Poate acest lucru explica de ce in scrierile timpului by 8lvlPBw

VIEWS: 8 PAGES: 26

									         ROMÂNIA
CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA                                 ANEXA
                                                     la Hotărârea CJ Vrancea
                                                        nr. 81/28.06.2007


                STATUTUL
             JUDETULUI VRANCEA
                          CAPITOLUL I
                      AŞEZARE GEOGRAFICĂ

       Art. 1. Judeţul Vrancea s-a infiintat in anul 1968 in baza Legii
nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România.
       Art. 2.(1) Judeţul Vrancea este situat in partea de sud-est a
tarii la curbura Carpaţilor orientali, Vrancea, străveche vatra de
civilizaţie romaneasca, constituie o punte de legătura intre cele trei
provincii – Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.
       Vrancea constituie o legătura între marile zone ale Carpaţilor
Orientali si Meridionali, Câmpia Siretului si Câmpia Dunării, iar ca
vad al transhumantei – drumul din Tara Bârsei spre Dunăre si
Dobrogea.
       Judeţul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice de
      `
45 23 si 4611` latitudine nordica si 2623` si 2732` latitudine
estica.
       Caracteristic din punct de vedere altimetric este dispunerea
reliefului in trepte ce coboară, de la vest spre est. Astfel treapta
vestica cea mai înalta este alcătuita din culmi si masive muntoase
izolate, cu aspect de măguri ale căror altitudini oscilează intre 960-
1783 m cum sunt Gorul(1783m ) si Pietrosul(1658m).
       Variaţiile originii, formei, alcătuirii interne si a vârstei
principalelor forme de relief determina diferenţierea in cadrul
teritoriului a mai multor unităţi si subunităţi de relief - Munţii
Vrancei, dealurile subcarpatice si Câmpia Siretului – eşalonate in
ordinea înălţimii si vechimii de la vest la est.
       Teritoriul judeţului Vrancea este străbătut de mai multe
cursuri de apa.
         Siretul formează limita estica a judeţului, fiind din punct de
vedere economic cel mai important, având o lungime de 85 de km.
       Râul Putna curge de la vest spre est pe o lungime de 144 km,
adunând apele din zona curburii Carpaţilor prin intermediul Zăbalei,
Milcovului şi Râmnei.
       Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone
seismice din tara noastră. Răspândirea focarelor cutremurelor pune
in evidenta existenta a doua zone : una din care se produc seismele
adânci, legate de curbura arcului carpatic, in care intra depresiunile



                        Statutul judetului Vrancea
submontane, precum si dealurile înalte vestice si cealaltă (zona
cutremurelor mai puţin adânci) cuprinzând regiunea de câmpie
dintre Rîmnicu-Sărat, Mărăşeşti, Tecuci.
      Judeţul Vrancea se învecinează cu:
    judeţul Bacău la nord
    judeţul Vaslui nord-est
    judeţul Galaţi la est
    judeţul Brăila la sud-est
    judeţul Buzău la sud si sud-vest
    judeţul Covasna la vest
      (2). Suprafaţa judeţului Vrancea este de 4850km2 , ceea ce
reprezintă 2,4% din suprafaţa tarii.
      (3). Împreuna cu Brăila, Buzău, Constanta, Galaţi si Tulcea,
judeţul Vrancea face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est cu
sediul in municipiul Brăila.


                          CAPITOLUL II
                         SCURT ISTORIC

       Art.3(1)Numele " Vrancea " este pentru prima data atestat
documentar intr-un act scris in latina, datat 2 iulie 1431, sub
denumirea VARANCHA. Istoricii si cercetătorii sunt de părere ca
acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN
însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explica de ce in
scrierile timpului, Vrancea mai era numita si "Pământul cu păduri
bogate" sau "Pământul Negru". Vrancea este casa originara a
poemului etnogenezei româneşti, balada "Mioriţa" - o poezie
populara auzita de scriitorul Alecu Russo in satul montan Soveja, in
1853, pe care a introdus-o mai târziu intr-o colecţie scrisa de
literatura populara. "Mioriţa" originara din Vrancea este considerata
un arhetip/prototip cu peste 1.000 de variante ale baladei create
de-a lungul timpului.
       (2)Vrancea istorica, delimitata în partea de nord-vest a
judeţului, a existat ca stat ţărănesc autonom, stăpânind în comun
un singur trup de moşie, înainte de întemeierea Tarii Româneşti si a
Moldovei. Ţinutul Putnei a intrat oficial intre hotarele Moldovei, cu
autonomia amintita, în 1482, când Ştefan cel Mare a stabilit graniţa
cu Tara Româneasca pe râul Milcov, ulterior alipindu-se si Adjudul şi
părţile dinspre răsărit. Între anii 1714 si 1734, vrâncenii au luptat
împotriva cotropirii de către maghiari a unor munţi dăruiţi lor de
marele voievod Ştefan cel Mare si Sfânt, iar în primele doua decenii
ale secolului XIX - precum ieşirea din " boierescul ", Vrancea fiind
făcută danie vistiernicului Iordache Rosset Roznovanude către
domnitorul Constantin Ipsilanti.


                                   2

                       Statutul judetului Vrancea
       (3)Un moment deosebit în istoria Vrancei îl constituie
perioada Unirii de la 1859, oraşul Focşani si Milcovul legându-si
numele de acest mareţ act pentru totdeauna. De aici destinul si
istoria l-au propulsat pe Ion Roata de la Câmpuri, un ţăran bătrân,
ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost direct
implicat in Unirea Principatelor în 1859, pe înalta scena a vieţii
politice.
       (4)Faptele, înţelepciunea si spiritul de dreptate l-au aşezat pe
acest ţăran vrâncean între marile personalităţi ale vremii. Dubla
alegere a lui Al. I. Cuza ca domn a fost primită la Focşani cu
entuziasm, aici redactându-se primul proiect de Constituţie a
României. Însuşi domnitorul Al.I.Cuza a preţuit oraşul Focşani, pe
care l-a si unit printr-un decret, la 10 iunie 1862.         (" Ambele
parţi ale oraşului, de dincolo si de dincoace de Milcov, vor forma în
viitor un singur oraş, care va fi reşedinţa judeţului          Putna").
        (5)Primul Război Mondial e însemnat în istoria Vrancei cu
litere de aur. Europa a repurtat primele victorii asupra Germaniei
imperialiste. Aici s-au desfăşurat, din Zboina Neagra si până în
Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care
au culminat cu marea bătălie de la Mărăşeşti din 6 august 1917,
unde trupele germane au suferit o amara înfrângere. Legământul "
Pe aici nu se trece " i-a facut pe bravii ostaşi români de
nezdruncinat. Armata I româna, condusa de generalul Eremia
Grigorescu, a plătit scump succesul obţinut, pierzând peste 480 de
ofiteri si peste 27.000 de soldaţi si gradaţi. Victoria a avut însa un
puternic ecou în toata lumea.



