PATOLOGIA CEREBELULUI
Pt a produce o difunctie grava si permanenta a
cerebelului leziunea trebuie sa implice cel putin unul
din cei3nuclei cerebelosi
profunzi(dintat,globular,fastigial).De cele mai multeori
doar o pereche de member este afectata,afectarea
membrelor inferioare este mai putin
raspandita.pacientii sufera de ortostatism(dificultate de
a sta in picioare).Hipotonia este datorata pierderii
functei de facilitare pe care cerebelul o exercita asupra
scoartei cerebralesi truncgiului cerebral,det scaderea
tonusului musculaturii membrelor.sunt afectati nucleul
dintat si cel globular.bolnavul manifesta pierderea
rezistentei la miscari pasive,inatrzierea raspunsului de
efectuare a unor miscari rapide.Ataxia reflecta erori in
efectuarea miscarilor.Temurul intentional-miscarile
voluntare ale pers sunt inexacte cand se apropie de
tinta intentionala.este cauzat de incapacitatea
cerebelului de atenua miscarile.Disartria(vorbire
dezorganizata in care unele silabe sunt ptonuntate
puternic,altele slab,vb devine neinteligibila),tremurul
globilor oculari la incercarea de a fiza privirea undeva in
lateral,disdiadocochinezia(progresia ordonata a
miscarilor nu se poate realiza).
PATOLOGIA TALAMUSULUI
Sindromul talamic:lipsa senzatiilor pe o jumatate din
suprafata corpului,jumatatea opusa leziunii
talamice;hemipareza contralaterala;durere centrala a
capului foarte intensa de tip arsura,apare in perioada de
ameliorare a hemoragiei sau infarctului talamic,se
accentueaza la stres si oboseala;ataxia membrelor
inferioare(imposibilitatea de a afectua miscari precise
cu picioarele-este legata de tulburarea sensibilitatii
profunde;
Afazia talamica:tulburari ale fluentei verbale,expresiei
faciale,voce slaba,raspunsuri scurte,debit
incetinit;afectare a memoriei logice,a capacitatii de
asociere.evolutia talamica are o evolutie buna,in afara
de ce priveste memoria cuvintelor.
Neglijenta talamica(motorie si
spatiala).motorie=imposibilitatea de a utiliza o jum din
corp perfect functionala.se face o terapie prin stimulare
verbala care face sa dispara partial
neglijenta;spatiala=o deviere a privirii spre
dreapta,refuzul de a explora spatiul din
stanga;dificultati in a pune lucrurile
impreuna,spontaneitate excesiva a limbajului,deficit de
invatare ce priveste materialul verbal si cel
vizual.Dementa talamica=pierderea spontaneitatii
motorii si a initiatvei verbale,indiferenta fata de propria
persoana,anturaj,absenta reactiei afective,dezorientare
spatiala.
CONTROLUL NERVOS VEGETATIV AL
HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul este cel mai imp centru subcortical de
reglare a activitatii simpatice si parasimpatice.Aceasta
functie aigura mentinerea unie stari interne adecvate
supravietuirii organismlui.controlul activitatii simpatice
este legat de zona laterala si zona
posterioara.stimularea acestor regiuni activeaza partea
toracico-lombara,intensificand activitatile somatice si
metabolice caracteristice stresului emotional,atacului
si fugii.se observa reactii ca dilatarea
pupilelor,cresterea tensiunii arteriale.ditrugerea
hipotalamusului posterior produce letargite ,somn
anormal.Controlul activitatii parasimpatice se afla in
relatie directa cu zona anterioara si cu zona mediala a
hipotalamusului.stimularea acestor regiuni duce la
cresterea raspunsurilor autonome sacrate si vagale
caracterizate prin cresterea acidului
gastric,vasodilatatia periferica,creserea tonusuilui
tractului digestiv si vezical,scadrea tensiuni
arteriale.Excitarea hipotalamusului anterior provoaca o
hipermotilitate a tractului gastrointestinal si o grabire a
evacuarii,tulburari ale stomacului si duodenului,ulcere
acute si peforarea acestora dupa lezarea
hipotalamusuilui.Hipotalamusuil este implicat in
numeroase actiuni
cardiovasculare,respiratorii,gastrointestinale si in
epilepsia diencefalica.
PATOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
Tulburarile hipotalamusului pot rezulta din leziuni
specifice cauzate de tulburari vasculare,inflamatia
tesutului hipotalamic sau tumori.Tulburarile sistemului
endocrin sunt consecinta absentei hormonilor reglatori
hipotalamici ce influenteaza adenohipofiza.lezarea
hipotalamusului conduce la reducerea secretiei tuturor
hormonilor
adenohipofizei.simptome=hipotiroidism,anomalii ale
ciclului sistemului reproducator;dezvoltarea sexuala
este tulburata=>pubertate precoce(secretia prea
timpurie de androgen la barbati si aparitia menstruatiei
prea timpurii la fete);hipogonadismul(deficit de secretii
gonade care conduce la intarzierea dezvoltarii
caracteristicilor sexuale secundare-la fete
subdezvoltarea sanilor,lipsa menstruatiei sia parului
pubian,la baieti-subdezvolarea organelor sexuale.lipsa
pilozitatii pubiene,toracice,faciale).Tulburarile legate de
SNVinclud tulburari
cardiovasculare,respiratorii,gastrointetsinale,epilepsia
diencefalica.Tulburari ale controlului termic-febra
hipotalamica(cresterea neregulata a temp corpului,lipsa
transpiratiei,.Sindromul termic hipotalamic
in5forme(poikilotermia,hipertermia
sustinuta,hipertermia paroxista,hipotermia
sustinuta);Tulburari ale foamei si aportului de
hrana.Lezarea bilaterala a nucleilor ventromediali duce
la obezitate,comportament salbatic.In general anorexia
este considerata a boala .Anorexia este considerata o
boala psihica dar poate aprea si ca urmare a dereglarii
functiilor hipotalamice=>scaderea in greutate,absenta
fiziologica a mensutiatiei.Emacierea repr lipsa foamei
urmata de scaderea in greutate.este asociata cu
miscari oculare,comportament afectiv
inadecvat,iritabilitate.
ALCATUIREA HIPOCAMPULUI
Hipocampul este localizat in profunzimea lobului
temporal .Numele de hipocamp se datoreaza asemanarii
cu un calut de mare.este alc din hipocamopul propriu
zis(cornul lui Ammon),girusul dintat si subiculum.in
partea inferioara hip este acoperita de girusul
parahipocampic sau cortexul entorinal care se continua
cu subiculu,cornul lui Ammon.Exteriorul hipocampului
este acoperit cu un strat de fibre numit alveus.Cornul
lui ammon:campul CA1contine celule piramidale
micii,CA2 o banda lunga de celule piramidale
mari,situate intre ca1si ca3,ca3o banda larga de celule
piramidale intreca2sica4,ca4formeaza zona iterna a
giruslui dintat.Girusul dintat este o struc corticaal
cu3straturi cu celule neuronii granulari,alc stratul
granular.in stratul granular se afla un strat polimorf
alcdin celule modificate.Subicumul este o regiune de
comunicare intre cortexul entorinal si hipocamp.
FIZIOPATALOGIA FORMATIUNII
HIPOCAMPICE
Functiile formatiunii hipocampice includ anumite forme
de invatare si memorare,controlul agresivitatii,functiilor
vegetative si endocrine.In primele stadii ale dezvoltarii
creierului uman hipocampul are rol in luarea deciziilor
prin stabilirea importantei impulsurilor senzoriale
aferente(daca hipocampul stabileste ca un anumit
semnal aferent este important atunci informatia
respectiva va fi sustinuta is memorata.Hipocamoul este
implicat in taote aspectele memoriei
declarative,episodice,spatiale=>hipocampul este
responsabil pt trasnmiterea informatiilor din memoria
de scurta durata in cea de lunga durata.In absenta
hipocampului consolidarea pe termen lung a
informatiilor este redusa sau nerealizabila.Sindromul
amnezic cuprinde:amnezia
anterogradata(imcapacitatea de a aminti informatiile
inaintea lezarii), amnezia retrograda(imposibilitatea de
a invata lucruri noi),confabularea(pacientul nusi
aminteste un lucru dat isi foloseste imaginatia pt a da
un raspuns).Agresivitatea si furia- actele explozive de
violenta fizica.
