APRECIERI GENERALE Protectia mediului este o prioritate nationala ce trebuie abordata de toate institutiile by 32X84688

VIEWS: 233 PAGES: 172

									                                        ÎNTRODUCERE


        APRECIERI GENERALE
       Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile,
organizaţii, asociaţii, mişcări şi partide.
       În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a
activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării
marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit
pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în
unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu.
       Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006 este o lucrare elaborată
de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona
municipiului Bucureşti.
       Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare
sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul
său, pe teritoriul controlat şi supravegheat.
       În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul
2006, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de
alte date staţistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica referitoare la
protecţia mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul
populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.).
       Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de
analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă
de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.


        SURSE DE DATE UTILIZATE
       Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului
Monitorizare Sinteză şi Coordomare al APM (pe baza datelor primare transmise de
compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :
          Administraţia Naţională de Meteorologie
          Primăria Municipiului Bucureşti – Directţa Generală de Proţectie a Mediului şi
           Educaţie Eco-Civică
          Direcţia Generală de Staţistică a municipiului Bucureşti
          Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
          Administraţia Naţională Apele Române
          Registrul Auto Român
                                              CAPITOLUL 1
                                            CADRUL NATURAL


       1.1 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
       Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:
       - 25049’50 ’’ şi 26027’15’’ longitudine estică;
       - 44044’30’’ şi 44014’05’’ latitudine nordică;


       Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de
vedere hidrografic. Cursurile de apă care străbat acest teritoriu sunt Dâmboviţa şi
Colentina.
       Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o
direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul
Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil
modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin
influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de
scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare
şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.
       Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între
Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi
Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Stăuleşti, Griviţa,
Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II)
sunt pe teritoriul administraţiv al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura
apa pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.


       Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele:
       - minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;
       - maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;
       Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.


       Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al
maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante,
imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre.
       Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi
călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii
aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele
din exteriorul acestuia.
       Bucureştiul, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit
de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic.
Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona
orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.
       Atmosferă urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din
mai multe cauze:
       - diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în
apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi,
gaze etc. ;
       - pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;
       - diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce
la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;
       Din datele primite de la Administraţia Naţionala de Meteorologie, a reieşit ca în anul
2006 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale
au fost în general în jurul valorii normei climatologice.
      Temp. medie            Temp. maximă           Temp. minimă        Cant. de precipitaţii
    Normala        2006     Absoluta     2006     Absoluta    2006       Normala       2006
  climatologică    (oC)        (oC)       (oC)       (oC)      (oC)    climatologică   (l/m2)
      (oC)                    data        data       data      data        (l/m2)
  Bucureşti-Filaret
      11.9         11.9       42.4        37.4      -30.0     -17.0        611.4       504.8
                           5.VII.2000 20.VIII 25.I.1942        24.I
  Bucureşti-Baneasa
      11.1         10.6       42.2        36.5      -32.2     -18.8        596.0       545.9
                           5.VII.2000 20.VIII 25.I.1942        24.I
  Bucureşti-Afumaţi
      10.5         11.0       41.1        36.9      -30.2     -18.3        579.7       413.3
                           5.VII.2000 20.VIII     6.II.1954    24.I


       1.5 Resursele naturale ale Bucureştiului
   În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe
care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile.
Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic,
calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinăntă în
vederea integrării României în Europa.
       Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de
transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o
zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea
populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele
specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant
pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în
zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele
termice.

Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel:
Tabel 1.5.1
                                                    ha
                    -teren agricol                                  5449
                    -păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră      611
                    -construcţii şi curţi                           13499
                    -drumuri şi căi ferate                          3231
                    -ape, bălti, lacuri                              908
                    -alte suprafeţe                                  89
                                        TOTAL                       23787

   Incluzând şi Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti,
reies următoarele :
   Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga
suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din
această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind
reprezentată de :
   -   terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha
   -   terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha
   -   terenuri afectate împăduririi : 20 ha
   -   terenuri neproductive : 40 ha
   -   ocupaţii, litigii : 21 ha
                                       CAPITOLUL 2
                                           AERUL


        2.1 Introducere
        Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul
rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale
surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe
întreg teritoriul oraşului.
        SURSE DE POLUARE A AERULUI
        Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi
antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al
acestor activităţi.
        Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe
mari platforme industriale dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări
preponderent pe verticală), circulaţa auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi
traficul greu.
        Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:


       OBIECTIVE INDUSTRIALE
        Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor
ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000
locuitori.
        Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul
proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru
acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de
locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
        Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –
corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial
expuse poluării.
        Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :
pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni,
Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
       TRAFICUL AUTO
        Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de
compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi
grupe de compuşi.
          Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se
concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane
sau care sunt consideraţi buni indicatori.
          Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea
impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe
categorii :
             gazele anorganice :      oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul
             pulberi :                pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul
                                       aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul
                                       negru
             componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,
              plumb.
             compuşi organici volatili : benzen, butadienă.
          Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezultă
următoarele substanţe principale:
                 - vapori de apă               = 13 %
                 - dioxid de carbon            = 13 %
                 - azot                        = 74 %
          În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de
calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul
amestecurilor foarte sărace.
          Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi
oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind
principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe
precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.
          Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană
este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de
variabile.
          Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este
generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.
          În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite
niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi
persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice
respiratorii sau cardiovasculare.
          Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi
spaţiu.
          Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.
       Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic
străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.
       La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul
de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o
face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.
       ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE
       - deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi
betoniere rămin surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.
       CENTRALELE ELECTROTERMICE
       - CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin
       modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf,
       deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum,
       cenuşă volantă;
       - instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au
fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează
concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi
neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte
şi asupra zonei învecinate.
       SURSE DIFUZE DE COMBUSTIE
       - numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe
funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul
precedenţi, lipsită însă, pe lingă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei
prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării
arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de
noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe
care aceste centrale le deservesc;
       -   combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri
           uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea
           salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi
           a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare
           permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri
           dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile
           (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).


       La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în
funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează
la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.
        Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind:
SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv
publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :
- staţie de fond regională – Baloteşti;
- staţie de fond suburbană – Măgurele;
- staţie de fond urbană – Crangaşi (APM Bucureşti);
- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;
- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.
        Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:
- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;
- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului
Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.
        2.2. Acidifierea.
        2.2.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2
        Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:
        Tabel 2.2.1- Emisii anuale de SO2
   Judeţul         1999       2000      2001        2002         2003     2004    2005    2006
   Bucureşti
   Emisii                     28906     41483       31886        104097   25452   29382   9626
   anuale
   de       SO2
   (t/an)


        Fig.2.2.1- Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2



                              Distributia pe grupe a emisiilor de SO2
            8000
            7000
            6000
            5000
            4000
            3000
            2000
            1000
              0
                          1                2                 3               7            9

        În anul 2006 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7)
        .
2.2.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
          Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii
realizat), au fost:
          Tabel 2.2.2- Emisii anuale de NOx
Judeţul        1999       2000          2001         2002         2003        2004    2005     2006
Bucureşti
Emisii                    21301         22516        25405        44063       14173   12873    11304
anuale
de       NO2
(t/an)

          Fig.2.2.2- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

                       Distributia pe grupe a em isiilor de NO2
 8000

 7000

 6000

 5000

 4000

 3000

 2000

 1000

     0
                1                  2                    3                 7                9

          În anul 2006 emisiile de NOx au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).
          2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)
          Tabel 2.2.3- Emisii anuale de NH3
Judeţul        1999       2000          2001         2002         2003        2004    2005     2006
Bucureşti
Emisii                    30,5          38,7         40,2         56,83       32,7    29       33.7
anuale
de       NH3
(t/an)
         Fig.2.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

                                Distributia pe grupe a em isiilor de NH3
          25


          20


          15


          10


           5


           0
                            1                                   2                       3

          În anul 2006 emisiile de NH3 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).


         2.3 .Emisiile de COV Nemetanici
         Emisiile anuale de NMVOC în anul 2005 au fost de 16071 tone
         Tabel 2.3- Emisii anuale de COV
Judeţul        1999       2000          2001         2002           2003    2004    2005     2006
Bucureşti
Emisii                    4520          4955         5526           68427   50053   27772    16071
anuale
de COV
(t/an)


         Fig.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

                          Distributia pe grupe a emisiilor de COV
          12000

          10000

           8000

           6000

           4000

           2000

               0
                      1          2           3            4           5     6       7


         În anul 2006 emisiile de COV au provenit în special de din grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a
altor produse) şi din trafic (grupa 7).
2.4 Pulberi în suspensie (PM 10 şi PM2,5 )


         Tabel 2.4 a - Emisii anuale de Pulberi totale
Judeţul       1999        2000          2001         2002             2003     2004   2005      2006
Bucureşti
Emisii                    2676          2720         2880             2647,7   977    879.9     583.6
anuale
de
pulberi
(t/an)


         Fig.2.4 a- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)


                       Distributia pe grupe a em isiilor de TSP
 300


 250


 200


 150


 100


  50


     0
             1               2                 3                  4            6            9


         În anul 2006 emisiile de pulberi au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi arderi în industria de prelucrare (grupa 3).


         Tabel 2.4 b- Emisii anuale de Pulberi PM10
Judeţul       1999        2000          2001         2002             2003     2004   2005      2006
Bucureşti
Emisii                    899           912          952              1591     502    570       254
anuale
de
pulberi
(t/an)
         2.5 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici
persistenti (POP)
         2.5.1 Emisii de metale grele
         Tabel 2.5.1 a - Emisii anuale de Pb
Judeţul       1999        2000          2001          2002     2003      2004          2005     2006
Bucureşti
Emisii                    107,88        110.5         104,85   119.8     5.83          58,836   14.45
anuale
de       Pb
(t/an)


         Fig.2.5.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)


                      Distributia pe grupe a emisiilor de Pb
 14000

 12000

 10000

  8000

  6000

  4000

  2000

     0
                1                 2                    3           7               9


În anul 2006 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 7 (trafic)


         Tabel 2.5.1 b- Emisii anuale de Cd
Judeţul       1999        2000          2001          2002     2003      2004          2005     2006
Bucureşti
Emisii                    0.0698        0.088         0.081    0.305     0.035         0.048    0.0795
anuale
de       Cd
(t/an)




         Tabel 2.5.1 c - Emisii anuale de Hg
Judeţul       1999        2000          2001          2002     2003      2004          2005     2006
Bucureşti
Emisii                    0.054        0.049       0.0357      0.107       0.017         0.026   0.261
anuale
de       Hg
(t/an)


         Din datele înregistrate în primul an de monitorizare, se constată că mediile anuale
calculate în staţiile de monitorizare nu depăşesc valoarea limită anuală.
         2.5.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)
         Emisiile    mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti
incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala
metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.


         Tabel 2.5.2 - Emisii anuale de dioxina
Judeţul       1999        2000         2001        2002        2003        2004          2005    2006
Bucureşti
Emisii                    9.12         5.7         4.19        15          13.9          677     1827
anuale
de
dioxina
(g/an)



     2.6. Calitatea aerului ambiental
     2.6.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf


Judeţ         Oraş   Staţia      Tipul         Tip        Număr         Concentraţia Frecventa Obs.
                                 staţiei       Poluant    determinări   anuală sau depăşirii
                                                                        zilnică      VL sau
                                                                                     CMA (%)
Bucureşti     Buc    Cercul      Trafic        SO2-          8210            13.6        0
                     Militar                   1h
Bucureşti     Buc    Mihai       Trafic        SO2-          7374          26.3            0
                     Bravu                     1h
Bucureşti     Buc    Titan       Industrială   SO2-          8306           7.5            0
                                               1h
Bucureşti     Buc    Drumul      industrială   SO2-          8230          14.7            0
                     Taberei                   1h
Bucureşti     Buc    Baloteşti   Fond          SO2-          7510           9              0
                                 regional      1h
Bucureşti     Buc    Măgurele    Fond          SO2-          8239          10.2            0
                                 suburban      1h
Bucureşti     Buc    Lacul       Fond          SO2-          7938          13.4            0
                     Morii       urban         1h
Bucureşti     Buc    Berceni     Industrială   SO2-          8045           13             0
                                               1h
Bucureşti     Buc    Cercul      Trafic        SO2-              346              13.7    0.28
                     Militar                   24 h
Bucureşti   Buc     Mihai       Trafic        SO2-             315             26.4     0.63
                    Bravu                     24h
Bucureşti   Buc     Titan       Industrială   SO2-             361              7.4      0
                                              24h
Bucureşti   Buc     Drumul      Industrială   SO2-             344             14.7      0
                    Taberei                   24 h
Bucureşti   Buc     Baloteşti   Fond          SO2-             318               9       0
                                regional      24h
Bucureşti   Buc     Măgurele    Fond          SO2-             355              9.9      0
                                suburban      24h
Bucureşti   Buc     Lacul       Fond          SO2-             326             13.1      0
                    Morii       urban         24h
Bucureşti   Buc     Berceni     Industrială   SO2-             348              13       0
                                              24h


    Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se
în anul 2006 sub valorile limită plus marja de toleramţă, cu excepţia staţiei Cercul Militar (1
depăşire a VL zilnice) şi Mihai Bravu (2 depăşiri a VL zilnice) .
    Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2006 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la
nici o staţie de monitorizare.

    2.6.2 Concentraţii ale dioxidului de azot


Judeţ       Oraş    Staţia      Tipul         Tip       Număr         Concentraţia Frecventa Obs.
                                staţiei       Poluant   determinări   anuală sau depăşirii
                                                                      zilnică      VL sau
                                                                                   CMA (%)
Bucureşti   Buc     Cercul      Trafic        NO2-         7817          126          2.980683
                    Militar                   1h
Bucureşti   Buc     Mihai       Trafic        NO2-         7683           90          0.976181
                    Bravu                     1h
Bucureşti   Buc     Titan       Industrială   NO2-         7457           54          0.429127
                                              1h
Bucureşti   Buc     Drumul      industrială   NO2-        * 5673          53          0.705094
                    Taberei                   1h
Bucureşti   Buc     Baloteşti   Fond          NO2-         7139           12             0
                                regional      1h
Bucureşti   Buc     Măgurele    Fond          NO2-         8265           30             0
                                suburban      1h
Bucureşti   Buc     Lacul       Fond          NO2-         8203           31          0.024381
                    Morii       urban         1h
Bucureşti   Buc     Berceni     Industrială   NO2-         7979           35          0.08773
                                              1h

        Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea
concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile
Drumul Taberei şi Titan (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)
        Depăşirea pragului de alerta s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 şi 2006 valorile
nedepaşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006,
pentru staţiile de trafic fiind peste VL.
                     Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2

         140
         120
         100
                                                                                                 2004
          80
                                                                                                 2005
          60
          40                                                                                     2006
          20
           0
                      r


                                u




                                                                                             i
                                                                        e


                                                                                 ii
                                        n




                                                             i
                                                 ei




                                                                                          en
                                                           st
                   ta




                                                                              or
                             av




                                                                     el
                                    ta


                                                r


                                                            e
                                             be
               ili




                                                                            lM



                                                                                         c
                                                                  ur
                                    Ti




                                                         ot
                          Br
            lM




                                                                                      er
                                                                 ag
                                            Ta


                                                      al




                                                                         cu


                                                                                      B
                      ai
         cu




                                                    B


                                                                M
                    ih




                                       ul




                                                                       La
       er


                   M




                                      m
      C




                                    ru
                                    D



   2.6.3 Concentraţii ale amoniacului

       Nu se efectuează măsuratori ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul
programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.


   2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)


       Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la
o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.
       Prin activitatea antropogenă intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a
fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon
stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic,
unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de
efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii
umane.
       Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât
precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili)
sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.
       În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare,
reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultăt creşterea
concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de
peste 300 C).
       Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie,
pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
       Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a
ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii
organici volatili proveniti din surse antropice.
        Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a
acestor poluanţi primari sunt:
- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe
(centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic
rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
- utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ       Oraş   Staţia      Tipul         Tip       Număr         Concentraţia Număr        Obs.
                               staţiei       Poluant   determinări   anuală sau zile
                                                                     zilnică      depăşire
                                                                                  valoare
                                                                                  ţintă
Bucureşti   Buc    Cercul      Trafic        O3-          8507          13.2           0
                   Militar                   medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Mihai       Trafic        O3-          8345          24.8           0
                   Bravu                     medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Titan       Industrială   O3-          7604          32.7           0
                                             medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Drumul      industrială   O3-          8103          35.8           0
                   Taberei                   medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Baloteşti   Fond          O3-          7993          52.4           8
                               regional      medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Măgurele    Fond          O3-          8707           24            2
                               suburban      medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Lacul       Fond          O3-          8586          45.9           0
                   Morii       urban         medie
                                             8h
Bucureşti   Buc    Berceni     Industrială   O3-          8542          42.8           0
                                             medie
                                             8h

        Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au
înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În anul
2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore
consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant
nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din
staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.
                                    mediile anuale ale concetratiilor de ozon

    70
    60
    50
                                                                                                                 2004
    40
                                                                                                                 2005
    30
                                                                                                                 2006
    20
    10
     0
              Cercul     Mihai Bravu   Titan     Drumul       Baloteşti     Măgurele     Lacul Morii   Berceni
              Militar                            Taberei


         Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii
precedenţii

 2.6.5 Calitatea aerului ambiental - metale grele

   Judeţ          Oraş    Staţia       Tipul        Tip          Număr       Concentraţia Frecventa Obs.
                                       staţiei      Poluant      determinări anuală sau depăşirii
                                                                             zilnică      VL sau
                                                                                          CMA
                                                                                          (%)
   Bucureşti Buc          Cercul       Trafic      Pb-                287              0.05829           0
                          Militar                  medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Mihai        Trafic      Pb-                297              0.08155           0
                          Bravu                    medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Titan        Industrială Pb-                312              0.10798           0
                                                   medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Drumul       industrială Pb-                297              0.05635           0
                          Taberei                  medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Baloteşti    Fond        Pb-                237              0.02057           0
                                       regional    medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Măgurele     Fond        Pb-                316              0.05626           0
                                       suburban    medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Lacul        Fond        Pb-                308              0.05209           0
                          Morii        urban       medie
                                                   anuală
   Bucureşti Buc          Berceni      Industrială Pb-                313              0.07528           0
                                                   medie
                                                   anuală

 În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)
 2.6.6 Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)
  Judeţ      Oraş   Staţia      Tipul         Tip       Număr       Concentraţia Frecventa Obs.
                                staţiei       Poluant   determinări anuală sau depăşirii
                                                                    zilnică      VL sau
                                                                                 CMA
                                                                                 (%)
  Bucureşti Buc     Cercul      Trafic        PM10         325           59           44
                    Militar
  Bucureşti Buc     Mihai       Trafic        PM10         335           62        50.44776
                    Bravu
  Bucureşti Buc     Titan       Industrială PM10           336           59        39.88095
  Bucureşti Buc     Drumul      industrială PM10           311           56        40.19293
                    Taberei
  Bucureşti Buc     Baloteşti   Fond          PM10         267           35         8.2397
                                regional
  Bucureşti Buc     Măgurele    Fond          PM10         333           51        30.33033
                                suburban
  Bucureşti Buc     Lacul       Fond          PM10         311           53        36.65595
                    Morii       urban
  Bucureşti Buc     Berceni     Industrială   PM10         338           51        31.36095
  Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se
observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde
principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.
       Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu
pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de
pulberi:
    - Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic
       intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;
    - Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile
       tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct
       de vedere al emisiilor de noxe
    - Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut
       fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.
    - O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea
       depozitelor necontrolate de deşeuri.

 2.6.7Concentratiile de monoxid de carbon (CO)
  Judeţ      Oraş   Staţia      Tipul         Tip       Număr       Concentraţia   Numar     Obs.
                                staţiei       Poluant   determinări anuală         zile   cu
                                                                                   depasire
                                                                                   a VL
  Bucureşti Buc     Cercul      Trafic        CO          6898          2.15          0
                    Militar
  Bucureşti Buc     Mihai       Trafic        CO          8122          2.13          6
                    Bravu
  Bucureşti Buc     Titan       Industrială CO            8106          0.78          0
  Bucureşti Buc     Drumul      industrială CO            7708          1.06          0
                    Taberei
  Bucureşti Buc     Baloteşti   Fond          CO          7467          0.47          0
                                regional
  Bucureşti Buc     Măgurele    Fond          CO          8061          0.29          0
                                suburban
  Bucureşti Buc     Lacul       Fond          CO          8142          0.44          0
                    Morii       urban
  Bucureşti Buc     Berceni     Industrială   CO          8385          0.64          0
 Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 6 zile la staţia Mihai Bravu, pentru acest
poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona
centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier
           2.7 Deprecierea stratului de ozon stratosferic
           Ozonul a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus
Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat
mirosul specific de iarbă verde. În anii 1840, germanul Schönbein, a continuat studiile
predecesorului său, a denumit acest gaz folosind cuvântul grecesc "ozon", ("aer proaspăt"
sau cum s-ar spune în engleza "fresh air") şi a prezentat descoperirea sa Universităţii din
München.

           Ozonul - componenta naturală a atmosferei (O3), este prezent la o altitudine între 15
şi 50 km ce se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ. Cea mai mare
cantitate de ozon (aproximativ 90 %) se regăseşte în stratul cuprins între 8 şi 18 km şi
formează stratul de ozon, ce nu trebuie confundat cu ozonul din stratosferă, şi care joacă un
rol important pentru menţinerea vieţii pe pământ. Ozonul cuprins în acest strat poate forma o
fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Formula moleculară a ozonului este
O3, greutatea moleculară fiind de 48, adică de 1,5 ori mai grea decât cea a oxigenului, fiind
prezent în atmosferă în cantităţi foarte mici.

           Ozonul se formează în urma reacţiilor fotochimice din atmosferă, în prezenţa luminii
soarelui şi nu este degajat în mod direct ca şi emisie a surselor de poluare industriale sau
transport. În stratosferă, strat al atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital în protejarea
Pământului împotriva radiaţiilor ultra violete, ozonul se produce datorită luminii soarelui ce
actioneaza asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon stratosferic ajunge în stratul
inferior al atmosferei, troposfera, din cauza tulburărilor climatice.

           Totuşi cea mai mare parte din ozonul din troposferă rezultă în urma unor reacţii
chimice complexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi COV (compuşi organici
volatili) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează
ozonul. Cele mai importante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se
folosesc COV-uri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de
ardere industriale şi emisiile autovehiculelor.

           NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului de la nivelul solului.
Producerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi
compuşi organici volatili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse
naturale. Ozonul este considerat un gaz cu efect de seră şi deci putem considera ca NOx şi
COV produc indirect efectul de seră.

           Degradarea stratului de ozon s-a intensificat odată cu descoperirea „gazului
minune” (CFC) în anul 1928, care a fost folosit pe scară largă în aproape toate
domeniile.
• Epuizarea stratului de ozon duce la:

- scăderea eficacităţii sistemului imunitar,

- apariţia infecţiilor,

- apariţia cancerului de piele,

- arsuri grave în zonele expuse la soare,

- apariţia cataractelor care duc la orbire,

- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante,

- distrugerea vieţii marine, a planctonului,

- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.

            Referitor la dezvoltarea plantelor terestre, cercetările efectuate în sere, pe diferite
SPECII DE PLANTE, au arătat că razele UV-B naturale au dus la scăderea procesului de
fotosinteză şi reducerea producţiei de biomasă. Stratul de ozon, aflat în apropierea suprafeţei
pământului, are proprietăţi multiple cum ar fi crearea unui scut împotriva radiaţiilor UV emise
de soare, reglarea temperaturii din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea
circulaţei atmosferice şi a climei globului terestru, etc. Ozonul din stratosferă are rol în
menţinerea vieţii pe Pământ.

            În anul 1977, UNEP a dispus constituirea unei comisii care sa studieze stratul de
ozon, întrucât s-a descoperit o legatură între CFC şi deprecierea stratului de ozon. În 1978
state precum S.U.A, Canada, Norvegia şi Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor în aerosoli,
iar în 1981 s-au început discuţiile interguvernamentale, pentru ca în 1982, din cauza lipsei de
dovezi care să ateste o legatură între utilizarea CFC-urilor şi deprecierea stratului de ozon
utilizarea acestora a crescut din nou.

            În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de
Ozon, tot acum descoperindu-se şi “gaura în ozon “ de deasupra Antarcticii, în urma unei
expediţii organizate de Marea Britanie. În anul l985 oamenii de stiinţă au publicat un raport în
care se menţiona că produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite îndelung ca
refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli sunt o ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în
atmosferă, acestea se ridica şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionand şi
distrugând moleculele de ozon - până la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă
de C.F.C.
             O cauză majoră a dispariţiei ozonului conform părerii multor specialişti, se consideră
rachetele cosmice; de exemplu o rachetă cosmică cu utilizare multiplă (gen Shuttle) elimină
până la 190 tone de clorură de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon.

             Un aport deosebit în nimicirea ozonului o are şi aviaţia supersonică. Gazele
avioanelor conţin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compuşi
chimici a fost parţial interzisă în Statele Unite şi nu numai.

             Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca şi oxizii de azot din
îngrăşăminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon.

             În anul 1987 a avut loc Protocolul de la Montreal, acord internaţional care a stabilit
o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminarii substanţelor potenţiale ce distrug stratul de
ozon din folosirea lor Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de
ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator
(PNUMI), care reglementeaza substanţele potenţiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat
în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a
stabilit o esalonare a reducerii şi eventual a eliminarii SDO din folosinţa generală.. În 2004 188
de state plus Comisia Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la
Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon.           Eforturile internaţionale sunt
îndreptate către interzicerea substanţelor care epuizeaza stratul de ozon. Odată apărut
fenomenul de epuizare a a stratului de ozon, este necesar un timp îndelungat pentru refacerea
sa.

      În România se derulează din 1995 Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor
care epuizează stratul de ozon, reactualizat cu prevederile Protocolului de la Montreal.




      2.8 Schimbări climatice

             Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a
      Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi
      monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră.

             Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează
      respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii
      emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%.

             Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră
      vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe
      dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj
secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea
populaţiei.

         Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea
transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale,
vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum
ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea
populaţiei.

         În Municipiul Bucureşti emisiile de monoxid de carbon provin în special din traficul
rutier (90%), CET-uri (5%) şi industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt
specifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât şi în instalaţiile de
ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).

         2.8.1. Emisii anuale de gaze cu efect de seră

         Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto stabileşte cadrul legal
de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Anual, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Bucureşti efectuează inventarul surselor de emisii, unde sunt urmărite şi
emisiile de gaze cu efect de seră.

         Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2-echivalent
Judeţul        1999    2000     2001     2002          2003     2004     2005     2006
Bucureşti
Emisii                 5755.3   7847.6 10825.4 11335.1          7212.3   4999.4   4206.3
anuale
de      CO2
eq      (mii
t/an)

După cum se observa, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut constant în perioada
2003-2006.

         2.8.2 Emisii anuale de CO2
         Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2
Judeţul        1999    2000      2001      2002         2003     2004     2005      2006
Bucureşti
Emisii                 5737      7825      10800        10956    6990     4974      4136
anuale
de      CO2
(mii t/an)
         2.8.3 Emisii anuale de metan
         Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CH4
Judeţul      1999       2000       2001          2002          2003        2004    2005        2006
Bucureşti
Emisii                  0.136      0.147         0.165         0.370       0.611   0.165       0.205
anuale
de    CH4
(mii t/an)


         2.8.4 Emisii anuale de protoxid de azot
         Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de N20
Judeţul      1999       2000       2001          2002          2003        2004    2005        2006
Bucureşti
Emisii                  0.05       0.063         0.071         1.198       0.676   0.071       0.213
anuale
de    N20
(mii t/an)



         2.8.5 Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

     Fig. 2.8.5- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi

                          Distributia pe grupe a emisiilor de CO2
     3000


     2500


     2000


     1500


     1000


      500


         0
                    1                        2                         3                   7




     Aşa cum se observă din grafic, în anul 2006 emisiile majoritare de CO2 au provenit din
sectorul energetic, de la CET-uri.
      2.9 Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
      Considerăm că din punctul de vedere al poluării atmosferice nu există zone critice.
Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, se vor întocmi programe
integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG 543/2004.
                                      Capitolul 3 –APA

       Datele prezentate în acest capitol au fost obţinue de la A.N.APELE ROMÂNE-
D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI


       Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei părţi sunt:
- Realizarea Balanţei apei pe anul 2006 în Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii)
- Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa în
anul 2006.
- Atlasul cadastrului apelor din România -1992.
- Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare -2006.
- Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2006.




       3.1 Resursele de apa
       3.1.1 Resurse de apa teoretic şi tehnic utilizabile
       Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-
BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est a ţării, pe teritoriile
Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.
        Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul
bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins
la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia
Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa
sa fiind de 865 kmp.


       3.1.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei
         Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care
o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste
surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din
România, din surse de apa de suprafaţă).
        În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele
de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din
pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste
formaţiuni argiloase.
        În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la
adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord.
Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt desparţite de două intercalaţii de argile şi argile
nisipoase de cca 20 m.
         Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală
cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi
nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -
100 m.
         Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între
adâncimile de 10 -15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt
reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează
şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor
faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.
         Pentru Câmpia Româna (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh
Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru
Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari
cuprinse între 7-8 l/s/foraj.


         3.1.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei


       Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de
râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.
      Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul
administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoareleş:


       Râul Dâmboviţa:
- Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)
       Râul Colentina :
- Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)


       Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2006, alaturi de media
multianuală sunt prezentate în tabel:
                                                 Debit                      Precipitaţ
                                   Staţia                     Media
                Râul                            mediu                           ii
                                hidrometrică               multianuală
                                               an 2006                      (mm/an)
           Dâmboviţa             Lunguletu     12.1 mc/s   11..20 mc/s         538
             Colentina            Colacu       1.45 mc/s       1.32            537


       Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:
       Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea
capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;
       Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).
       Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare
Arcuda, pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din r.
Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea
Voievozi şi Cocani – Darza.
      În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA
ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a
dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp,
fară a se înregistra probleme deosebite în exploatare.


       Lacuri de acumulare
B.h. Argeş
         Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un
volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul
total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a r. Colentina a fost creată o salbă de lacuri,
pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de
cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de
15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar
celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.


       3.1.2 Prelevări de apă


       3.1.2.1 POPULAŢIA
         Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic,
economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport,
informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine
de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.
       Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, alimentaţi cu apă în
sistem centralizat prin cele două staţii de tratare; Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.
Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov –
90,5%. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. Rata
de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în
anul 2006, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (60,1 %).
       În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a
cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de
uşoară scădere anuală (fig).
      Fig. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002

                                  EVOLUTIA POPULATIEI BUCURESTIULUI
                                        IN PERIOADA 1981-2002

               2,400,000

               2,300,000

               2,200,000


               2,100,000

               2,000,000

               1,900,000

               1,800,000
                           1981

                                  1983

                                         1985

                                                1987

                                                       1989

                                                              1991

                                                                     1993

                                                                            1995

                                                                                   1997

                                                                                          1999

                                                                                                 2001
       3.1.2..2. INDUSTRIA
       Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile
directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro)
din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi
folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1).
În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.
          La nivelul anului 2006, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine
hidrografice, sunt:
B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, CET Sud.
       Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial,
de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, Kverner-IMGB în construcţia
de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale
este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de
mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită
îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri
industriale periculoase.


              3.1.2.3. ZOOTEHNIA
         În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul mun. Bucureşti, au fost
dezafectate cele 2 unităţi zootehnice existente.


