriat cu Guvernul României pentru
           acordarea de facilităţi companiilor de IT&C deschise în Cluj-Napoca;

       -   Crearea unui parc tehnologic dedicat cercetării & dezvoltării de produse și
           servicii în domeniul software;

       Programul și strategia vor fi realizate în parteneriat cu antreprenori din domeniul
IT.



Parcul Tehnologic
       Componenta 1 – Cluj-Napoca „Start-Up Center”

       Un complex cuprins în parcul tehnologic dedicat start-uprilor din domeniul
cercetării și dezvoltării de produse și servicii sotfware.
       -   centrul va fi realizat în parteneriat public - privat;
       -   complexul va avea două funcţionalităţi:
                  o incubator
                  o accelerator
       -   cum vor fi primite companiile în program:
                  o pe baza unui plan de afaceri
                  o obiect de activitate cercetare & dezvoltare software
                  o companiile se adresează minim pieţei naţionale

       În urma selecţiei pe baza criteriilor, companiile vor fi:
       -     respinse
       -     înregistrate în sistemul de incubare
       -     înregistrate în sistemul de accelerare
        Incubatorul. Pe o perioadă definită de timp companiile incubate vor beneficia pe
baza unor sume modice de tot ce e necesar pentru a-și desfășura activitatea (spaţiu,
logistică, echipamente, consultanţă). Astfel business-urile se vor putea concentra pe ceea
ce au de făcut, adică software și nu pe alte probleme curente.

       Acceleratorul. Toate facilităţile oferite de incubare, plus o finanţare între 30.000
Euro și 50.000 Euro în schimbul unei părţi din acţionariatul companiei.



       Componenta 2 - Cluj-Napoca Software Park

       Se va constitui o echipă de atragere a companiilor mari din domeniul software;
       În parteneriat cu investitori privați în parcul tehnologic vor fi construite clădiri
de birouri pentru închiriere;

       Companiile atrase, pe baza unor criterii, vor beneficia de o serie de avantaje:
       -    costuri mici de închiriere
       -    scutiri de taxe


                                                                                         9
          -     oferirea de teren în concesiune în parc pentru construirea sediilor


          Componenta 3 - Cluj-Napoca Software University

          În cadrul parcului va fi creat un centru educaţional, tot în parteneriat public
privat.

      Scopul centrului va fi să ofere cursuri complementare sistemului academic,
adaptate la cerinţele mediului privat (facultăţile sunt uneori în urmă cu programa).

       Pentru realizarea acestor obiective avem în vedere atragerea de fonduri, pe bază
de proiecte, de la Uniunea Europeană, care acordă o importanţă deosebită iniţiativelor
strategice de cercetare și inovare. De altfel, odată cu începerea noului ciclu bugetar
european 2014-2020, aceasta va deveni principala componentă în bugetul unional,
pentru ca Uniunea să își sporească nivelul de competitivitate economică la nivel
mondial. Astfel, Clujul se va alinia la tendinţele europene, iar investiţiile majore în
dezvoltarea orașului nu vor constitui o povară pentru bugetul local.




          3. Modernizare urbană


a. Considerații critice asupra Proiectului de Plan Urbanistic General
(PUG)


Dezvoltarea urbană a Municipiului Cluj-Napoca a fost profund viciată de lipsa
reglementărilor, lipsa viziunii şi corupție. PUG-ul aprobat în 1999 a fost complet depăşit
de boom-ul imobiliar început la Cluj în anii 2003-2004.

      Cel mai mare eşec imobiliar şi urbanistic al administraţiei Boc-Apostu îl
reprezintă compromiterea celor două proiecte imobiliare: Cartierul Tineretului şi Lomb,
dovadă clară a lipsei de viziune şi amatorismului în probleme de administraţie.

       Administraţia Boc-Apostu, deşi conştientă că PUG-ul oricum depăşit expiră în
2009, nu s-a preocupat nici un moment de crearea premizelor pentru un nou PUG
adaptat noii situaţii urbanistice care să regleze pentru următorii 10 ani dezvotarea
urbanistică a oraşului. Drept rezultat şi actualul proiect de PUG început în 2010 este încă
în dezbatere şi nu poate fi finalizat mai devreme de 2013 fiind după aprecierea noastră
la rândul său depăşit. Această stare de fapt a dus la haosul urbanistic din prezent şi a
generat corupţie generalizată care a culminat cu rușinoasa arestare a primarului Sorin
Apostu.




                                                                                        10
     Centrura Vâlcele-Apahida are acelaşi traseu în PUG, deşi acest traseu este
compromis pe o porţiune de circa 2 km. Nu există soluţie alternativă.

       Există PUZ-uri în vigoare pe o lăţime actuală a străzii Calea Turzii de 37 m în timp
ce proiectul noului PUG prevede o lăţime de 54 m. Nu există nici o propunere viabilă cu
privire la asigurarea lărgirii drumurilor, nici din perspectiva realităţii din teren şi nici
din perspectivă financiară (eventualele despăgubiri pentru traseele care ar trebui să
traverseze proprietăţi private).

       Nu există nici o planşă şi nici un raport care să reglementeze traficul auto. Tot
ceea ce există ne prezintă aceleaşi circulaţii pe care deja le cunoaștem şi care după cum
putem constata nu sunt o soluţie pentru scoaterea/decongestionarea traficului din
municipiu. Exemplificăm şi alte câteva cazuri care arată slaba elaborare a aspectului
legat de traficul auto:

       -   Accesul spre Baumax-ul de pe Calea Turzii nu este prevăzut.

       -   PUZ-ul Cora lipseşte din noul PUG.

       -   Zona centrală se extinde ajungând să cuprindă şi Clujana. În acest context era
           de aşteptat să existe o reglementare a sensurilor/circulaţiilor din jurul acestui
           obiectiv. Ori, circulaţia schematizata în jurul Clujanei a rămas acelaşi. În
           schematizarea noului PUG nu apare nicio modificare.

       -   Cartierul Bună Ziua nu are prezentate coerent funcţiunile comerciale şi
           publice.

        Se localizează în proiectul PUG-ului carenţe majore în elaborarea documentaţiei
specifice zonei de protecţie a monumentelor. Există doar o documentaţie cu caracter
general, fără o bază de date cu relevee şi desfăşurări de faţade absolut necesare pentru
toţi cei interesaţi de efectele PUG-ului.

       În harta care ar trebui să cuprindă propunerile pentru traficul teritorial nu apare
nici o modificare faţă de traseele actuale, chiar dacă la nivel de dezbatere toată lumea
admite că avem nevoie de o zonă pietonală în centrul municipiului. În fapt, nu există nici
o propunere de soluţie pentru acest subiect.

     Nu există o planşă a traficului auto care să asigure reglementarea transportului în
comun.

       La dezbaterile publice pentru PUG, cei mai activi şi implicaţi au fost proprietarii
de terenuri de la marginea perimetrului urban doritori să îşi treacă proprietăţile în
intravilan. Acest lucru în mare măsură s-a realizat. Nu există însă nici un indiciu în
configuraţia actuală a proiectului de PUG al preluării propunerilor reprezentaţilor
interesului public în aceste dezbateri. De aici compromisul rezultat în materie de
circulaţii, funcţiuni comerciale şi nu în ultimul rând perspectiva esteticii urbane.

