Calitatea apei

Document Sample
Calitatea apei Powered By Docstoc
					                DOCUMENT DE POZITIE AL ROMANIEI
                         CAPITOLUL 22
               PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR


ACCEPTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR

Romania accepta acquis-ul comunitar privind Capitolul 22 - Protectia
mediului inconjurator, in vigoare la data de 31 decembrie 2000.
Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de
lucru pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana.
Romania va implementa acquis-ul comunitar in domeniul protectiei
mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte
comunitare:

Calitatea aerului:

     Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de
      compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si
      distributia sa de la terminale la statiile service, pentru care se
      solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Managementul deseurilor:

     Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de
      ambalaje, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani,
      pana in anul 2010.
     Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor,
      pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in
      anul 2017.
     Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor,
      pentru care
      se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Calitatea apei:

     Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane,
      pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in
      anul 2022.

      Argumentatia pentru fiecare perioada de tranzitie se va face in cadrul subcapitolului unde se regaseste
      actul comunitar pentru care se solicita aceasta


                                                                                                                1
    Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului
     uman, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani,
     pana in anul 2022.
    Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor
     periculoase (si a celor 7               directive fiice), pentru care se
     solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
    Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii
     cu nitrati proveniti din surse agricole, pentru care se solicita o
     perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014.

Controlul poluarii industriale si managementul riscului:

    Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul
     integrat al poluarii (IPPC), pentru care se solicita o perioada de
     tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
    Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de
     compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite
     activitati si instalatii (COV), pentru care se solicita o perioada de
     tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
    Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de
     poluanti specifici in atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP),
     pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 5 ani, pana in anul
     2012.

Datorita dinamicii procesului de dezvoltare a acquis-ului comunitar de
mediu, Romania este pregatita sa examineze in continuare noul acquis
comunitar in acest domeniu, intrat in vigoare dupa 31 decembrie 2000 si
sa informeze sistematic Conferinta pentru Aderare sau Consiliul de
Asociere cu privire la stadiul transpunerii si implementarii acestuia.
Romania face trimitere, privitor la acest capitol, la informatiile furnizate in
cursul procesului de examinare analitica si este de acord cu transmiterea
continua a acestora catre Statele Membre ale Uniunii Europene.


Introducere

Din punct de vedere institutional, in domeniul protectiei mediului a fost
adoptata Hotararea de Guvern nr. 17/2001(HG) privind organizarea si
functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Acest
minister este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu
personalitate juridica, in subordinea Guvernului Romaniei. MAPM
realizeaza politica in domeniul apelor si protectiei mediului, la nivel
national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si

                                                                             2
armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale guvernamentale
si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective,
indeplinind rol de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in
aceste domenii.
In noua structura a MAPM, ministrul apelor si protectiei mediului este
ajutat in activitatea sa de patru secretari de stat si un secretar general.
Cei patru secretari de stat coordoneaza activitatea in domeniile:
   protectia mediului
   ape
   integrare europeana
   relatia cu Parlamentul
In perspectiva integrarii europene, pentru indeplinirea responsabilitatilor
generale ale actualei structuri se acorda prioritate problemelor
identificate ca fiind de importanta majora pentru procesul de pregatire a
aderarii la Uniunea Europeana.
In acest sens, Secretarul de Stat pentru Integrare Europeana
coordoneaza activitatea de armonizare legislativa a legislatiei nationale
cu acquis-ul comunitar de mediu, in scopul accelerarii procesului de
elaborare, promovare si control al implementarii noii legislatii. De
asemenea, data fiind complexitatea activitatii in ceea ce priveste
managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase, prin
aceiasi HG, a fost infiintata o Directie cu responsabilitati specifice. In
scopul dezvoltarii dialogului dintre structura guvernamentala in domeniul
protectiei mediului si societatea civila, precum si pentru crearea imaginii
reale privind rolul si activitatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si
a unitatilor aflate in directa sa coordonare, a fost infiintata Directia de
Relatii Publice.
Prin HG nr. 352/2001, care amendeaza HG nr. 17/2001, a fost infiintata,
sub directa coordonare a Secretarului de Stat pentru Integrare
Europeana, Unitatea de Coordonare a Implementarii Instrumentului
Structural de Pre-aderare ISPA, iar sub coordonarea directa a
Ministrului Apelor si Protectiei Mediului va functiona Unitatea de Politici
Economice de Mediu.
Totodata, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr.2/2001 (OUG)
privind stabilirea unor masuri pentru infiintarea, organizarea,
reorganizarea sau functionarea, dupa caz, a unor ministere, organe de
specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice, Comisia
Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN) functioneaza in
subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale in domeniul nuclear, fiind
condusa de un Presedinte, cu rang de Secretar de Stat, numit de Primul
Ministru al Guvernului Romaniei.


                                                                              3
Aplicarea, monitorizarea si controlul aplicarii legislatiei revine
Inspectoratelor de Protectie a Mediului (IPM) existente la nivelul fiecarui
judet si al Municipiului Bucuresti - constituite prin reorganizarea
Agentiilor pentru Protectia Mediului, in baza HG nr.17/2001- care, in
conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.
92/2001 au prevazute in organigrama structuri corespondente celor
existente la nivel central.
Astfel, in cadrul fiecarui IPM este prevazuta functionarea unui
Compartiment necesar dezvoltarii capacitatilor de initiere si participare la
fazele de identificare si implementare a strategiilor de armonizare si a
programelor comunitare si internationale. De asemenea, in scopul
descentralizarii deciziilor in sistemul institutional de protectie a mediului,
s-a creat in structura fiecarui IPM, Serviciul pentru protectia naturii si arii
protejate si Serviciul gestiune deseuri si substante chimice periculoase.
Au fost infiintate Serviciul de monitorizare integrata a factorilor de mediu
si Serviciul de inspectie ecologica si urmarire a investitiilor pentru
protectia mediului.
Totodata, prin noul sistem de autofinantare introdus prin Legea privind
protectia mediului nr.137/1995, republicata, se mareste suportul financiar
care asigura intarirea capacitatii institutionale a celor 42 de Inspectorate
de Protectia Mediului. Stabilirea politicii bugetare, politica de personal si
stabilirea planurilor locale de actiune revin IPM-urilor, MAPM exercitand
numai rolul de indrumare si control. Prin Ordinul ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr.340/2000 a fost aprobat Nomenclatorul
de lucrari si servicii care se presteaza de catre autoritatile pentru
protectia mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente.
Avand in vedere cerintele Planului National de Dezvoltare prin care se
preconizeaza o dezvoltare economica si sociala la nivel regional,
urmeaza sa fie identificate, pe baza unor criterii stabilite de MAPM, IPM-
urile regionale care vor avea un rol integrator din punct de vedere al
activitatii de protectie a mediului.
In domeniul gospodaririi apelor, in Romania, managementul apei se
realizeaza intr-o maniera integrata (cantitate-calitate, suprafata-subteran)
pe bazine hidrografice. La nivelul fiecarui bazin hidrografic (sau, in unele
cazuri, grupuri de bazine hidrografice) exista o Directie bazinala de
gospodarire a apelor care face gospodarirea efectiva a resurselor de
apa, in conformitate cu schemele cadru si programele de amenajare
bazinale. In conformitate cu cerintele Directivei cadru in domeniul calitatii
apelor, a fost aprobata HG nr.1212/2000 privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin.
Aceste organisme sunt in curs de constituire, fiind alcatuite din
reprezentanti ai Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului
Sanatatii si Familiei (MSF), autoritatilor administratiei publice locale,


                                                                             4
Companiei Nationale “Apele Romane” (CNAR), Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorului, organizatiilor neguvernamentale de
protectie a mediului care activeaza in zona. Printre atributiile acestor
organisme se evidentiaza avizarea schemelor de gospodarire a apelor
pe bazine hidrografice, aprobarea incadrarii in categorii de calitate a
apelor cursurilor de apa din acel bazin hidrografic, precum si analiza si
recom andarea prioritatilor de finantare autoritatilor administratiei publice
centrale si locale.
Pentru realizarea proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului, in
scopul accelerarii procesului de implementare a noii legislatii, a fost
adoptata Legea nr. 73/2000 privind Fondul de Mediu. In scopul
operationalizarii Fondului de Mediu a fost aprobata OUG nr. 93/2001
pentru modificarea si completarea acestei legi, urmand ca dupa
adoptarea Legii de aprobare a OUG nr.93/2001 sa fie definitivata
structura institutionala a Administratiei Fondului de Mediu si aprobata
prin Hotarare de Guvern.


1.LEGISLATIE ORIZONTALA

Romania accepta in totalitate acquis-ul comunitar din acest sector si va
asigura deplina conformare cu prevederile si implementarea acestuia.
Pentru acest sector, Romania nu solicita perioade de tranzitie.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

In Romania, Legea nr.137/95, republicata, privind protectia mediului
stabileste:
- obligativitatea acordului si/sau autorizatiei de mediu pentru
   desfasurarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra
   mediului;
- obligativitatea de a se efectua evaluari ale impactului unor proiecte
   specifice asupra mediului, pe baza unor criterii comune preluate din
   legislatia Uniunii Europene
- desemnarea autoritatii centrale pentru protectia mediului si a
   autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;
- dezvoltarea unor proceduri prin care se asigura accesul la informatia
   de mediu si participarea publicului la luarea deciziei in probleme de
   mediu.
Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.125/1996
pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor social
economice cu impact asupra mediului inconjurator detaliaza procedurile



                                                                           5
de autorizare pentru realizarea noilor investitii si a activitatilor existente,
precum si metodologia de elaborare a studiilor de impact.
Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 278/1996
pentru aprobarea regulamentului de atestare pentru elaborarea studiilor
de impact asupra mediului si bilanturilor de mediu stabileste conditiile de
atestare a unitatilor specializate, a persoanelor fizice si juridice in
vederea realizarii evaluarii impactului asupra mediului si a bilanturilor de
mediu.
In baza prevederilor OUG.nr.76/2001 pentru simplificarea unor formalitati
administrative la inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor a
fost adoptata Hotararea de Guvern nr.625/2001 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor. Aceasta Hotarare
de Guvern are prevazuta in anexa si procedura de autorizare a
functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei mediului, care
se aplica pentru activitatile cu impact redus asupra mediului.
Acordul/autorizatia se elibereaza de catre Inspectoratul de Protectia
Mediului pe raza caruia isi desfasoara activitatea comerciantul, prin
reprezentantul in Biroul unic din cadrul Camerei de Comert si Industrie
teritoriale.
Au fost promovate doua legi importante, care faciliteaza procesul de
armonizare a legislatiei nationale cu cerintele acquis-ului comunitar de
mediu in acest sector:
- Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la
    informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la
    justitie in probleme de mediu (Conventia Aarhus);
- Legea nr.22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea
    impactului asupra mediului in context transfrontier (Conventia Espoo).
Prin legile de ratificare a acestor conventii si publicarea lor in Monitorul
Oficial al Romaniei, textul conventiilor devine parte integranta a dreptului
national in domeniul protectiei mediului, aplicabil si obligatoriu.

 Directiva Consiliului nr.85/337/EEC, modificata prin Directiva
  Consiliului
  nr. 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
  publice si private asupra mediului

Pentru transpunerea completa a prevederilor privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice si private asupra mediului se vor elabora pana
la sfarsitul anului 2001 urmatoarele acte normative:
- Lege pentru amendarea Legii protectiei mediului nr.137/1995,
   republicata;
- Hotarare de Guvern pentru transpunerea Anexelor I,II, III, IV ale
   directivei;


                                                                             6
- Ordin de ministru pentru amendarea Ordinului nr.125/1996 pentru
   aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si
   sociale cu impact asupra mediului;
- Ordin de ministru privind procedura de evaluare a impactului si de
   participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact
   transfrontiera;
- Ordin de ministru pentru introducerea ghidurilor privind incadrarea
   proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului,
   stabilirea domeniului studiului de impact si revizuirea calitatii studiului
   de impact.
Implementarea Directivei Consiliului nr. 85/337/EEC, modificata prin
Directiva Consiliului nr. 97/11/EC este prevazuta pentru anul 2002, odata
cu adoptarea Ordinului ministrului pentru introducerea ghidurilor privind
incadrarea proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra
mediului, stabilirea domeniului studiului de impact si revizuirea calitatii
studiului de impact.
Prin amendarea Legii nr.137/95 privind protectia mediului, republicata,
se va asigura baza legala pentru elaborarea unei Hotarari de Guvern
privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului,
care va transpune in totalitate prevederile Directivei 2001/42/EC.

 Directiva Consiliului nr. 90/313/EEC privind accesul liber la
  informatia de mediu

In prezent, in Romania, accesul liber al publicului la informatia de mediu
se asigura prin Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, Legea
nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei Aarhus, Ordinul ministrului
MAPM nr.1325/22.09.2000 privind participarea publicului, prin
reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si
legislatiei privind mediul, iar pentru garantarea dreptului la informatia de
mediu si accesul la justitie se aplica procedura de contencios
administrativ, conform Legii nr.29/1990 privind contenciosul
administrativ.
Pentru transpunerea totala a prevederilor acquis-ului comunitar in acest
domeniu se vor elabora urmatoarele acte normative:
- Hotarare de Guvern privind informatia de mediu, care va detalia
   aspecte procedurale de acces la acest tip de informatie, furnizarea
   informatiei de mediu aflata in posesia institutiilor guvernamentale cu
   stabilirea conditiilor de disponibilizare a informatiei de mediu – anul
   2001;
- Ordine de ministru pentru aprobarea normelor metodologice si
   reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a
   informatiei de mediu – anul 2002;


                                                                            7
- Hotarare de Guvern privind tarifele pentru informatia de mediu – anul
  2001.
Implementarea tuturor prevederilor referitoare la informatia de mediu va
avea loc dupa adoptarea actelor normative mai sus-mentionate, in anul
2002.

 Directiva Consiliului nr.91/692/EEC pentru standardizarea si
  rationalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor
  directive relative la mediu

Cerintele directivei vor fi pe deplin introduse in legislatia romaneasca prin
preluarea chestionarelor de raportare privind implementarea anumitor
directive din legislatia sectoriala in domeniile “ calitatii aerului”, calitatii
apei” si “gospodaririi deseurilor”. In prezent, Romania raporteaza
Agentiei Europene de Mediu date despre calitatea aerului din 8 judete si
municipiul Bucuresti, in formatul standardizat solicitat de catre aceasta.
La data aderarii la UE, prin masurile administrative pe care si le propune,
Romania va avea asigurata armonizarea deplina cu prevederile acestei
directive :
   1. masuri de planificare – prin desemnarea MAPM ca autoritate
       responsabila cu raportarea, desemnarea unei directii din MAPM
       (Directia de Control Ecologic si Monitoring) responsabila cu
       pregatirea rapoartelor pe baza centralizarii si analizarii
       chestionarelor completate de responsabilii cu aplicarea legislatiei
       din sectoarele respective, desemnarea autoritatii responsabile cu
       raportarea privind calitatea apei si calitatea apei de imbaiere (
       Institutul de Sanatate Publica);
   2. masuri de raportare - instituirea obligativitatii de completare a
       chestionarelor cu parametri ceruti de acestea, crearea/armonizarea
       sistemelor interne ( imbunatatiri tehnice si materiale a bazei de
       date deja existente in cadrul MAPM si IPM) de colectare si
       transmitere a informatiei ( baza de date standardizata ), intocmirea
       rapoartelor sectoriale si transmiterea acestora la Comisie. Pentru
       crearea/standardizarea acestor sisteme se vor initia urmatoarele
       masuri:
- transmiterea chestionarelor, elaborate la nivelul MAPM cu consultarea
   specialistilor in sisteme informationale din unitati specializate, catre
   Institutul National de Statistica, analizarea lor intr-o comisie mixta
   formata din experti de mediu si statisticieni, analizarea metodelor
   statistice impuse de completarea chestionarelor;
- formarea unei baze de date adecvata in conformitate cu continutul
   chestionarelor si stabilirea sediului acestei baze de date la MAPM;
- validarea datelor de intrare;


                                                                              8
- conectarea intr-o retea comuna a MAPM - IPM - Institutul National de
  Statistica cu stabilirea setului de date ce pot fi accesate intre aceste
  institutii;
  3. masuri de dezvoltare institutionala: asigurarea resurselor umane
     necesare completarii chestionarelor si intocmirii rapoartelor catre
     Comisie;
  4. masuri financiare: asigurarea unui buget pentru dezvoltarea unui
     sistem informational necesar raportarii;
  5. corelarea tuturor masurilor administrative identificate in cadrul
     procesului de armonizare legislativa, aprobarea acestora de catre
     MAPM si introducerea lor in Regulamentele de organizare si
     functionare ale MAPM si IPM-urilor.
Implementarea acestor masuri se va realiza prin:
  1. emiterea unui Ordin al MAPM sau a unei circulare prin care sa se
     instituie “
      Programul de pregatire a raportarii Romaniei”, cu responsabilitati
  clare pentru
      directiile din minister implicate si pentru IPM-uri si sa se
  desemneze MAPM ca
      organism unic responsabil cu raportarea pentru problemele de
  mediu;
  2. distribuirea chestionarelor la toate IPM-urile, impunerea completarii
     lor anuale - pe baza informatiilor de la operatorii economici care
     gestioneaza deseuri, emit poluanti in aer sau pe sol, produc namol
     la statiile de epurare, si centralizarea acestora la MAPM in vederea
     raportarii o data la trei ani.
  3. stabilirea necesarului de personal si a celui logistic pentru
     aducerea la indeplinire a obligatiei de raportare impusa, din
     momentul in care Romania devine Stat Membru.

 Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1210/90, modificat prin
  Regulamentul Consiliului (EC) nr.933/1999 privind infiintarea
  Agentiei Europene de Mediu si a Retelei Europene de Informare
  si Observare pentru Mediu ( EIONET)

In data de 9 octombrie 2000, a fost semnat la Bruxelles Acordul intre
Comunitatea Europeana si Romania privind participarea Romaniei la
Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si
Observare (EIONET).
Legea pentru ratificarea acestui acord a fost adoptata de Parlament,
urmand a fi promulgata de Presedinte.
Colaborarea dintre Romania si Agentia Europeana de Mediu se
desfasoara sub forma unor raportari privind starea factorilor de mediu,


                                                                         9
care se realizeaza pe baza unor chestionare furnizate de Agentie. Datele
rezultate vor constitui elemente de baza ale strategiilor de mediu ce
urmeaza a fi implementate la nivel european.

 Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1973/92, modificat prin
  Regulamentul (EC) nr. 1404/96 privind crearea unui instrument
  financiar pentru mediu (LIFE)

Romania a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a participat
la Programul comunitar LIFE II in anul 1999, cu proiecte pe ambele
sectiuni ale acestuia ( Mediu-4 proiecte si Natura-7).
In prezent, Romania participa la Programul comunitar LIFE III, in baza
Deciziei Consiliului de asociere Romania-UE nr.3/2001 privind adoptarea
conditiilor si modalitatilor de participare a Romaniei la instrumentul
financiar pentru protectia mediului, obtinand sprijinul Comisiei Europene
pentru 4 proiecte in cadrul LIFE-Natura si 4 proiecte in cadrul LIFE-
Mediu, in valoare totala de cca. 3,96 Meuro.
A fost aprobata Hotararea de Guvern nr.643/2001 privind plata
contributiei Romaniei pe anii 2001 si 2002 pentru participarea la
programul LIFE al Comunitatii Europene.


2.CALITATEA AERULUI SI SCHIMBARI CLIMATICE

Calitatea aerului este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte:
poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice,
situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera
si unele manifestari ale schimbarilor climatice.
In Romania, in reteaua de supraveghere a poluarii de impact (poluarea
produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare) se
efectueaza masuratori privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot,
amoniacul, pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie de
poluanti specifici, determinandu-se:
      concentratiile maxime si minime pe 24 ore;
      frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA)
       pe 24 ore;
      concentratiile medii anuale.

Din datele de calitate a aerului obtinute din reteaua de monitorizare
apartinand Ministerului Apelor si Protectiei Mediului rezulta o usoara
imbunatatire a calitatii aerului datorata diminuarii activitatilor economice
si programelor de retehnologizare si modernizare realizate la nivelul unor
unitati industriale, precum si activitatii Inspectoratelor de Protectia

                                                                          10
Mediului (cresterea numarului de inspectii la agentii economici a caror
activitate produce impact asupra calitatii aerului). Supravegherea calitatii
aerului a inregistrat o imbunatatire in perioada 1997 -– 2000, prin
cresterea numarului de statii de supraveghere, pe de o parte, si prin
cresterea numarului de indicatori monitorizati la o singura statie.

Cresterea numarului de statii de supraveghere si a indicatorilor
monitorizati a fost posibila datorita dotarilor cu echipamente noi si
moderne, in acest fel realizandu-se o monitorizare eficienta a calitatii
aerului.

In domeniul schimbarilor climatice Romania are un rol activ pe plan
international. In anul 1994 Romania a ratificat Conventia-cadru a
Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, iar in anul 2001 a ratificat
printre primele tari semnatare, Protocolul de la (ratificat de Romania
prin Legea nr.3/2001). Prin acest document Romania si-a asumat
obligatia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera in perioada 2008-
2012 cu 8% fata de volumul de emisii corespunzator anului de referinta
care pentru Romania este anul 1989 (in conformitate cu prevederile
articolului 4.6 al Conventiei-cadru si a Deciziilor Partilor 9/CP.2 si
11/CP.4). In acest context, Romania trebuie sa-si dezvolte capacitatea
institutionala si cadrul juridic astfel incat pana in anul 2007 (conform
prevederilor Protocolului de la Kyoto) sa se realizeze un sistem national
de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

In conformitate cu prevederile Legii nr.137/95, republicata, a fost
elaborata Ordonanta de Urgenta privind protectia atmosferei nr.
243/2000 a carei Lege de aprobare urmeaza sa fie adoptata de
Parlament pana la sfarsitul anului 2001. Conform prevederilor acesteia,
cadrul institutional pentru implementarea acestor directive este asigurat:
       la nivel central, prin:
              - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (cea mai inalta
                 autoritate de decizie si control in domeniul protectiei
                 atmosferei);
              - Ministerul Sanatatii si Familiei
              - Ministerul Industriei si Resurselor (MIR)
              - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP)
              - Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
              - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
                 (MLPTL)
                  - Ministerul Administratiei Publice (MAP)

                                                                         11
         la nivel local, prin:
              - Inspectoratele de Protectia Mediului
              - Directiile de Sanatate Publica Judetene
              - consiliile judetene
              - primarii si consiliile locale
Autoritatile centrale si locale mentionate mai sus au atributii si
responsabilitati in ceea ce priveste implementarea acestor directive
potrivit competentelor stabilite prin actele legislative proprii de organizare
si functionare. Nu este necesara infiintarea altor structuri.
In prezent, pe teritoriul Romaniei monitorizarea calitatii aerului se
efectueaza prin intermediul a doua retele:
 una coordonata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ce
    evalueaza influenta poluarii in principal asupra mediului
 una coordonata de Ministerul Sanatatii si Familiei, ce evalueaza
    influenta poluarii asupra starii de sanatate a populatiei.
Ambele retele efectueaza masuratori la imisie. Prin OUG nr.243/2000
privind protectia atmosferei s-a prevazut abordarea integrata a
monitorizarii calitatii aerului prin crearea Sistemului National de Evaluare
si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, implicand coordonarea unica a
tuturor retelelor de monitorizare a calitatii aerului, asigurata de Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului. Sistemul National de Evaluare si
Gestionare Integrata a Calitatii Aerului va fi infiintat si aprobat prin
Hotarare de Guvern, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii
privind aprobarea OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei.

 Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si
  managementul calitatii aerului
 Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limita pentru
  dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in
  suspensie si plumb in aerul atmosferic
 Directiva Consiliului nr. 92/72/EEC privind poluarea aerului cu
  ozon
 Directiva Consilului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru
  benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Pentru implementarea acestor directive nu se solicita perioade de
tranzitie.
OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei prevede adoptarea de
acte normative prin care vor fi transpuse in totalitate prevederile acestor
directive:
- Lege pentru stabilirea unor taxe pe emisiile de poluanti in atmosfera
   cu impact asupra sanatatii omului si a mediului-18 luni de la intrarea
   in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000

                                                                           12
- HG pentru stabilirea procedurii de elaborare si punere in aplicare a
    planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, in vederea
    atingerii valorilor limita intr-o anumita perioada de timp - 18 luni de la
    intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr. 243/2000;
- HG pentru infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si
    gestionare integrata a calitatii aerului – 18 luni de la intrarea in vigoare
    a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
- HG pentru adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei
    – 2 ani de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG
    nr.243/2000;
- HG pentru adoptarea Planului National de Actiune pentru Protectia
    Atmosferei - 2 ani de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG
    nr.243/2000;
In conformitate cu prevederile OUG nr.243/2000 urmeaza sa fie
elaborate si ordine ministeriale pentru:
- stabilirea criteriilor, metodelor si procedeelor de evaluare a calitatii
    aerului si a autoritatilor competente pentru efectuarea si raportarea
    rezultatelor evaluarii – 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de
    aprobare a OUG nr.243/2000;
- stabilirea poluantilor atmosferici de referinta care trebuie evaluati,
    precum si a valorilor limita, valorilor de prag, marjelor de toleranta si a
    termenelor in care trebuie atinse valorile limita – 12 luni de la intrarea
    in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
- intocmirea de liste cu zone si aglomerari pe baza evaluarii calitatii
    aerului – 24 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG
    nr.243/2000.
Transpunerea completa pentru aceste acte normative comunitare se va
face pana la sfarsitul anului 2003, iar implementarea legislatiei transpuse
se va face pana in 2007.
Din luna februarie 2001, pentru o perioada de 18 luni, Ministerul Apelor
si Protectiei Mediului beneficiaza de asistenta tehnica si juridica in acest
domeniu din partea Agentiei Daneze de Protectia Mediului. Asistenta
daneza are ca obiective sprijinirea procesului de transpunere a
Directivelor privind Calitatea Aerului si implementarea acestora in 3 zone
pilot (Bucuresti, Ploiesti, Bacau – Piatra Neamt).
In cadrul Inspectoratelor de Protectia Mediului exista aparatura necesara
pentru monitorizarea calitatii aerului (SO2, NO2, pulberi totale, NH3 si
pentru alti poluanti specifici), insa aceasta nu raspunde in totalitate
cerintelor prevazute in directivele UE in acest domeniu. Trebuie
mentionat ca benzenul, monoxidul de carbon si ozonul troposferic nu se
monitorizeaza in prezent datorita lipsei de echipamente de monitorizare.
Necesarul de aparatura pentru efectuarea masuratorilor conform
cerintelor acestor directive va fi stabilit in anul 2002.


                                                                             13
Conform Strategiei pentru Armonizarea Legislatiei UE in Sectorul privind
Calitatea Aerului si Schimbarilor Climatice elaborata in 1999 de Grupul
de Lucru pentru Calitatea Aerului si Schimbari Climatice cu finantare si
asistenta din partea Agentiei de Protectia Mediului din Danemarca
(DEPA) s-au estimat costurile pentru implementarea acestor directive:
- pentru o statie de monitorizare continua sunt necesare cheltuieli
   privind investitii de capital - 70 000 USD /statie si cheltuieli de operare
   10 000USD/statie/an;
- pregatire profesionala pentru operarea statiilor de monitorizare
   continua: 300 000 USD.

 Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva
  nr.99/296/EEC) privind mecanismul de monitorizare comunitar
  pentru CO2 si alte gaze cu efect de sera

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
Decizii.
Transpunerea prevederilor acestei Decizii se va realiza prin Hotarare de
Guvern privind monitorizarea emisiilor gazelor cu efect de sera, care va fi
elaborata pana la sfarsitul anului 2001, iar implementarea acesteia se va
realiza pana la sfarsitul anului 2003.
Prin Hotararea de Guvern privind infiintarea Sistemului national de
evaluare si gestionare a calitatii aerului, care va fi promovata in anul
2003, vor fi transpuse prevederile specifice referitoare la mecanismul de
monitorizare comunitar pentru CO2 si alte gaze cu efect de sera.

 Directiva Consiliului nr. 93/12/EEC privind reducerea continutului
  de sulf in combustibilii lichizi amendata prin Directiva
  nr.99/32/EC

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
Directive.
Cerintele acestei Directive au fost transpuse prin HG nr.1336/2000
privind reducerea continutului de sulf din motorina, prin care agentii
economici sunt obligati ca in perioada 2001-2005 sa introduca pe piata
si/sau utilizeze numai motorina cu un continut de sulf mai mic de 0,2%,
iar dupa anul 2005 vor introduce pe piata si/sau vor utiliza numai
motorina cu un continut de sulf mai mic de 0,05%.
Pentru Directiva nr. 99/32/EC care amendeaza Directiva nr. 93/12/EC,
Ministerul Industriei si Resurselor va elabora in anul 2002 Hotarare de
Guvern care va transpune doar cerintele de reducere a sulfului din
pacura, deoarece cerintele privind reducerea sulfului din motorina au fost
preluate prin HG nr.1336/2000.


                                                                           14
Incepand cu anul 2007 agentii economici vor introduce pe piata si/sau
vor utiliza pacura numai cu un continut de sulf de 1%.

 Directiva Consiliului nr. 97/68/EC privind armonizarea legislatiei
  Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor
  de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu
  combustie interna instalate pe echipamente nerutiere

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
Directive.
In calitate de initiator, Ministerul Industriei si Resurselor va elabora
Hotarare de Guvern in anul 2002 ce urmeaza sa fie implementat in anul
2003.

 Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de
  compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei
  si distributia sa de la terminale la statiile service

Pentru implementarea aceastei directive, Romania solicita o perioada de
tranzitie de 3 ani, pana la data de 1 ianuarie 2010.
Hotararea de Guvern nr.568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice
pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din
depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale
si la statiile de benzina transpune prevederile acestei directive, iar
implementarea acestora se va realiza pana in anul 2010.
Perioada de tranzitie este justificata de investitiile necesare pentru
aplicarea prevederilor acestei directive. Impactul investitional este foarte
mare, fiind estimat in medie la 1,3 milioane EURO/instalatie de
depozitare si 0,45 milioane EURO/statie benzina. Evaluarea a
fost facuta de catre principalul detinator de astfel de instalatii din
Romania, SNP PETROM SA. In strategia pe termen scurt si mediu a
SNP PETROM este prevazuta realizarea masurilor impuse de aceasta
Directiva.
Esalonarea aplicarii cerintelor tehnice impuse de aceasta directiva la 3, 6
si 8 ani de la data intrarii in vigoare a HG mentionat (1 ianuarie 2002)
este de natura sa permita realizarea programelor investitionale
necesare.
Ministerul Industriei si Resurselor a realizat un inventar al instalatiilor si
echipamentelor care intra sub incidenta acestei directive, pentru unitatile
economice aflate in domeniul sau de coordonare.

 Directiva Consiliului nr.      98/70/EC privind calitatea benzinei si
  motorinei


                                                                           15
Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
directive.
La initiativa Ministerului Industriei si Resurselor a fost adoptata HG
nr.732/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
benzinei si motorinei care transpune cerintele acestei Directive. HG va fi
implementata astfel:
      in perioada 2005-2007, agentii economici vor introduce pe piata
         si/sau vor utiliza benzina fara plumb numai daca aceasta este in
         conformitate cu specificatiile de mediu prevazute in anexa nr.1 a
         directivei;
      in perioada 2005-2007, agentii economici vor introduce pe piata
         si/sau vor utiliza motorina numai daca aceasta este in
         conformitate cu specificatiile de mediu prevazute in anexa nr.2 a
         directivei;
      incepand cu anul 2007, agentii economici vor introduce pe piata
         si/sau vor utiliza benzina fara plumb numai daca aceasta este in
         conformitate cu specificatiile de mediu prevazute in anexa nr.3 a
         directivei;
      incepand cu 2007, agentii economici vor introduce pe piata
         si/sau vor utiliza motorina numai daca aceasta este in
         conformitate cu specificatiile de mediu prevazute in anexa nr.4 a
         directivei.
In urma unui studiu privind evaluarea costurilor de conformare cu
prevederile acestei directive au rezultat urmatoarele estimari financiare:
 valoare totala pentru benzina – cca. 225 milioane EURO
 valoare totala pentru motorina – cca. 40 milioane EURO.

 Directiva nr. 99/94/EC privind furnizarea catre cumparatorii de
  autoturisme noi a informatiilor legate de economia de
  combustibil si emisiile de CO2

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
directive.
In Romania nu exista inca un cadru legal care sa-i oblige pe producatorii
de autoturisme sa afiseze aceste informatii. Unii producatori de
autoturisme ofera anumite informatii legate de consumul de combustibil,
in cartea tehnica a masinilor, ca o caracteristica a performantelor
acestora.
Directiva va fi preluata prin HG in cursul anului 2003. Proiectul de HG va
fi elaborat de Ministerul Industriei si Resurselor si avizat de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (Registrul Auto Roman) si
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

                                                                        16
Implementarea prevederilor acestei directive nu implica crearea de noi
institutii sau modificarea structurilor existente.
Costurile pentru implementarea cerintelor directivei nu sunt relevante si
vor fi suportate in principal de producatori.
Termenul planificat pentru implementarea completa a cerintelor directivei
este 1 ianuarie 2004.




3.MANAGEMENTUL DESEURILOR

Date statistice

Cantitatea de deseuri industriale a scazut semnificativ in anul 2000 fata
de anul1993 deoarece activitatea din industrie s-a restrans foarte mult in
special in sectorul minier. Astfel, in anul 1997 sterilul rezultat din
activitatile miniere reprezenta 78% din deseuri, iar in anul 2000 doar cca.
50% din totalul deseurilor industriale.
Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati
de deseuri in anul 2000 au fost:
- extractia si prepararea minereurilor            7 mil. tone
- producerea de energie                           6 mil. tone
- extractia si prepararea carbunilor                       4 mil. tone
- agricultura si zootehnie                        4 mil. tone
- industria si prelucrarea lemnului                        3 mil. tone
- constructii                                       3 mil. tone
- metalurgie                               peste 2 mil. tone
- industria altor produse minerale nemetalice         peste 1 mil.tone
- industria de masini si echipamente              peste 1 mil. tone
- industria alimentara                            peste 1 mil. tone
- industria textila                               peste 1 mil. tone
- industria mijlocelor de transport                      peste 1 mil. tone.
Din totalul de deseuri generate in anul 2000 s-au valorificat peste 10 mil.
tone (22%) si s-au eliminat prin diferite metode (depozitare, ardere) cca.
37 mil tone (78%). Cea mai mare cantitate de deseuri a fost eliminata


                                                                         17
prin depozitare, cantitatea de deseuri eliminata prin ardere fiind de numai
1% din totalul deseurilor generate.
Principalele tipuri de deseuri depozitate au fost: sterilul minier, cenusa si
zgura de termocentrala, deseuri chimice, namoluri de la statiile de
epurare a apelor uzate industriale.
In anul 2000 au fost inventariate cca. 900 000 tone de deseuri
periculoase, dintre care in cantitati semnificative au fost generate deseuri
de: fosfogips, soda calcinata si zguri metalurgice. Cantitatea de deseuri
periculoase produse a scazut foarte mult in ultimii ani deoarece s-a
redus activitatea in domeniul industriei chimice si metalurgiei.


O categorie aparte de deseuri periculoase o constituie deseurile clinice
care sunt arse in crematoriile spitalelor.
Unitatile de salubritate au colectat in anul 2000 cca. 8,15 mil. tone
reprezentand:
- deseuri urbane                             6,61 mil tone (81%);
- namol de la epurarea apelor uzate orasenesti     1,38 mil tone (17%);
- deseuri din constructii si demolari          0,16 mil tone (2%).

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

In prezent, legislatia romaneasca se conformeaza doar partial acquis-
ului comunitar in domeniul deseurilor si cuprinde urmatoarele acte
normative:
 Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
   78/2000 privind regimul deseurilor;
 Hotarare de Guvern nr. 155/1999 privind introducerea evidentei
   gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor;
 Hotarare de Guvern nr. 173/2000 privind reglementarea regimului
   special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor
   compusi similari;
 Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
 Legea nr.465/2001 privind aprobarea OUG.nr.16/2001 privind
   gestionarea deseurilor industriale reciclabile.

 Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendata de
  Directiva nr.91/156/EEC

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
directive.
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor a preluat in cadrul

                                                                             18
legislativ intern toate prevederile Directivei cadru nr.75/442 cum ar fi cele
referitoare la:
            - definirea deseurilor, precum si a operatiilor de gestionare,
valorificare, reutilizare si
              eliminare a deseurilor;
         - autorizarea activitatilor referitoare la gestionarea deseurilor;
         - inregistrarea si controlul activitatilor privind gestiunea deseurilor;
            - obligatiile generatorilor de deseuri, transportatorilor si
operatorilor in domeniul
              valorificarii si eliminarii deseurilor;
            - costurile legate de colectarea, transportul, depozitarea,
valorificarea si eliminarea
             deseurilor.
Prevederile Deciziei nr.94/3/EC au fost preluate in legislatia nationala
prin Hotararea de Guvern nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei
gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor. Pe baza
acestui act normativ si tinand cont de informatiile furnizate de
Inspectoratele de Protectie a Mediului, se intocmeste anual, la nivelul
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, banca de date nationala pentru
deseuri.
In baza Legii nr.426/2001, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului a fost
desemnat cea mai inalta autoritate de decizie si control a gestiunii
deseurilor si responsabil de elaborarea Planului national de gestionare a
deseurilor. Acest plan va contine:
   (a) in mod obligatoriu, informatii referitoare la:
       - tipurile, cantitatile si originea deseurilor care urmeaza sa fie
            valorificate sau eliminate;
       - masuri specifice pentru categorii speciale de deseuri;
       - zone si instalatii de valorificare sau de eliminare a deseurilor;
   (b) dupa caz, informatii cu privire la:
       - persoanele fizice si juridice autorizate sa desfasoare activitati de
            gestionare a        deseurilor ;
       -      costurile estimative ale operatiilor de valorificare si eliminare a
       deseurilor;
       - masuri pentru incurajarea colectarii, valorificarii si tratarii
            deseurilor.
Planul national de gestionare a deseurilor va fi finalizat pana in semestrul
II al anului 2003, va fi supus spre aprobare Guvernului si va deveni
operational imediat. Planul national se va revizui la cel mult 5 ani.
Planul national de gestionare a deseurilor se elaboreaza pe baza
planurilor judetene intocmite de Inspectoratele de Protectie a Mediului, a
caror sursa de informatii o constituie planurile realizate de consiliile



                                                                              19
locale si de producatorii de deseuri. Aceste planuri vor stabili masuri
pentru urmatoarele obiective:
      - diminuarea sau limitarea generarii de deseuri
      - reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deseurilor
      - neutralizarea din punct de vedere ecologic a deseurilor.
Programele pentru gestionarea activitatilor legate de deseuri, prevazute
in planuri vor cuprinde:
      - analiza situatiei si prognozarea tipurilor, proprietatilor si
         cantitatilor de deseuri generate si valorificate;
      - obiective, etape si termene pentru implementarea programului;
      - resurse pentru implementarea programului;
      - metode, tehnologii si instalatii de tratare, valorificare si eliminare
         a deseurilor, precum si decizii legate de amenajarea acestor
         amplasamente.
Conform prevederilor Legii nr.426/2001, au atributii si raspunderi in
domeniul gestionarii deseurilor urmatoarele ministere si institutii:
Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Industriei si Resurselor,
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul de Interne,
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, consiliile locale si
judetene.
Autoritatile administratiei publice locale au atributii atat in elaborarea
planurilor locale si judetene cat si in implementarea acestora, iar
producatorii de deseuri sunt responsabili de implementarea planurilor de
gestionare elaborate pentru unitatile lor.
In baza art. 38 alin (2) din OUG nr.78/2000, in luna ianuarie 2001, s-a
constituit, in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Directia de
gestiune deseuri si substante chimice periculoase pentru realizarea unei
bune colaborari intre autoritatile competente responsabile de gestionarea
deseurilor. In conformitate cu prevederile HG nr.17/2001 privind
infiintarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, s-au
constituit birouri de gestiune a deseurilor si substantelor chimice
periculoase in cadrul fiecarui Inspectorat de Protectia Mediului.
Legea nr. 426/2001 nu include si prevederi privind reglementarea
activitatilor de gestionare a deseurilor din industria extractiva si
exploatarea carierelor (inclusiv a deseurilor de la exploatarea miniera,
preparatii, si alte tratamente ale mineralelor). In conformitate cu
prevederile art. 54 (1) lit. f din Ordonanta de Urgenta nr.78/2000, aceste
categorii de deseuri urmeaza a fi reglementate prin Hotarari de Guvern
specifice.
In prezent sunt in curs de elaborare urmatoarele Hotarari de Guvern:



                                                                           20
1. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, care se elaboreaza
cu sprijin tehnic si financiar din partea Ministerului Federal de Protectia
Mediului din Germania, in cadrul proiectului de twinning PHARE 1998 –
anul 2002
2. Procedura specifica de autorizare a activitatilor de gestionare a
   deseurilor- anul 2002

 Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
directive.
Datele statistice prezentate la inceputul acestui sector evidentiaza faptul
ca in anul 2000 a fost inventariata o cantitate de deseuri periculoase de
cca. 90 0000 tone.
Prevederile Directivei nr. 91/689 au fost transpuse in totalitate prin Legea
nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor.
In acest sens, in legislatia romaneasca au fost introduse aceleasi definitii
ca cele din aceasta directiva , caracteristicile periculoase ale deseurilor,
constituentii care confera caracteristici periculoase unei anumite
categorii de deseuri. Este in pregatire o lista a deseurilor periculoase
avand la baza codurile si clasificarea acceptate la nivelul Comunitatii
Europene. Deseurile periculoase se identifica si se inregistreaza la
fiecare loc de producere, de valorificare sau eliminare. Se interzice
amestecul diferitelor categorii de deseuri periculoase cu deseuri
nepericuloase, cu exceptia cazurilor in care un asemenea amestec
contribuie la imbunatatirea securitatii operatiilor de valorificare si
eliminare a deseurilor.
Planul national de gestionare a deseurilor va include o sectiune
separata referitoare la deseurile periculoase. Responsabili de
implementarea planurilor de gestionare a deseurilor periculoase vor fi
producatorii de deseuri si, dupa caz, consiliile locale.

 Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor
  policlorurati (PCB si PCT)

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea acestei
directive deoarece termenul limita – anul 2010 – mentionat in
reglementarea nationala, este acelasi cu cel prevazut in directiva.
Directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin Hotararea de
Guvern nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ai altor compusi similari.
Prin acest act normativ s-a reglementat faptul ca eliminarea


                                                                           21
echipamentelor ce contin PCB-uri in concentratii mai mari de 500 ppm si
un volum mai mare de 5 dmc se va face pana la sfarsitul anului 2006;
echipamentele cu continut cuprins intre 50 si 500 ppm si cu volum mai
mare de 5 dmc vor fi utilizate numai pana la sfarsitul anului 2010. De
asemenea, s-a stabilit ca in cadrul aparatului administrativ al autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului sa se constituie pana la data
de 31 martie 2002 un Secretariat pentru compusii cu PCB. Regulamentul
de organizare si functionare a acestuia va fi aprobat prin Ordin al
ministrului apelor si protectiei mediului. In conformitate cu prevederile
HG nr.173/2000, se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
     - pana la data de 31 septembrie 2002 , Secretariatul va intocmi pe
        baza inventarelor judetene elaborate de Inspectoratele de
        Protectie a Mediului un Inventar National al echipamentelor si
        materialelor ce contin PCB;
     - pana la data de 31 decembrie 2002, agentii economici vor
        intocmi planuri de eliminare a echipamentelor si materialelor ce
        contin compusi desemnati;
     - pana in anul 2002, se vor stabili amplasamente de receptie
        pentru depozitarea pe termen lung sau pentru eliminarea PCB;
     - dupa aprobarea amplasamentelor, Secretariatul pentru compusi
        cu PCB impreuna cu autoritatile teritoriale de protectia mediului
        vor stabili programul de transferare a compusilor cu PCB in
        locurile de depozitare.
Pana in prezent a fost realizat un inventar al echipamentelor cu PCB a
carui rezultat este urmatorul:
     - numarul de transformatoare cu PCB             60300 bucati;
     - numarul de condensatoare cu PCB               734500 bucati ;
     - cantitatea estimata de PCB in condensatoare         5480 tone
     - cantitate de PCB in transformatoare                  inca nu a fost
        evaluata din cauza
                                                             diversitatii
acestor echipamente.

 Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

Romania solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010, timp
necesar pentru construirea instalatiilor de incinerare si pentru aplicarea
prevederilor directivei referitoare la emisii de poluanti in aer, apa si sol a
instalatiilor de incinerare si co-incinerare existente.
Transpunerea prevederilor directivei in legislatia romaneasca se va face
pana la sfarsitul anului 2001 prin Hotarare de Guvern. S-a considerat ca
este oportun sa se preia direct Directiva nr. 2000/76/EC ce reprezinta
textul unic privind incinerarea deseurilor si care imbunatateste calitatea


                                                                           22
juridica si aplicabilitatea prevederilor din celelelte doua directive
(Directivele nr. 94/67/EC privind incinerarea deseurilor periculoase si
89/369/EEC privind reducerea poluarii atmosferice cauzata de instalatiile
noi de incinerare a deseurilor orasenesti).
Astfel, toate instalatiile ce se vor pune in functiune vor respecta intru totul
cerintele acestei directive.
In prezent exista la Timisoara un incinerator de capacitate mica pentru
deseurile spitalicesti si       deseurile speciale care functioneaza din
noiembrie 2000 cu respectarea conditiilor de protectie a mediului.
In Romania nu s-a utilizat incinerarea ca metoda de eliminare a
deseurilor menajere datorita umiditatii ridicate a acestora. Atat pentru
deseurile menajere, cat si pentru deseurile periculoase, unica modalitate
de eliminare finala este depozitarea.
Actul normativ romanesc prevede termene pentru incadrarea in limitele
de emisie la unii poluanti (NOx, SOx, pulberi, metale grele, dioxine,
furani) si contine prevederi privind procedura de autorizare a instalatiilor
si proceduri de receptie a deseurilor in instalatii. De asemenea,
documentul contine prevederi referitoare la monitorizarea si controlul
instalatiilor de incinerare, precum si referitoare la obligativitatea inchiderii
tuturor crematoriilor din unitatile medicale, pana la sfarsitul anului 2004.
Costurile pentru implementarea Directivelor nr.89/369/EEC si 94/67/EC
au fost evaluate in cadrul proiectului PHARE ROM 101 si 102.
Costurile estimate pentru implementarea Directivei nr. 94/67/EC au fost
evaluate la 3,26 miliarde EURO, respectiv:
- 3,1 miliarde EURO pentru construirea, operarea si intretinerea a 3
    incineratoare pentru deseuri periculoase care au o durata de
    functionare 35 ani fiecare;
- 160 milioane EURO pentru construirea a 100 incineratoare pentru
    deseuri spitalicesti considerate deseuri periculoase.
Nu au fost luate in calcul si costurile pentru eliminarea prin incinerare a
unor tipuri de deseuri periculoase care sunt stocate pe teritoriul
Romaniei.
De asemenea nu au fost estimate costurile necesare dotarii cu
echipamente pentru alimentare si retinere de poluanti a unor cuptoare de
ciment care co-incinereaza deseuri.
Costurile estimate pentru implementarea Directivei 89/369/EEC privind
reducerea poluarii atmosferice cauzata de instalatiile noi de incinerare a
deseurilor orasenesti au fost evaluate la cca. 990 milioane EURO.
Aceasta suma este necesara pentru construirea, operarea si intretinerea
a 3 incineratoare de deseuri menajere cu o durata de functionare de 25
ani fiecare.
Costurile preconizate pentru implementarea directivei nr. 2000/76/EC
sunt de cca. 4,25 miliarde EURO si reprezinta suma costurilor pentru


                                                                             23
implementarea celorlalte doua directive, respectiv 89/369/EEC si
94/67/EC.
In cadrul programului EPIQ s-a efectuat, de asemenea, un calcul al
cheltuielilor de capital si de operare precum si defalcarea acestor
costuri., Conform acestui calcul, costul total al implementarii este
estimat la 3,471 miliarde EURO.
In conformitate cu calculele efectuate in cadrul celor doua progame, se
apreciaza ca necesarul de finantare pentru implementarea prevederilor
acestei directive se situeaza in intervalul 3,5 mild.- 4,25 mild. EURO.

 Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Pentru acesta directiva, respectiv pentru implementarea art.6 al acesteia,
se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010. Solicitarea
este impusa de atingerea obiectivelor prevazute in proiectul de Hotarare
de Guvern referitoare la recuperarea si reciclarea ambalajelor, care
urmeaza sa fie adoptata in anul 2002.
Actul normativ va cuprinde termene pentru atingerea obiectivelor
specifice - recuperarea ambalajelor si reciclarea deseurilor de ambalaje.
Actul normativ va crea cadrul legal necesar pentru formarea unui sistem
eficient de colectare, sortare, recuperare si reciclare a deseurilor de
ambalaje si va stabili introducerea unor instrumente economice pentru
incurajarea dezvoltarii acestuia. De asemenea, vor fi mentionate
termene pana la care concentratiile de metale grele din ambalaje vor
trebui sa se incadreze in concentratiile maxime admise prevazute in
directiva UE.
In prezent se realizeaza in cadrul unui proiect cu sprijin financiar german
un model de baza de date pentru ambalaje si deseuri de ambalaje si se
stabileste sistemul de raportare.
Deseurile de ambalaje produse in anul 2000 si colectate de la agentii
economici reprezinta cca. 156 000 tone, din care se pot mentiona:
deseuri de ambalaje metalice - 60240 tone, deseuri de ambalaje de
hartie si carton - 47300 tone, deseuri de ambalaje din plastic - 12900
tone. Studiul preliminar efectuat in anul 2001 arata ca:
- deseurile de ambalaje de mase plastice provenite din deseurile
   menajere reprezinta 9,5%, mai mult de 50% fiind sticle PET, peste
   35% ambalaje PP si PE si 9% ambalaje de PS;
- deseurile de ambalaje de hartie/carton provenite din deseurile
   menajere reprezinta cca.10 %;
- deseurile de ambalaje de sticla si deseurile de ambalaje de aluminiu
   provenite din deseurile menajere reprezinta cca. 6,5%;
- deseurile de ambalaje metalice provenite din deseurile menajere
   reprezinta 2 %.


                                                                         24
Investigatiile vor continua si pentru deseurile menajere rezultate din
institutii si comert, precum si pentru deseurile stradale.
In cursul anului 2002 vom dispune de date complete privind cantitatile de
ambalaje si deseuri de ambalaje, precum si unitatile implicate in
colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.
Pana la sfarsitul anului 2002 se vor putea stabili rate de recuperare si
valorificare a ambalajelor si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Implementarea prevederilor directivei presupune investitii substantiale
pentru construirea instalatiilor de procesare a deseurilor de ambalaje,
precum si pentru dezvoltarea pietei de materii prime secundare provenite
din deseurile reciclate.
Costurile pentru implementarea directivei nu au fost estimate, aceasta
urmand sa se realizeze prin proiectul PHARE 2000.

 Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor

Pentru implementarea acestei directive Romania solicita o perioada de
tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
Prevederile directivei vor fi transpuse pana la sfarsitul anului 2001 prin
Hotarare de Guvern. Actul normativ national va stabili cadrul legal pentru
desfasurarea activitatii de depozitare, monitorizare si inchidere a
depozitelor, va avea prevederi referitoare la reducerea cantitatii de
deseuri urbane biodegradabile depozitate, bazate pe strategia nationala
de gestiune a deseurilor si va reglementa activitatea de autorizare a
depozitelor de deseuri. In 8 ani de la intrarea in vigoare a Hotararii de
Guvern, toate depozitele de deseuri trebuie sa respecte prevederile din
prezenta directiva.
Depozitele de deseuri miniere nu fac obiectul reglementarii actului
legislativ care transpune Directiva nr. 99/31/EC. Reglementarea
functionarii acestor depozite se va realiza, pana in anul 2003, in baza
unei Hotarari de Guvern special elaborata pentru aceste tipuri de
deseuri.
Romania considera anul 2001 ca an de referinta pentru raportarea
cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, si nu anul 1995, din
urmatoarele motive:
 in anul 1995 nu se cunostea o compozitie corecta a deseurilor
   urbane, si deci, nici cantitatea de materie biodegradabila din acestea;
 din anul 1995 pana in prezent s-au produs modificari esentiale ale
   compozitiei deseurilor urbane, prin cresterea cantitatilor de ambalaje
   si deseuri de ambalaje;
 prin modificarile impuse in anul 2000 de Institutul National de
   Statistica la chestionarele pentru raportarea cantitatilor de deseuri



                                                                        25
    generate, in anul 2001 vom avea date mult mai precise referitoare la
    deseuri.
In ceea ce priveste reducerea cantitatilor de deseuri urbane
biodegradabile, Romania va respecta termenele prevazute in directiva –
5 ani, 10 ani, 15 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ national.
In prezent sunt in functiune 6 depozite urbane de deseuri construite
conform cerintelor UE. Dintre depozitele industriale doar o mica parte
este amenajata pentru protectia mediului si sanatatea populatiei, fiind
dotate cu elemente de siguranta si control.
Pana in prezent, au fost inventariate 951 depozite industriale (83
depozite de deseuri periculoase) si 303 depozite urbane care impreuna
ocupa o suprafata totala de 13 222 ha.
De asemenea, se vor stabili criterii de acceptare a deseurilor pe fiecare
clasa de depozite si lista nationala de deseuri ce pot fi acceptate pe
fiecare tip de depozit.
Inspectoratele de Protectia Mediului impreuna cu consiliile judetene au
stabilit necesitatile in ceea ce priveste construirea depozitelor ecologice
pe teritoriul judetului.
Datele sintetizate conduc la urmatarele concluzii:
- doar cca. 49% din populatie este deservita de agentii de salubritate;
- trebuie inchise : 19 depozite cu suprafata > 10 ha, 15 depozite cu
suprafete cuprinse intre 5-10 ha, 69 depozite cu suprafete intre 2-5 ha.
 - celelelte depozite cu suprafete mici nu au fost inventariate in totalitate,
deoarece exista multe amplasate in mediul rural.
- exista proiecte de inchidere doar pentru 6 depozite.
Costurile referitoare la implementarea acestei directive au fost estimate
avand in vedere datele prezentate de Programul PHARE ROM 101 si
102 si de Programul EPIQ .
1.Conform evaluarii PHARE costurile de implementare a Directivei nr.
99/31/EC sunt de 5,3 miliarde EURO si sunt necesare pentru:
       - construirea, operarea si intretinerea a 103 depozite de deseuri
urbane ( 41 depozite cu durata de functionare de 10 ani si 62 depozite
cu durata de functionare de 20 de ani) : 2, 6 miliarde EURO;
       - construirea, operarea si intretinerea a 5 depozite de deseuri
periculoase cu durata de functionare de cca. 38 de ani : 2, 7 miliarde
EURO.
Datele obtinute din teritoriu arata ca pentru realizarea unor depozite > 40
ha sunt necesare sume cuprinse intre 12,5 –74 milioane EURO/depozit,
pentru majoritatea dintre acestea fiind estimata valoarea de 20 milioane
EURO/depozit.
Urmeaza sa se calculeze costurile pentru inlaturarea “poluarii istorice”
care trebuie sa acopere cheltuielile pentru inchiderea depozitelor vechi
neecologice si pentru post-monitorizare.


                                                                           26
2.Conform evaluarii EPIQ, costurile totale pentru implementarea acestei
directive sunt de 2,5 miliarde EURO.
Se apreciaza, deci, ca necesarul de finantare pentru implementarea
prevederilor acestei directive se situeaza in intervalul 2,5 mild-5,3 mild
EURO .

 Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de
  Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea acestei
directive.
Directiva a fost transpusa prin Hotararea de Guvern nr.662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate care stabileste un sistem de colectare si
reciclare a uleiurilor uzate, precum si obligatiile producatorilor,
colectorilor, transportatorilor si regeneratorilor de uleiuri uzate. In acest
fel, se va organiza un sistem eficient de gestionare a uleiurilor uzate
provenite atat de la industrie cat si de la populatie. Persoanele fizice si
juridice care detin uleiuri uzate sunt obligate sa le predea unitatilor care
desfasoara activitati de colectare.
Actul normativ stabileste conditiile in care se vor efectua colectarea si
clasificarea in patru categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, in
conformitate cu codurile din Catalogul European de Deseuri.
In Hotararea de Guvern nr. 662/2001 este stipulata obligativitatea ca
valorificarea uleiurilor uzate sa se realizeze prin regenerare. Aceasta
reprezinta o prioritate a gestionarii uleiurilor uzate. De asemenea, sunt
stabilite interdictii si sanctiuni pentru savarsirea unor fapte care pun in
pericol sanatatea populatiei si a mediului, precum si pentru eliminarea
necontrolata a uleiurilor uzate in mediu.
Producatorii si importatorii de uleiuri si lubrefianti vor informa publicul
asupra necesitatii colectarii, valorificarii si eliminarii uleiurilor uzate.
La livrarea uleiurilor uzate, persoanele juridice care produc sau detin
atfel de produse sunt obligate sa completeze o declaratie. Persoanele
juridice care colecteaza uleiuri uzate au obligativitatea de a le analiza
inainte de a le preda spre valorificare sau eliminare.
Implementarea se va realiza gradual pana in anul 2007 si va avea ca
prioritate construirea unor instalatii moderne de regenerare a uleiurilor
uzate, care sa asigure masuri de siguranta pentru sanatatea populatiei si
a mediului.
Cantitatea de lubrefianti si alte uleiuri industriale produse in Romania in
anul 2000 a fost de cca. 112000 tone pe an. Cantitatea importata, in
acelasi an, a fost de 121 650 tone.




                                                                          27
In anul 2000, cantitatea de uleiuri uzate in unitatile industriale a fost de
44 022 tone. In prezent nu exista un sistem organizat de colectare a
uleiurilor uzate rezultate de la populatie.
In anul 1998 s-au colectat si prelucrat doar 2000 tone ulei uzat, fata de
77 000 tone colectate si reciclate in anul 1989. Pana in anul 1993,
colectarea uleiurilor uzate s-a realizat prin intermediul a 155 depozite
dotate cu instalatii speciale de colectare, depozitare si expediere a
uleiurilor uzate catre unica instalatie de procesare a              acestora.
Capacitatea de regenerare anuala a acesteia era de 60 000 tone, cu
posibilitatea extinderii pana la 115 000 tone.
Studiul referitor la “Estimarea costurilor implementarii prevederilor
Hotararii de Guvern privind gestionarea uleiurilor uzate” a fost realizat de
EPIQ – USAID. In studiu s-a apreciat un consum mediu anual de uleiuri
minerale de cca. 200 000 tone. Daca din aceasta cantitate de 200 000
tone s-ar recupera numai 64 000 tone / an ( cca. 32%) si aceasta s-ar
supune regenerarii s-ar putea obtine o cantitate de 32 000 tone/ an ulei
regenerat. Costurile necesare regenerarii intr-o instalatie moderna de
regenerare sunt estimate la cca. 11,6 milioane $/ an. Daca se considera
ca cele 32000 tone ulei regenerat obtinut s-ar vinde cu numai 400
$/tona, pentru toata cantitatea s-ar obtine 12,8 mil. $/an, ceea ce
inseamna ca regenerarea deseurilor este o activitate rentabila economic.
Pentru regenerarea uleiurilor este insa necesara construirea unei
instalatii competitive.
Studiul EPIQ arata ca in absenta unei tehnologii competitive de
regenerare a uleiurilor uzate acestea ar putea fi co-incinerate in cele 8
fabrici de ciment existente in Romania. In acest caz costurile anuale
pentru co-incinerarea uleiurilor uzate se ridica la cca. 2,8 milioane $/an.
Acelasi studiu estimeaza ca pentru colectarea uleiurilor uzate de catre
agentii economici este necesar un cost al investitiei de pana la 2,4
milioane $.

 Directiva nr.91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care
  contin anumite substante periculoase si Directiva nr.93/86/EC
  privind etichetarea bateriilor

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aceste directive.
Ambele directive ( 91/157/EEC si 93/86/EC ) vor fi transpuse in legislatia
nationala pana la sfarsitul anului 2001 prin Hotarare de Guvern, care va
avea ca obiectiv principal crearea unui sistem de colectare separata a
bateriilor si acumulatorilor uzati in vederea recuperarii sau a eliminarii.
Hotararea de Guvern face referire la toate tipurile de baterii si
acumulatori uzati, nu numai la cele care contin substante periculoase, si
va intra in vigoare la 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.


                                                                          28
In prezent, colectarea si valorificarea acumulatorilor uzati este
reglementata de OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor
industriale reciclabile, aprobata prin Legea nr.465/2001.
Romania va interzice producerea si introducerea pe piata a bateriilor si
acumulatorilor in conformitate cu prevederile Articolului 3 din Directiva
nr.91/157/EEC. Actul normativ romanesc prevede interdictii atat pentru
abandonarea si deteriorarea bateriilor si acumulatorilor uzati, cat si
pentru deversarea electrolitului in mediu.
In conformitate cu Articolul 6 din Directiva, Romania va propune
programe pentru reducerea continutului de metale grele din baterii si
acumulatori in cadrul Planului national de gestionare a deseurilor.
In proiectul de Hotarare de Guvern, bateriile si acumulatorii se clasifica
pe tipuri de substante periculoase pe care le contin. De asemenea, s-au
introdus prevederi referitoare la obligatii ale persoanelor juridice care
colecteaza, transporta, valorifica si elimina baterii si acumulatori uzati,
precum si ale persoanelor care detin astfel de deseuri periculoase.
Producatorii si comerciantii de acumulatori si baterii sunt obligati sa
informeze publicul asupra necesitatii colectarii, valorificarii sau eliminarii
acestor produse cand devin deseuri.
Pentru a incuraja colectarea acumulatorilor uzati de autovehicule
proveniti de la populatie s-a introdus ca instrument economic sistemul-
depozit asupra pretului de vanzare cu amanuntul a acumulatorilor noi.
Controlul si autorizarea persoanelor juridice implicate in gestionarea
bateriilor si acumulatorilor uzati vor fi realizate de catre autoritatile
teritoriale de protectia mediului si de Comisia Nationala pentru
Reciclarea Materialelor.
Marcarea bateriilor si acumulatorilor a fost preluata din Directiva
nr.93/86/EC, controlul realizandu-se de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorilor.
Anual se comercializeaza o cantitate de cca. 2800 tone baterii importate.
In prezent insa nu exista si un sistem de colectare, valorificare/eliminare
al bateriilor uzate.
Studiul EPIQ precizeaza ca anual consumul mediu de acumulatori cu
plumb pentru vehicule este de cca. 1 milion bucati.
Costurile necesare conformarii cu prevederile directivei au fost estimate
ca se incadreaza in intervalul cuprins intre 3,5 – 4,5 mil.$ - plafon minim
si 4,8 – 5,8 mil.$ - plafon maxim, in functie de durata de utilizare a
instalatiei si a autovehiculelor.
Costurile au fost defalcate astfel:
1. costuri totale de investitii:
- cca. 10 milioane $ - investitii pentru instalatia de procesare completa,
    pentru o prelucrare anuala de 30 000 tone acumulatori si pentru o
    durata de functionare a instalatiei de 10 ani;


                                                                           29
- 1,1 milioane $ - investitii pentru achizitionarea de autovehicule de
   transport a acumulatorilor uzati;
- 300000 $ - investitii privind amenajarea unor capacitati de depozitare
   in centrele de colectare din tara;
2. cheltuieli curente anuale pentru tona de plumb reciclata din baterii
   uzate care au fost estimate intre 110 – 150 $ si contin cheltuielile de
   colectare, transport si finctionarea sistemului.

 Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in special a
  solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aceasta directiva.
Directiva va fi transpusa prin Hotarare de Guvern in anul 2004. In actul
normativ romanesc vor fi stabilite valorile limita pentru metale grele in
namoluri si soluri asa cum sunt prevazute in Anexa 1 a Directivei nr.
86/278/EEC si prevederi referitoare la conditiile de aplicare a namolurilor
de epurare pe anumite soluri.
In acest actul normativ se va preciza ca se vor utiliza in agricultura numai
namolurile reziduale provenite de la statiile de epurare care epureaza
apele uzate orasenesti si de la alte statii de epurare care epureaza
apele uzate cu o compozitie similara apelor uzate menajere si urbane.
Hotararea de Guvern va interzice utilizarea namolurilor atunci cand
concentratia unuia sau mai multor metale grele din soluri depaseste
valorile limita stabilite. De asemenea, documentul va preciza cantitatile
maxime de namoluri care vor fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafata
si pe an.
Una dintre obligativitati este reprezentata de faptul ca namolurile trebuie
tratate inainte de a fi utilizate in agricultura. Pentru namoluri si soluri se
vor introduce scheme, metode de prelevare si analiza in conformitate cu
Anexa II a acestei directive.
Se vor introduce interdictii privind utilizarea de namoluri sau livrarea lor
in vederea utilizarii lor pe anumite tipuri de soluri, pentru diferite culturi.
Pentru producatorii de namoluri uzate cat si pentru utilizatori vor fi
obligatorii registrele de evidenta privind informatiile referitoare la
namoluri, precum si punerea acestora la dispozitia autoritatilor
competente care trebuie sa intocmeasca un raport de sinteza.
Costurile estimate pentru implementarea directivei au fost evaluate in
proiect PHARE ROM 102. Astfel, se prevede ca pentru construirea a 7
facilitati pentru depozitarea temporara si stocarea namolurilor inainte de
utilizare sunt necesare 56 milioane $. Pentru operarea si intretinerea
fiecareia dintre acestea este nevoie de 0,3 milioane $/an.




                                                                            30
 Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor
  in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Pana la sfarsitul anului 2001 va fi adoptata Hotarare de Guvern, care va
avea ca principal obiectiv pregatirea cadrului juridic si tehnic, astfel incat
in momentul aderarii Romaniei la UE, Regulamentul nr.259/93 sa poata
fi direct aplicabil.
Aceasta Hotarare de Guvern va stabili autoritatea competenta
responsabila de controlul importului, exportului si tranzitului deseurilor si
va impune aplicarea in plan intern a procedurii de notificare a
transporturilor de deseuri peste frontiera, asa cum prevede
Regulamentul nr. 259 / 93.
Formularele pentru notificarea si transportul deseurilor vor fi identice cu
cele folosite in Uniunea Europeana. Totodata, deseurile transportate
peste frontiera vor fi clasificate in deseuri periculoase si nepericuloase, in
conformitate cu continutul anexelor VIII si IX ale Conventiei de la Basel
care au fost deja preluate in Regulamentul nr. 259/93.
Pana la momentul intrarii in vigoare a HG mentionata in primul paragraf,
vor fi mentinute o serie de restrictii privind importul deseurilor in Romania
asa cum sunt acestea prevazute in Legea protectiei mediului nr.137/95 si
in Hotararea de Guvern nr.340/92 privind regimul de import al deseurilor
si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase
pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, cu modificarile
si completarile ulterioare.

 Directiva nr.2000/53/EEC privind vehiculele uzate

Pentru implementarea acestei directive Romania nu solicita o perioada
de tranzitie.
Directiva va fi transpusa prin Hotarare de Guvern pana la sfarsitul anului
2004. Prin acest act normativ vor fi prevazute masuri care au ca scop
prevenirea producerii deseurilor provenite de la vehicule uzate, precum
si reutilizarea si reciclarea unor componente.
In proiectul de Hotarare de Guvern se prevad pentru anul 2007
urmatoarele procente: 80% pentru reutilizare si reciclare si 85% pentru
reutilizare, reciclare si recuperare.
Producatori de automobile din Romania vor trebui sa finanteze o parte
din sistemul de colectare, reciclare, reutilizare, recuperare. In acest sens
este nevoie sa se estimeze costurile si apoi sa se stabileasca partea
care va fi suportata de producatori, in conformitate cu prevederile
directivei.
In prezent in Romania nu exista un sistem de colectare a vehiculelor
uzate, si nici un sistem de radiere care sa necesite prezentarea unui


                                                                           31
certificat de eliminare. De asemenea, inca nu exista o baza de date
privind vehiculele scoase din uz.
Exista o singura instalatie ce trateaza vehiculele scoase din uz (golite de
fluide si dupa indepartarea acumulatorilor) ce are o capacitate de cca.
7500 vehicule scoase din uz/luna. In urma tratarii se obtin resturi
metalice feroase si neferoase in proportie de 70% din masa vehiculului,
resturi ce se recicleaza.
Aceasta instalatie ar avea o capacitate suficienta pentru a trata toate
vehiculele scoase din uz la nivelul intregii tari: in prezent se trateaza cca.
350 de astfel de vehicule/luna, majoritatea fiind aduse pentru casare prin
Programul promotional Dacia care acorda reduceri la cumpararea de
autoturisme noi daca se caseaza cele vechi.
Pentru aplicarea directivei au fost estimate urmatoarele costuri:
      78 - 156 $/vehicul (conform Comisiei Europene)
      142 - 163 $/vehicul (conform UK’s Society of Motor Manufacturers
        and Traders / 2001).
Compania Renault a estimat un cost total de cca. 1,56 miliarde $ pentru
cele 19 milioane de vehicule produse de firma, aflate in circulatie.
In Romania, parcul national este de 2,1 milioane de autoturisme din care
1,6 milioane sunt automobile Dacia. Costurile pentru tratarea vehiculelor
scoase din uz care ar reveni producatorilor sunt de cca. 163,8 milioane $
pentru tot parcul (la un cost de cca. 78 $/vehicul), din care 124 milioane
$ pentru parcul Dacia.
O problema suplimentara o constituie si existenta, intr-un numar
semnificativ, a unor vehicule fabricate in Europa de Est sau in statele
fostei URSS de catre producatori care nu mai exista (Wartburg, Trabant).
Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) a
estimat cheltuielile legate de casarea autovehiculelor la cca. 30 $/vehicul
(4,8 milioane de dolari pentru cele cca. 160 000 de autovehicule
comercializate in Romania).
Costurile investitiilor ce vor trebui realizate de reteaua nationala de
service pentru implementarea directivei sunt estimate de ACAROM la 20
000 $ pentru fiecare unitate de intretinere si reparatii (tip Service Auto)
adica 32 de milioane $ pentru cele 1600 de unitati din tara. Aceste
costuri includ colectarea pieselor si a lichidelor de functionare-intretinere,
depozitarea si transportul acestora la unitatile care efectueaza
reciclarea, recuperarea si eliminarea deseurilor auto.

    Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria
     dioxidului de titan
    Directiva    nr.82/883/CEE      privind procedeele  pentru
     supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor
     din industria de dioxid de titan

                                                                           32
    Directiva    nr.92/112/CEE privind procedeele  pentru
     armonizarea programelor pentru reducerea si eventual
     eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria
     dioxidului de titan

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea acestor
directive.
Aceste directive vor fi transpuse prin Hotarare de Guvern in anul 2004. In
prezent, in Romania nu exista industrie de dioxid de titan.


4. CALITATEA APEI

Reteaua hidrografica a Romaniei are aproape intreaga suprafata
cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din raurile din
Dobrogea, tributare Marii Negre. Resursele de apa ale Romaniei sunt
constituite din apele de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si
artificiale, fluviul Dunarea) si intr-o masura mai mica, respectiv cca 10%,
din apele subterane.

Principala resursa de apa a Romaniei este constituita din raurile
interioare, in numar de 4864 (inventariate si codificate) cu o lungime de
78 905 km.
Raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica utilizabila este de
cca. 2700 mc/loc.an, fata de media europeana de 4000 de mc/loc.an,
ceea ce situeaza tara noastra pe pozitia 20 in Europa.
Datorita dispunerii neuniforme a raurilor interioare in teritoriu si folosirii in
mica masura a apelor Dunarii, datorita pozitiei sale periferice, la limita de
sud a teritoriului, a fost necesara realizarea unor lucrari de amenajare a
bazinelor hidrografice. Astfel s-au realizat peste 1900 lacuri importante,
cu un volum total de peste 13 miliarde mc, dotate cu toate uvrajele
aferente lucrarilor complexe de amenajare a apelor si 2000 km canale si
galerii de derivatie pentru transferul resursei de apa din bazine
excedentare in bazine deficitare sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic.
Din punct de vedere calitativ, din totalul de 21 934 de km de rauri
supravegheate, in anul 1999 s-a inregistrat urmatoarea situatie:
- 59%        categoria I de calitate,
- 26%        categoria a II-a de calitate,
- cca. 6% categoria a III-a de calitate,
- cca. 9% sunt degradate.
Situatiile cele mai defavorabile s-au inregistrat in bazinele hidrografice
Prut - 35% ape degradate si Ialomita - 30% ape degradate.



                                                                              33
Comparativ cu anii anteriori s-a inregistrat o ameliorare a calitatii apelor
relevata prin cresterea ponderii lungimii tronsoanelor de apa de
categoriile I si a II-a, respectiv scaderea lungimii tronsoanelor de apa din
categoria a III-a si din categoria ape degradate. Astfel, fata de lungimea
totala a raurilor investigate :
       -categoria I a crescut de la 35% in anul 1989 la 59% in anul1999
       -categoria a II-a a crescut de la 25% in anul 1989 la 26% in
anul1999
Principalii poluanti sunt metalele grele, fosfor, cloruri, sodiu, produse
petroliere, detergenti, substante extractibile.
In ceea ce priveste calitatea lacurilor, din 92 de lacuri investigate:
- 64 s-au incadrat in categoria I de calitate
- 13 in categoria a II-a de calitate
- 13 in categoria a III-a de calitate
-    2 in categoria ape degradate.
Din punct de vedere al calitatii fizico-chimice corespunzatoare apelor
lacurilor, s-au evidentiat bazinele hidrografice ale raurilor Tisa, Somes,
Mures, Bega-Timis, Nera-Cerna si Jiu. O situatie necorespunzatoare se
regaseste in bazinele raului Prut si Litoral.
Din punct de vedere al troficitatii, din cele 92 de lacuri, 20 sunt
eutrofizate.

Legislatie romana- transpunere si implementare

 Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane

Romania solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
In legislatia romaneasca obligatia colectarii si epurarii apelor uzate
urbane este prevazuta in Legea apelor nr. 107/1996 si in Hotararea de
Guvern nr. 730/1997 care stabileste conditiile in care pot fi descarcate
apele uzate in receptorii naturali. Totodata, in anul 1997, prin Ordinul
comun al Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, Ministrului
sanatatii si al Ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului s-au
stabilit conditiile in care pot fi descarcate in reteaua de canalizare publica
apele uzate provenind de la diversi utilizatori. Odata cu adoptarea Legii
nr.171/1997 privind aprobarea Planului National de amenajare a
teritoriului - Sectiunea II – Apa, in Romania au fost stabilite zonele si
localitatile care constituie prioritati din punct de vedere al dotarii si/sau
reabilitarii sistemelor de canalizare si statiilor de epurare a apelor uzate.
La stabilirea programului de realizare a lucrarilor de canalizare si epurare
se vor avea in vedere si prevederile Legii nr.351/2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a Teritoriului- Sectiunea a-IV-a – Reteaua de
localitati.


                                                                           34
In prezent exista elaborat un proiect de HG prin care sant preluate in
totalitate prevederile Directivei nr.91/271/EEC privind epurarea apelor
uzate, acesta fiind in faza de avizare la ministere.
Din punct de vedere institutional si administrativ, responsabilitatea
realizarii lucrarilor de canalizare si epurare revine autoritatilor locale.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului are responsabilitatea armonizarii
integrale a legislatiei romanesti cu prevederile directivei, stabilirii zonelor
sensibile si urmarirea, prin unitatile teritoriale, a modului de conformare
cu prevederile legislatiei in vigoare.
Programul de realizare a lucrarilor si masurilor pentru conformarea cu
prevederile Directivei nr. 91/271/EEC va fi stabilit de catre Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei
Publice si autoritatile locale implicate.
Perioada mare de tranzitie este solicitata avand in vedere costurile foarte
mari legate de realizarea lucrarilor impuse de aceasta directiva si faptul
ca echiparea localitatilor Romaniei cu sisteme de canalizare a evoluat
foarte lent de-a lungul anilor comparativ cu evolutia alimentarilor cu apa,
ceea ce reprezinta o discordanta majora in ansamblul functional al
dotarilor edilitare. Avand in vedere faptul ca Romania este una din tarile
cele mai mari (ca suprafata si populatie) dintre tarile candidate si tinand
cont de situatia economica si sociala, consideram ca perioada de
tranzitie trebuie sa reflecte capacitatea reala de conformare a fiecarei
tari.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului            impreuna cu Ministerul
Administratiei Publice vor realiza o evaluare a resurselor financiare
privind implementarea acestei directive.
In cadrul Proiectului de Twinning cu Franta a fost elaborata o propunere
de Metodologie de delimitare a zonelor sensibile. Identificarea
preliminara a aglomerarilor si a zonelor sensibile a fost efectuata in
cursul lunii septembrie 2001. Pe baza unui inventar al apelor afectate de
concentratii ridicate de nutrienti, intocmit in anul 2000 de catre Compania
Nationala "Apele Romane", se va realiza delimitarea in totalitate a
zonelor sensibile si a aglomerarilor, pana la sfirsitul anului 2002.

 Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului
  uman

Romania solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
Aceasta perioada de tranzitie este justificata de starea prezenta a
statiilor de tratare si mai ales a retelelor de distributie a apei potabile a
caror reabilitare necesita investitii foarte mari.
In prezent, calitatea apei potabile este reglementata prin STAS
1342/1991 (elaborat in conformitate cu prevederile Organizatiei Mondiale


                                                                            35
a Sanatatii ) care contine o mare parte a prevederilor directivei (inclusiv
aceleasi limite pentru o mare parte din indicatorii de calitate prevazuti in
aceasta directiva).
A fost elaborat un proiect de lege care transpune prevederile Directivei
nr.98/83 EEC si care urmeaza sa fie supus aprobarii Parlamentului. Au
fost preluate integral valorile din Anexa I a directivei, partile A, B, C.
Pana in prezent nu au fost identificati parametrii pentru care se va
solicita perioada de tranzitie. Este necesara asistenta tehnica si
financiara pentru analiza capacitatii de monitorizare si evaluarea
costurilor aferente pentru implementarea (studiu de fezabilitate pentru
uzinele de apa) si impunerea prevederilor prevederilor directivei (dotarea
corespunzatoare a laboratoarelor de analize).
Din punct de vedere institutional, in conformitate cu prevederile Legii
apelor nr.107/1996, responsabilitatea urmaririi calitatii apei potabile
revine Ministerului Sanatatii si Familiei prin Inspectoratele Teritoriale de
Sanatate Publica.
Realizarea, intretinerea si exploatarea lucrarilor de tratare si distributie a
apei potabile revine autoritatilor locale.
Pana la sfarsitul anului 2001, Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu
Ministerul Administratiei Publice si autoritatile locale vor realiza o
evaluare a resurselor financiare privind implementarea acestei directive
si un prim proiect de Program de realizare a lucrarilor de investitii.

 Directiva nr. 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite
  substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii
  ( si cele 7 Directive ”fiice”)

Romania solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015,
pentru implementarea prevederilor Directivei nr.76/464/EEC si a celor 7
Directive “fiice”.
In conformitate cu prevederile Legii apelor nr.107/1996 a fost elaborat
Normativul care stabileste limite maxim admisibile pentru cele mai
importante substante poluante din apele uzate inainte de deversarea lor
in receptori naturali –NTPA 001 aprobat prin HG nr. 730/1997. Acest
normativ corespunde in mare parte prevederilor directivei (nu cuprinde
prevederi referitoare la cadmiu si compusii sai, precum si la compusii
anorganici ai mercurului).
Evacuarea de ape uzate in apele de suprafata si in retelele de canalizare
ale oraselor este reglementata de Legea Apelor nr. 107/1996 si de
Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.699/1999
privind procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor
de gospodarire a apelor, care impun eliberarea unui aviz si/sau
autorizatie de gospodarire a apelor pentru evacuarea de ape uzate,


                                                                           36
utilizand indicatorii de calitate si limitele de poluare acceptate stabilite
prin Hotararea de Guvern nr.730/1997, care va fi reactualizata pana la
sfarsitul anului 2001. Totusi, varianta revizuita a acestei HG nu contine
limite de emisie pentru toate cele 32 de substante periculoase, datorita,
in special tehnologiilor utilizate in industrie, ale caror produse finite au un
continut in substante periculoase care nu concorda cu cantitatile
evacuate (g/kg sau g/tona de produs finit), specificate in directive. Aceste
tehnologii urmeaza a fi imbunatatite de catre industrie pe baza criteriului
BAT (cea mai buna tehnica disponibila ) si pe baza Legii apelor ce
urmeaza a fi amendata in cursul anului 2002. Legea modificata va prelua
dispozitiile ce deriva din Directiva Cadru a Apei nr.2000/60/EEC privind
obligatiile referitoare la calitatea apelor de suprafata si a apelor destinate
consumului uman si pentru protejarea sanatatii populatiei.
De asemenea, in cadrul Conventiei pentru Protectia Fluviului Dunarea
(ratificata prin Legea nr. 14/1995), Romania si-a asumat o serie de
obligatii referitoare la calitatea apelor de suprafata din bazinul Dunarii si
la programul de monitorizare a substantelor periculoase. In acest sens,
prin Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr. 377/2001 privind
aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata,
Romania a inceput alinierea, cu caracter experimental, la valorile de
referinta pentru calitatea apelor de suprafata din bazinul Dunarii. Acest
ordin contine limitele admisibile pentru substantele periculoase in apele
de suprafata, desi nu exista limite de emisie ale tuturor acelorasi
substante pe unitatea de produs prevazute in avizele de gospodarire a
apelor.
Hotararea de Guvern nr. 472/2000 privind unele masuri de protectie a
calitatii apelor stabileste platile pentru descarcarea de ape uzate, taxele
si penalitatile pentru depasirea valorilor limita stabilite. Aceste penalitati
se actualizeaza periodic si lista de indicatori contine o mare parte din
cele 32 de substante periculoase (cca. 67%).
De asemenea, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea
(ICPDR) a adoptat, in octombrie 2000, cerintele minime pentru
evacuarile din sectoarele industriale, valorile tinta si valorile limita de
prag pentru calitatea apelor in bazinul Dunarii.
Un studiu de estimare a costurilor de conformare pentru sectorul
industrial va fi finalizat la jumatatea anului 2002.
Perioada de tranzitie solicitata este determinata si de masurile necesare
pentru schimbarea programului de monitorizare, atat pentru extinderea
surselor de poluare industriale cat si a numarului de indicatori (32) si a
mediilor de investigare ( apa, sediment, sol, pesti, moluste, plante
acvatice). Limitele stabilite deja pentru unele substante periculoase
impun acordarea de timp suficient sectorului industrial pentru aplicarea



                                                                            37
noilor limite de emisie ce vor aparea in anul 2001, in baza studiului de
evaluare a costurilor.
In anul 2001 a fost realizat un inventar preliminar al surselor industriale
de poluare.
Principalele activitati pentru implementarea acestei directive vor fi :

 completarea inventarului surselor industriale de poluare -sfarsitul
   anului 2001
 adoptarea Hotararii de Guvern privind limitele de emisie ale apelor
   uzate in ape de suprafata si in retelele de canalizare ale oraselor -
   sfarsitul anului 2001
 amendarea Legii apelor nr.107/1996 pentru reglementarea
   descarcarilor de ape uzate in ape de suprafata- anul 2002
 elaborarea unui studiu final de estimare a costurilor de conformare din
   diferitele sectoare ale industriei - sfarsitul semestrului I al anului 2002
 stabilirea, impreuna cu sectorul industrial, a unor programe de
   reducere a poluarii la sursele de poluare industriala care nu intrunesc
   conditiile acestei directive - sfarsitul anului 2002
 adoptarea unei Hotarari de Guvern, in conformitate cu calendarul
   legislativ al Guvernului, care va asigura elementele monitoringului
   calitatii apelor de suprafata pentru substantele periculoase. Estimarea
   financiara realizata de catre Institutul National de Cercetare-
   Dezvoltare pentru Protectia Mediului pentru monitoringul initial este de
   33 milioane EURO si pentru monitoringul anual care va urma este de
   3,5 milioane de EURO- sfarsitul anului 2003
 implementarea schimbarilor relevante in avizele de gospodarire a
   apelor pentru descarcarile in apele de suprafata a substantelor
   periculoase, conformarea cu noile limite, stabilirea locala/zonala a
   unor limite mai restrictive pentru zonele puternic industrializate,
   construirea si reconstruirea statiilor de epurare pentru conformarea cu
   aceste limite- sfarsitul anului 2006.
 adoptarea de noi responsabilitati pentru colectarea datelor de la
   sursele de poluare cu substante periculoase din industrie, prin
   reactualizarea Hotararii Guvernului nr. 172/1997 pentru infiintarea
   Registrului National de Substante Potential Toxice si aprobarea
   Regulamentului de organizare si functionare a institutiei aferente
   (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia
   Mediului), existent din anul 1997- sfarsitul anului 2002.
In Romania, prin strategia de implementare a instrumentului ISPA au fost
identificate proiecte referitoare la statii de epurare necesar a fi construite
sau extinse in diferite orase si localitati. De asemenea, programul
SAPARD contine prevederi referitoare la constructia/ modernizarea
retelelor de canalizare/alimentare cu apa si a statiilor de epurare in

                                                                           38
localitatile rurale. Aceste doua programe comunitare pot furniza o parte
din elementele necesare privind evaluarea costurilor de implementare a
directivei, care conduc la o prima cifra de 9,6 miliarde EURO pentru
conformarea sectorului industrial.
Reteaua nationala de monitorizare a calitatii apelor de suprafata va fi
extinsa in scopul monitorizarii tuturor substantelor periculoase, a
diversificarii matricelor de monitorizare- sediment, materii in suspensie,
biota- in concordanta cu prevederile aplicate deja in Romania dar numai
pentru fluviul Dunarea si provenind de la ICPDR. Extinderea acestor
activitati depinde de disponibilitatea financiara a Romaniei, dar nu
necesita reforme institutionale deosebite, ci numai redirectionarea si
redimensionarea unor institutii deja existente, atat la nivel central cat si
zonal. Aceasta se va realiza printr-o Hotarare de Guvern privind
reorganizarea retelei nationale de monitorizare a apelor de suprafata si
de coordonare de catre un Centru National de Monitoring al apelor de
suprafata, care ar trebui sa fie in subordinea Autoritatii Centrale pentru
Ape.
Aceasta activitate de monitoring, alaturi de activitatile de expertiza,
autorizare, implementare necesita cca. 2 miliarde de EURO, care conduc
la un total de 11,6 miliarde EURO, suma necesara pentru implementarea
si controlul aplicarii noii legislatii.

 Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva
  poluarii cauzate de nitratii din surse agricole

Pentru implementarea directivei se solicita o perioada de tranzitie de 7
ani, pana in anul 2014.
Prevederile acestei directive sunt preluate integral prin Planul national de
protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole,
aprobat prin Hotararea de Guvern nr.964/2000.
In baza prevederilor HG nr.964/2000 a fost emis Ordinul ministrului
apelor si protectiei mediului nr. 740/08.08.2001 pentru aprobarea
componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune
pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole formata din reprezentanti ai MAPM, MAAP si MSF si Ordinul
comun al MAPM si MAAP nr.452/2001 si 105951/2001 pentru aprobarea
regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a grupului de
sprijin pentru aplicarea acestui plan. Planul de actiune pentru protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole transpune
in detaliu reglementarile Directivei nr. 91/676/EEC si adopta un calendar
precis privind implementarea masurilor pentru reducerea si eliminarea
poluarii apelor cu nitrati din surse agricole.



                                                                           39
Una din problemele care apar in implementarea Directivei nr.91/676/EEC
in Romania consta atat in dificultatea identificarii contaminarii apelor cu
nitrati proveniti din agricultura, cat si in delimitarea zonelor vulnerabile.
O alta problema este legata de finantarea costurilor de implementare a
programelor de actiune si a investitiilor substantiale care sunt necesare,
in special in construirea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de
origine animala, de capacitati si calitate corespunzatore, precum si a
depozitelor si platformelor de nutreturi care sa corespunda normelor de
protectie a mediului.
O problema speciala se refera la modernizarea dotarii retelelor de
laboratoare si statiilor de monitorizare a calitatii apelor de suprafata si la
infiintarea retelei de monitorizare a straturilor acvifere, cheltuielile de
investitii in ambele cazuri fiind substantiale.
Pentru implementarea acestei directive se vor desfasura urmatoarele
activitati:
 intocmirea cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor
   care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari - sfarsitul
   anului 2002
 intocmirea listei si desemnarea tuturor zonelor vulnerabile - sfarsitul
   anului 2003
 intocmirea rapoartelor cu rezultatele actiunilor de supraveghere a
   apelor de suprafata si a acviferelor precum si a starii de eutrofizare a
   apelor dulci si a apelor costiere - inceputul anului 2003
 elaborarea Codului bunelor practici agricole prin HG si a programului
   de instruire si informare a fermierilor in scopul promovarii acestui cod -
   sfarsitul anului 2002
 stabilirea programelor de actiune referitoare la ansamblul zonelor
   vulnerabile de pe teritoriul Romaniei, pentru anumite zone vulnerabile
   sau pentru portiuni de zone vulnerabile, dupa caz si a setului de
   masuri pentru implementarea acestor programe - sfarsitul anului 2005
 elaborarea, prin Ordin al Ministrului MAPM, a procedurilor si
   instructiunilor pentru sistemele de supraveghere si control - sfarsitul
   anului 2003
 finalizarea implementarii primelor programe de actiune referitoare la
   zonele vulnerabile - sfarsitul anului 2009
 intocmirea raportului Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune
   pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
   agricole privind implementarea primei etape a Planului de actiune -
   inceputul anului 2010.

 Directiva nr.75/440/EEC privind calitatea ceruta apelor de
  suprafata destinate prelevarii de apa potabila


                                                                           40
Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
In prezent, calitatea apelor de suprafata este stabilita pe baza STAS
4706/1988. In cadrul acestui standard, apele a caror calitate se
incadreaza in categoria I pot fi folosite pentru alimentare cu apa potabila.
Pentru preluarea in totalitate a prevederilor directivei este in curs de
avizare Hotarare de Guvern care va fi aprobata pana la sfarsitul anului
2001, prin care se va stabili o clasificare in 3 categorii a apelor destinate
alimentarilor cu apa.
Din punct de vedere institutional, aplicarea prevederilor acestei directive
revine Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, prin Compania Nationala
"Apele Romane", si a autoritatilor locale care sunt detinatorii instalatiilor
de tratare a apei si care au obligatia de a controla calitatea apei folosite
pentru prepararea apei potabile.

 Directiva nr.76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
Reponsabilitatea preluarii in legislatia romanesca a acestei directive
revine Ministerului Sanatatii si Familiei. Astfel, pana la sfarsitul anului
2001 se va elabora Hotarare de Guvern privind calitatea apei de
imbaiere care va asigura transpunerea prevederilor acestei directive.

 Decizia Consiliului nr.77/795 stabilind o procedura comuna
  pentru schimbul de informatii asupra calitatii apelor dulci de
  suprafata

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
decizii.
Sistemul romanesc actual privind schimbul de informatii este compatibil
in proportie de cca. 80% cu cerintele directivei.
Este in curs de desfasurare o analiza a procedurilor de schimb de
informatii din domeniul gospodaririi apelor avand in vedere prevederile
tuturor directivelor din domeniul protectiei calitatii apelor, inclusiv
Directiva Cadru privind Apa nr.2000/60/EEC.
Totodata Romania furnizeaza informatii privind calitatea apelor atat in
cadrul procedurilor stabilite in cadrul Conventiei pentru protectia fluviului
Dunarea cit si pentru Agentia Europeana de Mediu.
Responsabilitatea implementarii acestei decizii revine Ministerului Apelor
si Protectiei Mediului ( prin Compania Nationala "Apele Romane").




                                                                          41
 Directiva nr.78/659/EEC asupra calitatii apelor dulci ce necesita
  protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
STAS 4706/1988 cuprinde indicatori de calitate pentru apele salmonicole
si ciprinicole (respectiv pentru calitatea I si a II-a). Pana la sfarsitul anului
2001 va fi elaborata Hotarare de Guvern privind calitatea apelor
necesara pentru protectia faunei piscicole. Pana la sfarsitul anului 2001,
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, pe baza studiilor efectuate de institutele de
cercetare specifice, vor realiza delimitarea apelor salmonicole si
ciprinicole

 Directiva nr.79/869/EEC privind metodele de masurare si
  frecventele de prelevare si analiza a apelor de suprafata
  destinate prelevarii apei potabile

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
In prezent se desfasora procesul de preluare a standardelor ISO ca
standarde romanesti, iar 60% din metodele de masurare au fost preluate
in practica romaneasca.
Deoarece supravegherea calitatii apelor este o activitate de interes
national, s-a demarat un program de dotare al laboratoarelor Companiei
Nationale “Apele Romane”, in prima faza cu echipamente de baza,
urmand ca acest program sa se extinda si in functie de resursele
financiare. Programul va fi finalizat pana in anul 2007.
Au fost estimate ca necesar de fonduri cca. 100 mil. USD pentru dotarea
laboratoarelor cu aparatura de baza, autolaboratoare si truse portabile.
Trebuie mentionat ca necesarul de echipamente pentru reteaua de
laboratoare CNAR a fost completat atat prin forte proprii cat si prin
programe internationale (PHARE, PNUD, USAID, etc). In conformitate cu
legislatia nationala, pentru recunoasterea oficiala a competentei
laboratoarelor, acestea au nevoie de acreditare la nivel national. Acest
proces va fi finalizat in 2007.

