Docstoc

12 OCTOMBRIE

Document Sample
12 OCTOMBRIE Powered By Docstoc
					 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
   ,, SEMENIC” AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN

          INSPECŢIA DE PREVENIRE
    SERVICIUL PROTECŢIE, PREGĂTIRE ŞI
    EDUCAŢIE PREVENTIVĂ A POPULAŢIEI
       12 Octombrie 2011
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU
    REDUCEREA RISCULUI
   DEZASTRELOR NATURALE
                                       Vulnerabilitate =
                                     urbanizare, degradarea
                                        mediului, lipsa de
Hazard = fenomen rar                   educaţie, creşterea
 sau extrem de natură     DEZASTRU    populaţiei, fragilitatea
  umană sau naturală                   economiei, sărăcie,
 care afectează viaţa,                 structuri de urgenţă
     proprietăţile şi                     birocratice etc.
activitatea umană iar a
 cărui extindere poate
   duce la dezastre;
                   17 Ianuarie 1995, Nishinomiya, Japonia
Autostrada prabusita dupa un cutremur putenic masurand 7.2 pe scala Richter
                                       24 Ianuarie 1995, Kobe, Japonia
                                         Strada ondulata in urma unui
                                        puternic cutremur ce s-a soldat
                                         cumai mult de 5000 de morti




Hotel prabusit in urma unui cutremur
masurand 8.1 pe scala Richter. Cel
putin 1546 persoane au fost
omorate si 3841 ranite.
 14 Noiembrie 1999, Duzce, Turcia
 Cladire prabusita dupa un cutremur
masurand 7.2 pe scala Richter.Au fost
omorati cel putin 347 de persoane si
     aproape 3000 au fost raniti
          21 Septembrie 1999, Wufeng, Taiwan
Cladire rezidentiala inclinata serios in urma unui cutremur
             masurand 8.1 pe scala Richter.

 Cel putin 1546 persoane au fost omorate si 3841 ranite
31 Iulie 1993, Chesterfield, Missouri, SUA
 Autostrada inundata ce se indrepta spre
      Chesterfield Valley in Missouri.
       28 Octombrie 1997, Oceanul Pacific
Poza din satelit aratand vapori de apa in troposferea
     pamatului, indicand prezenta lui El Niño.
   Uraganul Katrina
    înainte de faza
        maximă
29 august 2005 – Uraganul Katrina
   a distrus o zonă de 235.000 de
kilometri pătraţi, jumătate din Franţa
    sau cât teritoriul României. În
Mississippi, coasta a fost devastată
    pe o zonă de cel puţin 40 - 50
  kilometri lungime, iar oraşul New
 Orleans a fost inundat în proporţie
 de 80 la sută, după ce două diguri
    au cedat. Uraganul a provocat
moartea a circa 1.400 de persoane.
In urma Uraganului Katrina
12 mai 2008 - Un cutremur cu
 magnitudinea 7,8 s-a produs
   în provincia Sichuan din
China, la mai puţin de 100 de
      kilometri de capitala
 provinciei, Chengdu. Bilanţul
   seismului a fost de peste
 68.000 de morţi şi 20.000 de
   dispăruţi. Aproximativ 15
milioane de persoane au avut
  nevoie de adăpost, în urma
 acestei catastrofe, în timp ce
  populaţia afectată depăşea
numărul de 45 de milioane de
           persoane.
   3 mai 2008 – Ciclonul tropical Nargis, care a afectat delta
 Irrawaddy din Myanmar, a provocat moartea sau dispariţia a
peste 138.000 de persoane. Sute de mii sau chiar milioane de
   persoane au rămas fără locuinţe în urma ciclonului care a
         antrenat rafale de vânt cu viteze de 190km/h.
    15 Decembrie 1999 - În urma inundaţiilor şi alunecărilor de teren care au
  devastat nordul Venezuelei, sate întregi au dispărut, îngropate în noroi. Statul
Vargas, situat la 30 de kilometri nord de Caracas, având 350.000 de locuitori, a
fost cel mai grav afectat de ploile torenţiale, care au provocat alunecări de teren
 soldate cu prăbuşirea caselor de pe versantul montan. Numărul victimelor este
         cuprins între 30.000 şi 50.000, dar un bilanţ exact nu a existat.
• 17 august 1999 - Un seism cu intensitatea de 7,8 grade
  pe scara Richter a zguduit Nord-vestul Turciei. Provincia
  Kocaeli a fost cel mai grav afectată de cutremur. Seismul
  a provocat moartea a circa 20.000 de persoane.
• 26 ianuarie 2001 Un cutremur de 6,6 grade pe scara Richter a lovit
  sud-estul Iranului, distrugând complet oraşul istoric Bam. Numărul
  morţilor în urma cutremurului depăşeşte cifra de 30.000.
• Noiembrie 2004 - Nord-estul Filipinelor a fost devastat de două
  furtuni care s-au succedat la interval de patru zile. Intemperiile au
  provocat 1.400 de morţi sau dispăruţi
• 26 decembrie 2004 - Un seim cu magnitudinea de 8
  grade pe scara Richter s-a produs în vestul insulei
  indoneziene Sumatra, provocînd un val tsunami şi
  numeroase victime şi pagube materiale în multe ţări din
  Asia de Sud-Est. Numărul persoanelor decedate sau
  date dispărute în urma valurilor seismice depăşeşte
  pragul de 280.000. Unsprezece ţări cu ieşire la Oceanul
  Indian au fost afectate de tsunami, dar peste trei sferturi
  din numărul total al deceselor s-au înregistrat în
  provincia indoneziană Aceh, din Insula Sumatra, o
  regiune unde accesul turiştilor străini era limitat, din
  cauza acţiunilor gherilei separatiste.
• 8 octombrie 2005 - Un seism cu magnitudinea de 7,6 grade pe
  scara Richter s-a produs în nordul Pakistanului, provocând moartea
  a peste 80.000 de persoane. Regiunea Kashmirului aflată sub
  administraţie pakistaneză a fost cel mai grav afectată de cutremur.
  Cutremurul a mai lovit două provincii din nordul Pakistanului, dar şi
  partea indiană a Kashmirului şi, într-o măsură mai mică, estul
  Afganistanului.
17 septembrie 2009
• Inundaţii de proporţii la Cannes, după o ploaie de numai două ore
In Romania se manifesta trei categorii de
  hazarde:
• cele climatice si hidrologice (furtuni,
  grindina, inundatii, seceta etc.),
• geomorfologice (alunecari de teren,
  prabusiri, tasarea terenului etc.) si
• seismice (cutremure de pamant)
  • PENTRU A EVITA ASEMENEA
EVENIMENTE, SĂ LUPTĂM ÎMPREUNĂ
    ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR !!!
                                        ACCIDENTE PE
    CUTREMURE                       CAILE DE COMUNICATIE



