EI SUNT STRAMOSII NOSTRII...* by MalsD5xC

VIEWS: 26 PAGES: 41

									” ISTORIA ESTE CEA DINTÂI CARTE A UNEI
                 NAŢII”




     NOI SUNTEM ROMÂNI ŞI ASTA –I
            ŢARA NOASTRĂ
EI SUNT STRĂMOŞII NOŞTRII...


                      REGELE DECEBAL
                      ( 87 d.Hr.-106 d.Hr.)
SARMIZEGETUSA REGIA-CAPITALA
DACILOR DIN MUNŢII ŞUREANU


                               STEAGUL DE LUPTĂ AL GETO-DACILOR
                                ARME GETO-DACE :TRADIŢIONALA SICA ( SABIA
                               CU DOUA TĂIŞURI ) ŞI SECUREA
CONFRUNTARI CU ROMANII.......
 Primele confruntări dintre daci şi romani au
  loc în anul 87 d.Hr. În zona Tapae din defileul
  Haţegului soldate cu victoria dacilor.
 Este anul când regele dac Duras lasa tronul
  biruitorului romanilor – Decebal.
 Luptele cu romanii sunt reluate o data cu urcarea
  lui Traian pe tronul Imperiului Roman.
 Primul razboi dacic are loc între 101-102 d.Hr., încheiat cu o pace foarte
   grea pentru Decebal.
 Al doilea razboi dacic are loc între 105-106 d.Hr., soldat cu cucerirea şi
  transformarea Daciei în provincie romană.
 În cinstea eroilor din primul razboi, Traian a ridicat în 109 d.Hr.
  ,, monumentul de la Adamclisi,, în aceaşi perioadă, la Roma a fost
   edificată ,,columna lui Traian,,
                   SI EI...


                        Monumentul de la Adamclisi -
                        109d.Hr.




Împăratul roman                                        Columna lui Traian
Traian ( 98-117 d.Hr.
Întemeierea Statelor medievale Româneşti
ghjgjgjgj
                       DUCII MENUMORUT
                       SI GLAD




• Primele formaţiuni politice prestatale sunt cele din
  Transilvania menţionate în Gesta Hungarorum ( faptele
  Ungurilor) a cronicarului Regelui Bela al III-lea: cnezatele lui
   Glad , Gelu şi Menumorut.
• Începând cu sec.X, aceste sunt înfrânte şi cucerite succesiv de
  regalitatea maghiară.
• Pentru o scurtă perioadă se impune ca formă de organizare
  politică principatul, dar spre sfârşitul sec. XII-lea,se revine la
  voievodat.
• În 1541 Transilvania devine principat sub suzeranitatea
  imperului otoman.
Întemeierea Ţării Româneşti este legată de numele lui
Basarab I (1310-1352)
El unifică toate formaţiunile de la sud de Carpati,
menţionate în Diploma cavalerilor Ioaniţi din 1247 :
• Banatul de Severin
• Cnezatele lui Ioan şi Farcaş
• Voievodatele lui Seneslau şi Litovoi
În 1330 obţine victoria în urma bataliei de la Posada cu
armata Regelui maghiar,Carol Robert de Anjou, şi cu aceasta
                              independenţa Tării Româneşti.



                                                              Batalia de la Posada
                                                               9-12 nov. 1330




                           Basarab I
                           1310-1352
                    Pentru întemeierea statului medieval Moldova este
                         confirmată ,,teoria descălecatului,, în urma a două
                         etape succesive .
                       - prima este legată de numele lui Dragoş (1345-1354)
                       - cea dea doua de numele lui Bogdan (1359-1365) ,
                        ambii voievozi au trecut în Moldova din Maramureş.
                        În 1365 Moldova obţine independenţa faţa de regatul
                        maghiar.



Voievodul Dragoş
(1345-1354)



                   Intrarea voievodului
                   Bogdan în Moldova
                          1359
Teritoriul dintre Dunăre şi Mare era o structură politică de confesiune ortodoxă, ce avea
nucleul la Ţara Carvunei , între Mangalia şi Varna în sec. XIII
În 1347 voievodul Dobrotici a unificat “ ţările “ dintre Dunare şi Mare.
În 1388 Mircea cel Batrân va uni Dobrogea cu Ţara Românească.




                                                         Anexarea Dobrogei la Ţara
                                                              Românească
   POLITICA DE CRUCIADĂ A VOIEVOZILOR
           ROMÂNI ( SEC. XIV-XVI )




MIRCEA CEL BĂTRÂN , DOMN AL
ŢĂRII ROMÂNEŞTI ( 1386-1418)




                               MĂNĂSTIREA COZIA ,CTITORIA LUI
                                MIRCEA CEL BĂTRÂN ŞI LOCUL
                                    UNDE ESTE ÎNHUMAT
                                CRUCIADA DE LA NICOPOLE
                                       ( 1396 )



BĂTALIA DE LA ROVINE ( 1395 )
                                     CASTELUL HUNIAZILOR, REŞEDINŢĂ
                                        LUI IANCU DE HUNEDOARA




IANCU DE HUNEDOARA, VOIEVOD AL
TRANSILVANIEI ( 1441-1456 ) ŞI
GUVERNATOR AL UNGARIEI (1446-1453)
MATEI CORVIN, FIUL LUI IANCU DE
HUNEDOARA . ŞI UNUL DINTRE CEI
MAI MARI REGI AI UNGARIEI
         (1458-1490)




                                  APĂRAREA CETAŢI BELGRAD ÎN
                                             1456
                                      Mormântul lui Iancu de Hunedoara din
                                      Catedrala catolică de la Alba Iulia.
                                      Pe piatra de mormânt este celebră
                                      inscripţie “ s-a stins lumina lumii “.




