CUPRINS
Strategia de Dezvoltare Regionala 2007-2013
Introducere...............................................................................................................................3
Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013...............................................3
Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune..................................................................... 4
Cadrul formularii Strategiei de Dezvoltare Regionala 2007-2013: Implicarea partenerilor
institutionali si socio-economici ...............................................................................................5
Descrierea situatiei actuale......................................................................................................7
1. Caracteristici geo-demografice……………………………….............……..………….....……7
2. Trasaturi cheie ale economiei regionale ………………...........………….….………....…......7
Analiza SWOT ……………………..........………………..…………………..……………….......24
Strategia si Prioritatile de Dezvoltare Regionale ……………………....................……..……36
Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Regionala …………………..............……....……….…..36
Prioritatile de Dezvoltare Regionala………………………………...........……....….…...….…..38
Descrierea Domeniilor de Interventie Prevazute ……….....………….....…..............…..........40
Coerenta cu politicile si reglementarile europene..................................................................76
Structura parteneriala pentru Elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala…..……………78
Anexa – Analiza socio-economica a regiunii SV Oltenia…………………………………..83
Capitolul I: Descriere introductiva a regiunii .........................................................................84
Capitolul II: Contextul economic............................................................................................90
Capitolul III: Infrastructura....................................................................................................141
Capitolul IV: Infrastructura de afaceri. Infrastructura de cercetare......................................162
Capitolul V: Resursele umane si piata muncii.....................................................................165
Capitolul VI: Conditiile de mediu..........................................................................................200
Capitolul VII: Zone si activitati rurale...................................................................................226
Capitolul VIII: Turismul.........................................................................................................235
Capitolul IX: Disparitati infraregionale..................................................................................250
Capitolul X: Oportunitati egale.............................................................................................261
Capitolul XI: Servicii sociale.................................................................................. ..............269
Strategia de Dezvoltare Regionala
2007-2013
2
Introducere
In perioada februarie 2005 – mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru
Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013, au
avut loc grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei regionale
socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea prioritatilor
regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale de dezvoltare
pentru perioada 2007-2013.
Prioritatile regionale au fost stabilite in stransa corelare cu cele din cadrul politicii
nationale de dezvoltare, orientata spre atingerea obiectivului de coeziune economica
si sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE.
Incepand cu 2007, Romania va beneficia de acces la fondurile care finanteaza
Politica de Coeziune, Politica Agricola si Politica Comuna de Pescuit.
Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013
Intregul teritoriu al Romaniei, prin urmare si regiunea Oltenia, va fi eligibila sub doua
obiective in cadrul Politicii de Coeziune:
§ Obiectivul „Convergenta”
§ Obiectivul „Cooperarare teritoriala Europeana”.
§ Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Convergenta”
Asistenta financiara structurala va fi acordata pe baza unui cadru multianual de
planificare strategica, in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste
principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta
(CNSR) si a programelor operationale.
La baza CNSR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a fost
conceput ca instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid
decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.
CNSR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul
National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice
Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale
UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008.
Programele Operationale reprezinta instrumentele de management pentru
implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR:
1. Programul Operational Sectorial de Transport
2. Programul Operational Sectorial de Mediu
3. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
5. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative
6. Programul Operational Sectorial pentru Asistenta Tehnica
7. Programul Operational Regional (complementar Programelor Sectoriale).
§ Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Cooperare Teritoriala Europeana”
sub 3 componente:
1. Cooperare transfrontaliera
• dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea infrastructurii de
transport, a retelelor si serviciilor de informare si comunicare, realizarea
interconexiunii sistemelor energetice, de apa si reciclarea deseurilor);
3
• intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a
sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei (dezvoltarea cooperarii
in domeniile IMM, turism si comertul de granita, promovarea integrarii pietelor
locale ale fortei de munca);
• realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe
ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a infrastructurii din
domeniile sanatate, cultura si educatie);
• solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor
de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunii solului,
realizarea unor sisteme de avertizare si control a riscurilor naturale si
tehnologice).
Granita Romania-Bulgaria va deveni granita interna a UE, odata cu aderarea celor
doua state, in 2007.
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile
judetele Dolj, Mehedinti si Olt.
2. Cooperare transnationala
In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va face
parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum Austria,
Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si Slovacia.
Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt:
managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea Neagra),
prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.
3. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din
Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in trei
state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.
Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la:
• incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea
urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat;
• efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.
§ Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune
Masurile privind dezvoltarea rurala sunt prevazute in cadrul Planului National
Strategic de Dezvoltare Rurala, care urmeaza sa fie implementat prin Programul
National de Dezvoltare Rurala, acesta din urma finantat din Fondul European pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Politicii Agricole Comune.
4
Cadrul formularii Strategiei de Dezvoltare Regionala 2007-2013: Implicarea
partenerilor institutionali si socio-economici
Importanta realizarii PDR 2007-2013
Hotararea de Guvern 1115/2004 reglementeaza cadrul partenerial prin care Agentiile
pentru Dezvoltare Regionala, institutiile si organismele publice si private stabilesc
obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, stipuland, printre altele, si faptul
ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala asigura presedintia si secretariatul
Comitetului regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala (CRP).
Realizarea PDR 2004-2006 a constituit premiza crearii unui parteneriat real intre
diferitii actori implicati in dezvoltarea regionala. A fost de asemenea ultimul PDR
elaborat inainte de aderarea Romaniei la UE, fiind un exercitiu pentru realizarea
documentelor de programare viitoare.
Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 se
creeaza cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi
finantate in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum si alte
institutii, manifesta interes fata de continutul PDR, acesta constituind punctul de
plecare in elaborarea altor documente de programare sectoriale si subsectoriale
regionale:
ü Planul Regional de Actiune pentru Mediu
ü Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor
ü Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic
ü Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Comitetul regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) este o
structura cu caracter permanent care isi desfasoara activitatea prin intalniri in plen si
grupuri de lucru tematice/sectoriale organizate la nivel regional .
In cadrul grupurilor de lucru, partenerii institutionali si socio-economici din Oltenia s-
au reunit in vederea definirii prioritatilor regionale printr-o abordare de jos in sus, prin
dezbateri privind diferite aspecte tematice legate de domeniile de importanta majora
pentru dezvoltarea regiunii.
Parteneriatul este format din reprezentanti ai autoritatilor publice locale, ai serviciilor
descentralizate ale institutiilor publice centrale, institutiilor de invatamant superior si
institutelor de cercetare, ai directiilor de statistica, precum si ai partenerilor
economici si sociali.
Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile
comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale
prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Instrumentelor
Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza dezvoltarea rurala si pescuitul.
5
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-
2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si
celelalte regiuni ale tarii in scopul crestreii nivelului de trai al cetatenilor.
Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:
1) Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de
lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale
2) Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin
imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului
turistic
3) Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii si calificarea resurselor umane
Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt
stabilite urmatoarele prioritati:
1. sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat
2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale
3 dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii
cultural-istorice
4. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si
imbunatatirea serviciilor sociale
5. dezvoltarea zonelor rurale si montane
6. protectia si imbunatatirea calitatii mediului.
6
Descrierea situatiei actuale
1. Caracteristici geo-demografice
Regiunea Oltenia, cu o suprafata de 29.212 km2, este situata in partea de Sud Vest a
Romaniei, cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj, si coincide in mare
cu vechea regiune istorica Oltenia.
Muntii Carpati si Dunarea formeaza in nordul respectiv in sudul regiunii granitele naturale
ale Olteniei. Dunarea reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste granita cu
Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Oltenia se invecineaza si cu regiunile Sud
Muntenia, Centru si Vest.
Relieful are o distributie relativ echilibrata, cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri.
In zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona sub-
carpatica), predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este una din cele
mai fertile din Europa Centrala.
Reteaua hidrologica, alcatuita in principal din Fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu, confera
regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei
hidroelectrice).
Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura, granit si
alte roci ornamentale), minerale feroase si neferoase. Reteaua de localitati cuprinde 40
de orase, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzand 2066 de sate. Cele
mai importante orase sunt Craiova (300.843 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.980
locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.941 locuitori), Targu-Jiu (96.320 locuitori) si
Slatina (81.342 locuitori).
Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2.317.636 locuitori (10,7% din
populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km2
fata de 91,2 locuitori/km2). Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban
fata de 52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in
mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt
(59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), multe nu
au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.
2. Trasaturi cheie ale economiei regionale
2.1 Industria
Principale subsectoare industriale preponderente in regiune sunt: industria extractiva,
industria prelucratoare si industria de energie electrica si termica, gaze si apa.
Industria extractiva oferea in 2004 locuri de munca pentru 7,52% din populatia ocupata
in industrie. Pe masura diminuarii activitatii economice in acest sector, industria
extractiva a pierdut locuri de munca, reducandu-se de la 21% in 1995, vizibil in special in
judetele Gorj si Mehedinti.
Industria prelucratoare este cea mai dinamica din punct de vedere al ocuparii fortei de
munca, oferind in 2004 85,5% din totalul ocupat in industrie. Pe un trend ascendent din
1995 (68%), industria prelucatoare va continua evolutia ascendenta, fiind cel mai
competitiv sector industrial.
Regiunea Sud-Vest Oltenia prezinta o buna specializare in industria alimentara (Dolj),
textila (Dolj si Valcea), metalurgica (Olt), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului
(Mehedinti), fabricarea substantelor si produselor chimice (Mehedinti si Valcea),
automobilistica (Dolj), constructii navale (Mehedinti).
Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura
strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea
acesteia (71.57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici in 2001).
Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Oltenia in acest sector,
cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv important
al economiei regionale.
2. 2. Sectorul serviciilor
Din punctul de vedere al numarului de unitati locale active care presteaza diferite tipuri
de servicii, ponderea majora fata de numarul total de unitati in regiune era detinuta in
2004 de comert (58,8%), urmata de tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii
prestate in principal intreprinderilor (8,51%). Aceasta repartizare este asemanatoare celei
nationale, dar inversa celei comunitare, unde sectorul serviciilor financiare si de afaceri
este net superior. Evolutia ambelor categorii este fluctuanta de la an la an.
Intreprinderi si Infrastructura de Afaceri
In Oltenia distributia intreprinderilor in functie de marime este urmatoarea: 89.3% in clasa
de marime 0-9 angajati, aprox. 8% in clasa de marime 10-49, 2% in clasa de marime 50-
249, sub 1% in clasa de marime peste 250 angajati. In orice caz, in termenii contributiei
la crearea de noi locuri de munca, intreprinderile micro, mici si medii insumeaza doar
55,2% din total, in timp ce intreprinderile mari angajeaza 44,8% din totalul fortei de
munca. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a
intreprinderilor mari cu rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectorul
industriei prelucratoare si sectorul energetic.
Astfel, in judetul Dolj existau in anul 2004 53 de intreprinderi mari, reprezentand 25.7%
din unitatile mari ale regiunii; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe
primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea
energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romania SA),
productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare,
generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA), productia
generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv
Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie
din judet :, Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romania SA (Germania,
Marea Britanie).
In judetul Gorj existau in 2004 52 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria
prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Gorj in regiunea Sud-Vest a fost de
8
25,2%; o mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate
produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a
Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul
Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din
cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA).
In judetul Mehedinti existau in 2004 26 de intreprinderi mari, dintre care jumatate activau
in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Mehedinti in regiunea Sud-
Vest a fost de 12.6%; mare parte din cele mai importante produse industriale se
regasesc in domeniul de activitate al principalelor intreprinderi ale judetului : fabricarea
de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA),
vagoane pentru transportat marfuri (Meva SA), constructii navale (Severnav SA,
Santierul Orsova SA), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Celrom SA), furnire
estetice (Delignit Romania SA).
Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Meva SA, Santierul
Naval Orsova (Olanda, 20,81%), Cildro SA, Lamdro SA (Germania).
In judetul Olt exista in 2004 un numar de 34 de intreprinderi mari, dintre care 23 activau
in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Olt in regiunea Sud-Vest a
fost de 16,5%. Similar cu situatia intalnita in celelalte judete ale regiunii, se observa ca o
mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc in domeniul de
activitate al intrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia
de piese si accesorii pentru autovehicule: Pirelli (Italia), (Altur SA), fabricarea de produse
din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri
izolate din aluminiu (Alprom SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane
(Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA). De asemenea, se
observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda),
Altur SA, Artrom SA (Germania), Spar SRL (Franta).
In judetul Valcea exista in 2004 un numar de 41 de intreprinderi mari, dintre care 17
activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiunea
Sud-Vest a fost de 19.9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se
regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de
baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora),
fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda
caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind
SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea
SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA
(Franta), Magnetto Wheels Romania SA.
In 2004, numarul intreprinderilor active a crescut cu 8% fata de 2003. Aceasta crestere s-
a inregistrat dupa perioada 1997-2002 in care numarul total al intreprinderilor a scazut cu
11%. Totusi, in anul 2004, Oltenia a inregistrat cel mai scazut numar de IMM-uri in
Romania: 7,7% din numarul total al IMM-urilor. Din 1997 numarul de intreprinderi la 1000
locuitori a scazut continuu, de la 20,19 in 1997 la 13,43 in 2004 – media nationala fiind
de 18,65.
9
Fig.1. Numarul de IMM-uri pe clase de marime (1998- 2004)
27814
2004 2481
648
206
25153
2485
2003 618
209
23367
2198
2002
598
212
23675
2001 2213
557
214
24042
2040
2000
562
219
25873
1944
1999
605
253
27164
1827
1998 582
259
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005
Intre 2001-2004, numarul total al angajatilor s-a redus cu peste 17.518 persoane.
Remarcabil, numarul angajatilor in intreprinderile micro, mici si mijlocii a crescut cu 9%
intre 2001 si 2004; in aceeasi perioada, numarul angajatilor in intreprinderile mari a
scazut cu peste 13%, ceea ce arata ca sectorul IMM absoarbe in prezent o parte din
persoanele disponibilizate, ca o consecinta a procesului de restructurare industriala.
Cifra de afaceri a intreprinderilor a avut in anul 2004 urmatoarea distributie sectoriala:
34,1% sectorul prelucrator, 31,2% comert, 14,27% energie, gaz si apa, aceste trei
sectoare insumand aprox. 80% din total. Investitiile brute continua sa fie dominate de
sectorul energetic, gaz si apa (49,3%), urmat de sectorul prelucrator (17,65%) si de
industria extractiva (10,6%).
Oltenia a atras pana acum investitii straine in valoare considerabil mai scazuta decat
media nationala, care s-au concentrat intr-un numar mic de operatiuni mari. Intre 1991 si
2004, Oltenia a tras doar 2,6% din totalul investitiilor straine.
Judetul Olt se plaseaza pe locul 20 in ierarhia judetelor, in functie de capitalul social total
in echivalent valuta, realizat de ONRC.
Gorj este judetul cu nivelul cel mai scazut al investitiilor straine din Romania, ceea ce se
poate explica printr-un mediu nefavorabil atat in termini fizici (prezenta masiva a minelor
active sau dezafectate) cat si in termenii fortei de munca cu experienta in activitati mono-
industriale. In orice caz, nici Mehedinti si Valcea nu se pozitioneaza in topul preferintelor
investitorilor in clasificarea pe judete a investitiilor straine, ocupand locurile 32, respectiv
26.
In ciuda celor mentionate mai sus, economia Olteniei s-a dovedit competitiva intr-un
numar de sectoare, in special industria usoara – unde exportul de textile si articole de
10
imbracaminte a crescut de patru ori din 1996 – si metalurgie unde exporturile au fost mai
mult decat duble (Aluminiu).
Regiunea sufera datorita insuficientei dezvoltarii retelei de asociatii profesionale din
regiune; serviciile de consultanta sunt inca slabe, infrastructura de afaceri este intr-un
stadiu primar de dezvoltare.