     Aşa cum este realizată proiecţia inelului de ocolire Floreşti-Zorilor-Apahida
în proiectul PUG-ului apreciem că propunerea este fezabilă şi realizabilă
împărtăşind-o integral.

      Prioritatea imediată o reprezintă actualizarea acestui proiect de PUG ţinând
seama de realităţile din teren.


                                                                                         11
       Dezbaterea publică va fi realizată pe zone, cartiere, străzi, astfel încât interesul
privat şi cel public să ajungă la un compromis rezonabil.

       Până în primăvara anului 2013 acest proiect de PUG trebuie aprobat.

       În conditiile în care problemele juridice ale terenurilor suport pentru realizarea
inelului de ocolire vor fi greu de depăşit, venim în dezbaterea pe PUG cu soluţii majore
alternative pentru rezolvarea problemei traficului în municipul Cluj-Napoca.

       Nu există soluţii miraculoase, dar există soluţii spectaculoase.

       Inelul de ocolire Floreşti- Zorilor- Apahida schematizat în proiectul PUG.

       Soluţionarea problemei traficului în municipiul Cluj-Napoca pe termen lung
este vitală şi impune abordări curajoase şi responsabile. În opinia noastră există şi
alte două abordări:
       -   construirea unui culoar auto subteran;
       -   construirea unui culoar rutier suspendat folosind albia Someşului;
       Configuraţia geografică a municipiului Cluj-Napoca nu permite alte variante.




Stare de fapt
        Prin crearea de noi sensuri unice şi semaforizări în municipiul Cluj-Napoca, în
acest moment devine o certitudine faptul că nu mai pot fi soluţionate problemele legate
de fluidizarea circulaţiei.

       Este evident că infrastructura rutieră existentă în acest moment nu mai face faţă
şi nu poate fi extinsă deoarece la proiectarea iniţială nu s-a prevăzut volumul traficului şi
nici expansiunea din prezent a oraşului atât pe verticală, cât mai ales pe orizontală.

       Soluţia exproprierii sau a demolării clădirilor din zona centrală nu este fezabilă
pentru extinderea tramei stradale, având în vedere valoarea istorică şi urbanistică a
zonei centrale şi perimetral centrale.

      Aglomerarea urbană şi volumul actual al traficului din municipiu a generat o
presiune greu de cuantificat pe zona de protecţie istorică a oraşului.



Argumente şi propuneri
      Fluidizarea traficului este gândită în special pentru dezvoltarea în perspectivă a
municipiului. Nu dorim să fim mereu în urma evenimentelor.

      Comunitatea clujeană vizează un obiectiv: Capitală Culturală Europeană
2020. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt vitale soluţiile de punere în valoare



                                                                                          12
a centrului istoric al Clujului, inclusiv prin degrevarea acestei zone de traficul
auto.



Solutia 1- Traversare supraterană – viaduct și monorail

       Crearea căii rutiere de acces Vest-Est, prin soluţia tehnică propusă de noi, este
legată de necesitatea descongestionării traficului auto din zona centrală, respectiv
creşterea siguranţei pietonale, micşorarea riscului de accidente, micşorarea poluării din
zona centrală, scăderea timpilor de tranzitare a oraşului, asigurarea preluării traficului
auto de mic tonaj şi nu în ultimul rând, de nevoia de a găsi soluţii pentru punerea în
valoare a sitului central, inclusiv prin realizarea de zone pietonale complete şi nu
parţiale (a se vedea bd Eroilor).

        Practic varianta propusă nu presupune exproprieri cu cheltuielile aferente, sau
perturbarea traficului pentru realizarea invesţiei, ci folosirea infrastructurii existente,
respectiv zona perimetrală a albiei Someşului, prin încastrarea unor piloni de susţinere
şi realizarea pe aceştia, a câte două benzi de circulaţie pe fiecare sens Vest-Est şi Est-
Vest.

       Din perspectiva geologică, solul Someşului este format dintr-un strat de pietriş de
o grosime de circa 4-7 m adâncime, urmat de un strat de argilă mârnoasă cenuşie,
omogenă şi stabilă.

       Problema principală o reprezintă reţeaua de înaltă tensiune de 110 kw, prezentă
pe acest traseu, dar aceasta poate fi rezolvată prin crearea unor rigole speciale, pentru
îngroparea firelor şi realizarea unor staţii de răcire în ulei a cablurilor - cost
suplimentar, aproximativ 400.000 de Euro (în estimarea costurilor au fost luate în
considerare şi economiile realizate din valorificarea stâlpilor metalici care susțin azi
reţeaua de înaltă tensiune).

       Soluţia propusă dezvoltă lucrări pe o lungime de aproximativ 5 km.

     Intrarea se propune a se realiza în cartierul Grigorescu de pe B-dul 1
Decembrie 1918, ieşirea realizându-se pe lângă podul de pe strada Fabricii.

        Se preia astfel încărcătura de transport existentă azi la ieşirea spre aeroport, cât
şi cea existentă spre zona industrială a b-dului Muncii, cu deschidere spre centură.

       Pe traseul propus se va elibera zona centrală, parcursul fiind realizat pe axa Vest–
Est a municipiului.

       Costuri estimative: 5 - 5,3 milioane Euro/ Km.

       Sursa de finanţare propusă este: credit furnizor, credit bancar sau noile
posibilităţi de finanţare din fonduri europene, care se vor asigura prin măsurile
gestionate de entităţile create în cadrul Ministerului Transporturilor.

       Deasupra viaductului pe o structură de arce metalice propunem construirea unui
monorail după modelul din oraşul german Wuppertal – www.wuppertal.de. Această
soluţie nu numai că va completa sistemul de traversare a oraşului, dar și poate deveni o
mare atracţie turistică.


                                                                                         13
      În 9 luni de la preluarea mandatului toate propunerile prezentate vor fi supuse
dezbaterii specialiştilor, vor face obiectul unor analize de specialitate profunde şi după
parcurgerea acestei etape varianta selectată, dacă va fi cazul, va parcurge şi procesul de
consultare publică prin referendum.



Solutia 2- Traversare subterană

        În zona centrală propunem crearea a două reţele subterane de artere rutiere cu
câte 3 benzi, cu intrare dinspre zona Casei de Cultură a Studenţilor, traversare subterană
bd Eroilor, cu o ieşire în Piaţa Stefan cel Mare (zona Teatrului Național Lucian Blaga) şi
cu ieşirea finală pe Calea Dorobanţilor în zona Bibliotecii Judeţene Octavian Goga.

        Lungimea tronsonului este de 2,5 km. Traversarea municipiului se va face
astfel pe direcţia Vest-Est.

        Pentru traversarea Est–Vest propunem tronsonul subteran care începe din bd 21
Decembrie zona Regionalei CFR cu ieşire pe str. Cosbuc şi str. Moţilor, cu o lungime
totală de 1,7 km.

