MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII - Download as DOC

Document Sample
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII - Download as DOC Powered By Docstoc
					MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01




                                                                    MECI–CNDIPT / UIP




        AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL: SEMNALE ŞI MEDII DE COMUNICAŢII


DOMENIU: Electronică şi automatizări
NIVEL: 2
CALIFICARE: Electronist reţele de telecomunicaţii




                                      Martie 2009

             Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
          Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
AUTOR:
prof.ing. grad didactic I Popa Virgil Vasile – Colegiul Tehnic Comunicaţii
„Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău




            Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
         Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
CUPRINS
CUPRINS....................................................................................................................................................... 3
1. Unitatea de competenţă: ........................................................................................................................... 4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici: ....................................................................................... 5
3. Modalităţi de organizare a practicii ............................................................................................................ 7
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului ........... 8
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii. .............................................................................. 10
JURNALul DE ACTIVITATE al elevului ....................................................................................................... 11
Fişă de lucru 1 ............................................................................................................................................. 13
Fişă de lucru 2 ............................................................................................................................................. 17
Fişă de lucru 3 ............................................................................................................................................. 20
Fişă de lucru 4 ............................................................................................................................................. 24
Fişă de lucru 5 ............................................................................................................................................. 26
Fişă de lucru 6 ............................................................................................................................................. 37
Fişa de lucru 7 ............................................................................................................................................. 50
Fişă de lucru 8 ............................................................................................................................................. 65
Fişă de lucru 9 ............................................................................................................................................. 69
Fişă de lucru 10 ........................................................................................................................................... 72
   Anexă ....................................................................................................................................................... 84
   Bibliografie: .............................................................................................................................................. 85




                        Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
                     Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
1. Unitatea de competenţă:
Utilizarea semnalelor şi mediilor de comunicaţie




Competenţe:

1.   Descrie tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile electronice
2.   Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor electrice
3.   Utilizează cabluri de telecomunicaţii




              Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici1:
Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de practică,
conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.
 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic2




 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic 3




 Departamentele în care se poate efectua practica:




 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:




 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:




1
  În anexa... este prezentat un exemplu pentru completarea acestor secţiuni.
2
  De ex: Furnizor de accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori.
3
  De ex: Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
                 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
              Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4




4
    Conform Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi furnizorul de practică-
                   Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
                Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
3. Modalităţi de organizare a practicii5

Nr.crt.      Perioada          Agentul economic         Cadrul didactic         Tutore          Mod de
                                                        responsabil cu                         organizare
                                                          urmărirea
                                                       derulării practicii
    1.    12 -16.05.2009    UPC Bacau                  Dascalu Ioan          Popa Ionel      Grupe
    2.
    3.




5
  Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe,
individual,etc.), cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.

                 Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
              Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi
securitate a muncii potrivit modulului
  Înaintea efectuării oricărei operaţiuni, vă rugăm să citiţi următoarele precauţii
  pentru evitarea oricăror posibile vătămări corporale şi pentru prevenirea
  producerii de stricăciuni acestui aparat sau oricăror aparate conectate la
  acesta. Pentru a evita pericolele, acest aparat se va folosi doar în intervalul de
  parametri specificaţi.
  Lucrările de întreţinere se vor efectua doar de către personal calificat în domeniu.
  Prevenirea incendiilor sau a vătămărilor corporale.
  Folosiţi cablul de alimentare adecvat. Utilizaţi doar cablul de alimentare livrat
  special cu acest aparat sau unul a cărui folosinţă a fost aprobată.
  Conectaţi şi deconectaţi sonda în mod corect. Când sonda sau firul de test este
  conectat la o bornă de alimentare, nu conectaţi şi deconectaţi sonda sau firul de test
  fără protecţie.
  Împământare. Acest aparat este împământat prin firul de împământare din cablul de
  alimentare. Pentru prevenirea electrocutării, firul de împământare trebuie conectat la
  pământ. Aceasta necesită garanţia că aparatul este deja împământat corect înaintea
  realizării oricăror conexiuni la bornele sale de intrare sau ieşire.
  Conectaţi sonda în mod corect. Contactul de masă al sondei corespunde contactului
  de împământare. Nu conectaţi contactul de masă al sondei la fază. Acordaţi
  atenţie valorilor nominale aferente fiecărui terminal. Pentru a preveni producerea
  incendiilor sau riscurilor de electrocutare, luaţi la cunoştinţă toate valorile şi
  marcajele nominale ale acestui produs, şi consultaţi manualul de utilizare pentru a
  înţelege complet informaţiile legate de valorile specificate.
  Nu efectuaţi nici o operaţiune cât timp capacul aparatului este demontat. În
  cazul în care capacul sau carcasa aparatului au fost demontate, vă rugăm să nu
  utilizaţi acest aparat.
  Folosiţi siguranţe fuzibile adecvate. Se pot utiliza doar siguranţele de acelaşi tip şi
  valoare nominală ca cele instalate iniţial.
  Evitaţi contactul cu orice circuit expus. Când aparatul este în funcţiune, evitaţi
  contactul cu orice parte sau contacte expuse / descoperite.
  Nu efectuaţi operaţiuni după apariţiea vreunui semn de funcţionare anormală a
  cărui cauză este necunoscută. În cazul suspectării vreunei defecţiuni a acestui
  aparat, contactaţi în cel mai scurt timp personalul calificat responsabil cu întreţinerea
  pentru efectuarea unei verificări.

             Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
          Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
Utilizaţi aparatul doar în condiţiile asigurării unei bune ventilări. Vă rugăm să
consultaţi instrucţiunile detaliate pentru instalarea aparatului conţinute în acest
manual, pentru a putea asigura aparatului condiţiile optime de funcţionare, oferindu-i
o bună aerisire.
Nu utilizaţi aparatul în medii cu umiditate sporită.
Nu utilizaţi aparatul în medii inflamabile sau care prezintă pericol de explozie.
Păstraţi suprafeţele aparatului curate şi uscate.
Utilizaţi cu grijă instrumentele de lucru evitând rănirea corpului fizic.
Manevraţi cu atenţie aparatele care sunt alimentate la tensiunea reţelei (220 v).




          Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.

În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:


1. jurnalul de practică
2. fişe de documentare
3. fişe tehnologice
4. fişe de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoţionale)
6. fotografii / filme de la locul de muncă
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activităţi




                Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
             Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
JURNALul DE ACTIVITATE al elevului
            - Pentru stagiile de pregătire practică –

Numele elevului                              Specializarea                                    Clasa
Papuc Sergiu                                 Electronist  în              reţele         de a XI-a D
                                             telecomunicaţii

Denumirea agentului economic                                            Perioada         de   Nr   convenţiei
                                                                        stagiu                de practică
UPC Bacău                                                               12-16.05.09           123

Data   Interval   Loc de muncă        Sarcini realizate              Resurse utilizate                             S/E/I/
       orar
                                      interconectarea
                  Teliviziunea prin   abonaţilor la reteaua de
12/05 9-15        cablu- UPC Bc       cablu TV
                                                                     Cuple, cabluri, surubelnite, suruburi,


                                                                     Cleşte tăietor, cutter, cleşte de sertizat,
                                      confecţionat 25
                                                                     cleşte de dezizolat, mufe RJ45, cablu
                                      patchcord-uri
                                                                     UTP cat 5e

                                      Pozarea     cablurilor    şi   Cleşte tăietor, cutter, cleşte de sertizat,
                                      conectarea lor la cutiile      cleşte de dezizolat, mufe RJ45, cablu
                                      care conţin repartitoarele     UTP cat 5e
                                      pe apartamente precum
                                      şi amplificatoarele de
                                      semnal
                                      Pozarea cablurilor de la       Cleşte de tăiat, bormaşină, holşuruburi
                                      amplificatorul de pe fiecare   de prindere, cablu coaxial, conectori
                                      etaj la receptorul TV al       BNC
                                      abonatului
                                      Verificarea   funcţionării     Receptorul TV, telecomandă
                                      conexiuni prin cablu TV




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Cadrul didactic responsabil     Tutorele (persoana care va                 Observaţii
   cu urmărirea derulării       avea responsabilitatea din
    stagiului de pregătire        partea partenerului de
     practică din partea                 practică)
 organizatorului de practică
Dascălu Ioan                   Popa Ionel




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 1
Vizualizarea diferitelor tipuri de semnale electrice.
Echipament recomandat:
   1. Generator de semnal
   2. Osciloscop

Pasul 1
Se prezintă normele de protecţie a muncii în laboratorul de electronică
   Înaintea efectuării oricărei operaţiuni, vă rugăm să citiţi următoarele precauţii
   pentru evitarea oricăror posibile vătămări corporale şi pentru prevenirea
   producerii de stricăciuni acestui aparat sau oricăror aparate conectate la
   acesta. Pentru a evita pericolele, acest aparat se va folosi doar în intervalul de
   parametri specificaţi.
   Păstraţi suprafeţele aparatului curate şi uscate.
Pasul 2
Se porneşte generatorul de semnal şi osciloscopul.




