Patogenia infectioasa

Document Sample
Patogenia infectioasa Powered By Docstoc
					Patogenia infecţioasă
      -prima etapă în producerea unei boli infecţioase este reprezentată de pătrunderea în organism a
agentului patogen
      -pătrunderea agentului patogen se face la nivelul unor porţi de intrare, multiplicarea agentului patogen,
diseminare de la poarta de intrare în organism (diferite ţesuturi şi organe)
-dinamica procesului infecţios:
        -poarta de intrare poate fi:
        1. tegumentul
            - există soluţii de continuitate ( infecţii stafilococice, erizipel)
            -uneori tegumentul este indemn (infecţii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
        2. mucoasele
            -mucoasa căilor respiratorii superioare şi inferioare: virusuri, stafilococ, streptococ, H.influenzae
            -mucoasa digestivă. Salmonella, enterovirusuri, bacterii Gram (-)
            -mucoasa căilor urinare: bacterii G (-) dar şi G (+)
            -mucoasa conjunctivală: Chlamydia,adenovirusuri
        3. pătrundere direct în sânge: prin intermediul vectorilor
        4. cale iatrogenă: intervenţie chirurgicală
-căi de diseminare:
        1. diseminare pe cale directă
        2. diseminare pe cale limfatică
        3. diseminare pe cale sanguină
-mecanismele de acţiune ale agenţilor infecţioşi:
        1. acţiune directă
            -ex.v.poliomielitic: acţionează pe neuronii motori din coarnele anterioare, blochează sinteza
acizilor nucleici şi a proteinelor, moartea celulei motorii
        2. acţiune prin intermediul exo- sau endotoxinelor
            -exotoxina se eliberează în organism: bacilul botulinic, difteric, dizenteric
            -endotoxina: bacterii G (-)
        3. acţiune indirectă: este necesară participarea organismului
          a) procesul inflamator
                -în prima etapă la nivelul porţii de intrare are loc o vasoconstricţie locală (evitarea
diseminării)
                        -în infecţiile bacteriene are loc acţiunea PMN,anticorpilor şi complementului
                        -în infecţiile virale intră în acţiune imunitatea celulară (limfocite)
                -în a 2-a etapă,PMN persistă în infecţiile bacteriene şi dispar în infecţiile virale
                -în a 3-a etapă se eliberează histamină,bradikinină cu producerea: vasodilataţie, edem
          b) mecanisme imunologice
               reacţii de tip I (reacţii anafilactice)
              -dacă reacţiile atg.-atc.au loc în sânge determinând şoc anafilactic
              -dacă aceste reacţii au loc la nivelul unui anumit organ apare reacţie locală
               reacţii de tip II (reacţii citotoxice)
               reacţii de tip III (reacţii prin complexe imune)
                -în organismele cu imunitate bună se produc reacţii atg.-atc. cu formarea de complexe imune
depozitate în splină
               reacţii de tip IV (reacţii mediate celular) cu participarea sistemului imun celular
-patogenia febrei:
      -centrul de reglare a temperaturii este situat în hipotalamusul anterior

Diagnosticul în bolile infecţioase
-etape:
       1. ancheta epidemiologică
       2. diagnostic clinic
     -după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice) şi boli cu debut insidios
          -boli cu perioadă de incubaţie scurtă - boli diareice
          -boli cu perioadă de incubaţie medie - rubeola,rujeola,tusea convulsivă
             -boli cu perioadă de incubaţie lungă - hepatita B,HIV
        3. atitudine terapeutică
-examinări paraclinice:
        1. examinări din sânge
             -VSH la 1 oră şi 2 ore; nu ↑ în infecţiile virale şi ↑ în infecţiile bacteriene
             -Hb + Ht - ↓ în sdr.anemic
             -leucocite : V.N. = 5000-8000/mm3
                 -↑ în infecţiile bacteriene
                 -↓ în infecţiile virale
             -tablou sanguin:
                 -neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene
                 -limfocitele ↑ în infecţiile virale
                 -monocitele ↑ în mononucleoza infecţioasă
                 -trombocite
             -fibrinogen - ↑ în infecţii bacteriene
             -proteina C reactivă - ↑ în infecţiile bacteriene
             -procalcitonina - marker de infecţie bacteriană gravă
             -glicemia
        2. examenul sumar de urină
        3. ECG
        4. EEG - meningită,meningoencefalită
        5. secreţie faringiană - angină acută
        6. examenul din spută
             - peste 25 PMN/câmp = marker de infecţie bacteriană
        7. Rx pulmonar
        8. probe hepatice
             -TGP
             -bilirubină
             -TQ,TH
             -scintigrafie
             -examinări din urină
        9. urocultură
        10. puncţie lombară
             -virală - lichid hipertensiv, clar, albuminorahie ↓
             -bacteriană - lichid hipertensiv, tulbure,albuminorahie ↑, glicorahie ↓, determinarea agentului
             patogen pe frotiu sau cultură
-determinarea bacteriilor în sânge:
        -frotiu
        -hemoculturi - recoltate în puseu febril sau frison
                 -pt.a fi (+) trebuie să existe cel puţin 3 hemoculturi (+) cu acelaşi germene
                 -trebuie efectuate pe medii pt.aerobi şi anaerobi
-în infecţiile acute ↑ IgM; în infecţiile cronice ↑ IgG
-modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:
        1. agent etiologic cu virulenţă ↑ - boală foarte gravă (boală supraacută)
        2. agent etiologic cu virulenţă medie - boală autolimitantă
        3. agent etiologic cu virulenţă ↓ - boli cronice
      -boli subacute - există răspuns imun deficitar:
                 -encefalopatia subacută progresivă
                 -endocardite subacute