              3.1.2.4. Irigaţii în bh Argeş
       În anul 2006 au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei.


              3.1.2.5. Amenajări Piscicole
       În anul 2006 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de
apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în Anexa nr. 6.4.


       3.1.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apa - 2006
       În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă
de anul 2005, a volumelor de apa captate (suprafaţă şi subteran ) şi restituite pe ansamblul
folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine):

                         Volum captat ( mil.mc )        Volum restituit (mil.mc )
  Bazin hidrografic      În anul 2006 În anul 2005      În anul     În anul 2005
                                                        2006
  Argeş (BU+IF)                 44,226           50,969     386,544         265,490
  Ialomiţa                      12,557           11,403      10,620           9,441
  Total SGA                     56,783           62,372     397,164         274,931

       3.1.2.6.1.Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă
        Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apa            din punct de vedere
cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş aferent teritoriului administrat de SGA Ilfov-
Bucureşti.


       3.1.2.7. Elemente privind balanţa apei - 2006
        Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi
indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se menţionează gradul de incertitudine al
planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de
ridicate cu energia şi exploatarea):

                Surse de acoperire a     Volume de Indice        %
                 necesarului de apă      apă efectiv realizare
                                           utilizate   cote de apă
                                          ( mii mc )   alocate
                         BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTI
             Prelevări din surse                18372        126,40
             directe:
             -total bh propriu,din care:        18372        126,40
                            -suprafaţă             482       364,75
                            -subteran           17890         70,80
             Recirculare                       613998        144,80
             -transfer     din/în     BH             0         0,00
             Ialomiţa

       3.1.3. Mecanismul Economic în domeniul apelor
       A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi
SGA-uri organizate la nivel de Judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi
infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare
pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
       Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru
   60/2000/EC:
          Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;
          Drepturi egale de acces la sursele de apa pentru toate folosinţele;
          Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;
          Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de
           apă;
          Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o
           grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.
       Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu
valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a
apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a
vieţii şi bun care produce valoare economică.
       În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul
recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe
baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.
        Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitătive a
resurselor de apa include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale "Apele Române".
       Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al
resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul al
amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor),
îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită
lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest
sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele,
autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi
din penalităţile aplicate.
       Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de
gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a
Guvernului) se stabileşte prin      Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru
modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale
“Apele Române”.
        Contribuţiile specifice de gospodarire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG
nr.107/2002):
        - contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi
utilizatori;
        - contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau
subteran).
* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice
care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt.
localităţi).
        Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a
concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
** Penalitaţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi
pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către
unităţile de gospodarie comunală.
        Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a
apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de
utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de
Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.
        De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu
această destinaţie în bugetul autotităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură
cheltuielile pentru:
        - conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul
public al statului;
        - întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodarire a apelor din domeniul public al
statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva
inundaţiilor;
        -refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din
domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente
deosebite;
        -activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoza
hidrologică.


        3.2 Starea Apelor de Suprafaţă

        În conformitate cu atribuţiile ce-i revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei
Naţionale „APELE        ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti
gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel:
       Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru
aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de
suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate „corespund
valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia
ecosistemelor acvatice” iar pentru clasele III-IV, valorile limită „reflectă ponderea influenţei
antropice”.
       Art.3. - Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calităţii apei se
face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic. Pentru probele lunare (12/an) se
consideră valoarea corespunzătoare la 90% asigurare, cu excepţia oxigenului dizolvat la
care se consideră 10% asigurare.
       În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele
hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează
calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2):
       -   ape curgătoare de suprafaţă;
       -      lacuri naturale şi artificiale;
       -      ape subterane;
       -      surse de poluare.
       În Municipiul Bucureşti au fost monitorizate următoarele secţiuni în anul 2006:


   3.2.1 Starea de calitate a râurilor interioare


       Râul DÂMBOVIŢA:
       Dâmboviţa - secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologică bună (clasa II de calitate)
aceasta secţiune este monitorizată în cadrul programului Substanţe organice şi Zone
vulnerabile. Indicatorii s-au încadrat în clasa II a de calitate, concentraţie uşor mai ridicată
în campaniile de primavară în cazul nutrienţilor. Din punct de vedere biologic, analiza
fitoplanctonică a evidenţiat dominanta diatomeelor în campaniile martie – iunie pentru ca în
august să devină dominantă grupa algelor verzi prin genul Pediastrum. Indicele de
saprobitate, cu o medie de 2.08 încadrează secţiunea în clasa II de calitate.
       Dâmboviţa - Secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: stare
ecologică buna - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în
cadrul programului Zone Vulnerabile şi Substanţe Organice. Indicatorii din categoria
regimului de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa II - a de calitate, valori uşor mai
ridicate înregistrandu-se în cazul fosforului total.
       Din punct de vedere biologic - clasa de calitate II, la nivelul fitoplanctonului
indicele de saprobitate a variat între 1.68 -1.97 şi cu predominarea diatomeelor de apă
beta-mezosaprobă în toate campaniile de recoltare. Microfitoplanctonul, determinat în
august a evidenţiat de asemenea predominarea diatomeelor (genul Nitzschia), de zona
oligo-beta-mezosaproba.


       3.2.2 Starea de calitate a lacurilor naturale şi artificiale
       Pe râul Dâmboviţa:

       Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac,
mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele
analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic
a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald.
Încărcarea în nutrienţi este de asemenea moderata (II) cu valori uşor mai ridicate în cazul
amoniului şi fosforului total.
       Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat
dezvoltarea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maximă având-o specia Cyclotella
meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1.034 mg/l în secţiunea coada lac şi o
valoare de 20.6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof.
Diversitatea biologică este scăzută întâlnindu-se un număr redus de specii.
       În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonică regresează astfel că se
înregistrează un maxim al biomasei de 2.22 mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se
modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar şi alge verzi însă în proporţie mult mai
redusă.
       La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a
speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar şi oligochete, chironomide.
       Speciile de macrofite acvatice întâlnite au fost: Chladophora sp, Potamogeton
crispus, Myriophyllum spicatum, Phragmites australis în secţiunea coada lac; în secţiunea
baraj a apărut şi Ceratophyllum demersum iar în secţiunea de mijloc lac s-au dezvoltat
foarte bine speciile din genul Potamogeton alaturi de care apare şi Elodea nuttalii.


       Pe valea Colentina:


       Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală
de calitate III. Încarcare organică moderată (clasa III) de calitate, exprimată pri CCO/CBO,
cu valori ridicate în cursul verii. Nutrienţii din categoria azotului variază în limitele claselor I-
III, găsindu-se în concentraţii mai ridicate începând din septembrie până în primavară. În
schimb compuşii fosforului se întâlnesc în cantitate mai ridicată în cursul lunilor de vară.
Indicatorii gradului de mineralizare, determinaţi în secţiunea de mijloc a lacului, s-au
încadrat în clasele I-II de calitate, valori mai ridicate corespunzătoare clasei III de calitate
au fost înregistrate în cazul Na, Fe şi Mn, Cu şi Zn. Din categoria micropoluanţilor organici
în cazul fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în cursul lunilor calde.
         Biologic – în martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella
meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris), înregistrandu-se o biomasă de 104.4
mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56.42
mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides, Aphanizomenon
gracile, Microcystis) şi Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.


         3.3 Starea de calitate a apelor subterane


         În anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua Naţională de
observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:
►În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăşiri
ale indicatorilor de calitate la încărcare organică , amoniu şi Mn.
►Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje:
         -   RAAPPS – Sala Palatului (F3);
         -   Spicul SA (F);
         -   Excelent SA – (F1);
         -   Depoul CFR Călători (F1);
         -   Panificaţie Băneasa (F);
         -   Spitalul de Urgenţă Floreasca (F).
      S-au constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în
Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la :
      amoniu: RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Călători.
      încarcare organică : Spicul SA , Excelent SA.

      3.5 Situaţia apelor uzate

         3.5.1 Surse majore de poluare şi grad de epurare
         În b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare, prezentate în tabel: alaturat.

Nr.     Sursa de ape uzate    Profil activitate     Curs apa      Debit      ape   Frecv       de   Nr ind/ proba
Crt                                                               uzate            recoltare
                                                                  evacutae (l/s)
 1      A.N.R.S. - U.T. 350   administraţie           Caseta Db                         12               10
                              publică
 2      AGROMEC Cirogârla     mecanizare agricolă   Cirogârla          1.1              6                8
 3      AGROMEC Stefanesti    mecanica agricolă     Pasărea                             4                9
 4      AIBOtopeni-canal      transport aerian      c.Pasărea                           12               7
        pluvial 1
 5      AIBOtopeni-canal      transport aerian      c.Pasărea                           12               7
        pluvial 2
 6      ANB Caseta 1          gospod comunală       Dâmboviţa        22400              36               30
 7      ANB Caseta 2          gospod comunală       Dâmboviţa        22400              36               30
 8      ANB Caseta 3          gospod comunală       Dâmboviţa        22400              36               30
 9      ANB St.Tratare        gospod comunală       c.Dâmboviţa      354.18             12               14
     Arcuda
10   ANB StaţiaTratare       gospod comunală        Dâmboviţa        354.18   12   14
     Rosu
11   ARTECA Jilava           prel.cauciuc+galv          Sabar         30.9    12   29
12   AVICOLA Crevedia        creşterea pasarilor      Crevedia        5.85    8    20
13   BERE Bauturi            ind.alim - bauturi       Caseta Db      13.23    12   13
     Popesti-Leordeni
14   C.O.R. Sidney 2000      protocol sport.          L.Snagov                12   18
     SRL
15   Camin Spital Ciolpani   sănătate               Ialomiţa                  4    12
16   CET SUD R 1             prod. energie            Caseta Db       9.65    24   16
17   CET SUD R 2             prod. energie            Caseta Db       8.49    24   16
18   CET SUD R 3             prod. energie            Caseta Db       6.56    24   18
19   CET SUD R 4             prod. energie            Caseta Db       5.79    24   16
20   CET Progresul-          prod. energie              Cocioc        0.29    12   10
     pluviale
21   Chiajna       SA+ILF    ind.alimentara         Dâmboviţa         4.9     12   17
     Miliţări
22   COMAICO S.A.            ind alim+zootehnie     Argeş             37      4    16
23   Complex      Naţional   sportiv                  L.Snagov                6    13
     Sportiv Snagov
24   CONSERVE Buftea         ind alim+zootehnie        L.Buftea               4    10
25   CORUC Otopeni           construcţii metalice   can. Pasărea              6    12
26   DANUBIANA S.A.          prelucrare cauciuc         Calnau         8.47   12   17
27   DANUBIANA S.A.          prelucrare cauciuc       Caseta Db        25.4   12   23
28   EGC - Buftea            gospod.comunală          Buciumeni      102.45   12   15
29   GLINA S.A.              Fabrica de mezeluri      Caseta Db       33.07   12   17
30   GREC ROM                Abator                   Caseta Db        1.32   12   15
     BUSINESS
31   ICLF Vidra              agricultura                Sabar                 6    16
32   IFIN Măgurele           cercet/prod nucleara   Cirogârla                 12    6
33   IMPRES Buftea           ambalaje ind.alim.        L.Buftea       0.3     4    12
34   INGG Ana Aslan          sănătate               Pasărea                   4    29
35   IRIDEX GROUP srl        Rampa ecol.gunoi       Dâmboviţa        0.02+    12   10
36   LICEUL Dragomiresti     invăţământ             Dâmboviţa                 2    13
37   Nic Prod Trans'97srl    ind.alcool             Ialomiţa                  4     8
38   NUSCO                   prod. mobila              V.Saulei               4    18
     IMOBILIARA SA
39   PRIMARIA 1              gospod.comunală        Canal Argeş               12   18
     Decembrie
40   PRIMARIA Baloteşti      gospod.comunală        Cociovalistea             12   20
41   PRIMARIA Bragadiru      gospod.comunală            Sabar                 12   19
42   PRIMARIA Branesti       gospod.comunală        Pasărea                   12   28
43   PRIMARIA Măgurele       gospod.comunală        Cirogârla                 12   25
44   PRIMARIA Otopeni        gspd.com-canaliz       cd3 Pasărea               12   25
                             Oraş
45   PRIMARIA Otopeni        gspd.com-canaliz       cd3 Pasărea               12   22
                             pluv
46   PRIMARIA Snagov         (St.Epurare Gruiu)     Ialomiţa                  12   16
47   PROTAN S.A.             reciclare deşeuri        Caseta Db       5.21    12   10
48   RAPPS Palat Snagov      protocol                  V.Snagov               4     8
49   SEMA PARC S.A.          constr. maşini            Caseta D       7.64    12    9
50   SEMTEST Baloteşti       zootehnie               Cociovalistea            4    19
51   SOMIC Bragadiru         construcţii            Cirogârla         2.1     4    16
52   SOPREX Bragadiru        ind.chimica            Cirogârla         9.5     4     8
53   Spital Domnesti         sănătate                    Sabar                2     8
54   SPITAL Domnita          sănătate               Dâmboviţa                 4    12
     Balasa
55   St.pompare ANIF 2       imbunat funciare       Dâmboviţa                 4    12
56   St.Radio Tancabesti     radiocomunicatii         subteran                6     6
57   STEAUA-hotel            sport/agrement            Vlasia                 4     9
     Saftica
58   U.M. 01295 Clinceni     apărare-tehnica             Sabar                6    10
59   U.M. 01961              apărare                can. Pasărea              4    16
     ROMAVIA
 60   U.M. 0461 Spital     sănătate              Cociovalistea                4            16
      Baloteşti
 61   U.M. 0490 Ciolpani   apărare                 V.Snagov                   4            19
 62   VEGRAS Bragadiru     ind.alimentara        Cirogârla                    6            12
 63   VISCOFIL S.A.        ind.chimica+diverse     Caseta Db     1.65         12           14
 64   VISTO-PRIMEX SRL     spalatorie auto       Cirogârla                    12           10
 65   ZENTIVA SA           ind.chimica             Caseta Db     57.9         12           13
      Sicomed

       Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate
sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot
total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare
încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodariilor
comunale.


       3.5.2 Reţele de canalizare a localităţilor

       Mun. Bucureşti
       Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar asigurând
colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare
de sub albia amenajata a râului Dâmboviţa.
       Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun. Bucureşti se află în administrarea SC
APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se afla în administrarea A.N.
APELE ROMÂNE.
       În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apa curata a r. Dâmboviţa)
evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce
adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele
uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r. Dâmboviţa, în aval
de Capitală, în dreptul comunei Glina.
       Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag
max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din
vecinatatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroiesti, Chiajna, Chitila, Popesti Leordeni.
       Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la
15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la
max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din
Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi
modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.


       3.5.3 Staţii de epurare Orăşeneşti

       B.H. Argeş: Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA
      În cursul anului 2006 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat sa fie
evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.
       Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a
râului Argeş şi a fluviului Dunare, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere
implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de
Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna
Glina. Aceasta prevede realizarea etapizata a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv
facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.
       Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu
finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi
finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de
aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul
programelor ISPA.

       .
                                         Capitolul 4 Solul
4.1 Fondul funciar

4.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinţe la nivelul anului 2005
       EVOLUŢIA REPARTIŢIEI TERENURILOR AGRICOLE PE                                    TIPURI      DE
              FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 1999-2004



     Nr.           Folosinţa                                 Suprafaţa (ha)

     crt.                                1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


       1             Arabil              4442 4607 4545 4419 4274 3957

       2             Păşuni               513    506   506    506    506      506

       3    Fâneţe şi pajişti naturale

       4               Vii                74      66   66      66     66      66

       5             Livezi               408    270   270    270    270      270

               Total agricol             5437 5449 5387 5261 5116 4799



Dinamica şeptelului şi a altori tipuri de animale domestice în perioada 2002-2005-
sursa datelor- Înstitutul Naţional de Staţistica

 Nr. Crt                       Categorii de animale                      Efective (nr. De capete)
                                                                      2002     2003     2004    2005
1           BOVINE-TOTAL                                                774      694      757      863
2           DIN TOTAL BOVINE: VACI, BIVOLIŢE, JUNINCI                   548      521      424      350
3           DIN CARE: -VACI ŞI BIVOLIŢE                                 483      463      416      324
4           JUNINCI                                                      65       58        8       26
5           PORCINE-TOTAL                                              3723     2608     5655     4540
6           DIN CARE: SCROAFE DE PRĂSILĂ                                513      447      143      161
7           SCROFIŢE PENTRU PRĂSILĂ                                      84       75        0       20
8           OVINE-TOTAL                                                2698     2300     5484     3486
9           DIN CARE: OI ŞI MIOARE                                     2226     1887     5270     3175
10          CAPRINE-TOTAL                                               485      364      892      469
11          CABALINE-TOTAL                                              252      179       74       58
12          PĂSĂRI-TOTAL                                             344960 13041 15519 14634
13          DIN TOTAL PĂSĂRI: PĂSĂRI OUATOARE ADULTE                 247132 10628 13991 11539
14          ALBINE (familii)                                           9001     7365     9918     9590

4.2 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

4.2.1. Îngrăşăminte
Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special
în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către
ICPA, reies următoarele :
       - reacţia solurilor este slab acida la circa jumătate din unitătile de sol cercetate,
restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;
       - rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;
       - continuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi
mijlocii la solurile cernoziomice;
       - continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile
cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;
       - continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi
mare la restul de 25 %.

Tabel 4.2.1- consumul de îngrasaminte chimice la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului
Naţional de Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”


-kg/ha
     1998                 1999               2000               2001                2002
     25.9                 22.5               23.0               26.9                27.6

       4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor
       În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele
Tabel 4.2.2- consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului Naţional de
Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”

-kg/ha
     1998                 1999               2000               2001
     0.85                 0.74               0.56                0.5



       4.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehnice
       Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti,
însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.
       Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ
scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacitatii de tamponare bune.
       Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape
uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele
agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei
agricole în toate aceste situatii a variat între 25 şi 100%
       4.2.4 Situatia amenajarilor agricole nu exista date, întrucât structura terenului
arabil este majoritar privata.
       4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial
               Sursele principale de poluare a solului sunt:
                    depunerile uscate şi umede din atmosferă
                    depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri
                     neamenajate corespunzător
                    deversarea de nămoluri, slamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă
                     natură
                    chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole
                    degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici
                     greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.)
                    poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens
               Practic, toate emisiile influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente
        chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
        grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la
        reducerea capacitatii productive a solurilor.

        Parametri staţistici ai conţinuturilor de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) -forme totale (mg.kg-
        1
         ) în Municipiul Bucureşti – în perioada 2000-2004

     Parametrul           Pb (0-20 cm)               Cu (0-20 cm)             Zn (0-20 cm)               Cd (0-20 cm)

    Minima                        6
    Maximă                       14
    Media                       10,3



                                Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul Ilfov


Ramura       Total    Industria        Industria    Industria     Industria   Industria    Agricultura    Gospodăria    Alte
economică/   judeţ    energiei         extractivă   metalurgică   chimică     alimentară                  comunală      ramur
substanţa             electrice şi
poluantă              termice
             153                                        100                                                   53

               Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:
        1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
        2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
        neconforme;
        3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,
        metale, săruri, acizi, baze);
        4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de
        sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
        5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol
        4.2.6 Poluarea solurilor cu emisii de la termoelectrocentrale pe cărbune
Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu
exista termocentrale pe cărbune.

4.3. Calitatea solurilor

       În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,
tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din
zonele periferice.


         Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:
1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
neconforme;
3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,
metale, săruri, acizi, baze);
4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de
sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol

4.3.1 Repartiţia solului pe categorii de folosinţe:

Categoria de folosinta                                Suprafaţă (ha)
Suprafaţă totala                                      23787
Suprafaţă agricolă                                    5449
      -proprietate majoritar privata                  4153
Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta
       -arabil                                        4607
       -pasuni                                        506
       -fanete                                        -
       -vii şi pepiniere viticole                     66
       -livezi, pepiniere pomicole                    270
Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera       611
Ape şi balţi                                          908
Alte suprafeţe                                        16819

Încadrarea terenurilor pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta astfel :

Folosinta      Suprafaţă     Clasa I      Clasa II        Clasa III    Clasa IV   Clasa V
               (Ha)
Arabil         106502        4508         72994           23901        3873       4420
Păşuni      şi 2439          0            34              2077         281        45
faneţe
Vii            2009          148          1711            182          0          0
Livezi         1754          0            1657            34           80         0

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
        În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,
tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele
periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-
vestica).
        Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile
în care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..
        A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier.
        Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea
capacităţii productive a solurilor.



        4.4. Monitorizarea calităţii solului

        Deşi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cerceţări în Pedologie şi Agrochimie
cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt în continuare de actualitate.
        Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic
auto intens. În legatura cu aceasta, cerceţările I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb în probe de sol
recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinatate a arterelor de circulaţe
cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au
păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă
conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea
limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au înregistrat la
probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, şos. Kiseleff. În aceste
puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la
adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă
admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15
ppm).
        Gradul ridicat de încarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este
bine ilustrat şi de valorile continutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea
limitei maxime admisibile.
        În contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care
au evoluat în regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza între 5 până la 16,2
ppm.
        Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al
plumbului total din soluri.
       Rezultă deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic,
au un continut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile
autovehiculelor din traficul rutier.

       4.5. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor
Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:
Tabel - Terenuri degradate

                     Sectorul          Suprafaţă de teren degradat (ha)
                    Sectorul 1                        75
                    Sectorul 2                       27.2
                    Sectorul 3                        3.5
                    Sectorul 4                      10.14
                    Sectorul 5                        35
                    Sectorul 6                        30
                      Total                        180.84

       4.6. Actiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

       4.6.1 Masuri de mediu legate de agricultură

       Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucureşti provine în special din traficul rutier
şi al construcţiilor, şi mai putin din agricultură. Interzicerea producerii şi folosirii pesticidelor a
contribuit mult la reducerea poluării solului datorită agriculturii.

       4.6.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol

       Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor
terenuri, şi transformarii acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depoziţării necontrolate a
deşeurilor. În cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol
rămâne cel socio-economic.
       Capitolul 5. Biodiversitatea. Biosecuritatea. Starea pădurilor
5.1 Biodiversitatea

       Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând:
diversitatea speciilor, genetica, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a
organizării sociale a populaţiei umane.
       Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea
resurselor regenerabile dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează
sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin
reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi
modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor
precipitatilor, etc.
       Biodiversitatea are o valoare directa pentru ca ofera resurse regenerabile (bunuri),
dar şi valoare indirecta pentru ca ofera servicii, prin valoarea etica, estetica, educaţionala şi
stiintifica, economica, culturala şi recreativa.



5.1.1 Habitate naturale. Flora şi fauna salbatica
5.1.1.1 Habitate naturale
       La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost
puternic modificate antropic.


5.1.1.2 Flora şi fauna sălbatica
       În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se
cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie,
pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întălnite sunt tipice ecosistemelor urbane,
exista şi specii care au reuşit sa se aclimatizeze ce pot fii admirate în curtile oamenilor.
       Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se număra: frasinul, catalpa, teiul, nucul,
salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia, lemnul
câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în
adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu vită de vie,
dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu vită de cultură sau sălbatică.


                                      Specii floră sălbatică
        Familia               Specia               Den. Populara         Localizare
       Araliaceae           Hedera helix               iedera          Gradina Botanica
       Betulaceae          Betula verrucosa            mesteacan           Parcuri
        Fagaceae            Quercus robur          stejar pedunculat       Parcuri
                                Quercus
        Fagaceae            pedunculiflora              stejar                  Parcuri
        Fagaceae           Quercus boreails                                Parcul Floreasca
        Fagaceae            Quercus cerris                 cer                  Parcuri
        Fagaceae           Quercus frainetto            garnita                 Parcuri
        Fagaceae            Fagus silvatica                fag             Gradina Botanica
      Ginkgoaceae           Ginkgo biloba           ginkgo biloba            Parcul Carol
 Gramineae              Phragmites communis          stuf / trestie             Lacuri
 Gramineae               Phragmites australis             stuf                  Lacuri
 Gramineae                    Festuca sp                 paius                 comuna
        Labiatae         Lamium maculatum           urzica moarta              comuna
 Leguminosae             Trifolium campestre            trifoias           Gradina Botanica
 Leguminosae             Robinia pseudacacia            salcam             Gradina Botanica
     Magnoliaceae           Magnolium sp.       arborele de magnolie    Parcul Carol,Cismigiu,
      Nymphaceae            Nymphaea alba            nufarul alb        Gradina Botanica, lacuri
      Nymphaceae            Nuphar luteum           nufarul galben      Gradina Botanica, lacuri
        Oleaceae          Fraxinus excelsior             frasin                 Parcuri
        Pinaceae              Abies alba                  brad                  Parcuri
       Platanaceae        Platanus acerifolia            platan                 Parcuri
     Ranunculaceae         Ranunculus acer        floare brosteasca             Parcuri
                              Helleborus
     Ranunculaceae           purpurascens               spanz                   Parcuri
                              Thalictrum
     Ranunculaceae          aquilegifolium               rutisor                Parcuri
       Rosaceae             Cerasus avium            cires salbatic             Parcuri
       Rosaceae         Rosa canina                      maces                  Parcuri
       Salicaceae             Salix alba          salcie/rachita alba
       Salicaceae          Salix babilonica                                Parcul Floreasca
       Salicaceae            Populus alba                plop alb              Parcuri
       Salicaceae           Populus nigra           plop negru/pluta           Parcuri
      Taxodiaceae        Taxodium distichum       chiparosul de balta          Parcuri
        Tiliaceae            Tilia cordata              tei pucios             Parcuri
        Tiliaceae          Tillia tomentosa               tei alb              parcuri
       Typhaceae         Thypha angustifolia         papura îngusta             Lacuri
       Typhaceae            Typha latifolia            papura lata             parcuri
       Ulmaceae             Ulmus foliacea           ulm de campie              Lacuri
                          Spyrogira elongata        matasea broastei            Lacuri
     Cladophoraceae     Cladophora glomerata          lana broastei             Lacuri
                         Rieciocarpus natans             muschi                Parcuri
       Liliopsida        Phragmites australis               stuf                Lacuri
       Lemnaceae         Spirodela polyrrhiza   lintita                        Parcuri
        Labiatae         Lamium maculatum             urzica moarta            parcuri
      Loranthaceae          Viscum album                 visc alb          Gradina Botanica
                               Aesculus
    Hippocastanaceae       Hippocastanum            castanul rosu           Parcul Cismigiu
       Taxaceae           Torreya nucifera              toreia              Parcul Cismigiu
       Fabaceae           Sophora japonica         salcam japonez           Parcul Cismigiu
                            Juniperus sp                                     Parcul Unirii
                              Taxus sp                                       Parcul Unirii
                          Busus semphora                                     Parcul Unirii


       Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor
fără stăpân, pisici etc dar sunt întălnite şi specii salbatice care sau adaptat mediului urban.
       În cladirile parasite, în acoperisurile cladirilor din Bucureşti se pot întalni 3 specii de
linieci din Familia Vespertilionidae incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, dar şi
pe listele conventiilor europene:
                                      Denumirea                    Statut              Conv.         Conv.      Directiva
                Specia                 populară                    legal               Berna         Bonn       Habitate

         Plecotus auritus         liliacul brun urechiat       strict protejată           X                         x
        Vespertilio murinus          liliacul de ziduri        strict protejată           X            x            x

       Eptesicus serotinus        liliacul cu aripi late       strict protejată           X                         x


Specii de păsări întălnite în Bucureşti
                                                        Denumirea
    Familia                    Specia                    populară                  Statut legal                Localizare
  Podicipedidae           Podiceps cristatus           Corcodel mare              strict protejată           Lac Pantelimon
                     Podiceps/Tachybaptus                                                            Parc Tineretului,         Carol,
  Podicipedidae            ruficollis                      Corcodel mic           strict protejată   Herăstrău, Tei
    Phalacro-               Phalacrocorax
    coracidae                 pygmaeus                Cormoranul mic              strict protejată           Pacul Carol
                                                                                                     Lac      Herastrâu,    Lac
    Phalacro-                                                                                        Pantelimon, Tei, Plumbuita,
    coracidae            Phalacrocorax carbo          Cormoranul mare             management         Morii, Dâmboviţa
                                                       Stârcul cenuşiu
    Ardeidae                Ardea cinerea                   (mic)                 management             Pantelimon, Herastrâu
                                                                                                       Lac Strâulesti, Plumbuita,
                                                                                                         Tei, Herastrâu, Morii,
    Ardeidae               Egretta garzetta                Egreta mică               protejată                Pantelimon,
                                                                                                     Herastrâu, Tineretului (mai
   Ardeidae              Nycticorax nycticorax        Stârcul de noapte              protejată       ales în migratie)
   Ciconidae               Ciconia ciconia             Barza comună                  protejată                Lacul Morii
                                                        Lebăda mută                                  Plumbuita, Tei, Pantelimon,
    Anatidae                 Cygnus olor              (Lebăda cucuiată)              protejată       Tineretului, IOR
                                                                                                     Tei, Herastrâu, Pantelimon,
    Anatidae              Anas platyrynchos                 Raţa mare             management         Tineretului
                                                                                                     Morii,           Pantelimon,
    Anatidae              Anas querquedula             Raţa cârâitoare            management         Tineretului, IOR
                                                                                                     Tineretului,       Pantelimon,
    Anatidae                  Anas acuta                   Raţa suliţar           management         Herastrâu
                                                           Raţa cu cap                               Morii,           Pantelimon,
    Anatidae                 Aythia ferina                  castaniu              management         Tineretului, IOR
                                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                                                                                     Morii,           Pantelimon,
    Anatidae                Aythia nyroca                   Raţa roşie               protejată       Tineretului, IOR
                                                                                                       Herastrâu, Casa Scanteii,
  Accipitridae              Accipiter nisus                Uliul păsărar          strict protejată      iarna în toate lacurile
                                                                                                       Agronomie, în tot Oraşul
   Falconidae       Falco tinnunculus                  Vânturelul roşu            strict protejată               iarna
   Phasianidae           Phasianus colchicus                 Fazan                management                 Padurea Baneasa
   Phasianidae             Perdix perdix                   Potârnichea            management                   Lacul Morii
   Phasianidae            Coturnix coturnix                 Prepeliţă             management                   Lacul Morii
    Rallidae        Gallinula chloropus               Găinuşa de baltă            management         Tineretului, Pantelimon
                                                                                                     Herastrâu, Titan, Tineretului,
    Rallidae                  Fulica atra                     Lişiţa              management         Carol

  Scolopacidae      Gallinago gallinago               Becaţină comună             management             Herastrâu primavara
                                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                                                                                     Carol,           Pantelimon,
     Laridae               Larus ridibundus           Pescaruş râzător            strict protejată   Tineretului,
                                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                                                                                     Morii,           Pantelimon,
     Laridae        Larus minutus                          Pescăruş mic           strict protejată   Tineretului, IOR
                                                                                     Pantelimon,       Herastrâu,
                                                                                     Tineretului, Casa Poporului,
  Laridae          Larus argentatus        Pescăruş argintiu      strict protejată   Plumbuita
                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                                                                     Morii,           Pantelimon,
 Sternidae          Sterna hirundo           Chira de baltă       strict protejată   Tineretului, IOR
                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                          Chirighiţa cu obraz                        Morii,           Pantelimon,
 Sternidae        Chlidonias hibridus             alb             strict protejată   Tineretului, IOR
                                                                                     Plumbuita, Tei, Herastrâu,
                                                                                     Morii,           Pantelimon,
Columbidae       Streptopelia decaocto         Guguştiuc          management         Tineretului, IOR