       Transportul în comun rămâne a se face tot suprateran, aşa cum este în prezent.

       Pe ambele artere subterane propuse, se vor amenaja (pe liniile de margine),
parcări subterane cu ieşire pietonală din 100 în 100 de metri şi mici spaţii comerciale.

      Adâncimea forajelor este de 12 metri, astfel încât lucrările nu vor afecta siturile
subterane sau reţelele existente.

       Nici în această variantă, lucrările de infrastructură nu vor bulversa traficul
existent.

       Costuri estimative: 16 milioane Euro/ Km.
       Sursa de finanţare propusă este: credit furnizor, credit bancar sau noile
posibilităţi de finanţare din fonduri europene, care se vor asigura prin măsurile
gestionate de entităţile create în cadrul Ministerului Transporturilor.

       Valoarea acestor investiţii, este cu siguranţă mult mai mică decât valorile deja
cunoscute publicului pentru realizarea tronsoanelor de autostradă şi a centurilor
ocolitoare.

      Vom continua elaborarea documentaţiei pentru selectarea şi ulterior
implementarea obiectivului de investiţii ‘’Modernizare şi extindere sistem de
transport public în comun în Zona Metropolitană Cluj’’, din fonduri nerambursabile.

        Programul nostru de investiţii publice (locuinţe, grădiniţe şi şcoli, dezvoltarea şi
reabilitarea infrastructurii de utilităţi publice, dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii rutiere, reabilitarea termică a clădirilor, dezvoltarea şi modernizarea
sistemului de încălzire centrală), va fi pe deplin corelat cu prevederile PUG-ului. Sursele
de finanţare vor fi construite pe seama bugetului local, dar şi pe baza sumelor provenite
de la bugetul statului, din fonduri europene, precum şi prin promovarea parteneriatului
public privat.


                                                                                         14
       Unul dintre obiectivele majore in materie de infrastructură rutieră, pe care îl
vom susţine şi de la Cluj şi de la Bucureşti, prin pârghiile administraţiei locale, dar
şi prin cele guvernamentale, este Autostrada Transilvania.



b. Construim locuinţe
        Blocajul existent în sectorul imobiliar poate avea ca rezultat pierderea a numeroase
locuri de muncă, cu consecinţe negative pentru populaţia oraşului şi pentru bugetul local. În
acelaşi timp existǎ o cerere de locuinţe, în principal din partea tinerilor şi a persoanelor
defavorizate, care nu va putea fi satisfăcută.
        Dacă în anul 2011 numărul de firme din domeniul construcţiilor s-a redus,
reprezentând un procent de 12.73% din totalul firmelor care participă la economia locală,
asigurând un procent de 7.68% a numărului de salariaţi din municipiul Cluj-Napoca, printr-o
preocupare serioasă a municipalităţii clujene, situaţia acestor societăţi comerciale, dar şi cea a
clujenilor care vor fi angajaţi în aceste societăţi, poate cunoaşte o modificare substanţială în
bine.

       Vom propune modificarea legislaţiei (a legii bugetului de stat) care începând cu
guvernarea 2009 blochează posibilitatea achiziţiilor de bunuri imobile de către
administraţiile locale, astfel încat să dăm posibilitatea ieşirii din blocajul economic prin
găsirea de către aceste administraţii a soluţiilor specifice fiecarei zone geografice.

       Vom găsi soluţii atât pentru nevoia de locuinţe pentru tineri, cât şi de locuinţe
sociale, dar şi pentru sprijinirea domeniului local al construcţiilor de locuinţe, prin două
modalităţi care vor fi supuse atenţiei Consiliului Local:

           1. achiziţionarea şi finalizarea la preţuri decente a anumitor construcţii
              care nu au fost finalizate de către investitori datorită problemelor
              financiare în anii 2009-2011, cu scopul de a creşte baza imobiliară
              necesară deservirii nevoilor categoriilor enumerate mai sus;

           2. realizarea şi implementarea unui program coerent de locuinţe
              ieftine pentru tineri, destinate cumpărării şi a unui numar de 5
              module de locuinţe sociale pentru acoperirea celor peste 500 de
              solicitări de asemenea locuinţe care se regăsesc cu regim de
              permanenţă în portofoliul administraţiei municipiului Cluj-Napoca.

       Programul de construcţie a locuinţelor ieftine este aplicat în prezent cu succes de
administraţia municipiului Constanţa şi reuşeşte să satisfacă atât nevoia de locuinţe la
preţuri mici pentru tineri, cât şi nevoia administraţiei locale de a soluţiona cazurile
sociale de maximă urgenţă datorate atât evacuărilor din locuinţe retrocedate, cât şi
creşterii numărului de cazuri sociale apărute din cauza stării economice.

       Orice investiţie a municipalităţii în vremuri de criză în imobile este un element de
plus-valoare în resursele bugetare viitoare.

       Vom menţine şi implementa proiectul finanţat din fonduri europene ‘’Locuinţe
sociale de calitate’’.




                                                                                               15
c. Construim grădiniţe
       Demarăm un program de inventariere a necesarului de locuri în grădiniţe şi
ulterior de construcţie de grădiniţe pentru acoperirea deficitului existent şi asigurarea
unei dispuneri unitare pe întreg teritoriul municipiului.

        Ultimele date care au reușit a fi accesate anterior demersului de aplicare a Legii
Învăţământului nr. 1, arătau un deficit de aproximativ 2.000 de locuri în grădiniţele de
stat. Deficite majore s-au înregistrat în cartierele Mărăşti, Mănăştur şi Bună Ziua.



d. Continuăm programul de reabilitare termică a clădirilor
      Ne propunem continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor,
pentru toate asociaţiile de proprietari care manifestă interes pentru această acţiune.

        Deşi aceastǎ iniţiativǎ a fost lansatǎ în urmǎ cu mai mulţi ani, progresele
înregistrate sunt modeste. Între cauzele încetinelii cu care se deruleazǎ acest proces
menţionǎm lipsa resurselor financiare în rândul populaţiei şi mai ales slaba implicare a
Primǎriei care a dezvoltat mereu plaja de aşteptare a asociaţiilor de proprietari, a mărit
listele de înscrieri, dar nu a asigurat fondurile prevǎzute de legislaţia în vigoare pentru
aceastǎ acţiune;

       Conştientizând importanţa acestui demers care poate reduce considerabil sumele
pe care populaţia trebuie sǎ le plǎteascǎ pentru facturile la încǎlzire, dar şi efectele sale
benefice asupra calităţii mediului înconjurǎtor datoritǎ reducerii poluării, vom aplica de
la începutul mandatului, atât noi reprezentanții administrațiilor publice locale, cât şi
administraţia publică centrală, prevederiile legislaţiei existente pentru finanţarea
lucrărilor de intervenţie necesare.

Iată ce prevede din perspectiva obligației de finanțare

          Finanţarea executãrii lucrãrilor de intervenţie menţionate anterior se asigurã
astfel:

          a) 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu
             aceastã destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi Locuinţei;

          b) 30% din fonduri aprobate anual cu aceastã destinaţie în bugetele locale şi/sau
             din alte surse legal constituite;

          c) 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse
             legal constituite.