                        CAPITOLUL III
                     POPULAŢIA JUDEŢULUI


     Art. 4 (1) Evoluţia populaţiei judeţului Vrancea in intervalul
1990-2003 este următoarea:
               1990               394021 persoane
               1995               393237 persoane
               2000               391220 persoane
               2001               391322 persoane
               2002               396002 persoane
               2003               395330 persoane
               2004              394286 persoane
               2005              393766 persoane
     Art.5(1)Structura populaţiei pe sexe:
               1990 193435 bărbaţi 200586          femei
                                    3

                        Statutul judetului Vrancea
                 1995   193119     bărbaţi           200118   femei
                 2000    192126    bărbaţi           199094   femei
                 2001    192159    bărbaţi           199163   femei
                 2002    194910    bărbaţi           201092   femei
                 2003    194494    bărbaţi           200836   femei
                 2004    194016    bărbaţi           200270   femei
                 2005    193639    bărbaţi           200127   femei


     Art.6(1)Structura populaţiei pe medii de viata sociala:
              1990      150558 urban 243463 rural
              1995      153124 urban 240113 rural
              2000      148423 urban 242797 rural
              2001      148214 urban 243108 rural
              2002      151042 urban 244960 rural
              2003      150395 urban 244935 rural

     Art.7(1)Structura populaţiei stabile la 18 martie 2002 din
punct de vedere al etniilor conlocuitoare este de 98,2% romani,
1,7% romi si 0,1% alte naţionalităţi.

       Art.8(1)Structura după religie la 18 martie 2002 este
următoarea: ortodocşi 97,3%, romano-catolici 1,3%, penticostali
0,5%, creştini de rit vechi 0,2%, adventişti de ziua a şaptea 0,2%,
alte religii 0,5%.

     Art.9(1)Structura populaţiei ocupate civile la 1 ianuarie
2005 este:
     -142600 total din care:
     -67700 bărbaţi
     -74000 femei
Pe ramuri de activitate situaţia este următoarea:
     -agricultura, vânătoare, silvicultura: 69000
     -industrie : 27800
din care:
     -industria extractivă:100
     -industria prelucrătoare:26000
     -energie electrică, gaze, şi apă:1700
     -construcţii : 3400
     -comerţ: 12800
     -hoteluri si restaurante: 2400
     -transport, depozitare si comunicaţii: 4800
     -intermedieri financiare:900
     -tranzacţii imobiliare şi alte servicii:3200
     -administraţie publică şi apărare: 2900
     -învăţământ: 6100
                                     4

                         Statutul judetului Vrancea
      -sănătate si asistenta sociala: 6000
      -alte activităţi ale economiei naţionale: 3300.

      Densitatea populaţiei este de 80,4 persoane pe pe km2.

     Art.10(1)Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru
ocuparea forţei de munca la 31.08.2006 este de 5238, din care
femei 118,1 cu o rata a şomajului de 3,5%.


                        CAPITOLUL IV
               STRUCTURA ADMINISTRATIV TERITORIALA

                  Rangul judeţului - Reţeaua de localităţi

     Art.11(1)Structura administrativ-teritoriala a judeţului
Vrancea este reprezentata grafic in anexa 1.1
     Art. 12(1) Structura administrativ-teritoriala a judeţului
Vrancea in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind
organizarea administrativ-teritoriala a României, republicata, cu
modificările si completările ulterioare, cuprinde, conform anexei 1.2:
     Municipii – 2
            - Focşani si Adjud
     Oraşe - 3
            - Mărăşeşti, Odobeşti si Panciu
     Comune – 68
        Localităţi componente ale municipiilor si oraşelor- 15
        Sate componente -331
           - din care aparţinând oraşelor - 7

      (2) Municipiul reşedinţa de judeţ – municipiul Focşani este reşedinţa
judeţului Vrancea cu o populaţie de 102197 locuitori. Municipiul Focşani este
un centru cultural si economic cu rol de importanta interjudeţeana, cu dotări si
echipări de nivel judeţean si zonal.

Municipiul    Focşani este denumit „oraşul Unirii” datorita poziţiei sale
geografice pe cursul râului Milcov, la frontiera celor doua principate istorice
ale Moldovei si Tarii Româneşti, si datorita rolului pe care l-a jucat in unirea
principatelor la 24 ianuarie 1859.

     Municipiul Focşani este localitate urbana de rangul II.
     Municipiul Focşani are 3 localităţi componente: Focşani,
Mîndreşti-Moldova, Mîndreşti-Munteni.
                                  5

                            Statutul judetului Vrancea
       In municipiul Focşani işi au sediul toate autorităţile
administraţiei publice judeţene si celelalte autorităţi si instituţii
publice judeţene(anexa 1.3 )
       (3) Municipiu de importanta judeţeana – municipiul Adjud
se afla situat pe Valea Trotuşului si are o populaţie de 18563
locuitori, este un important nod feroviar in Moldova având cel mai
modern si dezvoltat parc de locomotive „Diezel” electrice dar si unul
dintre cele mai mari combinate de celuloza si hârtie „Vrancart”.
       Municipiul Adjud este localitate urbana de rangul II.
       Municipiul Adjud are 2 localităţi componente: Adjud si
Burcioaia si 2 sate componente: Adjudu Vechi şi Şişcani.
       (3) Oraşul Mărăşeşti pe teritoriul căruia se afla cel mai
important monument comemorativ al epocii moderne Mausoleul
eroilor romani din primul război mondial căzuţi in luptele din iulie-
august 1917 pentru întregirea ţării are o populaţie de 12342 de
locuitori.
       Oraşul Mărăşeşti este localitate urbana de rangul III.
       Oraşul Mărăşeşti are 3 localităţi componente: Mărăşeşti,
Siretu si Tişiţa si 4 sate componente: Haret, Călimăneşti, Modruzeni
si Pădureni.
       (4) Oraşul Odobeşti este supranumit si „oraşul dintre vii”
deoarece se afla in mijlocul unei podgorii de peste 2500 ha, despre
vechimea milenara a acestei bogaţii la Odobeşti scriind o lucrare
istoricul Constantin Giurăscu. Vinurile din Odobeşti sunt cunoscute
din Europa până in Japonia si America. La Odobeşti se afla Beciul
Domnesc construit cu trei secole in urma, unde este găzduita o
vinoteca cu soiuri din anii ,30. Populaţia oraşului este de 8156
locuitori.
       Oraşul Odobeşti este localitate urbana de rangul III.
       Oraşul Odobeşti are o singura localitate         componenta-
Odobeşti si un singur sat : Unirea.
     (5) Oraşul Panciu renumit centru viticol al României al cărui
faima este dat de „Veritas” Panciu. Crama in care se produce
şampania alba si rozie a fost construita cu peste 500 de ani in urma
fiind o adevărata reţea subterana cu o lungime de 3 km. Populaţia
oraşului este de 9137 locuitori.
     Oraşul Panciu este localitate urbana de rangul III.
     Oraşul Panciu are 6 localităţi componenta : Panciu, Crucea de
Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu şi Satu Nou.