 Cuculidae         Cucullus canorus               Cuc             strict protejată   Herastrâu, Titan, Plumbuita
 Strigidae            Tyto alba                  Strigă           strict protejată           Pantelimon
                                                                                       Opera, Tei, Plumbuita,
  Strigidae            Asio otus            Ciuf de pădure        strict protejată      Baneasa, Herastrâu

 Strigidae          Athene noctua              Cucuvea            strict protejată       Agronomie, Baneasa
 Meropidae         Merops apiaster             Prigorie           strict protejată            parcuri

                                                                                          Herastrâu, Gradina
 Upupidae            Upupa epops                Pupăza            strict protejată            Zoologica

                                                                                     Lacul Morii, Gara Progresul,
 Coraciidae       Coracias garrulus         Dumbrăveanca             protejată                 Herastrâu
                                                                                     Parcul Carol, Tei, Plumbuita,
 Alcedidae           Alcedo atthis        Pescăraşul albastru     strict protejată   Tineretului
                                                                                     Gradina Botanica, Herastrâu,
  Picidae            Picus canus            Ghionoaie sură           protejată              IOR, Baneasa
                                                                                     Herastrâu,      Tineretului,
  Picidae            Picus viridis        Ghionoaie verde         strict protejată   Baneasa, Gradina Botanica
                                           Ciocănitoare de
  Picidae       Dendrocopos syriacus            grădini           strict protejată              parcuri
                                             Ciocănitoare
  Picidae         Dendrocopos major          pestriţă mare        strict protejată              parcuri
                                             Ciocănitoare                                    televiziune,
  Picidae      Dendrocopos minor             pestriţă mică        strict protejată   Herastrâu,Gradina Botanica
 Alaudidae         Alauda arvensis        Ciocârlie de câmp       strict protejată           Lacul Morii
 Alaudidae        Galerida cristata           Ciocârlan            management                   parcuri
Hirudinidae        Hirundo rustica            Rândunică           strict protejată             comuna
Hirudinidae        Riparia riparia          Lăstun de mal         strict protejată         Tei, Plumbuita
Hirudinidae        Delichon urbica          Lăstun de casa        strict protejată              parcuri
Motacillidae       Motacilla alba          Codobatură albă        strict protejată             comuna
                                            Codobatură de                            pe lângă Dâmboviţa, Piata
Motacillidae       Motacilla cinerea             munte            strict protejată   Unirii, Tei, Plumbuita
                                               Sfrâncioc
 Laniidae      Lanius minor                cu fruntea neagră      strict protejată           Lacul Morii
 Laniidae           Lanius collurio        Sfrâncioc roşiatic     strict protejată           Lacul Morii
 Sylviidae      Acrocephalus scirpaceus      Lăcar de stuf        strict protejată           Pantelimon
                     Acrocephalus
 Sylviidae            arudinaceus              Lăcar mare         strict protejată          Lacul Berceni
 Sylviidae            Sylvia borin           Silvie de zăvoi      strict protejată             parcuri
 Sylviidae       Phylloscopus trochilus   Pitulice fluierătoare   strict protejată             parcuri
 Sylviidae       Phylloscopus collybita       Pitulice mică       strict protejată             parcuri
                                                                                       Agronomie, Herastrâu,
Muscicapidae      Muscicapa striata           Muscar sur          strict protejată    Gradina Botanica, Baneasa
                                                                                       Agronomie, Herastrâu,
Muscicapidae      Ficedula hypoleuca         Muscar negru         strict protejată    Gradina Botanica, Baneasa

                                                                                     Herastrâu, Gradina Botanica,
Muscicapidae      Ficedula albicollis       Muscar gulerat        strict protejată       Baneasa (migratie)
    Turdidae           Saxicola torquata        Mărăcinar negru     strict protejată             parcuri
    Turdidae           Saxicola rubetra          Mărăcinar mare     strict protejată        în toate parcurile
    Turdidae        Phoenicurus pheonicurus     Codroş de pădure    strict protejată           Agronomie
    Turdidae           Erithacus rubecula         Măcăleandru       strict protejată       toate parcurile iarna
    Turdidae             Turdus merula              Mierlă             protejată                 comuna
                                                                                       Herastrâu, Gradina Botanica,
    Turdidae           Turdus philomelos        Sturzul cântător     management               iarna peste tot
    Paridae               Parus ater            Piţigoi de brădet   strict protejată         Padurea Baneasa
    Paridae              Parus major              Piţigoi mare      strict protejată             comuna
    Paridae             Parus caeruleus         Piţigoi albastru    strict protejată             comuna
   Sittidae             Sitta europaea              Ţiclean         strict protejată       Parcuri, Agronomie
  Emberizidae         Emberiza calandra           Presură sura      strict protejată          Gara Progresul
  Emberizidae         Emberiza scoeniclus        Presură de stuf    strict protejată        iarna Lacul Morii

   Fringillidae      Fringilla montifringilla   Cinteză de iarnă    strict protejată        Gradina Botanica

   Fringillidae        Fringilla coelebs            Cinteză         strict protejată        Herastrâu, parcuri
   Fringillidae       Carduelis carduelis           Sticlete        strict protejată              Parcuri,
   Fringillidae         Carduelis spinus             Scatiu         strict protejată              Parcuri,
   Fringillidae        Carduelis chloris            Florinte        strict protejată        Piata Presei libere
   Fringillidae        Pyrrhula pyrrhula            Mugurar         strict protejată              parcuri
                        Coccothrâustes                                                 Tineretului, IOR, Gradina
   Fringillidae          coccothrâustes             Botgros         strict protejată   Botanica
   Fringillidae        Acanthis flammea              Inăriţa        strict protejată            Lac Morii
   Fringillidae        Passer montanus          Vrabia de câmp        neprotejată                 comuna
   Fringillidae        Passer domesticus        Vrabia de casă        neprotejată                 comuna
    Sturnidae           Sturnus vulgaris             Grâur           management                Agronomie,
    Oriolidae           Oriolus oriolus             Grangur         strict protejată              comuna
    Corvidae          Garrulus glandarius             Gaiţă          management                   Parcuri,
    Corvidae               Pica pica               Coţofană          management                   comuna
    Corvidae              Corvus corax                Corb          strict protejată            Pantelimon
    Corvidae             Corvus cornix           Cioara grivă        management                   comuna
    Corvidae           Corvus monedula              Stăncuţa         management                   comuna
    Ardeidae              Egretta alba            Egreta alba          protejată        Herastrâu, Plumbuita, Tei
                                                   Cioara de
    Corvidae           Corvus frugilegus          semănătură         management                   comuna
    Ardeidae       Ixobrychus minutus              Starc pitic      strict protejată   Herastrâu, IOR, Dâmboviţa
(Societatea Ornitologica Româna, 2005)

Specii de pesti întălnite în lacurile din Bucureşti
                                                                    Denumirea           Statut
                  Familia       Specia                              populara            legal
                  Ciprinidae    Cyprinus carpio                     crap
                  Ciprinidae    Carassius auratus gibelio           caras
                  Ciprinidae    Abramis brama                       platică
                  Ciprinidae    Rutilus rutilus                     babuşcă
                  Ciprinidae    Abramis sp.                         cosac
                  Ciprinidae    Tinca tinca                         lin
                  Ciprinidae    Scardinius erythrophthalmus         roşioară
                  Ciprinidae    Stizostedion/ Sander lucioperca     şalău
                  Ciprinidae    Pelecus cultratus                   săbiţă
                  Ciprinidae    Esox lucius                         ştiucă
                  Ciprinidae    Leuciscus idus                      văduviţă
                  Percidae      Perca fluviatilis                   biban
                  Ciprinidae    Rhodeus sericeus amarus             boarca
                  Cobitidae     Misgurnus fosilis                   tipar               protejată
                  Ciprinidae    Alburnus alburnus                   oblete
5.1.2. Specii de flora şi fauna salbatice valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
       Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De
asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul,
molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului

5.1.3. Starea ariilor protejate

       Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protectiei şi menţinerii
biodiversitatii prin mijloace legale.
       În Bucureşti nu exista arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a
carui structura nu prezinta criteriile necesare declararii de arii protejate, dar exista specii
protejate prin lege. În consecinta nu au fost propuse SCI sau SPA.

       Exista 30 de specii arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii :
       Castan (Aesculus hipocastanum),
       Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana),
       Frasin (Fraxinus excelsior),
       Arborele ginco (Ginko biloba),
       Arborele lalea (Lidodendron tulipifera),
       Lageostromeria indica,
       Libocedrus decurens,
       Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana),
       Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra),
       Magnolie (Magnolia Yulan),
       Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata),
       Dudul alb (Morus alba),
       Paulownia tomentosa,
       Platan (Platanus acerifolia),
       Platan (Platanus orientalis),
       Pin (Pinus Jeffrei),
       Pinul negru (Pinus nigra),
       Plop alb (Populus alba),
       Plopul piramidal (Populus alba piramidalis),
       Cireş florifer (Prunus specieis),
       Salcâmul japonez (Sophora japonica),
       Arborele vieţii (Sequoia gigantea),
       Tisă (Taxus baccata),
       Chiparosul de baltă (Taxodium distichum),
       Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos),
       Tei (Tilia sp.),
       Teiul argintiu (Tilia tomentosa),
       Toreia (Torreya nucifera),
       Toreia (Torreya californica),
       Stejarul roşu (Quercus borealis),
       Stejar (Quercus robur).

       În ceea ce priveste biodiversitatea culturala în Bucureşti exista 230 de biserici din
care 74 sunt declarate munumente istorice, 26 de înstitutii de cultura, 41 de case
memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectura.
5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

        Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi
ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.
       Supraexploatarea resurselor, stimulata de creşterea exponentiala a pupulatiei
        umane şi de creşterea economica
       Utilizarea unor tehnologii inadecvate
       Distrugerea habitatelor, adica a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde
        supravietuirea speciilor
            Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la
                                                                                   eradicarea lor
       Poluarea genetica cu organisme modificate genetic
       Poluarea prin modificarea factorilor de mediu
       Defrisarile şi distrugerea spaţilor verzi
       Nivelul inconstant al lacurilor din capitală
       Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit;
       Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc


5.2 Biosecuritatea
Confirm Directiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultiva plante
modificate genetic


5.3 Starea pădurilor

Rolul padurii:

1. Furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul
consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din
atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).
2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea
poluării şi având o influenţa benefica asupra mediului.
3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau
vânt.
4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de
muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata.
5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari
cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.
6. Adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia, datorită adapţării la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.
8. Estetic pentru peisaje
9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica
Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca
una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă
pentru recreare şi agrement.
       Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-
Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte
căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari,
pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu
bicicleta sau pe jos.
       Arboreţele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai
Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor
agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război
mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboreţele din pădurea
Băneasa).
       Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere.
Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici
de depresiune (ravene).
       Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-
argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din
precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitatevariază în
funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga
unitate.
       Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat,
profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri.
Arboreţele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboreţele artificiale ocupă
suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe
grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:
-   pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;
-   pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;
-   în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;
-   cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total)
derivate.
       Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate
(în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe
clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa
arboretelor este majoritară din lăsţări.
       Compoziţia - ţel indicată pentru arboreţele care alcătuieşte această pădure trebuie
să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în
principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.
       În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea
normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia
introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor
parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din
interiorul arboretelor.


5.3.1 Fondul forestier

   Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga
suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din
această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind
reprezentată de :
   -   terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha
   -   terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha
   -   terenuri afectate împăduririi : 20 ha
   -   terenuri neproductive : 40 ha
   -   ocupaţii, litigii : 21 ha



       Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră
şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret
şleau normal de câmpie".
       Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar
speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de
70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic
Bucureşti, amplasat pe teritoriul administraţiv în raza municipiului Bucureşti, nu există
specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglemntări speciale.
       În arboreţele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele
indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri
de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de
regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de
regenerare.
       În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate
în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administraţivă a municipiului
Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori
ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare.
Tabel 5.3..1.2
Tipul natural fundamental de Suprafa % din                     Compoziţie
pădure                                  ţa           suprafaţă
                                        (ha)
Stejăret de câmpie înaltă               339         1.61       5 Stejar 3 Frasin 2 Tei
Stejăret de câmpie de divagaţie         185.7       0.88       7 Stejar 2 Frasin 1
                                                               Carpen
Stejăret de rovină                      93.4        0.44       8 Stejar 2 Frasin
Stejăret de stejar pedunculat           9.3         0.04       7 Stejar 3 Frasin
de depresiune din silvostepă

Stejăreto-şleau normal de câmpie       4452.6    21.19         6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Şleau normal de câmpie                 4241.8    20.19         5 Stejar 2 Frasin 2
                                                               Tei 1 Carpen
Stejăreto-şleau de câmpie              2741.5    13.05         6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Stejăreto-şleau de depresiune          13.1      0.06          6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Stejăreto-şleau de luncă               115.5     0.55          6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Şleau plopiş normal de luncă           178.3     0.85          4 Stejar 4 Plop alb 2
                                                               Frasin
Ceret normal de câmpie           1874.8          8.92          8 Cer 2 Carpen
Ceret de silvostepă pe cernoziom 227.8           1.08          9 Cer 1 Diverse ţări
degradat
Ceret de depresiune              5.3             0.03          8 Cer 2 Carpen
Gârniţet de câmpie               236             1.12          8 Gârniţă 1 Frasin         1
                                                               Jugastru
Amestec de stejar cu cer şi gârniţă    84.3      0.40          3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer   1
                                                               Frasin
Amestec de stejar pedunculat cu 516.9            2.46          4 Stejar 3 Cer 1 Frasin    2
cer                                                            Jugastru
Cero-şleau normal de câmpie     1694.7           8.07          5 Cer 2 Tei 2 Frasin       1
                                                               Jugastru
Şleao-ceret de câmpie                  1142.5    5.44          4 Cer 2 Tei 2 Frasin       2
                                                               Jugastru
Stejar brumăriu pur pe cernoziom       636.8     3.03          10 Stejar brumăriu
puternic degradat
Amestec      normal     de    stejar   361.2     1.72          5 Stejar 5 Stejar brumăriu
pedunculat şi brumăriu
Amestec de stejar pedunculat şi        110.2     0.52          3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2
brumăriu cu cer şi gârniţă                                     Stejar brumăriu
Amestec de stejar brumăriu cu cer      849.3     4.04          4 Stejar br. 3 Cer 3
şi gârniţă                                                     Gârniţă
Zăvoi de plop alb                      233.1     1.11          8 Plop alb 2 Frasin
Zăvoi de plop negru                    5.9       0.03          8 Plop negru 2 Frasin
Zăvoi amestecat plop alb şi negru      522.6     2.49          5 Plop alb 3 Plop negru 2
                                                               Frasin
Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2      0.50          10 Plop tremurător
Zăvoi de salcie din lunci interioare 8.3       0.04          8 Salcie 2 Frasin
Aniniş pe soluri gleizate            27.9      0.13          10 Anin
TOTAL                                21013     100           -
Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti.
 vârsta medie arborete - 60 ani.
                                   Tabel 5.3.1.3 EVIDENŢA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILOR
Specificări      U.M. Specia
                      Stejari Gorun Gârniţă Cer  Total Salcâm Plop Plop     Salcie Fag Frasin Div. Brad Molid Douglas Pini
                                                 stejari      e.a. alb+Plop                   ţări
                                                                   negru
Suprafaţa        Ha    4897         237     1326 6460 108     3                        109    824
totală
Suprafaţa        Ha    2400         50      500   2950   10    3                        5     200
afectată de
uscare
grad       de    Ha    200          50      500   750    10    3                        5     200
intensitateI
grad       de    Ha    50
intensitateII
grad       de    Ha    150
intensitateIII
grad       de    Ha
intensitateIV
Vol.     total   Mii   4.2          0.2     0.6   5      0.2   0.1                      0.2   2
arbori uscaţi    mc
inventariaţi
Masa             Mii   4.2          0.2     0.6   5      0.2   0.1                      0.2   2
lemnoasă         mc
extrasă sau
de extras a
arborilor
uscaţi,d.c.
marcaţi şi Mii        4.2             0.2      0.6    5        0.2       0.1                      0.2   2
extraşi     în mc
anul în curs
marcaţi în Mii
anul           mc
anterior şi
extraşi     în
anul în curs
total extraşi Mii     4.2             0.2      0.6    5        0.2       0.1                      0.2   2
în anul în mc
curs
total extraşi Mii
în       anul mc
următor
        Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004
       5.3.2 Funcţia economică a pădurilor
       Pădurile de pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov ocupă o suprafaţă de 25583
ha din totalul de 182017 ha cât are întreg teritoriul, adică 14 %, având următoarea compoziţie:
        Quercinee          40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu)
        Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)
       Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar
pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 –
140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.
       Toate pădurile din teritoriu sunt încadrate în grupa I-a cu rol de protecţie, multe dintre ele
fiind păduri de agrement.


       În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti-,
există doar 3712 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt
care reliefează caracterul specific al Bucureştiului, respective o imensă aglomerare de locuinţe,
curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.
       Componenta pe specii a pădurilor se prezintă astfel:
Tabel 5.3.2.1
        Stejar                                       50,8%
        Cer                                          10,6%
        Tei                                          12,6%
        Frasin                                        4,4%
        salcâm                                        0,6%
        diverse tării                                12,6%
        alte specii                                   8,4%

       5.3.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
       Din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti, în cursul anului 2002 s-a recoltat din
pădurile administrate de OS Bucureşti o cantitate totală de 24.1 mii mc material lemnos, din
care
       -produse principale :14.1 mii mc
       -produse secundare:6.9 mii mc
       -produse igienă: 3.1 mii mc


       5.3.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
       Pe raza Municipiului Bucureşti, relieful este compus în totalitate de câmpie, deci toată
suprafaţa pădurilor este în zonă de câmpie.

57                                                                     16 Noiembrie 2006
     5.3.5 Starea de sănătate a pădurilor
      probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon,
       Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod
       deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către
       întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evcuărilor de ape reziduale din
       zona Snagov ;
         pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov,
           care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea
                                                                                          populaţiei ;
      pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi
       cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, Săbăreni ;
      din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure
        degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă


       5.3.9 Suprafeţe de pădure regenerate
    Tabel 5.3.9.1
Categoria                                            Bucureşti (ha)               Ilfov (ha)
Suprafeţe tratate pentru combaterea însectelor şi    292                          830
parazitilor vegetali
Suprafeţe regenerate                                 0                            68
Suprafeţe impădurite şi reimpădurite                 0                            35
       Datele prezentate au fost obţinue de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi       nu includ plantările
efectuate de către Directia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector




58
          Capitolul 6 DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. DEŞEURI
Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia
românească


     -   Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează
         şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi
         cerinţele privind planurile de management
     -   Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a
         depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile
         depozitate
     -   Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea
         materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea
         deşeurilor de ambalaje
     -   Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi
         Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de
         deşeuri
     -   Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu
         definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În
         completare Directiva IPPC ( Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării ) defineşte măsuri
         de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre
         acestea
     -   Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile
         maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.
     Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu ( Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 426 / 2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61 /
2006 ).


         O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În
fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt
chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii
de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere-
>depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară-
>transport->depozitare finală este atent urmărit.
     Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante:

59
 ocrotirea sănătăţii publice;
 protecţia mediului înconjurător;
 păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere
      estetic.
      În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este
realizată de următoarele societăţi:
      -   SC REBU SA în sectoarele 1,4,5
      -   SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic Service SRL în sectorul 1
      -   SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3
      -   SC SUPERCOM SA în sectorul 2
      -   SC URBAN SA în sectorul 6
      Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele
amplasamente:
      -   Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX
      -   Depozitul VIDRA
      -   Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA
      6.2 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE
      6.2.1. CANTITĂŢI ŞI COMPOZIŢIE
      6.2.2. DEŞEURI BIODEGRADABILE
Municipiul Bucureşti

          Tabel- Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii ani.

 Nr.       Tipuri principale Cod                 anul      anul       anul        anul        anul
 crt.      de deşeuri        deşeu               2000      2001       2002        2003        2004
                                                 (tone)    (tone)     (tone)      (tone)      (tone)
 1.        Deşeuri                    20 15 01   222538,   275945,    719388,     906450,     815201,
           municipale            şi              96        70         72          78          57
           asimilabile         din
           comerţ, industrie,
           instituţii, din care:
 1.1       Deşeuri menajare           20 03 01   155402,   176077,    186281,     173812,     194405,
           colectate             în              64        74         95          92          16
           amestec de la
           populaţie
 1.2       Deşeuri asimilabile        20 03 01   2874,52   12276,5    9604,70     1057,05     1983,46
           colectate             în                        8          4
           amestec             din
           comerţ, industrie,
           instituţii
 1.3       Deşeuri municipale         20 01      21,236    22,957     449826,     634615,     502537,
           şi          asimilabile    15 01                           11          64          43
           colectate separat
           (exclusiv deşeuri
           din construcţii şi
60
        demolări), din care:
        hârtie şi carton     20 01 01       10,83     11,86     284314,    190669,     178447,
                             15 01 01                           34         28          204
        Sticlă               20 01 02       8,47      9,04      4568,79    14528,5     16213,5
                             15 01 07                                      3           3
        Plastic              20 01 39       1,936     2,057     87713,8    156620,     119679,
                             15 01 02                           8          394         309
        Metale               20 01 40       -         -         44727,5    197403,     110094,
                             15 01 04                           5          53          06
        Lemn                 20 01 38       -         -         -          -           -
                             15 01 03
        biodegradabile       20 01 08       -         -         23942,3    4,94        17,04
                                                                6
        altele                   20 0115 -            -         4559,19    75388,9     78086,2
                                 01                                        7           9

 1.4    Deşeuri                  20 03 07   -         -         -          -           -
        voluminoase
 1.5    Deşeuri din grădini      20 02      10574     24863     10535,1    4566,6      10268,2
        şi parcuri
 1.6    Deşeuri din pieţe        20 03 02   7398,84   8580,61   9016,04    9621,19     9512,6
 1.7    Deşeuri stradale         20 03 03   46267,7   54124,8   61436,9    82777,3     96494,7
                                            2         1         25         84          15
 1.8    Deşeuri generate         20 01      -         -         -          -           -
        şi necolectate           15 01
 2      Nămoluri de la           19 08 05   -         -         -          -           -
        staţii de epurare
        orăşeneşti,        din
        care:
 2.1    Cantitate                19 08 05   -         -         -          -           -
        valorificată (s.u.)
 2.2    Cantitate                19 08 05   -         -         -          -           -
        depozitată (s.u)
 3      Deşeuri            din   17         5510,10   12016,7   42336      23577,5     25045,6
        construcţii         şi                        4                    7           23
        demolări, din care:
 3.1    Deşeuri inerte                      -       -          -           -           -
 3.2    Deşeuri în amestec                  5510,10 12016,7 42336          23577,5     25045,6
                                                    4                      7           23
        Total    deşeuri               228049, 287962, 761724,             930028,     840247,
        generate                       06           44         72          35          19
               Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector

Observaţii:
       Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 şi
2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul
cantităţii totale de deşeuri generate.
       Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003,
2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în
prezent.


61
       Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei
responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).


       Conform Anchetei Staţistice privind deşeurile realizata în anul 2004 rezultă că 99,92 %
din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.
       Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin
proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în
derulare în colaborare cu asociaţiile de locaţări (pentru populaţie), scoli, instituţii şi agenţi
economici, fiind în continua extindere funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.



Tabel - Cantitaţi de deşeuri generate în municipiul Bucureşti în anul 2006

Nr.
crt.   APM              Denumire material                     Cantitate / tone        Stoc/ tone
                                                  colectata   valorificata eliminata
                  1.Deşeuri municipale            574616.61           0.00 574616.61
                  2.Sticla                               0.00         0.00
       BUCUREŞTII 3.PET                              3091.83                  2191.56
                  4.PE                                 84.49        84.16                  35.73
                  5.Hartie/ carton                146182.16 146182.16                        0.00
                  6.uleiuri uzate                     365.04      323.28                  293.01
                  7.PCB/ PCT                                0            0        413
                  8.acumulatori auto                 1622.64    1585.44                   617.28
                  9.anvelope uzate                   2627.52    2462.52                   236.87
                  10.des. Lemnoase                     13.20          9.15                 22.30
                  11.rumegus                             8.62         6.42                   1.55
                  12.Deşeuri
                  spitalicesti                       7218.20                   7218.20

       Colectarea deşeurilor în Bucureşti

           De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii au fot înregistrate oferind servicii
de tipul colecţării separate şi în amestec a deşeurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea
deşeurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea în amestec din gospodării şi
sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în
principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale
sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial.


           România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al                     “Duales System
Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor
din gospodării. Ca sector informal, colectarea selectivă de către persoane fizice neautorizate nu



62
are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectivă din acest sector sunt
necunoscute şi nu pot fi înregistrate oficial.


          Valorile ce descriu cantitatea şi tipul deşeurilor înregistrare anual de companiile
specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele staţistice
pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.


Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere şi cantainere),
prezentat în următorul tabel, prezintă volumul necesar săptamanal pentru colectarea deşeurilor
generate de aproximativ 50.000 m³/sapt (634.000 t/an deşeuri din gospodării).


       Numărul mare de containere mari ar putea fi explicat de condiţiile specifice de colectare
ale oraşului Bucureşti. Majoritatea locuitorilor trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de
colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o
încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în
containere mari sau în pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită de
automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje,
care în general nu sunt echipate cu ghene au la dispoziţie contrainere de dminesiuni mari,
plasate uneori cate unul la două blocuri.


       Referitor la cantitatea de deşeuri din gospodării estimată la aproximativ 633.203 t/an (
~50.000 m³/săpt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acoperă cererea pentru colectarea
deşeurilor din gospodării, ca şi pentru 20% din cantitatea presupusă a deşeurilor comerciale
similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 şi 2.27 – 2.28).
       Aceasta înseamna că există suficiente pubele şi containere ca şi capacitate totala dar s-
ar putea ca în anumite zone distribuţia de pubele şi containere sa fie excedentara iar în altele
sa fie deficitara. În general în zonele de case distribuţie de pubele se face per gospodarie şi nu
per număr de locuitori.

Tabelul -Numărul şi tipul containerelor de colectare (2005)
     Tipul       Nr. de     Capacita Volumul total       Volumul    Capacitatea
 containerului containe         tea      existent al    necesar al   specifică
                    re                  containerelor containerel
                                        de colectare       or de
                                                       colectare pe
                                                        săptamana
                    Nr.        (m3)       (m³/săpt)      (m3/săpt)  (m³/persoan
                                                                         a
                                                                        ×zi)
 Euro-pubele    101.718 0,12-0,24          ~21.000
 Euro-
63
 containere        4119       1,1-18        ~38.000
 Containere         20          24           ~1000
 presă
 Suma                                       ~60.000            ~50.000         0,004/zi
Sursă: Companiile de colectare, administraţia locală

       Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel încat pe lângă 180
de vehicule de compactare şi 43 de vehicule de transport disponibile sa fie achizitionate
vehicule suplimentare.
Cu o rată de compactare estimată la 50%, un vehicul cu două osii poate încarca 14 m³ sau 7 t.
Frecvenţa de colectare variind în funcţie de tipul de locuite de la o data pe săptămână până la
de 3 ori pe saptamana).
Preuspunând trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul însemnand
colectarea şi transportul la depozitul de deşeuri) şi pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este
disponibilă o capacitate de colectare şi transport de 106.500m³/ săptămână. Aceasta acoperă
cererea de 60.000m³ (din sectorul comercial şi din gospodării) cu o rezervă de 75%.



Tabel -Facilităţi de colectare şi transport (2005)
    Tipul vehiculului          Număr de      Capacita       Vârsta       Total volum pe
                                vehicule        te          medie         săptămână

                                   Nr.            m³          ani        m³/săptămână
 Autogunoiera                      180           10-20         -             90.000
 compactoare
 Tractoare cu remorci               40            5             -             3.600
 Autocontainieră de mare            14           7-40                         6.000
 capacitate
 Autospeciale                       3            4 - 24         -             400
 Total                             223                          -           100.000
Sursă: Agenti de salubritate


6.2.3. TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

       Colectare separată şi sortare

       Situatia actuala
       Există o staţie pilot de sortare manuală a SC URBAN SA în Bulevardul Iuliu Maniu, nr.
15, sector 6, Bucureşti care are o capacitate de 1000 t/lună. Deşeurile sunt pre-sortate şi vin din
punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare şi de la locuitori (proiect pilot
pentru colectarea selectivă).
       La depozitul Iridex sunt colectate şi presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este
foarte scăzută.



64
          Informaţii despre facilităţile de reciclare nu sunt disponibile, în jur de 10% din totalul
deşeurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice
neautorizate.
          Sunt înregistrate 210 de companii pentru colectare şi colectare separată a deşeurilor.
Aproximativ 150 dintre acestea întreprind activităţi de colectare a deşeurilor din ambalaje.
Presupunând că în medie fiecare firmă are în jur de 10 oameni, ca şi angajaţi sau ca persoane
fizice neautorizate, care colectează pentru ei ambalaje şi că pe zi o persoană colecteaza 50 kg
ambalaje, ceea ce nu înseamnă aşa mult, se ajunge la o rată de colectare anuală de
aproximativ 22.500 t. În plus, ambalajele transportate pe distanţe mari - de la producători la
supermarketuri şi angrosisti- vor fi colectate separat. Acestă cantitate se ridică la 15.000 t/an.


          În unele cazuri, în cantităţile de deşeuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de
producţie. Acest lucru este evidenţ pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000
t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodării.
          Fară un control strict al înregistrărilor privind colectările firmelor, nu există o baza de date
valida.
          Alte activităţi de tratare a deşeurilor în Bucureşti:


PET                     266 t /an       maruntirea    şi/sau      compactarea   şi   transportul    către
                        producători
Hârtie şi carton          59.616 t/an presarea şi transportul la manufactori
Baterii                    5.583 t/an Separarea acidului, plumbului şi PVC-ului
Cauciucuri                   388 t/an
Uleiuri uzate                355 t/an
          Companiile acţionează ca angrositi. Primesc materiale din toate părţile regiunii, le
compactează şi le transportă către producători.


          VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
Prelucrarea în vederea reciclării/valorificării consta în:
-    sortarea manuală pe grupe de materiale , dezmembrare , mărunţire, presare, balotare
     operaţii de prelucrare primara
-    reciclarea /valorificarea propriu-zisa
     Analizând baza de date privind deşeurile a ICIM se observa la nivel naţional ca în ultimii ani
s-a remarcat o tendinţa generala de creştere a volumului de deşeuri, astfel:
a) cantitatea totala de deşeuri a crescut de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500
mii tone în 2002;


65
b) cantitatea de deşeuri ramase necolectate (cantitate estimata) a crescut, deoarece a crescut
indicele de generare a deşeurilor în mediul rural de la 0,15 kg/loc.zi în 1998 la 0,4 kg/loc zi în
2002;
c) deşi numărul populaţiei a scăzut, a crescut cantitatea de deşeuri colectate pe cap de locuitor
datorită creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate.
        Deşeurile municipale conţin în cea mai mare parte deşeuri care se încadrează în lista
verde şi care trebuie valorificate.
        Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile,
din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate.
În urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot, doar 2% din materialele
reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel
mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.


6.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
Bucureştiul depozitează deşeurile în 3 depozite.