I. Anginele bacteriene
-etiologie:
        -streptococ β-hemolitic grup A - 30% din anginele bacteriene
        -stafilococ,pneumococ,meningococ
        -bacili G (-): H.influenzae
        -anaerobi: Bacteroides
         -Mycoplasme, Chlamydii
         -bacilul difteric - angină cu false membrane
         -BK,
-patogenie:
  1. angine primare
   -infecţii exogene (aerogene)
   -autoinfecţii cu tulpini condiţionat patogene cu ↓ apărării locale sau generale
  2. angine secundare (simptomatice)
   -tabloul clinic al anumitor boli infecţioase
   -anumite boli hematologice - leucemii
   -factori iritanţi chimici:
         -substanţe caustice
         -intoxicaţii cu metale grele
         -badijonări locale cu substanţe iritante
-clinic:
         -debut brusc cu:
                 -frisoane,febră (39°C)
                 +/- cefalee,vărsături
                 -odinofagie,disfagie
                 -dureri abdominale esp.la copii
                 -adenopatii latero-cervicale
                 -halenă fetidă
                 -examen local al faringelui clasifică anginele astfel:
                    1. angină eritematoasă - streptococi de grup A
                         -eritem intens,relativ bine delimitat
                    2. angină eritemato-pultacee - depozite albicioase cu puroi la nivelul criptelor
         amigdaliene
                    3. angină flegmonoasă
                         -se poate deschide spontan în faringe poate determina asfixia la copii
                    4. angină pseudomembranoasă - difterie, dar şi infecţia cu EBV (mononucleoza
         infecţioasă)
                         -difterie:
                                 -membrane greu detaşabile
                                 -sângerări după detaşare
                                 -se refac rapid
                                 -consistenţă foarte crescută
                         -mononucleoză infecţioasă:
                                 -membrane uşor detaşabile
                                 -nu sângerează
                                 -friabile
                                 -nu se refac repede
                    5. angină ulcero-necrotică
                         -distrugere tisulară
                         -se poate acoperi de false membrane
                         -se realizează ulcere penetrante
                         -adenopatii pronunţate
                         -halenă fetidă
                         -bacil cărbunos,TBC,sifilis
                         -poate fi şi secundară - scarlatine severe + febră tifoidă
                    6. angina Ludwig (flegmonul planşeului bucal)
      -usu.asocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)
                         -tumefierea regiunii sublinguale şi a gâtului
                         -deglutiţie dificilă,trismus,stridor
                    7. angină gangrenoasă - anaerobi (bacteroides,clostridium)
-complicaţii:
  1. precoce
    -otite
    -sinuzite
    -mastoidite
    -flegmon periamigdalian
    -limfadenite supurate
    -tromboflebite
  2. tardive
    -reumatism articular acut
    -glomerulonefrită
-diagnostic pozitiv:
  1. date epidemiologice
    -scarlatină,difterie
    -detectarea purtătorilor de streptococi sănătoşi
  2. date clinice
  3. metode de laborator
    -stabilirea etiologiei:
         -frotiuri din exudat nazal şi faringian
         -hemoculturi - formele severe
         -teste serologice
         -titru ASLO
    -VSH,fibrinogen,PCR
    -leucocitoză + neutrofilie
-tratament:
  1. local
    -ceai de muşeţel
    -faringosept
  2. simptomatic
    -antipiretice
    -analgezice
  3. etiologic
              a) angine bacteriene
                 -penicilină G 2-4 milioane UI/zi
                 -penicilină V 4-8 milioane UI/zi
                 -penicilină de depozit după 7-10 zile : 1.200.000 UI Moldamin la adult şi 600.000 UI la copil,
                 1 dată pe săptămână
                 -macrolide:
                         -eritromicină 30-50 mg/kg/zi la copii;2 g/zi la adult
                         -claritromicină sau roxitromicină de 2 ori/zi
                 -cefalosporine de generaţia I:
                         -cefalexina
                         -cefadoxil
              b) angine virale
                  -aciclovir
              c) angine micotice - antifungice:
                 -nistatin 3-5 milioane U/zi 7-10 zile
                 -fluconazol 50-100 mg/zi 1 priză


II. Scarlatina
     -este o infecţie streptococică
     -este apanajul vârstelor preşcolare şi şcolare (sub 2 ani copilul moşteneşte imunitatea de la mamă)
     -etiologie – streptococul beta hemolitic tip A)
     -sursa de infecţie:
               -persoanele bolnave de scarlatină
               -purtătorii de streptococ
     -transmitere:
                -pe cale aerogenă
                -alimente
      -poarta de intrare:
                - respiratorie
      -perioada de incubaţie : 3-5 zile
      -tablou clinic:
        -debutul este brusc,cu febră,cefalee frontală,disfagie (angină)
                -durează 24-48 h
        -erupţia apare la nivelul gâtului,se extinde pe trunchi şi membre
                -este rugoasă la palpare
                -nu este prezentă la nivelul feţei
                -congestia pomeţilor + paloare perioronazală formează masca Filatov
                -la nivelul plicilor de flexiune apar peteşii,echimoze,linii echimotice formând semnul lui
Pastia (datorită fragilităţii vasculare ↑)
                -semnul garoului pozitiv
        -la nivelul cavităţii bucale:
                -congestie faringiană + amigdaliană intensă
                -ciclul limbii - limba este iniţial încărcată, ulterior procesul de depapilare, limba „zmeurie”,
proces de reepitelizare, limba „sticloasă”
        -adenopatie latero-cervicală
      -diagnostic sau examene paraclinice:
        1. date epidemiologice - contact cu o persoană bolnavă de scarlatină sau purtător de streptococ
        2. date clinice
        3. date de laborator
            -secreţie faringiană
            -frotiu de la nivelul porţii de intrare
            -VSH ↑
            -leucocitoză
            -neutrofile ↑, la unii pacienţi moderată eozinofilie
            -fibrinogen ↑
            -ASLO ↑
      -complicaţii:
        1. imediate
             a) determinate de toxină
                -miocardita toxică
                -meningita toxică
                -adenite
                -sinuzite
                -otite
                -otomastoidite
                -septicemii
        2. tardive
            -reumatism articular acut
            -glomerulonefrită
      -tratament:
        1. etiologic
            -penicilină G 50-100.000 UI/kg în 2 prize/zi,timp de 7-10 zile
            -benzatinpenicilină (Moldamin) 1/săptămână timp de 3 săptămâni
        2. simptomatic
            -paracetamol

III. Rujeola
     -etiologie:
               -virusul rujeolic

     -sursa de infectare - bolnavii de rujeolă
     -perioada de incubaţie - 9-11 zile
     -poarta de intrare:
               -căile respiratorii
               -mucoasa conjunctivală
     -tablou clinic:
               -debut insidios,cu febră înaltă (39-40°C),catar oculo-nazal (rinoree,lăcrimare,strănuturi),tuse
     seacă
               -faringe congestionat,microvezicule
               -elementele eruptive sunt prezente iniţial retroauricular,apoi la nivelul gâtului,toracelui,
     extremităţilor
                       -extinderea erupţiei se face în 3 zile
                       -erupţie eritemato-maculoasă,generalizată,inclusiv la nivelul feţei
                       -erupţie catifelată la palpare,dispare la digitopresiune
                       -tegument uşor umed
                       -elementele eruptive pot conflua sau sunt separate de ţesut indemn
                       -dispar în ordinea inversă a apariţiei lor
                       -lasă un tegument pigmentat
                       -fața are aspect de aspect de ”facies plâns”
                       -cefalee,dezorientare
                       -vărsături,agitaţie
     -diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
       1. ancheta epidemiologică - contact cu bolnavii de rujeolă
       2. date clinice
       3. date paraclinice
           -VSH normal
           -leucocite normale sau ↓
           -secreţie nazo-faringiană,frotiu de la nivelul mucoaselor
           -IgM specifice pt.virusul rujeolic
           - ELISA,cultivarea pe celule a virusului
     -complicaţii:
       1. laringita acută
       2. pneumonie interstiţială
       3. encefalite
       4. miocardită
       5. suprainfectarea
     -tratament:
               -izolarea bolnavului
               -tratament igieno-dietetic - multe lichide (ceaiuri)
               -tratament simptomatic:
                       -antipiretice
                       -combaterea tusei
               -nu există tratament etiologic
               -la copii - antibiotice de protecţie - penicilină,ampicilină
               -suprainfectare - antibiotice

IV. Rubeola
     -este o boală infecţioasă care are ca şi etiologie virusul rubeolic
     -se transmite pe cale aeriană
     -sursa - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă
     -transmitere:
               -orizontală - de la o persoană la alta pe cale aeriană
               -verticală - de la mamă la făt
     Clasificare:
1. rubeola postnatală
   -clinic:
       -incubaţie lungă = 18 zile
       -debut - subfebrilităţi,febră (maxim 38°C), uşor catar oculo-nazal
       -primul semn şi ultimul care dispare = adenopatia occipitală, retroauriculară, laterocervicală
       -elemente eruptive - exantem generaliza, durează maxim 4 zile, nu lasă zone de pigmentar
   -diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
        ancheta epidemiologică
        date clinice
        date paraclinice
               -VSH normal, leucocite normale
               -limfocitoză, 5-6 % plasmocite (monocite tinere,cu citoplasma bazofilă,nucleu excentric)
               -imunofluorescenţă - evidenţierea virusului din sânge,secreţia nazo-faringiană
               -atc.IgM specifici
               -reacţii de aglutinare
     -complicaţii:
               -artrita rubeolică
               -pneumonia interstiţială
               -encefalită
               -trombocitopenii
     -tratament:
               -izolarea bolnavului
               -AINS
               -antialgice->dureri articulare
2. rubeola congenitală
   -clinic:
       -nou-născuţi hipoponderali
       -purpură trombocitopenică
       -hepatosplenomegalie
       -deficite ale dezvoltării oaselor
       -malformaţii congenitale:
               -oculare:
                   -microftalmie
                   -cataractă
                   -glaucom
                   -retinopatie
               -cardio-vasculare:
                   -persistenţa orificiului Botallo
                   -tetralogia Fallot
                   -stenoză aortică
               -focomielie
               -microcefalie
               -malformaţii renale
   -tratament:
       -recomandarea întreruperii sarcinii în primul trimestru de sarcină
       -profilaxie - vaccin antirubeolic

