ANTREPRENORIATUL - SURSE DE FINANȚARE by mariancovlea

VIEWS: 33 PAGES: 49

									    Universitatea Creștină “DIMITRIE CANTEMIR”
                      București




ANTREPRENORIATUL: SURSE DE FINANȚARE
      Lect. univ. drd. Marian COVLEA, MA, MS, MSL
                   27 aprilie 2012
     REZUMAT ȘI CUVINTE-CHEIE
      Lucrarea de față abordează tematica antreprenoriatului în contextul actualei
crize economico-financiare prelungite, când se reduc salariile și investițiile
productive, scad dramatic exporturile și investițiile străine, cresc șomajul și gradul de
sărăcie a populației. În aceste condiții, antreprenoriatul, în toate formele sale, este o
nouă șansă pentru un tot mai mare număr de oameni care vor să muncească.
      După o scurtă contextualizare a antreprenoriatului (definire, importanță, forme),
abordez problema surselor de finanțare a afacerilor antreprenoriale, în cele trei
momente esențiale ale acestora: înființarea, maturitatea și lichidarea.
      În final prezint o predicție referitoare la viitorul antreprenoriatului, în România și
pe plan mondial, precum și o Bibliografie actualizată, relevantă asupra domeniului,
mai ales că literatura de specialitate a neglijat mult timp antreprenoriatul în favoarea
managementului.


     Cuvinte-cheie: antreprenoriat, antreprenor, boot strapping, cei 3 P,
îngeri investitori, ciclul de business antreprenorial.

 4/27/2012                                                                            2
DEFINIȚIA ANTREPRENORIATULUI ȘI
     A ANTREPRENORULUI [1]
    Definiția antreprenoriatului nu există în Dicționarul
Explicativ al Limbii Române. Noțiunea de
antreprenoriat este o noțiune multidisciplinară, despre
care se vorbește în mod sistematic din sec. al XVIII-
lea, secolul debutului Revoluției Industriale și
antreprenoriatului în Anglia. Iată o definiție generală,
sintetică și cvasi-unanim acceptată în literatura de
specialitate: antreprenoriatul constă în identificarea şi
valorificarea unor oportunităţi economice.


 4/27/2012                                            3
 DEFINIȚIA ANTREPRENORIATULUI ȘI
      A ANTREPRENORULUI [2]
       Cinci definiții complementare ale antreprenorului, ca figură centrală a
  antreprenoriatului:

• Un antreprenor este un intermediar între capital și forța de muncă.
• Un antreprenor este o persoană care dorește și poate să convertească o
  idee nouă sau o invenție într-o afacere de succes.
• Un antreprenor este cineva care organizează o întreprindere sau o afacere
  și își asumă riscul pentru aceasta.
• Un antreprenor este o persoană care deține o nouă afacere, întreprindere
  sau idee și își asumă o responsabilitate semnificativă pentru riscurile
  inerente acesteia.
• Un antreprenor este acea persoană care uită la o problemă și o vede ca pe
  o oportunitate, iar apoi acționează asupra sa!

   4/27/2012                                                                4
DEFINIȚIA ANTREPRENORIATULUI ȘI
     A ANTREPRENORULUI [3]
   Un antreprenor este în același timp
lider și manager.
   Se observă deci cu ușurință care sunt
calitățile necesare unui antreprenor de
succes: vocație, viziune, automotivație,
încredere, optimism, creativitate, educație,
curaj, oportunism, perseverență,
responsabilitate, șansă (mediu favorabil).
 4/27/2012                               5
       CUM VĂD CHINEZII CRIZA...



            危机   SIMPLIFIED CHINESE


            危機   TRADITIONAL CHINESE



4/27/2012                              6
            CUM VĂD CHINEZII CRIZA:
CRISIS = DANGER + OPPORTUNITY!


“When written in Chinese, the word crisis
    is composed of two characters.
 One represents danger and the other
        represents opportunity.”
             John F. Kennedy

4/27/2012                             7
       FORME ANTREPRENORIAT [1]
1.  Antreprenoriat pentru tineri, femei, minorităţi şi alte grupuri defavorizate
2.  Antreprenoriat social
3.  Antreprenoriat educativ, științific, artistic și sportiv
4.  Antreprenoriat politic
5.  Antreprenoriat creștin
6.  Antreprenoriat rural (agro-alimentar, etc.)
7.  Antreprenoriat agro-turistic, ecologic şi cultural
8.  Antreprenoriat general
9.  Antreprenoriat alternativ (sinarhic, a treia cale: distributism, cooperatism,
    etc.)
10. Învățământ, educație, instruire și training pentru antreprenoriat (încă din
    clasele primare)
11. Consultanţă, asistenţă și finanțare pentru antreprenoriat.

     4/27/2012                                                                8
  FORME ANTREPRENORIAT [2]
   Noțiunea de antreprenoriat are un sens general (de
afacere care implică un oarecare risc comercial și financiar,
practicată în întreprinderi/societăți comerciale, inclusiv marile
corporații transnaționale) și un sens restrâns (de mică afacere,
eventual o afacere de familie). În cuprinsul acestei lucrări vom
folosi noțiunea de antreprenoriat în sens restrâns.