Tabelul - Depozite de deşeuri operaţionale
 Numele        Adresă             Tipul           Începutul    Suprafaţa     Capacita
 depozitului                      depozitu        exploatării                   tea
 şi                               lui             /     data
 proprietarul                                     estimată
 /operatorul                                      de
                                                  închidere
                                                      an            Ha          m³
 Depozitul       Bucureşti , sector       b       1999/2019 27               ~5.400.0
 Chiajna         1, strada Drumul                             ~6-       8ha 00
 Rudeni          Rudeni – Chitila,                            umplute sau
 S.C.Iridex      no. 10                                       aflate    sub
 Group,                                                       operare     şi
 Import                                                       pregatire
 Export S.R.L
 Depozitul       Biroul central: Bd.      b       2001/2023     24               ~8.000.0
 ecologic        Nicolae Titulescu                              1. celula :4,2   00
 Vidra pentru    no. 1, bl. A7, sc.                             Ha închise
 deşeuri         C, ap. 64, sector                              celulele 2. şi
 menajere        1 Bucureşti                                    3. :4,2 Ha
 S.C.            Punct de lucru:                                operaţionale
 SYSTEMA         Vidra judeţul Ilfov                            celula 4. :4,2
 ECOLOGIC                                                       Ha          în
 SRL                                                            construcţie
 Glina           Biroul     central:      b       2001/2045     120              ~16.000.
 Ochiul          Bucureşti,     str.                            din care 37      000
 Boului /        Schitu Darvari nr.                             ha        sunt
 SC              2 et. 1 apt. 2,                                închise
 ECOREC          sector 2                                       din     partea
 S.A.            Puncte de lucru:                               noua prima
                 Soseaua         de                             celula-    2,5
                 Centura nr. 2,                                 ha        sunt
66
                Popesti        –                                 închise;pentr
                Leordeni ,judeţul                                u    16    ha
                Ilfov                                            există     un
                                                                 permis     de
                                                                 construcţie şi
                                                                 vor         fi
                                                                 dezvoltaţi în
                                                                 paşi de câte
                                                                 1 ha
 Capacitate                                                                        ~29.400.
 totală                                                                            000
Tipul:
- depozit pentru deşeuri ne-periculoase:”b”


Tabel - Deşeuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra şi Glina
 Locaţia                      Deşeuri depozitate în                       Cantitatea
 depozitului şi                                                           totală
 numele                                                                   depozitată
 operatorului    1999   2000     2001   2002    2003     2004
                  t/an     t/an     t/an      t/an     t/an     t/an      t său m³
 Chiajna       43536       361157   361655    400678   309421   340465    1816912
 Rudeni
 SC     IRIDEX
 SRL
 Vidra           -         -        78245     41953    269884   382439    772521
 SC SYSTEMA
 SRL
 Glina         -           -        110772    435969   342786   323257    1212784
 SC ECOREC
 S.A.
 Deşeuri       43536       361157   550672    878600   922091   1046152   3802217
 depozitate-
 total

       Până în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupată. Din
2004, rămânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuală
depozitată în jurul a 1 mil tone, capacitatea rămasă fiind suficientă pentru următorii 30 de ani.
       Planificarea pentru înlocuirea acestei capacităţi de depozitare trebuie începută dupa
2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.


Scurtă descriere a situaţiei curente a celor 3 depozite ecologice
       Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitări şi îmbunătăţiri pas cu pas. Părţile
vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerinţelor Directivei UE privind
depozitele de deşeuri.
       Serviciul de depozitare va fi suplimentat       cu o staţie de sortare cu o capacitate de
aproximativ 130.000 t/an ce va funcţiona în vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta


67
staţie fiind deja alocata o suprafaţă de 3 ha şi cu o staţie de sortare cu o capacitate de
aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantităţii ce urmeaza a se depozita.
       Trebuie îmbunatăţită tehnologia instalaţiilor de operare a depozitului pentru a obţine o
rată de compactare suficientă.




       Chiajna Rudeni / Iridex SRL
       Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana
privind depozitele de deşeuri. Asta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în
combinaţie cu o membrana geotextila şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva
pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a
apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi
în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.
       Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit
ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de
investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare
a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.
Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual
250.000 -300.000 t.
Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de
persoane.
       Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descărcate lângă
rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o
rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3.
Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul
verii sau să ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.
       Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. 1 turn de colectare de
gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un
bazin care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe
suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector
este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi.
În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.
       Pe lângă depozit este organizata activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.
       Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle.
În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existenta este de 6000
t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca în
viitor aceasta capacitate sa fie crescuta până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un
68
compartiment de ardere secundara, dispoziţiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces
umed şi cu un dispoziţiv de analiza a compoziţiei gazelor de ardere care este important atat
pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu

          Glina / Ecorec SA
       Zona depozitului este o vale naturală, cu un strat natural de argilă.


       Vechiul depozit de 120 ha se închide pe masura deschiderii celulelor noi (există un
permis de construcţie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).
       Ca parte a închiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o
adâncime de 15 m au fost instalate. Începând cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.
       Depozitul are un drum de acces şi în zona de intrare este instalată o punte de cântărire,
care trebuie să verifice greutatea vehiculelor care intră şi care ies.
       Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.
       Zona de descărcare a vehiculelor de colectare este situată la aproximativ 50 m de
drumul de acces. Deşeurile sunt mutate spre o pantă şi lasate să cadă aproximativ 20 m. Rata
de compactare a unui strat de 20 m este scăzută.
       Este disponibil un număr suficient de compactoare şi buldozere.
       În octombrie 2006 a fost introdusă o staţie de tratare a levigatului, constând într-un
tratament pre-biologic într-un heleşteu deschis, cu intrare de apă şi osmoza inversă.
O suprafaţa de 3 ha este pregatită pentru instalarea unei staţii de sortare cu o capacitate de
60.000 t/an, constând în unităţi de mărunţire, un ciur (lungime: 10m şi diametru: 3m) şi curea
transportoare pentru o sortare manuală în spaţii închise. Fracţii mici, <60 mm vor fi depozitate şi
din fluxul a 4 fracţii: plastic, hârtie, sticlă şi materiale feroase vor fi sortate.
       În viitor, vehiculele vor fi descărcate pe o suprafaţă pregătită. Cantitatea totală de deşeuri
ce va merge spre depozitare va fi marunţită şi transferată printr-o curea transportoare către un
punct de descărcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.
       Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.


           Vidra / ECOSUD SRL


           Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafaţă totală
de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosintă şi încă o celulă de 4,2 ha
este în construcţie.
           Noua suprafaţă este profilată la bază pentru instalarea unui sistem de drenaj şi are un
mal înconjurător. Protecţia apei subterane constă într-un strat de argilă compactată, o
membrană de plastic şi una geotextila.
Se intenţionează a fi instalate în zona noua puţuri pentru colectarea gazului.
69
Calitatea apei subterane este controlată de 2 puţuri în amonte şi în aval.
Construcţia îndeplineşte cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri.
Înălţimea totală a depozitului este planificată a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia
depozitelor de deşeuri.
           Capacitatea ramasă va fi suficientă pentru încă 20 de ani, dacă se vor depozita anual
300-400.000 t.
Vehiculele care sosesc sunt descărcate la o rampă. De acolo, este organizat un transport intern
către depozit cu propriile vehicule.
Aria de descărcare va fi suplimentată cu o staţie de sortare manuală mai tarziu.
Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.
           Depozitul este echipat cu un număr suficient de compactoare, buldozere,
excavatoare, încărcătoare şi vehicule de transport.
           Drumul de acces este pavat şi este conectată o punte de cântărire pentru un sistem
de înregistrare şi facturare, care înregistrează informaţii despre greutatea de pe puntea de
greutate, despre client, numele şoferului şi numărul de înmatriculare a maşinii printr-un card
magnetic ce este introdus într-o cutie de control de către şofer. Sunt produse astfel date privind
înregistrările zilnice de deşeuri.
           Depozitul are o taxă de aproximativ 7 €/t.

        6.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE
        6.3.1 DEŞEURI PERICULOASE
        6.3.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE

       Cantităţile totale de deşeuri industriale periculoase generate şi soluţiile optime de
eliminare identificate pentru conformare la data aderării sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel                                                                        (tone)
               Depozitare     Recuperare    Tratare       Incinerare şi Incinerare
                                            fizico-       coincinerare
                                            chimica
Municipiul   2369           3,15            99,13    276,86         213,86
Bucureşti
      În urma analizării Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea
deşeurilor şi a anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, se constata ca la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost identificate depozite de
deşeuri industriale periculoase.


6.4. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE

        Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de
asistenta medicala, de cercetare medicala şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea
condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii.

70
        Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale
periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igiena pentru colectarea,
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea
deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala şi de
învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
        Din datele colectate în anul 2006 de către reprezentantii Autotităţii de Sănătate Publică a
Municipiului Bucureşti de la 33 de unităţi spitalicesti din Municipiul Bucureşti, reiese următoarea
situatie:
Total deşeuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg
din care: - menajere – 5.087.925 kg;
            - taietoare-întepatoare – 397.637 kg;
            - infecţioase – 1.652.618 kg;

6.5. NĂMOLURI
6.5.1. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORAŞENESTI
6.5.2. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

LEGISLAŢIE ŞI ŢINTE

Tabel - Legislaţie

Legislaţie UE                        Legislaţie românească
Directiva    nr.     86/278/EEC      Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
privind protecţia mediului, în       şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.
principal a solului, atunci când     344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru
nămolul provenit din epurarea        protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul
apelor uzate este folosit în         provenit di epurarea apelor uzate este folosit în agricultură
agricultură                          (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).


Tabel - Ţinte

Ţinte
15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale.                                          Începând cu 2007
15.1.2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă.                  Începând cu 2007
15.1.3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului   Începând cu 2007
necontaminat ca îngrăşământ.
15.1.4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în              Începând cu 2007
cuptoare de ciment sau incineratoare.


SITUAŢIA ACTUALĂ
În prezent, se afla în stadiul de modernizare o instalatie de epurarea apelor uzate.

Tabel Cantitate generată specifică de nămol

71
                              Bucureşti             Regiunea 8
                              Kg/loc./an            Kg/loc./an
          2002                    0                    0,11
          2003                    0                    0,12
          2004                    0                    0,12

OPŢIUNI PRIVIND REFOLOSIREA NĂMOLULUI ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA
ENERGETICĂ A ACESTUIA
Acest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.
         Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin
centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare
este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.
         Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura
faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.
         Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în
cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta
implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.
         O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă.
Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.
         Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi
de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca
un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.
         Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui
pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de
incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de
curăţare a boilerului.
         Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din
nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt
diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.
         Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de
minim 6000Kj/kg.
     Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS
(Total solide). Componentele principale sunt:
     -   Deshidratarea mecanică a nămolului,
     -   Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare,
     -   Arzător pe pat fluidizat,
     -   Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi,
     -   Decantor electrostaţic I,
     -   Scruber uscat,

72
     -   Decantor electrostaţic,
     -   Scruber pentru gazele de emisie
Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.
         Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale,
nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

         SITUAŢIA VIITOARE
         Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va
fi produsă o cantitate importantă de nămol.
70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate.
140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.
Fig. - Opţiuni pentru utilizarea nămolului




     Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultura, precizează
responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume:
-    Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
-    Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;



73
-    Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor
     poluanţi în nămol;
-    Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;
-    Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
     Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifica agenţii economici generatori de
nămoluri provenite din apele uzate industriale.

6 .6 .         DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)

LEGISLAŢIE

Tabel Legislaţie

                      Legislaţia UE              Legislaţia românească
                      Directiva       nr.        HG nr. 448/2005 privind deşeurile din
               2002/96/EC        privind  echipamente electrice şi electronice (Monitorul
               deşeurile             din Oficial nr. 491 din 10.06.2005)
               echipamente electrice
               şi electronice (DEEE)


             ESTIMARE PRIVIND ECHIPAMENTELE DIN REGIUNEA 8

             În 2005, numărul locuitorilor din Regiunea 8 era de 2.207.408, 10% din populaţia
României, sau 551.870 familii. Numărul de echipamente electrice şi electronice este luat din
anuarul staţistic pe 2005.
Tabel - Numărul de echipamente în Regiunea 8

                       Categorii             Numărul                 de Număr total
                                             echipamente/1000 locuitori
                Toate tipurile de radio şi
                                                       380,9                    879.879
                MP3 playere
                Televizoare                            292,2                    674.982
                Frigidere                              223,6                    516.516
                Maşini de spălat                       158,2                    365.442
                Aspiratoare                            104,7                    241.857
                Maşini de cusut                         79,7                    184.107
                Telefoane mobile                       205,2                    474.012

Tabel - Durata de funcţionare a echipamentelor

         Nr.                 Categorii                   Durata medie de Greutate medie
                                                         funcţionare (ani) kg/articol
         1            Frigider, congelator                      15                 62
         2            Maşină de spălat                          10                 75
         3            Electrice                                 10                 50
         4            Aspirator                                  8                 15
         5            Televizor                                  6                 25
         6            Calculator, monitor, tastatură             5                 20
74
Tabel - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

 Categorii                           Autohtone sau      Cantitate          Greutate
                                       importate         (tone)             medie
                                          Nr.               T             Kg/articol,
                                                                            Kg/loc.
 Radio şi casetofoane                    879.879      10.558,6         1,2 kg/item
 Televizoare                             674.982      23.624,0         35 Kg/item
 Frigidere                               516.516      32.024,0         62 Kg
 Maşini de spălat                        365.442      18.272,0         50 Kg
 Aspiratoare                             241.857      2419,0           10 kg
 Maşini de cusut                         184.107      9205,0           50 Kg
 Telefon mobil                           474.012      47,0             0,1 Kg
 Maşini de spălat vase                    1.365       49,14            36 kg
 Cuptoare                                32.397       1749,0           54 Kg
 Cuptoare cu microunde                   33.745       455,0            13,5
 Convectoare                             283.148      1699,0           6 Kg
 Aparate de aer condiţionat              47.325       1514,0           32 Kg
 Fax                                 17.257           86,0             5 Kg
 Cameră video                        42.063           35,7             0,850 Kg
 Lămpi fluorescente                  2.666.692        182,0            0,08 Kg
 Combine frigorifice pentru spaţii   2.201            286,0            130 kg
 comerciale
 Frigidere mici                      1.100            77,0             70 kg
 Boiler                              19315            1545,0           80 Kg
 Calculator, monitor, tastatură      18.996           266,0            14 kg


      Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice
şi electronice generată anual.


      PLANUL DE IMPLEMENTARE

      În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de
DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa
31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.

Tabel - Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care
poate fi colectată

             Date limită pentru 31.12.2006         31.12.2007       31.12.2008
             ţinte              2 kg/locuitor      3 kg/locuitor    4 kg/locuitor pe
                                pe an              pe an            an
             An de referinţă    2007               2008             2009
             Număr populaţie       2207549            2207723           2207756
             din Regiunea 8
             Cantitate anuală       4415,0            6623,0            8831,0
75
           colectată de DEEE
           (t/an)


       Aceasta va fi necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.
Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din
echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa
materiilor prime secundare.


ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE

       Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare
ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:

Sectorul 1

Str.Carpati nr.100
Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6
Str.Braţării intersecţie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6
Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara număr postal (fostul CAP Chiajna)

     În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea DEEE. Acestea
sunt:
      SC Remat Bucureşti Sud SA
      Sc As Metal Com SRL
      SC Remat Vest SA
În Bucureşti, companiile sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele
electrice şi electronice.

76
6.7 VEHICULE SCOASE DIN UZ


LEGISLAŢIE

Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.

Tabel - Legislaţie

Legislaţie UE                 Legislaţie românescă
Directiva   nr.    2000/53/EC Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind
privind vehiculele scoase din gestionarea vehiculelor scoase din uz
uz (VSU)                      (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005.).


NUMĂRUL DE VEHICULE ÎN REGIUNEA 8

Tabel - Distribuţia şi numărul de vehicule în Regiunea 8

                            Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003
Vechimea                    0 – 5 ani 6 – 10 ani   11 – 15 16 – 20 >20 ani                                Total
vehiculelor                                        ani        ani
Numărul                  de 129.878   145.853      125.017    134.046  159.744                            694.533
vehicule
                               19 %                  20 %             18 %                  19 %   24 %   100 %


                         Configuraţia vehiculelor M1




                >20 ani                                         0-5 ani
                 24%                                             19%



                                                                               6 - 10 ani
         16 - 20 ani                                                             20%
           19%
                                               11 - 15 ani
                                                 18%




               0-5 ani    6 - 10 ani   11 - 15 ani     16 - 20 ani   >20 ani




Fig. - Configuraţia vehiculelor M1

      În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt
berline şi 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani,
144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani şi 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în
legătură cu anul 2003.

77
  Tabel - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în Regiunea 8 în 2003

                         Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8
Tipul de vehicul           0 – 5 ani   6 – 10 ani 11 – 15 ani 16 – 20 ani         > 20 ani   Total
Vehicule mixte             6208        3987       1329          997               854        13373
Vehicule speciale          1244        3          53            24                48         1372
Vehicule comune            450         1264       910           635               530        3789
Basculante şi containere   29381       28966      11543         8626              4324       82840
Total vehicule categoria 37283         34220      13835         10282             5756       101376
N1
                           36%         34%        14%           10%               6%         100%

              Vehicule categoria N1, în Regiunea 8, în 2003


       16-20 ani                   >20 ani                    0-5 ani
         10%                         6%                        36%



        11-15 ani
          14%




                                    6-10 ani
                                      34%




  Fig. - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale


  ŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREA
  Tabel - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

   1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. Începând cu 2006
   (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti şi 1
   punct de colectare pentru Ilfov)
   1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din Începând cu 2007
   uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

   1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980    Începând cu 2007.

   1.5. Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979          Începând cu 2007.
   1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse        Începând cu 2007.
   înainte de 1980
   1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite     Începând cu 2007
   după 01.01. 1980
   1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase     Începând cu 2015
   din uz
   1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din   Începând cu 2015
   uz

            În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate,
  dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea
  necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

  78
     În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:
         SC Remat Bucureşti Sud SA
         Sc As Metal Com SRL
         SC Remat Vest SA

Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea:
Tabel - Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz
                                  2003                  2004              2005
- vehicule categoria M1           15687                 18824             20430
- vehicule categoria N1           5425                  4840              6495
Total                             21112                 23664             26925
       Această capacitate anuală trebuie mărită cu aproximativ 300% pentru a atinge ţintele ce
necesită o capacitate anuală de colectare şi tratare de aproximativ 70-75.000 maşini.
         Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită
multă investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa meterialelor
secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.
         În prezent, sunt planificate a fi înfiinţate 3 puncte de colectare pentru Bucureşti. Având în
vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare
spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.
         Cantitatea de deşeuri periculoase este estimată în următorul tabel:



                   Deşeuri Periculoase

                  Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov


                 20000
                 18000
                 16000
                 14000
                 12000
     Greutate
                 10000
         (t)
                  8000
                  6000
                  4000
                  2000
                     0
                           2003         2004     2005

     Deşeuri               15247       17343     19410
     nepericuloase
     Deşeuri periculoase   595          667      767
     Procent               3,90%        3,84%    3,95%



Fig. Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate

79
     6.8 Deseuri provenite din ambalaje
     Tabel 6.8.1- cantitatea de ambalaje introduse pe piata (anul 2005)
                                                  Cantitatea
Nr. crt     Tip ambalaj                           (tone)
        1   Sticla                                 81006.64
        2   Plastic                                  5540.95
        3   Hartie si Carton                         7217.14
        4   Metal - Aluminiu                          908.56
        5   Metal - Otel                              125.71
        6   Metal - Total                            1034.27
        7   Lemn                                      268.08
        8   Altele                                     33.97
        9   Sticla                                        43
       10   Plastic                                  1139.61
       11   Hartie si Carton                         1855.71
       12   Metal - Aluminiu                           17.86
       13   Metal - Otel                               154.7
       14   Metal - Total                             172.56
       15   Lemn                                       48.14
       16   Altele                                    156.93
       17   TOTAL GENERAL din care:                   98517
       18     Total Ambalaje de Desfacere            3415.95


     Tabel 6.8.2- Deseuri de ambalaje preluate de consiliile locale in anul 2005 (tone)
                                                                                                     Cant deseuri
                          Cant des ambalaje                                                        ambalaje eliminate
      Tip ambalaj              preluate            Cantitatea de deseuri ambalaje valorificate           prin:
                                   Din care                                          Alte
                                   toxice si                           Valorificate forme                      Deposit.
                       total       periculoase    total      reciclate energetic     reciclare    incinerare   controlata
Sticla                 13767.25               0     879.39     879.39             0           0            0   12887.86
Plastic                20113.75            0.32       75.9      31.04             0      44.86             0   20037.85
Hartie si Carton       27371.73               0     183.85     141.47             0      42.38             0   27187.88
Metal - Aluminiu         8068.03              0     100.45     100.45             0           0            0     7967.58
Metal - Otel                   0              0           0          0            0           0            0            0
Metal - Total            8068.03              0     100.45     100.45             0           0            0     7967.58
Lemn                           0              0           0          0            0           0            0            0
Altele                   80570.8              0       3.09       3.09             0           0            0   80567.71
TOTAL GENERAL          149891.6            0.32   1242.68 1155.44                 0      87.24             0   148648.9


     6.9. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI
     6.10. INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR
ASUPRA MEDIULUI


     La nivelul Municipiului Bucureşti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectivă a
deşeurilor, demarate de primăriile de sector .
     Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către
societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi tară .
          La sediul A.P.M. Bucureşti au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţi ai
administraţiei publice locale (primăriile de sector) şi societăţile de salubrizare ce îşi desfăşoară
activitate pe raza Municipiului Bucureşti.
80
         Până la această dată au fost realizate următoarele:
     -   s-au identificat de către primăriile de sectoare spaţiile (terenurile) disponibile pentru
         amenajarea depozitării deşeurilor reciclabile:
     ● sector 1: Platforma T.C. Carpaţi;
     ● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piaţa Obor;
     ● sector 3: punct final depozitare selectivă – spaţiu amenajat la depozitul Glina;
     ● sector 4: sos. Olteniţei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion
     Iriceanu, Bd. Marăsesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;
     ● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zării; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea
     13 Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (în staţie,
     vis-a vis de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei;
     sos. Alexandriei x sos Bucureşti-Măgurele x sos. Antiaeriană; Piaţa M. Kogălniceanu x Piaţa
     Operei;
     ● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei şi Miliţări.
     -   pe raza fiecărui sector s-a început conştientizarea populaţiei prin difuzarea de material
         publicitar privind colectarea selectivă, atât la asociaţiile de locaţări, cât şi la nivelul
         instituţiilor şcolare:
     -   s-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce
         desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:
             o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie
                 pubele galbene;
             o sector 2: pentru PET pubele albastre;
             o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au
                 achiziţionat cupe de 1,1, mc;
             o sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);
             o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.
     -   pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile
         au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;
     -   la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de
         salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI
         RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se
         colectează şi deşeuri de sticlă;
     -   societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate în mai multe sectoare
         are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri.
          S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat
             containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr.
             Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în
81
           funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea
           numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. APM Bucureşti a sugerat
           S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc
           Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare,
           precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performantei unde
           există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).
         S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început
           activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în
           şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în
           afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se
           desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate
           containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer
           deşeuri menajere“Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se
           făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii
           suprafeţe.
     A.P.M. Bucureşti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea
selectiva ce a fost distribuit în unităti scolare şi mijloacele de transport în comun.
     6.11. TENDINTE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR
     6.11.1. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
     6.11.2. PROGNOZA GENERARII DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE
     6.11.3. IMBUNATATIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

PROGNOZĂ PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATE

Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt:
              Evoluţia populaţiei,
              Evoluţia venitului regional,
              Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat,
              Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie)
              Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri

Tabel Prognoza privind populaţia din Regiunea 8

            2003     2004     2005 2006       2007   2008      2009      2010   2011 2012      2013
 Popu
 laţia   20046     20006     19966 1992 19887 19874 198084 197691               1972 1969 19650
 urba       09        00        33 675     42    81      6      9                965 019     81
 nă
Sursa: INS
82
Notă: Anul 2003 reprezintă anul de referinţă pentru tabelul de mai sus. Din 2004, populaţia
urbană este în scădere, datorită creşterii migraţiei populaţiei urbane spre zona rurală.

                         Tabel Prognoză privind PIB pentru Regiunea 8

                         An      Rata de creştere a PIB-ului % / an
                        2003                    5,2
                        2004                    8,4
                        2005                    4,1
                        2006                    6,7
                        2007                    6,4
                        2008                    6,3
                        2009                    5,9
                        2010                    5,6
                        2011                    5,5
                        2012                    5,4
                        2013                    5,3

     În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.

     Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din
zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru Regiunea
8 ţintele sunt:


-    2009: conectarea a 100% din populaţia urbană
-    2009: conectarea a 100% din populaţia rural după închiderea tuturor depozitelor care nu
     sunt în conformitate cu cerinţele Directivei europene privind depozitele.
     În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este
deja îndeplinita.
        Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a
creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei.
Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România.
Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru
sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de
materiale de ambalaje colectate separat.


        PROGNOZA PRIVIND GENERAREA ŞI COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR

        Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri
generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de
lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de
ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC

83
privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje
sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din
România.
        Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care
trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O
parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi
compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date
de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost
prezentat mai sus.
        Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a
cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu
privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a
deşeurilor.


PROGNOZĂ PRIVIND CONSUMUL INTERN DE MATERIALE PENTRU AMBALAJE

        Valori privind producţia anuală de materiale de ambalat au fost oţinute din chestionare
trimise producătorilor de ambalaje, în 2002. Din acest studiu se estimeză că în România, în
2002, s-au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echiveleză cu 54 kg /
persoană / an.
        Împărţirea deşeurilor pe fiecare regiune se calculeză pe baza unui index care ţine cont
de creşterea consumului populaţiei pe acea zonă pentru: alimente şi băuturi, non-alimente şi
articole utile (tabelul 4-3). Înmulţirea diferiţilor indicatori cu întreaga cantitate de deşeuri de
ambalaje reflectă consumul regional de materiale pentru ambalat. (tabelul 4-4).
În PRGD, rata de creştere a deşeurilor de ambalaje este :
-    10%/an între 2003 şi 2006,
-    7%/an între 2007 şi 2009, şi
-    5%/an între 2010 şi 2013.
     Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un
interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la
gospodării şi activităţi comerciale.
     În cel de-al II-lea tabel, categoriile diferite de ambalaje: hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal
şi lemn, au prognozate aceleaşi procente. Componenţa materialelor de ambalaj a fost estimată
în mod iniţial de a fi de 26, 5% pentru carton şi hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11,
75% pentru metal şi 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acestă componenţă nu se va
schimba pe parcursul periodei planificate.


84
Tabel : Index privind alocarea deşeurilor de ambalaj, pe    regiune, bazat pe cheltuiala
consumatorilor
Regiune Locuitori    Cheltuiala      Cheltuieli pentru             2002
                                                            Index pe       2002
           (2004) cosumatorilor alimente, bunuri non-            Deşeuri Indexul
                                                             regiune
                                  alimentare, şi servicii     pentrude    privind
                                                                ambalaje generarea
                                                              totalul
                                                                generate deşeurilor
                                                                de
                                                             deşeuriîn
                                                                 regiune
                                                            generate
            Nr.    Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Lei/an               t/an  kg/an*loc.
   1     3.674.367  2559347     51,5 1.318.064 4,8E+12 0,1391 159.904      43,52
   2     2.848.219  2751383     56,2 1.546.277 4,4E+12 0,1265 145.413      51,05
   3     3.379.406  2533570      55 1.393.464 4,7E+12 0,1352 155.481       46,01
   4     2.317.700  2558275     47,9 1.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774       40,46
   5     1.958.648  2808452     62,2 1.746.857 3,4E+12 0,0983 112.968      57,68
   6     2.740.064  2970463     58,7 1.743.662 4,8E+12 0,1372 157.748      57,57
   7     2.523.021  2905224     58,5 1.699.556 4,3E+12 0,1231 141.579      56,11
   8     2.226.457  3502610      71 2.486.853 5,5E+12 0,1590 182.813       82,11
România 21.667.882                             3,48E+13 1,0000 1.149.679 54,31
 Total ambalaje =       1.149.679       (murdare) Consumul din România, raportat
                                        de producători, 2004




85
Tabel Evoluţia deşeurilor de ambalaje pe an în tone/regiune

                      1 0 %        c r e ş ţ e r e p    e a n       7 % cr      eşţere      pe an                   5% creşţere pe an
R e g .   2 0 0 2     2 0 0 3     2 0 0 4 2 0 0 5       2 0 0 6     2 0 0 7     2 0 0 8     2 0 0 9     2 0 1 0     2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3
      1   159.904     175.895     193.484 212.833       234.116     250.504     268.039     286.802     301142      316199 332009 348610
      2   145.413     159.954     175.949 193.544       212.899     227.802     243.748     260.81      273851      287543 301920 317016
      3   155.481     171.029     188.132 206.945       227.64      243.575     260.625     278.869     292812      307453 322825 338966
      4   93.774      103.151     113.466 124.813       137.294     146.905     157.188     168.191     176601      185431 194702 204438
      5   112.968     124.265     136.691 1 5 0 . 3 6   165.396     176.974     189.362     202.618     212749      223386 234555 246283
      6   157.748     173.523     190.875 209.963       230.959     247.126     264.425     282.935     297082      311936 327533 343909
      7   141.579     155.737     1 7 1 . 3 1 188.441   207.285     221.795     237.321     253.933     266630      279962 293960 308658
      8   182.813     201.094     221.203 243.323       267.656     286.392     306.439     327.89      344284      361499 379574 398552
România   1.149.679   1.264.647   1.391.112 1.530.223   1.683.246   1.801.073   1.927.148   2.062.048   2.165.151   2.273.408 2.387.079 2.506.433



Tabelul Prognoză privind componenţa ambalajelor în Regiunea 8 (tone/an)

Regiunea 8                      2003      2004      2005        2006       2007        2008        2009       2010       2011      2012      2013
Consumul de ambalaje          201094    221203    243323      267656     286392      306439      327890     344284     361499    379574    398552
Hârtie şi carton               53290     58619     64481       70929      75894       81206       86891      91235      95797    100587    105616
Plastic                        60328     66361     72997       80297      85918       91932       98367     103285     108450    113872    119566
Sticlă                         40219     44241     48665       53531      57278       61288       67578      68857      72300     75915     79710
Metal                          23629     25991     28591       31450      33651       36007       38527      40453      42476     44600     46830
Lemn                           23629     25991     28591       31450      33651       36007       38527      40453      42476     44600     46830




87                                                                                  16 Noiembrie 2006
 PROGNOZĂ PRIVI ND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI BIODEGRADABILE

 Tabelul 4-6 prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi a celor biodegradabile. În
timpul perioadei alese, deşeurile biodegradabile se aşteptă să crescă de la 515.000 la 558.000
t/an, ceea ce insemnă o creştere de 8, 3% pe parcursul a 10 ani.
Toate componentele “biodegradabile” derivă din tabelul - care descrie starea actuală a
gestionării deşeurilor în Regiunea 8.