                     CAPITOLUL V
     CAILE DE COMUNICAŢIE ŞI CATEGORIA ACESTORA


                                   6

                       Statutul judetului Vrancea
      Art. 13 (1) Reţeaua de drumuri a judeţului Vrancea
cuprinde:
      • 11 trasee de drumuri naţionale ( DN 2(E85), DN 23, DN
24, DN 2D, DN 11A, DN 2M, DN 2L, DN 23A, DN 23B, DN 2N, DN
2R), cu 115 poduri.
      • 35 trasee drumuri judeţene cu 109 poduri.
      • 104 trasee de drumuri comunale, cu 19 poduri.
      (2) Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1800,27km
      din care :
            - naţionale 516,592 km
            - judeţene 731,428 km
            - comunale 552,25 km
      (3)In funcţie de tipul îmbrăcăminţii rutiere drumurile judeţene
se clasifică în:
            - beton asfaltic, beton ciment si pavaje: 4,563 km
            - îmbrăcăminte asfaltica uşoara: 317,619 km
            - împietruite: 285,659
            - de pamint:123,587
      (4) Lungimea străzilor orăşeneşti 291,014 km
 din care:
           -modernizate 150,151 km

      Art. 14 (1) Lungimea totală a liniilor de cale ferată din judeţ
este de 171 km, din care 73 km linie cu o cale şi 98 km linie cu
două căi.
      Lungimea reţelei de cale ferată electrificată este de 102 km.
      (2) Densitatea căilor ferate         pe 1000 km2 în judeţul
Vrancea este de 35,2%, fiind sub densitatea pe ţară care este de
47,7% km2.


                    CAPITOLUL VI
  PRINCIPALELE FUNCŢIUNI ECONOMICE, CAPACITĂŢI DE
 PRODUCŢIE DIVERSIFICATE DIN SECTORUL SECUNDAR ŞI
         TERŢIAR, PRECUM ŞI DIN AGRICULTURĂ

                             Industria

      Art.15(1) Judeţul Vrancea dispune de o industrie complexa si
diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o deţin
industria textila si a confecţiilor, alimentara si a băuturilor,
producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei si cartonului,
industria de maşini si echipamente, industria de aparataj electric.

                            Agricultura

                                   7

                       Statutul judetului Vrancea
       Art.16(1) Agricultura in Vrancea este cu adevărat o tradiţie,
si reprezintă sursa principala a economiei judeţului dispusa pe
cele trei forme de relief: munte, deal si câmpie.
       Faima meleagurilor vrâncene este dusa peste hotare de
viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu
un vechi renume : Panciu, Odobeşti, Coteşti.
       Deşi ponderea in Vrancea a deţinut-o şi o deţine viticultura,
situând-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura nu se reduce
numai la atât.
        Păşunile si fâneţele oferă posibilitatea creşterii
animalelor, ocupaţie tradiţionala romaneasca. Atât silvicultura cat si
exploatările agricole si, îndeosebi, agricultura, reprezintă sursa
principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia
judeţului, respectiv industrializarea lemnului si industria
alimentara.
       Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafeţei
judeţului remarcându-se lanuri întinse de porumb, grâu, sfecla
de zahar si floarea soarelui.
        Sectorul legumicol si livezile întinse de meri, peri , caişi şi
pruni constituie o alta mândrie a locuitorilor din aceasta regiune.
       Oameni mândri si gospodari, vrâncenii , din vremuri
îndepărtate au ştiut, sa exploateze toate bogăţiile pe care
Dumnezeu le-a lăsat pe aceste plaiuri, reuşind sa facă din acest
ţinut un judeţ îmbelşugat.
       Cultura vitei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o
ocupaţie străveche si de baza a oamenilor, influenta ei resimţindu-
se direct si indirect in economie, in viata sociala si culturala.
Simpla lectura a datelor statistice - 11% din suprafaţa cultivata cu
vita de vie, intre 20-25% din producţia de vin a României si peste
100.000 de persoane care trăiesc din aceasta îndeletnicire- poate
convinge pe oricine de importanta pe care o are acest domeniu de
activitate in economia judeţului.
        Suprafaţa viticola a Vrancei este împărţita in trei podgorii
reprezentative: Panciu, Odobeşti si Coteşti.
        Podgoria Panciu , cu o suprafaţa de peste 8100 ha a fost si
rămâne o permanenta atracţie pentru cei doritori sa cunoască
bogăţiile , frumuseţile si vestigiile acestor locuri.
       În trecut renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din
soiuri tradiţionale ca Plavaie, Galbena, Băbeasca neagra, Feteasca
alba si Feteasca neagra. Ulterior au cucerit teren si altele ca :
Feteasca regala , Riesling italian, Sauvignon, Pinot noir, Cabernet
Sauvignon care au permis obţinerea unor vinuri cu denumire de
origine si apariţia vinurilor spumante care au ridicat faima podgoriei.
       Podgoria Odobeşti , cu o suprafaţă de aproximativ 7000 ha
este cea mai veche podgorie din tara noastră fiind considerata ca o
podgorie dacica.
                                    8

                        Statutul judetului Vrancea
      Profilata pe producerea de vinuri şi în mod deosebit a celor
albe , în podgoria Odobeşti se cultiva o mare varietate de soiuri.
Dintre cele de origine locala existente încă în cultura se
menţionează Galbena de Odobeşti, iar pe suprafeţe mai restrânse
soiurile Plavaie si Mustoasa . Dintre soiurile româneşti mai sunt
întâlnite Feteasca alba, Feteasca regala si Sarba, iar din cele străine
se cultiva pe suprafete relativ mari Aligote, Riesling italian si Muscat
Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este reprezentata de
Băbeasca neagra si Pinot noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile
si pentru producerea strugurilor de masa din al căror sortiment nu
lipsesc soiurile din grupele Chasselas si Coarna însoţite de Muscat
Hamburg si Cinsaut .
       Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantatiilor viticole
din podgoria Odobeşti, beneficiind de resurse heliotermice mai
ridicate si cuprinde centrele viticole Coteşti , Tâmboieşti , Cârligele
si Vârteşcoiu. În toate aceste centre viticole există areale de
producere a vinurilor albe si roşii de consum curent din soiurile :
Feteasca regala, Aligote, Băbeasca neagra. Vinurile de calitate
superioara se obtin din soiurile : Feteasca alba, Riesling italian,
Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra si Merlot.
       Alături de renumele vechi al podgoriilor , vinuri ca : Galbena
de Odobeşti , Feteasca alba , Şarba , Feteasca neagra sau
delicioasele si recunoscutele vinuri spumante produse la Panciu
constituie salba de aur a viticulturii vrâncene care se adaugă
constelaţiei de vinuri ce împodobeşte cerul oenologiei româneşti.
        Pentru a va convinge de calitatea si buchetul acestor vinuri,
va aşteptam sa fiţi oaspeţi bineveniţi şi parteneri de nădejde in
afaceri, pe aceste vestite meleaguri vrâncene.