In privinta eficientizarii activitatilor economice, autoritatile locale au inventariat activele
industriale si de afaceri pentru a stimula localizarea agentilor economici in afara zonelor
urbane si unde impactul fluxului de trafic poate fi fructificat, de exemplu in vecinatatea
drumurilor Europene.
In regiunea exista in prezent doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj
(Craiova), in judetul Gorj (Sadu), un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5
incubatoare de afaceri.
Agricultura si Economia Rurala
Din punctul de vedere al sectorului agriculturii, regiunea Oltenia este caracterizata printr-
un potential agricol considerabil.
Productivitatea agriculturii este insa scazuta, fiind influentata de o serie de factori:
- Slaba tehnologizare a sectorului, cauzata de lipsa investitiilor, accesul dificil la credite
si salariile mici de subzistenta; la randul lor, acestea sunt determinate de structura
terenului agricol, cu un grad ridicat de fragmentare ceea ce a condus la mecanizarea
scazuta a activitatilor agricole si de rezistenta la asociere a fermierilor, reminiscenta celor
cinci decenii de agricultura colectiva.
- Saracia populatiei rurale reprezinta un obstacol serios pentru investitii; migrarea din
zonele urbane catre cele rurale este un fenomen recent, determinat de declinul
activitatilor industriale, din 1992 populatia angajata in agricultura crescand cu peste 8%,
un procent mai ridicat decat cel la nivel national. Populatia rurala reprezenta, in anul
2004, peste 52,8% din populatia totala (comparativ cu media UE de 17,5% si media in
Romania de 45,1%).
Toti factorii mentionati anterior afecteaza serios economia regionala in general, si in
primul rand mediul rural, avand in vedere relevanta acestui sector pentru regiune, peste
42% din populatia ocupata civila lucrand in agricultura, dar avand in anul 2003 o
contributie de 14.37% la formarea PIB regional.
O discrepanta considerabila intre zonele urbane si rurale se regaseste in educatie.
Disparitatile urban-rural sunt de asemenea evidente in alte sectoare: transport,
infrastructura de mediu, sanatate si alte servicii sociale sunt slab dezvoltate in
comunitatile rurale.
Infrastructura specifica, care ar putea sa contribuie la cresterea performantelor
economice ale sectorului agricol in Oltenia, este identificata astfel:
- Infrastructura pentru depozitarea/distributia produselor proaspete (piata agro-
alimentara en gros)
- Facilitati sporite pentru transport comercial (cum ar fi containere de cereale
transportate pe Dunare)
- Facilitati noi/moderne si echipamente pentru procesarea alimentara.
11
2.5. Turismul
Potentialul turistic al Olteniei este bogat, relieful si resursele naturale constituind premise
favorabile practicarii diferitelor forme de turism: balneoclimateric, rural, „aventura
montana” (alpinism, speologie).
Regiunea se afla pe locul 2 in Romania, dupa Moldova, din punctul de vedere al
numarului de manastiri si lacase de cult.
Desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare
functionale si locul 2 pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele
din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si
zone rurale – sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul
de exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost
functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara
mediei nationale.
In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul "turism social",
care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de
la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este subventionata
pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism
este prin definitie caracterizat prin cheltuieli reduse.
2.6. Produsul intern brut
Regiunea Oltenia se confrunta cu dificultati structurale pentru a face fata economiei de
piata. Pe de o parte, in perioada 1995-2000 s-a inregistrat o intoarcere masiva in
agricultura, muncitorii disponibilizati din industrie si minerit practicand agricultura de
subzistenta.
Pe de alta parte, dependenta economiei de orasele mono-industriale care au suferit crize
industriale severe, capacitatea redusa de atragere a investitiilor straine directe si
dezvoltarea intarziata a sectoarelor IMM si de servicii, au contribuit la adancirea
discrepantelor dintre Oltenia si regiunile traditional mai dezvoltate din Romania: in multe
sectoare, Oltenia, alaturi de Moldova, este una dintre regiunile cu cei mai slabi indicatori
ai performantelor socio-economice.
Potrivit datelor furnizate de Eurostat, PIB-ul per capita la nivelul regiunii (PPS1)
reprezenta 25,5% din media UE-25 in 2003, Oltenia aflandu-se pe locul 6 intre regiunile
Romaniei. Cea mai mare disparitate inter-regionala se inregistreaza fata de regiunea
Bucuresti-Ilfov, in timp ce regiunea Sud are o situatie asemanatoare, urmata la mica
distanta, de regiunea Nord-Est.
In timp ce regiunile romanesti cu evolutie a PIB ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si
Nord-Vest) isi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile sarace, printre
care si Sud-Vest Oltenia isi adancesc aceste disparitati. Acelasi comentariu este valabil
si la nivel national inter-regional, care inregistreaza deja o crestere a disparitatilor intre
diferitele regiuni de dezvoltare, cu perspective de adancire in viitor, ca urmare a
1
PIB per capita (PPS) 2003 (UE 25=100).
12
concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe in regiunile cu potential de
crestere.
Fig. 2. Produsul intern brut in UE 25, Romania si Bulgaria in anul 2003.
Sursa: Eurostat 2006
13
Contributia pe sectoare la formarea PIB regional este urmatoarea: agricultura
inregistreaza 14,37% din PIB, sectorul industriei peste 28%, constructiile 6,1%,
transporturile 8,6%.
In 2003, PIB-ul regional reprezenta 9% din totalul national, plasand Oltenia pe ultimul loc
in clasamentul inter-regional. Capacitatea productiva a regiunii s-a diminuat constant in
perioada 1998-2002, in contradictie cu evolutia nationala.
Tab. 1 Analiza comparativa inter-regionala 2004
PIB/capita
Regiuni de PIB 2003 2003
Dezvoltare Suprafata Populatie 2004 MLD lei lei Somaj 2004
1. Nord-Est 36850 15% 3738601 17,24% 246190,6 65759181 7,8
2. Sud – Est 35762 15% 2850318 13,15% 222638,3 77881324 6,9
3. Sud 34453 14% 3342042 15,42% 247760,3 73773515 7,4
4. Sud – Vest 29212 12% 2317636 10,70% 179313,8 76980402 7,5
5. Vest 32034 13% 1939514 8,95% 199827,1 102651906 5,8
6. Nord – Vest 34159 14% 2738461 12,63% 241107,8 87837972 4,2
7. Centru 34100 14% 2539160 11,71% 248107,6 97477837 7,8
8. Bucuresti 1821 1% 2207596 10,18% 389200,3 176389750 2,8
Romania 238391 100% 21673328 100% 1975648 90903123 6,3
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005
In 2003 s-a inregistrat insa o crestere a acestui indicator de 37% fata de 2002.
Fata de anul 1997, importanta agriculturii in compozitia PIB a scazut cu 11,5%; de
asemenea activitatile industriale au cunoscut o scadere fata de anii precedenti.
Se remarca insa o crestere sensibila, dar constanta, a contributiei sectorului
administratiei publice si apararii la formarea PIB (7,26% in 2003 fata de 3% in 1997).
2.7 Infrastructura de Transport
Regiunea SV Oltenia are o infrastructura de transport reletiv bine dezvoltata, teritoriul
regiunii fiind traversat de trei drumuri europene E70 (Timisoara- Orsova- Tr. Severin-
Filiasi- Craiova- Caracal- Rosiori- Alexandria- Bucuresti- Giurgiu), E79 (Oradea- Deva-
Tg. Jiu- Filiasi- Craiova- Calafat), E81 (Satu Mare- Cluj- Sebes- Sibiu- Rm Valcea-
Pitesti) si un drum european secundar E574 (Craiova- Slatina- Pitesti- Campulung-
Brasov- Bacau) si de trei din axele prioritare TEN-T: axa prioritara 7 rutiera ( fostul
coridor IV pan-european), axa prioritara 18 fluviull Dunarea (fostul coridor VII pan-
european), axa prioritara 22 (feroviara).