STRUCTURA AMIGDALEI
Este o formatiune subcorticala f importanta ptr ca
stabileste conexiuni directe cu aprope toate ariile
corticale,cu hipocampul,cu talamusul precum si cu
multe regiuni din tr cerebral.Comunica cu cubs
reticulata.Este alc din o partea cortico-medial(atasat de
unnucleu mic) si latero-leazala(ef dezvolatat la primate
si la om).cele mai imp conexiuni ale amigadalei sunt cu
cortexul si hipocampul;e conectata si cu zona
subcorticala in special vizuala.amigala e f aproape de
paleocortex .primeste multe impulsuri olfactive dar nu
este uncentru important pt discriminarea olfactiva.amig
este implicata in modificari viscero si somato
motorii.intervine in modificarea starii de somn,a
tranzitului intestinal,in mod ratei cardiace a tensiunii
arteriale
PATOLOGIA AMIGDALEI
Sindromul Kluver Bucy-la animal se manifesta prin:lipsa
reactiie de teama la orice,curiozitate extrema fata de
orice,uitare rapida,tendinte orale,hipersexualitate.(la
om la fel).Epilepsia temporala- criza epileptica se
datoreaza unui dezechilibru intre excitatie si inhibitie la
nivelul unor zone nucleare care provoaca o descarcare
excesiva a neuronilor.manifestari:-modificari
viscerale(diconfort gastric in partea de sus a
abdomenului),greata,,palpitatii,salivatie
excesiva,eructatie,defecatie si mictiune
involuntara;modificari afective(teama,sentiment de
singuratate,depresii,reactii de aparare si mai rar emotii
pozitive(veselie,voiosie,excitatie erotica);iluzii
perceptive(vizuale,olfactive,auditive);tulburari
mnezice(senzatia de instrainare,senzatia de
familiaritate-deja vu-)
PATOLOGIA MADUVEI SPINARiII
Leziunea nervilor periferici spinali dau nastere la
tulburari motorii,tulburari senzoriale sau ambele.Aceste
leziuni se grupeaza sub numele de neuropatie
periferica:Aceasta poate fi:radiculopatia este rezultatul
lezarii unei radacini nervoase si spondiloza –mai multe
radacini nervoase;mononeuropatia-deficit ce reflecta
lezarea unui sg nerv periferic(loviturile fizice
puternice);polineuropatia-lezarea mai multor nervi
periferici.Neuropatia periferica survine deseori la
diabetici sau la pers ce sufera de artrita reumatoida sau
lupus;tumorile subdurale(excrescente ce apar sub dura
mater);tumorile medulare(apart in interiorul subsatnei
cenusii sau albe=metaztaze);aparitia unor tumori
vasculare(pe vasele de sange);inflamatia radacinilor
nervilor spinali.Bolnavul poate acuza probl de tonus
muscular si pot aparea paraliziile partiale(pareza) sau
care implica muschii tuturor
membrelor(tetrapareza).Eforturile de recuperare sunt
necesare.Pot aparea nevroze,forme grave de
depresie,confuzie,apatie,agresivitate.Se fac terapii in
grup si sedinte de relaxare.
ANOREXIA NERVOASA
. Anorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică din
categoria tulburărilor de alimentare, caracterizată
printr-o reducere anormală a greutăţii corpului şi printr-
o deformare a imaginii propriului corp cu teama
prevalentă , persistentă, de îngrăşare. Persoanele
suferind de anorexia nervoasă îşi limitează greutatea
corpului prin abţinerea voluntară îndelungată de a se
hrăni (starvaţie sau post voluntar) (anorexia nervoasă
de tip restrictiv) şi prin alte metode - ca de pildă abuzul
de purgative, clisme, şi diuretice, folosirea de substanţe
anorectigene, şi excesul de exerciţii fizice (anorexia
nervoasă de tip eliminator, purgativ). Boala afectează
mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar
la tineri de sex masculin. Anorexia nervoasă este o
tulburare psiho - somatică sau psiho - fiziologică
complexă, implicând componente psihologice, neuro-
biologice şi socio-culturale. Termenul anorexia este de
origine greacă veche: an (αν- sau α -lipsa de, "α
privativ" ), şi órexis (óρεξις)= dor, poftă, apetit (de la
verbul "orégo" ορεγω = a întinde , a oferi cuiva, a tinde
spre) (există şi în greacă modernă: orexi - óρεξι = poftă).