 Directiva nr.79/923/EEC asupra calitatii necesare apelor pentru
  moluste

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.



                                                                              42
Reglementarea nationala care stabileste limitele calitatii apelor teritoriale
romanesti din Marea Neagra este STAS 4706/1988. Pana la sfarsitul
anului 2001 va fi elaborat un proiect de HG prin care vor fi armonizate
prevederile acestei directive. In acelasi timp, in anul 2001 se va finaliza
proiectul de Lege pentru gospodarirea integrata a zonelor de coasta. In
cazul zonelor marine speciale pentru moluste care necesita protectie,
MAPM va elabora reglementari privind criteriile de identificare a acestor
zone, norme privind calitatea apelor pentru cresterea si exploatarea
molustelor, norme de calitate pentru molustele exploatabile, si va
coordona procesul de monitorizare a calitatii apelor pretabile cresterii si
exploatarii molustelor.
Din evaluarile facute de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
Marina, costurile implementarii acestei directive se ridica la cca. 50.000
$ USD.

 Directiva nr.80/68/EEC privind protectia apelor subterane
  impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
In conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 a fost creat
cadrul legal pentru protectia apelor subterane impotriva poluarii. Spre
deosebire de prevederile directivei, legislatia romana are un caracter
mult mai restrictiv, deoarece este interzisa evacuarea apelor uzate in
apele de suprafata. Apele uzate industriale, ca si apele de mina sau de
zacamant, pentru care nu exista tehnologii sau procedee eficiente de
epurare, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adancime, pe
baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale si a avizului de gospodarire a apelor, elaborat in baza
Ordinului Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 699/1999.
De asemenea prevederile acestui Ordin se refera si la obligatia fiecarui
utilizator economic care depoziteaza substante periculoase de a avea
instalatii de supraveghere, in acest sens fiind necesara infiintarea unui
serviciu special la directiile de bazin.
Prin Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului
nr.277/1997 referitor la Normativul care se refera la documentatiile
tehnice necesare pentru obtinerea avizelor si acordurilor de gospodarire
a apelor se stabileste si documentatia tehnica pentru injectarea apelor in
straturi de foarte mare adancime, iar prin Ordinul Ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr.280/1997 s-a stabilit procedura de
notificare, in care se prevede ca si injectarea apelor de la sondele de titei
trebuie sa fie notificata inainte de inceperea acestei activitati.



                                                                          43
Prin HG nr. 101/1997 au fost aprobate Normele speciale referitoare la
tipul si dimensiunea zonei sanitare de protectie si au fost furnizate
indicatii tehnice pentru dimensiunea zonei sanitare de protectie din jurul
captarilor de ape subterane pentru consum uman si, de asemenea,
masuri pentru supravegherea apelor subterane.
Legislatia romana este foarte severa in ceea ce priveste evacuarile
directe, dar este necesar ca pentru implementarea acestei directive sa
se faca o actualizare a inventarului forajelor existente si al proprietarilor.
Avand in vedere ca multe dintre acestea nu mai sunt folosite, exista
riscul unei poluari directe.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, impreuna cu Compania Nationala
"Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor -
S.A. si Compania Nationala "Apele Romane"-S.A. vor realiza o situatie
asupra posibilelor surse de poluare a apelor subterane.
In continuare, programul de supraveghere a apelor subterane va trebui
revizuit dupa ce Comisia va elabora recomandarile pentru
supravegherea apelor subterane in cadrul Directivei cadru privind politica
in domeniul apei.
In acest sens, este in curs de realizare, de catre Compania Nationala
"Apele Romane" un inventar al descarcarilor neautorizate si accidentale
a unor astfel de substante. Acest inventar va fi finalizat la sfirsitul anului
2001 si va constitui baza elaborarii unui Plan de masuri vizand
eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor subterane.

 Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/EEC

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
Transpunerea prevederilor directivei in legislatia romaneasca se va
realiza prin Legea pentru amendarea Legii apelor nr.107/1996, in anul
2002.
In prezent a fost stabilit un program de lucru pentru armonizarea acestei
directive, tinand cont de faptul ca la nivelul Uniunii Europene este
necesara o clarificare a celor mai importante aspecte privind aceasta
directiva (definirea apelor puternic modificate antropic, aspectele
economice, tendinta de poluare a apelor subterane, etc). Este in curs de
modificare sistemul de monitoring in vederea introducerii monitoringului
biologic si al sedimentelor.


5.PROTECTIA NATURII




                                                                           44
Romania accepta in totalitate acquis-ul comunitar din acest sector si va
asigura deplina conformare cu prevederile si implementarea acestuia.
Pentru acest sector, Romania nu solicita perioade de tranzitie.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala,
cele trei unitati geografice – de campie, de deal si de munte, cu o
diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza
un numar de cca. 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre,
acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor
de stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor
acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice
Deltei Dunarii.
La sfarsitul anului 2000 a fost realizata transpunerea integrala a
legislatiei europene in acest domeniu, urmand ca pana in anul 2005 sa
se definitiveze cadrul institutional necesar implementarii prevederilor
legale.

 Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale,
  a florei si faunei salbatice
 Directiva nr. 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice

Cadrul legislativ national in acest domeniu cuprinde toate conventiile si
acordurile internationale ratificate de Romania:
 Decretul nr.187/1990 privind acceptarea Conventiei privind protectia
  patrimoniului mondial cultural si natural
 Legea nr. 5/1991 de ratificare a Conventiei privind zonele umede de
  importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa
 Legea nr.13/1993 de aderarea a Conventiei privind conservarea vietii
  salbatice si a habitatelor naturale din Europa
 Legea nr.58/1994 de ratificare a Conventiei privind diversitatea
  biologica
 Legea nr.13/1998 de ratificare a Conventiei privind conservarea
  speciilor migratoare de animale salbatice,
 Legea nr.89/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea
  pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice,
 Legea nr.90/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea
  liliecilor in Europa,
 Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea
  cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si din zona contigua
  a Atlanticului.


                                                                         45
Pe de alta parte, o mare parte din prevederile comunitare se regasesc in
legislatia interna, cele mai importante in acest sens fiind Legea
nr.137/1995 privind protectia mediului, republicata in 2000, Legea nr.
82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, Codul
Silvic (Legea nr. 26/1996), Legea fondului cinegetic si a protectiei
vanatului (Legea nr. 103/1996), Legea nr. 5/2000 privind amenajarea
teritoriului national - sectiunea a 3-a – Zone protejate.
Transpunerea in intregime a legislatiei comunitare a fost realizata prin
Legea nr.462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica,
prin care se stabileste cadrul legislativ necesar dezvoltarii retelei Natura
2000 in Romania.
Conform art.14 alineatele (1) si (2) din OUG nr.236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, ariile naturale protejate (inclusiv ariile speciale de
conservare si ariile de protectie speciala avifaunistica) sunt evidentiate in
mod obligatoriu in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a
teritoriului si de urbanism, in perimetrul si in vecinatatea acestora fiind
interzisa orice lucrare sau activitate susceptibila sa genereze un impact
negativ asupra acestora.
Managementul ariilor protejate de conservare si a ariilor de protectie
speciala avifaunistica se va face pe baza unor planuri adecvate
specifice. Orice plan sau proiect susceptibil de a-l afecta intr-un mod
semnificativ va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului,
tinand cont de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate
planuri sau proiecte care afecteaza aria, iar orice activitate in aceste
zone se va efectua cu consultarea publicului. Planurile de management
se elaboreaza de administratiile stabilite si se aproba de Autoritatea
Publica Centrala pentru Protectia Mediului, cu avizul Academiei
Romane.
Administrarea acestor arii se poate face prin structuri de administrare
special constituite, regii autonome, companii si societati nationale si
comerciale, autoritati ale administratiei publice locale, servicii
descentralizate ale administratiei publice centrale, institutii stiintifice, de
cercetare si de invatamant din sectorul public sau privat, muzee,
organizatii neguvernamentale, precum si persoane fizice, cu calitatea de
custozi.
Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente in situ, detinute in
regim de proprietate privata, sunt ocrotite si se conserva de proprietarii
lor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor legale. Daca proprietarul nu
consimte sau consimtind, nu respecta masurile speciale de ocrotire si
conservare stabilite de autoritatea de mediu, sau nu are capacitatea de a


                                                                            46
realiza aceste masuri, Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia
Mediului, prin imputernicitii sai, va solicita, in conditiile legii, masura
indisponibilizarii provizorii, sau dupa caz, definitive, in vederea instituirii
unei administrari speciale.
Pentru completarea resurselor financiare necesare unei bune
administrari, administratiile acestora pot institui un sistem de tarife, ce se
aproba de Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului sau,
dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale. Tarifele se platesc
de persoanele fizice si juridice care beneficiaza de bunurile, serviciile si
activitatile specifice desfasurate in ariile naturale protejate.
De asemenea, conform Legii nr.137/1995 privind protectia mediului,
republicata, detinatorii cu orice titlu, care aplica masurile de conservare
sunt scutiti de impozit, iar detinatorii particulari sunt compensati in raport
ca valoarea lucrarilorde refacere intreprinse.
In ceea ce priveste amendarea anexelor Directivei nr. 92/43/CEE,
propunerile privind tipurile de habitate naturale ( 10 propuneri) ce ar
trebui incluse in Anexa nr.I si speciile de plante ce ar trebui incluse in
Anexele II si IV au fost transmise la inceputul lunii februarie 2001, iar
datele stiintifice privind propunerile pentru Anexele II si III ale Directivei
nr.79/409/CEE au fost transmise in luna iulie a.c.Tipurile de habitate
propuse sunt urmatoarele:
               Mlastini si stepe saraturate ponto- salmastrice
               Comunitati central eurasiatice cryosoide
               Tufarisuri cu frunze cazatoare subcontinentale si
                 continentale
               Paduri peri- alpine de molid
               Paduri de tip scotian di sud-estul Europei
               Izvoare termale cu lotus
               Lacuri acoperite cu nufar rosu
               Paduri de fag dobrogene
               Paduri de stejar si carpen sud- est europene
               Paduri de fag dacice

Programul de implementare a prevederilor Directivei nr. 92/43/CEE:

1. Stabilirea autoritatilor competente- realizat
2. Inventarierea situurilor-anul 2004
3. Desemnarea ariilor speciale de conservare si stabilirea planurilor de
management pentru aceste situri (art.4)- anul 2005
4. Stabilirea masurilor necesare pentru conservarea acestor situri,
inclusiv cofinantarea (art.6 si 8)- anul 2005



                                                                            47
5. Stabilirea sistemului pentru protectia stricta a speciilor din Anexa IV
(art.12 si 13)- anul 2005
6. Stabilirea sistemului de monitorizare a starii de conservare a
habitatelor si speciilor (art.11)
7. Evaluarea starii speciilor din Anexa V si masurile de captura si ucidere
a unor specii de animale (art.15)- anul 2003
8. Interzicerea utilizarii metodelor si mijloacelor de captura si ucidere a
unor specii de animale (art.15)-interzise
9. Stabilirea sistemului de monitorizare a capturarilor/uciderilor
accidentale a speciilor din Anexa VI (art.12)- realizat, dar va fi
imbunatatit pana in anul 2005
10. Stabilirea mecanismului de consultare a publicului cu privire la
proiectele ce pot afecta ariile speciale de conservare sau reintroducerea
unor specii (art. 6 si 22)-realizat
11. Stabilirea mecanismului de promovare a educarii si informarii
publicului (art.22) - realizat
12.Implementare deplina – anul 2005

Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta cca. 47%
din suprafata tarii. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul
CORINE Biotops au fost identificate si caracterizate un numar de 783
tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196 de
pajisti, 206 de padure, 54 de mlastina, 90 de stancarii/nisipuri si 135
agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii.
Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta
avifaunistica, cu o suprafata totala de 6 557 km2, reprezentand 3% din
suprafata tarii.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 specii de plante, din care
pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt
extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare. Speciile
caracteristice pasunilor reprezinta cca. 37% din totalul celor existente in
Romania.
In ceea ce priveste animalele, au fost identificate un numar de 33 792
specii de animale, din care 33 085 nevertebrate si 707 vertebrate. In
ceea ce priveste vertebratele, 55 specii sunt periclitate (11 specii de
pesti, 3 specii de amfibieni, 4 specii de reptile, 18 specii de pasari si 19
specii de mamifere), 69 specii sunt vulnerabile (16 specii de pesti, 9
specii de amfibieni, 1 specie de reptile, 17 specii de pasari si 26 specii
de mamifere) si 24 specii sunt rare (11 specii de pesti si 13 specii de
mamifere).
Suprafata totala a celor 827 de arii naturale protejate din Romania,
stabilite prin Legea nr. 5/2000, este de 1 234 710 ha, adica 5,18% din
suprafata tarii. Din reteaua nationala de arii naturale protejate, Delta


                                                                         48
Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al
diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatie a
Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al
Patrimoniului Mondial Natural si Cultural. In anul 2000, datorita starii
favorabile de conservare in care se afla sistemele ecologice si speciile
din Delta Dunarii, Consiliul Europei a acordat Diploma Europeana
acestei rezervatii.
In contextul largirii UE, Comisia Europeana a initiat la inceputul anului
2000 derularea unor serii de negocieri cu toate tarile candidate in
vederea amendarii anexelor directivelor nr.79/409/CEE si 92/43/CEE, pe
baza propunerilor facute de fiecare tara. O parte din propunerile facute
de Romania au fost deja acceptate, iar o parte urmeaza a fi discutate.
Propunerile acceptate la negocierile avute pana in prezent, sunt
urmatoarele:
 pentru Anexa II (specii de animale a caror conservare necesita
   desemnarea de zone speciale de conservare) din Directiva
   nr.92/43/CEE:
                           o Cricetus cricetus
                           o Alces alces
                           o 1*Bison bonasus
                           o Triturus montandoni
                           o Triturus vulgaris ampelensis
                           o *Austropotamobius torrentium
                           o Colias myrmidone
                           o Lycaena helle
                           o *Leptidea morsei
                           o *Nymphalis vaualbum
                           o Pseudophilotes bavius
                           o Isophya harzi
 pentru Anexa IV (specii de animale strict protejate) din Directiva
   nr.92/43/CEE
                           o Alces alces
                           o *Bison bonasus
                           o Triturus montandoni
                           o Triturus vulgaris ampelensis
                           o Colias myrmidone
                           o Lycaena helle
                           o *Leptidea morsei
                           o *Nymphalis vaualbum
                           o Pseudophilotes bavius
                           o Isophya harzi

1
    *specii prioritare


                                                                       49
 pentru Anexa     I   (specii   de   pasari   protejate)   din   Directiva
  nr.79/409/CEE:
                         o    Falco cherrug
                         o    Falco vespertinus
                         o    Oenanthe isabellina
                         o    Oenanthe pleschanka (ssp. pleschanka)

 pentru Anexa II/2 (specii   de pasari acceptate la vanat) din Directiva
  nr.79/409/CEE:
                        o     Anser brachyrhynchus
                        o     Anser albifrons
                        o     Branta bernicla
                        o     Netta rufina
                        o     Aythya marila
                        o     Somateria mollissima
                        o     Clangula hyemalis
                        o     Melanitta nigra
                        o     Melanitta fusca
                        o     Bucephala clangula
                        o     Mergus serrator
                        o     Mergus merganser
                        o     Bonasa bonasia
                        o     Tetrao urogallus
                        o     Coturnix coturnix
                        o     Gallinula chloropus
                        o     Philomachus pugnax
                        o     Limosa limosa
                        o     Columba oenas
                        o     Streptopelia decaocto
                        o     Streptopelia turtur
                        o     Turdus pilaris
                        o     Turdus philomelos
                        o     Turdus iliacus
                        o     Turdus viscivorus
                        o     Sturnus vulgaris
                        o     Garrulus glandarius
                        o     Pica pica
                        o     Corvus monedula
                        o     Corvus frugilegus
                        o     Corvus corone




                                                                         50
    pentru Anexa III/2 ( specii de pasari ce pot fi comercializate) din
     Directiva nr.79/409/CEE:
                         o Netta rufina
                         o Clangula hyemalis
                         o Melanita fusca
                         o Bucephala clangula
                         o Pica pica
                         o Corvus corone cornix
                         o Anser fabalis
                         o Anas querquedula
                         o Anas strepera
                         o Coturnix coturnix
                         o Streptopelia turtur
                         o Fringila coelebs

De asemenea, a fost elaborata Strategia de armonizare a legislatiei
nationale cu cea comunitara in domeniul conservarii naturii.

 Regulamentul Consiliului nr. 338/97/CEE privind protectia
  speciilor salbatice de flora si fauna prin reglementarea
  comertului cu acestea si amendamentele ulterioare
 Directiva Consiliului nr. 83/129/CEE privind importul in statele
  membre a pieilor de pui de foca si a produselor derivate din
  acestea
 Regulamentul Consiliului nr. 348/81 privind regulile comune
  pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee,
 Regulamentul Consiliului nr. 3254/91 privind interzicerea utilizarii
  capcanelor de picior

O mare varietate de specii salbatice de flora si fauna de pe teritoriul
Romaniei prezinta o importanta economica deosebita, avand multiple
utilizari in diverse sectoare. Pentru evitarea supraexploatarii acestor
resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de
desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a speciilor
salbatice si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul
comercializarii pe piata interna si la export.
Aceste reglementari au fost imbunatatite prin Ordinul Ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr. 322/2000 pentru aprobarea Procedurii
de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si
comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din
flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora, luand in
considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan
international. In completarea acestuia a fost aprobat Ordinul MAPM

                                                                         51
nr.647/6.06.2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor
de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata
interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica,
precum si a importului acestora ce clarifica unele aspecte procedurale
privind activitatea de comercializare cu specii salbatice CITES
(periclitate) si nepericlitate.
S-au pus astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul
international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie,
ratificata prin Legea nr.69/1994.
Conform art.XV alin.(1) lit. c) si art.XVI alin. (2) din Conventia privind
comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie (CITES), amendamentele anexelor I, II si III, adoptate la o
sesiune a Conferintei Partilor intra in vigoare la 90 zile dupa respectiva
sesiune pentru toate Partile, cu exceptia partilor care au o rezerva. Pana
in prezent, Romania nu a transmis nici o notificare catre depozitar prin
care sa-si exprime vreo rezerva asupra amendamentelor adoptate.
In acest domeniu, legislatia noastra interna este mai stricta decat
prevederile comunitare, evaluarea si autorizarea activitatilor de
recoltare/capturare fiind obligatorie pentru toate speciile salbatice, nu
doar pentru cele periclitate. De asemenea, este total interzis importul
pieilor de pui de foca si a produselor rezultate din acestea, precum si
utilizarea oricarui tip de capcane de picior.


 Directiva nr. 99/22/CE privind gradinile zoologice

Directiva urmeaza sa fie transpusa prin lege pana la sfarsitul anului
2001, iar termenul de implementare a prevederilor directivei este
prevazut in anul 2005.


6.CONTROLUL        POLUARII      INDUSTRIALE        SI   MANAGEMENTUL
RISCULUI

Unitatile industriale aflate sub incidenta prevederilor acestor directive
sunt evaluate, in prezent, conform prevederilor legislatiei nationale in
vigoare.
Astfel, nu exista un sistem de utilizare a celor mai bune tehnici
disponibile (BAT) ca referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in
autorizatie, iar acestea nu contin prevederi referitoare la functionarea
acestor unitati in situatii exceptionale, ca de exemplu functionare in caz
de producere a unor accidente tehnice, avarii, etc.



                                                                           52
Definitiile prevazute in legislatia nationala nu sunt conforme cu definitiile
prevazute de directivele UE.
Din inventarul preliminar efectuat s-au pus in evidenta 746 de instalatii
supuse prevederilor Directivei IPPC.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

Cadrul institutional pentru implementarea acestor Directive va fi asigurat:
       La nivel central de:
                o Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, impreuna cu
                  Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
                  Nucleare
                o Ministerul Administratiei Publice
                o Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
                o Ministerul Industriei si Resurselor
                o Ministerul Sanatatii si Familiei
                o Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
       La nivel local de:
                o Inspectoratele de Protectie a Mediului
                o Inspectoratele de Protectie Civila Judetene
                o Inspectorate Teritoriale de Munca
                o Consiliile judetene
                o Primariile si consiliile locale
Acquis-ul comunitar in acest domeniu este partial transpus.
Transpunerea totala a acquis-ului se va realiza prin modificarea si
completarea cadrului legislativ national.
In acest sens, un obiectiv important in vederea transpunerii si
implementarii prevederilor comunitare il constituie crearea unui Registru
National (baza de date) cu toate datele necesare procesului de
armonizare prevazute de cerintele directivelor din acest domeniu.
De asemenea, pana in anul 2003 urmeaza sa se realizeze Registrul de
poluanti emisi (EPER) si introducerea acestuia in Registrul de Poluanti
Emisi si Transferati (PRTR), in conformitate cu prevederile Deciziei
Comisiei Europene nr.2000/479/EC.
Pentru crearea procedurilor si efectuarii evaluarii in conformitate cu
prevederile Directivei Seveso, pana in anul 2003 se va infiinta un
Secretariat de risc in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
Secretariatul tehnic permanent propune masuri de protectie, interventie
pentru refacere si reabilitare, si urmareste conformarea.
Acest secretariat va fi compus din 5 persoane si va coordona activitatea
de evaluare a riscului precum si de punere in aplicare a prevederilor
Directivei Seveso.
Pana in anul 2015, toate activitatile existente vor trebui sa se

                                                                          53
conformeze cerintelor Directivei nr.96/61/EC privind prevenirea si
controlul integrat al poluarii si Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea
emisiilor de compusi organici volatili provenind din utilizarea solventilor
organici in anumite activitati si instalatii (COV). Conformarea cu cerintele
Directivei nr.88/609/EEC va trebui sa se faca pana in anul 2012.

 Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al
  poluarii (IPPC)

Romania solicita perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
Perioada de tranzitie este solicitata pentru activitatile existente pentru a
caror conformare sunt necesare investitii de durata in vederea
implementarii BAT si atingerea valorilor de emisie prin utilizarea BAT.
Toate cerintele specifice privind crearea unui sistem de autorizare
integrata in conformitate cu Directiva IPPC vor fi transpuse prin Hotarare
de Guvern pana la sfarsitul anului 2001. In cadrul Programului
PHARE’98- componenta de asistenta tehnica, MAPM beneficiaza de
asistenta pentru elaborarea acestui proiect de HG.
In ceea ce priveste corelarea prevederilor HG ce transpune prevederile
Directivei IPPC si legislatia in vigoare se are in vedere crearea de acte
subsecvente pentru realizarea unei strategii de implementare si a unui
calendar in acord cu cerintele actului de autorizare integrata.
Prin emiterea Ordinului Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului
nr.541/2000 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind organizarea si
desfasurarea activitatii de inspectie si control in domeniul protectiei
mediului se ofera cadrul tehnic si metodologic necesar desfasurarii
activitatii de control ecologic si se asigura implementarea principiilor de
inventariere a surselor poluatoare in conformitate cu prevederile
Directivei IPPC, Anexa I, precum si cu principiul utilizarii celor mai bune
tehnici disponibile.