    Ca formă juridică, afacerea antreprenorială se poate
organiza ca societate comercială (din categoria IMM-urilor),
întreprindere individuală, cabinet individual, întreprindere
familială, persoană fizică autorizată, asociațiune în
participațiune. IMM este acronimul pentru Întreprinderi Mici și
Mijlocii.
4/27/2012                                                   9
        FORME ANTREPRENORIAT [3]

           În sens restrâns, acela de mică afacere, antreprenoriatul se poate
     practica în unul din următoarele domenii principale:
1.    Comerțul liber.
2.    Activitățile meșteșugărești.
3.    Activitățile reglementate: arhitectură, contabilitate, avocatură, consultanță,
      etc.
4.    Concesionările: schimb valutar, taximetrie.
5.    Antreprenoriatul social: este cea mai recentă și complexă formă de
      antreprenoriat, implicând în mod direct și indirect mulți actori sociali
      (Stakeholders), de tip hibrid economic-social, acționând la limita dintre
      performanța economică și nevoile sociale comunitare, dintre societatea
      comercială și organizația non-profit, dintre public și privat.


      4/27/2012                                                                 10
CONTEXTUL ANTREPRENORIATULUI


1. LEADERSHIP

2. ANTREPRENORIAT

3. MANAGEMENT

4. GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

 4/27/2012                  11
     OTTAWA HILLS SCHOOL OF…




4/27/2012                      12
              ANGRENAJUL
LEADERSHIP-ANTREPRENORIAT-MANAGEMENT




 4/27/2012                       13
            DEZVOLTAREA TEORIEI
             ANTREPRENORIALE




4/27/2012                         14
            TREI CĂRȚI DE CĂPĂTÂI




4/27/2012                           15
             DECALOGUL CALITĂȚILOR
           ANTREPRENORULUI DE SUCCES

1.    VOCAȚIE, TALENT, TACT
2.    VIZIUNE, VISARE, SPERANȚĂ, OPTIMISM, PASIUNE
3.    CURAJ, ÎNDRĂZNEALĂ, BUN-SIMȚ, REALISM
4.    CREATIVITATE, FANTEZIE, SPIRIT NOVATOR
5.    COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ, CULTURĂ GENERALĂ
6.    AMBIȚIE, CONSECVENȚĂ, CONTINUITATE, RĂBDARE
7.    PRESTIGIU, INTEGRITATE, RESPONSABILITATE
8.    CHARISMĂ, INFLUENȚĂ, RELAȚII SOCIALE
9.    INTUIȚIE, DESCHIDERE, FLEXIBILITATE, OPORTUNISM
10.   SĂNĂTATE DE FIER.
      4/27/2012                                         16
          IMPORTANȚA TRADIȚIEI ÎN
             ANTREPRENORIAT
   În acest sens, în cultura antreprenorială occidentală se vorbește despre Antreprenoriatul
    Transgenerațional (ilustrat aici printr-un diapozitiv ulterior), despre progresele și dezvoltările de la o
    generație la alta, concept și realitate inexistente și de neînțeles în România contemporană.
   De altfel, antreprenoriatul nu are nici un sens decât dacă este transgenerațional, deoarece o afacere de
    orice fel, o firmă de producție, de construcții sau de comerț, o casă de comerț exterior, o bancă, o companie
    de asigurări, etc. nu se înființează pentru perioade scurte, deoarece astfel ar produce confuzie, tensiuni,
    distorsiuni și inechități pe piața internă și mai ales externă , aducând astfel mari prejudicii clienților, afacerilor
    și oamenilor de afaceri, bugetului de stat, societății în ansamblu.
   Majoritatea companiilor occidentale de succes, globale (transnaționale), sunt expresia antreprenoriatului
    transgenerațional. Chiar și companiile de succes din domeniul IT sau din domeniul Internetului au la bază
    substratul de tradiție și cultură antreprenorială neîntrerupte din societățile respective.
   Un exemplu de mare succes al antreprenoriatului transgenerațional este compania MARRIOTT
    INTERNATIONAL, fondată în anul 1927 ca o companie de familie și care în continuare este condusă și
    administrată ca o companie de familie, situându-se (după diferite criterii: cifră de afaceri, profit, număr de
    unități, număr de camere, etc.) pe locurile 1 – 3 în lume între grupurile hoteliere globale!
   Desigur însă că și antreprenoriatul trebuie să se adapteze la noile cerințe ale societății globale, post-
    moderniste, după cum am arătat în partea finală a acestui documentar.
   Din realism, din cauza lipsei tradiției antreprenoriale în România, nu am enumerat-o în decalogul factorilor
    de succes, prezentat în diapozitivul nr. 24, după cum desigur ar fi fost necesar. Am menţionat în schimb
    continuitatea ca o condiţie a întemeierii unei tradiţii viitoare.