14
Fig. 3 Infrastructura regiunii SV Oltenia (drumuri europene si Aeroportul Craiova)
Drumuri Europene Porturi si aeroporturi in regiune
Oltenia are o retea totala de drumuri publice de 10.480 km (13,26 % din totalul national),
din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale), dintre care
1665 km modernizati si 8.437 km drumuri judetene si comunale (13,23 % din totalul
national), dintre care 1.700 km modernizati.
Exista zone intinse lipsite de sistem de transport, in special in sud si de-a lungul Dunarii,
precum si zone montane care raman relativ izolate.
In 2004 Oltenia dispunea de o retea de cai ferate de 990 km, reprezentand 9 % din
totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentand 51% in
lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,9% cat este media nationala) iar
liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,35% din totalul regiunii, comparativ cu 26,8%
media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica
din tara – 34 km/1000 km².
Zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de
la Calafat pana la Corabia -, cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele
Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa
pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti.
Un dezavantaj major il constituie faptul ca nu exista punte de trecere a frontierei pe
calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre
Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale intre regiune si tarile invecinate sunt
ingreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului Calafat-
Vidin (axa prioritara TEN-T 22).
Traficul pe cai navigabile este realizat in exclusivitate pe Dunare; de-a lungul celor 1.075
km ai Dunarii in Romania, cele 19 orase localizate pe malul romanesc sunt porturi
fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Corabia, Bechet,Calafat, Drobeta Turnu-
Severin si Orsova. Porturile regionale necesita investitii in vederea modernizarii pentru a
creste capacitatea de transport a bunurilor.
Aeroportul Craiova este singurul aeroport din regiune si ar putea constitui un real impuls
pentru dezvoltarea economica, dar necesita modernizari pentru a se mentine la
standardele de siguranta si parametrii tehnici internationali.
15
2.8 Infrastructura de Mediu
Infrastructura de mediu a Olteniei – in special reteaua de furnizare de apa potabila,
instalatiile de tratare si retelele de canalizare pentru apa uzata si managementul
deseurilor solide - este mai degraba slaba atat cantitativ cat si calitativ. In acest sens,
regiunea se plaseaza printre cele mai putin dezvoltare regiuni din Romania.
Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1.466 km (8,37% din lungimea retelei
de canalizare la nivel national - 17.514 km), regiunea Oltenia aflandu-se pe ultimul loc
din acest punct de vedere. Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar
de localitati cu retea de canalizare din tara. (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care
are 49 de localitati conectate la retea).
Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei ilustreaza o descrestere de-a
lungul ultimilor 10 ani în Oltenia cât si la nivel national. Proportia apei de uz casnic din
totalul apei distribuite a înregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade.
Doar 174 de localitati din regiune sunt prevazute cu instalatii de furnizare a apei potabile,
problema apei potabile afectand puternic zonele rurale.
Fig. 5 Situatia apei potabile distribuite. Comparatie intre regiuni
Lungimea
retelei de
apa potabila
(km)
Volumul
apei potabile
distribuita
consumatori
lor (m3)
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-
Ilfov
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005
Regia Autonoma de Apa Craiova beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA,
prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei
si a unui nou canal colector in Craiova. La Calafat, lucrarile de constructie la statia de
epurare a apei (Programul Phare 2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale
regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile
Olt, Jiu sau in Dunare.
Infrastructura de management al deseurilor este intr-un stadiu primar de dezvoltare.
Deseurile domestice generate in orase sunt in general depozitate fara tratament anterior,
deseurile din zonele rurale nefiind sistematic colectate. Procentajul deseurilor reciclate
sau re-utilizate este nesemnificativ. Pentru perioada 2003-2013 a fost elaborat Planul
Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) care are ca scop crearea cadrului necesar
pentru dezvoltarea si implementarea unui sitem integrat de gestionare a deseurilor,
eficient din punct de vedere economic si ecologic.
16
Cele mai mari cantitati de deseuri industriale sunt generate de judetele Valcea si
Mehedinti. O categorie speciala o reprezinta poluarile accidentale, provenind din
industria chimica (organica si anorganica), metalurgie si procese termice. Cantitati
considerabile sunt raportate a fi produse in judetele Dolj, Olt si Valcea. In Oltenia se afla
cea mai mare halda de steril (provenit din decantarea slamului – carbonat de calciu in
solutie) rezultat din activitatile de la UzineleSodice Govora, in suprafata de 168 ha,
precum si cel mai mare batal de rezidii organice periculoase, provenite de la Oltchim S.A.
Rm. Valcea in suprafata de 16 ha.
2.9 Probleme Cheie de Mediu
Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct de
vedere al mediului:
- Uzine pentru producerea energiei electrice si termice (Dolj, Gorj, Mehedinti)
- Mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti)
- Uzine chimice, de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea)
- Fabrici de aluminiu (Olt).
Suplimentar:
- Conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc. care sunt
subiect al spargerilor accidentale;
- Poluarea cu nitrati si nitriti (judetul Dolj)
- Exploatarea zacamantului de sare de la Ocnele Mari (judetul Valcea) prin
tehnologia extractiei in solutie continua cu precautie, in campurile de sonde III si IV
(campurlile I si II fiind inchise), saramura fiind necesara functionarii societatii
Oltchim Rm. Valcea S.A. si US Govora S.A. Exista riscul prabusirii terenurilor de
suprafata in cavernele subterane rezultate din dizolvarea sarii si expulzarea
saramurii in raul Olt, afectand calitatea apelor.
In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din fondul
arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania.
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale totalizeaza o
suprafata de aproape 8.500 ha.
Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia, insumand o
zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din suprafata totala a lacurilor
antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un rau natural-lunca cu o suprafata de
1867 ha. - peste 35% din suprafata totala a acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri
reprezinta motiv major de ingrijorare.
2.10 Planificarea si Reabilitarea Teritoriala
Regiunea detine 2.369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1.300 ha in judetul
Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in zonele urbane.
Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente apartinand
mostenirii culturale nationale – de exemplu Parcul Romanescu in Craiova, al treilea parc
natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu Jiu unde sunt expuse in aer liber
sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume). Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta
un domeniu de preocupare majora inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste
zone sunt localizate in cadrul asezarilor urbane.
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de 121.
Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului mostenirii
culturale este puternic degradata.
17
2.11 Resurse Umane si Piata Muncii
Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare al populatiei,
ocuparea fortei de munca devenind una din cele mai tensionate zone ale tranzitiei In
perioada 1992-2004, populatia ocupata a scazut continuu ca urmare a procesului de
restructurare economica. In unele judete Gorj si Valcea, reducerea a fost mai drastica in
principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul
restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). In Oltenia populatia ocupata a fost, in anul
2004, de 44,8% din populatia totala, femeile reprezentand 46% din totalul populatiei
ocupate.
In data de 31.12.2004 in Oltenia existau 68.694 someri inregistrati, reprezentand o rata a
somajului de 7,5%, valoare mai mare decat media la nivel national (6,3%). Judetele din
nord, Mehedinti (10,2%), Gorj (8%), Olt (7,7%), si Valcea (7,6%) au o rata a somajului
mai mare decat media regionala, in timp ce judetul Dolj (5,8%) inregistreaza o rata a
somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale.
Somajul ridicat in regiune reflecta existenta somajului pe termen lung, mai ales in randul
tinerilor si privind anumite grupuri defavorizate (cum ar fi romii, desi date specifice privind
somajul in randul populatiei Roma nu sunt disponibile).
Fig. 6. Evolutia somajului in judetele regiunii Oltenia (1993-2004)
Oltenia
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Vilcea
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Sursa: INS, Statistici Teritoriale, 2005
In 2004, din numarul total de someri 40,54% erau femei, comparativ cu 42,04% la nivel
national. Pe categorii de personal si nivel de instruire, cea mai mare parte a somajului
este inregistrata in randul persoanelor cu nivel de instruire primar, gimnazial, profesional.