V. Varicela şi zona Zooster
     -determinate de virusul varicelo-zoosterian
     -varicela este una dintre cele mai contagioase boli eruptive
     -sursa - om bolnav manifest clinic sau inaparent
     -transmitere - cale aeriană
     -poartă de intrare - respiratorie
1. varicelă
   -clinic:
       -incubaţia = 14 zile
       -debut - febră, alterarea stării generale, mialgii, discretă tuse
       -elemente eruptive : maculă în faza iniţială – papulă – veziculă - secreţie asemănătoare „picăturii de
   rouă pe petalele de trandafir”
               -lichidul la început este clar apoi tulbure (vezicule invadate de leucocite), – crustă, - detaşare
               -elementele eruptive apar în valuri, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril
               -au caracter polimorf
               -erupţie generalizată inclusiv pe pielea păroasă a capului
               -erupţie foarte pruriginoasă
               -erupţia apare şi la nivelul mucoaselor
       -micropoliadenopatii
   -diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
       -anchetă epidemiologică
       -date clinice
       -date paraclinice:
               -VSH normal
               -leucocite normale
               -limfocitoză
               -punerea în evidenţă a virusului prin imunofluorescenţă
               -determinarea atc.specifici
               -cultivarea virusului pe celule
   -complicaţii:
       -pneumonie interstiţială, bronhopneumonii, abcese pulmonare
       -glomerulonefrită
       -zona Zooster
       -suprainfectare tegumentară
   -tratament:
       -izolarea bolnavilor
       -regim alimentar - suplimentare de lichide
       -antipiretice
       -antipruriginoase - antihistaminice, alcool mentolat, talc mentolat
       -medicamente locale - unguente de acyclovir
       -acyclovir injectabil sau p.o.
       -AINS
2. zona Zooster
   -clinic:
       -incubaţia nedefinită
       -durere în zona unde urmează să apară erupţia, foarte intensă
       -elemente eruptive pe metamerul tributar neuronului senzitiv şi terminaţiile nervoase, asemănătoare
   cu varicela
       -erupţia se opreşte la linia mediană
   -localizare:
       -zona oftalmică - traiectul nervului oftalmic
       -zona facială + prinderea pavilionului urechii - zona Ramsay-Hunt
       -zona intercostală
       -zona fesieră
       -coapsă
   -complicaţii:
       -suprainfectare
       -mielită,radiculonevrită,encefalită
       -generalizarea elementelor eruptive
   -tratament:
       -combaterea durerii : antialgice minore, majore
       -local - acyclovir unguent
       -acyclovir p.o. sau inj. (7-10 zile)
       -vitaminoterapie (grup B),
       - AINS
VI. Mononucleoza infecţioasă
     -este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)
     -caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani)
     -sursa de infecţie - persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă
     -calea de transmitere:
               -salivară („boala sărutului”)
               -alimentaţie, obiecte contaminate
     - tablou clinic:
     -incubaţia : 2-6 săptămâni
     -debutul poate fi brusc sau insidios cu:
               -febră
               -frisoane
               -alterarea stării generale
               -cefalee
               -mialgii
               -adenopatie generalizată, predomină cea latero-cervicală, dar este prezentă şi în zona axilară,
   inghinală, occipitală
               -splenomegalie, hepatomegalie
               -afectare hepatică:
                       -transaminaze ↑
                       -bilirubină ↑
     - examene paraclinice:
               -VSH normal
               - leucocitoză (până la 20-30.000/mm3)
                - monocite ↑ până la 80%
                - limfocitelor T ↑
                - IgM ↑ (atc.de fază acută)
    -tratament:
       -antipiretice
       -izolare + repaus
       -tratamentul suprainfecţiilor
       -afectare hepatică: hepatoprotectoare
       -elemente eruptive:
               -antihistaminice
               -cortizon
               -AINS
       -vitaminoterapie
       -evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic


VII. Infecţia urliană (parotidita epidemică,oreionul)
-etiologie - v.urlian
-sursa de infectare - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-transmitere - cale aerogenă
-tablou clinic:
                -incubaţie 3 săptămâni
                -debut:
                        -febră
                        -frisoane
                        -alterarea stării generale
                        -cefalee moderată
                        -dureri moderate în loja parotidiană
                        -durere în loja parotidiană la masticaţie
                         -ştergerea şanţului în loja parotidiană
                         -sensibilitate moderată la palpare
                         -în evoluţie: prinderea parotidei opuse
                 -vărsături explozive,în jet,de tip central
                 -poziţie de „cocoş de puşcă”
                 -stare generală alterată
                 -durere în zona pancreatică
                 -greţuri,vărsături
                 -sensibilitate la palpare în zona pancreatică
                 -examinări de laborator:
                         -amilazemie,amilazurie ↑↑↑
                 -dureri intense în zona scrotală
                 -zona scrotală edemaţiată
                -sensibilitate în zona ovarelor
-diagnostic pozitiv, examene paraclinice:
       1. ancheta epidemiologică
       2. date clinice
       3. date paraclinice
            -leucopenie,limfocitoză
            -în caz de orhită, meningită - VSH ↑ reacţional, leucocitoză
            -în caz de pancreatită (amilazemie, amilazurie ↑↑↑)
            -izolarea virusului din salivă, urină, edemul scrotal, sânge prin imunofluorescenţă
            -determinare de IgM specifice
-complicaţii:
       -suprainfectare bacteriană
       -compresiune nervoasă - surditate
       -DZ
       -sterilitate
       -hipotiroidism
       -miocardită
       -encefalită
-tratament:
       -nu există tratament etiologic
       -regim igieno-dietetic, cel puţin 10-14 zile după externare:
                 -izolare
                 -repaus
                 -regim alimentar: -hidric, -hipoglucidic, -hipolipidic, cel puţin 10-14 zile după externare
                 -AINS
                 -vitamine din grupul B
       -cortizon parenteral
       -antialgice
       -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
       -virusul urlian dă imunitate


VII. Tusea convulsivă
-este o boală caracteristică vârstelor mici
-etiologie:Bordetella pertusis
-sursa - om bolnav/purtător
-transmitere - cale aerogenă
-tablou clinic:
        -incubaţie = 1-2 săptămâni
        -prima fază - etapa catarală (aprox.2 săptămâni)
                -tuse
                -agitaţie
                -subfebrilităţi
         -a 2- a fază - faza de stare (3-4 săptămâni)
                 -accese tipice de tuse convulsivă
                          -bolnavul îşi pregăteşte tusea - expir sacadat - inspir zgomotos (cianoză, agitaţie) -
expir sacadat - perioadă de linişte
                 -ciclul se repetă de:
                          -10-20 ori/zi
                 -accesele sunt mai frecvente noaptea
                 -accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau expectoraţie de secreţie mucoasă
           -a 3-a fază - faza de declin (2-3 săptămâni)
                 -accesele de tuse se răresc
           -a 4-a fază - faza de convalescenţă
-diagnostic pozitiv, examen paraclinic
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -leucocitoză + limfocitoză
    -identificarea bacteriei – prin imunofluorescenţă,cultivare
    -determinarea IgM specifice
-complicaţii:
    -hemoragii conjunctivale
    -rupturi vasculare intracraniene
    -pneumotorax
    -hernii ombilicale/inghinale
    -prolaps anal
   -encefalopatie hipoxică
   -tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
   -suprainfecţii
-tratament:
         -izolarea bolnavului
         -aerisirea camerei
         -administrare de O2
         -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
         -antihistaminic,sedativ
         -tratament etiologic:
                 -eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
                 -Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
         -alimentare în cantităţi mici şi dese
         -profilaxie - vaccinare (DTP)