        Pornind de la numărul de 584 de cereri de reabilitare înregistrate la Primăria
municipiului de către asociaţiile de proprietari, din care sunt finalizate 107, prin
solicitarea aplicării OUG 18/2009 vom asigura finalizarea în anii 2012-2013 a tuturor
celor 477 solicitări rămase în sistem, achitându-ne la rândul nostru de obligaţia
susţinerii din bugetul local a procentului de 30% din valoarea lucrărilor.

       Deşi legislaţia a existat şi guvernarea era asigurată de PDL atât la nivel local, cât şi
la nivel naţional, aceşti oameni nu au alicat legea, bugetul statului nu a finanţat cota de


                                                                                            16
contribuţie, bugetul local a oprit şi el finanţarea, astfel că o lege mult promovată nu şi-a
atins scopul.



e. Modernizăm sistemul de încălzire centrală
     Vom susţine realizarea obiectivelor de investiţii ale Regiei Autonome de
Termoficare Cluj-Napoca – regie subordonată Consiliului Local al municipiului Cluj-
Napoca.

      - Modernizarea a 6 centrale termice: CT Plopilor, CT13 Gheorgheni, CT Abator,
CT3 Grigorescu, CT4 și 5 Zorilor;

      - Modernizarea reţelelor termice aferente programului de reabilitare a străzilor
din municipiul Cluj-Napoca prin corelare directă cu programul de investiţii derulat de
Primaria Cluj-Napoca;

       - Înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de producere a energiei termice
pentru încălzirea cu apă caldă de consum, prin sistem alternativ ce utilizează resurse
regenerabile în vederea eficientizării sistemului centralizat de producere și distribuţie a
energiei termice la centrale termice de cvartal din municipiul Cluj-Napoca. Valoarea
investiţiei fiind de circa 4.950.000 lei, sursele de finanţare vor fi: grant al guvernului
elveţian și bugetului primăriei Cluj-Napoca.



       4. Mediu curat şi viaţă sănătoasă

       Asigurarea unui mediu înconjurător curat reprezintă de asemenea o prioritate a
noastră. Situaţia în municipiul Cluj-Napoca se înrăutăţeşte pe zi ce trece deoarece
autorităţile locale nu au acordat atenţie acestei probleme, dimpotrivă în ultima vreme
tot mai multe spaţii verzi au fost înlocuite de construcţii, betoane şi garduri metalice. În
acelaşi timp, traficul tot mai intens din oraş creşte direct proporțional poluarea.

      Fundamentarea strategiei pentru rezolvarea problemelor de mediu presupune
următoarele acţiuni:

       -   Inventarierea exactă în cel mai scurt timp a spaţiilor verzi existente, întrucât
           în prezent administraţia nu este capabilă să furnizeze populaţiei clujene date
           detaliate depre acest subiect, iar Planul Urbanistic General este un deziderat
           mult amânat.

       -   Zonele verzi vor fi inventariate după urmatoarele criterii: parcuri împădurite,
           parcuri amenajate, locuri de destindere etc.

       -   Vom inventaria de asemenea calitatea patrimoniului de spaţii verzi: păduri,
           păşuni, parcuri, zone neamenajate etc. Nu este suficient să ne apropiem de
           limita minimă a normelor europene de 26 metri pătraţi, ci este importantă şi
           calitatea acestor zone verzi.



                                                                                         17
       -   Promovarea unei atitudini ferme a Primăriei în privinţa menţinerii actualelor
           spaţii verzi de pe teritoriul oraşului.

       -   Amenajarea corespunzătoare a spaţiilor verzi localizate în fiecare zonă a
           municipiului.

       -   Stimularea construcţiilor care prin documentaţia prezentată se angajează să
           creeze spaţii verzi cât mai generoase;

       -   Concretizarea unor proiecte în cadrul asociaţiei, constituite pentru zona
           metropolitană, pentru împădurirea terenurilor cu randament agricol scăzut
           sau degradate;

       -   Atragerea şi menţinerea prin măsuri coerente a investitorilor din domeniul
           energiei regenerabile.

       -   Elaborarea împreună cu regia subordonată Consiliului Local – RATUC- a unui
           program de înlocuire treptată a mijloacelor de transport în comun cu unele
           ecologice, acest lucru urmând a se realiza şi din fonduri europene. De
           asemenea, o prioritate o va constitui înlocuirea în cel mai scurt timp a
           mijloacelor de transport în comun mai vechi de 20-25 de ani, care constituie o
           sursă puternică de poluare şi crează disconfort pentru călători.

       -   Extinderea reţelei de transport în comun în zona metropolitană, utilizând
           inclusiv linia de tramvai aflată în construcţie/modernizare cu scopul
           dezvoltării unor punţi de transport cu zona metropolitană pentru trenuri de
           mare viteză.

       -   Realizarea unui demers comun cu Ministerul Transporturilor pentru
           realizarea unui proiect cu finanţare europeană, pentru realizarea perdelelor
           de izolare fonică pe întreaga lungime a căilor ferate care traversează
           municipiul Cluj-Napoca, acolo unde se găsesc blocuri şi case, cu scopul
           asigurării confortului necesar al locuitorilor din blocurile așezate în zona
           imediată a căii ferate.

       În Cluj-Napoca suntem în situaţia în care, din cauza conflictelor dintre
administraţia locală si cea judeţeană, aceste programe sunt puse în pericol. Întârzierea
realizării centrului integrat care intră în obligaţia administraţiei judeţene a pus
societatile prestatoare de servicii de salubritate în imposibilitatea de a-şi respecta
cerinţele legislaţiei de mediu şi cerinţele contractelor asumate. Efectele acestor
întârzieri şi desincronizări se vor simţi atât în slaba calitate a serviciilor, cât şi în preţul
lor întrucât imposibilitatea colectării selective duce la preţuri mai mari pentru
asociaţiile de proprietari.

      În mod cert atitudinea noastră va sancţiona practicile imature ale celor doi
reprezentanţi PDL ai administraţiei locale, respectiv judeţene.

       Majoritatea clujenilor reclamă faptul că în acest moment firmele de salubritate
care au contracte cu Primăria își desfășoară activitatea cu superficialitate.

       Noi vrem să îmbunătăţim substanţial curăţenia din municipiul Cluj-Napoca prin
verificarea permanentă a modului în care-şi îndeplinesc obligaţiile contractuale firmele


                                                                                             18
de salubritate şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în contract în situaţia în care aceste
societăţi nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate.

       Numărul mediu anual de locuitori din aria de operare pe sectorul 1 sunt 163.326
locuitori înregistraţi, inclusiv flotanţii, din care 47.243 cu gospodării individuale şi
116.043 în asociaţii de locatari/proprietari.

      În sector 2 sunt 152.114 locuitori înregistraţi, inclusiv flotanţii, din care 61.579
cu gospodării individuale şi 90.535 în asociaţii de locatari/proprietari.