Reducerea somajului dupa 2000 poate fi explicata prin amploarea muncii in economia
subterana, a plecarilor la munca in strainatate, a pensionarilor, dar si prin faptul ca multi
someri de lunga durata nu se mai inregistreaza la oficiile fortei de munca. Greutatea
diferita a acestor factori explica probabil majoritatea diferentelor intre judete. Potrivit
datelor furnizate de Eurostat, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, din totalul tinerilor sub
25 de ani, 21.2% erau someri in 2004.
18
2.12 Educatie
Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra
sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de
infrastructura insuficienta, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia
materiala slaba a populatiei. O prima consecinta a acestor situatii se reflecta in scaderea
continua a numarului populatiei scolare. Daca in anul scolar 1990/1991 populatia scolara
in Oltenia era de 519.128, in anul 2004/2005 populatia din invatamantul de toate gradele
era de 452.674, in scadere cu 12,8%. Populatia scolara reprezinta aproximativ 19,53 %
din totalul populatiei regiunii. In ceea ce priveste numarul celor cuprinsi intr-o forma de
invatamant, Regiunea SV Oltenia se situeaza pe penultimul loc, inaintea Regiunii Vest,
comparativ cu media nationala.
Infrastructura educationala preuniversitara cuprinde 471 gradinite, 796 scoli primare si
gimnaziale, 150 licee, 5 scoli pentru invatamantul profesional si de ucenici, 8 scoli de
invatamant postliceal.
Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic a fost in anul scolar 2004/2005, de 13,08
in invatamantul primar si gimnazial si de 12,31 in invatamantul liceal.
Scolile profesionale si institutiile de invatamant superior nu ofera facilitati si mijloace
moderne de instruire, desi au legaturi bune cu intreprinderile locale si prin urmare ar
exista potential de plasare a tinerilor absolventi.
Numarul de elevi inscrisi in invatamantul profesional si tehnic in perioada 2004-2005 a
fost de 27.957, dintre care aprox. 35% fete.
In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova –
Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu –
Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea,),
cu un numar total de 43.819 studenti in anul universitar 2004/2005. Universitatea Craiova
este a cincea mare universitate din tara, cu peste 25.000 studenti inscrisi.la 15 facultati si
2 colegii. Din 1996, numarul studentilor la aceasta universitate inregistreaza o tendinta
crescatoare, de la 16.000 studenti in 1996– cu o crestere de peste 36% in 7 ani. Aceasta
tendinta este semnificativa in special daca se ia in considerare distanta relativ mica intre
Bucuresti si Craiova/Slatina/Valcea, care ar fi putut determina un numar mare de studenti
sa se deplaseze in capitala.
2.13 Oportunitati Egale
In anul 2004 dintr-un total de 2.317.636 persoane, femeile din Oltenia reprezinta 50,9%,
adica 1.180.278 persoane. Dintre acestea, 52,8% traiesc in mediul rural. De remarcat ca
procentul de femei in varsta de peste 60 de ani in mediul rural este semnificativ mai
ridicat decat in mediul urban, unde procentul de femei tinere este mult mai mare.
Explicatia consta in faptul ca un numar mare de femei tinere migreaza dinspre mediul
rural inspre mediul urban, unde accesul la educatie si locuri de munca este considerabil
marit, eventualele practici discriminatorii fiind mult mai putin intalnite. Rata ocuparii in
randul femeilor este de 54,2%, cu 11,3% mai scazuta decat rata ocuparii in randul
barbatilor.
Din punctul de vedere al somajului, populatia feminina reprezinta 40,54% din totalul
somerilor la nivel regional.
19
2.14 Saracia si Excluderea Sociala
Sistemul de servicii sociale reprezinta componenta activa a sistemului de asistenta
sociala avand cel mai important rol in promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate
in dificultate. Ca produs al subdezvoltarii, saracia reprezinta pentru Romania principalul
obstacol in calea alinierii la standardele europene. Este nevoie, de asemenea, de
semnalat distributia teritoriala inegala a saraciei. In regiunea Nord-Est se inregistreaza
cea mai ridicata rata a saraciei, potrivit datelor disponibile (CAPSIS). Urmeaza regiunile
sudice (Sud-Est, Sud-Vest, Sud).
Tab. 2 Dinamica ratei saraciei pe regiuni
1995 2003 2004 2004 versus 2004 versus
1995 (%) 2003 (%)
Nord-Est 37,5 35,4 25,9 -30,9 -26,8
Sud-Est 26,3 29,2 23,9 -9,1 -18,1
Sud 27,6 29,9 19,8 -28,4 --33,8
Sud-Vest 28,5 32,1 22,7 -20,1 -29,2
Vest 17,9 18,1 11,5 -35,8 -36,6
Nord-Vest 22,2 17,7 14,8 -33,4 -16,5
Centru 23,9 20,3 17,0 -28,9 16,6
Bucuresti 10,2 8,1 6,1 -40,6 -25,2
Sursa: CAPSIS, 2005
Fig. 7 Dinamica ratei saraciei in Romania pe medii de rezidenta
%
60
50 46.3 47.8
42.3 43.0 44.7 42.4
40 37.6 38.0
30 29.2
25.9
20.2 20.6 22.2
20 18.8 17.6
15.2 13.8
12.5
10
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Rural Urban
Sursa: CAPSIS
Saracia si excluderea sociala sunt inter-conectate si exista un risc pentru anumite grupe
ale populatiei, in special persoanele in varsta cu venituri scazute, persoanele cu nevoi
speciale, mamele aflate in dificultate, copii abandonati.
Rromii sunt o minoritate etnica prezenta in regiune si reprezinta un grup vulnerabil.
Recensamantul din martie 2002 inregistra ca 535.140 de cetateni romani s-au
autoidentificat ca fiind rromi. O cercetare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii
Vietii in 1998 estimeaza numarul rromilor din Romania la 1.515.000, adica 6,9% din
populatie. Conform datelor preliminarii ale Recensamantului Populatiei 2002, in Oltenia
s-au declarat a fi de etnie rroma un numar de aproximativ 60 mii persoane.
Populatia rroma traieste in conditii de saracie extrema. Un raport al Bancii Mondiale
reflecte faptul ca in 2000 aproximativ 68,8% din populatia rroma traia cu mai putin de 4,3
20
USD/zi. O parte semnificativa a comunitatilor de rromi cumuleaza un spectru larg de
dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau
deloc, neparticiparea la educatia formala in trecut, numarul ridicat de copii, conditii de
viata scazute, experienta sczuta pe piata fortei de munca.
2.15 Servicii Sociale
Desi se considera ca inainte de 1989 organizarea serviciilor sociale era satisfacatoare in
Romania (fapt contestabil), declinul economic din ultimii zece ani a produs un efect
dublu: pe de o parte cresterea nevoilor sociale, pe de alta parte saracirea bugetelor
publice pentru a satisface asemenea nevoi in mod corespunzator. In 2003, intre regiunile
Romaniei, Oltenia a inregistrat cea mai scazuta valoare a contributiei la PIB regional din
servicii de asistenta sociala si sanatate.
In anul 2003 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul
loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat.
Dispensarele prezinta aceeasi situatie nesatisfacatoare, daca in 1990 erau 696
dispensare, in 2004 numarul acestora s-a micsorat la 34.
Ca numar de paturi in spitale raportat la 1000 de locuitori, regiunea se plaseaza pe locul
5 in Romania, iar ca numar de medici la 1000 de locuitori, de asemenea pe locul 5. Ca
numar de medici stomatologi insa, Oltenia se plaseaza pe ultimul loc. Cladirile spitalicesti
au o vechime intre 50-100 ani si chiar mai vechi, cele mai multe fara a dispune de
expertize seismice. In Regiunea Sud-Vest majoritatea cladirilor (94%) nu au autorizatie
de functionare, ceea ce afecteaza calitatea serviciilor oferite si siguranta pacientilor
spitalizati. Echipamentele care deservesc serviciile de sanatate sunt vechi si/sau au
durata de functionare depasita. Acest fapt, corelat cu infrastructura deteriorata, conduce
la lipsa de eficienta generalizata a sistemului. Lipsa acuta de echipamente la nivelul
fiecarei regiuni de dezvoltare se datoreaza si faptului ca spitalele sunt in administratia
consiliilor locale, care abia fac fata necesarului financiar pentru reabilitare sau reparatii
ale utilitatilor. Sistemul medical de urgenta opereaza prin intermediul spitalelor de
urgenta si departamentelor de urgenta de la nivelul fiecarui judet, in cadrul spitalelor
judetene, al serviciilor de ambulanta si al serviciilor de tip SMURD. Sistemul de
ambulanta se concentreaza cu precadere in zonele urbane cu timp mediu de raspuns de
15 minute, in zonele rurale timpul de raspuns variind in medie intre 30 si 45 de minute.