Tabel Prognoză privind deşeurile municipale

               An              2003                        2010                       2013

                     Total     Biodegradabile Total        Biodegradabile Total       Biodegradabile
 1.    Deşeuri
       municipale
       (deşeuri
       menajere
       şi
       asimilabile
       provenite
       din
       comerţ,
       industrie,
       instituţii,
       din care:     920.579            487.083 958.613           503.489 981.805            515.670
 1.1   Deşeuri
       menajere
       mixte         658.514            349.012 713.048           385.562 730.299            394.890
       Urban         658.514            349.012 365.382           365.382 706.079            374.222
       Rural               0                  0 20.180             20.180 32.294              20.668
 1.2   Deşeuri
 +     asimilabile
 1.3   (colectate
       mixt şi
       separat)      198.642             89.146 209.467            94.260 214.534             96.540
 1.5   Deşeuri din
       grădini şi
       parcuri        11.541             10.964   12.203           11.593   12.498            11.873
 1.6   Deşeuri din
       piaţe           9.911              8.870   10.421            9.379   10.673             9.606
 1.7   Deşeuri
       stradale       12.743              2.549   13.474            2.695   13.800             2.760
 1.8   Deşeuri
       generate şi
       necolectate    30.071             26.542        0                0         0               0
       Urban               0                  0        0                0         0               0
       Rural          30.071             26.542        0                0         0               0




                                                  89
 TINTELE PRIVIND DEŞEURILE EXPRIMATE ÎN TONE

 DEŞEURI DE AMBALAJE

 Tabel Ţinte: deşeuri de ambalaje ce urmează a fi reciclate (%)

 Procent de reciclare % 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013
 H+C                    49,8   52 53,3 53,8 55,7 60,1 66,8 71,5 75,9   84
 Plastic                3,77    6    7    8   10 11,3 12,3 13,8 15,5 23,3
 Sticlă                 12,8 15,9 18,6 20,6 21,5   32   38   44 48,4 60,2
 Metal                          32   33,2   35,7        37,8   39,2    50   56,9   64,4   72,2    87
 Lemn                            0      0    1,7         4,1    4,7   7,4    8,5   12,2   15,5 19,1
 Reciclare totală               21     23   24,7        26,1   27,6    33   37,5   41,9   45,9 51,26
 Refolosire totală              21     25     30          32     34    40     45     48     53    62


 Tabel Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)
         2003 2004 2005 2006 2007 2008               2009 2010 2011 2012 2013
Total 41503 50104 59195 68757 77916 99427 120203 140706 161690 169775 214150
H+C     26526 30468 43352 38142 42253 48783 58016 65203 72677 76310 88677
Plastic 2273 3980 5107 6421 8588 10384 12094 14247 16802 17642 27846
Sticlă   5146 7031 9047 11022 12309 19603 24908 30263 34977 36725 47964
Metal    7558 8625 10202 11882 13185 17995 21912 26040 30456 31978 40723
Lemn        0     0   486 1289 1581 2663             3273 4933 6581 6910 8940

        Din 2006 şi 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de
 ambalaje va creşte semnificativ de la aproape 200 la 400.000 t/an.
        Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi
 reciclată cu 45% de la 42.000 t în 2007 la 88.000 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au
 reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar. Pentru 2013, vor trebui să fie
 reciclate 300-350.000 t/an de hârtie şi carton.
        Pentru Regiunea 8, în 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-
 urilor va trebui să atingă 28.000 t/an. Capacitatea actuală din România este de 45-50.000
 t/an. Va fi necesară o capacitate suplimentară de aproximativ 120-130.000 t, deşi toate
 acestea vor fi măcinate şi zdrobite pentru a fi transportate la instalaţiile de procesare.
        Procentul de reciclare a sticlei în Regiunea 8 va spori întreaga cantitate de la 12.000
 t/an în 2007 la 48.000 t/an în 2013. Pentru România, va fi necesară o capacitate suplimentară
 de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.
        Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale
 anual. Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi
 sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013 şi va fi uşor de atins.

 DEŞEURI BIODEGRADABILE

 Tabel Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri eliminate
                                                   90
     Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate în 2010
     şi 2013
     Reducere cu 25% şi 50% versus cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în
     1995
     Cantitate de deşeuri biodegradabile în 1995: 497.381 t
                                                                     2010      2013
     Cantitatea generată de deşeuri
     biodegradabile                                                503.489 451.488
     Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi
     eliminată                                                     373036 248.691
     Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie
     redusă de la eliminare                                        130.453 266.979

           Ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce vor fi eliminate se
    bazează pe anul 1995 şi este de 497.381 t / an sau în jurul a 500.000 t/an.
           Urmându-se ţintele, în 2010 va trebui atinsă o reducere a cantităţii generate de deşeuri
    biodegradabile cu 25% şi în 2013 cu 50%.
           În cifre absolute, reducerea trebuie să fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 şi de
    266.797 t/an pentru 2013.
           Asta înseamnă colectarea separată a acestei cantităţi sau o capacitate maximă de
    compostare şi/ sau tratarea mecanico-biologică a cantităţii duble de deşeuri mixte.

    CERINTELE REGIONALE PRIVIND COLECTAREA SI ELIMINAREA DESEURILOR

           Regiunea 8 are o structură urbană şi aproape toţi locuitorii sunt conectaţi la serviciul de
    colectare al deşeurilor.

    Tabel Procent privind colectarea deşeurilor pentru Regiunea 8

        REGIUNEA 8                TOTAL                  URBAN                 RURAL
                                    %                      %                     %
         BUCUREŞTI                 100                    100                    0

    Tabel Ţintele generale pentru Regiune

Ţinta generală          ţintă
            Regiunea 8
                         2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011                           2012     2013
Procent de conectare în
Regiunea 8                                90             100
Procent de conectare în
zona urbană a Regiunii
8                           100
Procent de conectare în
zona rurală                25%                         100%
Colectare separată în
zona urbană                                                                                      50%
Colectare separată în
zona rurală                 8%                                                                   20%
                                                    91
%     indicativ   privind
vechile depozite închise
şi/sau în curs de a fi
închise                        0%                                         100%
%     indicativ   privind
deşeurile       menajere
depuse     în   depozite
ecologice                                                                100%
              Populaţia rurală a judeţului Ilfov este conectată la serviciul de colectare în 25%, doar
      38% din populaţia judeţului fiind deservită. Împreună cu Bucureştiul, care are un procent de
      conectare de 100% procentul total de conectare în regiune se ridică la 89%, ceea ce
      satisface ţintele până în 2013. Conform ţintelor, procentul actual de conectare de 25% din
      zona rurală trebuie extins la 100% în 2009, când toate depozitele care nu sunt în conformitate
      cu cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri trebuie închise. Asta ar însemna
      creşterea capacităţii de colectare la aproximativ 27.000 t/an.
             Astăzi, sistemul de colectare separată din Regiunea 8 acoperă 7-10% din deşeurile
      menajere şi din activităţile comerciale. Sistemul de colectare separată a deşeurilor trebuie
      extins astfel încăt să acopere 20% din gospodării în 2012. Asta însemnă o creştere a
      capacităţii prezente de 66400 t/an la ~ 200.000 t/an.




                                                     92
       6.12. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE


       Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la
utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a
publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de
ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de
desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi masurile prioritare stabilite conform cerinţelor
europene şi anume:
-   întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme
    industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);
-   îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de
    echipamente second hand;
-   încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea
    ODS-urilor;
-   proiecte în domeniul ODS-urilor
6.12.1.    IMPORTUL        ŞI     EXPORTUL     ANUMITOR        SUBSTANŢE             ŞI   PREPARATE
PERICULOASE
- se realizeaza conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamant prealabil
în cunosţintă de cauza pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi
preparate chimice periculoase – procedura PIC.
6.12.2. EVALUAREA RISCULUI UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE
ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE ŞI A MEDIULUI
Agenţia    pentru     Protecţia   Mediului   Bucureşti   a   identificat   agenţii    economici   care
importa/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intra sub incidenta următoarelor
prevederi:
             -   Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la
          substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004
                                     privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ;
-   Strategia UE privind mercurul;
-   H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;
-   H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004          privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a
    utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.




                                                  93
6.12.3. PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST
      La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificati agentii economici care desfăşoara
activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intra sub incidenta :
- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003
6.12.4. SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS)
-     sunt acele substanţele reglementate prin             OUG 89/1999 privind regimul comercial şi
introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
(ODS) aprobata cu modificari şi compleţări de Legea 159/2000 (agenti frigorifici, bromura de
metil, solvenţi clorurati, spume, HFC).
6.12.5. BIOCIDE (UTILIZARE, IMPORT, EXPORT)

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a
produselor biocide: în curs de transpunere la Ministerul Sănătăţii
6.12.6. POLUANŢII ORGANICI PERSISTENTI
-    Conventia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenti (22.05.2001)
-    Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Conventiei de la Stockholm privind poluanţii organici
persistenti
-     Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei de la
Stockholm.
Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Conventiei de la Stockholm sunt :
   ● clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în tara.              ●
   hexaclorciclohexanul - lindan.                                                         ●
   pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat -
   substanţe rezultate în urma unor procese chimice.
6.12.7. PRODUSE FITOSANITARE – PESTICIDE
6.12.8. MERCUR
    Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate gasi în:
-     dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte
      componente      cu    continut   de    mercur    (vehicule    uzate)    aparate    de   masura   şi
      control(termometre, manometre)
-     amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care il folosesc,
      surse de iluminat (tuburi fluorescente, lampi de neon, etc)
-     industria cloro-sodica, industria cuprului, plumbului, zincului
-     produse medicinale , veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitica,etc
-     deşeurile contaminate rezultate din demolari
-     reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili
-     filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu continut de mercur
         deşeuri de la spalarea gazelor cu continut de mercur

                                                      94
                             Capitolul 7 Radioactivitatea


       7.1 Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)
       Înfiinţata în 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a
poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Înca de la
înfiinţare, RNSRM a fost coordonata ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de
Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine institutului de Cercetare şi
Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.
       Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în
scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenta
radiologica.
În acest sens, exista în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi
factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de
suprafaţa şi de adâncime, vegetaţie spontana, sol necultivat), program elaborat şi controlat de
LRM.
       Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare,
pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor
de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba în parte, precum şi
transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu "Îndrumărul metodologic de lucru la
staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic
revizuit de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumărului metodologic de lucru la staţiile Reţelei
Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi
activitatea profesionala a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în
cadrul RNSRM.


       Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la
staţiile RNSRM comporta:
       -   monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor
           de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a
           oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;
       -   determinărea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este
           măsurata după 5 zile de la colectare);
       -   determinărea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive
           radon şi toron emanate de scoarţa terestra în mod natural) în probele de aerosoli;

                                                  95
          are ca scop atât interpretarea corecta a rezultatelor măsurărilor imediate, cat şi
          urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.
       Începând cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, în cadrul
RNSRM, şi prin măsurări de debit de doza gama.
       Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componenta a RNSRM.
Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasata în vecinătatea platformei
meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de
Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la
numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru
oraşul Bucureşti şi zona limitrofa.
       Nivelul radioactivităţii mediului este urmărita şi de unităţile de Apărare Civila.
       Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi menţionate Reactorul
Atomic de la Institutul de fizica Atomica de la Măgurele, care este în buna parte depăşit şi va
trebui dezafectat şi modernizat, deoarece exista pericol unor poluări accidentale.
       De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru
efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor.
Personalul este autorizat de Comisia Naţionala de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).
       Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi
spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.
       Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local,
cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabila sau alimente.
       CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactiva din
zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea
de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.
       Curenţii de aer predominanţi, vanturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natura sa
diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una
din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza
transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.


       7.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul Bucureştiului în anul 2006
       7.2.1 Programul standard de supraveghere
       În cursul anului 2006 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de
mediu .
       În cele ce urmeaza sunt prezentate în mod grafic evolutia indicatorilor de
radioactivitate pe parcursul anului 2006.




                                                96
       Fig 7.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13

                                                                Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00,
                                                               activitati specifice imediate (Bq m-3)


                                           20.00
           Activitate specifica
            imediata (Bq m )
                            -3                             Limita de avertizare 50 Bq m-3                    media lunara
                                           15.00                                                             maxima lunara

                                           10.00

                                            5.00

                                            0.00




                                                                                ai



                                                                                                          lie


                                                                                                      em t
                                                                           e




                                                                                          e




                                                                                                 no brie
                                                                          ie
                                                    rie

                                                             ie




                                                                                                  oc brie




                                                                                                    ce e
                                                                                                           ie
                                                                                                            s
                                                                     ti




                                                                                        ni




                                                                                                 de bri
                                                                               m




                                                                                                se g u
                                                            ar



                                                                       ril




                                                                                                         br
                                                                                               iu
                                                                  ar
                                                 ua




                                                                                     iu
                                                                     ap




                                                                                                        m
                                                          ru




                                                                                                        m
                                                                                                        m
                                                                                                      au
                                                                 m
                                                n




                                                                                                    to

                                                                                                     ie
                                                        b
                                             ia




                                                                                                   pt
                                                     fe




                                                     -3
Limita atentionare: 10 Bq m la masurarea imediata.
                            -3
Limita avertizare: 50 Bq m la masurarea imediata.
                           -3
Limita alarmare: 200 Bq m la masurarea imediata.




       Fig 7.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 14-19

                                                                  Aerosoli atmosferici 14:00 - 19:00,
                                                                 activitati specifice imediate (Bq m-3)
           Activitate specifica imediata




                                           20.00
                                                            Limita de avertizare 50 Bq m-3                   media lunara
                                           15.00                                                             maxima lunara
                      (Bq m )
                            -3




                                           10.00

                                            5.00

                                            0.00
                                                                                                                 ie
                                                                                                                 st




                                                                                                                 ie
                                                            rie

                                                           rie




                                                                                           e

                                                                                                lie
                                                              ie
                                                            tie




                                                                                                                ie
                                                                                ai




                                                                                                      de brie
                                                                                        ni



                                                                                                             gu

                                                                                                              br
                                                          ril




                                                                                                              br
                                                                                                             br
                                                                               m



                                                                                               iu
                                                         ar
                                                 a

                                                        ua




                                                                                     iu
                                                       ap




                                                                                                            m




                                                                                                            m
                                              nu




                                                                                                            m

                                                                                                            m
                                                                                                    au
                                                       m
                                                      br




                                                                                                         te




                                                                                                        ce
                                                                                                         to

                                                                                                         ie
                                            ia

                                                    fe




                                                                                                      no
                                                                                                         p

                                                                                                      oc
                                                                                                      se




                                                                                   97
Fig 7.3 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 20-01

                                           Aerosoli atmosferici 20:00 - 01:00,
                                          activitati specifice imediate (Bq m-3)

                          20.00                                                      media lunara
   Activitate specifica
                                         Limita de avertizare 50 Bq m-3
    imediata (Bq m )
                    -3

                          15.00                                                      maxima lunara

                          10.00

                           5.00

                           0.00




                                                               ai



                                                                                         lie


                                                                                    em t
                                                         e




                                                                         e




                                                                               no brie
                                                        ie
                                  rie




                                                                                oc brie
                                          ie




                                                                                  ce e
                                                                                          ie
                                                                                           s
                                                  ti




                                                                        ni




                                                                               de bri
                                                               m




                                                                              se gu
                                                     ril
                                           r




                                                                                        br
                                                                             iu
                                               ar
                             ua

                                        ua




                                                                    iu
                                                   ap




                                                                                      m



                                                                                      m
                                                                                      m
                                                                                    au
                                               m
                              n

                                    br




                                                                                  to

                                                                                   ie
                           ia




                                                                                 pt
                                  fe




Fig 7.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 2-7

                                          Aerosoli atmosferici 02:00 - 07:00,
                                         activitati specifice imediate (Bq m-3)

                          20.00
   Activitate specifica




                                        Limita de avertizare 50 Bq m-3               media lunara
    imediata (Bq m-3)




                          15.00                                                      maxima lunara

                          10.00

                           5.00

                           0.00
                                                               ai



                                                                              lie


                                                                                        em t
                                                   e




                                                                         e




                                                                                   no brie
                                                          ie
                                  ie




                                                                                    oc brie
                                          ie




                                                                                      ce e
                                                                                              ie
                                                                                               s
                                                  ti




                                                                        ni




                                                                                   de bri
                                                               m




                                                                                  se gu
                                ar

                                          ar




                                                                                            br
                                                         ril




                                                                             iu
                                               ar




                                                                    iu
                                                       ap




                                                                                          m



                                                                                          m
                            nu

                                        ru




                                                                                          m
                                                                                        au
                                               m




                                                                                      to

                                                                                       ie
                                     b
                           ia




                                                                                     pt
                                  fe




Fig 7.5 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).-




                                                                   98
                                                                 Depuneri atmosferice totale,
                                                     activitati specifice imediate (Bq m-2zi-1), anul 2006



            Activitate specifica imediata
                                                                                                      media lunara
                                            50.00
                                                                                                      maxima lunara
                                            40.00
                     (Bq m-2zi-1)
                                            30.00
                                            20.00
                                            10.00
                                             0.00
                                             fe rie




                                                       ie




                                                                                               em t
                                                                                                     lie
                                                                                     e




                                                                                          de brie

                                                                                                      ie
                                                     rie




                                                                                             to e
                                                                                                      ie
                                                      tie




                                                                           ai




                                                                                                      s
                                                                                   ni




                                                                                                      i
                                                    ril




                                                                                         se gu

                                                                                                  br




                                                                                                  br
                                                                                                  br
                                                                          m



                                                                                                  iu
                                                  ar
                                                   a

                                                  ua




                                                                                iu
                                                 ap
                                                 nu




                                                                                                m

                                                                                                m
                                                                                                m
                                                                                               au
                                                m
                                               br




                                                                                              ie

                                                                                             ce
                                              ia




                                                                                            pt



                                                                                           no
                                                                                          oc
                      Limita de avertizare 1000 Bq m-2zi-1

                                                          -2    -1
Limita atentionare: 200 Bq m zi la masurarea imediata.
                            -2 -1
Limita avertizare: 1000 Bq m zi la masurarea imediata.
                             -2 -1
Limita alarmare: 2000 Bq m zi la masurarea imediata.


      Fig 7.6 Apa bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

                                                                  Apa bruta Raul Colentina
                                                      activitati specifice imediate (Bq m-3), anul 2006

                                                                                                      media lunara
                                            500
        Activitate specifica
         imediata (Bq m )




                                                                                                      maxima lunara
                         -3




                                            400
                                            300
                                            200
                                            100
                                                 0
                                                                          ai



                                                                                           lie


                                                                                                  em t
                                                           tie




                                                                                 ie




                                                                                             no brie
                                                             ie
                                                          rie




                                                                                                 to e
                                                          rie




                                                                                             de brie

                                                                                                        ie
                                                                                                         s

                                                                                                         i
                                                                         m




                                                                                                     gu
                                                                                  n




                                                                                                      br




                                                                                                      br
                                                         ril




                                                                                         iu
                                                        ar
                                                a

                                                       ua




                                                                               iu
                                                      ap




                                                                                                    m



                                                                                                    m
                                             nu




                                                                                                    m
                                                                                                  au
                                                      m
                                                     br




                                                                                                ce
                                                                                                 ie
                                            ia




                                                                                               pt
                                                     fe




                                                                                              oc
                                                                                                 se




                    Limita de avertizare 5000 Bq m-3


                                                           -3
Limita atentionare: 2000 Bq m la masurarea imediata.
                             -3
Limita avertizare: 5000 Bq m la masurarea imediata.
                        4    -3
Limita alarmare: 2x10 Bq m la masurarea imediata.




                                                                                99
                                                    Apa potabila (apa de adancime foraj Afumati)
                                                                                      -3
                                                   activitati specifice imediate (Bq m ), anul 2006


                                         500                                                                   media lunara
                 Activitate specifica
                  imediata (Bq m-3)
                                                                                                               maxima lunara
                                         400
                                         300
                                         200
                                         100
                                               0




                                                                                 ai



                                                                                                               lie


                                                                                                          em t
                                                                   e




                                                                                           e




                                                                                                                 ie
                                                                          ie
                                                 ie

                                                          ie




                                                                                                        to e


                                                                                                     de brie

                                                                                                                ie
                                                                                                                 s
                                                                  ti




                                                                                          ni




                                                                                                                 i
                                                                                m




                                                                                                    se gu



                                                                                                              br
                                               ar

                                                           r



                                                                         ril




                                                                                                              br




                                                                                                             br
                                                                                                iu
                                                               ar
                                                        ua




                                                                                      iu
                                                                       ap




                                                                                                            m
                                          nu




                                                                                                            m
                                                                                                            m
                                                                                                          au
                                                               m
                                                    br




                                                                                                         ie

                                                                                                        ce
                                         ia




                                                                                                       pt
                                                   fe




                                                                                                     no
                                                                                                      oc
                                                                                -3
                                  Limita de avertizare 5000 Bq m




Fig 7.8 Vegetaţie spontana, activităţi specifice imediate (Bq/m3



                                                                     Vegetatie spontana
                                                          activitati specifice (Bq kg-1), anul 2006
 Activitate specifica (Bq kg-1)




                                    600                  media lunara
                                    500                  maxima lunara
                                    400
                                    300
                                    200
                                    100
                                      0
                                                                                                                  ie
                                                                                                                  st
                                                  rie

                                                 rie




                                                                                                lie




                                                                                                                  ie
                                                                                         e
                                                    ie
                                                  tie




                                                                                ai




                                                                                                                 ie

                                                                                                                 ie
                                                                                      ni



                                                                                                              gu
                                                ril




                                                                                                               br




                                                                                                               br
                                                                                                              br

                                                                                                              br
                                                                               m




                                                                                               iu
                                               ar
                                           a

                                              ua




                                                                                     iu
                                             ap




                                                                                                           em




                                                                                                             m
                                        nu




                                                                                                             m

                                                                                                             m
                                                                                                     au
                                             m
                                            br




                                                                                                         ce
                                                                                                         to

                                                                                                          ie
                                    ia




                                                                                                          pt
                                          fe




                                                                                                      no
                                                                                                      oc




                                                                                                      de
                                                                                                      se




                                                                                      100
Fig 7.9 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)



                                                                  Sol necultivat,
                                                     activitati specifice (Bq kg-1), anul 2006
  Activitate specifica (Bq kg )
 -1



                                                media lunara
                                  600
                                                maxima lunara
                                  500
                                  400
                                  300
                                  200
                                  100
                                    0
                                                                      ai



                                                                                              lie


                                                                                                  t
                                                         e




                                                                             e




                                                                                                ie
                                                                 ie
                                         ie




                                                                                                ie
                                                ie




                                                                                    de brie

                                                                                               ie
                                                                                   se gus
                                                         ti




                                                                             ni
                                                                      m




                                                                                             br
                                       ar




                                                                ril




                                                                                             br
                                                ar




                                                                                             br
                                                                                  iu
                                                      ar




                                                                           iu
                                                              ap




                                                                                           m
                                   nu




                                                                                         em




                                                                                           m
                                              ru




                                                                                           m
                                                                                         au
                                                     m




                                                                                        to



                                                                                       ce
                                                                                        ie
                                            b
                                  ia




                                                                                      pt
                                         fe




                                                                                    no
                                                                                     oc




                                                                           101
                                     Capitolul 8 Mediul Urban
       8.1. Asezarile urbane
       8.1.1 amenajarea teritoriala
       Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de
transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o
zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei
este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice
dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală,
lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a
oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice


       8.1.2 Concentrarile urbane
       Organizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:
Tabel 8.1.1
              Sector                  Suprafaţa (Kmp)           Populaţia        Densitatea
           Sector 1                          70                 229238            3274.8
           Sector 2                          32                 360750            11273.4
           Sector 3                          34                 393226            11565.4
           Sector 4                          34                 299414            8806.3
           Sector 5                          30                 282935            8321.6
           Sector 6                          38                 359396            9457.8
            TOTAL                           238                 1924959           8088.0

       8.1.3. Spaţiile verzi şi zone de agrement

În categoria „spaţiu verde” întra:
      Parcurile, gradinile, scuarurile şi faşiile plantate
      Amenajarile sportive publice
      Spaţiile verzi publice de folosinta specializata: Gradina Botanica, Muzeul Satului
      Bazele de agrement, parcurile de distractie
      Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apa
      Culoarele de protectie faţă de infrastructura
      Padurile de agrement
      Padurile şi plantatiile forestiere destinate ameliorarii climatului
      Padurile şi faşiile plantate pentru protectie sanitara


   Rolul spaţiilor verzi

                                                  102
             Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vietii în ariile urbane
             Ofera adapost speciilor de animale
             Reprezintă suport pentru plante
             Ofera stabilitate ecosistemului urban
             Este o sursa pentru educatie
             Reprezintă un spaţiu pentru recreere


          În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024
m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630
m2
          În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se
constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi
2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat
care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2
(9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este
îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini
                                                                              2
publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m parc pe
locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).


     Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile
de sector pentru anul 2006 este de:
         Sector 2 = 10,51 mp
         Sector 4 = 9,6 mp
         Sector 5 = 6,6 mp
         Sector 6 = 9,16 mp


                            Tabel Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti

                   2006
                                        Sector 1   Sector 2    Sector 3    Sector 4   Sector 5   Sector 6


               Parcuri şi gradini        449389     896952     159000      1310000      100000    710000
         aliniamente stradale           1396631     451500     475 000      670000      124863   1438000
         Spaţii verzi din ansambluri                                                             1152000
                                         831881    2208515     3 833 000    920000    14950000
         de locuinţe
                    total               2677901    3556967     4 467 000   2900000     1719863   3300000



                                       Suprafaţă parcurilor din sectorul 1
                             Nr. Crt        Denumire parc           Suprafaţă verde (mp)
                                                total                     449389

                                                         103
                        1                Parc Kiseleff                  134,164
                        2             Parc Regina Maria                  21724
                        3         Parc Constantin Brancuşi                3449
                        4             Parc Nicolae Iorga                  6138
                        5                Parc Bratianu                    1536
                        6                Parc Marasoiu                    1274
                        7         Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu            2668
                        8             Parc Automatica                    4292
                        9          Parc Luiggi Cazzavillan               2036
                       10                Parc Venus                     32543
                       11           Parc Maica Teofana                   3160
                       12              Parc Ciresoaia                    3414
                       13               Parc Izbiceni                    2970
                       14              Parc Bazilescu                   133595
                       15              Parc Baneasa                     17060
                       16             Parc Presa libera                 78820
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)

În Sectorul 2, conform A.D.P în 2006 s-au plantat:
             Arbori foioşi 782 buc
             Arbori raşinoşi 440 buc
             Garduri vii 47750 buc
             Trandafiri 5520 buc

                               Suprafaţă parcurilor din Sectorului 2:
     Nr.        Denumire parc                              Localizare               Suprafaţă verde
     Crt                                                                              2006 (mp)
      1           Parc Obor                 Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri       39236
      2         Parc Pasarari                Magazin Bucur Obor -platou Obor             11600
      3         Parc Tolbuhin                   Bd Pache Protopopescu                    8516
      4        Parc Tei - 8 mai                   Bd Tei x D-na Ghica                    85118
      5           Parc Verdi             Barbu Vacarescu x Rahmaninov                    79327
      6     Parc Cinema Floreasca        Glinka - Garibaldi                              6830
      7        Parc Gara de est                    Iuliu Tetrat x Marasoiu              10323
      8    Parc Naţional                     Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu           67740
      9          Parc Cosmos                           Sos. Pantelimon                  15658
     10          Parc Morarilor             Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti         112792
             Parc Maica Teofana =
     11             Hatisului                  Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti           37700
     12     Parc Ciresoaia= Bozioru                    Str.Ciresoaia                      1092
            Parc Nichita Stanescu =
     13             Closani                               Str. Izbiceni                  2027
     14    Parc Dr. Ottoi Calin          Str. Dr. Ottoi Calin                            2820
     15           Parc Ciurea            Str. Ciurea- Vatra Luminoasa                    7108
     16         Parc Plumbuita              D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita           316471
     17         Parc Motodrom                               Fundeni                     37997
     18        Parc Izvorul Rece            Bd Ferdinand x Pache Protopopescu            1735
     19      Parc Gardina Icoanei              Pictor Verona- Teatru Bulandra            9204
     20         Parc Ion Voicu                            Str. Polona                   10062
     21          Parc Sticlariei                         Sos. Vergului                  33090
     22       Parc Lunca Florilor                       Vasile Stolnicu                 33090
                                                              Total                     896952
                                                                   (conform Politiei Comunitare Sector 2)
                                                         104
Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:
                                                                      Suprafaţă verde 2006
                     Nr. Crt               Localizare                         (mp)
                        1                   Bd. Unirii                       26960
                        2                  Bd Decebal                        16470
                        3               Sos.Mihai Bravu                      13724
                        4              Str. Mircea Voda                       6700
                        5             Str Matei Baasarab                      3700
                        6              Calea Calaraşilor                      3800
                        7                  Hala Traian                          0
                        8                  Str. Traian                          0
                        9             Bd. Ocatvian Goga                        780
                       10                  Calea Vitan                        1980
                       11                Calea Dudesti                        1400
                       12              Bd. Camil Ressu                       13510
                       13               Str. Baba Novac                       3070
                       14             Str. Liviu Rebreanu                     3100
                       15             Str. Capia Libertatii                   1350
                       16                Str. Fizicienilor                     600
                       17             Bd. Energeticienilor                    5050
                       18                 Splaiul Unirii                      5420
                       19                     Halelor                          480
                       20                  C. Coposu                           760
                       21      Sf. Vineri                                      120
                       22               Piata Alba Iulia                      3200
                       23                  Rm. Valcea                         1300
                       24                   Rm Sarat                           950
                       25                     Dristor                         1350
                       26                   Burebista                         3100
                       27                 Sf. Gheorghe                        7900
                       28      Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna                    5255
                       29                Emil Garleanu                        6056
                                               total                        140485

   În 2006 s-au plantat flori în număr de 248310 bucati şi arbori şi arbusti în compensare:
               Arbori foioşi 114
               Arbusti foioşi 7493
               Arbori raşinoşi 17
               Arbusti raşinoşi 218
   În sector 3 exista o pepeniera cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o
seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.