VIII. Difteria
-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)
-sursa de infecţie - omul bolnav / purtător
-transmitere - cale aerogenă
-poarta de intrare: -nazală - difterie nazală, -faringiană, -conjunctivală, -tegumentară, -anală, -vaginală
-tablou clinic:
        -incubaţia este de 7 zile
        -debutul este diferit în funcţie de localizare:
          1. angina difterică
                -poarta de intrare = faringele
                -debut usu.insidios,dar poate fi şi brutal:
                         -febră
                         -frisoane
                         -astenie
                         -adinamie
                         -alterarea stării generale
                         -cefalee
                            -disfagie
                            +/- transpiraţii
                     -congestie intensă faringo-amigdaliană
                     -prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,stâlpilor vălului palatin,al unor zone din vălul
           palatin
                 -adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari
-diagnostic pozitiv:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -VSH ↑,PCR ↑,leucocite ↑,fibrinogen ↑
    -frotiu
    -însămânţări pe medii speciale din secreţiile nazale,faringiene
-complicaţii: -insuficienţă respiratorie
-tratament:
         -internare - repaus la pat, izolarea bolnavului
         -tratament etiologic:
                 -ser antitoxinic (ser antidifteric)
                 -penicilină G,eritromicină,cefalosporine
         -obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei:
                 -alimentaţie parenterală
                 -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
                 -antiinflamatoare: cortizon

IX. Pneumonii infecţioase
= infecţii la nivelul parenchimului pulmonar cu prinderea interstiţiului şi a alveolelor
-clasificare:
  1. după etiologie:
   -bacteriene
   -virale
   -cu mycoplasme
   -cu chlamydii
   -cu rickettsii
   -fungice
   -cu protozoare
   -mixte
  2. după modul de apariţie
   -pneumonii primare - ex.pneumonia lobară pneumococică
   -pneumonii secundare - afectare secundară a plămânilor (ex.septicemii)
   -pneumonii de aspiraţie
  3. după aspectul clinico-radiologic
   -pneumonie lobară
   -pneumonie atipică primară
   -bronhopneumonie
   -pneumonie necrozantă
  4. după evoluţie
   -pneumonii acute
   -pneumonii cronice

Infecţii pulmonare cu Streptococcus pneumoniae (pneumococ)
-clinic:
           -debut brutal cu:
                  -febră,junghi toracic
                  -tuse iniţial seacă ulterior cu expectoraţie mucopurulentă
                  -congestia pomeţilor
                  -herpes bucal
-diagnostic pozitiv:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -VSH ↑
    -leucocitoză,neutrofilie
    -fibrinogen ↑
    -PCR ↑
    -identificarea pneumococului:
    -examen din spută
    -lavaj / bronhoscopie / puncţie traheală / puncţie pulmonară
   -există posibilitatea diseminării sanguine a pneumococului->bacteriemii->se efectuează hemoculturi
   -Rx pulmonar
-complicaţii:
         -pleurezia parapneumonică
         -abces pulmonar
         -bronşiectazie
         -septicemie
-tratament cu durată de 7-10 zile
         -penicilină + aminoglicozid (gentamicină 3-5 mg/kg/zi,amikacină)
         -simptomatice:
                 -aspirină
                 -paracetamol
                 -AINS
                 -combaterea tusei
         -tratament de deşocare - se poate ajunge până la cortizon

Infecţii pulmonare cu Stafilococ
-stafilococul determină bronhopneumonii la vârstele extreme şi imunodeprimaţi
-clinic:
         -febră
         -stare generală foarte alterată
         -dispnee,polipnee
         -cianoză perioronazală
         -tiraj intercostal
         -tuse cu expectoraţie mucopurulentă sau sanguinolentă
-paraclinic:
         -Rx - focare micro- sau macronodulare cu tendinţă la confluare
-complicaţii - frecvente abcese pulmonare
-pronostic - rezervat
-tratament: -oxacilină : 150-400 mg/kg/zi, se asociază cu un aminoglicozid, -cefalosporine de gen. I şi II

Infecţii pulmonare cu Klebsiella pneumoniae (bacil Friedländer)
-bacilul este prezent în mediu şi orofaringe
-în condiţii de status imun deprimat
-factori de risc:
         -alcoolism
         -DZ
         -neoplasme
         -ciroza hepatică
-clinic:
         -debut brutal cu:
                -febră
                -alterarea stării generale
                -astenie,adinamie
               -dispnee
               -tuse cu expectoraţie caracteristică
               -junghi toracic în caz de localizare strictă lobară
-paraclinic:
        -examen de spută
        -antibiogramă
        -Rx - proces de condensare în lobul superior
-tratament:
        -aminoglicozide
                -gentamicină
                -amikacină
                -tobramicină
        -cefalosporine de generaţia III + aminoglicozid
        -tratament patogenetic
        -tratament simptomatic

Infecţii pulmonare cu H.influenzae
-H.influenzae determină bronhopneumonii / laringite / traheobronşite
-tratament:
        -ampicilină
        -Ceclor
        -quinolone
        -aminoglicozide

Infecţii pulmonare cu Mycoplasma pneumoniae
-Mycoplasma este un germene intracelular
-nu are perete,are numai membrană
-determină o simptomatologie de pneumonie atipică
-tratament->eritromicină,tetraciclină

Pneumonii virale
-etiologie:
      -v.gripale sau paragripale - pneumonii interstiţiale (inundaţie alveolară sanguină)
      -adenovirusuri - pneumonii interstiţiale
      -v.rujeolei
      -v.varicelo-zoosterian


X.      Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
-este o boală frecventă
-clasificarea v.gripale:
            1. tipul A - poate determina singur infecţia sau se poate asocia
                -cel mai frecvent
                -determină cele mai grave îmbolnăviri - variaţii antigenice multiple
            2. tipul B
                -determină boli uşoare
                -variaţie antigenică mică
            3. tipul C - variaţie antigenică aproape nulă
-sursa de infecţie:
        -omul bolnav
        -păsări migratoarr, păsări domestice, animale domestetice
-transmitere - cale aerogenă
-poarta de intrare - căile respiratorii
-tablou clinic:
      -incubaţie scurtă : 12-24 h,maxim 72 h
      -debut brusc,acut:
                 -febră înaltă : 38-39-40°C
                 -alterarea stării generale - astenie, adinamie
                 -tuse seacă
                 -mialgii
                 -globalgii
                 -rinoree seroasă iniţial,ulterior sero-mucoasă (sdr.cataral)
          -se întinde pe o perioadă de 3-4 zile
      -în faza de stare se poate afecta miocardul - miocardită:
      -faza de declin:
        -febra începe să remită
        -rinoreea şi tusea seacă ↓ ca intensitate şi frecvenţă
        -persistă astenia fizică şi psihică
-diagnostic pozitiv, examene paraclinice:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
        -VSH normal
        -leucopenie cu limfocitoză - gripa este o boală ce deprimă imunitatea celulară
        -identificarea virusului din secreţia nazală prin imunofluorescenţă
        -reacţia de fixare a complementului
        -ELISA - evidenţierea atc.
-complicaţii:
  1. determinate de acţiunea virusului gripal
        -meningite
        -encefalite
        -mielite
        -nevrite, poliradiculonevrite
        -complicaţii cardiace - miocardită, pericardită
        -complicaţii renale - glomerulonefrită
  2. suprainfecţii
-tratament:
      -izolarea bolnavului
      -repaus la pat
      -completarea deficitului lichidian - ceaiuri
      -antipiretice
      -comprese calde în jurul gâtului - în caz de laringită
      -antitusive
      -decongestionante nazale
      -profilaxia suprainfecţiilor
      -tratamentul suprainfecţiilor
      -tratamentul miocarditei
      -tratamentul şocului
      -tratamentul encefalitei
      -profilaxia gripei: -vaccinare după cunoaşterea tipurilor de virusuri care circulă în acel an