                            Finanţe bănci

     Art. 17 (1)Instituţiile financiar-bancare ocupa, de
asemenea, un loc important in în peisajul economic al judeţului.
Sucursalele bancare care funcţionează in judeţul nostru sunt
prezentate in anexa 1.4


                                 Turism


      Art. 18(1)Situat in partea sud-estica a Carpaţilor Orientali,
judeţul Vrancea este legătura dintre cele trei pământuri româneşti:
Moldova, Tara Românescă si Transilvania. Prima sa menţionare intr-
un document datează din 2 iulie 1431 când este numit VARANCHA
care înseamnă "pământul pădurilor" sau pământul negru. Relieful
este un grup de trepte de la vest la est si consta in dealuri si masive

                                     9

                         Statutul judetului Vrancea
muntoase cu înălţimi intre 960 m si 1.783 m peste nivelul marii
(varful Goru). Acest judeţ este traversat de râurile Siret, Putna,
Zăbala, Milcov, Şuşiţa şi Rîmnic. Clima este una est-continentala cu
influenţe din nord si sud. Judeţul Vrancea este zona activa seismic
din România. Epicentrul seismic se afla in satul Vrâncioaia unde se
găseşte o moderna staţie seismologica. O treime din suprafaţa
judeţului este acoperita de păduri. In acest judeţ se afla cea mai
mare podgorie din România care acoperă dealurile si terasele cu
vita de vie. Sub marca Obobeşti, Coteşti, Panciu, se fabrica diferite
feluri de vinuri, cogniacuri si şampanii folosind metode franţuzeşti
brandy si vermut.
     Istoria romana, cultura si civilizaţia sunt reprezentate de:

      Mânăstirea Mera o construcţie fortificata construita in 1685;
este singura clădire construita in România de către familia Cantemir
(patrioţi, conducători si învăţători).
      Pivniţele domneşti de la Odobeşti, construite in 1839 unde se
găseşte cea mai mare si bogata colecţie de vinuri îmbuteliate din
România, apaţinând unităţii "Vincon" din Focşani.
      Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul
Prisaca-Valea Sării, construita in 1770 pe cursul superior al râului
Putna.
      Muzeul Satului care este o sinteza a tradiţiilor populare,
agricultura tradiţionala si tehnici artizanale, obiceiuri si condiţii de
locuit din Vrancea -este situat in Crângul Petreşti, la 7 km distanta
de Focşani.
      Mausoleul Eroilor Romani închinat soldaţilor care au murit pe
linia frontului de la Mărăşeşti- Mărăşti-Soveja-Focsani-Sud, in
Primul Război Mondial.
      Teatrul "Maior Gheorghe Pastia", o impresionanta clădire
europeana oferita locuitorilor din Focşani de către acest ofiţer in
1913.
       Piaţa Unirii din Focşani – un ansamblu arhitectonic de clădiri
istorice si civice construite in anii '70. Obeliscul Unirii, o lucrare a
sculptorului roman Ion Jalea, este piatra artistica a Focşani-ului,
oraş considerat prima capitala a Principatelor Unite: Moldova si Tara
romaneasca, in data de 24 ianuarie 1859.
      Soveja este una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-
climaterice. Este cunoscuta datorita tradiţiilor populare. Aici s-a
născut balada "Mioriţa", poemul etnogenezei poporului roman.

    Monumentele naturii din acest judeţ sunt:

     Focul de la Andreiaşu – emanaţie de gaze cu ardere
permanenta la suprafaţă (Andreiaşu este o localitate montana care
este atestata documentar din 8 august 1445).
                                    10

                         Statutul judetului Vrancea
     Cascada Putna, la 71 km distanta de Focşani, cu o lungime
de 76 m, 14 m înălţime si un debit de 9 m3 pe secundă.


                        CAPITOLUL VII
                      REŞEDINŢA DE JUDEŢ

      Art.19(1) Municipiul Focşani – centru urban – municipiu
reşedinţa de judeţ este denumit in multe scrieri „ Oraşul de pe
Milcov” , râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a stabilit hotarul
dintre Moldova si Tara Romaneasca in 1482, localitatea a intrat in
conştiinţa romanilor drept „Oraşul Unirii”, aici funcţionând după
Unirea Principatelor Romane din 1859, primele instituţii ale noului
stat pe a căror temelie avea sa ia naştere statul naţional unitar
roman in urma Marii Uniri din 1918.
      Oraşul Focşani exista ca târg, in care se dezvolta comerţul
încă din anul 1546, fiind înregistrat la Braşov un negustor armean
din Focşani venit după mărfuri. La 30 ianuarie 1575, Alexandru
Vodă din Tara Romaneasca arata intr-un document cum a fost lovit
„cu înşelăciune la Focşani” de Ion Vodă.
      Dezvoltarea industriala din perioada de după 1950 face ca
populaţia Focşaniului sa crească neâncetat in urma migrării forţei de
munca de la sat la oras ceea ce duce la construirea unor cartiere de
blocuri(Gara , Centru, Bahne, Focşani-Sud). Se lărgeşte baza
materiala a învăţământului prin înfiinţarea unor noi licee , se
îmbunătăţeşte asistenta sanitara. După 1989, economia oraşului a
început sa se adapteze rapid pieţei libere, aflându-se intr-un
avansat grad de privatizare .

                   CAPITOLUL VIII
     AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE JUDEŢENE


       Art. 20(1) La nivelul judeţului Vrancea este constituit
consiliul judeţean ca autoritate deliberativă a administraţiei
publice locale în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean.
       (2) Sediul Consiliului judeţean se află în clădirea situată în
municipiul Focşani, Bulevardul Dimitrie Cantemir, nr.1.
       (3) Actualul Consiliu judeţean a fost constituit în
şedinţa Consiliului Judeţean din data de 19 iunie 2004 prin
Hotărârea 53/3, urmare alegerilor locale din iunie 2004.
       (4) Consiliul judeţean Vrancea are în compunerea sa 33 de
consilieri judeţeni şi funcţionează în baza Legii nr.215/2001 a
administraţiei publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al

                                  11

                       Statutul judetului Vrancea
Consiliului judeţean Vrancea,              aprobat       prin Hotărârea
Consiliului Judeţean nr.119/21.11.2006.
      Administraţia publică judeţeană se află în relaţii de colaborare
şi nu de subordonare cu autorităţile administraţiei publice locale.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din
comune, oraşe şi municipii si autorităţile administraţiei publice de la
nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii,
responsabilităţii, cooperării si solidarităţii în rezolvarea problemelor
întregului judeţ.
      Potrivit dispoziţiilor art. 91 din Legea nr.215/2001,
republicată, Consiliul judeţean are următoarele atribuţii:
      a) atribuţii privind organizarea si funcţionarea aparatului de
specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor si serviciilor
publice de interes judeţean si ale societăţilor comerciale si regiilor
autonome de interes judeţean;
      b) atribuţii privind dezvoltarea economico sociala a judeţului;
      c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
      d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din
subordine;
      e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
      f) alte atribuţii prevăzute de lege.
      Conform art.93 din Legea nr.215/2001, republicată, consiliul
judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit
prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Mandatul
consiliului judeţean se exercită de la data constituirii, până la
declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.
      Aşadar, consiliul judeţean este un organ deliberativ, compus
din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.
      Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare ce se
desfăşoară o dată pe luna, la convocarea preşedintelui consiliului
judeţean.
      Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare
ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin
unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea
prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri
excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi
pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
      Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin
intermediul secretarului judeţului cu cel puţin 5 zile înaintea
şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor
extraordinare.