    4/27/2012                                                                                                    17
ANTREPRENORIAT TRANSGENERAȚIONAL
O carte de referință. Un nou concept




4/27/2012                         18
ANATOMIA UNUI ANTREPRENOR




4/27/2012               19
COMPONENTE ANTREPRENORIAT




4/27/2012              20
PIRAMIDA ANTREPRENORIATULUI




4/27/2012                 21
  FINANȚAREA CA BARIERĂ INIȚIALĂ

 Peste 80% dintre antreprenorii aflați la început de drum
  consideră că au toate condițiile create pentru succesul în
  afacere, doar banii le lipsesc.
 Nimic mai fals. Desigur, ar fi ideal ca afacerea să fie finanțată
  cât mai generos la început, dar la limită, în afara sumei de bani
  minimă inițială pentru supraviețuirea în primele 6 luni de la
  înființarea afacerii, nu sunt necesari alți bani dacă există
  vocație, pasiune, viziune, oportunism, înțelepciune și pricepere.
 Băncile și alți finanțatori inițiali potențiali urmăresc aceste
  caracteristici ale antreprenorului (care le inspiră încredere =
  credit) mai curând decât garanții materiale (terenuri, clădiri,
  utilaje, stocuri, etc.).
 Acestea au caracter secundar, colateral (collateral).
   4/27/2012                                                  22
PROBLEMELE ANTREPRENORIATULUI
         ÎN ROMÂNIA
1. Tradiție, cultură, competență antreprenorială
   reduse
2. Mediu social, economic, legislativ, instituțional și
   mediatic neprietenos
3. Forța de muncă inadecvată numeric, structural și
   calitativ
4. Neimplicarea unor largi categorii sociale în
   antreprenoriat (femei, tineri, alte grupuri
   defavorizate), inclusiv din cauza discriminării
5. Infrastructură tehnică și socială inadecvată și
   insuficient dezvoltată.
  4/27/2012                                           23
 DE CE NU REUȘESC ANTREPRENORII?
1. Lipsă vocație antreprenorială
2. Competență antreprenorială redusă
3. Sprijin familial precar
4. Lipsă solidaritate echipă antreprenorială
5. Echipă managerială neperformantă
6. Resurse financiare inițiale reduse
7. Mediu social și economic ostil, corupție,
   birocrație, lipsă strategii naționale
8. Probleme de sănătate
9. Lipsă de noroc (!).
     4/27/2012                                 24
                  FINANȚAREA
            ȘI FAZA CICLULUI AFACERII

    Sursele de finanțare sunt foarte
importante, practic indispensabile, pentru
inițierea și dezvoltarea afacerilor
antreprenoriale.
    Ele diferă ca forme și pondere în diferite
faze ale ciclului de viață a afacerii (inițiere,
maturitate, lichidare).
4/27/2012                                          25
  SURSE DE FINANȚARE INIȚIALĂ [1]

1. Surse proprii: lei, valută, clădiri, terenuri, utilaje,
   mijloace de transport, stocuri, etc.
2. Surse provenite de la asociați.
3. Fonduri de risc = Angel Capital Funding.
4. Surse împrumutate de la rude și prieteni.
5. Credite bancare de tip START-UP.
6. Finanțare tip “prima firmă” pentru tineri sub 35 de ani.
7. Donații, sponsorizări.
8. Surse atrase (pasive stabile): furnizori, clienți
   creditori, salariați.
   4/27/2012                                           26
    SURSE DE FINANȚARE INIȚIALĂ [2]
             BOOT STRAPPING
            Se mai numește și strânsul curelei, adică o modalitate de finanțare inițială a afacerii fără a apela la
    surse externe, ci doar făcând economii și folosind cât mai eficient resursele proprii, atât monetare, cât și orice
    alte resurse proprii. Această metodă de finanțare se referă la:
•   Utilizarea locuinței sau a spațiului virtual ca birou, a altor spații (magazii, garaje) ca loc de desfășurare a
    activităților productive și de depozitare;
•   Cumpărarea celor necesare în barter, în condițiile lipsei de numerar;
•   Concentrarea pe funcționalitate, nu pe formă și estetică, în ceea ce privește mobilierul sau aparatura de
    birotică;
•   Utilizarea de voluntari și practicanți (ucenici, elevi, studenți) pentru activitățile la care aceștia se pretează;
•   Utilizarea Internetului pentru reducerea costurilor de timp și de bani;
•   Încasarea a cât mai multor avansuri (o ilustrare a metodei denumită tehnic pasive stabile sau surse atrase),
    ceea ce economisește foarte mult numerar atât de deficitar la începutul afacerii;
•   Promovarea afacerii din gură în gură, deoarece aceasta este metoda cea mai eficientă;
•   Utilizarea atitudinii de a începe de jos și de a adopta o poziție corectă față de client: a face mai multe munci la
    început (ceea ce înseamnă economisirea mai multor salarii și acumularea de experiență) și a nu trata clientul
    de sus;
•   Intrarea cât mai rapidă pe piață: înseamnă atât economie de timp și de costuri, cât și acumularea accelerată
    de experiență, în special pentru antreprenorii începători;
•   Concentrarea pe cash-flow, nu pe profitabilitate. Finanțiștii spun că profitul este o opinie, numerarul este un
    fapt, ceea ce subliniază importanța numerarului pentru susținerea începutului afacerii, spre deosebire de
    profitabilitate, care este o chestiune de evidență, o consecință ulterioară a desfășurării activității, care se
    calculează la sfârșitul exercițiului economico-financiar.
     4/27/2012                                                                                                 27
     BANII ȘI SCOPUL AFACERILOR
 În teoria antreprenorială americană se spune că un antreprenor trebuie să posede la începutul
  afacerii destui bani ca să poată finanța afacerea și să poată asigura subzistența sa și a familiei
  sale timp de 6 luni dacă în toată această perioadă nu câștigă 1 cent din afacere.
 Pentru România, în aplicarea principiului prudenței, propunem ca această perioadă inițială cât
  antreprenorul trebuie să se autofinanțeze, să fie de cel puțin 1 an.
 În orice caz, încă de la început antreprenorul trebuie să aibă o concepție corectă și sănătoasă
  despre afaceri și despre bani:
     Afacerile nu sunt pentru oricine, ci pentru oamenii cu vocație, cu înțelepciune și cu
       pricepere.
     Scopul afacerilor este perfecționarea personală și îndeplinirea unui scop social nobil.
     Înainte să câștige primii bani, antreprenorul trebuie să investească în el, în calitatea
       produselor și/sau serviciilor, în afacere și apoi în clienți, comunitate, mediu, familia sa, etc.
     Banii nu sunt un scop în sine, ci un mijloc pentru realizarea acestui scop personal și social.
     Scopul nobil este acela de a realiza lucruri bune și frumoase pentru sine și pentru
       comunitate, nu acumularea de averi fără rost, îmbuibarea și consumul deșănțat.
     Banii sunt de asemenea o consecință și o dovadă a îndeplinirii acestui scop nobil, a
       realizării vocației prin înțelepciunea, priceperea și efortul antreprenorului.