Oltenia se plaseaza in top in privinta mediei nationale a indicatorilor mortalitatii maternale
si datorita bolilor cardiovasculare (locul intai pe tara), numarul cazurilor de TBC, infectiilor
si bolilor parazitare. Numarul deceselor in randul copiilor la o varsta sub 1 an raportat la
1000 nascuti-vii depaseste media nationala in judetele Dolj si Mehedinti.
In 2004 sporul natural al populatiei in regiunea Oltenia a fost negativ (-4,2), cel mai
scazut la nivel national (aceeasi valoare s-a inregistrat si in regiunea Sud Muntenia).
Persoanele cu nevoi speciale au un grad redus al nivelului de integrare in societate, cu
putini operatori specializati implicati in furnizarea de informatii privind serviciile sociale.
Sectorul social in acest domeniu este sub-dezvoltat in regiune. Numarul cantinelor de
ajutor social reprezinta 8,4% din totalul pe tara, cu un procent de beneficiari serviti de
5,12% din totalul la nivel national.
2.16 Disparitati Infra-Regionale
In cadrul Olteniei exista o serie de disparitati infra-regionale, dar care nu au un caracter
pronuntat. Diferentele dintre judete sunt date de profilul geografic al acestora (trei judete
21
cu zone muntoase Mehedinti, Gorj si Valcea; doua judete cu zone de campie, Dolj si Olt),
de marimea teritoriului si de populatie. Rata somajului inregistreaza valori diferite la
nivelul judetelor: Dolj 5,8%, Gorj 8%, Mehedinti 10,2%, Valcea 7,6%, Olt 7,7%.
Din punct de vedere al localitatilor conectate la reteaua de apa potabila judetul Dolj se
plaseaza pe ultimul loc in Romania si, implicit, in Oltenia, cu numai 2,5% din numarul
total de localitati conectate la retea. O alta diferenta considerabila se regaseste in
infrastructura educatiei, intrucat educatia superioara se concentreaza in judetul Dolj, in
Centrul Universitar Craiova.
Analiza socio-economica identifica 10 tipuri de centre de polarizare in regiune: 1) centre
urbane cu influenta inter-regionala; 2) centre urbane cu influenta inter-judeteana 3)
centre urbane cu influenta inter-judeteana limitata; 4) municipalitati si orase cu influenta
judeteana si utilizare a fortei de munca calificata; 5) municipalitati si orase cu influenta
judeteana si utilizare a fortei de munca cu nivel doi de calificare; 6) orase cu influenta
locala si utilizare a fortei de munca calificata; 7) orase cu influenta locala si utilizare a
fortei de munca cu nivel doi de calificare; 8) localitati rurale angajand forta de munca
calificata 9) localitati rurale angajand forta de munca cu nivel doi de calificare; 10)
comune.
Centre de polarizare in regiunea Oltenia
Sursa: Facultatea de Geografie din Craiova
Suplimentar, pe baza densitatii populatiei, este posibila identificarea a 3 relativ mari zone
cu populatie raspandita in sate mici aflate la distante mari unul de altul si la peste 30 km
distanta de cel mai apropriat oras. Doua din aceste zone se situeaza la nord de Bulgaria
si la sud de Craiova, cel de al treilea aflandu-se pe axa Craiova - Rm. Valcea. Aceste
zone sunt afectate de un deficit al infrastructurii mai mare decat media regionala.
22
Cea mai remarcabila disparitate sub-regionala exista intre zonele urbane si cele rurale,
zonele rurale fiind serios afectate de saracie, sub-angajare, nivel scazut al infrastructurii
de transport si a infrastructurii mediului si nivel scazut de dotare a serviciilor sociale.
In unele cazuri, dezvoltarea scazuta a societatii informationale este un factor aditional ce
contribuie la excluderea sociala in zone rurale, inregistrandu-se un numar limitat de
utilizatori si conectari la Internet.
In ceea ce priveste nivelul mediu de dezvoltare a satelor, satele din Dolj, Mehedinti si Olt
inregistreaza indexul 2.1, in timp ce judetele Gorj si Valcea au 4.3 index, destul de scazut
daca este comparat cu zonele din vecinatatea municipiului Bucuresti (19), Brasov si Sibiu
(13.8).
Sursa: D.Sandu 2000 (coord) Evaluarea Sociala pentru Proiectul Dezvoltarii Rurale. Nevoi Sociale si
Actiuni in Satele din Romania, Raport Banca Mondiala
23
Analiza SWOT
Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate pentru
fiecare din sectoarele identificate de prioritatile nationale socio-economice ca si de
prioritatile regionale, astfel:
PUNCTE TARI
1. Regiune de tranzit cheie intre Banat si Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale
Muntenia (Bucuresti); retelei europene de transport (TEN-T):
• Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV pan-
european)
• Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII
pan-european)
• Axa prioritara 22 (feroviara)
2. Cel mai mare producator de energie din Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului,
Romania cu resurse energetice refolosite; confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57%
din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10.363,39
GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor
curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea,
raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele
hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din
Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea
(printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de
zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua din
cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari
si Turceni.
3. Regiunea este bogata in resurse minerale Regiunea dispune de importante resurse minerale in
(carbune, izvoare minerale, roci de constructie); principal carbune si petrol ( judetul Gorj), precum si de
izvoare minerale cu proprietati deosebite (judetul Valcea)
4. Industria lemnului (Subcarpatii Olteniei) si Zonele muntoase si subcarpatii Olteniei dispun de resurse
serviciile de transport din regiune sunt forestiere, precum si de facilitati de exploatare si transport
competitive; competitive.
5. Universitatea din Craiova este unul din cele mai In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati
importante centre universitare din tara; de stat (2 in Craiova – Universitatea din Craiova si
Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu –
Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 5 private (2 in
Craiova, 2 in Rm. Valcea, 1 in Drobeta Turnu Severin), cu
un numar total de 35.397 studenti in anul 2000.
Universitatea din Craiova este a cincea universitate din tara,
cu 29.000 studenti inscrisi in 2001/2002 dintr-un numai de
35.000 studenti inscrisi la toate universitatile din regiune.
Ca numar de studenti, comparativ cu celelalte regiuni,
Oltenia se plaseaza pe locul 7 iar ca numar de studenti la
1000 de locuitori, pe locul 6.
6. Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si
industrie si turism; Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km si constituie Axa
prioritara TEN-T 18. De asemenea, Dunarea reprezinta o
resursa importanta pentru turism, porturile dunarene
Orsova, Drobeta Turnu-Severin si Calafat, urmand sa
figureze pe lista vaselor de croaziera straine ce vor circula
pe Dunare.
Fluviul Dunarea reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar
intreaga regiune este considerata un adevarat paradis
pentru vanatoare.
Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si
Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un
potential turistic, prea putin exploatat in prezent.
7. Potential turistic diversificat: arii protejate, Regiunea Oltenia are un potential turistic bogat, care
24
parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale creeaza conditii favorabile pentru practicarea urmatoarelor
nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, forme de turism:
pescuit si vanatoare, atractii culturale, manastiri in - Turismul montan-muntii Carpati incadreaza regiunea
zone pitoresti; Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati
de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din
Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti.
Turismul pentru vanatoare si pescuit –regiunea dispune de
importante resurse cinegetice si piscicole.
- Turismul speologic- o atractie deosebita o reprezinta
lumea pesterilor subterane, unele deschise turismului, iar
altele avand statut de rezervatii naturale.