In anul 1999 a fost elaborat un inventar preliminar al agentilor economici
cu impact major asupra mediului si au fost identificate zonele critice din
punctul de vedere al protectiei mediului. Acest inventar a fost reactualizat
pe baza strategiei IPPC, urmand a se efectua programarea pentru
solicitarea si obtinerea autorizatiei integrate de mediu.
In vederea fundamentarii perioadei de tranzitie si pentru identificarea
sectoarelor relevante ale activitatilor existente, pe parcursul anului 2002
se are in vedere realizarea, impreuna cu MIR, a unei strategii de
implementare, ce are ca parte componenta si reinventarierea instalatiilor
ce cad sub incidenta prevederilor IPPC.
Calendarul pentru implementarea acestei directive a fost stabilit in
conformitate cu Programul de armonizare legislativa in domeniul


                                                                          54
Controlului Poluarii Industriale, fiind necesare urmatoarele masuri:
 Infiintarea in cadrul Directiei de Control Ecologic si Monitoring al
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului a unui compartiment de control
al poluarii industriale, cu rol de autoritate competenta, cu un efectiv de 5
persoane si cresterea numarului de personal la 25 de angajati, pana in
anul 2015 (anul prevazut pentru finalizarea implementarii);
 Identificarea si stabilirea celor mai bune tehnici disponibile pentru
   sectoarele industriale
din domeniul de coordonare luandu-se in considerare principiile stabilite
in art. 3 al Directivei;
 Evaluarea costurilor de implementare si conformare cu prevederile
directivei;
 Realizarea unui inventar al activitatilor industriale si a unei baze de
date pentru informatiile solicitate de prevederile directivelor: IPPC,
Seveso II, LCP, COV.
 Crearea unui sistem de autorizare integrata in conformitate cu
directiva;
 Elaborarea unui program etapizat pentru diferitele sectoare industriale
prin consultarea operatorilor industriali relevanti, etapele specifice fiind
stabilite pe baza unui set de criterii cum ar fi nivelul impactului asupra
calitatii mediului si a sanatatii populatiei;
 Instruirea si atestarea personalului, avandu-se in vedere respectarea
urmatoarelor obligatii:
    Toate instalatiile noi prevazute in anexele Directivei vor fi obligate
       sa obtina autorizatie integrata inainte de punerea in functiune in
       conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern (2001). In cazul
       instalatiilor noi, conformarea cu noile prevederi legislative se va
       face inca din faza de studiu de fezabilitate, prin colaborare cu
       autoritatea de mediu.
    Toate instalatiile existente prevazute in anexele Directivei care vor
       suferi modificari substantiale dupa 1 ianuarie 2002 sunt obligate sa
       obtina o autorizatie integrata inainte de punerea in functiune.
    Toate instalatiile existente vor trebui ca in perioada 2002 - 2003 sa
       solicite si sa obtina, pentru a putea functiona, autorizatia de mediu,
       in baza unui program pentru conformare, cu realizare etapizata
       pana in anul 2015. Programarea pentru solicitarea autorizatiei
       integrata se va face pe sectoare industriale pe baza unui calendar.
       Toate autorizatiile integrate vor trebui sa se conformeze
       prevederilor din noua Hotarare de Guvern.
    Competentele legale corespunzatoare necesare implementarii
       Directivei IPPC se vor stabili prin Hotararea de Guvern ce
       transpune prevederile acestei directive.
Sistemul actual de autorizare urmeaza sa fie adaptat in conformitate cu

                                                                          55
cerintele Directivei IPPC, iar procedura si competentele de emitere a
acordurilor si autorizatiilor vor fi stabilite prin Ordin al Ministrului apelor si
protectiei mediului.
Prin Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.
541/2000 au fost stabilite principiile de efectuare a controlului
conformitatii (inspectie).
Din inventarul preliminar efectuat rezulta ca un numar de cca. 746 de
unitati economice trebuie sa se supuna prevederilor acestor directive.
Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile este necesara
alocarea de fonduri suplimentare. In prezent, nu dispunem de date
privind valoarea fondurilor necesare pentru implementarea la nivelul
operatorului industrial. Privitor la BAT si procesul de dezvoltare al
acestor tehnici se intentioneaza colaborarea cu organisme specifice ale
UE si internationale.
Pentru evaluarea necesarului de personal si nivelului de pregatire al
acestuia se are in vedere detalierea cerintelor specifice rezultate in urma
evaluarii, ce se va efectua in cadrul strategiei de implementare propuse
a se realiza pana la sfarsitul anului 2002.

 Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor
  anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere
  (LCP)

Romania solicita perioada de tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012,
deoarece majoritatea instalatiilor de ardere utilizeaza combustibili fosili
indigeni cu continut ridicat de sulf, fiind necesara dotarea cu instalatii de
desulfurare si denitrificare. Costurile necesare dotarii vor fi evaluate pana
la sfarsitul anului 2002. Tot in acest interval de timp se va finaliza
strategia si planul de actiune pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOx
in conformitate cu prevederile directivei.
Transpunerea prevederilor directivei se va realiza in anul 2002 printr-un
Ordin comun al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului si Ministrului
Industriei si Resurselor.
Instalatiile LCP noi aflate in constructie si cele existente cu modificari
substantiale vor trebui sa se conformeze Ordinului Ministerial odata cu
intrarea in vigoare a acestuia.
Pentru instalatiile existente, OM va include un program etapizat pentru
reducerea emisiilor de SO2 si NOx, astfel:
 Pentru SO2:
           o 2004        reducere de 40%;
           o 2007        reducere de 50%;
           o 2012        reducere de 70%.
 Pentru NOx:

                                                                               56
          o 2007        reducere de 20%;
          o 2012        reducere de 40%
Planul de reducere a emisiilor conform prevederilor acestei Directive va fi
implementat pana in anul 2012. Motivatia acestei cereri consta in :
    Costurile necesare realizarii instalatiilor de monitorizare in flux

      continuu;
    Realizarea unei strategii de catre Ministerul Industriei si Resurselor

      privind reducerea emisiilor de SO2 si NOx;
    Realizarea unui plan de actiune in vederea implementarii acestora.
Romania solicita acceptarea anului 1989 ca an de referinta pentru
raportarea emisiilor, deoarece:
 In activitatea economica, in general si in cea industriala, anul 1989 a
   fost an de varf in care toate instalatiile existente au lucrat la
   capacitatea maxima;
 Acest an a fost acceptat ca an de referinta pentru stabilirea nivelurilor
   de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, in conformitate cu
   prevederile Protocolului de la Kyoto;
 In Romania nu exista nici o zona in care emisiile SO2 depasesc
   limitele pentru zone critice, conform datelor de monitorizare detinute
   de MAPM.

 Directiva Consiliului nr. 96/82/EC privind controlul accidentelor
  majore care implica substante periculoase (SEVESO)

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea aceastei
directive.
Transpunerea se va realiza in anul 2002 prin adoptarea a doua Hotarari
de Guvern care vor cuprinde procedurile pentru:
 realizarea inventarului privind controlul substantelor periculoase ;
 programarea intreprinderilor existente la prezentarea raportului de
   siguranta.
La implementarea prevederilor acestor acte normative se vor avea in
vedere urmatoarele aspecte:
         Toate societatile existente vor trebui sa depuna notificari
           conform art. 6 al Directivei pana in anul 2007.
         Toate societatile existente supuse prevederilor art. 9 al
           directivei vor fi obligate sa depuna rapoarte de siguranta
           incepand cu anul 2003 conform unei “programari SEVESO”.
           Aceasta programare trebuie coordonata cu planul de depunere
           a cererilor de autorizare pentru IPPC - “programarea IPPC”. Se
           poate avea in vedere programarea societatilor pentru evaluare
           in conformitate cu prevederile art.9 al Directivei Seveso odata
           cu programarea pentru autorizarea integrata.

                                                                         57
Pentru ca operatorii industriali sa respecte prevederile noilor acte
normative, autoritatea de mediu va realiza un program pentru
conformare riguros, care sa contina cerinte specifice in actul de
autorizare. De asemenea, se vor elabora Norme de Aplicare pentru
punerea in practica a cerintelor cu termen final de respectare de 1 an de
la intrarea in vigoare.
Evaluarea costurilor de implementare la nivelul operatorului industrial va
fi realizata in cadrul programului pentru conformare solicitat de noul act
de autorizare.
Un pas important in implementarea directivei il constituie infiintarea
Secretariatului de Risc in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
care va avea principalele responsabilitati in:
 coordonarea autoritatilor relevante pentru aplicarea acestei directive
 inventarierea intreprinderilor supuse directivei
 planificarea pentru prezentarea rapoartelor de siguranta.
Pentru realizarea si implementarea activitatii Secretariatului de Risc,
MAPM va solicita sprijin PHARE.
Un obiectiv important il constituie asigurarea capacitatii autoritatilor
competente pentru evaluarea si prelucrarea rapoartelor de siguranta.
Pentru evaluarea costurilor privind punerea in practica a prevederilor
noului act normativ MAPM va primi sprijin PHARE ‘2000- componenta
de twinning.
In vederea coroborarii cu cerintele Directivei IPPC si Seveso pentru
controlul poluarii industriale in context transfrontier, Romania va ratifica
in anul 2002 Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor
industriale, semnata la Helsinki in anul 1992.

 Directiva Consiliului nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de
  compusi organici volatili provenind din utilizarea solventilor
  organici in anumite activitati si instalatii (COV)

Romania solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015,
deoarece din inventarul preliminar efectuat rezulta ca in tara un numar
de cca. 235 de unitati economice trebuie sa se supuna prevederilor
acestei directive.
Transpunerea Directivei COV in cadrul legislativ din Romania se va
realiza in anul 2003 printr-un Ordin Comun al ministrului apelor si
protectiei mediului si ministrului industriei si resurselor privind limitarea
emisiilor de compusi organici volatili rezultati din utilizarea solventilor
organici in anumite activitati si instalatii.
Toate instalatiile/activitatile care cad sub incidenta prevederilor Directivei
vor trebui sa se conformeze la valorile limita de emisie stabilite in
Directiva COV.

                                                                           58
Implementarea Directivei COV va fi strans corelata cu implementarea
Directivei IPPC in ceea ce priveste alcatuirea registrului de poluanti emisi
in mediu, precum si pentru trasarea unui plan de reducere a emisiilor.
Valoarea fondurilor de investitii necesare pentru implementarea acestei
directive vor fi determinate ulterior.
Pentru realizarea evaluarii costurilor este necesar ca Ministerul
Industriilor si Resurselor impreuna cu Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului sa elaboreze o strategie sectoriala si globala pana la sfarsitul
anului 2002. In functie de valoarea obtinuta si de posibilitatile financiare
ale agentilor economici trebuie stabilit un mecanism financiar care sa
permita agentilor economici sa se adapteze cat mai rapid acestor
cerinte.

 Regulamentul Consiliului nr. 1836/93 care permite companiilor
  participarea voluntara in sectorul industrial, in schema de audit
  si management ecologic comunitar

In anul 2003 va fi adoptat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului
privind auditul si managementul ecologic, in cursul aceluiasi an urmand
sa fie stabilite structurile institutionale necesare si Procedurile EMAS.
Pana la data aderarii, Romania va asigura cadrul institutional si juridic
necesar pentru aplicarea directa a acestui regulament in momentul in
care devine Stat Membru UE.

    Regulamentul Consiliului nr. 1980/2000/EC privind procedura
     de atribuire a etichetei ecologice comunitare

Pana la sfarsitul anului 2001 va fi promovata Hotarare de Guvern privind
procedura de atribuire a etichetei ecologice care va contine prevederi
referitoare la:
 Desemnarea organismului national competent care sa primeasca
   solicitarile de acordare a etichetei ecologice, sa evalueze in raport cu
   criteriile specifice performantele de mediu ale produsului si sa decida
   asupra gradului de conformitate cu cerintele ecoetichetei
 Contractul standard privind conditiile de utilizare a etichetei ecologice.
Pentru preluarea directa a legislatiei UE in acest domeniu, pana in
momentul aderarii, este necesara preluarea standardelor referitoare la
metodele de analiza stipulate de deciziile pentru stabilirea criteriilor
specifice de acordare a etichetei diferitelor grupe de produse.
Deciziile subsecvente urmeaza sa fie transpuse in perioada 2003-2004.
Pana la data aderarii, Romania va asigura cadrul institutional si juridic
necesar pentru aplicarea directa a acestui Regulament in momentul in
care devine Stat membru UE.

                                                                         59
7. SUBSTANTE CHIMICE SI ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

7.1. Substante chimice

In Romania, responsabilitatile si competenta privind reglementarea
produselor chimice revin mai multor autoritati publice:
- Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
- Ministerul Industriei si Resurselor
- Departamentul de Comert Exterior al Ministerului Afacerilor Externe
- Ministerul Sanatatii si Familiei si Inspectoratele de sanatate publica
- Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS)

- Ministerul de Interne (MI)
De asemenea, in acest domeniu mai sunt implicate si urmatoarele
institute de cercetare:
- Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului
   (INCDPM)
- Institutul pentru Igiena si Sanatate Publica
- Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protectia Muncii,
- Institutul National de Statistica
care detin banci de date si care sunt frecvent utilizate ca raportori
nationali pentru registrele de chimicale instituite la nivel national ca
urmare a prevederilor unor conventii internationale la care Romania este
parte.

Prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest
Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru directivele din acest
domeniu. In prezent, legislatia din Romania nu prevede elemente
specifice legate de prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest (
Directiva nr.87/217/EEC privind prevenirea si reducerea poluarii
cauzate de azbest ). Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonantei
de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor contine anexa 1D -
Constituenti ai deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase – unde
se mentioneaza si azbestul (praf, fibre). Acest act normativ nu acopera
decat in mica masura problemele de ansamblu ce deriva din utilizarea
azbestului. Din acest motiv, transpunerea acestei directive se va realiza
prin Hotarare de Guvern, in cursul anului 2002, in care vor fi cuprinse si
prevederile     urmatoarelor     directive:   Directivele     Consiliului
nr.76/769/EEC si 83/478/EEC care contin prevederi legate de

                                                                        60
restrictionarea pe piata a crocidolitului (azbest albastru) si
produselor continand fibre ale acestui material cat si in general
prevederi referitoare la produse continand azbest
Pentru asigurarea cadrului legal al HG privind prevenirea si reducerea
poluarii mediului cu asbest se impune promovarea in anul 2002 a unei
Legi cadru a chimicalelor in care sa se stipuleze necesitatea
reglementarii regimului unor substante periculoase, inclusiv azbestul.
Initiatorul acestei legi este Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, iar ca
ministere avizatoare: Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul
Sanatatii si Familiei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul
Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, Ministerul Afacerilor Externe-Departamentul de Comert
Exterior. Romania va derula toate actiunile necesare implementarii
acquis-ului referitor la prevenirea si reducerea poluarii mediului cu
azbest, in mod treptat, pana in anul 2007.

Substante chimice periculoase

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru directivele din acest
domeniu.In acest domeniu, in Romania exista urmatoarele prevederi
legislative:
 Legea Protectiei Mediului nr.137/1995, republicata
 Legea nr.451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta
   nr.200/2000 “privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
   substantelor si preparatelor chimice periculoase”
 Legea Protectiei Muncii nr.90 /1996 - Normele Metodologice de
   aplicare
 Legea nr. 85/95 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr.4/95
   privind producerea, comercializarea si utilizarea produselor de uz
   fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in
   agricultura si silvicultura
 Hotararea de Guvern nr. 437/1992 pentru modificarea si completarea
   HG nr. 340 / 1992, privind regimul de import al deseurilor si
   reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase
   pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator
 Hotararea de Guvern nr. 172/97 privind infiintarea Registrului National
   al Substantelor Chimice Potential Toxice
 Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.125/1996 pentru
   aprobarea Procedurii de Reglementare a activitatilor economice si
   sociale cu impact asupra mediului inconjurator



                                                                           61
Toate aceste acte normative nu transpun decat partial prevederile
directivelor UE referitoare la chimicalele periculoase. Astfel, Legea
nr.451/2001 pentru aprobarea OUG nr.200/2000 realizeaza
transpunerea partiala a urmatoarelor directive: Directiva nr. 67/548 EEC
privind aproximarea legilor, reglementarilor si prevederilor
administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea
substantelor periculoase, pana la al 5-lea amendament si Directiva
nr. 88/379/EEC privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
preparatelor periculoase, pana la al 3-lea amendament.
Pana la sfarsitul anului 2001, Ministerul Industriei si Resurselor va
elabora Norme metodologice de aplicare a Legii nr.451/2001 pentru
aprobarea OUG nr.200/2000, care vor include:
 lista substantelor periculoase clasificate conform Anexei I a Directivei
   nr.67/548/EEC
 cerinte generale de clasificare si ambalare pentru substantele chimice
   periculoase; simboluri si indicatii de pericol; metode                 de
   testare/determinare a proprietatilor fizico-chimice, a celor de toxicitate
   si de ecotoxicitate; ghid de intocmire a fisei tehnice de securitate
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in colaborare cu Ministerul
Industriei si Resurselor Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Finantelor Publice (MFB)
vor elabora o serie de alte acte normative cu privire la:
 notificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (Directiva
   nr.92/32/CEE ), care va include inventarul substantelor existente,
   comercializate conform Listei substantelor chimicale existente la
   comercializare pe piata in cantitati ce depasesc peste 1000 tone/an
   (EINECS) si Listei noilor substante chimice produse sau importate pe
   piata in cantitati ce depasesc 1000 tone/an (ELINCS), pana la data de
   31.12.2002; elaboratori: MAPM si MIR;
 restrictiile introducerii pe piata a anumitor substante si preparate
   chimice      periculoase     (Directiva    nr.76/769/CEE),     pana     la
   31.12.2002;elaboratori: MAPM si MIR;
 reglementari privind importul, exportul, introducerea in tara si punerea
   in circulatie pe piata a substantelor si preparatelor chimice
   periculoase (Regulamentul nr.455/92/EEC ) - implementarea
   procedurii acordului prealabil in cunostinta de cauza, in cursul anului
   2002 – 2003, elaborator: MAPM;
 evaluarea si controlul riscului chimicalelor periculoase pentru
   sanatatea umana si mediu, conform Regulamentului nr.793/93, in
   cursul anului 2004, elaboratori: MAPM, MSF, cu avizul MMSS;
 descrierea si clasificarea chimicalelor periculoase (substante si
   preparate chimice) in Tariful Vamal al Romaniei, elaboratori: MFP prin
   Directia Generala a Vamilor, in cursul anului 2003.

                                                                          62
In colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe prin Directia Generala de
Politici Comerciale, in prima parte a anului 2002, Romania intentioneaza
sa adere si sa ratifice Conventia de la Rotterdam privind procedura de
informare prealabila in cunostinta de cauza aplicabila unor produse
chimice si pesticide periculoase, care fac obiectul comertului
international.

Produse de tip “biocid”

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru acest sector.
Legislatia actuala din Romania cu privire la regimul pesticidelor si la
utilizarea lor in agricultura, include prevederi si pentru alte tipuri de
produse, respectiv biocide, care sunt reglementate de Directiva
nr.98/8/EEC privind plasarea pe piata a produselor biocide.
Legislatia nationala in vigoare cu privire la biocide se concretizeaza in
urmatoarele acte normative:
        Legea nr. 5/1982 privind protectia culturilor si regimul
          pesticidelor
        Legea nr. 85/1995 privind aprobarea Ordonantei de Guvern nr.
          4/1995 privind productia, comercializarea si utilizarea produselor
          fitosanitare pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor
          in agricultura si silvicultura
        Legea nr.426/2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta
          nr.78/2000 privind regimul deseurilor (deseurile care contin
          biocid sunt considerate deseuri periculoase)
        Ordonanta de Urgenta nr.108/1999 pentru modificarea si
          completarea        Legii     nr.98/1994     privind    sanctionarea
          contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica.
Toate aceste reglementari corespund partial prevederilor Directivei
nr.98/8/EEC privind plasarea pe piata a produselor biocide, precum si
recomandarilor legate de clasificarea si ambalarea produselor de acest
gen, in sensul ca nu toate produsele aflate sub incidenta acestei
directive se regasesc in legislatia nationala in vigoare.
Tinandu-se cont de acestea, Romania va initia si urmari ansamblul de
actiuni legislative (transpunerea prevederilor directivei in contextul
preluarii celorlalte directive cu privire la substantele chimice periculoase),
necesare implementarii si aplicarii acquis-ului aferent biocidelor - in
speta Directiva nr. 98/8/EEC.
In legislatia romaneasca, acest tip de produse nu este controlat in mod
special, iar reglementarile nationale prevazute mai sus acopera doar
partial grupuri specifice de substante din clasa biocidelor. Sistemul de
clasificare a biocidelor este similar cu cel pentru substantele si produsele
chimice, in conformitate cu prevederile Directivei 67/548/EEC,

                                                                           63
amendata. Dupa implementarea sistemului de clasificare, etichetare si
ambalare a chimicalelor si produselor chimice, va fi posibil sa se aplice si
acest sistem al biocidelor.

Substante care depreciaza stratul de ozon

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru acest sector.
Legislatia specifica din Romania referitoare la acest domeniu consta in
urmatoarele acte normative:
 Legea nr. 84/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind
   protectia stratului de ozon, adoptata la Viena la 22 martie 1985 si la
   Protocolul privind substantele care depreciaza stratul de ozon,
   adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, si pentru acceptarea
   Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele ce
   epuizeaza stratul de ozon, adoptata la cea de-a doua reuniune a
   partilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
 Legea nr. 9/2001, pentru aprobarea OG nr. 24/2000 pentru
   acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind
   substantele care depreciaza stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la
   25 noiembrie 1992
 Legea nr.150/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la
   Montreal al Protocolului de la Montreal ;
 HG nr. 243/1995, privind infiintarea Comitetului National pentru
   protectia stratului de ozon.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura Secretariatul ului, care
este unitatea de monitorizare a activitatilor de eliminare a substantelor
care distrug stratul de ozon.
Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/ 2000 privind substantele care
depreciaza stratul de ozon se regasesc in urmatoarele acte normative:
 Legea nr. 159/2000, pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul
   comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor
   halogenate care distrug stratul de ozon.
 HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii si clasificarii marfurilor
   in Tariful Vamal de import al Romaniei cu descrierea si clasificarea
   substantelor care depreciaza stratul de ozon.
 HG nr. 437/1992 pentru modificarea si completarea HG nr. 340/1992
   privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura
   precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si
   mediul inconjurator.
 Legea nr.150/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la
   Montreal al Protocolului de la Montreal ;



                                                                          64
 Ordinul nr. 506/1996 al Ministrului apelor si protectiei mediului pentru
    aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor de import si
    export cu substante, produse si echipamente inscrise in anexele
    Protocolului de la Montreal privind substantele care depreciaza stratul
    de ozon.
Pentru aplicarea Regulamentului UE nr. 2037/2000, Romania trebuie sa
asigure cadrul institutional si juridic necesar in momentul in care devine
Stat Membru al UE.
Acest Regulament stabileste o serie de masuri privind implementarea
Protocolului de la Montreal referitoare la: regulile de productie, import,
export, plasare pe piata, utilizare, recuperare, regenerare, distrugere,
prevenire a eliminarii in atmosfera a emisiilor de substante care
depreciaza stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-
fluorocarburilor), halonilor, a bromurii de metil (MeBr), a HCFC-
urilor(hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul de licente de import, export si
productie, modul de raportare al datelor, urmarirea punerii in circulatie pe
piata interna a substantelor care depreciaza stratul de ozon,
monitorizarea consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon
in atmosfera.
In prezent, Romania actioneaza in baza articolului 5 al Protocolului de la
Montreal care prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea masurilor de
control stabilite de Partile la Protocol. Astfel, datele privind inghetarea
consumurilor si de eliminare treptata sunt cu 10 ani intarziate comparativ
cu termenele prevazute de Protocol pentru tarile dezvoltate. In vederea
adoptarii Regulamentului nr.2037 / 2000, Romania se va alinia in
momentul aderarii la termenele de inghetare a consumurilor si de
eliminare treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon,
specifice schemei de eliminare pentru tarile dezvoltate.
De asemenea, in anul 2007, Romania va furniza date privind consumul
de CFC si HCFC in anul1989, in scopul alinierii la prevederile Anexei III
a Regulamentului 2037/2000. Productia de CFC in Romania este nula
din anul 1995. Romania nu are capacitati de productie de HCFC. In baza
Ordinului MAPPM nr.506/1996, importurile sunt permise numai pentru
satisfacerea cerintelor interne fundamentale .
Legea nr.159/2000 interzice productia, comercializarea si utilizarea CFC-
urilor din categoria “alti CFC” .
Referitor la bromura de metil, este interzisa utilizarea acesteia in aplicatii
de fumigatie a solului, incepand cu anul 2002 si in aplicatii de depozitare,
incepand cu anul 2005, conform Legii nr.159/2000. Vor fi transmise
datele referitoare la cantitatile de bromura de metil destinate utilizarii in
aplicatii de carantina si pre-expeditie pentru anii 1996, 1997 si 1998,
pana la data aderarii.