Situatia staţistica a spaţiilor verzi din sectorului 4:
          Nr.                                                                       Suprafaţă verde
          Crt         Denumire                          Localizare                    2006 (mp)
           1                                            Nitu Vaşile                      1300
           2           Oltenitei                 Brancoveanu- Big Berceni                2367
           3                             Bd. C-tin Brancoveanu nr impare                 12745
           4                             Bd. C-tin Brancoveanu nr pare                   38717
           5                                         Bd. Alex. Obregia                   10400
           6                                         Bd. Emil Racovita                   2200
           7            Scuarul                  Emil Racovita x Niculitel               2000
                                                      105
 8                                       Turnu Măgurele                5600
 9           Scuarul                      Piata Sudului                3000
10           Scuarul                Nitu Vaşile x Alex. Obregia        4000
11                                              Secuilor               485
12           Scuarul         Staruintei bl O4                          2000
13           Scuarul                  Emil Racovita x Terasei          2000
14           Scuarul                            Pajistea               2644
15           Scuarul              Emil Racovita x Ornamentului         600
16                            Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim)     15599
                                 Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan
17                                            Barzesti)                11000
18            Scuar          C-tin Radulescu Motru x Caramidari        3255
19                                      Bd Şincai (nr pare)            2418
20                           Bd Tineretului                            10500
21           Scuarul         Tineretului x Vacaresti                   1400
22                                        Calea Vacaresti              34355
23                                            Sos. Berceni             29377
24                                            Ion Iriceanu             7927
25                                     Sos. Vitan Barzesti             5000
26           Scuarul               Caramidarii de jos x Piscului       282
27           Scuarul                         Tulnici                   3234
28                           C-tin Radulescu Motru xPoenari            506
29                                    Sos Berceni -prelungire          5000
30                               Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina    3500
31   Parc Palatul Copiilor               Str. Pridvor nr 16            3630
32                           C-tin Radulescu Motru                     3255
                             Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin
33                           Brancoveanu                               5763
34           Scuarul            Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu     4155
35           Scuarul                      Giurgiului 126               2575
36           Scuarul                      Eroi revolutiei              1600
37                                        Sos Giurgiului               20510
38      Scuarul Expoflora         ExpoFlora Giurgiului x Verigei       2344
39           Scuarul                            Toporaşi               700
40           Scuarul                 Giurgiului 122 x Toporaşi         750
41           Scuarul                      Giurgiului 124               1785
42           Scuarul                        Flamura                    4666
43           Scuarul         C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele         240
44           Scuarul         C-tin Brancovenu x Alunisului             1500
45                                               Reşita                2380
46                                               Uioara                1350
47                                               Huedin                1360
48           Scuarul                            Urziceni               1000
49                                       Drumul Gazarului              1040
50                                              Gradistea              480

51           Scuarul          Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin)   1700
52           Scuarul                 Huedin -Reşita-Gradistea          11200
53                                            Alunisului               1594
54           Scuarul                            Ghimpati               1600
55                                        Staoian Militaru             460
                                          106
          56                                            Luica                    19100
          57          Scuarul                           Filaret                   3100
          58          Scuarul                     Piata Libertatii                1600
          59                                  Bd Dimitrie Cantemir                6144
          60                                       Regina Maria                   1097
          61          Scuarul                      Rond Cosbuc                    816
          62                                         Bd Unirii                   24161
          63                                  Al. Dealul Patriarhiei              3005
          64          Scuarul        Unirii (Cap de linie 32)                     1100
          65                               Dealul Mitropoliei (Adorama)           1620
          66                           Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir          153
          67                                       Bd Libertatii                  8217
          68          Scuarul                 Piata Natiunilor Unite              3206
          69          Scuarul               Antim Ivireanu x Justitiei            3486
                                       Justitiei x Palatul Justitiei x Poenaru
          70          Scuarul                          Bordea                     3650
          71                                   Splaiul Independetiei              26
          72                                         11 Iunie                     267

          73                               Bd. Bh. Şincai ( nr impare)            1200
          74          Scuarul                        Şincai                       726
          75                                     Bd Marasesti                     255
          76                                   Calea Serban Voda                  306
          77                                   Geroge Georgescu                   816
          78          Scuarul                        Tismana                      247
                                     Verzisori x Aristizza Românescu x Liciu
          79          Scuarul        Petre                                        420
          80                                         Avalansei                    1000
                                                   Sf. Ecaterina
          81          Scuarul                 (Facultatea de Teologie)            350
          82          Scuarul                    Poenaru Bordea                   602
          83          Scuarul                  Bucur x Verzisorilor               130
          84           Parc                       Parcul Copiilor                280000
          85          Scuarul              Bibescu voda x Serban Voda             524
                                     Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri
          86                                           Noi)                       1978
          87                                Sediul Primariei Sector 4             1500
          88        Parc AGIP                     Calea Vacaresti                 1200
          89                                      Str Nitu Vasile                 4600
          90                                 Str Covasna nr 3 şi nr 27            3500
          91           Parc                   Izvorul rece Bl M 1/1               1860
          92                                  Turnu Măgurele Bl C2                1125
          93                              Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16           150
          94      Parc Al. Obregia          Al. Obregia nr 4, Bl. OD1             2100
          95           Parc                   Str. Straja nr. 6, Bl.32            1960
          96           Parc                     Str. Targul frumos                1400
                                                      TOTAL                      690913
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)

      Suprafaţă spaţiilor verzi aferente scolilor şi gradinitelor este de 262639 mp, suprafaţă
terenurilor de joaca pt copii este de 97690 mp.

                                                  107
       În Sectorul 4, conform A.D.P în 2006 s-au plantat 1000 arbori şi 950000 bucati flori.
Dintre speciile existente în parcuri 14% reprezintă Quercus sp şi Populus sp, Frasinus sp se
găseşte în proportie de 10% arbori totalizand 70%.
       În prezent exista în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradina de
2600 mp, iar în Sos. Oraştiei nr 5 ecista o platforma de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670
mp şi un teren arabil unde se cultiva plante cu o suprafaţă de 6330 mp.

                              Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:
           Nr.                                                                Suprafaţă verde
           Crt            Parcuri                       Localizare                 2006
            1     Parc Eroii Saniţări      Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor        24305
            2         Parc Municipal                Spitalul Municipal            24000
            3       Parc Romniceanu               Str. Rainer x Dr. Vitzu         18940
                                                   Str. M. Sebastian x
            4       Parc M. Sebastian              Str.Dumbrava Noua              24869
            5        Parc Humulesti               Str. Salaj xstr. Oltului        16791
            6           Parc M.I.          Str. Lipscani x A. Saliny               2045
                                           Calea Ferenţări x Str. Popa
            7     Parc Ferenţări Mare      Stefan                                 10522
                  Parc Cinema Ferenţări
            8     mic                      Calea Ferenţări                         3121
             9    Parc Manescu + anexe             Str. C. Manescu                 6525
            10           Odoarei                 sos. Viilor x Teodoru             1612
            11    Parc Opera Româna        opera Româna                           12047
            12        Parc 13 Sept          Sos. Antiaeriana x Str. Valcele        3217
            13       Parc Sf. Elefterie                                             900
                                             Str. Pieptanari x erou Tataru
            14       Parc Pieptanari                      Petre                    2948
            15      Academia Militara      Piata M. Kogalinceanu                   4307
                                             Str. Dr. Bagdazar x Str. A. N.
            16      Parc Dr. Bagdazar                  Demostene                   8591
                                                 Sos. Antiaeriana x Sos.
            17             Parc                    Alexandrei - OMV                200
                                              Str. Ana Davila x Str. A. N.
            18       Parc Ana Davila                   Demostene                   1384
            19         Pecineaga               Str. Pecineaga x al. Salaj           200
            20           Clunet            Eroii Saniţări x str. Dr. Klunet         840
            21            Parc             Spatarul Preda x Cl. Ferenţări            60
                                                                   (Conform A.D.P Sector 5)
       În Sectorul 5 exista 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regasesc în parcuri iar
restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P, 2006). În anul 2006 s-au plantat în
compensare un număr de 703 arbori.
       În Str. Drumul Cooperativei nr 75B exista o pepeniera cu o suprafaţă de 4,3 ha unde
se cultiva castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.

                              Suprafaţă parcurilor din Sectorului 6
                                                                Suprafaţă verde
                       Nr. Crt        Denumire parc               2006 (mp)
                          1         Parc Drumul Taberei             104105
                          2            Parc Crangaşi                120000
                          3             Parc Giulesti               53400

                                                   108
                           4      Insula Lacul Dâmboviţa         32000
                           5             Grozavesti              107000
                           6             Caramidari              36200
                           7           Giulesti-Cinema           15000
                           8              Sf. Andrei              9072
                           9                 Istru                2700
                          10         1 Decembrie 1918            12200
                                    Podul Grand- Nicolae
                          11               Filimon               16433
                          12          Geniului-Razoare           15800

Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:
    dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini
       publice,
    creşterea traficului rutier,
    acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide,
    poluarea industrială,
    extinderea suprafeţelor construite
    lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi
    neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.


8.2 Surse de apa şi reţele de canalizare
8.2.1 Reţele de alimentare cu apa menajera
Tabel 8.2.1
                                                                                     2004
                                       A                                              1
  Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul
  anului ) – km                                                                          2185
  Apă potabilă distribuită - mil.m.c                                                      199
   din care: pentru uz casnic                                                             101
         din total: consumatorilor cu apometre                                            173
  Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %-                                   87.0


       8.3 Calitatea mediului în zonele urbane
       8.3.1 Calitatea aerului
   Principala Sursa de poluare atmosferica în Municipul Bucureşti o constituie traficul rutier.
   Poluanţii la care se înregistreaza depăşiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 şi PM 10
(praf). Frecventa depăşirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% şi până la
30% în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar
în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic
   Ca evolutie în timp, din tabelele prezentate mai sus se observa ca: pentru NO2, ca număr
de depăşiri ale valorilor limita, situatia este uşor imbunatatita, mai putin la staţiile Cercul
Militar şi Mihai Bravi- staţii de monitorizare a traficlului..

                                                   109
   Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta          faţă de anii anteriori. Trebuie însă
mentionat însă ca de la an la , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în
scădere şi ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scădere. Ca urmare, deşi nr
de depăşiri la PM 10 este aproximativ acelaşi, situatia calităţii aerului din punctul de vedere al
poluării cu praf este uşor în imbunatatire.
       Ca medii anuale, s-a observat creşterea concentraţiilor medii anuale la NO2 şi
scăderea concentraţiilor medii anuale la PM 10
       8.3.2 Calitatea apei
       Principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită
în special deficientelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii
naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de
natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restitutie
directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare urbană care nu dispune încă de o staţie de
epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de
degradare calităţivă.
       8.3.3 Gestionarea deşeurilor
       Acest punct a fost detaliat la capitolul 6. Trebuie mentionat ca principala prioritate din
domeniul deşeurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri
uzate, deşeuri electrice şi electronice, incinerare, deşeuri spitalicesti etc. Pentru anumite tipuri
de deşeuri avem dezvoltat cadrul legal însă sistemul economic de eliminare nu este înca bine
pus la punct.     De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul
Regional de Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi obiective pot duce la rezolvarea
problemelor actuale din domeniul deşeurilor.
       8.3.4 Zgomotul
       Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele
zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în
apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de
informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale
de circulaţe şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste frecvent cu 20-
30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea
sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea
majoră a surselor de poluare fonică, pe lingă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul
marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie de până la 70 % sursele
mobile, respectiv circulaţa rutieră.
       Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra
oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.


                                                110
       Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut
de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii
pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular
crescut, acestea fiind simptome clare de stres.
       Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60
Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în
zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea
cauciucurilor cu carosabilul.
       Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot.
Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în
special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei
auto obişnuite.
       Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie
a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi
concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.
       Zgomot generat de centre industriale.
       Zonele industriale sunt răspândite în întregul Oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor
ferate care traversează Oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul
producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităti. În Bucureşti, cartierele de locuinţe
aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucureştii
Noi, Grivitei, Miliţări, Ferenţări, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).
       Zgomot generat de surse punctuale
       Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru
copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea
imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din
cartierele de locuinţe.
       Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot.
În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele
de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti,
Dinamo, Progresul).
       O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituita de spectacolele în aer liber,
mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de
manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa
Victoriei.
       În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote:
zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de


                                                 111
mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor,
estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.
       Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM
Bucureşti    participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultăt, specializarea
expertilor Români în realizarea şi interpretarea          hărţilor de zgomot pentru aglomerarea
Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii
actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)


Măsuratori de zgomot în anul 2006

   Tip masuratoare            Număr        Maximă           %        Observaţii
       zgomot                măsuratori    masurata       Depăşiri
                                             (dB)
Piete, spaţii comerciale,       18           59,8            22      - depăşirile s-au datorat în general
restaurante în aer liber                                             teraselor de pe lângă restaurante şi
                                                                     zgomotului de fond din zona
Încinte de scoli şi crese,       7            81,6           57      - depăşirile s-au datorat zgomotului
gradinite, spaţii de joaca                                           de fond din zona generat de
                                                                     animalele de companie
pentru copii
Parcuri, zone de recreere        2            64,5           0
şi odihna
Incinte industriale             22            69,9          13,6
Zone feroviare                   -              -            -
Aeroporturi                      -              -            -
Parcaje auto                     7             64            0
Stadioane/                       -              -            -
cinematografe in aer
liber
Trafic                           3            69,1           0
Altele – zone locuibile         78            74,5          62,8     În 90% din cazuri, inclusiv
                                                                     zgomotul de fond din zona a
                                                                     depaşit limita stabilita de
                                                                     legislatie.
                                                                     Sursele de zgomot au provenit din
                                                                     diverse domenii de activitate : spaţii
                                                                     comerciale şi restaurante închise
                                                                     (nu în aer liber) ; tipografii ;
                                                                     spalatorii/service auto ; instalaţii de
                                                                     racire/climatizare ; şantiere de
                                                                     construcţii ; alte servicii etc ; toate
                                                                     activităţile au fost normate la
                                                                     limita stabilita pentru zone de
                                                                     locuit.


       8.4 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a
mediului în zonele locuite
       Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a
solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată
de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea
de sănătate a populaţiei.

                                                  112
       Cunoaşterea şi determinărea unor factori de risc din mediu are o deosebită importantă
şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de
sănătate a populaţiei.
       Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea
sau buna stare fizică, pşihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se
adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane.
Precizarea acestor aspecte este importantă pentru a înţelege de ce este necesară
colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică
(Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile,
amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).
       Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este
identificarea factorilor de risc care ţin de:
               - alimentarea cu apă potabilă;
               - calitatea aerului citadin;
               - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
               - zgomotul urban;
               - habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
                  populaţională, etc.);
       -   calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei
       Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă
cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la
îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.
       În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale
aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.
       Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995,
au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută,
rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive        cronice, astmul,
bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.


       8.4.1 Efectele poluării aerului asupra sţării de sănătate


       O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de
mediu, şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra
sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la DSP Bucureşti cu următoarele tabele :




                                                  113
Tabel 9.2.2.1- Indici de morbiditate
Morbiditate incidentă medici de familie   Cod                                            Rata
                                                                                         calculată/100.000
SPECIFICĂ                                 ICD10     total   0-14 ani 16-65       >65     total      0-14 ani 16-65      >65 ani
                                                                     ani         ani                         ani
RESPIRATORIE    faringite/amigdalite      J01;J02   196.983 137.047 54.298       5.638   10.234,98 58.577,36 3.822,96   2.085,57
                laringite/traheite        J04;J05   29.652 19.174 9.568          910     1.540,68 8.195,45 673,65       336,62
                Alte inf.CRS              J06       156.943 102.436 48.284       6.223   8.154,56 43.783,74 3.399,53    2.301,97
                Gripă                     J10;J11   7.180 2.683 4.052            445     373,06    1.146,78 285,29      164,61
                Pneumonie                 J12;J18   36.613 17.054 16.549         3.010   1.902,36 7.289,31 1.165,17     1.113,44
                bronşită cr.              J20;J21   49.718 32.372 15.059         2.287   2.583,28 13.836,61 1.060,26    845,99
                Alte inf.CRI              J22       11.552 6.495 4.255           802     600,23    2.776,13 299,58      296,67
                rinită/faringită ac.      J30;J31   7.805 3.828 3.389            588     405,54    1.636,18 238,61      217,51
                bronşită nespecificată J40          3.466 1.627 1.521            318     180,09    695,42    107,09     117,63
                bronşită cr.              J40;J41   4.832 1.820 2.317            695     251,06    777,91    163,13     257,09
                emfizem                   J43       134              57          77      6,96                4,01       28,48
                Alte boli obstructive     J44       1.250            791         459     64,95               55,69      169,79
                astm                      J45;J46   908     253      536         119     47,18     108,14    37,74      44,02
                Alte      afecţiuni   ale J90;J94   116     28       70          18      6,03      11,97     4,93       6,66
                pleurei
CARDIOVASCULARĂ HTA                       I10       15.990 23       9.941        6.026   830,82     9,83       699,92   2.229,09
                angină pectorală          I20       1.754 1         1.145        608     91,14      0,43       80,62    224,91
                IMA                       I21;I22   242             157          85      12,57                 11,05    31,44
                ASS                       I70       1.196           270          926     62,14                 19,01    342,54
                insuficienţă cardiacă     I50       84              66           18      4,36                  4,65     6,66



115                                                          16 Noiembrie 2006
TUMORI                 esofag/stomac            C15;C16 72      1        35        36    3,74    0,43    2,46    13,32
                       trahee/bronhii           C33;C34 300     3        165       132   15,59   1,28    11,62   48,83
                       Alte TU org.resp.        C30;C39 40               27        13    2,08            1,90    4,81
                       TU                malign C45;C49 15               4         11    0,78            0,28    4,07
                       tes.Mezotelial
                       melanom malign           C43;C44 88               44        44    4,57            3,10    16,28
unele boli infecţioase TBC ap.resp.             A15;A16 635     88       491       56    32,99   37,61   34,57   20,72
                       TBC alte organe          A18     30      3        23        4     1,56    1,28    1,62    1,48
                       TBC miliară              A19     3                1         2     0,16            0,07    0,74
     Sursa: baza de date Autoritatea de Sănătate Publică. – Municipiul Bucureşti, 2003




                                                                116
Morbiditate policlinică                            Cod                                    Rata calculată/100.000
SPECIFICĂ                                          ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total    0-14 ani 16-65 ani >65 ani
RESPIRATORIE            faringite/amigdalite       J01;J02 17.566 10.274 6.288    1.004 912,71 4.391,37 442,72 371,39
                        laringite/traheite         J04;J05 3.632 1.647 1.660      325     188,71 703,97 116,88 120,22
                        alte inf.CRS               J06     3.353 1.591 1.529      233     174,22 680,03 107,65 86,19
                        gripă                      J10;J11 798    395    354      49      41,46    168,83 24,92       18,13
                        pneumonie                  J12;J18 2.060 976     931      153     107,03 417,17 65,55         56,60
                        bronşită cr.               J20;J21 3.148 2.082 932        134     163,57 889,90 65,62         49,57
                        alte inf.CRI               J22     599    367    205      27      31,12    156,87 14,43       9,99
                        rinită/faringită ac.       J30;J31 8.274 1.544 4.536      2.194 429,91 659,94 319,37 811,59
                        bronşită nespecificată     J40     168    80     74       14      8,73     34,19    5,21      5,18
                        bronşită cr.               J40;J41 957    291    456      210     49,72    124,38 32,11       77,68
                        emfizem                    J43     224           137      87      11,64             9,65      32,18
                        alte boli obstructive      J44     372           268      104     19,33             18,87     38,47
                        astm                       J45;J46 736    208    412      116     38,24    88,90    29,01     42,91
                        alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 21            13       8       1,09              0,92      2,96
CARDIOVASCULARĂ HTA                                I10     19.338 7      13.451 5.880 1.004,78 2,99         947,05 2.175,09
                        angină pectorală           I20     5.107         2.560    2.547 265,35              180,24 942,17
                        IMA                        I21;I22 77            62       15      4,00              4,37      5,55
                        ASS                        I70     2.472         765      1.707 128,44              53,86     631,44
                        insuficienţă cardiacă      I50     324    1      182      141     16,83    0,43     12,81     52,16
TUMORI                  esofag/stomac              C15;C16 2             2                0,10              0,14
                        trahee/bronhii             C33;C34 17            12       5       0,88              0,84      1,85
                        alte TU org.resp.          C30;C39 44     1      32       11      2,29     0,43     2,25      4,07
                        TU malign tes.Mezotelial C45;C49 226             190      36      11,74             13,38     13,32
                        melanom malign             C43;C44 366    5      165      196     19,02    2,14     11,62     72,50
unele boli infecţioase TBC ap.resp.                A15;A16 17     5      8        4       0,88     2,14     0,56      1,48
                        TBC alte organe            A18     3             2        1       0,16              0,14      0,37
                        TBC miliară                A19
                                                      117
Morbiditate spitale                        Cod                                    Rata calculată/100.000
SPECIFICĂ                                  ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani
RESPIRATORIE    faringite/amigdalite       J01;J02 10.253 6.392 3.734     127     532,73 2.732,10 262,90 46,98
                laringite/traheite         J04;J05 1.513 1.162 311        40      78,61 496,67 21,90       14,80
                alte inf.CRS               J06     2.243 1.635 550        58      116,54 698,84 38,72      21,45
                gripă                      J10;J11 230    49    168       13      11,95 20,94     11,83    4,81
                pneumonie                  J12;J18 8.887 3.737 3.468      1.682 461,76 1.597,29 244,17 622,19
                bronşită cr.               J20;J21 4.579 2.829 1.493      257     237,92 1.209,19 105,12 95,07
                alte inf.CRI               J22     363    168   169       26      18,86 71,81     11,90    9,62
                rinită/faringită ac.       J30;J31 757    107   573       77      39,33 45,73     40,34    28,48
                bronşita nespecificata J40         245    32    152       61      12,73 13,68     10,70    22,56
                bronşită cr.               J40;J41 1.941 58     1.422     461     100,85 24,79    100,12 170,53
                emfizem                    J43     66     2     37        27      3,43 0,85       2,61     9,99
                alte boli obstructive      J44     4.525 0      2.432     2.093 235,11 0,00       171,23 774,23
                astm                       J45;J46 4.310 1.344 2.519      447     223,94 574,46 177,36 165,35
                alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 665    22    379       264     34,55 9,40      26,68    97,66
CARDIOVASCULARĂ HTA                        I10     11.959 9     7.178     4.772 621,37 3,85       505,38 1.765,22
                angină pectorală           I20     8.538 19     4.864     3.655 443,62 8,12       342,46 1.352,03
                IMA                        I21;I22 2.635 0      1.109     1.526 136,91 0,00       78,08    564,49
                ASS                        I70     3.371 0      1.396     1.975 175,15 0,00       98,29    730,58
                insuficienţă cardiacă      I50     13.862 139   5.933     7.790 720,25 59,41      417,73 2.881,62
TUMORI          esofag/stomac              C15;C16 2.318 2      1.221     1.095 120,44 0,85       85,97    405,05
                trahee/bronhii             C33;C34 7.251 1      4.728     2.522 376,75 0,43       332,88 932,92
                alte TU org.resp.          C30;C39 1.378 10     1.006     362     71,60 4,27      70,83    133,91
                TU malign tes.Mezotelia C45;C4 1.151 127        728       296     59,80 54,28     51,26    109,49
                L                          9



                                                       118
                       melanom malign    C43;C44 1.961   12    1.035   914   101,89 5,13     72,87    338,10
unele boli infecţioase TBC ap.resp.      A15;A16 5.515   730   4.256   529   286,55 312,02   299,65   195,68
                       TBC alte organe   A18     398     32    281     85    20,68 13,68     19,78    31,44
                       TBC miliară       A19     54      16    29      9     2,81 6,84       2,04     3,33




                                                     119
Indici de mortalitate
MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Mortalitate             Cifre                                    Rata       Rata        calculată/1000
                        absolute                                 calculat   locuitori la grupa de
                                                                 ă/1000     vârstă respectivă
                        TOTAL      0-14 ANI    15-64     >65 ANI TOTAL      0-14     15-64    >65 ANI
                                               ANI                          ANI      ANI
Mortalitate generală    21.523                                   11,2
Mortalitate neonatală   108                                      0,0561
Mortalitate             44                                       0,0229
postneonatală
Mortalitate infantilă   152                                      0,0790
Mortalitate specifică   TOTAL      0-14 ANI    15-64     >65 ANI TOTAL 0-14         15-64    >65 ANI
                                               ANI                      ANI         ANI
Respiratorie            868        19          231       618     0,4510 0,0812      0,1626   2,2861
Cardiovasculară         11.212     2           1.774     9.436   5,8256 0,0085      1,2490   34,9050
Tumori                  4.718      10          1.862     2.846   2,4514 0,0427      1,3110   10,5277
Anomalii congenitale    70         63          6         1       0,0364 0,2693      0,0042   0,0037
Boli endocrine          194        1           43        150     0,1008 0,0043      0,0303   0,5549
Total populaţie         0-14 ani   15-64 ani   >65 ani
1.924.605               233.959    1.420.312   270.334




                                               120
       8.4.2 Efectele poluării apei asupra sţării de sănătate
       Impactul       asupra     organismului   uman      al   apei       cu   caracteristici    bacteriologice
necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu
poarta de intrare digestivă conform tabelului numărul 5.
       Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse
individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a
înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat
îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.


Tabelul Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000
locuitori)
      ANUL              BOALA            HEPATITA                FEBRA              DIZEN –
                       DIAREICĂ        VIRALĂ ACUTĂ              TIFOIDĂ            TERIE
                        ACUTĂ              TIP A
       2000              279,10            42,01                      0               15,28
       2001             275,94              30,10                     0               12,57
       2002             436,04              20,73                     0               20,93
       2003             402,63              17,75                     0                5,3
       2004             380,13              23,84                     0                5,55
       2005             349,48              20,29                     0                2,02


       8.4.3 Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra sţării de sănătate
        Un aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii
       care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuse
       neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existe
    depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.
       Consecintele pot fi:
              impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale şi economice, influenţa negativa
                                                               asupra psihicului şi confortului populaţiei;
        impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri
              neplacute, pericol de incendiu şi explozie;
        impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa şi a oglinzilor de apa folosita
              la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitrati,
              nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);
        favorizarea înmultirii mustelor, tanţărilor, gandacilor, rozatoarelor                  -vectori pentru
              germeni patogeni şi producatori de disconfort, facilitand transmiterea bolilor digestive
              şi cutanate.

                                                    121
        antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de
           scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora şi formarea de colectii de ape
           stagnante, favorizand dezvoltarea tanţărilor;
        persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase
           digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afectiuni respiratorii şi alergice.


       Reziduurile stradale, la a caror producere participa ca un procentaj important şi
dezvoltarea exploziva a diferitelor tipuri de comert stradal autorizat şi neautorizat, produc un
aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de
circulaţe. Aceasta situatie este generata în principal de existenta permanenta a pământului sub
forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de
circulaţe este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor
precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită
vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de
pământ pe arterele de circulaţe, care este antrenat în acest mod în canalizarea Oraşului,
provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori
imposibilitatea evacuarii în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.


       8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătati populaţiei
       Poluarea sonora, creaza disconfort şi a devenit deranjanta şi chiar nociva în unele zone ale
municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de
zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersecţie a strazilor în
Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de
origîne industrială, o deţin în cazul marilor aglomerari urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie
de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţa rutiera.
       Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor
care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.
       Studiile au aratat ca riscul bolilor de înima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de
zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită cresterii pulsului şi a presiunii sanguine.
Digestia este deasemenea redusa şi tonusul muscular crescut, acestea fiind şimptome clare de stres.
       Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine
în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de
rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.
       Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor
de transport în comun de suprafaţă accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se
concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulaţei auto obisnuite.


                                                     122
        Zgomotul produs de caile ferate, deşi foarte suparator, nu afectează întreaga populaţie a Oraşului.
În primul rand, arterele de circulaţe, feroviara sunt mai putin numeroase şi concentrate în anumite zone.
În al doilea rand, zgomotul se propaga în axul caii ferate.
        8.4.5 Animale abandonate şi influenţa asupra sţării de sănătate a populaţiei.
        Principalla problema în Municipiul Bucureşti o constituie cainii fără stăpân, care işi
asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de
vedere al sănătătii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în
contact cu acestia (in special copiii).
        Aproape saptamanal mass-media relateaza cazuri grave în care copii, batrani sunt
muscati grav de cainii fara stapan. Activitatea unităţilor speciale care se ocupa de strangerea
cainilor fara stapan şi castrarea acestora este de multe ori îngreunata chiar de populaţie, care ia
apărarea cainilor fara stapan, fara sa tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.


        8.5. OBIECTIVE ŞI MASURI
        8.5.1. poluarea aerului
        Se impun măsuri care să actioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie.
              Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la
               urmărirea conformării marilor poluatori privind obligatiile trasate în planurile de
               implementare ale Directivelor UE.
              Se impune introducerea autoMonitoringului de către agentii economici şi cunoasterea
               cantitătilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform
               Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;
              Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi imbunătătirea
               Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare
               a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de
               monitorizare a calitătii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi
               integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire
              În viitor trebuie să se acorde importantă şi perfectionării metodicii de prelucrare a
               datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică,
               cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.

        Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto
        Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de
prioritate :
        a) reducerea traficului




                                                      123
        b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării
             aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de
             exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)
        c) îmbunătăţirea traficului :         reducerea      poluării aerului prin mijloace tehnice sau
             printr-un management al traficului.
        Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :
                - planificare : în special planificarea utilizării terenului
                - îmbunătăţirea infrastructurii
                - legislaţie : reglementări, restricţionări legale
                - instrumente economice
                - informaţie
        Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importantei lor,
considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din tară, fiind
necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor,
politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central.
         Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt
care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales
la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;
         Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe
arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde"
mai ales în aceste cazuri;
         Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor
en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în
zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu
impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a
poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun
electric);
         Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului
central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea
interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t ,
atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi
transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul
de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc
pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie
aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul
greu;


                                                     124
         Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de
interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele;
         În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din
vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care
alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la
staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
         Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfalţice pe toate arterele cu trafic
intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;
         Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile:
- la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu
procent excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);
- la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare
(analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR;
- la nivelul agenţilor de circulaţie ai politiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin
"filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate
la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.
         Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi
a preţului benzinei fără Pb;


        8.5.2 Poluarea apei
        Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este
cea legata de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 3.5.3.
        Analizele probelor de apa – atat din suprafaţă, cat şi cele subterane - pentru grupele de
indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul
laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în
vederea elaborarii următoarelor documente de referinţă:
        - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);
        - contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului
administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise directiilor de ape în vederea includerii în
Sinteza bazinala, care apoi se integreaza în Sinteza Naţionala de protectie a calităţii apelor;
        - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M.
teritoriale);
        - terte persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)
        A.N. Apele Române aplica strategia şi politica Naţionala în domeniul gospodaririi
calităţive şi cantitative a resurselor de apa şi urmareste imp[lementarea prevederilor legislatiei
armonizata cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodaririi durabile a resurselor de
apa şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
                                                     125
       În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administreaza,
exploateaza şi întretine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apa. De
asemenea, evalueaza daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locala de
gospodarire a apelor în vederea monitorizarii şi combaterii poluărilor accidentale, până la
eliminarea completa a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor
       Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoara
în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce
aproba „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe
prioritare / prioritar periculoase”.
       Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se
aplica H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileste limitele de
încarcare cu poluanţi a apelor uzate


       8.5.3. DEŞEURI

       PRINCIPII
   Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza
activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:


      Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al
       dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.
      Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare
       tehnologică.
      Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie
       care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor
       eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă
       pentru mediu şi sanătatea populaţiei.
      Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi
       cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în
       aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii
       de deşeuri.
      Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu
       materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.
      Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai
       aproape posibil de locul unde au fost generate.




                                                 126
      Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut
       nivel administraţiv faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
       regional şi naţional.
      Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte
       integrantă a activităţilor social-economice care le generează.


Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.


În Bucureşti şi ilfov există o situaţie specifică:
1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării
selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt
colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru
containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă
sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia
proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită
numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi
locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea
de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.
2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată
pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi
eliminată prin depozitare.