     4/27/2012                                                                                   28
      SURSE DE FINANȚARE ULTERIOARĂ
1.    Profituri reinvestite.
2.    Amortizarea imobilizărilor (recuperată prin prețul de vânzare a produselor și
      serviciilor).
3.    Finanțare prin fonduri de risc (Angel Capital Funding).
4.    Finanțare prin asocieri în participațiune (Venture Capital Funding).
5.    Finanțare pentru lansarea primului produs creat (Seed Funding, variantă de Angel
      Capital Funding).
6.    Împrumuturi bancare.
7.    Surse atrase (pasive stabile) de la stat (TVA de plată).
8.    Credite bancare pe efecte de comerț (factoring, forfaiting, scontare).
9.    Emiterea de noi acțiuni, cooptarea de noi asociați.
10.   Credite obligatare (eventual transformate ulterior în capital social).
11.   Leasing.
12.   Valorificarea imobilizărilor redundante, despăgubiri de la asigurări.
13.   Finanțări nerambursabile din fonduri europene.
14.   Subvenții și parteneriat public-privat.
      Se adaugă surselor de finanțare inițiale, care pot fi utilizate în continuare.
      4/27/2012                                                                  29
        STRATEGIA FINANȚĂRILOR
    PRIN PARTENERIATE CU INVESTITORI
 Este vorba despre sursele de finanțare de tip Angel Capital
  Funding, Seed Funding sau Venture Capital Funding.
 Volumul cifrei de afaceri trebuie să fie suficient de mare pentru
  a satisface interesele ambilor parteneri (pentru SUA se
  apreciază la minimum 1 mld. USD).
 Antreprenorul va avea grijă să nu piardă controlul afacerii și să
  nu divulge prea multe secrete ale afacerii sale (rețete, brevete,
  proceduri, licențe, know-how, strategii, etc.).
 Investitorul dorește o rată de rentabilitate de cel puțin 30%
  pentru suma investită, de aceea afacerea trebuie să aibă o rată
  de rentabilitate superioară pentru a nu crește costul mediu
  ponderat al capitalului global și a beneficia de efectul de levier.
 Necesită un plan eficient de ieșire din respectivul parteneriat.
   4/27/2012                                                    30
          FORME DE FINANȚARE PRIN
            IEȘIREA DIN AFACERE
 Reprezintă metode de recuperare integrală a investițiilor făcute în vechea afacere și crearea
  premizelor pentru finanțarea unei noi afaceri, ca aplicare a principiului flexibilității, adaptării la
  condițiile pieței și oportunismului în migrarea capitalurilor către afaceri mai profitabile.
 Forme de finanțare finală:
1. Vânzare directă către alți antreprenori, inclusiv prin fuziune.
2. Vânzare pe piața de capital (prin emisiunea de acțiuni).
3. Succesiunea (transmiterea) în familie.
4. Lichidare.
 Este mai ușor de lichidat sau de ieșit dintr-o afacere/firmă mică (de tip IMM) decât dintr-o
  afacere/firmă mare, datorită valorii relativ mai mică și datorită barierelor mai reduse la ieșire.
 Uneori barierele de ieșire pot pune mari probleme la vânzarea sau lichidarea afacerii.
 Exemple de bariere de ieșire din afacere:
    costurile fixe de ieșire (onorarea unor angajamente față de clienți până la capăt: garanții,
      etc.).
    activele fixe specializate, de valoare mare, greu de valorificat la valoarea lor.
    intervenția factorilor politici (politici anti-șomaj).

     4/27/2012                                                                                      31
    VOCABULAR ANTREPRENORIAL
   MBET = Master in Business, Entrepreneurship and Technology
   IMM = Întreprinderi Mici și Mijlocii
   SME = Small- and Medium-Sized Enterprise
   INTRAPRENEURSHIP = Interior Entrepreneurship
   INTREPRENEURSHIP = Internet Entrepreneurship
   CORPORATE GOVERNANCE = Guvernanța Corporativă,
    armonizarea intereselor și cooperarea între marile grupuri de
    interese (STAKEHOLDERS: acționarii, managerii, auditorii
    interni și salariații) din cadrul firmei.