Fig.2 Panoul frontal al generatorului de functii/counter




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
           Fig. 1 Panoul frontal al Osciloscopului Digital cu Memorie B12DO
Pasul 3
Se calibrează osciloscopul.
Implementarea autocalibrării
   Aplicaţia de autocalibrare dă posibilitatea osciloscopului de a ajunge la condiţiile
   optime de măsurare foarte repede, pentru a putea obţine cele mai precise valori ale
   măsurătorilor. Autocalibrarea se poate efectua în orice moment, dar când
   temperatura ambiantă variază cu mai mult de +/- 5 grade C, execuţia acestei
   aplicaţii este necesară.
   Pentru efectuarea autocalibrării, toate sondele sai firele de test trebuie deconectate
   de la intrările osciloscopului. Apoi, apăsaţi butonul “UTILITY” pentru apelarea
   meniului FUNCTION; Apăsaţi butonul de selecţie F3 pentru alegerea opţiunii “ Do
   Self Cal”; în final, rulaţi programul după confirmarea condiţiilor de execuţie.
Pasul 4
Se conectează sonda de la generatorul de semnal la intrarea osciloscopului.
Folosirea sondei în condiţii de siguranţă
    Gulerul de siguranţă din jurul corpului sondei vă protejează degetele de eventuale
    electrocutări, ca în Fig. 10.




                                Fig. 10 Gulerul de protecţie


             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
     Atenţie: Pentru evitarea electrocutărilor, vă rugăm să vă păstraţi degetele în
     spatele gulerului de protecţie în timpul utilizării sondei.
      Pentru evitarea electrocutărilor din timpul utilizării sondei, nu atingeţi partea
      metalică a vârfului sondei când sonda este conectată la o sursă de tensiune.
      Înaintea efectuării oricărei măsurători, vă rugăm să conectaţi întâi sonda la
      osciloscop şi contactul de masă la pământ.

Pasul 5
Se poziţionează comutatorul generatorului de semnal pe semnal sinusoidal şi se
vizualizează semnalul pe ecranul osciloscopului
Pasul 6
Se poziţionează comutatorul generatorului de semnal pe semnal dreptunghiular şi se
vizualizează semnalul pe ecranul osciloscopului




      Pasul 7
      Răspundeți la următoarele întrebări:
          1. De ce aparate aveţi nevoie pentru vizualizarea semnalelor sinusoidale şi a

             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
semnalelor dreptunghiulare ?

      ____

          2. Cum se setează generatorul de semnal pentru generarea semnalelor
sinusoidale şi dreptunghiulare?

      ____

          3. Cum se setează osciloscopul pentru vizualizarea semnalelor sinusoidale şi
dreptunghiulare?

_____________________________________________________________




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 2
Măsurarea cu osciloscopul a amplitudinii şi a frecvenţei semanlelor de la ieşrea
generatorului de semnal.
Echipament recomandat:
   1. Generator de semnal
   2. Osciloscop

Pasul 1
Setarea generatorului de semnal pentru generarea unui semnal sinusoidal de frecvenţă
10 kHz şi de amplitudine 2 v.
Pasul 2
Vizualizarea pe osciloscop a semnalului sinusoidal generat la pasul 1.
Pasul 3
Măsurarea cu osciloscopul a frecvenţei şi amplitudinii a semnalului generat şi vizualizat
la paşii 1 şi 2.




        Utilizarea controalelor VERTICAL POSITION şi VOLTS/DIV
   1.    Reglajul VERTICAL POSITION este utilizat pentru ajustarea poziţiei verticale a
         formelor de undă aferente tuturor canalelor (inclusiv a formelor de undă rezultate
         din operaţiile matematice). Rezoluţia analitică a acestui reglaj se modifică odată
         cu diviziunea verticală.
   2.    Reglajul VOLTS/DIV se utilizează pentru reglarea rezoluţiei verticale a formelor
         de undă aferente tuturor canalelor (inclusiv a formelor de undă rezultate din
         operaţiile matematice), sensibilitatea diviziunilor verticale putându-se regla în
         secvenţe de 1-2-5. Sensibilitatea verticală creşte la rotirea în sens orar a
         reglajului şi scade la rotirea în sens antiorar.
Setarea sistemului orizontal
   Zona HORIZONTAL CONTROLS include butonul HORIZONTAL MENU şi reglajele

              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
HORIZONTAL POSITION şi SEC/DIV.
1.   Reglajul HORIZONTAL POSITION: se utilizează pentru ajustarea poziţiei
     orizontale a tuturor canalelor (inclusiv a formelor de undă obţinute în urma
     manipulărilor matematice), rezoluţia analitici modificându-se odată cu baza de
     timp.
2.   Reglajul SEC/DIV: se foloseşte la setarea factorului de scară orizontală pentru
     baza de timp principală sau pentru fereastră.
3.   Butonul HORIZONTAL NENU: Apăsând acest buton, pe afişaj va apărea meniul
     de operare (Fig. 22).




                      Fig. 22 Meniul de setare a bazei de timp
Descrierea meniului orizontal:
 Funcţia din meniu Setting          Description
 Main Time Base                     Setarea bazei de timp principale
                                    orizontale pentru afişarea formei de
                                    undă.
 Window Setup                       O fereastră este definită de două
                                    cursoare.
 Window Expansion                   Suprafaţa definită a ferestrei pentru
                                    afişare este extinsă pe întreg ecranul.
   Baza de timp principală
Apăsaţi butonul de selecţie F1 şi selectaţi Main Time Base. Astfel, veţi putea folosi
reglajele HORIZONTAL POSITION şi SEC/DIV pentru a regla fereastra principală.
Un exemplu de afişare este ilustrat în Fig. 23.




          Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
        Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
                              Fig. 23 Baza de timp principală
      Pasul 4
      Răspundeți la următoarele întrebări:
          1. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea amplitudinii unui semnal
sinusoidal ?

      ____

          2. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea frecvenţei unui semnal
sinusoidal ?

      ____

          3. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea amplitudinii şi a frecvenţei unui
semnal dreptunghiular ?




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 3
Vizualizarea perturbaţiilor care apar în cazul transmisiilor digitale
Echipament recomandat:
     1. Generator de semnal
     2. Osciloscop

Pasul 1
Vizualizarea cu osciloscopul un semnal dreptunghiular cu perturbaţii .
   Observarea semnalelor care conţin zgomote
   Dacă peste semnalul de observat s-au suprapus şi zgomote, acestea pot cauza
   defectarea circuitului. Pentru analiza în detaliu a zgomotului, setaţi osciloscopul în
   modul descris în cele ce urmează:
   1.   Apăsaţi butonul ACQUIRE pentru a afişa meniul ACQU MODE.
   2.   Apăsaţi butonul de selecţie F2 şi alegeţi Peak Detect.
   În acest caz, pe ecran se va afişa forma de undă a unui zgomot aleator. Mai ales
   când baza de timp este reglată pe o viteză scăzută, zgomotele şi brumul existente în
   semnal se pot observa cu ajutorul detecţiei de vârf (Fig. 56).