                                                     127
 8 .5 .   OBIECTIVE ŞI MASURI

 Tabel Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional

    Domeniu           Obiective                     Obiective secundare                             Ţinte/         Responsabilităţi
                      principale                                                                Termene limită
1.Dezvoltarea       1.1. Elaborarea    1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi Proces continuu         MMGA
unei politici       de reglementări    dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea                          ANPM
regionale                   specifice  deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi                          ARPM
                    regionale/locale   subsidiarităţii                                                           ALPM
                 în concordanţă cu     1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi                  Consiliul judeţean,
                  politica naţională   din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în                         Consiliul local
                    de gestionare a    vederea organizării împreună a gestionării
                     deşeurilor şi cu  deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în
                   legislaţia, pentru  cooperare în ceea ce priveşte colectarea,
                   a implementa un     eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu
                     sistem integrat   sectorul privat (Parteneriat Public Privat)
                      eficient d.p.d.v 1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că
                         economic şi   gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai
                            ecologic.  mare importanţă pentru sanătatea publicului
                                       (protejarea solului, apei şi apei freatice)
                 1.2. Creşterea       1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a Proces continuu    Garda de Mediu,
                 importanţei          controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au                      ARPM/ALPM
                 aplicării efective a responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.                                Consiliul Judeţean,
                 legislaţiei privind  1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea                    Consiliul Local
                 gestionarea          aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de
                 deşeurilor           Mediu şi Consiliul Local




                                                                 129
   Domeniu            Obiective                       Obiective secundare                               Ţinte/        Responsabilităţi
                      principale                                                                   Termene limită
                                       1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la Proces continuu   ARPM/ALPM,
                                       nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a                    Consiliul
                                       responsabilităţilor                                                          judeţean/local

                  1.3. Creşterea    1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor             Proces continuu     ANPM/ARPM/ALPM,
                  eficienţei        interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a                     Garda de Mediu,
                  implementării     mediului                                                                        Ministere, Consilii
                  legislaţiei în    1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de                                   judeţene
                  domeniul          monitorizare şi control efectuate de autorităţile
                  gestionării       competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de
                  deşeurilor        Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.
2. Aspecte        2.1 Dezvoltarea   2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura Proces continuu                    MMGA, ANPM
instituţionale şi instituţiilor     institutionala mai eficienta în ceea ce piveste
organizatorice regionale şi locale aspectele de management al deşeurilor.
                  şi organizarea
                  structurilor      2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a instituţiilor Proces continuu     MMGA, ANPM
                  instituţionale în guvernamentale la nivel de instituţii regionale,
                  vederea           judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi
                  conformării cu    pentru implementarea legislaţiei şi controlului în
                  cerinţele         domeniul gestionării deşeurilor
                  naţionale
3. Resurse        3.1. Asigurarea   3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine Proces continuu                 MMGA, ANPM,
umane             necesarului de    instruit şi care să dispună de logistica necesară la                            ARPM, ALPM,
                  resurse umane ca toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul                         Consilii
                  număr şi          pulic. Proiectarea unui program de instruire pentru                             judeţene/locale
                  pregătire         instituţii regionale şi locale în:
                  profesională      – Domeniul administraţiv
                                    – Domeniul juridic
                                    – Controlul tehnic al instalaţiilor


                                                                   130
   Domeniu            Obiective                         Obiective secundare                               Ţinte/         Responsabilităţi
                      principale                                                                      Termene limită
                                        – Înregistrarea de date
4.       Finanţarea Stabilirea şi
                 4.1.                   4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a        Proces continuu   Consilii
sectorului       utilizarea
                 de                     deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la                                Judeţene/Locale,
gestionare         a
                 sistemelor        şi   colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi                      sectorul         privat,
deşeurilor       mecanismelor           până la eliminare finală.                                                      asociatii profesionale
                 economico-             4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor              Proces continuu   ANPM,
                 financiare şi a        disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru                          ARPM/Consiliul
                 celor            de    investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private,                              Local, MMGA
                 gestionare        a    fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de
                 mediului, pe baza
                                        investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului
                 principiilor
                                        Bucureşti şi judeţului Ilfov
                 “poluatorul
                 plateşte” şi a         4.1.3.     Imbunătăţirea       gestionării     deşeurilor    Permanent         Consilii
                 principiului           municipale       şi   dezvoltarea     de     mecanisme                         Judeţene/ocale,
                 subsidiarităţii.       economico-financiare care să permită organizarea                               sectorul privat,
                                        unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile                            asociatii profesionale
                                        pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de
                                        colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate
                                        de o manieră profesionistă
                                        4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor            Termen limiă:     MMGA, Consiliul
                                        economico-financiare în vederea colectării selective         2007 cu atenţie   judeţean, asociaţii
                                        a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase     permanentă        profesionale
                                        menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice                            specifice, entităţi
                                        şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.                                 juridice care preiau




                                                                      131
   Domeniu           Obiective                      Obiective secundare                       Ţinte/         Responsabilităţi
                     principale                                                           Termene limită
                                      4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate                 responsabilitatea de
                                      din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi                la producători/
                                      judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme                importatori
                                      de colectare în amestec sau de colectare selectivă
                                      adaptate tipurilor de locuinţe.
5.Conştientizar   5.1. Promovarea     5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii Proces continuu     MMGA, ANPM,
ea factorilor     unor sisteme de     implicaţi                                                            Garda de Mediu,
implicaţi         informare,                                                                               Consilii
                  conştientizare şi                                                                        judeţene/locale,
                  motivare pentru     5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de Proces continuu    sectorul privat,
                  toţi factorii       educaţie şi conştientizare la toate nivelurile.
                                                                                                           asociaţii profesionale,
                  implicaţi.          Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru
                                      informarea elevilor.                                                 şcoli, universităţi

                                      5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie Proces continuu   ADR/ARPM/ALPM
                                      (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente)                    Garda de Mediu,
                                      pentru      informarea      publicului   şi    pentru                Consilii Judeţene/
                                      conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei                Locale, sectorul
                                      (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea               privat, asociaţii
                                      campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri                  profesionale, şcoli,
                                      private.                                                             universităţi
6.Colectarea şi    6.1. Obţinerea de 6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, Proces continuu   ARPM, ALPM, Garda
raportarea        date şi informaţii sistemului de înregistrare şi raportare de date privind               de Mediu, agenti
datelor şi        corecte          şi gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM                             economici şi institutii,
informaţiilor     complete,                                                                                Consilii locale sub
referitoare la    adecvate                                                                                 coordonarea ANPM
gestionarea       cerinţelor      de
deşeurilor        raportare
                  naţională        şi
                  europană.


                                                               132
   Domeniu           Obiective                     Obiective secundare                    Ţinte/                      Responsabilităţi
                     principale                                                      Termene limită
7. Prevenirea    7.1. Minimizarea 7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea Proces continuu                   Ministerul Industriilor
generării        generării        principiilor de prevenire
deşeurilor       deşeurilor
                                  7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze Proces continuu                 ANPM/ARPM/ALPM
                                  principiul prevenirii generării deşeurilor.                                       Consilii judeţene/
                                                                                                                    locale, , asociaţii
                                                                                                                    profesionale, şcoli,
                                                                                                                    universităţi, ONG-uri
8.Sisteme       8.1. Utilizarea       8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de         Proces continuu   Asociaţii profesionale,
eficiente    de eficientă a tuturor   materii prime secundare şi promovarea fabricării şi                           universităţi, sectorul
gestionare    a instalaţiilor         utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile                     de cercetare,
deşeurilor      tehnice şi a                                                                                        companii private
                mijloacelor           8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri Termen limită                 Operatorii de
                economice de          eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de 2013                       salubritate,
                valorificare a        colectare şi tratare.                                                         administraţia
                deşeurilor.
                                                                                                                    depozitelor de
                                                                                                                    deşeuri
                8.2. Sprijinirea      8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din Termen limită              Companii private în
                dezvoltării           deşeurile menajere                                 2010                       cooperare            cu
                activităţilor de      Promovarea valorificării energetice a 10% din                                 consiliile locale
                valorificare          deşeurile municipale                               Termen limită
                materială şi                                                             2020
                energetică.
9.Colectarea şi 9.1. Asigurarea       9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor Colectare: 100%      Consiliul Local,
transportul     de capacităţi de      municipale în zonele urbane din Ilfov                 Termen       limită: Operatori de
deşeurilor      colectare şi de                                                             2007                 salubritate coordonaţi
                sisteme de                                                                                       de ARPM




                                                                    133
   Domeniu         Obiective                         Obiective secundare                           Ţinte/           Responsabilităţi
                   principale                                                                 Termene limită
               transport               9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor Colectare 100%       Consiliul Local,
               adaptate                municipale în mediul rural                            Termen limită:       Operatori de
               numărului de                                                                  2009                 salubritate coordonaţi
               locuitori şi                                                                                       de ARPM
               cantităţilor de         9.1.3 Optimizarea    schemelor    de   colectare   şi Proces continuu      Consilii Locale,
               deşeuri generate.       transport.                                                                 Operatori de
                                                                                                                  salubritate
               9.2.     Asigurarea     9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor Termen:                 Consilii Locale,
               celor mai bune          municipale periculoase şi nepericuloase            Până în 2017            Operatori de
               opţiuni           de                                                                               salubritate
               colectare          şi   9.2.2. Implementarea şi       extinderea   colectării Termen:              Consilii Locale,
               transport          al   selective în toate zonele                             Până în 2017         Operatori de
               deşeurilor                                                                                         salubritate
               corelate          cu
               activităţile      de
               reciclare          şi
               depozitare finală
10. Tratarea   10.1. Promovarea        10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru:       Proces continuu    Agenti economici,
deşeurilor     tratării deşeurilor     - valorificare;                                                            asociatii profesionale,
                                       - facilitarea manipulării;                                                 Consilii
                                       - diminuarea caracterului periculos;                                       judeţene/locale
                                           - diminuarea cantităţii finale depozitate
11. Deşeuri    11.1. Reducerea         11.1.1.      Reducerea     cantităţii    de     deşeuri Reducerea la 75%   Consilii
bio-           cantităţii de           biodegradabile prin compostare faţă de anul de până în 2010                Judeţene/Locale,
degradabile    deşeuri                 referinţă 1995                                                             Operatorii de
               biodegradabile,                                                                 Reducerea la 50%   depozite de deşeuri
               din grădini,                                                                    până în 2013
               parcuri şi pieţe
               prin colectarea                                                               Reducerea at 35%
               selectivă                                                                     până în 2020


                                                                   134
  Domeniu          Obiective                        Obiective secundare                        Ţinte/         Responsabilităţi
                   principale                                                              Termene limită
                                      11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de Începând cu 2011     Consilii
                                      compostare şi tratare pentru a reduce cantitatea de                   Judeţene/Locale,
                                      deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii                        Operatorii de
                                      avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de                    depozite de deşeuri
                                      vedere economic.
12.Deşeuri de   12.1. Reducerea       12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare Proces continuu          ARPM/ALPM, Consilii
ambalaje+5664   cantităţii generate   referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.                   Judeţene/ Locale,
4               de deşeuri de         12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru                            agenti economici,
 3              ambalaje              reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune                           ARAM
                                      organizări a colectării selective.
                12.2.                 12.2.1 Valorificare totală 34%                      Termen:           ARPM/ALPM, Consilii
                Valorificarea şi              Reciclare totală 28% din care pe tip de 2007                  Judeţene/ Locale,
                reciclarea            material:                                                             agenti economici,
                deşeurilor de                   - 15% sticla                                                ARAM
                ambalaje                        - 15% hârtie şi carton
                raportate la                    - 15% metal
                cantităţile de
                amalaje introduse     12.2.2 Valorificare totală 40%                       Termen:
                pe piaţă                     Reciclare totală       33% din care pe tip de 2008
                                      material:
                                                - 15% sticlă
                                                - 60% hârtie şi carton
                                                - 50% metal
                                      12.2.3 Valorificare totală 45%                       Termen:
                                             Reciclare totală       38% din care pe tip de 2009
                                      material:
                                                -15% sticlă
                                                - 60% hârtie şi carton
                                                - 50% metal



                                                                135
Domeniu   Obiective                  Obiective secundare                         Ţinte/       Responsabilităţi
          principale                                                         Termene limită
                       12.2.4 Valorificare totală 48%                       Termen:
                              Reciclare totală       42% din care pe tip de 2010
                       material:
                                 - 15% sticlă
                                 - 60% hârtie şi carton
                                 - 50% metal




                       12.2.5 Valorificare totală 53%                     Termen:
                              Reciclare totală     46% din care pe tip de 2011
                       material:
                               - 15% sticlă
                               - 60% hârtie şi carton
                               - 50% metal
                               -15% plastic
                               -15% lemn
                       12.2.6. Valorificare totală 57%                    Termen:
                              Reciclare totală     50% din care pe tip de 2012
                       material:
                               - 15% sticlă
                               - 60% hârtie şi carton
                               - 50% metal
                               -15% plastic
                               -15% lemn




                                                 136
   Domeniu           Obiective                     Obiective secundare                       Ţinte/         Responsabilităţi
                     principale                                                          Termene limită
                                     12.2.7 Valorificare totală 60%                     Termen:
                                            Reciclare totală     55% din care pe tip de 2013
                                     material:
                                             - 60% sticlă
                                             - 60% hârtie şi carton
                                             - 50% metal
                                             - 22,5% plastic
                                             -15% lemn
                  12.3. Crearea şi   12.3.1 Organizarea valorificării energetice a Termen:                Consiliul
                  optimizarea        aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje          2022              judeţean/local
                  schemelor de                                                                            Asociaţii profesionale
                  valorificare                                                                            Operatori
                  deşeurilor de
                  ambalaje care nu
                  pot fi reciclate
                  12.4. Crearea şi   12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de Termen:              Agenţi economici
                  optimizarea        valorificare materială pentru aproximativ 50% din 2013               Ecorom-Ambalaje,
                  schemelor de       deşeurile de ambalaje                                                ARAM
                  valorificare
                  materială a
                  deşeurilor
13. Deşeuri din   13.1. Separarea    13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din Începând cu 2008         Industria
construcţii şi    pe fracţii a       construcţii şi demolări în vederea valorificării                     responsabilă,
demolări          deşeurilor din     (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală                   Consiliul Local,
                  construcţii şi     13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din                 Operatori
                  demolări           construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în
                                     vederea valorificării sau/şi eliminării finale
                                     13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din Începând cu 2008    Industria
                                     construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt                    responsabila, ARPM,
                                     contaminate                                                          ALPM, Consilii locale


                                                              137
   Domeniu           Obiective                        Obiective secundare                           Ţinte/         Responsabilităţi
                     principale                                                                 Termene limită
                                      13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, Începând cu 2008
                                      dacă nu este contaminat
                                      13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi Începând cu 2008
                                      valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate
                                      în urma construcţiei de drumuri
                                      13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a Proces continuu             Operatori depozite de
                                      deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi                      deşeuri, instituţii
                                      valorificate                                                               coordonate de
                                                                                                                 ANPM, ARPM
14.Deşeuri        14.1.               14.1.1. Instalarea de puncte speciale         pentru Începând cu 2007      Operatorii de
voluminoase       Implementarea       colectarea deşeurilor voluminoase.                                         salubritate, Consiliile
                  colectării                                                                                     Locale
                  deşeurilor
                  voluminoase
                                      14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în Începând cu 2007      Operatorii de
                                      uşă                                                                        salubritate, Consiliile
                                                                                                                 Locale
                                      14.1.3.    Valorificarea   deşeurilor   voluminoase Începând cu 2007       Operatorii de
                                      colectate separat.                                                         salubritate, Consiliile
                                                                                                                 Locale
15. Nămol de la   15.1. Gestionarea   15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat                        Operatorii Staţiilor de
staţiile de       ecologică           în agricultură                                                             epurare,
epurarea          raţională a         15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea                            ARPM/ALPM,
apelor uzate      nămolului           coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.                      Consiliile Locale
                  provenit din        15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat                       Operatorii Staţiilor de
                  epurarea apelor     pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare                      epurare,
                  uzate               a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele                      ARPM/ALPM,
                                      ecologice.                                                                 Companii de
                                                                                                                 salubritate


                                                                  138
   Domeniu          Obiective                     Obiective secundare                          Ţinte/             Responsabilităţi
                    principale                                                             Termene limită
16. Vehicule    16.1. Crearea şi   16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită Proces continuu               Administraţia
scoase din uz   dezvoltarea unui   ultimului proprietar al maşinii să o depună la un                            Fondului         pentru
(VSU)           sistem de          punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile                      Mediu,        Asociaţia
                colectare,         prevazute de HG 2406/2005                                                    producătorilor        şi
                valorificare şi                                                                                 importatorilor       de
                reciclare a                                                                                     maşini sau enităţile
                vehiculelor                                                                                     juridice care preiau
                scoase din uz în                                                                                responsabilităţile
                concordanţă cu                                                                                  importatorilor/producă
                legislaţia în                                                                                   torilor şi/sau entităţi
                vigoare                                                                                         juridice        (unităţi
                                                                                                                economice definite în
                                                                                                                HG2406/2004)
                                   16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Octombrie 2006
                                   Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.
                                   16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor Începând cu 2007
                                   provenite de la VSU şi valorificarea energetică a
                                   acelor materiale care nu pot fi reciclate.
                                   16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe          Începând cu 2007      Producatorii/
                                   vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de                           importatorii        de
                                   1980                                                                         maşini,       Consiliile
                                   16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe          Începând cu 2007      Judeţene/ Locale
                                   vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980
                                   16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa       Începând cu 2007
                                   medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse
                                   înainte de 1980
                                   16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80%   Începând cu 2007
                                   din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele
                                   produse după 01.01. 1980


                                                               139
   Domeniu           Obiective                     Obiective secundare                         Ţinte/         Responsabilităţi
                     principale                                                            Termene limită
                                  16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% Începând cu 2015
                                  din greutatea tuturor VSU;
                                  16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din Începând cu 2015
                                  greutatea tuturor VSU
17.                               17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă Termen limită:
Echipamente     17.2. Organizarea după cum urmează:                                                         Consilii locale, agenti
electrice şi    colectării           - 1 punct de colectare în judeţul Ilfov             31.12. 2005        economici
electronice     selective a          - 1 punct de colectare în fiecare sector din
                deşeurilor din          oraşul Bucureşti                                 31.12. 2005
                echipamente          1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie
                electrice şi         > 20.000 locuitori                                  31.12. 2006
                electronice       17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a                      Importatori/
                (DEEE)            componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:       Termen limită:     producatri, Consilii
                                        2 kg/locuitor şi an                             31.12.2006         locale, operatori de
                                        3 kg/ locuitor şi an                            31.12.2007         salubritate
                                        4 kg/ locuitor şi an                            31.12.2008
18. Deşeurile   18.1.Împlementar 18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să Până în 2017              Consilii Judeţene/
periculoase din ea serviciilor de separe componentele periculoase din deşeurile                             consilii locale,
deşeurile       colectare şi      menajere                                                                  operatori de
municipale      transport pentru                                                                            salubritate
                deşeurile         18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a Până în 2017                  Conşilii      Judeţene/
                periculoase       deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile                            consilii         locale,
                                  menajere în cooperare cu sectorul comercial                               operatori            de
                                                                                                            salubritate
                 18.2. Eliminarea   18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru Până în 2017         Companii, operatori
                 deşeurilor                                                                                 de salubritate,
                                    eliminarea deşeurilor periculoase
                 periculoase în
                 mod ecologic       18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi Începând cu 2007    Companii, asociatii
                 raţional.                                                                                  profesionale si
                                    respectă standardele europene.
                                                                                                            patronale


                                                                140
   Domeniu          Obiective                       Obiective secundare                           Ţinte/         Responsabilităţi
                    principale                                                                Termene limită
                                     18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose Proces continuu      ANPM, ARPM, ALPM
                                     pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi
                                     externe, în condiţii de siguranţă.
19. Eliminarea   19.1. Eliminarea    19.1.1.      Sprijinirea     micşorării    depozitelor Începând cu 2007   ANPM, ARPM,
deşeurilor       deşeurilor în       necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme                         ALPM, operatori de
                 condiţii de         şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina,                    salubritate, Consilii
                 siguranţă pentru    Vidra şi Chiajna Rudeni.                                                  Judeţene/Locale
                 mediu şi sanătate   Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea
                 a populaţiei.       deşeurilor în conformitate cu standardele UE
                                     19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor             Până în 2009




                                                                141
      8.5.4 Poluarea sonora
      Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri
pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.
      Referitor la sursele fixe:
         sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protectie
          acustică corespunzătoare (la distante mari faţă de unitătile industriale şi cu
          prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);
         remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul
          retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacitătii de izolare acustică a faţădelor
          clădirilor);
         în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de
          reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele
          care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distantele dintre acestea şi clădirile
          de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de
          vedere acustic);
         pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din
          centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administraţiv (de ex. restrictionarea
          utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate
          posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri
          independente, multietajate, special amenajate;
         pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de
          protectie acustică prin închideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod
          special în cazul pietelor) precum şi măsuri administraţive privind programul operatiilor
          de aprovizionare;
         în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare,
          din vegetaţie cu înăltime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic
          al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu
          motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale
          Oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
      Referitor la sursele mobile:
         refacerea patului rutier şi a imbrăcămintii asfalţice pe arterele cu trafic intens;
         redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restrictii privind accesul unor
          mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitătilor de pe aceste
          artere;




                                                 143
         dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri
          suplimentare şi la clădirile adiacente (izolatii fonice ale faţădelor - de exemplu, prin
          triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de
          trafic, etc).

      8.5.6 Transportul
      În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele
rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care
trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate în tabelele
următoare:




                                                144
Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier”

Problema               Obiectiv general       Obiectiv specific   Ţintă                   Indicator            Acţiune                 Responsabil
Intensificarea         Reducerea              Reducerea           Reducerea nivelului     Numărul de           - Evitarea parcărilor   Direcţia
traficului rutier în   traficului rutier şi   circulaţiei         de noxe                 vehicule, pe         în afara zonelor        Generală de
condiţiile în care     menţinerea             vehiculelor pe                              categorii şi         special destinate       Poliţie a
trama stradală         acestuia în funcţie    străzile înguste                            dotări conforme      - Introducerea unor     Municipiului
este                   de capacitatea de                                                  cerinţelor           sisteme de              Bucureşti
subdimnesionată        suport a                                                           EURO, care           transport
PM 1 5 – 1             reţelei de străzi                                                  circulă pe           nepoluante, de          Primaria
                                                                                          arterele înguste     mare capacitate         Municipiului
                                                                  Reducerea nivelului     Numărul de           - Mediatizarea          Bucureşti
                                                                  de zgomot şi vibraţii   reclamaţii privind   efectelor produse
                                                                  generat de circulaţia   discomfortul         asupra sănătăţii
                                                                  vehiculelor             generat de           umane de emisiile       Direcţia de
                                                                                          zgomot şi vibraţii   de noxe generate        Sănătate
                                                                                                               de traficul rutier      Publică a
                                                                                                               - Încurajarea prin      Municipiului
                                                                                                               pârghii economice a     Bucureşti
                                                                                                               sistemelor de
                                                                                                               transport “LOW          Institutul de
                                                                                                               EMISSION”               Sănătate
                                                                                                               - Adoptarea unor        Publică a
                                                                                                               măsuri legislative      Municipiului
                                                                                                               referitoare la          Bucureşti
                                                                                                               diminuarea emisiilor




                                                                                 145
                                                                                                            de poluanţi de la
                                                                                                            toate categoriile de
                                                                                                            vehicule, în acord
                                                                                                            cu Directivele U.E.
                                                                                                            - Încurajarea
                                                                                                            utilizării sistemelor
                                                                                                            de transport public
                                                                                                            cu nivel redus de
                                                                                                            emisii
Nereactualizarea    Efectuarea unor        Reducerea timpilor Soluţii pentru             Buna gestionare - Reglarea timpilor        Primaria
şi neaplicarea      studii de fluidizare a de staţionare în   descongestionarea          a volumelor de     de semaforizare în      Municipiului
studiilor de        traficului             intersecţii        arterelor de trafic –      trafic în          funcţie de volumele     Bucureşti
fluidizare a                                                  reorganizarea              intersecţii –      de trafic
traficului rutier                                             intersecţiilor             eliminarea         - Acordarea de          Consiliul
în timp şi spaţiu                                                                        staţionărilor în   prioritate la semafor   General al
pentru arterele                                                                          intersecţii        pentru mijloacele de    Municipiului
urbane                                                                                                      transport public        Bucureşti
PM 1 5 - 2                                                                                                  - Realizarea de
                                                               Scăderea nivelului de                        benzi proprii pentru    Instituţii locale
                                                               emisii în zona marilor                       transportul public      autorizate
                                                               intersecţii               Îmbunătăţirea      - Montarea de
                                                                                         parametrilor de    sisteme de
                                                               Diminuarea nivelului      calitate a aerului informare în timp
                                                               de emisii în lungul                          real asupra zonelor
                                                               arterelor de circulaţie                      cu ambuteiaje
                                                                                                            -        Sancţionarea
                                                               Crearea de benzi          Creşterea vitezei abaterilor de la


                                                                              146
                                                                    dedicate transportului    de exploatare a    prevederile legale
                                                                    public                    mijloacelor de     de circulaţie şi
                                                                                              transport public   dirijarea fondurilor
                                                                                                                 rezultate        pentru
                                                                                                                 marcaje, sisteme de
                                                                                                                 informare,          de
                                                                                                                 dirijare         pentru
                                                                                                                 arterele urbane
                                                                                                                 - Aplicarea
                                                                                                                 prevederilor legale
                                                                                                                 privind circulaţia pe
                                                                                                                 drumurile publice
                                                                                                                 - Aplicarea la nivel
                                                                                                                 de Bucureşti, a
                                                                                                                 sistemelor de
                                                                                                                 management de
                                                                                                                 trafic
Menţinerea             Înfiinţarea unor        Protejarea zonelor Protejarea clădirilor şi    - Creşterea        -Restricţionarea          Primaria
traficului rutier în   artere pietonale şi a   istorice a oraşului obiectivelor istorice de   atractivităţii     traficului auto în        Municipiului
zonele istorice ale    unor zone de            prin restricţionarea efectele poluării         zonelor            zona istorică             Bucureşti
oraşului               circulaţie pentru       traficului auto în                             - Intensificarea   - Menţinerea, în
PM 1 5 – 3             transportul public      perimetrul definit                             activităţilor      măsura                    Instituţiii locale
                                                                                              economico-         posibilităţilor, numai    autorizate
                                                                                              sociale în zonă    a transportului
                                                                                                                 public
                                                                                                                 - Informarea
                                                                                                                 riveranilor cu privire


                                                                                   147
                                                                                                               la efectele pe care
                                                                                                               le pot avea măsurile
                                                                                                               de restricţionare a
                                                                                                               traficului
                                                                                                               - Introducerea de
                                                                                                               taxe pentru accesul
                                                                                                               în zonă, în scopul
                                                                                                               reabilitării acestora
                                                                                                               - Respectarea
                                                                                                               hotărârilor
                                                                                                               Consiliului General
                                                                                                               al Municipiului
                                                                                                               Bucureşti cu privire
                                                                                                               la circulaţia în
                                                                                                               zonele istorice ale
                                                                                                               oraşului
                                                                                                               - Implementarea
                                                                                                               unor sisteme de
                                                                                                               transport public
                                                                                                               ecologice
Lipsa spaţiilor       Amenajarea de        Limitarea             - Reducerea fluxurilor   - Numărul de         - Organizarea            Primariile de
Park&Ride pentru      spaţii Park & Ride   accesului             de trafic în Bucureşti   vehicule pe          spaţiilor special        Sector prin
a limita accesul      în principalele      vehiculelor în zona   - Reducerea emisiilor    arterele             destinate parcărilor     Administraţiile
vehiculelor în zona   puncte de acces în   centrală a oraşului   atmosferice generate     principale           - Extinderea liniilor    Domeniului
centrală              Bucureşti                                  de traficul rutier       - Nivelul poluării   de transport public      Public
PM 1 5 - 4                                                                                atmosferice pe       către aceste puncte
                                                                 - Crearea de spaţii      marile artere        şi     crearea      de   Instituţii locale


                                                                               148
                       sigure de parcare           principale           facilităţi                autorizate
Amenajarea             pentru vehiculele din       - Nivelului de       Park & Ride
spaţiilor de           afara          Bucureşti-   zgomot şi vibraţii   - Introducerea
parcare în zona        ului                        generate de          sistemelor
inelului exterior de   - Asigurarea                traficul rutier      ecologice de
circulaţie             facilităţilor de trans-                          transport public
                       bordare către                                    - Informarea asupra
                       mijloacele de transport                          beneficiilor aduse
                       public                                           calităţii vieţii urbane
                                                                        de renunţare la
                     - Reorganizarea                                    vehiculele
                     reţelei de transport                               individuale
Încurajarea          public, astfel încât, să                           - Realizarea de
utilizării           fie asigurat accesul                               facilităţi de plată
transportului public către toate punctele                               pentru acest tip de
                     de interes din                                     serviciu (ex. Tichet
                     Bucureşti (spitale,                                unic de plată a
                     instituţii publice etc.)                           parcării şi acces în
                     - Îmbunătăţirea                                    mijloacele de
                     serviciilor de transport                           transport public)
                     public prin creşterea                              - Adoptarea
                     parametrilor                                       prevederilor UE cu
                     calităţivi (frecvenţa                              privire la
                     mijloacelor de                                     promovarea
                     transport, scurtarea                               sistemului de
                     timpilor de aşteptare,                             transport durabil
                     creşterea securităţii                              - Adoptarea unor


                                       149
                                                             călătorilor în vehicule                     hotărâri de guvern
                                                             etc.)                                       cu privire la
                                                                                                         parcările publice
                                                                                                         - Modificarea
                                                                                                         prevederilor PUG
                                                                                                         cu privire la
                                                                                                         organizarea
                                                                                                         transportului şi la
                                                                                                         măsurile de
                                                                                                         protecţie a mediului,
                                                                                                         din punct de vedere
                                                                                                         al traficului rutier.
Utilizarea           Eliminarea            Redarea           - Normalizarea            - Reducerea       - Alocarea de spaţii    Primariile de
ineficientă a        parcărilor            capacităţii de    traficului, în special pe staţionărilor     de parcare pentru       sector prin
capacităţii de       parazitare şi         suport a tramei   străzile cu 2 benzi de    datorate          zonele afectate         Administraţiile
suport a             redarea               stradale          circulaţie                blocajelor de     - Introducerea          Domeniului
carosabilului prin   capacităţilor de                        - Reducerea blocajelor trafic               sistemelor de           Public
parcări              suport pentru trama                     de trafic                 -     Diminuarea circulaţie cu sens
parazitare           stradală                                - Preluarea volumelor nivelului de noxe unic                        Direcţia
PM 1 5 - 5                                                   de trafic conform         rezultate     din - Activităţi de         Generală de
                                                             dimensionărilor iniţiale trafic             informare prin          Poliţie a
                                                             prevăzute                 - Reducerea       mijloace mass-          Municipiului
                                                             pentru fiecare arteră     timpilor de       media, cu privire la    Bucureşti –
                                                             de circulaţie             deplasare         existenţa spaţiilor     Brigada Poliţiei
                                                                                                         amenajate pentru        Rutiere
                                                                                                         parcări
                                                                                                         - Atragerea de          Consiliul


                                                                            150
      fonduri pentru          General al
      reabilitarea            Municipiului
      sistemului rutier       Bucureşti
      - Atragerea de
      fonduri pentru          Instituţii locale
      amenajarea spaţiilor    autorizate
      destinate parcărilor
      - Hotărâri ale
      Consiliului General
      al Primăriei
      Municipiului
      Bucureşti cu privire
      la circulaţia pe
      anumite artere
      - Alocarea de spaţii
      de parcare special
      amenajate în
      vecinătatea zonelor
      afectate de
      parcările parazitare
      - Soluţii alternative
      oferite pentru a
      realiza cererea de
      mobilitate în oraş