    4/27/2012                                                32
      VIITORUL ANTREPRENORIATULUI: A TREIA CALE
                               PREMIZE ȘI COMPONENTE
   Capitalismul înseamnă competiție pentru profit, ceea ce scoate la iveală ce este mai rău și mai urât în ființa
    umană în condițiile în care sistemul politico-juridic nu este în stare să impună respectarea regulilor jocului de
    către toți actorii participanți.
   Capitalismul se lovește de propriile contradicții de îndată ce dorește să fie el însuși: masele sunt tratate
    concomitent din două puncte de vedere diferite, chiar opuse. Întrucât capitalismul (urmărind reducerea
    costurilor în baza principiului eficienței) va încerca întotdeauna să reducă cerințele executanților (salariile),
    dar își va săpa astfel la temelie, micșorând totodată puterea de cumpărare a clienților.
   Capitalismul a încercat să rezolve aceste probleme, reducând costurile și mărind veniturile prin colonialism,
    globalizare, asaltarea bugetelor publice, migrarea forței de muncă, atragerea elitelor intelectuale (Brain
    Drain), fluidizarea frontierelor (pentru capitaluri și mărfuri), agresiuni armate, totul pentru extinderea piețelor și
    acapararea resurselor. Aceste strategii și-au atins limitele, și-au epuizat valențele.
   Capitalismul liberal nu mai poate rezolva problemele creșterii și sărăcirii populației, epuizării resurselor,
    ecologiei, crizei alimentare și a apei potabile, tensiunilor sociale, etc. Capitalismul a ajuns într-o fundătură.
   Capitalismul liberal și-a arătat limitele (creșterea și concentrarea bogăției în tot mai puține mâini la nivel
    planetar, incapacitatea pieței de a se autoregla, lăcomie, imoralitate, egoism, corupție, birocrație,
    manipularea, exploatarea și sărăcirea majorității) și a generat o criză sistemică mondială prelungită și
    acută, pe care o traversăm din 2008 încoace.
   Capitalismul liberal generează puternice reacții psihosociale și civice adverse, de la apatie în muncă,
    parazitism și greve fiscale până la terorismul internațional.
   Capitalismul este un sistem cu o mare putere de adaptare, regenerare, reinventare, supraviețuire și
    dezvoltare. Capitalismul popular din perioada 1950-1980 este un exemplu ilustrativ în acest sens.
   Componentele economiei alternative (A Treia Cale) sunt Distributismul și Cooperatismul.
     4/27/2012                                                                                                    33
                        DISTRIBUTISMUL
 Distributismul vizează diseminarea cât mai largă a proprietății productive (pământ, unelte,
  echipamente), pentru ca lucrătorul să nu mai fie sclavul salariat (proletar), ci proprietar-
  producător, adică o persoană liberă și demnă, a cărei bunăstare depinde doar de ea însăși și
  de cooperarea cu semenii săi (micul întreprinzător, membrul unei cooperative), manifestându-
  se creator și astfel împlinindu-se.
 Pentru a răspunde nevoilor și demnității celui ce muncește, ca și necesităților societății, există
  diferite tipuri de întreprinderi, dincolo de distincția netă dintre “privat” și “public”. Pentru a realiza
  o economie care în viitorul apropiat să reușească să se pună în slujba binelui comun național și
  mondial, este oportun să se aibă în vedere acest interes lărgit al inițiativei antreprenoriale.
 Economia distributistă are trei principii fundamentale:
     Proprietatea asupra mijloacelor de producție (o lume a micilor proprietari).
     Subsidiaritatea (totul se menține la nivelul cel mai mic/local posibil, pentru a nu îndepărta
        omul de producție și a împiedica birocratizarea).
     Solidaritatea.
 O economie a libertății și a demnității umane. O economie a moralității. O economie creștină, a
  frățietății. O economie atât de revoluționar-subversivă, încât numele ei nu figurează în
  dicționare, chiar dacă în trecut a funcționat în trecutul nostru (cooperativele interbelice ale
  țărăniștilor lui Ion Mihalache) și funcționează, înfloritoare, în diferite colțuri ale lumii (Țara
  Bascilor din Spania și Emilia Romagna din Italia sunt doar două exemple).
 O economie alternativă, promițătoare, pentru viitor.
     4/27/2012                                                                                      34
            A TREIA CALE ÎN ROMÂNIA
 La 1864 aveau să apară primele obști de arendare pe teritoriul României, iar la 1881, primele
  cooperative. Acestea au deținut în proprietate căi feroviare forestiere, fabrici, hoteluri… Un
  exemplu: în 1935, 100 de săteni din Slobozia au făcut Cooperativa “Lumina” și au înființat uzina
  electrică din localitate, pe care aveau să o vândă statului în 1945.
 Era vorba de un sistem cooperatist extrem de bine pus la punct, inspirat atât din modelul
  austro-ungar, dar mai ales din cel englezesc, însă aplicat la specificul românesc și axat mai
  ales pe cooperativele agricole, cu federație, Casă a Centralelor și Oficiul Național al