Catedrala catolică de la Alba Iulia
Vlad Ţepeş, domn al ţarii Româneşti (1448;
1456 -1462;1476),supra numit Dracula




                                             Celebrul atac nocturn din 16-17 iunie 1462 , din
                                                    tabăra de langă Târgovişte
     CASTELUL BRAN
REŞEDINŢA LUI VLAD ŢEPEŞ
                                            Bătalia de la Vaslui din 10 ianuarie 1475




Ştefan cel Mare şi Sfant,domn al Moldovei
              (1457-1504)
       Este numit de către Papa Sixt IV
           “ drept atletul lui Christos”
Mănăstirea Putna, una din cele 40 de lăcaşuri
religioase ridicate de Ştefan cel Mare după
fiecare bătalie.
Este locul unde este înmormântat
             Ştefan cel Mare




                                                Mormântul lui Ştefan cel Mare.
                                          Bătalia de la Călugăreni, 10 august 1595




Mihai Viteazul, domn al ţarii Româneşti
          (1593-1601)
A înfăptuit prima unire politică a Ţărilor Române. La 29 mai 1600 Mihai se intitula “Voievod, cu
mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei. . .”




                                                            Pecetea pe care figurează cele trei Ţări
                                                                       Române surori




Intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea de la Alba Iulia
Asasinarea lui Mihai Viteazul pe
Campia Turzii 1601                                                    Mormântul lui Mihai Viteazul

                                   Mănăstirea Dealu, ctitorie a lui
                                   Mihai Viteazul, unde este şi
                                            înhumat
             la 1848-Primăvara popoarelor în
Revoluţia de Revoluţia de la 1848-Primăvara popoarelor Ţările Române
                        în Ţările Române
Lideri revoluţionari din Transilvania
 Avram Iancu şi Simion Bărnuţiu
Adunarea de pe Câmpia Libertăţi de la Blaj - 15 mai-1848
Liderii revoluţionari din Moldova
Guvernul provizoriu din Ţara Româneasca, iulie 1848
Unirea Principatelor Române din 1859
Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al
Moldovei la 5-ianuarie -1859, şi Domn al Ţării
Româneşti la 24-ianuarie-1859.
La 4-februarie-1866, s-a produs abdicarea silită
a lui Al.I.Cuza
HORA UNIRII
                Tripla semnificaţie a anului 1866
      La părasirea palatului domnesc din Bucureşti, în iarna lui 1866 Al.I.Cuza a exclamat :
“ S-ă dea Dumnezeu sa-i fie mai bine Ţarii fără mine, de cât cu mine ! “
Şi se pare că a fost ascultat, deoarece la 10 mai 1866 a sosit la Bucureşti Principele Carol de
Hohenzzolern Sigmarigen, viitorul şi primul Rege al României odată cu proclamarea acesteia ca
regat la 10 mai 1881.
    Ziua de 10 mai a devenit sărbătoarea naţională a românilor până la 23 august 1944.
    În iunie 1866 a fost adoptată prima constituţie internă românească , opera oamenilor politici
de orientare liberală.
     De numele lui Carol I şi a sotiei sale, Regina Elisabeta se leagă razboiul de independenţă a
României din 1877-1878, proclamarea României ca regat, perioada de neutralitate a României
1914-1916, ridicarea Castelului Peleş şi a altor edificii culturale.
  Bătalia de la Plevna 1877, la care a participat şi armata
română condusă de Principele Carol I la solicitarea marelui
                      duce rus Nicolae.
Congresul de pace de la Berlin 1878. La care s-a recunoscut
independenţa de stat a României proclamată la 9 mai 1877.
Castelul Peleş- reşedinţa de vară a regilor
                 României
Participarea României la Primul Război mondial
                  1916-1918
            Regele Ferdinand şi Regina Maria
De numele regelui Ferdinand I 1916-1927, se leagă intrarea
României în primul război mondial de partea Antantei şi
realizarea României Mari prin unirea Transilvaniei,Basarabiei şi
Bucovinei.
 Ziua de 1 decembrie 1918 este sărbătorită după prăbuşirea
regimului comunist ca ziua naţională a României.
Alianţa României cu Antanta
în august 1916

                              Batalia de la Marăşeşti 1917
G-al. Eremia Grigorescu      S-bl.Ecaterina Teodoroiu   G-al.Al. Averescu



  Mausoleumul de la Măraşeşti ridicat în cinstea
  eroilor primului razboi mondial.
             Participare României la al II-lea război mondial (1941-1944)


                           Mareşalul Ion Antonescu




Regele Carol al-II-lea                                    Regele Mihai (1940-1947)
  (1938-1940)
Întâlniri între I.Antonescu şi Hitler în Germania
                         1943
Bătaliile de la Cluj şi Satul Mare în octombrie 1944
Steagul sub care au luptat soldati români în al doilea
                   razboi mondial
La 23 august 1944, România a trecut de partea coaliţiei Naţiunilor
Unite.
 La 6 martie 1945 s-a instaurat primul guvern comunist condus de
dr. Petru Groza.
Instituţia monarhiei avea un rol mai mult formal până în 1947
când Regele Mihai a fost forţat să abdice şi să părăsească tara.
Comunişti au acaparat integral puterea politică, iar la 30 decembrie
1947 s-a proclamat Republica Populară Română.
După evenimentele din 1989 ce au dus la prabuşirea regimului
comunist, s-a revenit la democratie.

								
To top