Bolnavul de anorexie nervoasă e numit de obicei
"anorectic", deşi termenul simplu de anorexie (fără
adaosul "nervoasă") este de fapt sinonim cu
"inapetenţă", adică lipsa de apetit, lipsa de poftă de
mâncare. Bolnavul de anorexie nervoasă nu e lipsit
neapărat de poftă de mâncare, mănâncă intenţionat
foarte puţin. "Anorexice" sau "anorexigene" sunt
denumite substanţele care taie pofta de mâncare, care
suprimă apetitul, folosite uneori în tratamentul
obezităţii. În mass media, dar şi în literatura ştiinţifică
termenul "anorexie nervoasă" este prescurtat de obicei
sub forma "anorexie". Anorexia nervoasă are un risc
crescut de mortalitate - până la 10%.Criteriile DSM - IV :
1. Refuzul de a menţine greutatea corpului la nivelul
sau deasupra greutăţii minime considerate normală
pentru o anumită vârstă şi înălţime (ex. pierderea
ponderală ducând la menţinerea unei greutăţi
corporale sub 85 % din greutatea optimă; sau
incapacitatea de a realiza creşterea ponderală
optimă în cursul perioadei de creştere, ducând la o
greutate a corpului sub 85% din ponderea optimă.
2. Teama intensă de a creşte în greutate sau de a se
îngrăşa (de a deveni supraponderal sau obez)
3. Tulburare în modul de a percepe greutatea şi forma
corpului, influenţa exagerată a greutăţii şi a formei
corpului asupra auto-evaluării, sau negarea
gradului sever de slăbire
4. La femeile postmenarheale. premenopauzale
(femei care au trecut de vârsta menarhei, dar nu au
ajuns la menopauză), amenoreea (absenţa a cel
puţin trei cicluri menstruale succesive)
5. sau alte tulburări de alimentaţie.
DSM - IV - TR specifică două tipuri de anorexie
nervoasă :
Tipul restrictiv: în timpul episodului curent de
anorexie nervoasă, persoana nu a avut
comportamente regulate de accese de mâncare
rapidă sau de eliminare sau purgaţie (adică de
vărsături auto - provocate, de exerciţii fizice
exagerate sau abuz de laxative, diuretice sau
clisme)
Tipul cu Accese de mâncare rapidă sau Tipul
eliminator: în cursul episodului curent de anorexie
nervoasă, persoana s-a angajat în mod regulat în
comportamente ca accese de mâncare rapidă sau
comportamente de eliminare (vărsături auto-
provocate, exerciţii fizice exagerate sau abuzul de
laxative, diuretice sau clisme)
Factori psihologici
Numeroase cercetări asupra factorilor psihologici
sugerează că anumite tendinţe în gândire şi percepţie
pot contribui la menţinerea sau riscul de apariţie a
anorexiei.
1/tulburare a imaginii corporale despre sine
Comportamentul alimentar anorectic este considerat ca
provenind din sentimente de îngrăşare şi de imagine
despre sine ca fiind "neatractiv".[9] şi este menţinut de
variate tendinţe, înclinaţii (bias) cognitive care
denaturează evaluarea de către individ a propriului
corp, a alimentelor şi nutriţiei.
Unul din cele mai cunoscute constatări este că oamenii
suferind de anorexia nervoasă tind să supraestimeze
dimensiunile sau grăsimea corpului lor. Un recent
articol de revistă asupra cercetării în acest domeniu
sugerează ca aceasta nu este de fapt o problemă de
percepţie, ci o problemă a evaluării informaţiei
perceptuale de către persoana afectată.[10] Studii
recente sugerează că persoane cu anorexie nervoasă
au o carenţă într- un anumit tip de bias de încredere
excesivă în sine care face ca majoritatea oamenilor să
se considere mai atractivi decât sunt consideraţi
(clasificaţi - "rating" ) de alţii în realitate. Dimpotrivă,
persoanele cu anorexie nervoasă par să -şi judece mai
realist propria atractivitate decât persoanele
neafectate de AN, adică ele nu posedă acest bias,
înclinaţie augmentatoare a stimei de sine.ref>Jansen A,
Smeets T, Martijn C, Nederkoorn C. (2006) I see what
you see: the lack of a self-serving body-image bias în
eating disorders. Br J Clin Psychol, 45 (1), 123-35. PMID
16480571.