       În ceea ce priveşte asigurarea curăţeniei în municipiul Cluj-Napoca, este vital să
nu faci rabat de la respectarea de către fiecare entitate implicată a obligaţiilor legale şi
contractuale pe care le are în acest demers.

        Garanţia pentru un oraş curat o reprezintă fermitatea primarului în aplicarea
legii inclusiv în acest domeniu care a stârnit mari controverse la Cluj în urma rușinosului
scandal de corupţie în care a fost implicat primarul Sorin Apostu şi administratorul
uneia dintre cele doua firme de salubritate. Primarului îi stă în putere să aducă în faţa
Consiliului Local inclusiv măsura renunţării la contracte care nu sunt încheiate în folosul
municipiului.




       5. Turism, sport şi timp liber


a. Turism şi timp liber
       În viziunea noastră dezvoltarea turismului este vitală pentru promovarea
municipiulului Cluj-Napoca şi pentru sănătatea sa economică. Pentru realizarea acestui
obiectiv apreciem că nu mai pot fi ignoraţi de către administraţia locală hotelierii care au
investit în structurile de cazare din municipiu. Primul pas în fundamentarea unui
parteneriat real între municipalitate şi investitorii din domeniul hotelier îl reprezintă
propunerea pe care o vom face Guvernului României pentru eliminarea taxei hoteliere.
       Considerăm că este un avantaj care se creează imediat atât pentru turişti, cât şi
pentru un municipiu care îşi propune să se deschidă pentru turişti.

      Direcţiile de dezvoltare pe care le propunem sunt următoarele: turism de
afaceri, turism cultural, turism medical, turism universitar, turism religios, turism
de evenimente și turism de agrement.

        Municipiul Cluj-Napoca poate fi pus în valoare atât ca destinaţie turistică propriu
zisă, cât şi ca un punct de tranzit spre punctele turistice din Munţii Apuseni, Maramureş,
nordul Moldovei etc.



                                                                                         19
       Considerăm că pentru a consolida statutul de destinaţie turistică a municipiului
nostru trebuie creat cel puţin un punct distinct de atracţie concomitent cu dezvoltarea
celor existente.

       Pornind de la configuratia geografica, economică şi universitară a oraşului, dar şi
stimulând o resursă de necontestat a sa - creativitatea dată de mediul universitar-
turismul de eveniment poate deveni în scurtă vreme surpriza plăcută a relansării
aşteptărilor locale în ceea ce priveşte turismul.

       Pentru dezvoltarea turismului ne propunem realizarea unei strategii integrate,
care să ţină seama de câteva obiective punctuale:

   -   Continuarea documentaţiei pentru implementarea obiectivului de investiţii ‘’
       Refacerea infrastructurii Oraşului Comoară, modernizare căii de acces spre
       centrul istoric’’- din fonduri nerambursabile.

   -   Implementarea unei reţele de indicatoare care să asigure vizibilitatea traseelor
       către obiectivele turistice consacrate ale municipiului, muzee, grădina botanică,
       trasee istorice, universitare şi culturale.

   -   Redesenarea centrului istoric al municipiului în beneficiul celor ce merg pe jos
       prin corelarea proiectului de amenajare cu proiectul ales pentru scoaterea din
       zona centrală a circulaţiei auto.

   -   Amenajarea zonelor turistice (pădurile: Baciu, Hoia şi Făget), prin implicare
       directă acolo unde regimul juridic al terenurilor ne-o permite şi prin parteneriate
       cu posesorii terenurilor la care ne referim, acolo unde este cazul;

   -   Punerea în valoare a Băilor Someşeni; Negocierea achiziției sau asigurării unui
       parteneriat care să vizeze Băile Someşeni cu proprietarii privaţi ai acestora,
       urmată de elaborarea unui proiect de amenajare a acestora cu finanţare
       europeană şi cofinanţare din bugetul local.

   -   Punerea în valoare a unor obiective turistice din proximitatea oraşului în
       parteneriat cu autorităţile locale respective (Băile Cojocna, Băile Turda, Salina
       Turda, Castelul de la Bonţida, etc.);

   -   Promovarea Grădinii Botanice, în parteneriat cu Universitatea Babeș Bolyai,

   -   Sprijinirea evenimentelor culturale deja consacrate ale municipiului (TIFF,
       Toamna muzicală clujeană, Comedy Cluj etc)

   -   Finanţarea aplicată a proiectelor realizate de către producătorii de evenimente
       aducătoare de turişti. Realizarea de parteneriate cu susţinerea financiară direct
       proporţională cotei de parteneriat pentru implementarea acestor evenimente.

   -   Realizarea de proiecte de punere în valoare a obiectivelor turistice, cu finanţare
       din fonduri euopene.

   -   Selectarea în cel mai scurt timp a proiectelor care asigură consolidarea şi
       amenajarea Cetăţuiei.




                                                                                       20
   -   Nu vom ignora nici susţinerea unor proiecte care vizează amenajarea unor locuri
       de agrement pentru clujeni:

                             atragerea unui investitor privat în vederea înfiinţării unui
                              parc de distracţii tip - Disneyland în proximitatea
                              municipiului Cluj-Napoca;

                             Continuarea demersurilor de realizare a unui Aqua Parc în
                              cartierul Gheorgheni

       Vom continua de asemenea implementarea proiectelor cu finanţare europeană:
‘’La pas prin oraşul comoară’’ şi reţea de “staţii self service de închiriere de biciclete’’ şi
în egală măsură vom realiza prin intermediul departamentelor din executivul Primăriei
depunerea a încă trei proiecte cu finanţare europeană pentru punerea în valoare a
resurselor istorice şi culturale care pot asigura vizibilitate şi calitate în competiţia
pentru Capitala Culturala Europeana 2020.



b. Sport
        Un obiectiv major al nostru în abordarea sportului îl reprezintă elaborarea unei
strategii coerente pentru susţinerea activităţilor sportive pe termen mediu și lung,
indifirent că este vorba despre sportul de performanţă sau despre sportul de masă.

       Chiar daca în prezent municipalitatea, prin parghiile legale pe care le are la
îndemână, finanţează sportul de performanţă şi doar în mică măsură sportul de masă
prin solicitările Direcţiei de Sport, noi ne propunem o alta abordare a acestui subiect.

      Axa prioritară pentru finanţarea proiectelor Direcţiei de Sport este definită de
programele “Sport în şcoli”:

       -   Deschiderea tuturor terenurilor de sport din curţile şcolilor de cartier după
           orele de program şcolar, sub supravegherea reprezentanţilor şcolii, pentru
           toţi copii din cartier.

       -   Amenajarea unor zone care se pretează la a fi amenajate pentru alergare.

       -   Organizarea şi susţinerea financiară a evenimetelor şi competiţiilor sportive
           între şcolile, liceele şi universităţile clujene.

       -   Construcţia unui circuit de carting la nivel european pentru competiţii interne
           şi internaţionale.

       -   Sprijinirea celor două cluburi importante ale clujului Universitatea Cluj şi CFR
           Cluj la nivelul centrelor pentu juniori.