                                                                           65
7. 2 Organisme modificate genetic

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru acest sector.
Crearea, experimentarea si utilizarea organismelor modificate genetic si
a produselor rezultate din acestea constituie una din problemele de mare
actualitate pe plan international, cele mai spectaculoase rezultate
obtinandu-se in agricultura, industria alimentara si in domeniile terapiei
sanitar umane si sanitar veterinare.
In acest mod, utilizarea biotehnologiilor poate constitui unul din factorii
importanti pentru dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice, in
special pentru tarile in curs de dezvoltare, dar experienta in ceea ce
priveste impactul oricarei activitati umane, in special a celor noi, impune
aplicarea cu strictete a principiului precautiei.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare:

 Directiva nr.90/219/CEE privind utilizarea in conditii de izolare a
  microorganismelor modificate genetic, amendata prin Directiva
  nr.98/81/CEE
 Directiva nr.90/220/CEE privind introducerea deliberata in mediu
  si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic, amendata
  prin Directiva nr. 2001/18/CE

Transpunerea prevederilor acestor directive a fost realizata prin
Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare,
utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea.
Ca urmare a amendarii in aprilie 2001 a Directivei nr.90/220/CEE, Legea
de aprobare a Ordonantei Guvernului ( cara a fost aprobata de catre
Parlament, in prezent se afla la Presedintie spre promulgare) a inclus si
noua prevedere comunitara.
Astfel, actuala forma cuprinde prevederi detaliate privind procedura de
autorizare, etichetarea, controlul si, nu in ultimul rand, obligativitatea
informarii si participarii publicului la luarea deciziilor privind introducerea
in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic si a produselor
rezultate din acestea.
Autoritatea nationala competenta desemnata este Autoritatea Publica
Centrala pentru Protectia Mediului.




                                                                            66
In procesul luarii deciziei se va lua in considerare punctul de vedere al
Comisiei pentru Securitate Biologica, al Autoritatilor Publice Centrale
pentru agricultura, alimentatie, sanatate, al Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor, precum si opinia publicului. Procedura de
autorizare a activitatilor de introducere deliberata in mediu si pe piata a
organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea
este publica. In termen de 10 zile de la data primirii unei notificari,
Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului trebuie sa
informeze publicul in legatura cu aceasta, specificand modalitatile prin
care se pot obtine informatiile. Comentariile publicului se primesc in
termen de 30 de zile de la data informarii acestuia. In functie de
comentariile primite se pot organiza dezbateri publice asupra oricaror
aspecte din notificare.
Costurile necesare infiintarii, dotarii cu aparatura si acreditarii unui
laborator pentru testarea continutului in organisme modificate genetic al
produselor agricole si alimentare, precum si al instruirii personalului, sunt
evaluate la cca.90.000$.

 Directiva nr. 86/609/EEC privind protectia animalelor utilizate in
  scop experimental sau in alte scopuri stiintifice

Prevederile directivei vor fi transpuse prin lege pana la sfarsitul anului
2001, iar termenul de implementare este anul 2005.


8. ZGOMOT

Pentru acest sector, Romania nu solicita perioade de tranzitie.
Legislatia Romaniei – transpunere si implementare

Cadrul legislativ general in domeniul zgomotului este asigurat de Legea
privind protectia mediului nr.137/1995, republicata, care cuprinde
dispozitii referitoare la :
-     asigurarea calitatii resursei de aer in scopul securitatii sanatatii
umane
- impune persoanelor fizice si juridice obligatia de a lua masuri speciale
   pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si
   vibratii
- asigura cadrul legal necesar pentru elaborarea strategiilor sectoriale
   si politicilor de mediu
- constituie baza legala pentru initierea de legi, norme tehnice,
   proceduri in concordanta cu standardele internationale in domeniu



                                                                          67
- stabileste atributii si raspunderi ministerelor si celorlalte autoritati
    publice ( ex.Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
    are atributia de a asigura controlul intensitatii zgomotelor si vibratiilor
    produse de autovehicule).
De asemenea, in baza Legii Protectiei Muncii nr.90/1996, republicata, s-
au emis Normele Generale de Protectia Muncii, care contin prevederi
referitoare la zgomot si Normele Metodologice privind certificarea
calitatii din punct de vedere al securitatii muncii, a echipamentelor
tehnice.
Conform Legii nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica,
Ministerul Sanatatii si Familiei are atributii de control in ceea ce priveste
expunerea la zgomot. Prin Ordinul MS nr.536/1997 s-au aprobat
Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei,
iar Legea nr. 98/1994 stabileste contraventiile la normele legale de
igiena si sanatate publica.
Aceste acte normative reglementeaza zgomotul ambiental in timp ce
directivele din acquis-ul comunitar de mediu se refera la controlul
zgomotului la sursa.
In acest sens, este necesara asigurarea armonizarii prevederilor
legislatiei comunitare din acest sector.
In prezent, in Parlament se discuta proiectul Legii privind evaluarea
conformitatii produselor in Romania. Adoptarea acestei legi va crea
cadrul legislativ pentru armonizarea actelor normative care se refera la
domeniul liberei circulatii a marfurilor si securitatii produselor industriale.
Acest proiect de lege va transpune principiile din Noua Abordare si din
Abordarea Globala, privind armonizarea tehnica si evaluarea
conformitatii, in corelare cu cerintele de supraveghere a pietei si utilizarii
marcajului CE.
Prevederile directivelor referitoare la zgomotul produs de vehiculele cu
motor si aeronave vor fi transpuse si implementate de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.
In continuare, se va face referire la legislatia comunitara referitoare la
echipamentele folosite in aer liber si aparatura electrocasnica.

 Directiva Consiliului nr. 2000/14/EEC pentru armonizarea legilor
  Statelor Membre privind zgomotul emis de echipamentele
  utilizate in aer liber

Aceasta directiva va fi transpusa in totalitate prin Hotarare de Guvern
privind emisia zgomotului in mediu provenind de la echipamentele
utilizate in aer liber, avand ca baza legala Legea protectiei mediului
nr.137/95, republicata si Legea privind evaluarea conformitatii produselor
in Romania.


                                                                            68
Termenul propus al adoptarii este anul 2004.
Pentru elaborarea acestui act normativ se impune:
- completarea pachetului de standarde aplicabile de catre Asociatia de
   Standardizare din Romania (ASRO);
- efectuarea, cu sprijinul Ministerului Industriei si Resurselor, a unui
   studiu de identificare a impactului implementarii acestei directive
   asupra producatorilor, adica identificarea tipurilor de echipamente
   fabricate in tara, identificarea nivelului de zgomot a echipamentului
   produs, posibilitatile si costurile reducerii zgomotului la limitele
   stabilite de directiva (termenul de realizare a acestui studiu, de comun
   acord cu MIR, este sfarsitul semestrului I al anului 2002).
Din punct de vedere institutional, in Romania functioneaza Asociatia de
Standardizare ASRO si Institutul National de Cercetare Dezvoltare
Protectia Muncii ( in cadrul caruia functioneaza secretariatul Comitetului
Tehnic CT 274 Securitatea Muncii – Protectia omului impotriva
zgomotului si vibratiilor). Asociatia de Standardizare din Romania si
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii
colaboreaza la adoptarea unor standarde europene sau ISO, specifice
acestui domeniu.
Legea privind evaluarea conformitatii produselor in Romania creaza
cadrul legal necesar pentru crearea institutiilor si mecanismelor necesare
implementarii acestei directive.
Costurile implementarii       vor reveni producatorilor de echipamente
specifice.

 Directiva nr. 86/594/EEC privind zgomotul emis de aparatura
  electrocasnica

In Romania au fost deja adoptate standardele comunitare specifice
prevederilor acestei directive. Transpunerea directivei este realizata prin
Hotararea de Guvern nr.672/2001 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul
zgomotului transmis prin aer.
Termenul de implementare: anul 2002.
Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului sunt responsabili pentru transpunerea in totalitate a prevederilor
acestei directive.
Pentru asigurarea implementarii s-au decis urmatoarele masuri:
- informatiile referitoare la zgomotul emis de aparatele electrocasnice
    se inscriu pe eticheta aparatului si in documentatia tehnica insotitoare;
- formatul etichetelor pe care se inscrie nivelul zgomotului este cel
    folosit la certificarea energetica si este specific fiecarei familii de
    aparate electrocasnice (conform Directivei nr.92/75/EEC care


                                                                          69
   inlocuieste Directiva nr.79/530/EEC privind etichetarea aparaturii
   electrocasnice din punct de vedere a nivelului energiei consumate).
   Directivele pentru etichetare energetica sunt transpuse de catre MIR;
- standardele comunitare referitoare la cerintele directivei ( codurile de
   incercare, proceduri de determinare si verificare, limite de zgomot,
   niveluri de putere acustica) sunt preluate in standardele nationale
   conform anexei din Hotararea Guvernului nr.672/2001 care transpune
   prevederile directivei;
- Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorilor este desemnata
   pentru controlul produselor pe piata din punct de vedere al conformarii
   cu cerintele impuse de HG nr.672/2001 care transpune directiva si va
   aplica sanctiuni corespunzatoare la constatarea abaterilor;
- MIR va recunoaste, conform procedurilor proprii, laboratoarele de
   control ale zgomotului acreditate la nivel national.
Din punct de vedere institutional, pentru aplicarea ambelor directive vor fi
parcurse urmatoarele etape:
- crearea organismelor de certificare in domeniul “Noii Abordari”,
   conform prevederilor Legii privind evaluarea conformitatii produselor
   in Romania ( cu parcurgerea fazelor de acreditare de catre
   organismul national de acreditare –RENAR-, recunoastere de catre
   autoritatea publica care transpune directiva si notificare de catre MIR
   );
- acreditarea laboratoarelor de catre organismul national de acreditare
   – conform proiectului Legii privind evaluarea conformitatii produselor
   in Romania - pentru controlul nivelului de zgomot; laboratoarele
   acreditate pot fi particulare sau de stat si trebuie sa indeplineasca
   conditiile de impartialitate impuse de legea mentionata anterior.


9. PROTECTIE CIVILA

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

Legislatia de baza in acest domeniu cuprinde:
- Legea Protectiei Civile nr.106/1996
- Legea nr.124/1995 pentru aprobarea O.G. nr.47/1994 privind
   apararea impotriva dezastrelor
- Legea nr.160/2000 pentru aprobarea OG.14/2000 de aderare a
   Romaniei la Conventia Internationalã privind pregãtirea, rãspunsul si
   cooperarea in caz de poluare marinã cu hidrocarburi, adoptatã la
   Londra la 30.11.1990 (OPRC ’90)
Conform legislatiei in vigoare, Comandamentul Protectiei Civile este
institutia abilitata sa organizeze si sa conduca activitatile de pregatire,


                                                                         70
prevenire si protectie a populatiei, protectia bunurilor materiale si a
valorilor culturale in situatii de urgente civile, participarea cu forte si
mijloace la actiunile de limitare si inlaturare a efectelor dezastrelor .
Cadrul institutional pentru implementarea acestor directive va fi
asigurat:
- la nivel central de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
   Locuintei
                   Ministerul Administratiei Publice
                   Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
                      Ministerul de Interne
                   Ministerul Apararii Nationale
                   Ministerul Industriei si Resurselor
                   Ministerul Sanatatii si Familiei
                   Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor
                   Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
                   Administratia Nationala a Rezervelor de Stat
- la nivel local de: Unitati din subordinea sau coordonarea Ministerelor
   mai sus mentionate
                     Inspectoratele de Protectie Civila judetene
                     Unitati centrale pentru coordonarea administratiei
            publice locale
                     (prefecturi)
                       Primarii si consiliile locale
                       Formatiuni de interventie de protectie civila
                     Organizatii private si neguvernamentale( pe baza de
            contract).

 Decizia Consiliului nr. 99/847/EC privind stabilirea Programului
  de actiune al Comunitatii in domeniul Protectiei Civile.

Pentru aplicarea prevederilor acestei decizii, Romania nu solicita
perioada de tranzitie.
Cerintele deciziei sunt pe deplin introduse in legislatia romaneasca, iar in
prezent Comandamentul Protectiei Civile coopereaza cu UE, ONU,
NATO .
Legislatia nationala referitoare la aceasta decizie este reprezentata de
Legea nr.106/1996 si Legea nr.160/2000, in care este prevazut ca
protectia civila cuprinde ansamblul masurilor adoptate si activitatile
desfasurate in scopul asigurarii protectiei populatiei si a factorilor de
mediu in situatii de urgente civile.
Conform Deciziei Consiliului COM (2000) privind stabilirea unui
mecanism al Comunitatii pentru coordonarea interventiei Protectiei Civile
in cazul unor urgente, Comandamentul Protectiei Civile are constituit un


                                                                         71
punct de contact permanent 24 h din 24 h, a realizat si transmis la
EADRCC/NATO un inventar cu posibilitatile de interventie ale
subunitatilor de protectie civila in afara tarii.
In privinta numarului unic de urgenta „112”, s-au creat la Inspectoratul de
Protectie Civila Arad si Caras- Severin doua centre pilot sponsorizate de
catre organizatia THW din Landul Westfalia, Germania de Nord, care in
momentul de fata sunt in conservare datorita lipsei de fonduri pentru
functionarea acestora. La nivel national aplicarea in totalitate a Deciziei
Consiliului nr.91/396/EEC cu privire la introducerea unui singur numar
pentru apelurile europene de urgenta revine altor institutii.

 Decizia Comisiei nr.87/144/EEC care amendeaza Decizia Comisiei
  nr. 80/686/EEC privind stabilirea unui Comitet Consultativ pentru
  controlul si reducerea poluãrii cauzate de hidrocarburile
  deversate in mare.

   Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru aplicarea acestei
   decizii.
   Amendamentul la aceasta decizie se referã la nominalizarea a 2
reprezentanti din fiecare
   Stat Membru in loc de 3 reprezentanti cati erau initial prevazuti prin
Decizia
   nr.80/686/EEC.

 Decizia nr. 2850/2000/EC a Parlamentului European si a
  Consiliului din 20 decembrie 2000 privind stabilirea unui cadru
  comunitar de cooperare in domeniul poluarilor marine
  accidentale sau deliberate.

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru implementarea acestei
decizii.
In vederea transpunerii, dupã definitivarea metodologiei de catre
organismele internationale abilitate, urmeazã a se elabora in anul 2004
Hotarare de Guvern privind aprobarea Planului national pentru substante
periculoase descarcate in mare. Acest Plan va fi elaborat in conformitate
cu prevederile cuprinse in :
- Legea nr.98/1992 pentru ratificarea Conventiei privind protectia Marii
   Negre impotriva poluarii si Legea privind protectia mediului nr.
   137/1995, republicata, ale caror prevederi includ si prevenirea,
   reducerea, controlul si cooperarea in combaterea poluãrii mediului
   marin cu substante nocive, nu numai cu hidrocarburi;
- Legea nr.6/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia
   internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave,


                                                                        72
    Anexele II, III si V, care se referã la reguli pentru controlul poluãrii
    cauzate de substantele lichide nocive transportate de nave in vrac,
    pentru prevenirea poluarii cu subtante daunatoare transportate pe
    mare sub forma ambalata si la reguli pentru prevenirea poluãrii cu
    gunoi de la nave;
- Legea nr.106/1996 si Legea nr.124/1995, care contin precizãri
    referitoare la aparare impotriva evenimentelor cu urmari deosebit de
    grave asupra mediului inconjurator provocate de accidente chimice.
- Ordonanta Guvernului nr.38/2001 privind acceptarea Anexei III,
    amendatã si a unor amendamente la Conventia internationalã pentru
    prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul incheiat
    la Londra la 17 februarie 1978 ( MARPOL 73/78).
Pentru substantele periculoase, nu s-a realizat inca la nivelul Comunitatii
Europene sau de catre Organizatia Maritima Internationala (IMO) cadrul
international de cooperare ( la 13 Martie 2000 s-a elaborat doar
metodologia de elaborare a planurilor de urgenta de la bordul navelor
pentru substantele lichide transportate in vrac, prin Rezolutia IMO-
MEPC 85/44). Acest cadru se preconizeaza a fi pus la dispozitia tarilor
riverane intr-o etapa ulterioara, prin programe comune, astfel incat
planurile nationale pentru controlul si reducerea poluarilor cauzate de
deversarile de petrol in mare sa fie extinse si pentru substantele
periculoase, sau sa se elaboreze planuri separate in functie de stabilirea
modului de elaborare al Planului Regional la nivelul bazinului Marii
Negre.
Pentru implementarea acestei decizii sunt necesare urmatoarele actiuni
si sprijin comunitar:
- initierea unui proiect comun de elaborare a planurilor nationale si a
    celui regional pentru tarile riverane Marii Negre ce urmeaza a fi
    integrate in Comunitatea Europeana, dezvoltat in cadrul programelor
    CE, cu asistenta Directiei generale de mediu a CE – ENV. B4 –
    Protectia civila si accidentele de mediu si IMO, referitor la deversarea
    substantelor periculoase in mare
- definitivarea metodologiilor de elaborare unitara la nivel comunitar a
    planurilor referitoare la deversarea substantelor periculoase in mare
- stabilirea acordului regional de cooperare privind interventia si
    compensarea pagubelor
- atingerea unui nivel tehnologic compatibil privind suportul operational
    si sistemul informational automatizat, la nivelul bazinului Marii Negre;
- ratificarea conventiilor internationale cu referire la substantele
    periculoase si la aprobarea Planului national pentru combaterea
    poluarii cu substante periculoase descarcate in mare
- investirea cu atributii si competente noi a unor institutii existente (ex:
    Compania Nationala “Apele Romane”, Inspectoratul de Navigatie


                                                                         73
    Civila, Inspectoratul de Protectie a Mediului, Comandamentul
    Protectiei Civile etc.
Pe baza unor analize tehnico-economice, care urmeaza sa fie realizate
de catre Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, se
vor estima costurile unor investitii in echipamente speciale de depoluare,
de monitorizare, fonduri pentru exercitii comune periodice, programe de
pregatire profesionala.
La nivel national, inca din 1995 Romania a initiat elaborarea proiectului
Planului national de pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare
marina cu hidrocarburi in care sunt incluse prevederi privind un sistem
informational, sistemul de raportare, lista cu planurile de cooperare,
autoritatile si institutiile nationale responsabile si implicate, inventarul
resurselor de combatere a poluarilor cu petrol, etc, conform prevederilor
Legii nr.6/1993, Legii nr.98/1992 si Declaratiei ministeriale privind
protectia Marii Negre, care urmeaza sa fie aprobat prin Hotarare de
Guvern, in anul 2002. Metodologia de elaborare unitarã a fost realizatã in
cadrul Programului GEF pentru Marea Neagra de catre IMO, in
conformitate cu prevederile asumate in Planul Strategic de Actiune
pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre.
Angajamentul si obligatia Romaniei de a elabora si aproba Planul
national de pregatire, cooperare si raspuns in caz de poluare marina cu
hidrocarburi sunt prevazute in Legea nr.160/2000.
Conform prevederilor Legii nr.85/1997, Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei verifica si certifica respectarea de catre
fiecare companie de navigatie si nava sub pavilion roman a prevederilor
conventiilor internationale conform Codului ISM.
Asigurarea interventiilor pe mare legate de poluarile cauzate de
incidentele navale este prevazuta prin HG. Nr. 494/1990 privind
infiintarea si reorganizarea unor unitati din subordinea Ministerului
Transporturilor, prin care a fost infiintat Grupul de interventie si salvare
navala - Constanta, care are sarcini de interventie in caz de poluare
marina.
Respectarea reglementarilor si efectuarea inspectiei navelor este
prevazuta in HG nr.627/1998 privind organizarea si functionarea
Inspectoratului Navigatiei Civile.
Pentru implementarea completa a acestui act normativ este necesara
stabilirea cadrului international si asigurarea suportului metodologic la
nivelul Comunitatii Europene pentru deversarile de substante
periculoase in mare. In privinta dotarii cu mijloace tehnice de interventie
si monitorizare, care sunt costisitoare, perspectiva existenta nu permite
luarea in calcul a unor alocari bugetare. Estimarea financiara este
posibila doar dupa elaborarea metodologiei de interventie.


                                                                         74
10.SECURITATE NUCLEARA SI RADIOPROTECTIE

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru acest domeniu.
Romania accepta in totalitate acquis-ul din Sectiunea I “Securitate
nucleara si Radioprotectie” incluzand Tratatul Euratom (cerintele Art. 33,
35 si 37) si legislatia secundara in domeniu, respectiv protectia sanatatii
lucratorilor si a populatiei impotriva radiatiilor ionizante, masuri de
protectie a sanatatii in eventualitatea unei urgente radiologice si
transportul deseurilor radioactive.
In domeniul “securitatii nucleare si radioprotectiei” Romania nu intrevede
probleme referitoare la protectia mediului inconjurator.
In Romania, monitorizarea radioactivitatii mediului se realizeaza prin
intermediul retelei de monitorizare a radioactivitatii mediului din cadrul
Inspectoratelor de Protectie a Mediului. Atributiile Ministerului Sanatatii si
Familiei in acest domeniu sunt realizate prin reteaua de laboratoare de
igiena a radiatiilor si de medicina muncii din Institutele si Directiile de
Sanatate Publica.
Actele comunitare care reglementeaza nivelul maxim de contaminare
radioactiva a alimentelor vor stabili normele aplicabile fabricarii,
comercializarii si importului produselor alimentare si ingredientelor
alimentare cu impact direct asupra mediului si a populatiei.
In ceea ce priveste protectia populatiei si a mediului in caz de accident
nuclear sau urgenta radiologica, in Romania exista un sistem de
instiintare si de interventie care transpune prevederile Directivei
nr.89/618.