  Cooperației, cu bănci sătești și o legislație impecabil întocmită.
 Grație cercetărilor Emiliei Corbu, am aflat că, în 1938, an în care cooperațiile erau în reviriment,
  peste 1.100.000 de români lucrau în cele 8.092 de cooperații, din care, din păcate, în arhive
  mai există documente despre doar 1.000. Ca termen comparativ, în Europa, la 1934, existau
  23.369 de cooperații de consum și 170.190 de cooperații agricole.
 Cel care avea să le întemeieze la 1881 a fost boierul Dimitrie Butculescu, care și-a pus toată
  averea în slujba cooperației. Și asta pentru că meștesugarii români nu erau acceptați nici în
  cele austro-ungare, pentru că nu aveau “patalamale”, nici de cele evreiești. Așa că Butculescu
  a inițiat primele expoziții, la care a invitat artizani, dogari, cuțitari, căldărari…
 Promotorul cooperatismului în România în perioada interbelică era PNȚ - aripa Ion Mihalache.
 În România, sistemul cooperatist a fost spoliat și compromis în perioada comunistă, prin
  confiscări, prevederi legale aberante și impunerea asocierilor forțate.
     4/27/2012                                                                                 35
          ALIANȚA COOPERATISTĂ
          INTERNAȚIONALĂ (ACI)
 „Pentru cooperatori, libertatea înseamnă capacitatea de a întreprinde, de a se asocia, idealurile
  de responsabilitate, solidaritate, realizare profesională, independenţă şi autonomie” - Ivano
  Barberini, Preşedintele ACI, în mesajul său la ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI (5
  iulie 2008, Ia 86-a aniversare a ACI și a 14-a aniversare de funcționare sub egida ONU).
 ACI reuneşte 226 de organizaţii naţionale membre, din 88 de ţări, cuprinzând peste 800
  milioane de membri, fiind astfel de departe cea mai mare organizaţie neguvernamentală de pe
  mapamond. ACI a luat fiinţă în anul 1895, printre membrii săi fondatori numărându-se şi
  cooperaţia din România.
 La rândul său, Cooperatives Europe, organizaţie „umbrelă” a cooperaţiei europene, cuprinde, în
  calitatea sa de organism regional al ACI pentru Europa, 171 organizaţii naţionale din 37 de ţări,
  267.000 de societăţi cooperative, totalizând circa 163 milioane de membri cooperatori şi 5,4
  milioane de angajaţi.
 Cooperaţia nu este nici pe departe caracteristică doar ţărilor mai puţin dezvoltate, cum în mod
  greşit şi tendenţios se gândeşte în unele cercuri. Ţări puternic industrializate deţin solide
  structuri cooperatiste, ce activează în cele mai diverse domenii. Astfel, în Canada şi Japonia,
  33% din populaţie este implicată în cooperaţie, în Germania - 25%, în SUA - 40%, în Columbia
  - 8%, în Singapore - 50%, în Costa Rica - 10%, iar în Malaezia - 20 %. În India activează peste
  239 milioane de membri cooperatori, în timp ce în Kenya peste 20 milioane de oameni îşi
  câştigă existenţa muncind în cooperaţie.
     4/27/2012                                                                              36
        COOPERATISMUL ÎN UNIUNEA
          EUROPEANĂ ȘI ÎN LUME
   Într-un Memorandum adresat în 2007 Preşedinţiei portugheze a Uniunii Europene, de către Cooperatives
    Europe, se atrăgea atenţia asupra faptului că multe IMM-uri sunt cooperative, şi că aceste întreprinderi sunt,
    prin însăşi natura lor, foarte inovatoare şi puternic implicate în plan local. Aceşti factori permit cooperativelor
    să contribuie la sănătatea economică şi la coeziunea economică, în domenii care se confruntă cu provocări
    de natură economică. Totodată, cooperativele şi-au demonstrat capacitatea de a combina securitatea muncii
    cu flexibilitatea antreprenorială, ele fiind întreprinderi strâns ancorate în comunităţile locale şi care se bazează
    în acelaşi timp pe participarea activă a membrilor lor.
   Ca momente de referinţă, Uniunea Europeană a susţinut adoptarea, în 2003, a Statutului Societăţii
    Cooperative Europene, aplicabil în toate cele 27 de state ale Uniunii, iar Organizaţia internaţională a Muncii
    (OIM) a adoptat Recomandarea nr. 193, care subliniază contribuţia importantă a cooperativelor în peisajul
    economico-social global, solicitând autorităţilor guvernamentale să asigure un cadru legislativ şi organizatoric
    favorabil afirmării potenţialului cooperatist.
 Conceptul Comisiei Europene în problema cooperației: cooperația este definită ca "o punte
  de legătură între forțele globalizării și activitatea economică locală“. În continuare documentul
  realizează:
 Analiza fenomenului cooperatist la nivel european;
 Relevarea importanței cooperativelor în diversele sectoare economice;
 Evaluarea avantajelor formelor de organizare cooperatistă;
 Trecerea în revistă a legislației cooperatiste în domeniu;
 Evidențierea parteneriatului dintre cooperație și factorii de decizie la nivel național.
     4/27/2012                                                                                                 37
            Muhammad Yunus & Grameen Bank
            Winners of 2006 Nobel Peace Prize