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
                 Fig. 56 Forma de undă a unui semnal cu zgomot
Pasul 2
Separarea zgomotelor de semnalul util
La analiza formei de undă a unui semnal, este bine de eliminat zgomotul conţinut în
acesta. Pentru reducerea zgomotelor aleatoare afişate pe ecran, se recomandă
setarea osciloscopului în modul următor:
1.   Apăsaţi butonul ACQUIRE pentru a afişa meniul ACQU MODE.
2.   Apăsaţi butonul de selecţie F3 şi alegeţi Average.
3.   Apăsaţi butonul de selecţie F4 şi observaţi forma de undă obţinută în urma
     medierii formelor de undă.
În urma medierii, zgomotele aleatoare sunt reduse ca amplitudine, şi detaliile
semnalului util sunt mai uşor observabile. În cele ce urmează, după eliminarea
zgomotelor, vor apărea detaliile pe fronturile ascendente şi descendente (Fig. 57).




            Fig. 57 Forma de undă a semnalului cu zgomotul eliminat



          Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
        Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 3
Răspundeți la următoarele întrebări:
   1. Care sunt avantajele folosirii semnalelor digitale ?

____

   2. Care sunt principalele surse de “zgomot” în cazul semnalelor electrice ?

____




      Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
    Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
                            De asemenea




  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 4
Testarea defazajului unui semnal după trecerea print-un circuit.
Echipament recomandat:
   3. Generator de semnal
   4. Circuit de probă – amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun
   5. Osciloscop

Pasul 1
   Conectaţi osciloscopul la circuit şi monitorizaţi semnalele de intrare şi ieşire ale
   circuitului.
Pentru examinarea semnalelor de intrare şi ieşire ale circuitului sub forma unui grafic în
coordonate X-Y, efectuaţi setările descrise în cele ce urmează:
   1.   Setaţi coeficientul de atenuare a sondei din meniu pe 10X şi comutatorul de pe
        sondă tot pe 10X.
   2.   Conectaţi sonda de la canalul 1 la intrarea circuitului şi sonda canalului 2 la
        ieşirea circuitului.
   3.   Apăsaţi butonul AUTOSET, osciloscopul pornind semnalele celor două canale şi
        afişându-le pe ecran.
   5.   Ajustaţi reglajul VOLTS/DIV, pentru a aduce semnalele la nivele aproximativ
        egale.
   6.   Apăsaţi butonul DISPLAY şi apelaţi meniul DISP SET.
   7.   Apăsaţi butonul de selecţie F3 şi alegeţi XY pentru Format. Osciloscopul va
        afişa caracteristica semnalelor de intrare respectiv ieşire în forma unui grafic de
        tip Lissajous.
   8.   Ajustaţi reglajele VOLTS/DIV şi VERTICAL POSITION pentru a optimiza forma
        de undă afişată.
   9.   Odată cu adoptarea metodei oscilogramei eliptice, observaţi şi calculaţi
        defazajul dintre semnale (Fig. 58).




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
                                      Semnalul trebuie
                                    centrat şi menţinut pe
                                     direcţie orizontală.




                                   Fig. 58 Grafic Lissajous
    Având ca bază expresia sin q =A/B sau C/D, unde q este unghiul de defazaj, iar A,
    B, C, şi D sunt definite din desenul de mai sus. Ca rezultat se poate obţine unghiul
    de defazaj ca fiind q =± arcsin (A/B ) sau ± arcsin (C/D). Dacă axa principală a
    elipsei este în cadranele I şi III, unghiul de defazaj obţinut ar trebui să fie în
    cadranele I şi IV adică în intervalele (0 - π /2) sau (3π/2 - 2π). Dacă axa principală a
    elipsei este în cadranele II şi IV, unghiul de defazaj obţinut se află în cadranele II şi
    III, adică în intervalele (π/2 - π) sau (π - 3π/2).
Pasul 2
Interpretaţi diagrama obţinută pe ecranul osciloscopului
Pasul 3
Reluaţii paşii 1 şi 2 pentru un circuit de probă de tipul amplificator cu tranzistor bipolar în
conexiune emitor comun




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 5
Prezentarea principalelor tipuri de modulaţie ale semnalelor
Echipament recomandat:
   1. Modul de instruire cu circuite electronice realizate pe o singură placă de
      circuit imprimat care permit realizarea experimentală a tehnicilor de
      modulare a impulsurilor.
   2. Generator de semnal cvadruplu (Se pot genera simultan patru semnale
      sinusoidale care se pot sincroniza , nivelul fiecărui semnal fiind reglat
      separat.)
   3. Multiplexor şi Modulator al Impulsurilor în Amplitude [Multiplexer and
      Modulator (PAM-TDM), în limba engleză] operînd cu 4 surse analogice
      independente (canale)
   4. Receptor şi demultiplexor MIA (PAM receiver and demultiplexer, în
      engleză) realizînd recepţia în sistemele de transmisiuni MIA (PAM-TDM
      transmission system, în engleză).
   5. Codor MID/MIP [PWM/PPM (Pulse-Width and Pulse-Position
      Modulation) encoder, în enleză]
   6. Decodor MID/MIP (PWM/PPM decoder, în engleză)
   7. Simularea defectelor prin 8 microcomutatoare protejate de un capac şi
      accesibile numai profesorului. Simularea defectelor cu ajutorul PC-ului
      este posibilă dacă se utilizează interfaţa “B1178 Fault Simulation PC
      Interface”

Pasul 1
Enumeraţi tipurile de modulaţie analogică a impulsurilor
Dacă un mesaj poate fi descris adecvat de valoarea eşantioanelor, acesta
poate fi transmis prin modulaţia analogică a impulsurilor, iar valorile
eşantioanelor modulează direct un tren periodic de impulsuri, fiecare impuls
corespunzînd unui eşantion. Se întîlnesc mai multe variante de modulaţie
analogică a impulsurilor iar teminologia nu a fost standardizată. Ne vom ocupa
în continuare de 3 variante, cele mai utilizate:
     modulaţia impulsurilor în amplitudine (MIA) - pulse-amplitude
    modulation (PAM), în engleză;
     modulaţia impulsurilor în durată (MID) - pulse-width modulation
    (PWM), în engleză;
     modulaţia impulsurilor de poziţie (MIP) - pulse-position modulation
    (PPM), în engleză.
MID şi MIP sunt grupate sub denumirea modulaţia impulsurilor în timp
(pulse-time modulation, în engleză).
Figura 3 indică un mesaj oarecare şi semnalul corespondent fomat din impulsuri
modulate. Pentru mai multă claritate impulsurile au fost reprezentate sub formă
rectangulară, iar durata acestora a fost mult exagerată.
Mai mult, semnalul modulat este uşor întîrziat în comparaţie cu mesajul întrucît
impulsurile nu pot fi generate înaintea momentelor eşantionării. După cum se
poate observa în figură, parametrii – amplitudine, durată şi poziţie relativă –
variază direct proporţional cu valorile eşantioanelor.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 2
Prezentaţi modulaţia impulsurilor în amplitudine
Se foloseşte un filtru trece jos şi un comutator electronic si apoi se vizulizează
cu un osciloscop formele de undă dupa FTJ şi după comunatorl electronic.

În cazul MIA (PAM) semnalul este format din impulsuri unipolare sau bipolare a
căror amplitudini sunt direct proporţionale cu valorile instantanee ale
eşantioanelor mesajului. Semnalul MIA este frecvent utilizat ca semnal de
intrare aplicat convertoarelor A/D pentru modulaţia impulsurilor, circuite care
realizează conversia semnalelor analogice în coduri binare.
Anumite asemănări există între MIA şi modulaţia de amplitudine care utilizează
semnal purtător continuu: în ambele cazuri amplitudinea semnalului purtător
transportă informaţia mesajului. MIA prezintă aceleaşi dezavantaje ca modulaţia
de amplitudine clasică (MA), atenuarea datorată transmisiei, distorsiunile şi
zgomotul.