  XI. Hepatita acută A
-etiologie:HAV
-contaminare : enterală
-sursa de infecţie: -bolnavii cu hepatită acută virală A manifestă clinic sau asimptomatică
-căi de transmitere: -fecal-orală (enterală)->”boala mâinilor murdare”, -obiecte contaminate, -consum de apă
contaminată

-tablou clinic:
       -incubaţia : 14-42 zile
         -debut - forme diverse,atipice: -febră, -mialgii, -astenie, -adinamie, -artralgii, -greţuri,vărsături, -
dureri epigastrice, -uneori scaune diareice, -colecistită acută
         -perioada de debut durează 1-10 zile
         -la examenul obiectiv - uşoară hepatomegalie cu sensibilitate la palpare
       -perioada de stare:
         -simptomatologia de debut începe să se remită treptat
         -apare coloraţia galbenă sclero-tegumentară - icterul
         -hepatomegalie sensibilă la palpare, consistenţă moale
         -afectare pancreatică
         -simptomatologie nervoasă - astenie, adinamie, somnolenţă (evoluţie gravă)
         -tulburări de coagulare - epistaxis, gingivoragii
         -examinări de laborator: -↑ sideremia, -↑ transaminazele
       -perioada de declin - după 2 săptămâni de la debutul bolii
-diagnostic pozitiv, ex. paraclinice
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -examinări de urină: -UBG, -pigmenţi biliari, -bilirubină crescută
    - examinări de laborator: -transaminaze : TGP ↑, -determinarea IgM specifice din sânge,
    -examen de scaun: -evidenţierea virusului din scaun prin microscopie electronică, -IgG au interes
    epidemiologic
-tratament:
  1. regim igieno-dietetic: -izolare, -repaus la pat, -alimente fără grăsimi animale, -glucide, -carne de
    peşte, pasăre, -fructe, -uleiuri esp.vegetale
  2. hepatoprotectoare
    -vitamine din grupul B
    -silimarină

Hepatita acută B
-etiologie:HBV
-tablou clinic:
  1. perioada de incubaţie : 42-160 zile
  2. perioada de debut: -febră, -astenie, -adinamie, -scaune diareice, -artralgii, -erupţii tegumentare
  3. perioada preicterică: -urini închise la culoare, -starea generală se alterează
  4. perioada icterică:
   -coloraţie galbenă sclero-tegumentară
   -hepatomegalie sensibilă la palpare,consistenţă moale
   -splenomegalie
   -revărsat pleural consecinţa complexelor imune
   -manifestări cardiace
   -manifestări vasculare
   -manifestări renale
   -manifestări psihice
   -manifestări nervoase
-forme clinice:
  1. forma anicterică - rară
  2. forme icterice prelungite
            a) forma icterică prelungită simplă - regresie lentă a icterului
            b) forma icterică persistentă
                -persistenţa tabloului histo-patologic 1-3 ani
                -nu există elemente de cronicizare
            c) forma colestatică
                -persistenţa icterului
                -prurit tegumentar
                -↑ fosfatazelor alcaline
                -↑ bilirubinei
                 -colesterol > 300 mg%
             d) forma ondulantă (recidivantă)
  3. forme severe
             a) forma fulminantă
                 -consecinţa distrugerii masive a hepatocitelor (necroză hepatocitară)
                 -clinic:
                          -inapetenţă
                          -intensificarea icterului
                          -somnolenţă diurnă,insomnii nocturne
                          -hemoragii - epistaxis, gingivoragii
                          -ficat ↓ în dimensiuni
                 -paraclinic:
                          -↑ transaminazelor
                          -TQ prelungit ( > 15 secunde)
             b) forma subfulminantă
-tratament:
  1. regim igieno-dietetic
    -repaus la pat
    -alimente bogate în glucide - miere,compoturi proaspete
    -uleiuri vegetale, fructe
    -carne de pasăre, peşte
  2. hepatoprotectoare
    -vitamine de grup B
    -Mecopar 3x1 tb./zi
    -Silimarină : 3-6 tb./zi
    -Aspatofort
  3. tratamentul hepatitei acute cu evoluţie spre cronicizare: IFNα (dacă hepatita B este în faza acută nu
    se administrează IFN)
  4. tratamentul hepatitei fulminans
    -plasmă sau sânge proaspăt
    -cortizon
    -perfuzii cu glucoză şi aspatofort
    -arginină-sorbitol
    -controlul timpilor de coagulare

Hepatita acută C
        -contaminare parenterală->sânge
        -evoluţie spre cronicizare
-incubaţie : 1- lună
-simptomatologie săracă:
        -astenie
        -adinamie
Examene paraclinice:
       -transaminazele ↑
-tratament:
        -igieno-dietetic
        -patogenetic
        -IFN 3-6 milioane de 3 ori/săptămână 4-6 luni



XII. Febra tifoidă
-este o boală specifică omului
-agentul etiologic : Salmonella typhi (de grup D)
-epidemiologie:
        -boală cu răspândire universală
         -apare sporadic dar poate apare şi endemic/pandemic
-sursa de infecţie:
         -oamenii bolnavi de febră tifoidă
         -purtători de bacil tific asimptomatici
-transmitere : fecal – orală
-determină imunitate solidă, dar în caz de reinfectare cu doze masive boala poate recidiva
-clinic:
         -incubaţie 7-10 zile
         -debut gradat (70-80% din cazuri) prin:
                 -frisonete, febră
                 -dureri musculare
                 -insomnie
                 -anorexie
                 -fenomene respiratorii de tip bronşită
         -spre sfârşitul primei săptămâni de boală se instalează starea tifică
         -perioada de stare (S2-S3)
                 -febră ridicată (39-40°C)
                 -elemente eruptive tegumentare - rozeole tifice (formaţiuni maculoase,uşor elevate,roz)
                 -cefalee intensă
                 -insomnie
                 -apatie marcată
                 -obnubilare
                 -manifestări digestive: -hiposecreţie salivară, -mucoase uscate, -congestia faringelui
                 -manifestări cardio-vasculare: -↓ TA, -tahicardie, -modificări de miocardită
                 -sdr.hemoragipare - epistaxis, gingivoragii
                 -tulburări respiratorii - bronşită
           -perioada de declin (S4): -febra ↓ treptat, simptomele se atenuează
           -perioada de convalescenţă - poate dura câteva săptămâni
           -recrudescenţa = revenirea febrei în perioada de declin
           -recăderea = reapariţia simptomatologiei în plină afebrilitate (perioada de convalescenţă)
-prognostic bun sub tratament;mortalitate 1-2%
-complicaţii:
       -digestive: -stomatită, -parotidită, -hemoragia digestivă
       -cardio-vasculare: -miocardită toxică, -pericardită, -tromboflebită
       -hepato-biliare
       -respiratorii: -pneumonii, -pleurezii
       -nervoase: encefalita
       -urinare: -pielonefrită
       -osoase: -abcese osoase
-diagnostic pozitiv:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -hemoculturi - pozitive în 100% din cazuri în S1 de la debut
    -coprocultură - S2-S3
    -urocultură
    -culturi din secreţiile osoase purulente
-tratament:
       -izolarea pacienţilor
       -repaus
       -dietă hidrică
       -tratament etiologic - administrate p.o.
         -cloramfenicol
         -biseptol
         -ampicilină
         -amoxicilină
        -fluoroquinolone
        -cefalosporine de generaţia III
      -tratament adjuvant:
        -cortizon în formele severe, hipertoxice şi în caz de complicaţii (encefalite,poliradiculonevrite)
        -vit.grup B, vit.C, vit.K
      -tratamentul complicaţiilor:
        -perforaţie intestinală - tratament chirurgical
        -hemoragii digestive - tratament chirurgical
      -tratamentul purtătorilor (4%)->fluoroquinolone
-profilaxie:
      -internare în spital până la apariţia a 3 coproculturi negative
      -control la persoanele ce lucrează în industria alimentară sau în colectivităţile umane
      -control bacteriologic al apei şi al produselor alimentare
      -vaccinări la persoanele cu risc ↑: -zonele endemo-epidemice