- Turismul balnear. In regiune exista 6 localitati termale,
cele mai importante fiind situate in judetul Valcea (Govora,
Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata)
- Turismul rural. Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate
bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna
calitate, si pe bine-cunoscutele traditii folclorice ale Olteniei.
- Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare
de zone protejate.
- Turism istoric, religios si cultural-Oltenia este un tinut al
manastirilor, bisericilor si schiturilor, fiind a doua regiune
dupa Moldova ca numar si importanta a acestor asezaminte
religioase. Regiunea insumeaza peste 60 manastiri si
schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii,
incepand cu secolul 14, unele din acestea prezentand
fresce exterioare de o valoare deosebita.
8. Suprafete intinse de terenuri agricole, cu soluri Regiunea Oltenia dispune de o suprafata agricola totala de
fertile, propice unei agriculturi moderne; 1.810.676 ha, reprezentand 12,3% din suprafata agricola a
tarii.
9. Zone de concentrare a industriei moderne: Singurul producator de aluminiu din tara; cea mai mare
Slatina - aluminiu, cu numeroase investitii de pondere in exportul regional
capital international
PUNCTE SLABE
1. Infrastructura de transport insuficient dezvoltata; Densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica din
§ Inexistenta unei autostrazi in tara – 33,9 km/1000 km², iar zona de campie de-a lungul
regiune; Dunarii nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata.
§ Inexistenta unui drum/cale De asemenea, nu exista puncte de trecere a frontierei pe
ferata de legatura cu Bulgaria; calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la
§ Porturi slab dezvoltate; Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si
§ Infrastructura aeroportuara persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate.
insuficient dezvoltata;
Infrastructura aeroportuara necesita efectuarea unor lucrari
de modernizare si reabilitare care sa vizeze repararea
infrastructurii de miscare, realizarea unui balizaj de
categoria II, dotari tehnice strict necesare operarii in trafic
international curent, precum si realizarea si dotarea unui
spatiu de cargo.
Nu exista un drum expres sau o autostrada in regiune; DN
65 Craiova-Slatina-Pitesti nu corespunde cerintelor
europene in ceea ce priveste transportul de calatori si
marfuri. In ultima perioada urmare a cresterii numarului de
autovehicule si lipsei centurilor ocolitoare am asistat la o
suprautilizare a DN 65, fapt ce a condus la o crestere a
timpului de parcurs, la blocaje si aglomerari in trafic, la
cresterea numarului de accidente.
Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale intre
reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare
constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare
adaugata scazuta din regiune, cum ar fi metalele, lemnul,
25
materii prime agricole, produse miniere, etc.
2. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii
(apa, canalizare, epurare, gaze, managementul Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni),
deseurilor, comunicatii), in mediul rural, dar si in 8,8 % din totalul national de 44.987 km; de asemenea,
multe orase; regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu
apa din Romania-174, exceptand Bucuresti.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km,
regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De
asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic
nr. de localitati conectate.
Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de
1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze
naturale la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea
Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est.
Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie
termica, Oltenia se plaseaza pe locul 7 in Romania.
Reteaua de termoficare este foarte veche si genereaza
pierderi platite de catre populatie.
Oltenia are cel mai mic numar de abonamente la telefonia
fixa la 100 locuitori, respectiv 15,33, media pe tara fiind 20
posturi telefonice la 100 locuitori.
La nivel regional exista o singura groapa de gunoi ecologica
si statii de transfer insuficiente. De asemenea, conditiile
precare din reteaua de colectare a apelor reziduale
determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de apa. In
momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor
reziduale sunt in curs de realizare la Craiova si Calafat.
3. Regiune “de granita” slab dezvoltata (la granita Fluviul Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera
cu Bulgaria si Serbia); naturala, de-a lungul laturii sudice a regiunii, ingreunand
schimburile.
4. Capacitate scazuta de atragere a investitiilor Volumul de investitii straine atras in Regiunea Sud - Vest
straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab Oltenia in anul 2003 a fost de 360,5 mil euro, reprezentand
dezvoltata, capacitate slaba de consultanta; 3,5 % din volumul total si ocupand locul 7 intre regiuni.
5. Infrastructura de afaceri in stadiu incipient de Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formata din
dezvoltare (inclusiv pentru agricultura); doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj
la Craiova, si in judetul Gorj la Sadu si 5 incubatoare de
afaceri. Cele 5 incubatoare de afaceri reprezinta 26% din
totalul incubatoarelor active.
In ceea ce priveste centrele de consultanta in afaceri,
regiunea Oltenia detine doar 3% din toate centrele din
Romania. Aceasta situatie se datoreaza lipsei calificarii
personalului ce lucreaza in domeniu, lipsei cunostintelor in
identificarea nevoilor de afaceri si a altor probleme privind
neincrederea omului de afaceri in aceste centre.
6. Ultimul loc in tara ca si numar de IMM-uri in Cu 30.943 IMM-uri active la nivelul anului 2004 regiunea
regiune si cel mai mic numar de IMM-uri cu capital Sud-Vest Oltenia se afla pe ultimul loc din cele opt regiuni
strain din tara; din punct de vedere al numarului IMM. Microintreprinderile
reprezinta 89,88 % din numarul total de IMM-uri.
7. Insuficienta si standardul scazut al infrastructurii In anul 2004, baza materiala cuprindea 189 unitati de
turistice si de agrement, calitatea slaba a serviciilor cazare (4,84% din totalul national), numar ce o situeaza pe
din turism; penultimul loc comparativ cu celelalte regiuni. Cu un numar
de 13.936 locuri de cazare (5,05% din totalul national),
regiunea ocupa locul 7, la nivel national, inaintea Regiunii
26
Bucuresti-Ilfov cu 11.467 locuri.
Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltata,
utilitati turistice nemodernizate si dotarea tehnica
necorespunzatoare duc la un indicele de utilizare a
capacitatilor aflate in functiune scazut.
Oltenia este regiunea cu cea mai semnificativa descrestere
a capacitatii de cazare, de doua ori mai mare comparativ cu
regiunile Sud-Est, Sud, Vest si Bucuresti-Ilfov si de aproape
de 3 ori comparativ cu regiunea Nord-Vest
8. Prezenta unor zone monoindustriale Regiunea Oltenia include mai multe zone monoindustriale
situate indeosebi in judetul Gorj, precum bazinele miniere
Motru si Rovinari. Acesta a fost si motivul pentru care
aceste bazine au fost desemnate „zone defavorizate”
acordandu-se firmelor care investeau in aceste zone
facilitati fiscale.
9. Existenta unor areale geografice cu densitate
scazuta a populatiei si un grad redus de In ceea ce priveste densitatea populatiei, Oltenia se afla sub
accesibilitate (est, sud, centru); media pe tara si are un numar relativ mare de sate si
localitati mici. Cu exceptia judetului Dolj, celelalte judete au
o densitate a populatiei mai scazuta decat media nationala
si un numar de localitati per kilometru patrat mai mare, sau
mult mai mare. Ca urmare, aceasta contribuie la izolare si
sub-dezvoltare. De aici rezulta necesitatea de investitii
substantial mai mari in infrastructura pe cap de locuitor
pentru a atinge acelasi nivel al serviciilor ca in zonele cu o
densitate mai mare a populatiei.
10. Regiune rurala cu o pondere mare a populatiei In anul 2003, la nivelul Regiunii Oltenia, sectorul agricol
ocupate in agricultura si o rentabilitate scazuta a concentra 42% din populatia ocupata civila si contribuia cu
activitatilor agricole datorata faramitarii terenurilor, un procent de 14,37% la formarea PIB regional.
unitatilor productive mici, mecanizarii reduse etc;
11. Probleme serioase cu saracia, servicii sociale Saracia este asociata atat cu indivizii, cat si cu anumite
precare; comunitati. Comunitatile afectate sunt in special cele
monoindustriale a caror activitate economica predominanta
este in declin. Zonele rurale nu au fost „uitate” de plaga
saracie, o inalta gravitate a fenomenului fiind atinsa si in
comunitatile de rromi. Conform Rapoartelor Dezvoltarii
Umane, in ultimii ani, procentul persoanelor sarace a
crescut in zonele rurale: (de la 32,75% in 1995 la 40,53% in
1998 la nivel national). In 1998, procentul persoanelor ce
traiesc sub pragul saraciei a fost de 28,21% (19,01% in
1995), ilustrand diferenta semnificativa dintre zonele urbane
si cele rurale.