       -   Primarul își asumă ca în fiecare an să asigure un meci amical international pe
           stadionul pe Cluj Arena în colaborare cu echipa de administraţie a obiectivului
           şi cu Consiliul Judeţean Cluj şi să organizeze o competiţie internaţională de
           atletism pe acelaşi stadion.




                                                                                            21
       -   Implicarea primarului în iniţierea activităţii de lobby pe lângă mediul de
           afaceri local în vederea sprijinirii sportului de performanţă dar şi a celui de
           masă din municipiu.

       Nici o şcoală fără săli de sport moderne şi adaptate la tendinţele prezentului!




       6. Ordine publică și siguranţă


        Ordinea publică și siguranţa cetăţeanului reprezintă starea de normalitate și
echilibru, care îi permite fiecărui cetăţean exercitarea drepturilor pe care le are în
societate, precum și desfășurarea în condiţii optime a activităţii sociale și economice. La
nivelul municipiului Cluj-Napoca există în continuare o gamă de probleme care
marchează activitatea cotidian în ceea ce priveşte ordinea și siguranţa publică, printre
acestea nominalizând: furturi de bunuri, în special în zonele aglomerate, desfășurarea
activităţilor de prostituţie în zona centrală și pe Calea Turzii, acestea fiind adesea
asociate cu scandaluri și tulburarea ordinii publice. Mai noi sunt problemele generate de
consumul de substanţe etnobotanice cu toate efectele generate de această recent
dobândită preferinţă a tinerilor.
       Se va extinde reţeaua de monitorizare video pentru toate intersecţiile importante,
principalele artere de circulaţie, locurile aglomerate (pieţe, staţii ale mijloacelor de
transport în comun, zonele turistice etc.) pentru a inhiba orice iniţiativă infracţională.

       Poliţia, Jandarmeria și Poliţia Locală vor colabora în baza unui protocol amplu și
coerent, relaţionat cu celelalte măsuri întreprinse de Primărie, pentru asigurarea unui
grad ridicat de siguranţă publică.

      Vom asigura suportul necesar pentru toate programele de pregătire a
responsabililor cu siguranţa și ordinea publică.

       Conceptul nostru este următorul:

                  -   secţii de Poliţie Locală în toate cartierele oraşului,

                  -   echipaje de patrulare între blocuri,

                  -   dotarea corespunzătoare a Poliţiei Locale.




                                                                                        22
       7. Sănătate publică


        În viziunea noastră sănătatea reprezintă un domeniu sensibil şi delicat pentru
orice reprezentant al administraţiei locale, chiar dacă acesta nu are pârghiile legale
pentru a soluţiona problemele din sănătate decât într-o mică măsură. Primăria trebuie
să îşi ocupe locul în procesul de asigurare a sănătăţii publice pe teritoriul municipiului.
În acest moment există în administrarea autorităţilor locale Spitalul municipal Clujana.
În ultima perioadă municipalităţii i-au fost transferate noi sarcini, fără resursele
aferente. În același timp, alte măsuri promovate de guvernul Boc în domeniul sănătăţii,
cum ar fi introducerea sistemului de coplată, au drept rezultat restrângerea
posibilităţilor unor categorii sociale de a avea acces la servicii medicale.

        Finanţarea deficitară a sistemului sanitar este o problemă cunoscută la nivel
naţional. O particularitate a acestui oraş se datorează calităţii actului medical din
clinicile universitare clujene, calităţii medicilor şi chiar a aparaturii moderne;

        Clujul “absoarbe” toată populaţia bolnavă cu patologie severă de pe teritoriul a 5
judeţe, şi nu de puţine ori şi de peste munţi sau din Moldova – asta datorită prestigiului
şcolii medicale clujene.

       În aceste condiţii adminisraţia locală este obligată să fie parte a bunului mers al
actului medical al municipiului Cluj-Napoca, chiar dacă în prezent are obligaţii legale de
a susţine financiar doar spitalul pe care îl are în administrare.

      Este absolut necesar şi va fi parte a programului nostru dialogul serios cu
reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pentru o lege coerentă a acestuia pentru
administrarea corectă a spitalelor din municipiu.

        Vom susţine, prin pârghiile fiscale aflate la îndemâna Consiliului Local, fiecare
iniţiativă privată care îşi propune construirea de clinici sau îmbunătaţirea şi
modernizarea serviciilor medicale, Primăria solicitându-le în contrapartidă gratuităţi
sau reduceri pentru o seamă de cazuri sociale localizate de municipalitate.

       Vom acorda atenţie specială modului în care ne definim axele prioritare de
finanţare a ONG-urilor care vin cu proiecte din zona dezvoltării de servicii la domiciliu.
       Nu vom abdica de la continuarea proiectelor:

                  -   dezvoltarea Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca,

                  -   sprijinirea construirii Spitalului Judeţean de Urgenţă.

      Ne propunem înca două obiective pe termen scurt şi mediu: construirea unui
număr de 200 de locuinţe pentru medicii tineri şi asigurarea resurselor de cofinanţare a
unui proiect care să asigure dotarea municipalităţii cu un elicopter pentru transportul
urgenţelor medicale în Cluj-Napoca.




                                                                                        23
       8. Cluj – Capitală Culturală Europeană 2020
      Provocare majoră a noii administraţii


     Întregul program de guvernare locală are ca nucleu obiectivul Cluj - Capitală
Culturală Europeana 2020. Devine cert că vom sprijini toate proiectele aflate deja
în derulare pentru construirea şi modernizarea infrastructurii necesare
desfăşurării activităţilor culturale în municipiul Cluj-Napoca:

                  -   Centrul Cultural Transilvania

                  -   Parcul Central şi clădirea Cazinoului

                  -   Teatrul Naţional Cluj-Napoca

                  -   Opera Maghiară

                  -   Casa de Cultură a Studenţilor

      Un rol esenţial în atingerea obiectivului stabilit apreciem însă că vor avea
producătorii de evenimente, chiar dacă aceştia nu sunt posesori ai infrastructurii la
care ne-am referit. Lunar vom creea un evenimet cultural de tip festival - Clujul celor 12
festivaluri.

      Promovarea ideii ca Ministerul Culturii să achiziţioneze clădirea fostului hotel
Continental care este în paragină şi transformare în spatiu cultural (galerii de artă,
asociaţia Clujul Capitală Culturală Europenă 2020, TIFF).

      Începînd cu anul 2013 întregul concept al construcţiei bugetului local va viza
realizarea paşilor necesari pentru atingerea obiectivului propus în anul 2020: atitudine
comunitară, civism, estetică urbană, trafic auto, centru istoric, monumente istorice,
turism şi nu în ultimul rând finanţarea ONG-urilor capabile să producă evenimente de
promovare a municipiului pentru dezideratul propus. Toate politicile publice care vor fi
definite vor avea ca punct de convergenţă scopul Cluj - Capiala Culturală Europeană
2020.