                                    12

                         Statutul judetului Vrancea
      In caz de forţă majora si de maxima urgenţă pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului, convocarea consiliului
judeţean se face de îndată.
      In situaţia in care preşedintele consiliului se afla in
imposibilitatea de a convoca consiliul in şedinţa ordinara, aceasta se
va face de către vicepreşedintele desemnat de consiliul judeţean
prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
      Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau,
în lipsa      acestuia, de vicepreşedintele desemnat de consiliul
judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în
funcţie.
      In cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte si
vicepreşedintele desemnat, şedinţa va fi condusa de celalalt
vicepreşedinte sau de un consilier ales cu votul majorităţii
consilierilor prezenţi.
      Consiliul judeţean este legal constituit şi poate lucra în şedinţe
şi adopta hotărâri în prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie.
      În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul judeţean adoptă
hotărâri în condiţiile prevăzute de lege. Hotărârile se semnează de
preşedinte şi se contrasemnează de secretarul judeţului,
cele cu caracter normativ fiind obligatoriu aduse la cunoştinţă
publică.
      Consiliul judeţean lucrează in comisii de specialitate
constituite pe domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de
specialitate numai consilierii judeţeni.
 (5) Consiliul judeţean Vrancea are organizate în mandatul 2004-
2008 un număr de 4 comisii de specialitate, după cum urmează :

     1.Comisia :Studii, prognoze economico-sociale, buget-
finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al
judeţului;

      2.Comisia : Organizarea şi dezvoltarea urbanistică,
realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător,
conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură,
activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultura, sport si agrement;

     3.Comisia: Administraţia publica locala,                 juridica,
prestări servicii si apărarea ordinii publice;

     4.Comisia: Respectarea drepturilor,               a   libertăţilor
cetăţenilor, protecţie si asistenta sociala.

      Comisiile de specialitate au ca principală atribuţie analizarea şi
avizarea proiectelor de hotărâri în domeniul lor de activitate.


                                    13

                         Statutul judetului Vrancea
       Consiliul judeţean alege cu votul secret al consilierilor în
funcţie pe durata exercitării mandatului său un preşedinte şi 2
vicepreşedinţi.
       Preşedintele Consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile
cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice române
şi străine, precum şi în justiţie.
       Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna
funcţionare a administraţiei publice judeţene.
       Preşedintelui Consiliului judeţean i se subordonează întregul
aparat propriu de specialitate al consiliului.
       Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai consiliului sunt aleşi
pentru un mandat de 4 ani, legea reglementând şi posibilitatea
eliberării lor din funcţie mai înainte de expirarea acestui mandat.
       În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele consiliului
judeţean emite dispoziţii. Dispoziţiile emise de preşedintele
consiliului judeţean devin executorii numai după ce sunt aduse la
cunoştinţă publică sau comunicate persoanelor interesate, după caz.
       (6)Judeţul are un secretar          care şi răspunde de buna
organizare şi desfăşurare a şedinţelor de consiliu judeţean.
       (7)La constituire(17 iunie 2004), Consiliul judeţean Vrancea
avea următoarea structură politică17 consilieri P.S.D., 8 consilieri
PNL, 4 consilieri P.D.,2 consilieri P.U.R. si 2 consilieri P.R.M.
       La 31 mai 2007 structura politică a Consiliului Judeţean
Vrancea este următoarea: 18 consilieri P.S.D., 8 consilieri PNL, 3
consilieri P.D.,3 consilieri P.C. şi 1 consilieri PNG-CD


                     CAPITOLUL IX
       SERVICIILE PUBLICE AFLATE SUB AUTORITATEA
                 CONSILIULUI JUDEŢEAN

 Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
                           Vrancea

      Art.21 (1) Prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.
115/23.12.2004 s-a înfiinţat si organizat începând cu data de
01.01.2005 Directa Generala de Asistenta Sociala si Protecţia
Copilului Vrancea, ca instituţie publica cu personalitate juridica in
subordinea Consiliului judeţean Vrancea prin reorganizarea Direcţiei
generale pentru protecţia drepturilor copilului Vrancea, Serviciului
public judeţean de asistenta sociala Vrancea, Centrului de integrare
prin terapie ocupaţionala, îngrijire si asistenţă – Odobeşti, Centrului
de integrare si asistenta – Măicăneşti si includerea in structura
acesteia a Unităţii Medico-sociale Odobeşti.
      (2)Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului
are rolul de a asigura la nivelul întregului judeţ aplicarea politicilor,
                                    14

                         Statutul judetului Vrancea
masurilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protecţiei
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate in
nevoie.

            Serviciului public comunitar judeţean de
                     evidenţă a persoanelor

      Art.22(1)Prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.
20/31.03.2005 s-a înfiinţat si organizat     începând cu data de
01.04.2005 Serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor, instituţie publica cu personalitate juridica, prin
reorganizarea Compartimentului de stare civila din cadrul aparatului
propriu al Consiliului judeţean Vrancea precum si a Serviciului de
evidenta informatizata a persoanei Vrancea.
      (2)Serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor are ca obiectiv exercitarea competentelor stabilite prin
lege prin punerea in aplicare a prevederilor actelor normative care
reglementează activitatea de evidenta a persoanelor, precum si de
eliberare a documentelor, in sistem de ghişeu unic.


            Serviciul Public de interes judeţean
  « Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa »

      Art.23(1) Serviciul Public de interes judeţean « Exploatarea
Sistemelor Rurale de Alimentare
cu Apa » s-a înfiinţat prin Hotărârea consiliului judeţean nr.
6/19.01.2004.
      (2)Serviciul Public de interes judeţean « Exploatarea
Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa » este o instituţie publica cu
personalitate juridica are ca scop asigurarea apei potabile pentru
toţi utilizatorii sistemelor de alimentare cu apa, aparţinând
domeniului public de interes judeţean si local si anume:
    sistemele construite conform HG nr 687/97, in cadrul
Programului Soleh Boneh:
    sistemele construite conform Programului SAPARD, cu acordul
consiliilor locale; sistemele construite conform HG 577/98 cu
acordul consiliilor locale;
    alte sisteme.
   (3)Serviciul are ca obiect de activitate exploatarea, întreţinerea,
modernizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa a
comunităţilor rurale din judeţul Vrancea.

Instituţii culturale aflate sub autoritatea consiliului judeţean


                                   15

                        Statutul judetului Vrancea
     Art.24(1) Sub autoritatea consiliului judeţean funcţionează
următoarele instituţii de cultura:

       1. Biblioteca Judeţeana        « Duiliu Zamfirescu » este o
biblioteca cu profil enciclopedic aflat in slujba comunităţii locale si
judeţene si permite accesul nelimitat si gratuit la colecţiile sale,
baza de date si la alte surse proprii de informaţie. Biblioteca
judeţeana „ Duiliu Zamfirescu” asigura servicii de lectura si
informare a utilizatorilor, fără nici o discriminare (statut social ori
economic,     vârsta,    sex,   apartenenţă     politica, etnica    ori
religioasa),contribuind astfel, la formarea culturii generale, la
pregătirea profesionala, perfecţionarea şi educaţia permanenta, la
petrecerea timpului liber, la furnizarea de informaţii de interes
public, comunitar si general.

       2. Institutia Culturala « Muzeul Vrancei »               este o
institutie de stat, fara scop lucrativ, in serviciul societatii si al
dezvoltarii sale, deschisa publicului si care face cercetari cu privire
la masurile materiale despre om si despre ambientul acestuia,
colecteaza, conserva, comunica si expune aceste marturii, in scop
de studiu, educatie si colectare.

       3. Intitutia culturala        « Scoala Populara de Arte si
Meserii Focsani»
Intitutia culturala « Scoala Populara de Arte si Meserii Focsani»
are ca scop si obiect de activitate initierea si desfasurarea de
programe de invatamint in domeniul educatiei permanente, culturii
traditionale si al creatiei populare urmarind cu consecventa :
     păstrarea prin programele de şcolarizare, a specificului zonal
si a cerinţelor populaţiei pe care o deserveşte;
     conservarea ,valorificarea si transmiterea valorilor morale,
artistice, si tehnice ale comunităţii locale, precum si ale
patrimoniului cultural naţional si universal;
     stimularea creativităţii si talentului;
     învăţarea si promovarea meşteşugurilor si îndeletnicirilor
tradiţionale;
     cultivarea valorilor si autenticităţii creaţiei populare
contemporane si artei interpretative neprofesioniste in toate
genurile; muzică, coregrafie, teatru, etc.;
     dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional
si internaţional.