2/trăsături de personalitate:
Persoanele cu anorexie nervoasă au fost găsite ca
având anumite trăsături de personalitate considerate
ca predispozante pentru tulburări de alimentare : un
nivel înalt de obsesivitate (având gânduri intrusive
despre alimente, sau despre chestiuni legate de
greutatea corporală ), de ascetism, restricţie
(capacitate de rezistenţă la tentaţii), şi nivele clinice de
perfecţionism (căutarea patologică de standarduri
personale înalte şi nevoia de control) - aceştia sunt
factorii găsiţi cel mai des de către cercetători.[11]
3/co-morbiditate psihiatrică:
Frecvent există co- morbiditate : la persoanele cu
anorexie nervoasa coexistă şi alte dificultăţi
psihologice şi tulburări psihiatrice. Cele mai frecvente
fiind:
depresia clinică,
tulburarea obsesivă - compulsivă,
una sau mai multe tulburări de personalitate: ex.
tulburarea de personalitate de limită
abuzul de substanţe
În peste jumătate din cazurile de anorexie nervoasă la
tinere femei se diagnostichează şi prezenţa în acelaş
timp de tulburări afective (mai ales depresie) şi
tulburarea de personalitate de limită
(borderline).(Bemporad et al. 1992, vezi M Stone)
Sunt prezente grade înalte de depresie şi anxietate,
chiar dacă nu întotdeauna ele îndeplinesc criteriile
diagnostice ale unui sindrom specific.[12]
4/factori cognitivi
Rezultatele cercetărilor în domeniul neuropsihologiei în
anorexia nervoasă nu sunt consecvente în diversele
studii şi este greu de a diferenţia efectele starvaţiei
asupra creierului de caracteristicile pe termen lung.
Totuşi, o constatare destul de fiabilă este cea a
existenţei unei slabe flexibilităţi cognitive.[13]
(capacitatea de a schimba tipare de gândire, mai ales
legată de functia lobilor frontali şi de sistemul executiv.
Alte studii au sugerat că anorexia ar fi menţinută de
anumite tendinţe deviante (biases) în atenţie şi
memorie. [14] Bias-urile atenţionale par să se
concentreze în special în conceptele legate de corp şi
dimensiunile corpului -acestea fiind mai evidente la
persoanele cu anorexie. Unele studii limitate au găsit
că bolnavii de anorexie au mai mare tendinţă de a-şi
aminti materiale legate decât materiale nelegate de
aceste subiecte.
Deşi s-au efectuat un număr mare de cercetări în
domeniul factorilor psihologici ai anorexiei
nervoase,sunt relativ puţine ipotezele care încearcă să
explice boala în ansamblu.
Profesorul Chris Fairburn de la Universitatea Oxford şi
colegii, au creat ceea ce se cheamă un model
"transdiagnostic" [15] care aspiră spre o explicaţie a
modului în care care sunt menţinute anorexia nervoasă,
condiţiile înrudite cu ea, ca bulimia nervoasă şi
tulburarea de alimentare nespecifică ED-NOS. Modelul
lor s-a dezvoltat odată cu terapii psihologice. mai cu
seamă cognitiv - comportamentale şi sugerează care
sunt ariile unde clinicienii pot interveni cu tratamente
psihologice. Modelul de bazează pe ideea că toate
tulburările majore de alimentare (cu excepţia obezităţii
au un număr de tipuri nucleare de psihopatologie:
perfecţionism;
auto-apreciere scăzută,
intoleranţă la anumite stări emoţionale
(dificultatea de a reacţiona în mod potrivit)
dificultăţi interpersonale.