Reconstrucţia semnalului original din semnalul MIA

Dacă semnalul MIA este transmis prin linii telefonice, un filtru-trece-jos (FTJ)
conectat la recepţie permite reconstrucţia semnalului original. În cazul utilizării
semnalului MIA pentru modularea unui semnal purtător de înaltă frecvenţă
pentru transmisii radio, la fel ca fitrul–trece-jos, detectorul MA va îndepărta
semnalul corespunzător impulsurilor. Şi în acest caz se păstrează fidelitatea
faţă de semnalul original. Singura precauţie ce trebuie luată este de a utiliza un
filtru cu un răspuns în frecvenţă constant în toată banda de lucru (caracteristică
plată) şi o atenuare suficientă în zona frecvenţei de eşantionare.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 3
Folosind un circuit comparator şi un generator de semnal în formă de dinţi de
fierăstrău să se obţină la ieşirea comparatorului un semnal modulat în durată
sau în timp.
Modulaţia impulsurilor în durată - MID

În cazul MID amplitudinea fiecărui eşantion provenit din semnalul original este
codată în durata impulsului corespunzător. Durata impulsului este relativ imună
la problemele ce apar în timpul transmisiei (atenuare şi zgomot), MID prezintă
faţă de MIA aceleaşi avantaje pe care le are modulaţia de frecvenţă MF faţă de
modulaţia de amplitudine MA. Figura 4 prezintă principiul de funcţionare al unui
modulator MID.



Reconstrucţia semnalului original din semnalul MID

La recepţia semnalului MID transmis prin liniile telefonice circuitul care
realizează reconstrucţia semnalului original este un integrator (filtru-trece-jos).
Tensiunea de încărcare a condensatorului, ce intră în componenţa filtrului, va fi
proporţională cu durata impulsului. Cînd impulsul are o durată mai mare, 95%
din durata perioadei, de exemplu, tensiunea de încărcare a condensatorului va
atinge 95% din valoarea de vîrf a tensiunii de încărcare. Similar cînd durata
impulsului este redusă, să presupunem 5% din durata unei perioade, tensiunea
de încărcare de la bornele condensatorului va atinge 5% din valoarea de vîrf a
tensiunii de încărcare a condensatorului. Amplitudinea semnalului reconstituit în
acest mod se va modifica în directă corespondenţă cu durata impulsurilor
semnalului MID.
Dacă semnalul MID este transmis prin canal radio prin sisteme radiante
(antene), la recepţie semnalul modulat cu purtătoare şi ambele benzi laterale
trebuie, în primul rînd, detectat de o diodă detectoare şi apoi aplicat unui circuit
integrator (fitru-trece-jos). Circuitul detector din orice receptor MA poate realiza
această operaţie. Mai precis circuitul detector al unui receptor MA va decoda
semnalul MID modulat MA fără alte modificări ale circuitelor.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN DURATĂ


În figura 12 este reprezentat modul de configurare a circuitelor experimentale

pentru studiul filtrelor de demodulare.


Notă: Funcţionarea sistemului MID depinde de precizia cu care este generat
semnalul purtător dinte de fierăstrău (punctul de test “SAWTH” ) de circuitele
modulului de instruire.
Amplitudinea semnalului purtător trebuie să fie suficient de mare pentru a
realiza modularea intrării fără a produce saturaţie dar nici foarte mare pentru a
preveni reducerea excesivă a indicelui de modulaţie (cu cît amplitudinea
purtătoarei “dinte de fierăstrău” este mai mare cu atît modificarea duratei/unitate
de amplitudine a semnalului AF este mai mică).
Ajustaţi trimerul P9 dacă este necesar: menţinînd valoarea semnalului de
intrare la maxim (5Vvv) rotiţi P9 în sensul acelor de ceasornic pentru a obţine
un semnal nedisorsionat în punctul de test “UNFILTERED AF” al filtrului pentru
demodulaţie.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 4
Să se prezinte modulaţia impulsurilor în poziţie – MIP
Folosind schema bloc din figura de mai jos se vizualizează pe ecranul
osciloscopului formele de undă A, B şi C de unde rezultă modulaţia impulsurilor
în poziţie sau în fază.

În cazul MIP amplitudinea fiecărui eşantion al semnalului original este pusă în
directă corespondenţă cu poziţia impulsului considerată faţă de o referinţă
prestabilită.

În sistemele MIP semnalul analogic este transformat într-un semnal MID iar
apoi într-un semnal MIP. Această dublă modulaţie pare să fie redundantă, dar
creşterea imunităţii la zgomot justifică efortul. Motivul pentru care nu se
utilizează semnalul MID devine evident dacă se compară prezenţa erorilor la
recepţie, la transmisiile realizate în condiţii de zgomot ridicat pentru cele trei
tipuri de modulaţie (MIA, MID şi MIP) Transmisia MIP asigură o mai bună
rejecţie a zgomotului care introduce erori în comparaţie cu celelalte două
sisteme. Acesta este avantajul principal. Dezavantajul constă în complexitatea
circuitelor şi costurile mai ridicate de realizare.

Semnalul MID din Fig. 5 se aplică unui circuit derivator urmat de un circuit care
suprimă impulsurile negative şi apoi unui circuit care are rolul de formator şi de
a transmite semnalul rezultat.



Reconstrucţia semnalului original din semnalul MIP recepţionat

La recepţie din semnalul MIP se generează un semnal de referinţă, un tren de
impulsuri avînd o frecvenţă fixă care se aplică unui circuit bistabil (numit şi flip-
flop sau multivibrator). Semnalul MIP se aplică de asemenea             terminalului
RESET al bistabilului pentru a opri funcţionarea acestuia. Circuitul bistabil
recreează semnalul MID care poate fi demodulat prin aplicare acestuia la
intrarea unui filtru-trece-jos.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN POZIŢIE

În figura 13 este prezentat modul de configurare a circuitelor pentru experiment.

Semnalul MIP de la ieşirea modulatorului este aplicat la intrarea convertorului

MIP/MID.

După realizarea procesului de conversie semnalul este demodulat ca un
semnal MID obişnuit .




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 6
Prezentarea principalelor tehnici de multiplexare
Echipament recomandat:
1. Modulul de instruire (fig. 9 – panoul frontal, fig 10 – schemele electrice ale
modulului) cuprinde:

1 – GENERATOR DE SEMNALE AF SI DE CEAS: Acest bloc furnizează
semnalele de ceas şi control pentru circuitele modulului de la un oscilator
controlat cu cuarţ. Conectarea la osciloscop a punctului de test (notat
“TRIGGER”) permite sincronizarea acestuia cu orice semnal al modulului de
instruire.

Blocul furnizează de asemenea 4 semnale sinusoidale în banda audio utilizate
ca semnale de test.
Cele 4 semnale se obţin printr-o citire ciclică a ieşirii unei memorii EPROM în
care sunt stocate semnalele sub formă de eşantioane în format digital. Tehnica
de codare utilizată este DELTA.
Nivelul fiecărei dintre cele 4 surse AF poate fi ajustat separat înte 0 şi 5 Vvv,
utilizînd potenţiometrele P1-P4.
Trimerii P5 - P8 fixează nivelul maxim pentru fiecare sursă în parte .


2 – MULTIPLEXOR MIA: Este un multiplexor cu diviziune în timp, cu 4 canale
ce utilizează tehnica de modulaţie MIA. Acceptă la intrare 4 semnale analogice
în banda de audiofrecvenţă (5Vvv max.) şi “construieşte” un semnal multiplexat
cu diviziune în timp disponibil la soclul TX PAM.
Semnalele de sincronizare necesare operaţiei de multiplexare cu diviziune în
timp, semnalul pentru sincronizarea intervalelor de timp (CHANNEL SYNC.) şi
respectiv pentru sincronizarea cadrelor (FRAME SYNC. ) sunt disponibile la 2
puncte de test.
Frecvenţa de eşantionare pentru fiecare canal este de 4,8Kc/s.