XIII. Tetanosul
-este o boală infecţioasă necontagioasă
-este o boală de inoculare datorită transferului de toxină de la nivelul porţii de intrare
-agentul etiologic - Chlostrydium tetanii
-rezervor de infecţie:
         -om
         -animale
-transmitere - contact direct cu produse contaminate
-tablou clinic:
       -incubaţie : 3-4 zile
       -debut (1-3 zile):
         -senzaţie de parestezii, iritabilitate
       -perioada de stare (2-3 săptămâni):
         -contractură musculară generalizată
         -afectează musculatura paravertebrală - poziţie de opistotonus
         -contractura musculaturii feţei - ”râs sardonic”
         -uneori contractura muşchilor flexori - poziţie de flexie
         -uneori contractură egală a flexorilor şi extensorilor - tetanos rigid
         -contracțiile sunt foarte dureroase au durată variabilă în funcţie de severitatea bolii
-Examene paraclinice:
  1. date anamnestice
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -examinări de laborator:
         -cultura bacilului din plagă pe medii anaerobe
-evoluţie usu.severă
         -boala netratată este letală
         -mortalitatea variază în funcţie de forma clinică
-complicaţii:
         -respiratorii
         -cardio-vasculare:
         -gastro-intestinale:
         -rupturi musculare, fracturi
-tratament - cât mai precoce posibil
       -administrare de ATPA deoarece serul nu imunizează
       -administrare de antibiotice
       -combaterea sdr.de contractură - miorelaxante: -diazepam
       -reechilibrare hidro-electolitică
       -oxigeno-terapie intermitentă
      -monitorizare permanentă a pacientului
      -tratamentul complicaţiilor
-profilaxie: - vaccin DTP




  XIV. Rabia (turbarea, lyssa)


       DEFINIŢIE: boală infecţioasă caută determinată de virusul rabic transmisă de la           animale la om
prin muşcătură, caracterizată printr-o encefalo-mielită cu evoluţie letală.
       ETIOLOGIE:
           virusul rabic face parte din familia Rhabdoviridae
       EPIDEMIOLOGIE: mod de transmitere:
           se deosebesc două tipuri de rezervoare de virus rabic:
                  1. rezervorul domestic: câine, pisică, bovine, cabaline, porcine
                  2. rezervorul silvatic: vulpi, lupi, bursuci, coiote, sconx, vidre, şobolani, şoareci, iepuri,
                      liliecii.
       TABLOUL CLINIC
           incubaţia 20-60 zile, extreme 8 zile – 2 ani, cazuri citate cu incubaţie 20 ani
           debut:
                            modificări de caracter, cefalee, indispoziţie, depresie,
                            la nivelul rănii: iritaţie locală, durere intermitentă
                            sensibilitate faţă de lumină şi zgomot
                            hipersecreţie salivară, tulburări la înghiţire
           perioada de stare: bolnavul prezintă uneori forma furioasă
                            hidrofobie, teama de a înghiţi apă, contractură dureroasă a musculaturii
                                faringiene
                            hiperacuzie, miros exagerat
                            halucinaţii, insomnie
                            febră, tahicardie

       DIAGNOSTIC
           date clinice, epidemiologice, laborator
           examene laborator: izolarea virusului rabic din saliva bolnavilor

       TRATAMENT
          izolare, cameră individuală
          imobilizare, legături speciale
          personal extrem de protejat
          toate obiectele atinse de bolnav şi contaminate cu salivă vor fi distruse
          tratamentul simptomatic urmăreşte calmarea bolnavului, sedative, tranchilizante,
            imunostimulatoare, vitamine
       PROFILAXIE
          măsuri în cazul unor plăgi rabigene:
                         tratament local al plăgii
          profilaxia specifică se face cu:
                         ser antirabic, vaccin antirabic – se începe imediat după muşcătura rabigenă
       REACŢII ŞI COMPLICAŢII POSTVACCINALE
          reacţii alergice locale
          reacţii neurologice grave ca encefalita postvaccinală, mielita, polinevrita sau nevrite periferice
          tratamentul: corticoterapie
XV. Infecţia cu HIV
-etiologie:
        -HIV
-realizarea infecţiei:
   -cale de pătrundere - mucoasa genitală,mucoasa bucală,direct în sânge
-consecinţele infecţiei HIV:
  1. disfuncţia şi depleţia LTCD4+
  2. disfuncţia şi depleţia LTCD8+
  3. hiperactivitatea sistemului imun: -hiper γ-globulinemie
  4. anomalii ale LB,ale monocitelor/macrofagelor,ale celulelor dendritice
-factori predictivi de progresie a infecţiei:
  1. infecţia acută
   -multitudinea simptomelor şi semnelor
   -afectarea SNC
  2. infecţia cronică
   -factori imunologici - LTCD8+ citotoxice
   -factori virusologici

-diagnostic pozitiv:
  1. test ELISA
  2. test Western-Blot
  3. PCR->determinarea genomului viral
-monitorizarea bolnavilor:
       -iniţial:
                 -hemoleucogramă
                 -VDRL
                 -teste pt.HBV şi HCV
        -la 3 luni:
                 -LTCD4
                 -viremia plasmatică
                 -markeri surogat:
                         -LTCD8
                         -β2-microglobuline
                 -examen clinic
-tablou clinic:
  1. infecţia primară (sdr.retroviral acut)->apare la 50-70% din pacienţi
   -simptomatologie asemănătoare cu gripa sau cu mononucleoza
   -test HIV (-)
   -viremie ↑
   -CD4 ↓ tranzitoriu sub 500
   -fenomene neurologice:
        -meningită
        -polinevrite
   -modificări dermatologice:
        -rash-uri
        -alergii
   -infecţii oportuniste minore - candidoza orală
   -fenomenele remit spontan
  2. stadiul asimptomatic (infecţia cronică)
   -CD4 : 500-1500
   -viremie relativ stabilă
   -test HIV (+)
  3. stadiul simptomatic timpuriu
   -CD4 : 200-500
   -manifestări clinice sugestive:
        -limfadenopatie generalizată persistentă
        -febră + diaree > 1 lună
        -↓ în greutate peste 10%
   -infecţii oportuniste minore:
        -candidoză oro-faringiană sau vaginală persistentă
        -infecţii repetitive cu virusuri herpetice:
                -herpes simplex
                -herpes Zooster
 4. stadiul simptomatic tardiv (AIDS,SIDA)->CD4 < 200
     a) infecţii oportuniste majore
     b) cancere
         i. sarcom Kaposi
        ii. limfom non-Hodgkin
     c) encefalopatia HIV:
        -demenţă
        -tulburări motorii->tremurături,instabilitate în ortostatism
        -tulburări de comportament
        -conştienţă păstrată
     d) sdr.de emaciere,caşectizant (wasting)