                                    ACCIDENT CHIMIC
    INUNDAŢII

                                   EPIDEMII SI EPIZOOTI
ALUNECĂRI DE TEREN

                                   ACCIDENTE LA
       ÎNZAPEZIRI SI AVALANSE   LUCRĂRI HIDROTEHNICE
REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE




                         Montaţi instalaţii de
                 iluminat fixate bine de perete.



                 Depozitaţi obiectele
                 din sticla sau alte
                 materiale care se pot
                 sparge     uşor    în
                 dulapuri fixate de
                 perete.
   Reparaţi instalaţiile electrice defecte,
   instalaţiile cu gaz care prezintă scurgeri.




         Utilizaţi garnituri flexibile la ţevi, spre a
le oferi o anumită flexibilitate pentru a evita
astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apă.
Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.
   Stabiliţi care sunt locurile mai sigure în fiecare camera - sub o masa rezistenta sau
   lângă o grinda.

                              !!??!!




Identificaţi zonele periculoase din fiecare camera – lângă ferestre, care se pot sparge,
biblioteci sau piese de mobilier masive, dispuse pe verticala, care pot cădea, sau sub
tavane care se pot prăbuşi.
Staţi înăuntru pana când mişcarea se opreşte şi este sigur sa ieşiţi
afara.
Multe răniri din timpul unui cutremur se întâmpla când oamenii sunt
loviţi de obiectele care cad în momentul în care doresc sa intre sau
sa iasă din clădiri.