       4. Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea
Culturii Traditionale Vrancea institutie culturala care initiaza
proiecte si programe culturale in domeniul educatiei permanente si
al culturii traditionale urmarind cu consecventa :
                                   16

                        Statutul judetului Vrancea
     cercetarea stadiului actual al tradiţiilor si al creaţiei populare
specifice fiecărei zone etnofolclorice a judeţului ;
     protejarea si tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei
populare contemporane, constituind, banca de date si valori;
     coordonarea metodologica a activitatii asezamintelor culturale
de nivel judetean, respectiv camine culturale, case de cultura,
universitati populare, etc. ;
     elaborarea unor programe de valorificare a traditiilor locale si
stimularea creativitatii in toate genurile artei interpretative
neprofesioniste ;
     initierea unor proiecte de sprijinire si afirmare a creatorilor si
performerilor traditiei si creatiei populare autentice, pentru protectia
acestora impotriva denaturarilor si falsificatorilor ;
     elaborarea unor proiecte atractive si utile de educatie
permanenta ;
     conservarea transmiterea valorilor morale, artistice si tehnice
ale comunitatii locale, precum si ale patrimoniului cultural national
si universal ;
     pastrarea si cultivarea specificului zonal ;
     stimularea creativitatii si talentului ;
     revitalizarea si promovarea meseriilor si indeletnicirilor
traditionale si sustinerea celor care le practica (mesteri populari si
mici meseriasi etc.) ;
     cultivarea valorilor si autenticitatii creatiei populare
contemporane si artei interpretative neprofesioniste in toate
genurile – muzica, coregrafie, teatru etc. ;
     desfasurarea unor programe adecvate intereselor si
preocuparilor locuitorilor,de petrecere a timpului liber, valorificind si
obiceiurile traditionale din comunitatea respectiva ;
     antrenarea cetatenilor in activitatea de cunoastere, ocrotire si
intretinere atit a mediului natural cit si a mediului cultural
traditional ;
     dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judetean, national
si international.



                     CAPITOLUL X
       PATRIMONIUL PUBLIC SI PRIVAT AL JUDEŢULUI


      Art.25(1) Patrimoniul judeţului este constituit din bunurile
mobile si imobile care aparţin domeniului public si domeniului privat
al unităţii administrativ-teritoriale, precum si drepturile si obligaţiile
cu caracter patrimonial.


                                    17

                         Statutul judetului Vrancea
       Art.26(1) Domeniul public al judeţului este alcătuit din
bunurile prevăzute la pct.II din anexa la Legea 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările
ulterioare, respectiv:
     1. drumurile judeţene
     2. terenurile si clădirile in care îşi desfăşoară activitatea consiliul
judeţean si aparatul propriu al acestuia, precum si instituţiile publice
de interes judeţean, cum sunt : biblioteci, muzee, spitale judeţene
si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau interes
public naţional sau local;
     3. reţele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau
microzonal, precum si staţiile de tratare cu instalaţiile, construcţiile
si terenurile aferente acestora.
       (2)Bunurile din domeniul public de interes judeţean sunt
inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, după cum urmează:
    a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai in administrare
concesionate sau închiriate in condiţiile legii;
    b) nu pot fi supuse executării silite si asupra lor nu se pot
constitui garanţii reale;
    c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau
prin efectul posesiei de buna- credinţa, asupra bunurilor mobile.
       (3)Dreptul de proprietate publica se dobândeşte:
    a) pe cale naturala;
    b) prin achiziţii publice efectuate in condiţiile legii;
    c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
    d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de consiliul judeţean
ca bunul in cauza este după uzul sau natura sa de interes public;
    e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al judeţului in
domeniul public pentru cauza de utilitate publica;
    f) prin alte moduri prevăzute de lege.
       (4) Bunurile din domeniul public de interes judeţean pot fi
concesionate, închiriate, ori date, după caz, in administrarea regiilor
autonome, prefecturii, autorităţilor publice centrale, si locale, altor
instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, in condiţiile
legii, prin hotărâre a consiliului judeţean.
       Inventarul bunurilor mobile si imobile care aparţin domeniului
public al judeţului Vrancea, este atestat prin hotărârea de Guvern
nr. 908/2002 , anexa nr.1, modificata si completata prin Hotărârea
de Guvern nr. 1171/2004.
       Art. 27(1) Domeniul privat al judeţului Vrancea este alcătuit
din bunuri mobile si imobile altele decât cele atestate de uz sau
interes public, intrate in proprietatea judeţului prin modalităţile
prevăzute de lege.
       (2) Bunurile aparţinând domeniului privat sunt supuse
normelor dreptului comun, putând fi înstrăinate, date in
administrare, concesionate ori închiriate, in condiţiile legii.
                                     18

                          Statutul judetului Vrancea
      (3) Toate bunurile apartinind domeniului public si privat al
judetului(anexa 1.5) sunt supuse inventarierii anuale in termen de
60de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale.



                    CAPITOLUL XI
       MODALITĂŢI DE PARTICIPARE A CETĂŢENILOR
   LA VIAŢA PUBLICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI



       Art.28(1) Cetăţenii care au domiciliul pe raza judeţului
Vrancea pot propune consiliului judeţean spre dezbatere si adoptare
proiecte de hotărâre. Redactarea proiectelor de hotărâre se face de
către aceştia, cu sprijinul secretarului judeţului si al serviciilor din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
       Art.29(1) Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii
consiliului judeţean.
       (2) Petiţiile sunt dirijate unui compartiment distinct pentru
relaţii cu publicul, care primeşte, înregistrează şi se îngrijeşte de
rezolvarea petiţiilor si expedierea răspunsurilor către cetăţeni in
termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei indiferent daca
răspunsul este favorabil sau nu.
       Art.30(1) Problemele de interes deosebit din unităţile
administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării
locuitorilor, prin referendum local.
       (2) La nivel judeţean referendumul se poate desfăşura în
toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre
acestea, care sunt direct interesate.
       (3) Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii
români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua
referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal
puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin
hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor
electorale.
       (4) Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se
pronunţe prin "DA" sau "NU" la intrebarea inscrisa pe buletinul de
vot.


                     CAPITOLUL XII
         ATRIBUIREA SAU SCHIMBAREA DE DENUMIRI



                                    19

                         Statutul judetului Vrancea
      Art.31(1) Conform Ordonanţei guvernului nr. 63/2002
privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, consiliul judeţean
poate atribui sau schimba denumiri, prin hotărâre, pentru instituţiile
publice si obiectivele de interes judeţean, cu avizul consiliului local
pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile si
obiectivele in cauza.
      (2) Proiectele de hotărâre ale consiliului judeţean având ca
obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori
evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natura ori
schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai
după ce au fost analizate si avizate de comisia de atribuire sau
schimbare de denumiri.
  (2) Comisia de atribuire de denumiri este formată din 5 membri,
specialişti din domeniile istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii
sau artei, din care un preşedinte şi un vicepreşedinte.
   (3) Componenţa nominală a comisiei de atribuire de denumiri se
stabileşte prin ordin al prefectului.
   (4) Secretariatul comisiei de atribuire de denumiri va fi asigurat
prin grija secretarului general al prefecturii.
   (5) În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi
naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor,
specialiştii prevăzuţi la alin. (2) vor fi numiţi şi din rândul minorităţii
respective.
   (6) Hotărârile comisiei de atribuire de denumiri se adoptă prin
consens.