Tratamentul infecţiei cu HIV
 1. tratament antiretroviral
  -indicaţii:
       -copii
       -adulţi
       -gravide > 14 săptămâni
       -profilaxie postexpunere
  -obiective:
       -prelungirea vieţii
       -supresie virală maximă
       -restaurare imunologică
       -reducerea transmiterii infecției
  -preparate medicamentoase:
       -INRT (inhibitori de revers transcriptază):
               -zidovudina
               -lamivudina
       -IP (inhibitori de protează):
               -indinavir
  -schimbarea tratamentului se face în caz de :
       -eşec terapeutic (peste 400 copii la 6 luni de la iniţierea tratamentului)
       -efecte adverse toxice
       -intoleranţă
       -noncompleanţă
 2. profilaxia şi tratamentul infecţiilor oportuniste
 3. terapie nutriţională
 4. consiliere psihologică
 5. susţinere psihiatrică
 6. integrare socială



XVI. Meningitele infecţioase
-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui
-meningitele sunt boli grave,cu evoluţie rapidă spre deces
-clasificare:
   a) după criteriul etiologic
      -bacteriene
      -virale
      -fungice
      -cu protozoare
   b) după aspectul LCR
      -în mod normal,LCR este clar,acelular
      -în meningite apar celule în LCR (PMN,limfocite)
          1. meningite cu LCR clar
            -meningitele virale,TBC,dar şi la debutul unei meningite bacteriene
            -dacă organismul nu răspunde imun corespunzător iar în frotiu există foarte multe bacterii
          2. meningite cu LCR purulent
            -LCR conţine bacterii,fibrină,leucocite,limfocite
            -LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene
          3. meningite cu LCR de aspect opalescent - meningitele bacteriene (conţine multe elemente)
          4. meningite cu LCR hemoragic: -în meningita bacteriană se produce hemoliză->hematiile nu
            sedimentează

Meningite bacteriene
-patogenie:
      -poarta de intrare poate fi reprezentată de căile respiratorii
-etiologia meningitelor bacteriene:
      -G (-): Klebsiella,Proteus,Piocianic,E.coli
      -streptococ de grup B
      -meningococ
      -pneumococ
      -H.influenzae
      -stafilococ
      -anaerobi
-calea de transmitere:
        -hematogenă
        -contiguitate
        -inoculare directă - TCC
        -iatrogenă - puncţie lombară septică
-tablou clinic:
      -incubaţie scurtă : 2-3 zile
      -debut acut:
        -febră înaltă (39-40°C)
        -frisoane
        -cefalee intensă
        -mialgii
        -alterarea stării generale
        -vărsături de tip central (în jet)
        -fotofobie - bolnavul se întoarce cu spatele spre lumină
        -poziţie antalgică în „cocoş de puşcă”
        -manifestări din partea aparatului digestiv: scaune diareice,↓ apetitului
        -redoarea de ceafă
        -la nou-născuţi şi sugari nu există redoarea de ceafă
        -la nou-născuţi + sugari: bombarea fontanelei anterioare şi pulsaţii la nivelul ei
-paraclinic:
      -examenul fundului de ochi
      -puncţie lombară
      -examenul frotiului
-complicaţii:
        -encefalita
        -abcese
       -cloazonări
       -paralizii de nervi cranieni
       -sechele postencefalită cu decerebrare
-tratament:
    a) etiologic
       -dozele de atb.sunt mai mari decât în alte infecţii
       -se începe cu doze mari de atb.şi nu se modifică în timpul tratamentului dozele
            1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile
             -Penicilină G
             -cefalosporine de generaţia III->Fortum,Rocephine
            2. pneumococ
             -cefalosporine de generaţia III
             -quinolone de generaţia III
            3. stafilococ
             -oxacilină
             -cefalosporine de generaţia III
             -aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
            4. E.coli
             -cefalosporine de generaţia III
             -quinolone de generaţia III
             -aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
            5. Anaerobi - penicilină G + metronidazol
    b) patogenetic
       -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
       -cortizon - facilitează pătrunderea antibioticelor în LCR
    c) simptomatic
       -combaterea febrei şi a durerii
       -reducerea edemului cerebral: -manitol, -furosemid, -glucoză 33% tamponată cu insulină
       -izolarea bolnavului
       -febră - regim bogat în lichide

Meningitele virale
-etiologie:
         -enterovirusuri - Echo,Coxsackie
         -v.gripale şi paragripale
         -adenovirusuri
         -v.urlian
         -sursa de infecţie - omul bolnav sau purtător
-transmitere - aerogenă
-poartă de intrare:
         -digestivă - enterovirusuri
         -respiratorie
-clinic:
         -incubaţie scurtă
         -debut acut:
                 -febră înaltă
                 -frisoane
                 -cefalee
                 -mialgii
                 -vărsături de tip central
                 -fotofobie
                 -semne de sdr.meningeal (+)
-paraclinic:
         -puncţie lombară:
                 -LCR clar, hipertensiv
                 -reacţia Pandy poate fi (-) sau +, ++
               -elemente prezente - iniţial PMN,ulterior limfocite
               -glicorahie normală
               -proteinorahie uşor ↑ (35-40 mg%)
       -evidenţierea virusului - imunofluorescenţă,culturi virale
-complicaţii:
       -encefalită
       -afectarea nervilor cranieni
-tratament:
       -patogenetic - asemănător cu meningitele bacteriene
       -meningită cu v.herpetic - acyclovir (tratament etiologic)


XVII. Encefalitele
= procese inflamatorii localizate la nivelul axului cerebro-spinal cu prinderea lui parţială sau în totalitate
-clasificare:
  1. etiologică
    -virale
    -produse de virusuri defective (prioni,virusuri lente)
    -produse de protozoare
    -bacteriene
  2. patogenetică
    -primare - virusul afectează direct encefalul
    -secundare - localizare primară la nivelul altor organe (plămân,ficat,muşchi) şi secundar este afectat
encefalul (ex.gripa)
    -postinfecţioase - după rujeolă,rubeolă
    -postvaccinale - antipertusis, antirabic
-sursa de infecţie:
         -păsările esp.călătoare - mamifere (cal, oaie, capră) – vectori - om
-transmitere:
         -cale aeriană
         -poartă de intrare digestivă - enterovirusuri
-tablou clinic:
       -incubaţie variabilă: în funcție de virusul care a determinat boala
       -debut acut:
         -febră înaltă
         -astenie, adinamie
         -cefalee
         -mialgii
         -vărsături de tip central
         -fotofobie
         -agitaţie
       -manifestări neuro-psihice:
         -confuzie
         -dezorientare temporo-spaţială
         -halucinaţii
         -ulterior stare de somnolenţă - comă
       -paralizii de nervi cranieni, preze, ROT exagerate
       -manifestări cardio-vasculare: tahicardie sau bradicardie
-evoluţia encefalitei depinde de agresivitatea virusului şi de răspunsul organismului
-diagnostic pozitiv, paraclinic:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -puncţie lombară:
         -LCR normotensiv sau uşor hipertensiv
         -lichid clar,Pandy (-) sau +/-
         -glicorahie normală
         -proteinorahie usu.normală
    -hemoleucogramă:
         -VSH,fibrinogen nespecifice
         -eventual limfocitoză + leucopenie
    -evidenţierea virusului (prin imunofluorescenţă) din LCR, sânge, secreţie nazo-faringiană, scaun
    -cultivarea virusului
-complicaţii:
         -paralizii de nervi cranieni
         -degradarea progresivă a intelectului
         -decerebrare
         -tulburări psiho-intelectuale
         -suprainfecţii:
                 -escare
                 -bronhopneumonie de aspiraţie
-tratament:
         -internarea bolnavului
         -igienă riguroasă a tegumentelor şi mucoaselor
         -alimentaţie parenterală sau pe sondă nazo-gastrică
         -combaterea agitaţiei - diazepam,fenobarbital
         -vitamine (grupul B)
         -piracetam
         -combaterea edemului - manitol, furosemid
         -combaterea procesului inflamator - cortizon 2-3 săptămâni:
                 -HHC
                 -prednison
         -tratament etiologic: în funcție de etiologia virusului, de ex. herpesvirusuri - acyclovir i.v.
         -aport suplimentar de proteine
         -antibiotice în caz de suprainfecție bacteriană