3 – DEMULTIPLEXOR MIA: Blocul recepţionează semnalul MIA multiplexat
prin diviziune în timp de la multiplexor la intrarea RX PAM şi realizează funcţia
complementară de reconstrucţie a celor 4 semnale audio, acestea fiind
disponibile la ieşirea AF CHANNEL OUTPUT.
Blocul este compus din două etaje, primul fiind multiplexorul propriu-zis, iar cel
de-al doilea conţine un set de 4 filtre active care au rolul de a suprima zgomotul
de înaltă frecvenţă. Semnalele de la ieşirea primului etaj înaintea filtrării sunt
accesibile la punctele de test PAM1…..PAM4.

4 - MODULATOR MID-MIP: La intrarea (AF INPUT) a acestui circuit se aplică
un semnal audio analogic, semnalul MID este disponibil la ieşirea TX PWM iar
semnalul MIP la ieşirea TX PPM.


5 – FILTRU PENTRU DEMODULARE : Pentru demodularea semnalelor MID
se utilizează filtre-trece-jos. Blocul conţine astfel de filtre.

         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Semnalele ce trebuie demodulate se aplică la intrarea PWM INPUT iar
semnalul AF se obţine la ieşirea AF OUTPUT.
Reglarea nivelului asigurat de filtrul de demodulare se realizează cu
potenţiometrul P11 iar frecvenţa de tăiere cu potenţiometrul P12.
Punctul de test “UNFILTERED AF” permite vizualizarea semnalului înainte de
aplicarea lui la ieşirea filtrului activ.

6 – CONVERTOR MIP-MID: Aşa cum s-a arătat mai sus semnalul MID produs
de modulatorul MID/MIP poate fi uşor demodulat prin filtrare trece jos. Totuşi
semnalul MIP nu poate fi prelucrat la fel de uşor în aceeaşi manieră. Semnalul
MIP trebuie mai întîi convertit în semnal MID şi abia apoi supus filtrării.
Convertorul MIP-MID realizează tocmai această aperaţie.

7 – INTRĂRI ALE SURSEI DE ALIMENTARE: Aici trebuie conectată sursa de
alimentare externă. Sunt necesare două tensiuni stabilizate de +15V şi –15V.
Valoarea de vîrf a curentului corespunzător fiecărei surse este limitată la
100mA.

8 – SIMULATOR DE DEFECTE: Este constituit dintr-o matrice de 8
microcomutatoare plasate sub un capac de plastic. Profesorul setează un
defect din cele 8 posibile urmînd instrucţiunile prezentate la sfîrşitul acestui
manual.
Funcţionarea normală a modulului de instruire are loc atunci cînd nu se
introduce nici un defect, ceea ce corespunde poziţionării tuturor
microcomutatoarelor pe poziţia OFF.


9 – CONECTORUL J1: permite conectarea modulului la interfaţa “B1178 –
Fault Simulation PC Interface” Se creează astfel posibilitatea programării
defectelor şi depanarea acestora prin intermediul PC –ului .
Acelaşi conector permite conectarea modulului la echipamentele de laborator
“B1180 – Computerized Laboratory for Electronic Training”.
Toate facilităţile modulului de instruire, aşa cum este prezentat, sunt disponibile
şi pot fi utilizate chiar fără conectarea modulelor opţionale B1178 sau B1180.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 1
Prezentarea multiplexorului cu diviziune în timp MIA


Figura 1 prezintă modul de configurare a modulului de instruire pentru
realizarea experimentului. Permite demonstrarea principiilor MIA şi a
multiplexării prin diviziune în timp aşa cum au fost prezentate în prima parte a
manualului.Multiplexarea prin diviziune în timp

În acest paragraf ne vom ocupa de multiplexarea semnalelor MIA. Aceleaşi
principii se aplică şi multiplexării semnalelor MID şi MIP.

MIA se utilizează pentru a conserva puterea semnalului în zona frecvenţelor
joase.
În sistemele MIA aproape 75% din durata de timp este neutilizată. Este de dorit
ca această durată de timp să fie utilizată. Se poate realiza aceasta utilizînd
tehnica multiplexării prin diviziune în timp (time sharing sau time-division
multiplexing –TDM- în engleză).

Sistemul de multiplexare din Fig. 6 permite transmisia simultană a patru
semnale MIA printr-o singură pereche de fire, fără interferenţe şi fără a solicita
creşterea benzii de transmisie, aceasta limitîndu-se la banda unui singur
semnal. Fiecare dintre cele patru semnale are banda cuprinsă între 300Hz şi
3KHz, banda specifică unei convorbiri telefonice; sistemul permite transmiterea
simultană a patru convorbiri telefonice. Circuitul de ceas generează un semnal
dreptunghiular avînd frecvenţa de 8kHz şi un factor de umplere de 25% şi care
se aplică comutatorului analogic electronic Q1. Acelaşi semnal cu o întîrziere de
90° (un sfert de perioadă) este utilizat pentru validarea comutatorului Q2. După
o întîrziere de încă 90° (180° în total) semnalul se aplică comutatorului Q3 iar
Q4 este activat după încă un sfert de perioadă întîrziere faţă de    Q3.
Remarcaţi că fiecare amplificator lucrează o durată de timp egală cu 25% din
durata unei perioade. Cele patru semnale MIA sunt însumate liniar în
amplificatorul sumator, semnalul de la ieşirea acestuia se poate observa în Fig.
7. Banda semnalului de ieşire va conţine toate componentele de frevenţă
cuprinse între 300Hz şi 3kHz şi banda aferentă semnalului de validare
(deschidere) de 8x4 = 32KHz.

Reconstituirea la recepţie a semnalelor transmise prin multiplexarea prin
diviziune în timp:

Transmiterea semnalelor multiplexate prin diviziune în timp printr-o reţea de
transmisie cu fire trebuie însoţită de informaţii de sincronizare care să permită
receptorului să reatribuie corect informaţiile fiecărui interval de timp canalului
destinaţie corespunzător. Aceste informaţii sunt informaţii pentru sincronizarea
cadrelor şi pentru sincronizarea intervalelor de timp. Primele informează
receptorul la începerea unui cadru nou iar cele din cea de-a doua categorie de
începerea unui nou interval de timp (corespunzător unui canal) din interiorul
unui cadru.

La primele tipuri de astfel de sisteme, informaţia de sincronizare era transmisă
printr-un canal vocal (semnalizări pe canal asociat), în alte sisteme această
informaţie era inclusă în informaţia de date (Channel by channel semnalizare
         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
prin canal). În sistemele moderne, informaţiile de sincronizare şi alte informaţii
auxiliare corespunzătoare mai multor trunchiuri de multiplexoarei prin diviziune
în timp sunt transmise pe o cale separată (semnalizare pe canal comun).




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Receptorul are un oscilator care generează un semnal utilizat pentru validare şi
care este întîrziat într-o manieră asemănătoare ca şi la circuitul modulator. În
exemplul nostru semnalele de validare corespunzătoare celor patru canale ale
trunchiului MIA sunt întîrziate cu 90° unul faţă de celălalt. Un comutator
analogic similar cu cel al emiţătorului va fi asociat canalului 1 şi va fi deschis ori
de cîte ori un mesaj corespunzător canalului 1 este recepţionat. Canalele 2, 3 şi
4 vor fi deschise de fiecare dată cînd se va recepţiona mesajul corespunzător
acelui canal. După separarea celor patru semnale pe circuite individuale
reconstrucţia (reconstituirea) semnalului original se va realiza cu un filtru-trece-
jos (integrator) conectat pe fiecare cale.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişa de lucru 7

Prezentarea modulaţiei PCM (eşantionare, cuantizare, codare).




Echipament recomandat:


Figura 20 ilustrează panoul frontal al modulului de instruire iar în Fig.10 sunt

reprezentate schemele electrice ale acestuia. Modulul cuprinde următoarele

blocuri:


1 – GENERATOR DE SEMNALE AF ŞI DE CEAS: Acest bloc furnizează
semnalele de ceas şi control pentru circuitele modulului de la un oscilator
controlat cu cuarţ. Conectarea la osciloscop a punctului de test (notat
“TRIGGER”) permite sincronizarea acestuia cu orice semnal al modulului de
instruire.