Un caz renumit de comportament cel puţin parţial
anorectic manifestat prin dorinţa obsesivă de a menţine
o greutate de până la maximum 50 kg (faţă de talia de
172 cm) prin diete excesive şi exerciţii fizice lungi şi
intense, a fost împărăteasa Austriei, Elizabeta de
Bavaria, cunoscută şi sub numele de Sisi sau Sissy. În
ultima parte a vieţii ea a trăit sub impresia acumulării a
multor experienţe de doliu după morţi premature şi în
împrejurări tragice în familia imperială
[modifică] Factori sociali şi culturali
Studii socio-culturale au pus în lumină rolul factorilor
culturali în apariţia anorexiei nervoase ca "alegere de
simptom" (vezi M Stone). Exemple de factori culturali:
1. promovarea slăbirii ca formă ideală feminină în
rândul naţiunilor vestice industrializate, mai ales
prin mass media. Un studiu epidemiologic recent
efectuat pe 989,871 de locuitori ai Suediei a
indicat că
sexul,
originea etnică
statutul socio- economic
au avut influenţe considerabile asupra riscului de a se
îmbolnăvi de anorexia nervoasă - cei având părinţi ne-
europeni fiind cel mai puţin afectaţi de această boală,
iar cei provenind din familii "albe", înstărite, având
riscul cel mai ridicat. [16]
profesii
Un studiu clasic al lui Garner şi Garfinkel a demonstrat
că persoanele având profesii unde se exercită o
deosebită presiune socială în direcţia păstrării unei
greutăţi corporale scăzute (ca de pildă, manechinele
sau top-models, gimnastele şi balerinele, unii interpreţi
din lumea filmului şi a spectacolului) sunt cele mai în
risc de a suferi de anorexie nervoasă în cursul carierei
lor.[17] iar cercetări ulterioare au sugerat că persoanele
având anorexie au avut mai mult contact cu surse
culturale care promovează reducerea greutăţii
corporale. [18]
Elizabeta de Bavaria, sau "Sissi"
În 1983 lumea spectacolului din Vest a fost
impresionată de decesul prin stop cardiac al căntăreţei
Karen Carpenter ca urmare a unei recurenţe a
anorexiei. Cu manifestări de anorexie nervoasă se
spune că au trebuit să se măsoare şi fiica lui Sigmund
Freud, Anna Freud (în tinereţea ei), devenită mai apoi
renumită psihanalistă), poeta Anne Sexton, gimnasta
Christy Henrich, actriţa Christina Ricci ş.a.
Deşi anorexia nervoasă este de obicei asociată cu
culturile occidentale, se crede că expunerea la media
din Vest a contribuit la creşterea cazurilor de boală şi în
ţări ne-vestice. Totuşi s-a constatat că în alte culturi nu
există aceeaşi "fobie de îngrăşare " ca în Vest, ci mai
degrabă o scădere a poftei de mâncare însoţind
celelalte semne ale tulburării. [19] În ţări şi colectivităţi
unde există frecvent foamete şi subnutriţie sau mari
lipsuri de alimente anorexia ar fi o alegere absurdă ca
mijloc de exprimare a unui conflict psihologic (vezi M
Stone). Profesorul Lambo din Nigeria susţinea la
Congresul Mondial Psihiatric din Danemarca din 1986
ca în ţara lui nu ar exista cazuri de anorexie nervoasă.
tradiţii religioase - culturale de post şi ascetism-la
femei în societăţi creştine:
[modifică] Tratament
Cura de creştere in greutate: Prima linie de
tratament pentru anorexia nervoasă se
concentrează pe imediata creştere în greutate -
mai ales în cazurile care necesită spitalizare. În
cazuri deosebit de grave, se pot aplica ordine de
spitalizări forţate acolo unde legislaţia o permite.
În majoritatea cazurilor persoanele bolnave sunt
tratate ambulator, de către medici, psihiatri,
psihologi clinici şi alte profesii din domeniul
sănătăţii mentale.
Psihoterapia individuală. Un studiu de revistă
clinică a sugerat că psihoterapia este o formă
efectivă, care poate duce la restaurarea greutăţii,
reapariţia menstruaţiei la paciente, şi o ameliorare
a funcţiei psihologice şi sociale, în comparaţie cu
eşantioane care au primit numai programe
educaţionale sau simplu suport.[29]
o psihoterapia psihodinamică (de orientare
psihoanalitică) - promovată mai ales de Hilde
Bruch (1973)
o psihoterapia comportamentală:
tehnici de reinforcement pozitiv (Agras et
al 1974) - în condiţii de spital: gratificarea
pacientului cu un anumit privilegiu
(ex.vizionarea unui program de
televiziune, permiterea întâlnirii cu un
prieten etc) în cazul unui anumit câştig în
greutate într-o anumită perioadă de timp.
psihoterapia comportamentală - cognitivă
- (K Halmi 1985, Garner & Bemis 1985).
Totuşi articolul de revistă menţionează
faptul că există numai un număr prea mic
de experimente controlate randomizate
pentru a susţine această recomandare, şi
nici o formă specifică de psihoterapie nu
prezintă un avantaj de ansamblu în
comparaţie cu celelalte.