4/27/2012                                       38
     Muhammad Yunus & Grameen Bank
      Exponenți ai Antreprenoriatului Social

 Muhammad Yunus (născut pe data de 28 iunie 1940 în Chittagong, East Bengal-
  Bangladesh) a obţinut un doctorat în economie la Vanderbilt University din SUA, a
  fost lector la Chittagong College din Bangladesh (1962-1965), profesor asistent la
  Middle Tennessee State University din SUA (1969-1972), director adjunct în Divizia
  de Economie Generală / Comisia de Planificare a Guvernului din Bangladesh (1972),
  profesor asociat şi şef al Catedrei de Economie de la Chittagong University din
  Bangladesh (1972-1975) şi consilier în cadrul Guvernului Interimar din Bangladesh
  (1996).
 Dimensiunea socială a fost introdusă în antreprenoriat de prof. Yunus și de Grameen
  Bank atât prin creditarea unui mare număr de beneficiari săraci, în special din zona
  rurală, cât și prin implicarea comunității locale în garantarea rambursării creditului,
  conducând prin aceasta la creșterea cooperării, responsabilității și solidarității
  sociale (comunitare, locale).
 Prof. Yunus a conferențiat în România pe data de 29 octombrie 2010 la Hotelul
  Intercontinental din București în cadrul Social Business Tour 2010, prin care s-a
  promovat antreprenoriatul social în șase țări de Europa Centrală și de Est.
    4/27/2012                                                                      39
      Muhammad Yunus & Grameen
               Bank
 Văzând condițiile extrem de dificile de trai ale locuitorilor din mediul rural, Yunus a înființat un
  grup de cercetare mai întâi pe zona agricolă – în special cea a culturii orezului. Cum locuitorii
  dispuneau de suprafețe foarte mici pe care băncile nu le luau în garanție, finanțarea era oferită
  cel mai adesea de cămătari, aceștia percepându-le dobânzi de 20% pe lună.
 Yunus a împrumutat mai întâi «experimental» câțiva dolari mai multor fermieri și văzând că
  afacerea merge, iar rambursările sunt făcute fără dificultate, a implicat și o bancă locală.
 În 1977 ia afacerea pe cont propriu și lansează proiectul “Grameen” (în traducere, «sat»), care
  se bucură de un mare succes în Bangladesh. În 1983 se înființează Banca Grameen, iar din
  1989, modelul este exportat în mai multe țări, Grameen având peste 300 milioane de clienți. În
  prezent, banca finanțează afaceri nu doar în agricultură, ci și în industria textilă, telecom,
  energie ș.a.
 Ideea de bază a lui Yunus a fost să integreze dimensiunea socială în capitalism, unde profitul
  este centrul oricărui business. Yunus a primit numeroase premii, printre care și cea mai înaltă
  distincție oferită în Bangladesh (Independence Day Award), premiul Nobel pentru Pace,
  numele lui fiind vehiculat și pentru Nobelul economic. Cu banii luati de la Fundația Nobel,
  profesorul Yunus a deschis un spital de oftalmologie, o uzină de tratare a apei și un joint-
  venture agroalimentar împreună cu un cunoscut grup francez.



     4/27/2012                                                                                 40
                “Breaking News”
    Fondatorul “Băncii săracilor” a fost demis din toate
funcțiile. SUA și alte state europene îi sar în ajutor
      Demiterea lui Muhammad Yunus (laureat al Premiului Nobel pentru
pace) din toate funcțiile pe care le deținea la banca fondată de el - Grameen
Bank - tensionează relațiile dintre Statele Unite și Bangladesh. Robert Blake,
secretar de stat adjunct pentru Asia de Sud, a declarat că Statele Unite au
un "puternic interes în menţinerea de relaţii strânse" cu Bangladesh, pe care
el a numit-o "o societate democratică şi o ţară musulmană moderată".
      Și ministrul de externe francez a pledat în favoarea lui Yunus, însă
decizia de concediere din toate funcțiile este definitivă. Yunus a fost acuzat
de Guvern că a ridicat un eșafodaj financiar care să îi permită evitarea plății
taxelor către stat. Premierul Sheikh Hasina l-a acuzat anul trecut pe Yunus
că "suge sângele săracilor". [http://economie.hotnews.ro/finante_banci, 6
aprilie 2011]

 4/27/2012                                                               41
    SYNARCHY / SINARHIA
 Synarchy or Synarchism is a term which generally refers to a conservative political
  philosophy focused on solving economic, political, and social problems that are
  perceived to be precipitating anarchy. Viewing society as an organic unity,
  synarchists aim to a create a synarchy – a harmonious society where a corporatist
  government defends social differentiation and hierarchy by encouraging collaboration
  between social classes in order to transcend conflict between social and economic
  groups. Its critics and opponents argue that synarchism is particularly associated
  with anti-anarchism, anti-communism, co-opting (co-optation), elitism, meritocracy,
  fascism, technocratism, and even occultism.
 Beyond this general definition, however, both "synarchism" and "synarchy" have
  been used to describe several different political processes in various contexts.
 Increasingly, the terms have been used by conspiracy theorists as pejorative
  synonyms for cryptocracy.
 In (international) business, synarchy is a synonymous for strategic alliances, groups
  of companies, holdings, hotel chains, transnational companies, etc.
 At corporate level, Corporate Governance is a form of synarchy at large.

    4/27/2012                                                                    42
     VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
1.   Corporate Governance.
2.   Corporate Social Responsability (CSR).
3.   Business Ethics & Integrity.
4.   Sustainable Development.
5.   Parteneriatul social – implicarea salariaților în acționariat și
     decizie.
6.   Parteneriatul Public – Privat (PPP).
7.   Long Life Learning (LLL).
8.   Distributismul & Cooperatismul (A Treia Cale) ca forme de
     proprietate și organizare a afacerilor.
9.   Sinarhia ca formă de conducere strategică.