Blocul furnizează de asemenea 4 semnale sinusoidale în banda audio utilizate
ca semnale de test.
Cele 4 semnale se obţin prin citirea ciclică a ieşirii unei memorii EPROM în care
sunt stocate semnalele sub formă de eşantioane în format digital. Tehnica de
codare utilizată este DELTA.
Nivelul fiecărei dintre cele 4 surse AF poate fi ajustat separat înte 0 şi 5 Vvv,
utilizînd potenţiometrele P1-P4.

             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Trimerii P5 - P8 fixează nivelul maxim pentru fiecare sursă în parte .

2 – MULTIPLEXOR MIA: Este un multiplexor cu diviziune în timp, cu 4 canale
ce utilizează tehnica de modulaţie MIA. Acceptă la intrare 4 semnale analogice
în banda de audiofrecvenţă (5Vvv max.) şi “construieşte” un semnal multiplexat
cu diviziune în timp disponibil la soclul TX PAM.
Semnalele de sincronizare necesare operaţiei de multiplexare cu diviziune în
timp, semnalul pentru sincronizarea intervalelor de timp (CHANNEL SYNC.) şi
respectiv pentru sincronizarea cadrelor (FRAME SYNC. ) sunt disponibile la 2
puncte de test.
Frecvenţa de eşantionare pentru fiecare canal este de 4,8Kc/s.

3 – DEMULTIPLEXOR MIA: Blocul recepţionează semnalul MIA multiplexat
prin diviziune în timp de la multiplexor la intrarea RX PAM şi realizează funcţia
complementară de reconstrucţie a celor 4 semnale audio, acestea fiind
disponibile la ieşirea AF CHANNEL OUTPUT.
Blocul este compus din două etaje, primul fiind multiplexorul propriu-zis, iar cel
de-al doilea conţine un set de 4 filtre active care au rolul de a suprima zgomotul
de înaltă frecvenţă. Semnalele de la ieşirea primului etaj înaintea filtrării sunt
accesibile la punctele de test PAM1…..PAM4.

4 – CODER MIC (PCM): Acest bloc este format dintr-un convertor rapid pe 8 biţi
A/D şi un convertor Paralel-Serial (P/S) care produc un semnal de ieşire serial
la soclul TX PCM. Funcţionarea convertoarelor A/D şi P/S este sincronizată cu
multiplexoarele şi demultiplexoarele MIA pentru a se demonstra funcţionarea
transmisiei semnalelor analogice pe 4 canale MIC multiplexate prin diviziune în
timp.
Detalii despre modul de funcţionare vor fi furnizate la prezentarea exerciţiului.

Rata conversiei etajului A/D este de 19,2Keşantioane/s, fiind astfel posibilă
transmiterea a 4 canale cu rata de eşantionare de 4,8Kc/s X 4 = 19,2Kc/s
 Rata de transmisie (bit rate) la soclul MIC (PCM) este de 8-biţi X 19,2Kc/s =
153,6Kbit/s

5 – DECODER MIC (PCM): Blocul realizează conversia Serial-Paralelă a
fluxului de date recepţionat la intrarea RX PCM şi conversia sincronă D/A a
fiecărui pachet serial de 8 biţi. Semnalul de la ieşirea OUTPUT este o replică a
semnalului aplicat la intrarea AF INPUT a codorului MIC (PCM ENCODER),
dar cu o întîrziere de 2 cadre, unul corespunzînd conversiei P/S în circuitul
codor iar celălalt conversiei S/P în circuitul decodor.

6 – FILTRU PENTRU DEMODULAŢIE: Pentru demodularea semnalelor
DIFERENŢIALE se utilizează filtre-trece-jos. Acest bloc funcţional cuprinde
astfel de circuite.
Semnalele ce trebuie demodulate se aplică la intrarea INPUT iar semnalul AF
se obţine la ieşirea AF OUTPUT.
Reglarea nivelului asigurat de filtrul de demodulare se realizează cu
potenţiometrul P11 iar frecvenţa de tăiere cu potenţiometrul P12.
Punctul de test “UNFILTERED AF” permite vizualizarea semnalului înainte de
aplicarea lui la ieşirea filtrului activ.


         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7 – MODULATOR DIFERENŢIAL: Acest bloc eşantionează semnalele
analogice de la intrare şi realizează diferenţa analogică între fiecare eşantion şi
precedentul.
Ieşirea modulatorului se poate conecta la intrarea unui CODOR/DECODOR
MIC (PCM ENCODER/DECODER) obţinîndu-se un sistem de MODULAŢIE
DIFERENŢIALĂ A IMPULSURILOR ÎN COD (DIFFERENTIAL PCM sau
DPCM) sau semnalul poate fi direct demodulat de un FILTRU
DEMODULATOR.

8 – COMPANDOR AF: Aşa cum s-a arătat în prima parte a manualului,
schemele de cuantizare neliniară sunt frecvent utilizate în cazul modulaţiei
digitale pentru a obţine o transmisie de bună calitate a semnalelor analogice.
Blocul oferă o imagine despre cum se implementează o lege de codare
neliniară.

Circuitul COMPRESOR realizează conversia amplitudinilor instantanee a
semnalului de intrare (AF INPUT) în valori “compresate” după o lege
exponenţială aproximativă.
În acest fel chiar şi vîrfurile de amplitudine înaltă a semnalului audio pot fi
comprimate la o valoare mai mică de 5Vvv ceea ce va permite trecerea
semnalului prin modulatoarele digitale fără saturaţie.

Circuitul EXPANDOR realizează funcţia opusă la recepţie, utilizînd o lege
complementară exponenţială .
Funcţionarea circuitului COMPANDOR AF poate fi ilustrată prin conectarea
directă a ieşirii circuitului compresor la intrarea circuitului expandor, fără a mai
conecta sistemul de transmisiuni între acestea.

9 – INTRĂRI ALE SURSEI DE ALIMENTARE: Aici trebuie conectată sursa de
alimentare externă. Sunt necesare două tensiuni stabilizate de +15V şi –15V.
Valoarea de vîrf a curentului corespunzător fiecărei surse este limitată la
100mA.

10 – SIMULATOR DE DEFECTE: Este constituit dintr-o matrice de 8
microcomutatoare plasate sub un capac de plastic. Profesorul setează un
defect din cele 8 posibile urmînd instrucţiunile prezentate la sfîrşitul acestui
manual.
Funcţionarea normală a modulului de instruire are loc atunci cînd nu se
introduce nici un defect, ceea ce corespunde poziţionării tuturor
microcomutatoarelor pe poziţia OFF.

11 – CONECTORUL J1: permite conectarea modulului la interfaţa “B1178 –
Fault Simulation PC Interface” Se creează astfel posibilitatea programării
defectelor şi depanarea acestora prin intermediul PC –ului .
Acelaşi conector permite conectarea modulului la echipamentele de laborator
“B1180 – Computerized Laboratory for Electronic Training”.
Toate facilităţile modulului de instruire, aşa cum este prezentat, sunt disponibile
şi pot fi utilizate chiar fără conectarea modulelor opţionale B1178 sau B1180.




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 1
Se prezintă modul în care se obţine eşantionarea unui semnal

Se consideră circuitul din Fig.1A. Comutatorul îşi schimbă periodic poziţia
(comută) între cele două contacte cu frecvenţa de eşantionare fs (sampling
rate, în engleză). Durata de timp între două eşantioane succesive se numeşte
perioadă de eşantionare Ts =1/fs. Durata de timp pentru care contactul
rămîne pe poziţia ON este notată cu T.