Terapia de familie a fost găsită de asemenea ca un
tratament efectiv pentru adolescente cu
anorexie.[30] şi mai ales o metodă pusă la punct la
Spitalul Maudsley - larg folosită şi cu rezultate
pozitive de ameliorare clinică în timp.[31] În
anorexie sunt deseori evidente lupte de putere
între fiică şi mamă, temeri de asumare a rolului
adult de soţie şi mamă, (îngrăşarea devenind în
ochii pacientei o echivalenţă a gravidităţii).
Tratamente medicamentoase, ca SSRI şi alte
medicamente antidepresante, nu au fost găsite in
general eficiente pentru anorexia nervoasă. [32] ori
pentru prevenirea relapse-ului [33] Totuşi s-a
menţionat rezerva ca nu există suficiente cercetări
adecvate în acest domeniu.
Medicamente antidepresive sunt prescrise de obicei în
anorexie, aceasta pentru cura depresiei şi anxietăţii
coexistente. Suplimentarea cu Zinc 14 mg/zi este
recomandată ca tratament de rutină în anorexia
nervoasă, aceasta după ce un studiu a arătat dublarea
greutăţii corpului după începerea tratamentului cu zinc.
Mecanismul de acţiune presupus în acest caz ar fi
creşterea eficienţei neurotransmisiunii în diverse părţi
ale creierului, inclusiv în amigdală. După un aport
adecvat de zinc apare o creştere a poftei de
mâncare.[34]
Tratamente de grup. Există de asemenea terapii de
grup în cadrul unor asociaţii non-profit şi a unor
comunităţi, care oferă suport şi îndrumare
persoanelor suferind de anorexie şi aparţinătorilor
sau apropiaţilor lor.
SUBSTANTA RETICULATA
Este o retea de neuroni si fibre care se intinde de la
maduva spinarii pana la diencefal si scoarta.A fost
descoperita in19111deKajal.In1954i-au fost descrisi 98
de nuclei impartiti in5categorii:nuclei care comunica
excesiv cu cerebelul,nuclei mediali,laterali,rafeului si
nuc lui Nanta.Un axon poate intra in contact cu27de
neuroni.Aceasta proprietate face ca sub retic sa aiba
un rol fundamental in activarea scoartei.Neuronii sunt
dispusi sub forma de retea chiar si in afara nucleilor
sai.cea mai mare aglomerare de retele e in jurul axei
centrale si in zonele laterale la nivelul
mezencefalului.Axonii formatiunii ajung la
maduva,trunchi,cerebel.talamus si scoarta.SITEMUL
RETICULAT ACTIVATOR ASCENDENT(SRAA)/SISTEMUL
RETICULAT INHIBATOR ASCENDT( SRIA)
SRAA se intinde dela trc cerebral pana la scoarta si are
rolul de a stimula cortexul in mod difuz.vb
dsp2faze=tonica(mentine starea deveghe)si
fazica(trezeste scoarta).ImPortanta:da raspunsuri de tip
atentie accentuata,pot aparea reactii de soc brusc sau
repulsie la stimul si disfunctie(insensul scaderii
activitatii SRAA)duce la somnolenta.
SRIA inducestare de somn..Ameble au rol in controlul
tonusului muscular prin control exercitat asupra
motoneuronului medular.Substa ret are rol in reglare a
vigilentei corticale,perceptiei si rafineaza perceptia
spatio-temporala,are rol in empresiile emotioanle,in
homeostazie mentinerea normalitatii ritmurilor
biologice si in starea de somn,controleaza muschii
scheletici,reajusteaza pozitia corporala si
locomotia.influe indemanarea,gesturile,expresiile
faciale,masticatia,respiratia,circulatia sanguina,sist
neuroendocrin.
PATOLOGIA RETICULATA
Sindromul de logoree si hiperchinezie apare la pacientii
cu atingeri corticale.Se caracterizeaza prin simt critic
ascutit,exagerare atentiei a miscarilor,somn putin(2-
3hla24),prezinta rationament normal sau deteriorat in
fuctie de localizarea si intinderea leziunii.Mutismul
achinetic=lipsa de raspuns la
intrebari,imobilitateacapului si corpului,ochii
deschisi,lipsa raspunsurilor emotional si motor fara
paralizie,prezenta reflexuui de orientare.