Legislatia Romaniei - transpunere si implementare

In domeniul reglementat de actele comunitare aferente sectiunii de
“securitate nucleara si radioprotectie” institutiile implicate in transpunerea
acquis-ului comunitar sunt:
- Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN)
   care in conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 republicata,
   este autoritatea nationala de autorizare, reglementare si control cu
   atributii in elaborarea instructiunilor cu caracter obligatoriu, precum si
   a reglementarilor de securitate nucleara privind protectia impotriva
   radiatiilor nucleare a personalului expus profesional, a populatiei si a
   mediului inconjurator.
- Comisia Centrala pentru Accident Nuclear si Caderi de Obiecte
   Cosmice (CCANCOC), constituita in baza Ordonantei Guvernului nr.
   47/1994, este organul de planificare, indrumare, control, avizare,


                                                                           75
  decizie si interventie in caz de accident nuclear sau caderi de obiecte
  cosmice, la nivel national. CCANCOC concepe, organizeaza,
  coordoneaza, pregateste si conduce activitatile privind prevenirea,
  protectia si interventia, reducerea si inlaturarea efectelor asupra
  persoanelor, bunurilor materiale si mediului in caz de accident nuclear
  sau urgenta radiologica.
- Ministerul Sanatatii si Familiei, care in conformitate cu prevederile
  Hotararii Guvernului nr. 22/2001, ale Legii nr.100/1998 privind
  asistenta de sanatate publica si ale Legii nr.176/2000 privind
  dispozitivele medicale, asigura, raspunde, coordoneaza si
  controleaza, dupa caz, organizarea activitatii de: asistenta de
  sanatate publica, promovarea sanatatii si medicinei preventive,
  asistenta de urgenta, curativa, de recuperare medicala, asistenta
  medicala la domiciliu, care se acorda prin unitatile sanitare publice
  sau private, precum si asistenta de medicina legala, fiind autoritatea
  competenta si decizionala in domeniul dispozitivelor medicale, inclusiv
  a dispozitivelor pentru radiologie si medicina nucleara.
- Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este abilitat, prin
  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.97/21.06.2001 privind
  reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, art.
  15 alin.(9), impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei si Comisia
  Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, sa adopte
  reglementari comune cu privire la tratarea cu radiatii ionizante a
  produselor alimentare pentru consum uman.

 Directiva nr. 96/29/Euratom care stabileste standardele de baza
  de securitate pentru protectia sanatatii lucratorilor si a populatiei
  impotriva radiatiilor ionizante

Legislatia nationala in acest domeniu cuprinde urmatoarele acte:
- Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
   nucleare, republicata
- Legea nr.176/2000 privind dispozitivele medicale.
In Romania sunt in vigoare Normele Fundamentale de Securitate
Radiologica, aprobate prin Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 14/2000 si
publicate in Monitorul Oficial nr.404/2000, care transpun aceasta
directiva, cu exceptia cerintelor de supraveghere medicala a persoanelor
expuse profesional la radiatii ionizante (art 30 – art.37). Pana la sfarsitul
anului 2001, Ministerul Sanatatii si Familiei va emite reglementari privind
supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional la radiatii
ionizante, subsecvente Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr.
615/2001 privind organizarea serviciilor de medicina muncii. Pana la
sfarsitul anului 2001, vor fi amendate Ordinul ministrului sanatatii


                                                                          76
nr.15/1982, capitolul care reglementeaza conditiile de efectuare a
examenului medical al persoanelor ce urmeaza a fi incadrate in munca si
controlul medical periodic al acestora si Ordinul ministrului sanatatii
nr.331/1999 privind normele de avizare si autorizare sanitara a
obiectivelor cu impact in sanatatea publica.
Urmeaza ca, pana in anul 2002 sa fie amendate Normele Generale de
Protectia Muncii in privinta investigarii si declararii bolilor profesionale.
Aspectele legate de expunerea datorata surselor naturale de radiatii sunt
tratate in Legea nr. 111/1996, republicata, (art. 29):
“(1) Persoanele fizice si juridice care extrag sau prelucreaza substante
minerale asociate in zacamant cu uraniu sau toriu sau substante care in
fluxul tehnologic de prelucrare sunt susceptibile de a contine materiale
radioactive, au obligatia sa ia masuri de verificare a materialelor si a
utilajelor pe intregul ciclu de productie, manipulare, transport si
depozitare, pentru a constata daca acestea prezinta o concentratie de
substante radioactive sau o radioactivitate care depaseste, la un moment
dat, limitele de exceptare din reglementarile prevazute la art. 16”.
Art. 16 precizeaza faptul ca “activitatile in care se utilizeaza materiale cu
activitate totala sau cu concentratie masica scazuta, generatorii de
radiatii ionizante de tipul aprobat de comisie si orice tuburi electronice
care indeplinesc limitele si criteriile de exceptare prevazute in
standardele internationale, astfel incat riscurile aferente activitatii sau
sursei sunt minimum acceptate, se excepteaza, in parte sau in totalitate,
de la aplicarea regimului de autorizare prevazut in prezenta lege.”
Detalierea prevederilor stipulate in titlul VII al Directivei nr.96/29/Euratom
este realizata in Cap. VII “Cresterea semnificativa a expunerii datorata
surselor naturale” din Normele Fundamentale de Securitate Radiologica”
(art. 90 – art. 95).
Principala dificultate in implementarea normelor mentionate anterior este
legata de respectarea limitei de doza efectiva de 20 mSv/an pentru
minerii din industria uraniului, tinand cont ca minerii romani din industria
uraniului primesc doze intre 30 si 45 mSv/an. Autoritatea de
reglementare apreciaza ca strategia de reducere a dozei efective pentru
mineri trebuie sa includa:
- recalcularea dozei efective pentru muncitorii cei mai expusi din minele
    ramase in functiune. Aceasta doza ar trebui sa fie intre 35 – 40
    mSv/an, luand in considerare ca procesul de inchidere a minelor vechi
    este in desfasurare ;
- imbunatatirea ventilatiei, ceea ce va conduce la o doza efectiva de 30
    mSv/an;
- rotatia lucratorilor in diferite posturi cu valori diferite ale dozelor, in
    cazul in care respectarea limitei de 20 mSv/an necesita actiuni
    suplimentare pentru reducerea dozei efective.


                                                                           77
Implementarea acestei strategii va necesita cca.3 – 4 ani. Intre timp,
activitatile de minerit desfasurate in locurile unde doza efectiva
depaseste 20 mSv/an, vor fi tratate ca situatii de expunere autorizata
special.
Pana in anul 2003 se va realiza implementarea completa a acestei
directive prin emiterea de noi reglementari specifice privind: autorizarea
practicilor (CNCAN), acreditarea expertilor si a organismelor dozimetrice
si de radioprotectie (CNCAN), organizarea Registrului National de Doze -
CNCAN.
Ministerul Sanatatii si Familiei va emite noi reglementari privind
supravegherea medicala si epidemiologica a expusilor profesional si a
populatiei. Totodata, va elabora acte normative subsecvente Legii
nr.176/2000 privind dispozitivele medicale care transpun in majoritate
prevederile Directivelor nr. 90/385EEC, 93/42EEC si 98/79EEC,
reglementand si cerintele esentiale privind protectia impotriva iradierii pe
care dispozitivele medicale trebuie sa le indeplineasca. Pana la
momentul aderarii, Ministerul Sanatatii si Familiei urmeaza sa creeze o
baza de date pentru organizarea registrelor privind activitatile din
domeniul dispozitivelor medicale, dispozitivelor medicale certificate, a
distribuitorilor autorizati de dispozitive medicale, persoanelor expuse
profesional la radiatii medicale si a datelor supravegherii radiologice
individuale.

       Directiva nr. 89/618/Euratom privind informarea populatiei
        asupra masurilor de protectie a sanatatii si a etapelor in
        eventualitatea unei urgente radiologice

Legislatia nationala care reglementeaza prevederile cuprinse in aceasta
Directiva sant:
- Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
   nucleare, republicata
- Ordinul nr.242/1993 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
   Mediului pentru aprobarea Normelor Republicane de Securitate
   Nucleara pentru Planificarea, Pregatirea si Interventia la Accidente
   Nucleare si Urgente Radiologice
- Legea nr.106/1996 privind protectia civila
- Ordonanta nr.47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor,
   aprobata prin Legea nr. 124/1995
La momentul aderarii, Romania va fi pregatita sa aplice cerintele acestei
directive.
Comandamentul Protectiei Civile elaboreaza Norme metodologice pentru
intocmirea planurilor de protectie si interventie in caz de urgenta
radiologica, in conformitate cu prevederile legislatiei comunitare de


                                                                         78
mediu si recomandarile din documentele tehnice ale Agentiei
Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) si cele ale Agentiei de
Energie Nucleara a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica (NEA/OECD). Termenul prevazut pentru aprobarea acestor
norme este septembrie 2002.
Modificarile si actualizarile aduse Planurilor de protectie si interventie in
exteriorul amplasamentului in caz de accident nuclear la CNE PROD
CERNAVODA, CNE KOZLODUY, FCN PITESTI, IFIN HH MAGURELE
vor fi finalizate pana in septembrie 2002.
CNCAN aproba, conform prevederilor Legii nr.111/1996 republicata,
planurile de interventie in caz de accident nuclear pentru amplasamentul
obiectivelor si al instalatiilor nucleare, elaborate de catre utilizator
impreuna cu toate autoritatile publice centrale si locale si organizatiile
implicate si participa la asigurarea interventiei.
Documentele mai sus mentionate includ prevederile Directivei nr.89/618
privind informarea populatiei asupra masurilor de protectie a sanatatii si
a etapelor in eventualitatea unei urgente radiologice.
Prin masuri specifice de pregatire a populatiei (materiale documentare,
pliante cu masuri de protectiei si interventie, exercitii si aplicatii, emisiuni
radio-TV, articole in presa scrisa locala si centrala, cursuri si seminarii
pentru elevi, studenti si alte categorii, etc.) se vor mediatiza masurile
realizate.

 Directiva Consiliului nr.87/600/Euratom privind acordurile
  Comunitatii pentru schimbul rapid de informatii in caz de urgenta
  radiologica

Legislatia nationala care reglementeaza domeniul acestei directive
cuprinde:
- Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
  nucleare, republicata
- Ordinul nr.242/1993 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
  Mediului pentru aprobarea Normelor Republicane de Securitate
  Nucleara pentru Planificarea, Pregatirea si Interventia la Accidente
  Nucleare si Urgente Radiologice
- Legea nr. 106/1996 privind protectia civila
- Ordonanta nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor,
  aprobata prin Legea nr. 124/1995
- Legea nr. 11/1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
  Romaniei si Guvernul Republicii Bulgariei privind colaborarea in
  domeniul protectiei civile, in timp de pace semnat la Bucuresti la
  18.01.1996



                                                                             79
- Decretul nr.223/1990 privind ratificarea Conventiei cu privire la
   notificarea rapida a unui accident nuclear si la Conventia cu privire la
   asistenta in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica
- Hotararea de Guvern nr.734/1997 pentru aprobarea Acordului intre
   Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind notificarea
   rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra
   instalatiilor nucleare
- Hotararea de Guvern nr.541/1997 pentru aprobarea Acordului intre
   Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind notificarea
   rapida a accidentelor nucleare
- Hotararea de Guvern nr.332/1995 pentru aprobarea Acordului intre
   Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene privind notificarea
   rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra
   instalatiilor nucleare.
Romania are in prezent un sistem de notificare in baza Conventiei AIEA
privind notificarea rapida a unui accident nuclear si are incheiate
Acorduri de notificare, la nivel guvernamental, cu Grecia, Ungaria si
Bulgaria.
CNCAN reprezinta punctul national de contact in relatia cu Agentia
Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) in privinta notificarii rapide
a accidentelor nucleare, a asistentei in caz de accident nuclear sau de
urgenta radiologica.

 Directiva Consiliului nr.90/641/Euratom privind protectia
  lucratorilor externi expusi riscului radiatiilor ionizante in timpul
  desfasurarii activitatilor in zonele controlate

Legislatia nationala care reglementeaza domeniul aceastei directive este
reprezentata de Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a
activitatilor nucleare, republicata.
In prezent, in Romania, majoritatea lucratorilor externi isi desfasoara
activitatea la CNE Cernavoda. Activitatea de supraveghere a lucratorilor
externi expusi riscului radiatiilor ionizante in timpul desfasurarii
activitatilor in zonele controlate, ca si a lucratorilor interni se realizeaza
conform procedurilor interne ale CNE aprobate de CNCAN.
Prin Ordinul nr.353/2001 al presedintelui CNCAN au fost aprobate
Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a
lucratorilor externi, norme care realizeaza transpunerea acestei
Directive, urmand ca intrarea in vigoare sa se realizeze de la 1 ianuarie
2002. Intrarea in vigoare a acestor norme nu implica eforturi financiare
deosebite pentru implementare, ci doar autorizarea intreprinderilor
externe si inregistrarea datelor supravegherilor anterioare in carnetul
individual de supraveghere radiologica a lucratorilor externi, completarea


                                                                           80
bazei de date privind supravegherea medicala a lucratorilor externi de
catre institutiile agreate de autoritatea competenta in domeniul nuclear.

 Directiva nr.92/3/Euratom privind supravegherea si controlul
  transporturilor de deseuri radioactive intre statele membre din si
  spre Comunitate
 Decizia Comisiei nr.93/552/Euratom privind documentul standard
  pentru supravegherea si controlul transporturilor de deseuri
  radioactive
 Reglementarea Consiliului nr.1493/93 privind transportul
  substantelor radioactive intre statele membre

Legislatia nationala in vigoare care reglementeaza domeniul acoperit de
Directiva nr.92/3 si Reglementarea nr.1493/93 cuprinde:
- Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
   nucleare, republicata
- Legea nr. 106/1996 privind protectia civila
- Ordinul nr. 318/1975 privind stabilirea Normelor Republicane de
   Securitate Nucleara pentru Transportul Materialelor Radioactive
   (NRSN-TMR)
- Legea nr.105/1999 pentru ratificarea Conventiei comune asupra
   gospodaririi in siguranta a combustibililor uzati si asupra gospodaririi
   in siguranta a deseurilor radioactive.
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) este
autoritatea responsabila pentru desfasurarea in siguranta a tuturor
activitatilor nucleare din Romania, inclusiv a celor legate de transport. La
momentul aderarii, CNCAN va notifica la Comisie transporturile
prevazute in aceste acte comunitare.
In conformitate cu prevederile Legii nr.111/1996 privind desfasurarea in
siguranta a activitatilor nucleare, republicata, (art. 22, alin. 3), “orice
expeditie spre teritoriul Romaniei este considerata import”.
Totodata, in art. 7 din acelasi act legislativ, se prevede ca, “importul
deseurilor radioactive este interzis, cu exceptia situatiilor in care importul
decurge nemijlocit din prelucrarea, in afara teritoriului Romaniei, a unui
export, anterior autorizat, de deseuri radioactive, inclusiv combustibil
nuclear ars, in baza prevederilor unor acorduri internationale sau
contracte incheiate cu parteneri comerciali cu sediul in strainatate, in
conditiile prevazute de prezenta lege”.
In consecinta, tinand cont de continutul celor doua articole ale acestei
legi, tranzitul deseurilor radioactive pe teritoriul Romaniei este interzis.
Pentru implementarea acestor acte comunitare este necesara
modificarea Legii nr.111/1996, republicata, cu noi prevederi care sa
permita tranzitul deseurilor radioactive.


                                                                           81
Pana la momentul aderarii CNCAN va emite norma de transport a
materialelor radioactive care va include:
- aspecte privind regimul de autorizare al transportului si documentatia
   necesara
- cerintele tehnice necesare a fi indeplinite in cazul transportului
   (cerintele din ST-1/1996)
- inglobarea cerintelor din actele comunitare specifice domeniului
   (Directiva      Consiliului     nr.92/3/Euratom,     Decizia     Comisiei
   nr.93/552/Euratom, Regulamentul Comisiei nr.1493/93).
Pentru transportul extern, Romania respecta urmatoarele acte
internationale:
 reglementarile internationale privind transportul pe calea ferata a
   bunurilor periculoase (RID)
 Acordul European privind transportul international al bunurilor
   periculoase (ADR)
Pentru transportul aerian, Romania se aliniaza prevederilor si practicilor
internationale, implementand dupa cum urmeaza:
 Anexa 18 ICAO prin ordinul Ministrului transporturilor nr. 186/1998
   pentru aprobarea reglementarilor aeronautice civile romane-RACR-
   Transportul aerian al bunurilor periculoase-TABP, editia 1998.
 JAR-OPS 1 si JAR-OPS 3 prin ordinul Ministrului transporturilor nr.
   437/16.08.1999 pentru aprobarea aplicarii reglementarilor europene
   JAR-OPS 1-Transportul aerian comercial (avioane) si JAR-OPS 3-
   Transportul aerian comercial (elicoptere). JAR-OPS 1 si JAR-OPS 3-
   subpartea R care stabilesc responsabilitatile operatorilor aerieni cu
   privire la transportul bunurilor periculoase.
La momentul aderarii, Romania va utiliza documentul standard pentru
efectuarea eventualelor transporturi de deseuri radioactive. Deseurile
radioactive produse in Romania, rezultate din activitati medicale sau
industriale sunt tratate in tara si depozitate la Depozitul de deseuri slab si
mediu active de la Baita Bihor. Deseurile radioactive produse la CNE
Cernavoda sunt depozitate intr-un depozit temporar situat pe
amplasamentul centralei. In viitor, deseurile slab si mediu active
provenite de la CNE vor fi stocate definitiv intr-un depozit final, in
apropierea incintei centralei. Au fost intocmite o serie de studii geologice
si analize preliminare pentru realizarea acestui depozit. Deseurile
rezultate in urma procesarii minereurilor de uraniu sunt stocate umed in
bazine in cadrul instalatiilor de prelucrare a uraniului. In aceste conditii,
nu se intrevede probabilitatea ca pe termen scurt si mediu Romania sa
exporte deseuri radioactive. In prezent, capacitatile existente de
prelucrare si depozitare sunt dimensionate numai pentru a satisface
necesitatile interne.


                                                                           82
 Directiva Consiliului nr.97/43/Euratom privind protectia sanatatii
  persoanelor fizice impotriva radiatiilor ionizante in cazul
  expunerii medicale

Pana la sfarsitul anului 2001, Ministerul Sanatatii si Familiei si Comisia
Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare vor emite Normele
pentru protectia sanatatii persoanelor fata de pericolul radiatiilor
ionizante in cazul expunerilor medicale, ca urmare a folosirii in medicina
a generatoarelor si surselor de radiatii ionizante. Dupa intrarea in vigoare
a acestor norme, in anul 2002, va fi amendat Ordinul Ministrului sanatatii
nr. 51/1981.
Pana la momentul aderarii, echipamentele radiologice, generatoarele si
sursele de radiatii ionizante din domeniul medical vor fi conforme cu
cerintele Directivei nr. 97/43/Euratom.

 Reglementarea Consiliului nr.3954/87 privind stabilirea nivelelor
  maxime permise de contaminare radioactiva a produselor
  alimentare si furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca
  urmare a unui caz de urgenta radiologica
 Reglementarea Consiliului nr.770/90 privind stabilirea nivelelor
  maxime permise de contaminare radioactiva a produselor
  furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altei
  situatii de urgenta radiologica
 Reglementarea Consiliului nr.2219/89 privind conditiile speciale
  de export a produselor alimentare si furajere, ca urmare a unui
  accident nuclear sau ca urmare a altei situatii de urgenta
  radiologica
 Reglementarea Consiliului nr. 944/89 privind stabilirea nivelelor
  maxime permise de contaminare radioactiva a produselor
  furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altei
  situatii de urgenta radiologica
 Reglementarea Consiliului nr.737/90 privind conditiile care
  guverneaza importurile produselor agricole originare din alte tari
  ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la
  Cernobal
 Reglementarea Consiliului nr.727/97 stabilind lista produselor
  excluse din cererea prevazuta in Reglementarea Consiliului
  (EEC) nr. 737/90 privind conditiile care guverneaza importurile
  produselor agricole originare din alte tari ca urmare a
  accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la Cernobal
 Reglementarea Consiliului nr. 616/2000 care amendeaza
  Reglementarea Consiliului nr.737/90 privind conditiile care
  guverneaza importurile produselor agricole originare din alte tari


                                                                         83
  ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la
  Cernobal
 Reglementarea Consiliului nr. 1609/2000 stabilind lista
  produselor excluse de la aplicarea Reglementarii Consiliului
  nr.737/90 privind conditiile care guverneaza importurile
  produselor agricole originare din alte tari ca urmare a
  accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la Cernobal
 Reglementarea Comisiei nr. 1661/1999 stabilind regulile detaliate
  pentru aplicarea Reglementarii Consiliului nr.737/90 privind
  conditiile care guverneaza importurile produselor agricole
  originare din alte tari ca urmare a accidentului de la centrala
  nuclearo-electrica de la Cernobal
 Reglementarea Comisiei nr. 1627/2000 care amendeaza
  Reglementarea Comisiei nr. 1661/1999 stabilind regulile detaliate
  pentru aplicarea Reglementarii Consiliului nr.737/90

In Romania nivelul de radioactivitate al alimentelor este urmarit in
reteaua de laboratoare a Ministerului Sanatatii si Familiei si a Agentiei
Nationale Sanitare Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor.
Ministerul Sanatatii si Familiei supravegheaza contaminarea radioactiva
a alimentelor in cele patru laboratoare de igiena a radiatiilor din
Institutele de Sanatate Publica Bucuresti, Timisoara, Iasi si Cluj si 19
laboratoare judetene (inclusiv municipiul Bucuresti).
Nivelul radioactivitatii din produsele alimentare si din furaje se urmareste
si in cadrul a 12 laboratoare ale Directiilor sanitare veterinare din 11
judete si a Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din
Bucuresti, care este si unitatea de referinta nationala pentru acest
domeniu. Institutul de Sanatate Publica Veterinara face parte din
Comisia Centrala pentru Accident Nuclear si Caderi de Obiecte
Cosmice. In cadrul celor 12 laboratoare se determina Cesiul (134Cs +
137
    Cs) si Potasiu (40K).
Pentru urmarirea nivelului radioactivitatii produselor alimentare si
furajelor sant necesare cel putin 3 linii cu sisteme moderne de
determinare a nuclizilor cu radiatii alfa,beta si gama, de tip Canbera ( in
reteaua laboratoarelor MAAP). Valoarea unui singur astfel de aparat,
fara taxe, este de 150.000$. Pentru a avea posibilitatea de participare la
teste interlaboratoare din tari ale Uniunii Europene, se impune ca cel
putin 2 din specialistii din Romania sa fie instruiti intr-un laborator de
specialitate din UE, urmand ca acestia sa instruiasca ceilalti specialisti
din laboratoarele de testare a alimentelor si furajelor.
Domeniile abordate de regulamentele mai sus mentionate vor fi
reglementate prin Ordine comune ale Ministerului Sanatatii si Familiei,


                                                                         84
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si CNCAN pentru
aprobarea Normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv,
care vor intra in vigoare in anul 2003.

Romania solicita inchiderea provizorie a negocierilor la acest capitol cat
mai curand posibil.
Aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta sa din 18 octombrie 2001.




                                                                         85

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:64
posted:2/9/2012
language:Latin
pages:85