     4/27/2012                                                      43
     VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
        Capitalismul (liberal) - și Antreprenoriatul în acest context - trebuie să se
   adapteze pentru a supraviețui. Formele de adaptare țin în principal de
   democratizare, etică-integritate-responsabilitate și dezvoltare-armonizare socială:
 Parteneriatul sincer, real și extins Public-Privat.
 Perfecționarea Guvernanței Corporative.
 Creșterea sensibilă a nivelului de etică, integritate și responsabilitate
  socială.
 Atragerea salariaților în formula asociativă (acționariat) până la 49% din
  capitalul social.
 Simplificarea contabilității, reducerea fiscalității, a corupției și a birocrației.
 Permanenta perfecționare profesională și umană.
 Revigorarea economiei locale și a profesiunilor tradiționale.
 Dezvoltarea unor noi profesiuni și activități (de nișă).
 Aplicarea unor forme alternative de afaceri (Distributismul, Cooperatismul).
    4/27/2012                                                                      44
      VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
        Avantajele cooptării salariaților în formula
     asociativă:
1.    Responsabilizarea salariaților, perfecționarea procesului decizional,
      creșterea calității deciziilor.
2.    Îmbunătățirea finanțării activității întreprinderii prin creșterea surselor de
      finanțare.
3.    Folosirea mai deplină a ideilor angajaților, dezvoltarea creativității acestora.
4.    Creșterea veniturilor salariaților și a stabilității în muncă.
5.    Creșterea motivației, a disciplinei și productivității muncii.
6.    Echilibrarea raporturilor între Stakeholders interni, în spiritul concepției
      Guvernanței Corporative.
7.    Reducerea tensiunilor sociale interne (salariații se transformă din
      sindicaliști în proprietari).
     4/27/2012                                                                  45
         PROFESSIONAL SERVICES
             FOR SUCCESS!
 FORMARE, SPECIALIZARE ȘI PERFECȚIONARE ANTREPRENORIALĂ ȘI
  MANAGERIALĂ.

 CONSULTANȚĂ PENTRU ÎNFIINȚAREA DE COMPANII ȘI INIȚIEREA DE
  AFACERI.

 ASISTENȚĂ ANTREPRENORIALĂ, MANAGERIALĂ ȘI DE SPECIALITATE
  PENTRU OBȚINEREA DE FINANȚĂRI, ÎNTOCMIREA DE PROIECTE DE
  FINANŢARE ȘI DOCUMENTAȚII DE CREDITARE.

 CONSULTANȚĂ , ASISTENȚĂ DE SPECIALITATE ŞI ÎNTOCMIRE LUCRĂRI ÎN
  DOMENIILE MANAGERIAL, CONTABIL, FINANCIAR-BANCAR, FISCAL, DE
  MARKETING, AL RESURSELOR UMANE, ETC.
   4/27/2012                                                     46
                      BIBLIOGRAFIE [1]
1.    Larisa BUGĂIAN și colectiv, Antreprenoriat: inițierea afacerii, Universitatea Tehnică a
      Moldovei, Chișinău, 2010.
2.    Larry C. FARRELL, Cum să devii antreprenor. Dezvoltă-ți propria afacere!, Colecția Profit,
      Editura Curtea Veche, București, 2008.
3.    Marius GHENEA, Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri,
      Editura Universul Juridic, București, 2011.
4.    Marcel GHIȚĂ, Guvernanța corporativă, Editura Economică, București, 2008.
5.    Ovidiu HURDUZEU, Unabomber – profetul ucigaș, Editura Logos, București, 2007.
6.    Ovidiu HURDUZEU, Mircea PLATON, A Treia Forță: România profundă, Editura Logos,
      București, 2008.
7.    John Chrysostom MEDAILLE, Ovidiu HURDUZEU, A Treia Forță. Economia libertății.
      Renașterea României profunde, Editura Logos, 2009.
8.    Michael E. PORTER, Competitive Strategy, Free Press, London, 2004.
9.    Marian RUJOIU, Dan LAMBESCU, Bogdan TĂLMACIU, Daniel DRAGNEA, Ghidul
      antreprenorului, Editura Vidia, București, 2010.
10.   Max WEBER, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Incitatus, București, 2003.
11.   Valentina ZAHARIA, Management, Editura Economică, București, 2008.
12.   Valentina ZAHARIA, Management. Sinteze, Editura Universitară, București, 2010.

      4/27/2012                                                                               47
                   BIBLIOGRAFIE [2]
1.   Papa BENEDICT al XVI-lea, Enciclica Caritas in Veritae, 8 iulie 2009,
     www.zf.ro/ziarul-de-duminică/9-07-2009
2.   http://www.entrepreneurship.org/
3.   http://mrtrustedguide.com/what%20is%20entrepreneurship
4.   http://en.wikipedia.org/wiki/Entrepreneurship
5.   http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Book&bookcmd=rendering&re
     turn_to=Book%3AEntrepreneurship&collection_id=065457202b426fa3&writer=rl
6.   http://www.google.ro/search?hl=ro&q=entrepreneurship&rlz=1B3GGLL_roRO415
     RO415&um=1&ie=UTF-
     8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&biw=1024&bih=529
7.   http://engent.blogspot.com/2008/06/oc-learns-to-do-tech-
     entrepreneurship.html
8.   http://en.wikipedia.org/wiki/Synarchy


     4/27/2012                                                            48
                  ÎNTREBĂRI?

            VĂ MULȚUMESC FRUMOS
              PENTRU INTERESUL
               ȘI ATENȚIA DV.!


             Lect. univ. drd. Marian COVLEA
                       MA, MS, MSL
4/27/2012
                marian.covlea@gmail.com       49

								
To top