NERVII
1olfactiv-mediatorul modalitatii olfactive,singura cale
senzoriala care nu face sinapsa precorticala in
talamus.este un nerv visceral aferent alcatuit din axonii
nemielinizati ai neuornilor bipolari din mucoasa
nazala(epiteliu olfactiv).IIoptic-nerv somatic aferent
care mediaza vederea si reflexele pupilare la lumina.un
nerv optic sectionat nu se reface=orbire.IIIoculomotor-
nerv somatic visceral care misca globul ocular strange
pleaopele,acomodeaza globul pt vedere optima.iese din
trcunchiul cerebral prin santul interpeduncular al
mezecefalului.patologie:paralizia
oculomotorie,atarnarea ploeapeu,pupila
dilatata,fixa.IVtrohlear-nerv somaticcare inerveaza
muschiul oblic superior.iese contralateral din stanga pt
ochiul drept siinvers,din partea dorsala a
mezencefalului.patologie;rigitate a miscarilor
oculare,diplopie(vedere dubla)verticala.Vtrigemen-nerv
special visceral eferent(ises din punte si inerveaza
muschii masticatiei)si somaticaferent general(la nivelul
fetei,mucoaselor cavitatii bucale si nazale,sinusului
frontal si structurile profunde ale
capului).patologie:hemianestezie faciala si a mucoasei
cavitatii nazale si bucale,pierderea reflexului
corneean,paralizia muschilor masticatori,devierea falcii
pe partea afectata,nevralgie trigeminala.VI abducens-
nerv somatic eferent general care inerveaza muschiul
drept lateral al ochiului.porneste din nucleul abducens
aflat in partea posterioara a
puntii.patologie:hemipareza abducens,strabism
convergent,diplopie orizontala.VIIfacial-nerv somatic
aferent general(inerveaza suprafata posterioara externa
a urechii),visceral aferent general(peretii
faringelui),visceral aferent special(mugurii gustativi din
partea anterioara a limbii),visceral eferent
general(glandele lacrimale) si visceral eferent
special(muschii expresiilor faciale).patologie:paralizie
faciala,pierderea reflexului corneean,pierderea functiei
lacrimale,uscaciunea gurii,pierderea gustului.VIII
vestibulocohlear-nerv somatic aferent special cu doua
subdiviziuni functionale:un nerv vestibular(mentinerea
echilibrului si balansului)si unul cohlear(mediaza
auzul).iese din partea dorsala a
puntii.patologie:vestibularul-
dezechilibru,ameteala,miscarea involuntara a
ochilor;cohlearul-surzenie.IXglosofaringean-nerv
somatic aferent general(inerveaza o parte a urechii
externe),visceral aferent general(mucoasa cavitatii
bucale),visceral aferent special(inerveaza mugurii
gustativi din1/3posterioara a limbii),visceral eferent
special(ridicarea faringelui in timpul deglutitie),visceral
eferent general(inerveaza glanda parotida care elimina
saliva).patologie:disfagie,pierderea gustului in partea
posterioara,anestzie.X vag-nerv somatic aferent
general(urechea externa si membrana
timpanului),visceral aferent
general(faringe,laringe,esofag,torace),visceral aferent
special(muguri gustativi din regiunea
epiglotica),visceral eferent special(muschii
faringelui,esofagului),visceral eferent general(interiorul
gatului,toracelui si
stomacului)patologie:disfonie(cauzata de paralizie a
faringelui si laringelui),pierderea reflexului de tuse.XI
Accesoriu-nerv visceral eferent special(mediaza
miscarile capului si umerilor).patologie:paralizia
muschiului sternocleidomastoidian(dificultate la
intoarcerea capului pe partea opusa),paralizia
muschiului trapezoid(lasarea umerilor).XII hipoglos-nerv
somatic eferent general:mediaza miscarea limbii prin
inervarea muschilor interni si externi ai
acesteia.patologie:hemipareza limbii
TIPURI DE NERVI
Aferenti:general somatic aferent=nerv care mediaza
sensibilitatea cutanata(de durere,de atingere si
temp),special somatic(mediaza sensibilitatile speciale-
vaz,auz,miros,gust),special visceral aferent medaza
sensibilitatile chimice(gust,miros),general visceral
aferent)mediaza sens interoceptive(foame,sete,durere
organica)
Eferenti:general somatic eferent-inerveaza muschii
scheletici.special visceral eferent-inerveaza muschii
derivati din arcul faringean,general visceral
eferentinerveaza muschii netezi sau glandele