XVIII. Poliomielita (paralizia infantilă)
-determinată de virusurile poliomielitice (tipuri 1-3)
-poarta de intrare - fecal-orală
-clasificare:
  1. infecţia inaparentă->nu există manifestări clinice
  2. boala minoră
  3. poliomielita paralitică
-tablou clinic:
     -incubaţia = 14 zile
     -doza infectantă este mică (1.000.000 doze infectante / 1 g materii fecale)
     -sursa : om bolnav /convalescent
       1. boala minoră
        -ascensiuni termice
         -catar al căilor respiratorii superioare
         -disfagie moderată
         -manifestări din partea tubului digestiv: -dureri abdominale, -scaune diareice
         -semnele şi simptomele durează 2-3 zile
         -boala minoră apare la copiii vaccinaţi
         -boala minoră poate avea evoluţie spre vindecare sau poate determina
         2. poliomielita paralitică
        -după 24-48 h de la dispariţia febrei se produce o nouă creştere a temperaturii (afectarea meningelui
     şi SNC) după care febra ↓
        -paralizii: -asimetrice, -flasce, -ROT abolite, -regresia paraliziilor este în ordine inversă apariţiei lor
-diagnostic, examinări paraclinice:
 1. date anamnestice
 2. date clinice
 3. diagnostic de laborator
  -evidenţierea virusului din secreţiile faringiene,scaun,LCR,sânge (viremie)
   -determinarea IgM: -examinările trebuie urmărite în dinamică
-complicaţii:
       -atelectazia pulmonară
       -suprainfecţii - bronhopneumonie
       -escare
       -dilataţie gastrică
       -tromboze datorită imobilizării
       -hipotrofii musculare
-tratament:
       -internare în servicii de specialitate
       -repaus fizic absolut
       -nu se administrează tratament intramuscular
       -imobilizare cu membrele afectate în poziţii fiziologice
       -vitamine din grupul B
       -antialgice, antipiretice
       -paralizia musculaturii respiratorii - respiraţie asistată


Toxinfecţiile alimentare
     Reprezintă ingerarea odată cu alimentele a agenţilor patogeni şi a toxinelor lor
     -agenţi etiologici:
       -Salmonelle
       -stafilococ
       -Klebsielle
       -Clostrydium perfringens
       -Vibrio hemolyticus
       -b.cereus
     -în România predomină salmonellele şi stafilococi
     -alimente implicate în producerea TIA:
       -carnea esp.carnea tocată - Salmonelle
       -ouăle esp.ouăle de raţă - Salmonelle
       -preparate din ouă (maioneze,prăjituri) - Salmonelle
       -lapte şi produse lactate - stafilococ

A. TIA cu Salmonelle
     -incubaţie : 6-12 h
     -debut usu.brusc:
       -febră înaltă
       -alterarea stării generale
       -greţuri
       -vărsături
       -dureri abdominale
       -scaune diareice apoase-verzui
     -există riscul de producere a septicemiilor

B. TIA cu stafilococi
       -incubaţie scurtă (30 minute - 4 ore)
       -debut acut:
         -vărsături
         -usu.afebrilităţi
         -rar scaune diareice
         -durere abdominală
         -stare generală alterată
-diagnosticul pozitiv al TIA, examen paraclinic:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -VSH ↑
    -leucocitoză cu neutrofilie
    -evidenţierea agentului patogen din:
         -alimente
         -coprocultură din emisie spontană de scaun
         -sânge - hemoculturi
         -lichidul de vărsătură
-complicaţii:
         -pierderi de apă şi electroliţi
         -septicemii
         -deces
-tratament:
         -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
                 -oral:
                         -ceaiuri de mentă,chimen + zaharină
                         -Gesol
         -nu se administrează antibiotice,doar furazolidon
         -în cazurile grave,cu pericol de septicemiise administrează antibiotic
         -regim alimentar:
                 -în primele 12 h ceaiuri, rehidratări mixte
                 -ulterior pâine prăjită, supă de morcovi
                 -treptat se revine la alimentaţia normală

Botulismul
= boală determinată de bacilul botulinic (toxina sa) în condiţii de anaerobioză
-tablou clinic:
       -debut acut:
                -alterarea stării generale
                -nu există febră
                -astenie
                -mucoase uscate
       -nu se poate acomoda privirea la distanţă
       -diplopie
       -midriază
       -oftalmoplegie
       -tulburări de deglutiţie
       -tulburări de respiraţie
       -dacă nu se intervine - deces
-diagnostic pozitiv,
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
-tratament:
       -ser antibotulinic 20 U/kg/zi - se repetă până dispar simptomele
       -eliminarea agentului patogen din intestin - laxative,clisme
       -antibiotice de protecţie, dacă este nevoie
       -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
       -nu se administrează antispastice

Dizenteria bacteriană
-face parte din grupul Shigellozelor
-este o boală infecţioasă caracterizată prin scaune cu mucus, puroi, sânge acompaniate de tenesme (senzaţie
imperioasă de defecaţie cu absenţa scaunelor
-sursa de infecţie : omul bolnav ce elimină Shigella prin scaun sau convalescenţii sau purtătorii
-transmitere:
        -fecal-orală
        -prin apă dar şi prin alimente
-tablou clinic:
        -incubaţie variabilă : 12-24 h
        -debut acut:
                -febră înaltă
                -alterarea stării generale
                -greţuri,vărsături
                -dureri abdominale
                -scaune diareice apoase sau cu produse patologice
        -semne de deshidratare de grade diferite
-diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
    -coproculturi prin sondaj rectal sau emisie spontană de scaun
-complicaţii:
       -deshidratare - şoc hipovolemic
       -şoc toxic
       -perforaţii intestinale
       -peritonită
       -septicemie
-tratament:
  1. forme uşoare
       -repaus digestiv 12 h (ceaiuri,supă de morcovi,de orez)
       -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică:
                -rehidratare parenterală
                -săruri de rehidratare orală->Gesol
       -furazolidon 5-7 zile
       -imodium
       -antispastice
       -există riscul producerii disbiozei intestinale
  2. forme grave
       -reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
       -regim alimentar
       -antibioterapie
Bibliografie:

1. M. Voiculescu – “Boli infecţioase”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1960.
2. M. Chiotan – “Boli infecţioase”, Ed. Naţional, 1999.
3. RA Hope, JM Longmore, TS Hodgetts, PS Ramrakha – „Manual de medicină clinică”,
Ed. a III-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995.
4. Aurel Ivan – “Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile”, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:38
posted:4/23/2012
language:Romanian
pages:30