Daca va aflaţi în interiorul unei clădiri, adăpostiţi-vă sub o masa
rezistenta sau staţi aproape de un perete interior. Staţi departe de
ferestre, uşi sau pereţi, orice obiecte care ar putea cădea.
Daca în apropiere nu se afla nici o masa sau un birou, acoperiţi-vă
fata şi capul cu mâinile încrucişate şi aşezaţi-vă intr-un colt mai ferit
al încăperii.
   Daca locuiţi intr-un bloc sau în orice alta clădire
cu multe nivele luaţi în considerare următoarele:
    -Deconectaţi de la curent aparatele
    electrocasnice, stingeţi aragazul.
    -Adapostiti-va sub o masa şi staţi departe de
    ferestre şi peretii exteriori.
    -Staţi în interiorul clădirii.
    -Nu folositi lifturile şi nici scarile pana nu se
    potoleste cutremurul.
                                      Dacă simtiti cutremurul aflandu-va intr-un
                                      vehicul în mişcare, opriti cat de repede puteti
                                      în conditii sigure şi rămâneţi în interior. Evitati
                                      stationarea în apropierea clădirilor, a
                                      copacilor, a pasajelor superioare sau a firelor
                                      electrice. Apoi, actionati în mod prudent,
                                      tinand cont de posibila deteriorare a
                                      drumurilor şi a podurilor.




Daca ati ajuns blocat sub daramaturi :
   Nu aprindeti nici un chibrit sau ceva
   asemanator.
   Nu va miscati dintr-un loc în altul şi nu
   faceţi galagie.
              Cum să vă protejaţi în timpul unui cutremur dacă vă aflaţi…

                                             A. Într-o clădire:
- Staţi pe loc. Nu fugiţi afară.
- Intraţi sub o masă grea sau un birou sau orice alt obiect de mobilier de care vă puteţi ţine. Dacă
sunteţi pe un hol ghemuiţi-vă şi proptiţi-vă de un perete de interior.
- Evitaţi uşile. Din cauza mişcărilor uşile se pot trânti şi pot să vă rănească
- Protejaţi-vă faţa şi capul
- Plecaţi de lângă ferestre, uşi de sticlă, oglinde, sobe, biblioteci, mobilier înalt
- Dacă sunteţi într-un scaun cu rotile blocaţi roţile şi acoperiţi-vă capul şi ceafa cu mâinile
-Nu folosiţi liftul. Dacă vă aflaţi într-un lift în timp ce începe un cutremur apasaţi butonul de oprire şi
apoi butonul celui mai apropiat etaj. Iesiţi din lift cât de repede puteţi.

                                                    B. Afară:
- Staţi pe loc. Încercaţi să vă duceţi spre o zonă mai sigură departe de ferestre, clădiri, stâlpi de
electricitate sau de telefon
                                              C. Într-un vehicul:
-Încercaţi să trageţi pe dreapta într-un loc sigur. Nu blocaţi şoseaua. Feriţi-vă de poduri, tunele şi
clădiri. Staţi în vehicul.
                                        D. Într-un loc public aglomerat
-Retrăgeţi-vă într-un loc unde să nu fie îmbulzeală. Dacă vă aflaţi într-un centru de magazine (Mall)
intraţi în cel mai apropiat magazin.
                                                 E. La şcoală:
- Intraţi sub bancă şi agaţaţi-vă de piciorul acesteia. Nu staţi cu faţa spre geam.
                                                 F. În autobuz:
-Staţi pe scaun până la oprirea acestuia.
                                 Discutaţi cu familia despre inundaţii.



                Păstraţi documentele importante şi obiectele
                personale de neînlocuit într-un loc unde nu se
                vor deteriora.

            Fiţi pregătit pentru evacuare. Familiarizaţi-vă cu rutele de
   evacuare din comunitatea dvs. si aflaţi unde puteţi găsi zone înalte.
   Planificaţi si exersaţi cu familia dvs. o ruta de evacuare în caz
   inundaţii.

          Cumpăraţi un aparat de radio alimentat cu baterii si seturi de
baterii de rezerva, pentru a putea afla oricând, chiar si după întreruperea
alimentarii cu energie electrica, toate notificările legate de inundaţii
emise de autorităţi.
                              Pregătiţi-vă să supravieţuiţi pe cont propriu
                              pentru cel puţin trei zile. Alcătuiţi un set de
                              provizii pentru dezastre. Păstraţi şi
                              împrospătaţi un stoc de alimente şi de apă
                              potabilă suplimentară.




         Învăţaţi cum să întrerupeţi utilităţile,
cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz şi
apă, de la întrerupătoarele şi supapele principale.
Aflaţi cum funcţionează sistemul de încălzire.
                   Ascultaţi posturile de radio sau
                   televiziune pentru informaţii locale.