151
Lipsa spaţiilor      Realizarea              Realizarea de       Descurajarea traficului   - Scăderea          - Alocarea de spaţii     Primaria
destinate            punctelor de            facilităţi pentru   individual prin crearea   numărului           realizării acestui       Municipiului
Interchange-urilor   INTERCHANGE,            dezvoltarea         de facilităţi pentru      vehiculelor         scop                     Bucureşti
în punctele majore   din perspectiva         transportului       transportul de mare       individuale în      - Dispersarea polilor
de                   dezvoltării viitoarei   regional în         capacitate                zonele centrale     de atracţie din          Consiliul
penetrare a          zone                    vederea                                       ale Bucureşti-      capitală                 General al
arterelor de         metropolitane           descongestionării                             ului                - Mediatizarea           Municipiului
transport                                    oraşului                                      - Îmbunătaţirea     informaţiilor cu         Bucureşti
PM 1 5 – 6                                                                                 calităţii aerului   privire la zona
                                                                                                               metropolitană            Consiliile
                                                                                                               - Colectarea de          Locale
                                                                                                               fonduri      de     la
                                                                                                               unităţile                Instituţii locale
                                                                                                               administraţive           autorizate
                                                                                                               incluse în zona
                                                                                                               metropolitană,
                                                                                                               pentru
                                                                                                               îmbunătăţirea
                                                                                                               infrastructurii    de
                                                                                                               transport           şi
                                                                                                               realizarea
                                                                                                               sistemelor         de
                                                                                                               transport regionale
                                                                                                               - Promulgarea legii
                                                                                                               metropolitane
                                                                                                               -          Extinderea
                                                                                                               reţelelor          de


                                                                               152
                                                                                                                         transport       public
                                                                                                                         spre inelul 2 de
                                                                                                                         circulaţie
                                                                                                                         - Corelarea
                                                                                                                         sistemelor de
                                                                                                                         transport urbane cu
                                                                                                                         sistemele de
                                                                                                                         transport inter-
                                                                                                                         urbane
Poluarea             Aerul sa                  Limitarea utilizării   -     Reducerea         cu    - Îmbunătăţirea      - Extinderea utilizării   Primaria
atmosferei           corespundă din            vehiculelor cu grad    minimum 40% a                 calităţii aerului în sistemelor         de     Municipiului
generată de          punct de vedere           avansat de uzură       emisiilor în lungul           Bucureşti            transport cu bune         Bucureşti
traficul rutier      calităţiv, astfel încât   fizică şi morală       arterelor de circulaţie       - Îmbunătăţirea      performanţe
(emisii de noxe      să fie asigurată                                 în             Bucureşti      stării de            ecologice                 Consiliul
provenite            sănătatea umană şi                               (diminuarea                   sănatate a           - Implementarea           General al
de la gazele de      a mediului                                       concentraţiilor         de    locuitorilor         unor programe de          Municipiului
eşapament            înconjurător în                                  NOx, CO, metale                                    conştientizare a          Bucureşti
datorită unui parc   perimetrul                                       grele,     pulberi      în                         populaţiei în
auto cu uzură        municipiului                                     suspensie                şi                        legătură cu               Consiliile
morală şi uzură      Bucureşti                                        sedimentabile,                                     poluarea aerului          Locale
fizică înaintată,                                                     generate de traficul                               generată de traficul
menţinut în                                                           rutier                                             auto                      Registrul Auto
circulaţie                                                            - Reducerea incidenţei                             -          Obţinerea      Român
PM 1 5 – 7                                                            bolilor respiratorii la                            suportului      public
                                                                      grupele de vârstă                                  pentru promovarea         Direcţia
                                                                      vulnerabile                                        proiectelor        de     Generală de
                                                                                                                         utilizare            a    Poliţie a


                                                                                       153
                                                                                                                sistemelor           de   Municipiului
                                                                                                                transport mai puţin       Bucureşti –
                                                                                                                poluante                  Brigada Poliţiei
                                                                                                                - Utilizarea taxelor      Rutiere
                                                                                                                de poluare
                                                                                                                percepute pentru          O.N.G.-uri
                                                                                                                vehiculele non-euro
                                                                                                                pentru încurajarea        Înstituţii locale
                                                                                                                utilizării sistemelor     autorizate
                                                                                                                de transport „LOW
                                                                                                                EMISSION”
                                                                                                                - Transpunerea
                                                                                                                directivelor UE în
                                                                                                                domeniul
                                                                                                                transportului rutier
                                                                                                                - Dezvoltarea
                                                                                                                transportului public
                                                                                                                - Infiinţarea benzilor
                                                                                                                destinate bicicliştilor
                                                                                                                şi roller-ilor
Absenţa                Fluidizarea            Reducerea timpilor   - Acordarea de undă       - Reducerea        -            Extinderea   Primaria
sistemelor de          traficului cu scopul de staţionare în       verde mijloacelor de      expunerii          sistemelor           de   Municipiului
management de          reducerii de noxe,în intersecţii            transport public          populaţiei la      management           de   Bucureşti
trafic care să         special în zona                             - Corelarea timpilor de   noxele generate    trafic şi pentru
regleze fluxurile de   marilor intersecţii şi                      undă verde în funcţie     de traficul auto   traficul general          Instituţii locale
trafic şi să           în                                          de volumele de trafic     - Reducerea        - Montarea de bucle       autorizate
prioritizeze           lungul arterelor de                         ce intră în marile        nivelului          inductive în lungul


                                                                                  154
transportul public   trafic   intersecţii         zgomotelor şi    arterelor de              O.N.G.-uri
PM 1 5 – 8                                        vibraţiilor      circulaţie pentru a
                                                  provenite din    se cunoaşte
                                                  activitatea de   volumul fluxurilor de     Administraţia
                                                  transport        trafic pe anumite         Străzilor
                                                                   direcţii                  Bucureşti
                                                                   - Elaborarea unor
                                                                   materiale
                                                                   informaţive         cu
                                                                   privire la avantajele
                                                                   sociale              şi
                                                                   economice (timp,
                                                                   bani,       sănătate)
                                                                   aduse de o bună
                                                                   alegere a modului
                                                                   de           transport
                                                                   ales(bicicletă,
                                                                   transport       public,
                                                                   pietonal, etc.)
                                                                   - Utilizarea taxelor
                                                                   de poluare
                                                                   percepute la
                                                                   vehiculele non-euro,
                                                                   la dezvoltarea
                                                                   sistemelor de
                                                                   transport „LOW
                                                                   EMISSION”


                                            155
                                                                                                                 - Hotărâri ale
                                                                                                                 Consiliului General
                                                                                                                 al Municipiului
                                                                                                                 Bucureşti
                                                                                                                 - Realizarea unui
                                                                                                                 dispecerat central la
                                                                                                                 nivel de municipiu,
                                                                                                                 în vederea urmăririi
                                                                                                                 modului de
                                                                                                                 funcţionare a
                                                                                                                 sistemului
Depăşirea CMA la       Încadrarea în           Organizarea       - Limitarea accesului       - Încadrarea în     - Dirijarea circulaţiei
poluanţi specifici     limitele maxime         traficului auto   vehiculelor individuale     limitele maxime     pe inele şi radiale       Instituţii locale
proveniţi din trafic   admisibile a                              în zonele centrale          admisibile a        (conform Master           autorizate
 înregistrate de       concentraţiilor de                        - Menţinerea                poluanţilor şi      Plan-ului de
staţiile de            poluanţi din traficul                     transportului public        scăderea            Transport)                Agenţia
monitorizare a         rutier, în                                electric (fără emisii) în   numărului de        -          Extinderea     Regională
calităţii aerului      zonele centrale                           zonele afectate             vehicule            modurilor            de   pentru
apaţinând                                                                                    individuale pe      transport electric de     Protecţia
A.R.P.M.B. –                                                                                 arterele afectate   mare capacitate           Mediului
Cercul                                                                                       - Fluidizarea       - Afişarea în timp        Bucureşti
Militar şi Mihai                                                                             traficului          real a informaţiilor
Bravu                                                                                                            cu privire la valorile    Agenţia pentru
PM 1 5 – 9                                                                                                       de poluanţi               Protecţia
                                                                                                                 măsurate                  Mediului
                                                                                                                 - Aplicarea de            Bucureşti
                                                                                                                 sancţiuni


                                                                                 156
                                                                                                            contravenţionale
                                                                                                            utilizatorilor de
                                                                                                            vehicule care nu
                                                                                                            respectă normele
                                                                                                            de poluare
                                                                                                            - Încadrarea în
                                                                                                            prevederile H.G. nr.
                                                                                                            582/2002-
                                                                                                            Normativul privind
                                                                                                            stabilirea valorilor
                                                                                                            limita, a valorilor
                                                                                                            prag, a criteriilor şi
                                                                                                            metodelor de
                                                                                                            evaluare a SO2,
                                                                                                            NO2, NOx,PM10, PM
                                                                                                            2,5, plumb, benzen,
                                                                                                            CO2,ozon
                                                                                                            - Monitorizarea
                                                                                                            calităţii aerului în
                                                                                                            municipiul Bucureşti
Lipsa întreţinerii şi   Imbunătăţirea         Amenajarea şi         - Reabilitarea          Kilometrii de   - Asfaltare,             Primaria
amenajării              circulaţiei auto şi   menţinerea la         drumurilor              drum asfaltat   reabilitare              Municipiului
corespunzătoare a       diminuarea            parametrii            - Asigurarea unei                       - Proiectarea şi         Bucureşti
tuturor străzilor din   emisiilor             funcţionali a         alternative de                          implementarea de
Municipiul              atmosferice           arterelor de trafic   transport la marile                     sisteme de instruire
Bucureşti                                                           artere de circulaţie,                   şi informare pentru      Instituţii locale
PM 15 – 10                                                          astfel                                  comunitate şi            autorizate


                                                                                    157
                                                                     încât, să se poată                         administraţii publice
                                                                    desfăşura şi pe                             locale
                                                                    străzile mai mici                           - Atragerea de
                                                                                                                fonduri         pentru
                                                                                                                realizarea
                                                                                                                investiţiilor
                                                                                                                - Număr de sisteme
                                                                                                                informaţionale
                                                                                                                realizate
                                                                                                                - Elaborarea de
                                                                                                                studii de fezabilitate
                                                                                                                pentru realizarea
                                                                                                                acestor proiecte
Poluarea factorilor    Asigurarea calităţii    Reducerea            - Respectarea            - Valorile         - Utilizarea de            Direcţia de
de mediu (aer,         aerului şi              nivelului de         prevederilor STAS        concentraţiilor    mijloace de                Sănătate
apă, sol, subsol)      încadrarea în           zgomot şi vibraţii   10009/1988 (65 dBA)      NOx, CO,           transport                  Publică
cu gaze de             limitele admisibile a   în limitele          la limita tuturor        particule în       nepoluante                 Bucureşti
eşapament cu           nivelului de zgomot     prevăzute de lege    incintelor şi a          suspensie , Pb     -       Modernizarea
conţinut de CO,        şi                                           STAS1009-88 şi           în zonele          infrastructurii liniilor   Institutul de
CO2, hidrocarburi,     vibraţii generate de                         STAS 6161/1-89 , pe      limitrofe          de tramvai                 Sănătate
plumb, pulberi         transportul auto                             categorii de artere de   - Măsurători de    - Utilizarea soluţiilor    Publică
antrenate; poluare                                                  circulaţie               zgomot şi vibraţii tehnice,                   Bucureşti
sonoră                                                              - Încadrarea             - Numărul de       insonorizante şi
şi/sau prin vibraţii                                                standardului SR          reclamaţii privind antivibratorii             Agenţia
PM 15 – 11                                                          12025-2-1994, privind    disconfortul       - Mediatizarea             Regională
                                                                    nivelul de vibraţii în   generat de         implicaţiilor              pentru
                                                                    clădirile situate în     zgomot şi vibraţii efectelor poluării         Protecţia


                                                                                   158
imediata apropiere a      atmosferei datorită      Mediului
arterelor de circulaţie   traficului auto          Bucureşti
                          - Aplicarea unui
                          program ferm de
                          penalităţi pentru
                          persoanele fizice şi     Agenţia pentru
                          juridice în cazul        Protecţia
                          depăşirii normelor       Mediului
                          legale privind           Bucureşti
                          emisiile provenite
                          de la autovehiculele     Registrul Auto
                          rutiere                  Român
                          - Adoptarea unor
                          masuri legislative
                          referitoare la
                          diminuarea emisiilor
                          de poluanţi de la
                          toate categoriile de
                          vehicule, în acord
                          cu Directivele UE.
                          -      Implementarea
                          Directivelor U.E.,
                          armonizate          în
                          legislatia
                          Româneasca
                          - Respectarea
                          programului de


               159
      lucru autorizat
      pentru circulaţia
      vehiculelor de mare
      tonaj şi utilizarea de
      vehicule care să
      corespundă din
      punct de vedere
      tehnic.




160
       8.5.7. Spaţiile verzi

Obiective:
      Oprirea deteriorarii şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen
      Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur - imprejurul
       Bucureştiului, supuse în prezent unor defrisari continue
      Educarea şi constientizarea publicului privind importanta spaţiilor verzi
      Antrenarea publicului în actiuni de ecologizare


Masuri    pentru    contracararea      diminuarii     drastice   a   suprafeţei   de   spaţiu      verde


      Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiti
      Efectuarea de controale impreuna cu Garda de mediu în vederea aplicarii legislatiei de
       mediu şi sanctionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi
      Organizarea de actiuni educative
      Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţe din - actualele
       suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci
      Refacerea urgenta prin planţări maşive de arbori a coordonului forestier de protectie de
       imprejurului capitalei care a fost defrisat haotic aproape în totalitate


       8.5.8 Agenda Locala 21
       Agenda Locala 21 reflecta principiul „durabilitatii“. Termenul provine din sivicultura, care
a adoptat principiul „durabilităţii“ înca din sec. XVI: nu este permisa tăierea copacilor decât în
cantitatea care poate fi replantata.
Agenda 21“ a fost conceputa ca un program de acţiune mondial al secolului 21.
Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locala
de dezvoltare durabila, obiectivele şiportofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la baza
actiunile cuprinse în Planul Local de Actiune pentru Mediu.
       Primariile de sector sau Primaria Municipiului Bucureşti nu au demarat înca actiunea de
construire a Agendei 21 pentru Capitala.
       Exista premise ca în anul 2007 unul din sectoarele Bucureştiului sa beneficieze de un
Proiect finantat prin UNDP – Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabila




                                                    161
                          Capitolul 9 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI


      9.1 Agricultura
      9.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul
      9.1.1.1 Evoluţia utilizării solului de către agricultura
Tabel 9.1.1.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi
                                                                                            - ha -
                                                                       *)
                                                                  2004
                                                                      din care:
                                                                    sector privat
                                                    Total                   din care:
                                                                          gospodăriile
                                                                           populaţiei
           Cereale – total                              61 874    60 125         44 640
             din care:
               Grâu şi secară                           20 429    19 754         12 225
               Orz şi orzoaică                           6 586     6 122          3 952
               Ovăz                                      1 640     1 410            953
               Porumb                                   32 897    32 556         27 401
           Leguminoase pentru boabe – total                287       287            287
           Plante uleioase – total                      19 644    19 217          9 053
             din care:
               Floarea soarelui                         17 968    17 627          8 879
           Cartofi                                       1 051     1 051            894
           Legume - total                                5 908     5 875          5 822
           Plante de nutreţ - total                     12 217    10 243          8 488
             din care:
               Perene vechi şi noi                       4 759     3 876          3 289
               Porumb pentru insilozare                    863       508              -
           Vii pe rod                                    1 408     1 408          1 389
           Livezi de pomi şi pepiniere pomicole           1153       822            403
      *)
       Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică
      cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia
      obţinută.

Tabel 9.1.1.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi
                                                                                          - tone -
                                                                      *)
                                                                  2004
                                                                      din care:
                                                                    sector privat
                                                    Total                   din care:
                                                                          gospodăriile
                                                                           populaţiei
           Cereale – total                          355 082      348 680       286 170
             din care:
               Grâu şi secară                        85 606       83 316        57 734
               Orz şi orzoaică                       27 912       26 186        18 053
               Ovăz                                   4 276        3 815         2 866
               Porumb                               236 306      234 551       207 112
           Leguminoase pentru boabe – total             565          565           565
           Plante uleioase – total                   40 519       40 018        24 839
             din care:
               Floarea soarelui                      37 887       37 471        24 419
           Cartofi                                   17 609       17 609        14 469
           Legume - total                           167 679      153 077       151 793
           Plante de nutreţ - total                 235 488      201 268       171 330
             din care:
               Perene vechi şi noi                  118 568      104 369        94 171
                                                  162
               Porumb pentru insilozare                   16 714   10 627               -
            Struguri                                      10 924   10 924          10 786
            Fructe din pomi şi pepîniere pomicole          8 740    7 735           6 776
        *)
         Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică
        cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia
        obţinută.

Tabel 9.1.1.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi

                                                                        2004*)
                                                                       - kg/ha -

                    Grâu şi secară                                           4 190
                    Orz şi orzoaică                                          4 238
                    Ovăz                                                     2 607
                    Porumb                                                   7 183
                    Leguminoase pentru boabe – total                         1 969
                    Floarea soarelui                                         2 109
                    Cartofi                                                 16 755
                    Legume de câmp şi în solarii                            25 979
                    Plante de nutreţ – total                                19 244
                    Struguri                                                 7 759
                    Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **)                   12
                   *)
                     Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din
                   cercetarea staţistică cu periodicitate anuală –           AGR.2B -
                   referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
                   **)
                       Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .



      9.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor
terenuri, şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate
a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul
agricol rămâne cel socio-economic.


       9.2 Industria
       Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor
ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
       Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul
proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi
reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele
industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
       Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –
corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse
poluării.


                                                    163
        Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :
pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),
gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
        - principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme
industriale sunt următoarele :



                               Suprafaţă   Populaţia            Principalele
 Nr.
                ZONA            Expusă     expusă                 Procese
 crt.                               2
                                - Km -      - loc -              Poluante
                                                       Turnătorii, combustie în pulberi
  1     Faur S.A.                 6,0      50,000
                                                       textile şi construcţii
                                                       Produse chimice de Sinteză,
  2     Dudesti                  12,5      135,000     pesticide, raticide, pulberi de
                                                       sticlărie, cauciucărie
                                                       Turnătorie, procese combustie
  3     Vitan                     1,0      30,000
                                                       transporturi
        Popesti Leordeni                               Industria vâscozei, combustie,
  4                               2,5      10,000
        (pe raza jud. Ilfov)                           transporturi
                                                       Otelărie electrică, turnătorii,
  5     IMGB                      1,0      35,000      combustie industrială, sudură,
                                                       etc.
                                                       Construcţii, betoniere,
  6     Progresul                 6,0      18,000
                                                       asfalţiere, combustii, etc.
                                                       Metalurgie neferoasă,
  7     Miliţări                  8,5      20,000      ceramică, construcţii,
                                                       transporturi, pielărie
                                                       Turnătorie, metalurgie,
  8     Băneasa                   1,0      22,000
                                                       transporturi
                                                       Combustie industrială, industria
  9     Pipera                    2,0      15,000
                                                       lemnului,
                                                       Mase plastice, pulberi textile,
 10     Obor                      3,5      13,000      chimice, transporturi,combustie
                                                       industrială, turnătorie
        TOTAL                    44,0      348,000


        Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă,
sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor
platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care
aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.
        PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de
la Institutul Naţional de Staţistica a fost
Denumire                                                        UM                        Valoare
TITEI EXTRAS                                                    TONE                            0
GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE)                    MII MC                          0
CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE                       TONE                          516
CARNE DE BOVINE                                                 TONE                            0
CARNE DE PORCINE                                                TONE                          160
PREPARATE DIN CARNE                                             TONE                       18626
CONSERVE DE CARNE                                               TONE                          689
LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA
ROŞII)                                                          TONE                           0
ULEIURI COMESTIBILE                                             TONE                       10617
                                                     164
LAPTE DE CONSUM                                        HL                 302
UNT                                                    TONE                 3
BRÎNZETURI                                             TONE               412
PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE
ŞI PATIS.                                              TONE            35184
BERE                                                   MII HL           1756
FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC                          TONE              260
TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE
TRIC)                                                  MII MP           19949
TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE    MII MP             676
TESATURI DIN IN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP IN, CÎNEPA        MII MP             532
TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC             MII BUC.           591
TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA                 MII BUC.          1408
TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE             MII BUC.          2656
CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON                            MII PER.         21811
CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI                       MIILEI/RON   835667226
ÎNCALTAMINTE - TOTAL                                   MII PER.         10983
ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP)        MII PER.          9474
CHERESTEA-TOTAL                                        MC               95321
CHERESTEA DE RAŞINOASE                                 MC               75003
CHERESTEA DE FAG                                       MC               16342
CHERESTEA DE STEJAR                                    MC                1242
PLACAJE DIN LEMN                                       MC EF.            1162
PLACI FIBROLEMNOASE                                    TONE               869
HIRTIE                                                 TONE              1686
ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANTA ACTIVA)           TONE            283068
ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N)                         TONE            283068
PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA                        TONE              5905
ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANTA ACTIVA)                  TONE               795
LACURI ŞI VOPSELE                                      TONE             38318
MEDICAMENTE                                            MIILEI/RON   483879982
DETERGENŢI (100% SA)                                   TONE              4035
ANVELOPE                                               MII BUC.             0
STICLARIE                                              TONE            101754
CIMENT                                                 TONE                 0
PREFABRICATE DIN BETON ARMAT                           MC                5848
FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE                            TONE                40
OTEL BRUT                                              TONE             19033
LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD                  TONE              1400
TEVI DE OTEL                                           TONE              7999
OXID DE ALUMINIU (ALUMINA )                            MII T                1
PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI)                           TONE                 0
MAŞINI-UNELTE     DE    PRELUCRAT       METALE  PRIN
ASCHIERE                                               MIILEI/RON     6854960
STRUNGURI                                              BUC.                 3
MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE                  MW                 272
TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE          KVA              13412
TELEVIZOARE                                            BUC.             29125
AUTOUTILITARE                                          BUC.                 4
AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE
ŞI AUTOSASIURI                                         BUC.                 2
MOBILIER                                               MIILEI/RON   225822818
ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR
ELECTRICE)                                             MII KWH        3828082
ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE             MII KWH        3827921




                                             165
       9.3 Energia
       9.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului
       Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ
şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de
mediu, în special a aerului.
       Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în
imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse,
existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.
       Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile
pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită
inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.
       Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apa
(apele uzate) şi solul.


       9.3.2 Consumul brut de energie
Din Datele furnizate de Direcţia Generala de Staţistica, evoluţia consumului de energie termica
se prezintă astfel :
                                            1990      1995      1996     1997      1998 1999 2000
Energie termica distribuita (mii Gcal)      9421      8354      8057     9549      8362 8275 7766
Din care pentru uz casnic                   5933      6173      6776     7895      7280 7154 6777




       9.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administraţive
       Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe
timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala
problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul
anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor,
CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa
facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul
dintre instrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a
foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.


       9.4 Transporturile
       9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport
       În Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut
ca pe reţeaua de strazi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, sa existe fluxuri
                                                    166
importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerari de trafic, mai ales de-a lungul
inelului principal şi a strazilor centrale. Circulaţa auto se desfăşoara greu şi datorită insuficientei spaţiilor
de parcare amenajate.
          Sistemele de transport sunt foarte daunatoare mediului, atat la nivel local cat şi global. Probleme
precum zgomotul, vibratiile, poluarea aerului dauneaza sănătăţii şi bunasţării comunităţilor peste tot în
ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importanta la sustinerea
modificarilor climatice globale. Relatia de baza dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexa


          Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul,
alaturi de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon,
care impreuna cu alte gaze cu efect de seră determină modificari fara precedenţi în sistemul climatic
global.
          Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în Municipiul Bucureşti a fost prezentata
pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este
prezentata în tabelul următor:


                                  SO2                         NMVOC
 nume grupa       CO2 (mii t)    (tone)    NOX (tone)          (tone)            CO (tone)        PM10 (tone)      Pb (kg)
Transport
rutier           448.2901403    2064.595   1180.952427     10890.42038          15528.49665       152.0763158      12027.15


9.5. Turismul
          În ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :
Tabel 9.5.1
                                           1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Unităţi de cazare-total                     42      46        50        47         45        48         51
    -din care
Hoteluri                                    41      33        35        34         33        36         33
Camping-uri                                  1       1         1        1           0         0         0
Pensiuni                                     0      12        14        12         12        12         18


Tabel 9.5.2 Număr turişti cazaţi (mii persoane)
                                           1990    1995       1996      1997        1998      1999          2000
Total                                               711       591       577.5 532.1 508.9 481.7
    -din care
Hoteluri                                           693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1
Camping-uri                                33.8     15.5        -           -           -          -          -
Pensiuni                                     -      1.9        1.1       1.5         2.2          2.3        2.6
                                                        167
9.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu


          În situatiile de poluări accidentale am fost solicitati, conform Protocolului cu GNM, de către
comisarii Garzii Naţionale de Mediu. Specialistii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au
deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinărea concentraţiei momentane de poluant. În
funcţie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai lunga de timp,
până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisa de legislatia în vigoare.




Nr.      Data/ora       Localizarea        Agentul            Factorii de   Modul de           Masuri luate       Sanctiuni
crt.                    fenomenului        poluator;          mediu         manifestare al
                                           Cauza poluării     afectati      fenomenului
1.       11.04.2006     Comuna             Produse                          Pete de produs     Recomandari        GNM
         ora 2100       Bragadiru          petroliere    în                 petrolier pe       de curatare cu     Ilfov
                        Judeţul Ilfov      râul Cirogârla                   suprafaţă apei     materiale
                                                                apa         şi pe mal          absorbante
                                                                                               specifice
2.       24.05.2006     Str. Brâuner       Deşeuri baterii                  Apele pluviale     Curatarea          GNM
         ora 1000       (teren viran; în   auto tocate                      de pe terenul      zonei afectate     Bucureşti
                        spatele            (aprox.30             sol        în panta s-au
                        STITEH;            gramezi)                         scurs în
                        Bucureşti                                           subsolul
                                                                            STITEH
3.       17.10.2006     Lacul              Staţia de                        Deversare de       Recomandari        GNM
         ora 900        Herastrâu-zona     Carburanţi                       produs             de curatare cu     Bucureşti
                        debarcader-        PETROM                           petrolier în       materiale
                        Bucureşti          Baneasa Adm.          apa        canalizarea        absorbante
                                           Bucureşti                        pluviala care a    specifice
                                                                            dus la poluarea
                                                                            lacului
                                                                            Herastrâu; pete
                                                                            de produs
                                                                            petrolier pe
                                                                            luciul apei
4.       23.11.2006     Universitatea      Universitatea                    Nor de gaze        Stoparea           GNM
         ora 1530       Politehnica        Politehnica                      albicios,          scurgerilor de     Bucureşti
                        Bucureşti-         Bucureşti-                       iritant, greu de   gaz        prin
                        Facultatea de      Facultatea de                    respirat           utilizare     de
                        Chimie –Corp       Chimie –Corp          aer                           carbonat      de
                        A1                 A1; recipient                                       sodiu şi nisip;
                                           de sticla (25l)                                     izolarea
                                           cu acid                                             recipientului
                                           clorhidric                                          deteriorat
                                           concentrate
                                           deteriorat

Pe parcursul anului 2006 au mai fost 2 poluări accidentale la care au participat doar comisarii
Garzii de Mediu Bucureşti
       1) localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL),
       secţia ambalare diluant.         Str Sucevita nr. 14.bis
          data :      11.04.2006

                                                              168
       Incendiu localizat      la nivelul secţiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalaţiile,
   echipamentele , cladirile . S-a constatat prezenta unei poluări intense cu fum , provenit din arderea
   materialelor cu proprietăţi combustibile şi a solvenţilor existenti la nivelul secţiei.
        S-a procedat la localizarea şi stingerea incendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat şi prin
   personalul pompierilor de serviciu.


 4)   localizare:    Staţia de transformare Bucureşti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE
Transelectrica SA
      data:      27.07.2006
   - Incendiu cu efect generarea de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator,
infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reţeaua de canalizare interioara a CET-SUD precum şi scurgeri pe
sol lângă basa de retentie a autotransformatorului.
        S-a procedat la stingerea incendiului şi la vidanjarea basei de retentie şi absorbtia cu vata
minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.




                                                      169
       Capitolul 10 Instrumente ale Politicii de Mediu în România


      10.2 Cheltuieli şi investiţii efectuate de agentii economici în anul 2006 şi raportate
la Garda Naţionala de Mediu

       La sfarsitul anului 2006 Comisariatul Municipiului Bucureşti a înregistrat următoarea
situatie în ceea ce privesc investiţiile de mediu:


     - valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 42.
679,677 RON(planificat) din care s-a realizat o valoare de 19. 581, 296 RON
     - valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de
217.939, 112 RON(planificat) din care s-a realizat 77.462,695 RON.


       10.3 Fondul de Mediu
       Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii şi
realizarii proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în
domeniul protectiei mediului.


       Fondul pentru mediu se utilizeaza pentru sustinerea şi realizarea proiectelor prioritare
pentru protecţia mediului.


       Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se stabilesc prin planul anul de lucru şi
vizeaza imbunatatirea performantei de mediu privind domeniile prevazute în art.13 al OUG nr.
196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobata prin Legea nr.105/25.04.2006.
       Dintre acestea mentionam : prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei,
apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea
deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase , conservarea biodiversitatii, educatia şi
constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.
       În anul 2006 au fost trei sesiuni de finantare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare
întocmirii documentatiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor, astfel :


1. Sesiunea de finantare ianuarie-februarie 2006
► 3 soliciţări din partea agentilor economici SC BIOFARM SA, SC AEROFINA SA şi SC
MOBILUX SA pentru proiecte însumand cca 850.000 RON
► 5 soliciţări din partea ONG / Primarii sector pentru proiecte de constientizarea publicului,
însumand peste 1.042.000 RON
                                                  170
► 1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiecte de colectare selectiva a deşeurilor,
cu valoarea de 500.000 RON


2. Sesiunea de finantare iulie-august 2006
► 4 soliciţări din partea agentilor economici SC ANTICOROSIVUL SA,                   SC Libertatea
Panificatie SA, SC IRIDEX GROUP Import-Export srl, SC ROMAERO SA                    pentru proiecte
însumand cca 15.000.000 RON
►5 soliciţări din partea ONG şi a unităţilor de învăţământ pentru proiecte de constientizarea
publicului însumand cca 900.000 RON


3. Sesiunea de finantare din august 2006          dedicata proiectelor din domeniul gestionarii
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
►1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiect în valoare de cca. 156.000 RON


       10.4. Fondurile UE de preaderare


       APM Bucureşti primeste soliciţări pentru obtinerea acordului de mediu pentru Proiecte
finantate din fonduri de preaderare SAPARD.
Din anul 2004 au fost instrumentate 4 soliciţări de acord de mediu :
      Directia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor pentru Proiectul “Modernizare,
       reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiza”
      SC EMPROD srl pentru proiectul “Fabrica de procesare carne”
      SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea
       capacitatii de producţie – extindere construcţie existenta, cabina poarta şi post trafo”
      SC NEGRO 2000 srl pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”

       10.5 Planul Local de actiune pentru Protecţia Mediului- PLAM


       În luna iulie 2004, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti a iniţiat Planul
Local de Acţiune pentru Mediu care se corelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu,
Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi
cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti.
       Scop şi obiective


       Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în
Municipiul Bucureşti.


                                                171
       Obiective :
      Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti.


      Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea
              problemelor de mediu ale capitalei.


       Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.




       Beneficii:
      utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane;


      îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în municipiul Bucureşti;


      soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu;


      implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului;


      conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.


   Implicarea publicului:


   Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea
abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a
oraşului în care trăiesc.


   Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să
identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul
şi împreună cu comunitatea.


   A fost pentru prima dată când autoritatea publică de protecţie a mediului a iniţiat un proiect
în care a implicat atâţia actori, iar mijloacele de diseminare a informaţiilor şi de implicare a
publicului au fost atât de diverse.




                                                172

								
To top