      Suntem convinşi că locuitorii Clujului merită acest efort din partea
reprezentanţilor administraţiei locale întrucât în această competiţie ieşim cu toţii
câştigători, calitatea infrastructurii şi a relaţiilor umane rezultate in urma acestui
demers ramânând ale noastre pe veci. Pentru acest lucru avem de respectat câteva
principii:

                  -   un grad ridicat de transparenţă în alocarea fondurilor pentru
                      proiectele culturale;

                  -   stimularea creativităţii și activităţilor artistice

        Vom încuraja activităţile artistice prin suplimentarea fondurilor de la bugetul
local în acest sens prin organizarea de târguri, simpozioane, mese rotunde, burse și
consultări, în vederea obţinerii informaţiilor în timp real cu privire la provocările cărora
artiștii sunt chemaţi să răspundă.


                                                                                         24
       9. Seniorii oraşului – implicaţi în deciziile
         administraţiei

       Activitatea de voluntariat îşi va defini forma finală prin consultarea şi implicarea
directă a clujenilor care au ajuns la vârsta de pensionare şi îşi doresc să fie implicaţi într-
o astfel de activitate. În acest sens primarul va constitui Garda Civilă a Pensionarilor.
Acest nou organism va fi în directă coordonare a primarului şi consiliului local.

       Intrarea în Garda Civilă a Pensionarilor se va face pe bază de voluntariat.
Garda va fi organizată pe străzi şi cartiere, iar dintre coordonatorii gărzii civile a
pensionarilor la nivel de cartiere primarul va constitui un Consiliu al Seniorilor
Cetăţii. Acest organism va facilita consultarea opiniei publice în deciziile care
privesc comunitatea şi va duce la o implicare a seniorilor în actul administrativ.

      Prin această construcţie apreciem că vom reuşi să asigurăm păstrarea ordinii şi
suguranţei, a climatului normal şi nu în utimul rând a curăţeniei în municipiu.

       Seniorii vor fi consultaţi în aceste probleme ale comunităţii şi la rândul lor vor
aduce în timp real la Primărie problemele din cartiere spre a fi soluţionate.

       Vom dinamiza activitatea cluburilor de pensionari existente implicându-le în
structura gărzii civile şi ţinând seama şi de alte doleanţe ale membrilor acestor cluburi.

       Vom dubla numărul de cluburi de pensionari.

        Vom căuta soluţii pentru a menţine un preţ cât mai mic al gigacaloriei menţinând
subvenţiile pentru cheltuielile cu energia termică pe timp de iarnă cel puţin la nivelul
actual.

       Menţinem gratuitatea pe mijloacele de transport public pentru pensionari.

       Construim spaţii de recreere la nivelul fiecărui cartier destinate exclusiv
persoanelor în vârstă, vom dota corespunzator şi vom întreţine cluburile pensionarilor
existente în prezent în municipiu.

       Vom menţine fiecare facilitate creată deja prin hotărâri ale Consiliului Local.

       Vom asigura implementarea proiectului cu finanţare europeană “Împreună
pentru un început sigur” şi vom pregăti în cuprinsul anilor 2012 - 2013 încă două
proiecte cu finanţare europeană pentru acest segment.

      Pentru ei am gândit realizarea unui proiect pilot pentru construirea de către
primărie a unui “centru de retragere pentru seniori” cu 50-100 apartamente
pentru pensionari și cazuri sociale.

Organizarea de pieţe volante la nivelul cartierelor după un calendar bine stabilit
şi corect mediatizat.




                                                                                            25
       10. Nevoi sociale


       Serviciile sociale sunt menite să răspundă nevoilor individuale, familiale sau de
grup, pentru depășirea unor situaţii de dificultate. Cu toate acestea, la nivelul
Municipiului Cluj-Napoca există multe persoane care au nevoie de ajutor și care totuși
nu-l primesc. Pentru noi este vital ca aceşti oameni să nu fie abandonaţi.

       Vom dialoga cu ONG-urile care desfăşoară activităţi de asistenţă socială pentru a
identifica diversitatea cazurilor sociale care au nevoie de susţinerea financiară şi
susţinerea administraţiei locale.

      Vom defini şi vom finanţa axele prioritare care garantează reuşita măsurilor de
prevenţie şi îngrijire a persoanelor aflate în nevoi.

       Vom asigura monitorizarea exactă a proiectelor desfăşurate de ONG-urile care
primesc finanţare de la bugetul local. Vom măsura efectele implementării acestor
proiecte.




       11. Cluj-Napoca – oraș tânăr/studenţesc

Primăria - partenerul Universităţilor
        Poziţia de centru universitar major în ţară și în această regiune a Europei
conferă Clujului un potenţial enorm de dezvoltare. Acest capital economic și uman
este insuficient exploatat. Deși în investiţiile majore gestionate de Consiliul Judeţean
înainte de 2008 (precum Nokia sau Emerson) a contat decisiv forţa de muncă tânără și
bine pregătită pe care o asigură universităţile, actuala administraţie a neglijat
parteneriatul cu acestea. Universităţile produc în fiecare an mii de tineri cu o bună
calificare dintre care mulţi ajung să părăsească ţara sau să intre direct în șomaj. Pentru a
valorifica în mod corespunzător această resursă vom iniţia un parteneriat activ cu
universităţile pentru crearea acelor mecanisme care să permită acestori tineri să îşi
pună în practică cunoştinţele, în beneficiul lor şi al comunităţii.

       Considerăm că administraţia locală are multe de învăţat din deschiderea,
competenţa și eleganţa de care dau dovadă universităţile clujene. Universităţile clujene
au arătat în ultimii ani cum pot fi atrase fonduri de zeci de milioane de euro pentru
cercetare și dezvoltare, aflându-se pe primele locuri în ţară la capitolul fonduri atrase și
investite în comunitate. De asemenea, universităţile clujene constituie un model de


                                                                                         26
încheiere a parteneriatelor cu universităţi importante din străinătate, stabilind contacte
directe pe termen lung cu parteneri strategici din mediul academic și de afaceri.

       Dacă în anul 2007-2008 Clujul avea aproape 100.000 studenţi, la această oră
numărul acestora a ajuns la 57.000 din care aproximativ 54.000 la învăţământul de stat
şi 3.000 la învăţământul privat conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele
sunt alarmante chiar şi în contextul în care din prezentarea de mai sus lipsesc
masteranzii. Identificăm două cauze principale: o cauză care ţine de natalitate care a
scazut dramatic începând cu anul 1990 şi o altă cauză de natură economică reprezentată
de lipsa locurilor de cazare din cămine şi de costurile ridicate ale vieţii la Cluj: chirii,
alimente, etc ceea ce au dus la evitarea oraşului şi îndreptarea studenţilor spre alte
universităţi din alte localităţi cu pretenții mai mici. Administrația locală a municipiului
nu poate privi cu pasivitate acest fenomen. Aici intervine rolul de mediator al
primarului care aducând la masa dialogului toţi partenerii interesaţi va trebui să
găsească o strategie care să protejeze identitatea locală: Oraş Universitar.




       Parteneriatul cu universităţile are în vedere următoarele obiective și etape:

   1. Evaluarea punctelor forte în materie de cercetare, inovare și competenţe create
      pentru piaţa muncii în mediul universitar clujean.