Figura 1B indică forma undei rezultate: semnalul original apare




segmentat, “chopat” cu frecvenţa cu care comută întrerupătorul, dar este
“substanţial recognoscibil”. Vom prezenta într-o secţiune umătoare ce condiţii
trebuie îndeplinite pentru ca să nu se piardă informaţia conţinută de semnalul
original.
Banda şi spectrul de frecvenţă

După cum se poate observa din Fig. 1B semnalul de ieşire este format dintr-o
serie de impulsuri ceea ce implică un spectru mai larg al semnalului eşantionat
decît al semnalulului original şi în consecinţă canalul de transmisie trebuie să
aibă o bandă mai largă decît cea necesară pentru transmiterea semnalul
original.
Din fericire, mediile care asigură benzi largi de transmisie au devenit din ce în
ce mai accesibile (microunde, laseri, fibre optice) iar “risipa” de bandă a
sistemelor cu modulaţie a impulsurilor este contrabalansată de alte avantaje ale
acestei tehnici, avantaje ce vor fi prezentate într-o secţiune următoare.
Se utilizează mai multe denumiri ale operaţiei realizate de comutator: single-
ended switching (comutare la un singur capăt), “choppare “ unilaterală, etc. Din
perspectiva unui inginer specialist în comunicaţii comutatorul realizează o
“mixare neliniară” a semnalului original cu un semnal dreptunghiular.
Figura 2A reprezintă un posible spectru de frecvenţă al semnalului original de
bandă limitată (frecvenţa maximă f M). Spectrul semnalului obţinut prin mixarea
neliniară a semnalului original cu un semnal dreptunghiular avînd frecvenţa de
          Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
eşantionare fs este reprezentat în Fig. 2B. Anvelopa componentelor spectrale
este aşa numita curbă sub formă de “clopot” specifică spectrelor semnalelor
formate din succesiuni de impulsuri dreptunghiulare( square-pulse spectra).
 MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN COD: MIC (PCM) ŞI MDIC (DPCM)

Tipurile de modulaţii prezentate pînă acum utilizează reprezentări analogice ale
semnalului. Modulaţia impulsurilor în cod (MIC), Pulse-code modulation (PCM)-
în engleză, este conceptual diferită: în acest caz modulaţia este digitală,
mesajul fiind reprezentat de un grup de impulsuri (amplitudini discrete) codate
digital. Modulaţia diferenţială a impulsurilor în cod MDIC, Differential Pulse-code
modulation (DPCM)-în engleză, este o variantă a MIC. Vom prezenta în
continuare motivele care recomandă utilizarea tehnicilor de digitizare.

În cazul modulaţiei analogice, parametrii modulaţi variază continuu şi pot lua
orice valoare corespunzînd cu amplitudinea mesajului. Cînd semnalul modulat
este afectat de zgomot nu există nici o modalitate practică care să permită
receptorului să discearnă valoarea originală a mesajului.
Să presupunem că se utilizează cîteva valori discrete pentru reprezentarea
parametrilor modulaţi; dacă diferenţa dintre aceste valori este importantă în
comparaţie cu nivelul zgomotului, va fi mult mai simplu să se decidă care sunt
valorile care au fost recepţionate. Astfel, efectul zgomotului aleator poate fi
virtual eliminat, aceasta este ideea de bază a modulaţiei impulsurilor în cod
(MIC). În cazul sistemelor MIC pentru transmiterea semnalelor pe distanţe lungi
utilizarea discretizării amplitudinii permite folosirea unor echipamente repetoare
care regenerează semnalul, ceea ce reprezintă un alt avantaj faţă de
transmisiile analogice.

Apare întrebarea: cum se realizează reprezentarea unui semnal analogic în
format digital? Răspunsul este, prin eşantionare, cuantizare şi codare.

În cazul MIC (PCM) amplitudinea fiecărui eşantion a semnalului original este
codat într-un număr binar, uzual reprezentat pe 8 biţi, transmis ca o secvenţă
de "0" şi "1", recepţionat şi decodat la destinaţie.

În cazul MDIC (DPCM), fiecare eşantion este comparat cu precedentul şi doar
diferenţa dintre amplitudinile acestora este codată într-un număr binar (tot pe 8
biţi) şi trimisă spre recepţie.




          Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 2
Să se prezinte modul în care se realizează cuantizarea şi codarea.

Schema de principiu utilizată pentru generarea semnalelor MIC este
reprezentată în Fig. 9A. Semnalul continuu este în primul rînd aplicat unui
filtru-trece jos (de ce?) şi apoi eşantionat. Valorile eşantioanelor sunt rotunjite
(sau cuantizate) pînă la cea mai apropiată valoare predeterminată. În cele din
urmă un circuit de codare realizează conversia eşantioanelor cuantizate în
CUVINTE CODATE DIGITAL, un cuvînt de cod pentru fiecare eşantion şi
generează semnalul MIC corespunzător în format digital.

Întregul proces, ilustrat în Fig. 9A, poartă numele de CONVERSIE ANALOG-
DIGITALĂ. În Fig. 9B întregul proces este reprezentat într-o formă grafică.
Întrucît pentru reprezentarea eşantioanelor sunt necesari mai mulţi biţi, banda
semnalului MIC va fi mult mai mare decît banda semnalului original.

Să se prezinte eroarea de cuantizare şi zgomotul de cuantizare.

Operaţia de cuantizare introduce o EROARE DE CUANTIZARE datorită
rotunjirii valorii fiecărui eşantion la cel ami apropiat nivel de cuantizare (a se
vedea Fig. 9B). Datorită acestei rotunjiri o parte a informaţiei va fi iremediabil
PIERDUTĂ şi va fi imposibilă reconstruirea EXACTĂ a valorii eşantionului la
recepţie.
Valorile eşantioanelor reconstruite la recepţie vor fi astfel aproximative.

În figura 10A este reprezentat semalul de la ieşrea unui convertor DIGITAL -
ANALOG parte componentă a unui receptor MIC. Semnalul obţinut va apărea
ca o aproximare în trepte, în scară a semnalului original. Se poate afirma că
semnalul de la recepţie este format din semnalul original peste care s-a
suprapus ZGOMOTUL DE CUANTIZARE. Eroarea de cuantizare şi zgomotul
de cuantizare depind de valoarea, nivelul pasului de cuanizare (a cuantei) sau
altfel spus de numărul de niveluri de cuantizare disponibile pentru
reprezentarea mesajului original.




          Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
   Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
   Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 3
FUNCŢIONAREA SISTEMELOR MIC (PCM)

În figura 23 este reprezentat modul de configurare a circuitelor experimentale.

Una din ieşirile generatorului de ton (Test Tone Outputs) se conectează la
intrarea codorului MIC (PCM).
Afişînd pe ecranul unui osciloscop cu 2 spoturi simultan semnalul de la intrare şi
semnalul reconstruit de la ieşire se poate observa o uşoară întîrziere. Aceasta
întîrziere apare în urma conversiei Paralel/Serială în codorul MIC (un interval de
timp) şi apoi în urma conversiei Serial/Paralelă în decodor (un alt interval de
timp).




         Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
       Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 8
Prezentarea tipurilor de suporturi utilizate în reţelele de comunicaţii
Echipament recomandat:
   1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
   2. cabluri optice (monomod, multimod)

Pasul 1
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu UTP




Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cabluSTP




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 2
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu coaxial




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 3
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu cu fibră optică




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 4


  1. Realizaţi un tabel în care să scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării cablurilor
     cu fibre optice
  2. Realizaţi un table în care să scrieţi domeniile în care se utilizează preponderant
     fiecare tip de cablu descries mai sus (coaxial, UTP, fibră optică).




            Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
          Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 9
Prezentarea tehnologiilor de joncţionare a cablurilor optice şi metalice
Echipament recomandat:
      1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
      2. cabluri optice (monomod, multimod)
      3. aparate de lipit fire metalice
      4. aparat de joncţionat fibra optică
Pasul 1
Joncţionarea unui cablu metalic de tip UTP
Se desizolează firele folosind un instrument adecvat. Se asează firele pe culori. Se
lipesc firele cu un aparat de lipit adecvat. Se izolează lipiturile. Se introduc firele lipite
într-un manson de plastic
Pasul 2
Joncţionarea unui cablu optic utilizând dispozitive adecvate
Se pregătesc capetele fibrei optice folosind un aparat special (cuţit special pentru fibra
optică) ca în figură




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
   Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii capetelor de fibră optică:
        – Îndepărtarea mantalei
        – Îndepărtarea cordelului
        – Des-torsoadarea elementelor cablului (buffere, elemente de rezistenţă şi
          de umplere)
        – Curăţarea gelului
        – Uscarea bufferelor
        – Marcarea bufferelor
        – Indepărtarea tuburilor de protecţie de pe fibre
        – Identificarea şi marcarea fibrelor optice
        – Fixarea capătului de cablu (în funcţie de manşon)
        – Fixarea bufferelor în casetă (suportul pentru fibrele joncţionate)
   Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii fibrelor pentru sudare:
        – Indepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului)
        – Curăţarea capătului de fibră
        – Tăierea fibrei
        – Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat
Pasul 3
Se lipeşte fibra optică folosind un aparat special ca în figură




              Aparatul de joncţionat fibre optice FSM 50 s de la FUJIKURA
Pasul 4
Se verifică dacă joncţionarea fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului
aparatului de lipit fibră optică.