                      CAPITOLUL XIII
            PRINCIPIILE COOPERĂRII SI ASOCIERII
              PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT


      Art.32(1) Potrivit principiului autonomiei locale, principiu
constituţional care sta la baza organizării si funcţionarii autorităţilor
publice locale, consiliul judeţean este competent, in realizarea
atribuţiilor sale, sa stabilească următoarele relaţii:
   a) hotărăşte, in condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice romane ori străine, inclusiv cu parteneri din
societatea civila , in vederea finanţării si realizării in comun a unor
acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
   b) hotărăşte, in condiţiile legii,
   c) înfrăţirea judeţului cu unităţi
administrativ-teritoriale din alte tari;
   d) hotărăşte, in condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte


                                     20

                          Statutul judetului Vrancea
unităţi administrativ-teritoriale din tara ori din străinătate , precum
si aderarea la asociaţii naţionale si internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, in vederea promovării unor interese
comune;
    e) contracte de parteneriat public privat.
    (2) Acordurile/relaţiile contractuale prevăzute mai sus se
realizează numai in scopul:
            promovării unor interese comune;
            realizării unor lucrări, servicii sau proiecte de interes
public judeţean atunci când posibilităţile financiare pe care le are
autoritatea publica judeţean nu pot acoperi aceste nevoi sau
acestea interesează mai multe localităţi;
            pentru asigurarea dezvoltării localităţilor judeţului,
              având
in vedere problemele dificile a unora dintre acestea in asigurarea
resurselor necesare rezolvării problemelor cu care se confrunta,
precum si satisfacerea exigentelor locuitorilor;
            pentru realizarea unor proiecte, in întregime sau in
majoritate, cu resurse financiare proprii ori atrase de către
investitor, pe baza unui model de parteneriat public, in urma căruia
va rezulta un bun public privat.
       (3)Unul dintre progresele importante realizate de Consiliul
Judetean Vrancea in domeniul promovării potenţialului viti-vinicol a
regiunii este acceptarea judeţului, începând din anul 2002, ca
membru cu drepturi depline in Asociatia Regiunilor Europene
Viticole (Assémblée des Régions Européenes Viticoles-AREV). AREV
este cea mai puternica organizaţie care activează in Europa si care
se implica in problemele viticultorilor si podgoriilor, identificând
soluţii pentru îmbunătăţirea viticulturii , conservarea tradiţiei si
dezvoltarea pieţei vinurilor de calitate. Statutul de membru oferă
oportunitatea promovării in plan european a potenţialului viti-vinicol
al judeţului Vrancea si atragerii de investitori in acest sector de
activitate.
       Pe planul relaţiilor internaţionale, Consiliul Judetean Vrancea a
iniţiat la începutul anului 2005 stabilirea unor contacte cu cea mai
reprezentativa organizaţie europeana Asociaţia Regiunilor
Europene (ARE). Aceste demersuri au fost finalizate in luna
noiembrie a anului        2005, când la Strasbourg, in cadrul ARE,
Vrancea a fost acceptata ca membru cu drepturi depline. Statutul de
membru al Asociaţiei Regiunilor Europene ofera oportunitatea
accesării a patru programe in cadrul cărora se pot derula proiecte
de instruire si schimb de experienţa pentru diverse categorii Sociale.
      Consiliul Judetean Vrancea a semnat in luna mai 2007
Protocolul de cooperare cu Provincia Potenza (Italia). Acest
parteneriat între Consiliul Judeţean Vrancea şi Consiliul Provinciei
Potenza creează cadrul legal care vine să susţină demararea unor
                                    21

                         Statutul judetului Vrancea
activităţi concrete de cooperare la toate nivelurile, în vederea
dezvoltării relaţiilor bilaterale româno-italiene si a consolidării
raporturilor socio-economice dintre întreprinzătorii români şi cei
italieni.
       Parteneriatul stabilit prin încheierea unui protocol de
colaborare va avea ca rol principal facilitarea relaţionării între
principalii actori locali din cele două regiuni (instituţii ale
administraţiei publice, instituţii de învăţământ şi cultură, mediul de
afaceri). Metodele de lucru ale omologilor italieni, instrumentele
folosite, schimburile de experienţă cu partenerii români, vor
contribui substanţial la adaptarea autorităţilor administraţiei publice
judeţene la noile exigenţe cărora România trebuie să le facă faţă din
prisma statutului de stat membru.
       Consiliul Judetean Vrancea, ca autoritate a administraţiei
publice judeţene este permanent preocupat de promovarea
imaginii judeţului si de crearea de parteneriate cu regiuni din alte
ţări ale Uniunii Europene. In acest sens, au fost înaintate mai multe
scrisori de intenţie unor regiuni din tari ale Uniunii Europene si nu
numai. Ca urmare a transmiterii acestor scrisori oficiale, Consiliul
Judetean Vrancea a primit din partea reprezentanţilor regiunilor
Styria din Austria si Galicia din Spania invitaţia de a organiza o
vizita de lucru in cursul anului 2007 in vederea stabilirii detaliilor
unei viitoare colaborări. Plenul legislativului vrâncean a aprobat in
data de 21 mai 2007 doua hotărâri privind înfrăţirea judeţului
Vrancea cu Comunitatea Autonoma Galicia din Spania si Landul
Styria din Austria, precum si cooperarea Consiliul Judetean
Vrancea cu autorităţile din cele doua regiuni.
       In cadrul Programului „Promovarea comunităţilor din România
in spaţiul Uniunii Europene” lansat in anul 2005 de Ministerul
Afacerilor Externe, Consiliul Judetean Vrancea urmează sa semneze
in cursul anului 2007 un protocol de cooperare cu regiunea Achaia
din Grecia, si de asemenea va organiza o vizita de lucru in Marea
Britanie, al doilea stat european ales pentru acest program.
       Consiliul Judetean Vrancea este membru al Uniunii Consiliilor
judeţene din România (UNCJR), organizaţie neguvernamentală, care
reuneşte, pe baza liberului consimţământ, Consiliile judeţene din
România ca autorităţi ale administraţiei publice locale. Scopul
(UNCJR) este înfăptuirea principiilor autonomiei si descentralizării
serviciilor publice in organizarea si funcţionarea autorităţilor
administraţiei publice locale, promovarea cooperării regionale si
interregionale, colaborării cu celelalte structuri asociative ale
organelor administraţiei publice locale existente in România. In
calitate de membru al acestei organizaţii, Consiliul judeţean Vrancea
are un reprezentant in cadrul Biroului UNCJR de la Bruxelles, birou
                                   22

                        Statutul judetului Vrancea
care este interfaţa dintre consiliile judeţene si instituţiile Uniunii
Europene.