   2. Realizarea unei strategii investiţionale și de dezvoltare economică pe termen
      mediu și lung care să se plieze pe punctele forte ale mediului universitar.

   3. Sprijinirea de către administraţia locală a universităţilor prin oferirea și
      viabilizarea unor terenuri pe care să fie construit un campus universitar, în
      parteneriat cu universităţile importante ale Clujului. În acest campus ar urma să
      fie creată infrastructură pentru locuinţe ieftine pentru studenţi și cadre didactice,
      pentru laboratoare de cercetare, o bază sportivă și spaţii pentru conferinţe,
      expoziţii sau alte evenimente.

   4. Implicarea și co-interesarea universităţilor, prin reprezentanţii specializărilor de
      profil, în discuţiile cu potenţialii investitori, ca parteneri ai administraţiei locale.



Obiectiv general
       Transformarea Clujului în cel mai „prietenos” oraș din Romania pentru studenţi
și tineri. Schimbarea status-quo-ului „studenţi/tineri = clienţi/consumatori” înspre
„studenţi/tineri = parteneri în luarea deciziilor și beneficiari direcţi a programelor de
investiţii și dezvoltare” .

Premise

   a) Clujul este al doilea centru universitar, ca dimensiune, din România (după
      Bucureşti);

   b) 20% din locuitorii Clujului sunt studenţi;


                                                                                           27
   c) Cu aproape 100 milioane EURO/an cheltuiţi în Cluj, studenţii sunt unii dintre
      cei mai mari contributori la economia oraşului (57.000 studenti * 150 euro/luna
      * 12 luni). La aceștia se adaugă un număr de aproximativ 20.000 de masteranzi
      rezidenți doctoranzi respectiv 36 milioane EURO/an, (20.000 studenti * 150
      euro/luna * 12 luni).

   d) Peste 100 de ONG-uri de tineret şi studenţi îşi desfășoară activitatea la nivelul
      municipiului, oferind o paletă largă de programe şi proiecte care au ca public
      ţintă toate categoriile de vârstă.

      Primăria nu a propus nicio strategie reală de creare/dezvoltare a unor
programe dedicate studenţilor/tinerilor. Acțiunile solitare s-au limitat la oferirea
unor finanţări infime pentru ONG-uri (sub nivelul mun. Oradea, Tg. Mures – orașe
incomparabile cu Clujul din perspectiva numărului de studenţi precum și a ponderii
acestora în populaţia orașului).



Mijloacele generale pentru atingerea obiectivului:

    Realizarea la nivelul municipiului a unei strategii multianuale de dezvoltare
     pentru studenţi/tineri în dialog/parteneriat cu organismele de reprezentare ale
     studenţilor, ONG-urile de tineret și cele studenţești și nu în ultimul rând cu
     Universităţile clujene.

    Implementarea unui set de măsuri de sprijinire a studenţilor/tinerilor,
     premergător stabilirii strategiei, care să conţină reglementări absolut necesare și
     cu efect imediat.




          1. Spaţii de cazare pentru studenţi, cadre didactice, cercetatori.

Argument: doar 24% din cei peste 57.000 de studenţi beneficiază de cazare în cămine.
Preţul chiriilor este ridicat, iar posibilităţile financiare ale studenţilor sunt limitate.

   -   Mansardarea tuturor căminelor din resursele municipalităţii, într-un parteneriat
       cu universităţile participante, prin care acestea primesc în administrare locurile
       de cazare nou create: se crează aproximativ 1.500 de locuri de cazare (costuri
       reduse - efect imediat)

   -   În parteneriat cu universităţile, construirea de noi spaţii de cazare pentru
       studenti, rezidenţi şi doctoranzi (proiect pe termen lung) în sistem CAMPUS.

   -   Achiziţionarea unor blocuri de locuinţe nefinalizate şi atribuirea lor după
       finalizare, tinerilor cadre didactice şi cercetătorilor din universităţi.



          2. Centru de Resurse pentru Studenţi




                                                                                        28
Argument: în Cluj activează peste 100 de ONG-uri de tineret și studenţi oferind, cu
precădere tinerilor, o gamă largă de programe profesionale, cultural-educative, sportive și
de divertisment.

   -   Crearea unui Centru de Resurse (reamenajare sau construcţie nouă) destinat
       ONG-urilor și grupurilor organizate, care să ofere spaţiu de sediu și de lucru,
       logistică, echipamente, consultanţă.

   -   Centrul de Resurse pentru Studenţi va acţiona ca un nod de legatură între ONG-
       uri, studenţi, mediu privat (cei interesaţi de acest public ţintă) și municipalitate.

   -   Centrul va oferi (prin programele dezvoltate de ONG-uri) informare generală
       asupra proiectelor/programelor din oraș (oferite de ONG-uri, instituţii culturale,
       municipalitate etc), traininguri și programe de dezvoltare personală, activităţi
       de divertisment și recreere.

   -   Alocarea unui spaţiu şi asigurarea suportului material pentru realizarea unui
       centru zonal de inventică si consiliere în proprietate intelectuală.

          3. Program de burse pentru studenţi
Argument: fondul de burse al universităţilor este limitat, doar aproximativ 10% din
studenţi pot beneficia de acestea. Cuantumul unei burse (socială, de studiu sau
performanţă) este foarte scăzut și nu acoperă costurile de subzistenţă.

     Vom dezvolta un program de burse de excelență în parteneriat cu mediul privat.
Numărul de burse atribuite va fi de 100/lună, iar costul bugetar va fi de 100 burse * 500
RON/luna * 9 luni = 450.000 RON/an.



          4. Zilele Clujului sunt și ale studenților

       Cel putin una din „Zilele Clujului’’ din luna mai, va fi organizată cu evenimente
culturale artistice, ştiinţifice exclusiv universitare.




                                                                                         29
                                     PRIMARUL
                                   Misiune şi Viziune


În viziunea noastră, misiunea primarului este cea de mediator.

Primarul coagulează comunitatea, nu o dezbină.

Îl vedem pe Marius Nicoară ca un mediator al comunităţii noastre.



                        Primarul mediază între români şi maghiari.

                Primarul mediază între mediul de afaceri şi cel universitar.

           Primarul mediază între cei care asigură serviciile publice şi locuitori.

                 Primarul mediază între Guvern şi Administraţia Locală.

                 Primarul mediază între cei prosperi şi cei care au nevoie.

           Primarul mediază între cei care vor drepturi şi cei care vor libertăţi.

                Primarul este al oamenilor, nu oamenii sunt ai primarului.



                                      Eu văd Clujul


              Acum centrul filmului internaţional.

              În doi ani un oraş cu un centru istoric integral pietonal.

              În patru ani polul dezoltării regionale.

              În cinci ani centru politic al regiunii de Nord-Vest

              În șase ani magnetul investiţiilor străine

              Mereu centrul universitar al ţării

              Mereu centrul elitei medicale

              Mereu oraşul meu de suflet

              În opt ani Capitală Culturală Europeană


                                                                                      30
31

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Stats:
views:350
posted:5/12/2012
language:Romanian
pages:31