         Fiţi conştient de riscul unei inundaţii instantanee.
         Daca exista o şansă oricât de mica de apariţie a
         unei inundaţii instantanee, găsiţi modalitatea de
         a va muta cat mai repede intr-o zona mai înalta.



În cazul în care sunteţi surprins în afara locuinţei (pe străzi, în şcoli, în
parcuri, săli de spectacol, în gări, autogări, magazine, alte locuri), este
necesar să respectaţi cu stricteţe comunicările primite şi să vă îndreptaţi
spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
                                 Dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii,
                                 pregătiţi-vă de evacuare.




  Respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii şi, în
  primul rând, cei din zonele cele mai periclitate.


     La părăsirea locuinţei, luaţi documentele personale, o rezervă de alimente,
apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi pe timp friguros,
şi îmbrăcăminte mai groasă.
                Dacă aţi venit în contact cu apa provenită
                din inundaţii, spălaţi-vă pe mâini cu săpun şi
                apă dezinfectată.

               Evitaţi apa provenită din inundaţie. Aceasta
               poate fi încărcată electric datorită unor linii
               electrice subterane sau cabluri căzute la
               pământ.

Înainte de a reveni în locuinţa dvs., inspectaţi clădirea şi
asiguraţi-vă că nu există modificări structurale. Nu intraţi
dacă există posibilitatea ca imobilul să se prăbuşească.
   In cazul cand inundatia (semnalul”calamitate naturala”) va surprinde acasa:

          - blocati ferestrele astfel incat ele sa nu fie sparte de vanturi puternice, de apa,
de obiecte care plutesc sau de aluviuni;
        - evacuati animalele si bunurile de valoare in locuri de refugiu, dinainte
cunoscute;
        - incuiati usile casei si ferestrele dupa ce inchideti apa gazul si instalatiile
electrice;
        - nu stocati saci de nisip pe partea din afara peretilor casei; mai bine permiteti
apei de inundatie sa curga liber prin fundatie, sau daca sunteti sigur ca veti fi
         inundat procedati singur la inundarea fundatiei;
   - daca inundatia este iminenta procedati astfel:
        - mutati obiectele care se pot misca in partea cea mai de sus a casei,
deconectati aparatele si impreuna cu intreaga familie parasiti locuinta si deplasati-va
        spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, inaltimi sau
alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale
        apelor;
        - in cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri,
sali de spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri) este necesar sa
        respectati cu strictete comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de
refugiu cele mai apropiate.
               Care sunt semnele alunecării de teren ?

    Alunecările de teren sunt semnalate prin: fisuri (crăpături) pe
    pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi
    garduri strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni
    şi izvoare,




          Cauzele alunecărilor de teren în România

   inundaţiile sau ploile abundente şi de lungă durată;
   topirile lente ale straturilor de zăpadă;
   erupţiile vulcanice;
   mişcările tectonice produse în scoarţa pământului;
   dizolvările lente ale straturilor de sare din scoarţa pământului;
   efectul săpăturilor pe versanţi, subsăparea bazei – “tăierea”
    versantului pentru construirea de şosele, căi ferate etc
                                           Avalanse
    Avalansa este o deplasare rapida a zapezii de pe versantul unui munte, adesea
    avand in compozitie aer si apa, dar cateodata poate contine si roci sau bolovani.
       Avalansele sunt printre cele mai mari pericole ce se pot intalni pe munte.


          Masuri de prevenire a avalanselor:
1.Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice in care e
posibil sa se produca avalanse;
2. Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole;
3.Pregatirea salvamontistilor pentru interventie;
4.In zonele aglomerate se merge in monom- unul in spatele
altuia, la distanta de minim 20 de metri, pentru a evita
surprinderea mai multor oameni in caderea de avalansa.
                        Tehnica de salvare:
 Cel care este surprins de avalansa trebuie sa isi tina mainile
   indepartate de corp incercand sa inoate in zapada, fapt ce
     poate ajuta la mentinerea individului deasupra zapezii.
     Daca o persoana a fost prinsa sub zapada, el isi poate
 determina pozitia corpului prin aruncarea unui obiect sau pur
 si simplu scuipand (pentru ca se poate ca in timpul avalansei
 sa fiti surprinsi cu capul in jos), deoarece se poate determina
          in acest mod centrul de greutate al Pamantului.
                                                   Înzăpezirile.
                                                Măsuri de protecţie



- dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de
transport, etc. trebuie să vă păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra
frigului, cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-şi părăsească locul
pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi
focuri şi aşteptaţi ajutoare.
-se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze
permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe,
asigurându-şi necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit,
iluminat, lopată, etc
-în caz de înzăpeziri se desfăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterea
locului şi estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acţiune şi
repartizarea formaţiunilor şi mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea
căilor de acces şi asigurarea legăturilor între diferite formaţiuni şi
punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinşi de înzăpezire,
organizarea corectă a lucrărilor de salvare şi evacuare a acestora.
                               Tornade

• Tornadele sunt unele dintre cele mai violente fenomene meteorologice
  existente. Tornada este o furtună de mici dimensiuni care concentrează
  într-un spaţiu foarte mic o cantitate enormă de energie. În trecerea sa,
  distruge totul.

•   Diametrul spiralei unei tornade este cuprins intre cateva zeci si cateva sute
    de metri, uneori insa inregistrandu-se si tornade de dimensiuni mult mai mari
    (pana la 200 - 300 km).



•   De retinut este faptul ca o tornada de dimensiuni mari nu inseamna ca este si
    foarte puternica. O tornada mare poate avea o intensitate scazuta si invers.
                          F0 – viteza vantului intre 64-116 km/h.
 Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar si aceste tornade pot smulge tigle de
  pe acoperisuri si pot arunca masinile de pe sosele. Casele mobile se pot rasturna si
  magaziile se pot darama. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor
                                          rutiere.
                          F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.
   Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui
uragan de cea mai slaba intensitate.Vor cadea acoperisurile de pe case si casele mobile
in zona afectata de tornada se vor darama. Acest tip de vartej poate arunca trenurile de
                                         pe sine.
                         F2 - viteza vantului intre 182-253 km/h.
   Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smulsi din radacini iar cladirile
                solide se vor prabusi asemenea unor bete de chibrituri.
F3 - viteza vantului intre 254-332 km/h.
Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile
si peretii caselor bine construite. Locomotivele si camioanele de 400 de tone vor
zbura prin aer ca niste jucarii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.
   F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h.
O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce ii iese in cale. Casele
solide sunt ridicate in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate
la mare distanta.
   F5 - viteza vantului intre 420-512 km/h.
Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante
considerabile.
Are o forta asemanatoare cu cea a unei bombe atomice.
   F16 - viteza vantului intre 513-610 km/h.
Este o tornada putin probabila dar care ar putea avea urmari grave
inimaginabile.
• Conform art. 8 din ORDINUL Nr. 1995/1160 din
 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea
 Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea
 situaţiilor de urgenţă specifice riscului la
 cutremure şi/sau alunecări de teren ,
 (1) Răspunderea privind întocmirea planurilor de
 apărare şi aplicarea acţiunilor şi măsurilor
 prevăzute în acestea revine prefecţilor,
 primarilor şi conducerilor administrative ale
 operatorilor economici şi instituţiilor publice
   Conform ORDIN Nr. 1995/1160 din2005pentru
   aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi
 gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la
         cutremure şi/sau alunecări de teren

                           ART. 50
        Proprietarii de clădiri, instituţii publice şi autorităţi
    locale, operatori economici şi asociaţii de proprietari
situate în zonele seismice au obligaţia de a instrumenta
seismic construcţiile cu înălţimea peste 50 de m sau mai
mult de 16 etaje sau cu o suprafaţă desfăşurată de peste
      7500 mp şi de a asigura accesul la aparatele de
   înregistrare după producerea unui cutremur puternic;
   instrumentarea va include un senzor în câmp liber în
 vecinătatea construcţiei, un senzor la subsolul clădirii şi
            doi senzori pe planşeul ultimului etaj.
Apărarea împotriva dezastrelor comportă:
măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;

măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu

urmări deosebit de grave;
măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.



Scopurile apărării împotriva dezastrelor:
reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre;

asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor;

realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.



Etapele apărării împotriva dezastrelor:
pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor;

declanşarea dezastrelor;

alarmare;

intervenţia;

reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate;

dezvoltarea societăţii;

continuarea pregătirii.
Principalele măsuri de
prevenire a dezastrelor:
includerea    problematicii privind apărarea împotriva
dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii, la nivel
central şi local;
realizarea  lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de
hazard;
optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi

conducerea acţiunilor de prevenire;
dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.
RESPECTAŢI CU STRICTEŢE
MĂSURILE DE PREVENIRE!

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:2
posted:2/8/2012
language:
pages:52