                    CAPITOLUL XIV
    INSTITUŢII DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI, CULTURII,
  ASISTENŢEI SOCIALE,TURISMULUI, SPORTULUI, PRESEI,
     RADIOULUI, TELEVIZIUNII CE FUNCŢIONEAZĂ PE
           TERITORIUL JUDEŢULUI VRANCEA


                             Învăţământ


       Art.33( 1) Reţeaua de instituţii şcolare din judeţul Vrancea
cuprinde 279 grădiniţe, 168 scoli primare 140 scoli gimnaziale, 20
de licee, grupuri şcolare si scoli postliceale, scoli profesionale si 3
unităţi şcolare pentru învăţământ special care asigura educaţia si
instrucţia pentru copii cu handicap.
       (2) Cele mai importante instituţii de învăţământ din judeţul
Vrancea sunt:
           Colegiul Naţional Unirea Focşani
           Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza Focşani
           Colegiul Economic Mihail Kogalniceanu Focşani
           Liceul Pedagogic „Spiru Haret” Focşani
           Liceul de Muzica si Arte Plastice „ Gheorghe Tătărăscu”
Focşani
           Grupul Şcolar de Electrotehnica Focşani
           Grupul Şcolar de Industrie Uşoara Focşani
           Grupul Şcolar de Construcţii Montaj Focşani
           Grupul Şcolar Agricol Focşani
           Grupul Şcolar de Transport Focşani
           Liceul cu program sportiv Focşani
           Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” Odobeşti
           Liceul Teoretic „ Emil Bota” Adjud
           Liceul Teoretic „Ioan Slavici” Panciu
           Grupul Şcolar Mărăşeşti
           Grupul Şcolar Agricol Adjud



                               Sănătate

      Art. 34(1) Direcţia judeţeană de sănătate publică şi Casa
judeţeană de asigurări de sănătate sunt principalele instituţii publice
prin care este gestionata activitatea de asigurare a sănătăţii
                                    23

                         Statutul judetului Vrancea
populaţiei. Din bugetul propriu al judeţului se finanţează , in limita
resurselor financiare, cheltuieli de întreţinere si gospodărire,
reparaţii, consolidări, extindere si modernizare a Spitalului judeţean
Focşani.

      Art. 34(2) Serviciile medicale si de asigurare a sănătăţii
populaţiei sunt organizate prin:
- reţea de unităţi medico-sanitare de nivel judeţean:
    Spitalul judeţean Focşani
-unităţi medico-sanitare de nivel local ( urbane si rurale)
      La nivel judeţean se înregistrează
      -unităţi sanitare cu proprietate de stat
      -unităţi sanitare cu proprietate privată
      Situaţia Unităţilor sanitare cu proprietate de stat, la nivelul
anului 2005 este următoarea:
    Spitale - 8
    Dispensare medicale 5
    Centre de sănătate 2
    Creşe 2
    Farmacii (inclusiv puncte farmaceutice) 13
      Situaţia Unităţilor sanitare cu proprietate privată, la nivelul
anului 2005 este următoarea:
    Cabinete medicale de familie 9
    Cabinete medicină generală 5
    Cabinete medicale de specialitate 72
    Cabinete stomatologice 63
    Laboratoare medicale 3
    Laboratoare de tehnică dentară 11
    Farmacii(inclusiv puncte farmaceutice)        90
    Depozite farmaceutice 1
    Centre medicale 3
   Situaţia personalului medico-sanitar la finalul anului 2005 se
   prezintă în felul următor:
    Medici total      511
Din care:
      -medici stomatologi 106
      -farmacişti       139
      -personal sanitar mediu 1801


                   Asistenta si protecţie sociala

       Art.35(1) Asistenta si protecţia sociala este realizata la
nivelul judeţului Vrancea prin servicii publice deconcentrate in
teritoriu ale ministerelor si celorlalte organe centrale si prin servicii
publice de interes judeţean.

                                    24

                         Statutul judetului Vrancea
      (2) Implementarea si derularea politicilor de asistenta si
protecţie sociala se realizează, in principal, prin Direcţia de munca si
solidaritate sociala, Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de
munca, ca servicii publice deconcentrate, si respectiv Direcţia
generala de asistenta sociala si protecţia copilului Vrancea, ca
serviciu public sub autoritatea consiliului judeţean.


                                  Sport

      Art.36(1) Activitatea sportiva este coordonata de Direcţia
judeţeană pentru tineret si sport , se desfăşoară in baze sportive
special amenajate conform anexei 1.6.


                            Mass – media

     Art. 37( 1) Principalele ziare care se editează in judeţul
Vrancea sunt :
    Monitorul de Vrancea
    Ziarul de Vrancea
    „Corect”

      (2) Posturi de radio care au emisiuni locale – Radio „DaDa”
      (3) Societăţi comerciale de televiziune care au corespondenţi
in Vrancea: TVR, REALITATEA TV, ANTENA TV, B1 TV, PRO TV,
PRIMA TV.
      (4) Societăţi comerciale care transmit emisiuni TV prin cablu:
DIPLOMATIC TV, MEGA TV, BLUE TELECOM.
      (5) Societăţi de televiziune locale : DIPLOMATIC TV,
ATLAS TV.
      (6) Tipografii: LARIS PRODUCTIONS SRL şi ON MEDIA
DESIGN SRL.


 I
                    CAPITOLUL XV
     PARTIDE POLITICE ŞI ORGANIZAŢII SINDICALE CU
            ACTIVITATE IN JUDEŢUL VRANCEA

                           Partide politice

      Art. 38(1) Partidele politice reprezentative pentru judeţul
Vrancea care au rezultat in urma alegerilor locale si generale din
anul 2004, sunt:
          Partidul Social Democrat (PSD)
                                    25

                         Statutul judetului Vrancea
             Partidul   Naţional Liberal (PNL)
             Partidul   Democrat (PD)
             Partidul   România Mare (PRM)
             Partidul   Conservator PUR (PC)

                           Organizaţii sindicale

     Art.39(1) Organizaţiile sindicale reprezentate in judeţul
Vrancea sunt:

      Confederaţia Naţionala a Sindicatelor Libere din Romania-
       Frăţia–Filiala Vrancea
      Confederaţia Naţionala a Sindicatelor „ Cartel Alfa” –Filiala
       Vrancea.
      Blocul Naţional Sindical – Filiala Vrancea
      Confederaţia Sindicatelor Democratice din România – Filiala
       Vrancea
      Confederaţia Sindicala Naţionala „ Meridian”-Filiala Vrancea

   (2) Principalele ONG:

    Filiala de Cruce Roşie Vrancea
    Asociaţia „ Assistance”
    Asociaţia Promotorilor Dezvoltării Locale
    Asociaţia „Tineri Europeni”
    Asociaţia Asorţilor cu Fibroza Chistica
    Fundaţia „Copii Viitorului”
    Fundaţia pentru Promovarea Întreprinderilor Private Mici si
mijlocii
    Asociaţia Romm pentru Romm
    Asociaţia Rotopan
    Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar
    Fundaţia Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena
    Asociaţia pentru Dezvoltare
Art. 40. Anexele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 şi 1.5 fac parte integrantă din
prezentul statut.


                             Preşedinte,
                           Marian Oprişan


                                                   Contrasemnează
                                                 Secretar al judeţului,
                                                      Raluca Dan
                                       26

                            Statutul judetului Vrancea

								
To top