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Ecranul aparatului de joncţionat:


                                                            Imaginea de pe ecran în timpul
                                                            descărcării arcului electric de sudură




                                                              Imaginea de pe ecran la sfârşitul
                                                              operaţiei de sudare a fibrelor




:




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fişă de lucru 10
Prezentarea tehnologiilor de montare a conectorilor la diferite tipuri de cabluri
Echipament recomandat:
     1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
     2. cabluri optice (monomod, multimod)
     3. conectori BNC, RJ -45 şi conectori optici

Pasul 1
 Se montează conectorul BNC la un cablu coaxial.
Se îndepărtează izolaţia de plastic pe o distanţă de 2 cm, se răsucesc spre înapoi firele
care formează ţesătura de protecţie din fire subţiri din cupru, se îndepărtează izolaţia din
plastic a firului central al cablului coaxial. Se introduc pe rând cele două părţi
componente ale conectorului BNC, se unesc prin răsucire cele două părţi ale
conectorului BNC. Se verifică corectitudinea montării conectorului BNC.




Pasul 2
Se pregăteşte cablul UTP sau STP pentru montarea conectorului.
Se îndepărtează mantaua izolatoare de plastic pe o distanţă corespunzătoare.
Se aşează firele în ordinea culorilor conform standardului T568A.




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Se foloseşte un cleşte pentru tăierea firelor.
Se asează firele în conector şi apoise foloseşte un cleşte de sertizare pentru montarea
firelor în conector.




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Se verifică cu un tester de cablu corectitudinea mufării.




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 3

Se monteaza conectorii la fibra optică.




             Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
           Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Se alege un tip de conectori din listă:
SC – contact direct
PC – contact fizic
FC – face coupling
LC – lense coupling
ST,
MU,
F2000
APC - contact fizic cu unghi de polizare,
SPC - contact fizic cu unghi de polizare superior
UPC - contact fizic ultra polizat la conectori SC si FC.
UNGHIUL DE POLISARE
Polisarea poate fi:
    dreapta (cu gol de aer) - FC
    contact fizic (drept) - SC
    contact fizic (inclinat) - APC




Se realizează conectarea la fibra optică.

    Pentru realizarea interconectarii intre echipamentele de transmisiuni, cabluri cu fibre
     optice si aparatele utilizate se folosesc cordoane speciale cu conector la unul din capete
     (pigtail) sau cu conectori la ambele capete (patchcorduri).
    Patchcordurile SPC, UPC si APC sunt testate 100% pentru pierderea de insertie
     (Insertion loss) si pierderea de intoarcere (return loss).
    Obtinerea unei clase de inalta conectivitate se realizeaza printr-un control riguros in
     procesul de fabricare a conectorilor mai ales a punctului de contact.




                  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
               Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Se verifică corectitudinea conectării cu aparate specializate pentru fibra optică:




                  Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
               Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pasul 4
Răspundeţi la următoarele întrebări:
  1. Care sunt avantajele folosirii fibrei optice?
  2. Care sunt distanţele maxime pentru transmiterea fără atenuări a semnalelor pe fibra
      optică




                 Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
              Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
   Studiu de caz


1. Observaţi cu atenţie următoarele figuri şi prezentaţi pe scurt semnificaţia fiecăreia:




                   Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
                Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
   Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2. Identificaţi elementele din aceste figuri în timpul efectuării stagiului de pregătire practică.
3. Ce alte elemente, instrumente, piese şi aparate speciale aţi mai întâlnit în timpul stagiului de
prgătire practică? Vă rog să le descrieţi pe scurt.




                   Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
                Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
                                 Fișă de observație
             a procesului tehnologic de instalare a televiziunii prin cablu
    1. Observați procesul de instalare a cablurilor TV.
    2. Completați fișa de mai jos:
Ce operațiuni                Care a fost ordinea de            Cum ar trebui să arate      Ce defecte / greutăți pot
pregătitoare au fost         instalare a cablurilor?           un cablu coaxial mufat?     apărea în timpul instalării?
desfășurate?
Pregătirea        cablurilor Instalarea cablurilor de la       Să nu se vadă nici un fir   Realizarea    găurilor    în
coaxiale şi tăierea lor la racordul principal de pe stâlp      la exterior.                planşeele dintre etaje şi în
distanţele corecte.          la cutia de tip rackde pe         Să     nu    se    mişte    pereţi.
Montarea                     scara blocului.                   conectorul BNC.             Montarea      greşită      a
amplificatoarelor        de Instalarea cablurilor de la        Să functioneze corect       conectorilor BNC.
semnal pe fiecare etaj de parter până la etajul 4.             receptorul Tv conectat la
la scara blocului de Instalarea amplificatoarelor              cablul TV.
cablat..                     de semnal pe fiecare etaj.
Montarea       conectorilor Instalarea cablurilor TV la
BNC.                         fiecare apartament.
Racordarea receptorului Conectarea cablului coaxial
TV al abonatului la la receptorul Tv al fiecărui
reţeaua de cablu TV.         abonat.
Verificarea     funcţionării Montarea conectorilor BNC
receptorului TV conectat la cablul coaxial.
la cablul TV.                Verificarea        funcţionării
                             receptoului Tv conectat la
                             reţeaua de cablu TV – UPC-
                             Bacău.




Observații        ale        maistrului       sau          tutorelui       de         practică
__________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
__________________________




                      Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
                   Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
       Fișa tehnologică de instalare a cablului TV



   1. Completați fișa tehnologică pentru istalarea cablului TV, urmărind criteriile din
      tabelul de mai jos
   2. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
      aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?

Caracteristici   Resurse      Operațiuni Pregătirea         Pregătirea   Finalizarea      Teste de
ale reţelei de   necesare     pregătitoare
                                         Cablurilor         conectorilor instalării       funcţionare
Tv prin cablu                            coaxiale
Corectitudine    Cablu       Tăierea     Dezizolarea        Alegerea     Verificarea      Verificarea
şi cablare       coaxial     cablului la cablurilor         corectă a    cablării şi a    funcţionării
estetică         Bormaşină dimensiunea coaxiale             conectorilor conexiunilor     corecte a
Funcţionare      Cleşti      necesară                       pentru                        receptorului
corectă şi       Şurubelniţe Găurire                        cablurile                     TV al
de lungă         Conectori   pereţi şi                      coaxiale                      abonatului
durată (fărăr    BNC         planseu                                                      la Cablu TV
apariţia                                                                                  Bacău-
defecţiunilor)                                                                            UPC




       Observații ale maistrului sau tutorelui de practică
       _______________________________________________________
       ______________________________
       _______________________________________________________
       _______________________________________________________
       _______________________________________________________
       _____________________________________________




               Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
             Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Anexă
Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic
   -   Servicii complete de telecomunicatii:
   -   televiziune + internet + telefonie
   -   Servicii de:
       telefonie fixă, Internet, televiziune digitală, spaţiu de găzduire de date,
       servicii combinate de date şi voce , program de Customer Care.
   -   Furnizor de:
       accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori,
       materiale pentru joncţiuni, testere de cabluri
   -   Furnizor de:
       internet &date&telefonie




              Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
            Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Bibliografie:
   Tatiana Rădulescu. Reţele de telecomunicaţii. Editura Thalia. Bucureşti.
     2005
   Documentaţie de la modulele de practică „Electron”
   Internet




           Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
         Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:15
posted:4/26/2012
language:
pages:85