Economia rurala a regiunii Oltenia, aproape total
dependenta de agricultura, a devenit o “economie a
subzistentei”, singurul ei rol fiind acela de a asigura
necesitatile de baza pentru cea mai mare parte a populatiei
12. Probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita
subsolul. industriei miniere (activitati de spalare a carbunelui), fara a
se face investitii suficiente in protectia apei. Lipsa sau
calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri
in unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte
asupra calitatii apei.
Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare
publica si cele ale apei potabile au repercursiuni asupra
calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii
27
populatiei.
In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata,
apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile
industriale fiind deversate intr-un canal colector care este
partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se
apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O
alta statie de epurare este in curs de finalizare, alta in Rm.
Valcea este in curs de modernizare, dar in cele mai multe
orase ale regiunii statiile de epurare a apei existente nu sunt
corespunzatoare sau nu exista deloc.
13. Calitatea scazuta a infrastructurii de sanatate In anul 2004 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3
policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul
de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de
stat.
Ca numar de paturi in spitale regiunea se plaseaza pe locul
8 in si ca numar de medici raportat la 1000 de locuitori,
regiunea se plaseaza pe locul 5 in Romania.
Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti si slaba dotare cu
echipamente si tehnologii de ultima generatie este foarte
grava in mediul rural.
Serviciile de ajutor de urgenta disponibile in regiune sunt
doar terestre, desi la nivel national exista un numar de 8
elicoptere sanitare de interventie, distribuite insa in toate
celelalte mari centre universitare, cu exceptia Craiovei.
14.Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si O analiza comparativa a ratei somajului la tineri si ratei
cerintele pietei muncii; somajului de lunga durata sunt o dovada clara a lipsei de
corelare intre sistemul educational initial si continuu si
cerintele reale de pe piata.
15.Disparitati educationale intre mediul rural si Calitatea educatiei in mediul rural este afectata de
urban; infrastructura de educatie slab dezvoltata, de motivatia
insuficinta a personalului si de situatia materiala slaba a
populatiei rurale.
16.Infrastructura de educatie insuficienta si Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional
neadaptata standardelor moderne in materie; (796 scoli, 150 licee in anul scolar 2004/2005) se afla intr-o
stare destul de avansata de degradare si cu o slaba dotare,
un studiu al Ministerului Educatiei si Cercetarii relevand ca
76,13% din numarul de scoli la nivel regional necesita
reabilitare.
Cresterea numarului de studenti nu a fost insotita si de
extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la
supraaglomerare in unitatile de invatamant superior. In
prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 11
universitati (de stat si particulare atestate): 5 in Craiova, 2 in
Ramnicu Valcea, 2 in Drobeta Turnu Severin, 1 in Targu Jiu,
1 in Slatina.
Inexistenta unui campus universitar (de exemplul cele de la
Iasi, Cluj, Timisoara si Bucuresti) face dificila desfasurarea
procesului de educatie, care se desfasoara in cladiri aflate la
distante mari unele de celelalte. Mai mult, circa 60% din
aceste cladiri sunt vechi si necesita lucrari de consolidare. In
regiune nu exista o Biblioteca Centrala Universitara, ceea ce
ingreuneaza accesul studentilor la informatie.
17.Infrastructura de cercetare inovare slab Infrastructura de cercetare in regiunea Oltenia este
dezvoltata si grad redus de punere in practica a reprezentata de 26 institute si centre de cercetare, din care
rezultatelor cercetarii inovarii; 13 in agricultura si silvicultura.
28
18.Grad redus de urbanizare si existenta unor 52,8% din populatia regiunii traieste in mediul rural.
areale urbane degradate cu infrastructura de Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii
utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni),
cultural in stare avansata de degradare, lipsa 8,8 % din totalul national de 44.987 km; de asemenea,
zonelor verzi si de recreere, insuficienta regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu
transportului public; apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea
Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce
priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km,
regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De
asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic
nr. de localitati conectate.
Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de
1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze
naturale la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea
Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est.
Parcul de transport auto este insuficient
19.Decalaj informational (digital divide), inclusiv in Numar redus de abonamente internet; numar redus de
(si intre) orase; calculatoare mai ales in mediul rural.
20.Dificultati legate de integrarea unei numeroase Lipsa identitatii legale, cu efectul excluderii de la orice drept
minoritati a Romilor (5-6% din populatia totala a social, afecteaza un numar important de romi.
regiunii, dupa estimarile facute de organizatiile
etniei Rome); Deficitul sever de educatie, manifestat inclusiv intr-un grad
ridicat de analfabetism.
Deficit masiv de calificare profesionala. Meseriile traditionale
ale romilor sunt din ce in ce mai putin operative in economia
moderna, segmentul populatiei adulte cu calificare este
redus.
Participarea romilor in activitatile economice legale este
limitata.
In mod special este dramatica situatia populatiei de romi din
mediul rural.
Accesul la ingrijirea medicala a scazut dramatic odata cu
introducerea sistemului de asigurari sociale.
Nivelul ridicat al abandonului copiilor, datorat saraciei
excesive, a dezorganizarii familiei si, poate cel mai
important, accesului limitat la mijloacele de planificare
familiala care conduce la nasteri nedorite.
Conditiile de locuire sunt precare in mod deosebit.
Criminalitatea ridicata, generata de saracia severa si de
excluziunea sociala, are un efect social dezorganizator
important.
Oportunitati:
§ Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus
(axa prioritara TEN-T 18);
§ Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul
Apropiat si Mijlociu (axa prioritara TEN-T 7);
§ Potential crescut pentru turismul montan, rural, balnear, dunarean, religios etc;
§ Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca;
§ UE aloca fonduri substantiale prin programele operationale ;
§ Potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism, in special in nord;
§ Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si industriale;
§ Disponibilitatea fortei de munca pentru recalificare si dezvoltarea abilitatilor;
29
Amenintari:
§ Cresterea disparitatilor inter si infraregionale;
§ Cresterea ratei somajului in urma privatizarii intreprinderilor mari si a restructurarii industriale;
§ Problemele acumulate in industria extractiva a carbunelui inca greu de rezolvat;
§ Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare
traditionale, in prezent competitive la export;
§ Migratia masiva a tineretului datorita lipsei locurilor de munca;
§ Decalificarea specialistilor din industria constructoare de masini (Craiova, Bals, Turnu-Severin;
1. INFRASTRUCTURA
Puncte tari Puncte slabe
ö Infrastructura de transport (retea de drumuri) bine ö Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in special
dezvoltata in comparatie cu media nationala, dar in sud, de-a lungul Dunarii
concentrata doar in anumite zone ö Calitate slaba a drumurilor. In zona de munte, reteua
ö Retea de distributie a energiei electrice bine drumurilor forestiere slab dezvoltata (rezultand astfel
dezvoltata dificultati in exploatarea eficienta a lemnului)
ö Localizata la intersectia a doua dintre cele trei ö Inexistenta unei autostrazi in regiune
coridoare europene care traverseaza Romania ö Nici un drum/cale ferata in legatura cu Bulgaria
ö O importanta mostenire culturala si istorica ö Porturi slab dezvoltate
ö Cel mai important furnizor de energie din tara ö Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o retea
de canalizare slab dezvoltata
ö Retea de gaz slab dezvoltata
ö Cel mai redus numar de abonamente telefonice din
Romania
ö Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza
(apa, gaze, canalizare, etc) in mediul rural impiedica
dezvoltarea industriala in afara marilor orase
ö Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltata
ö Infrastructura sociala si de educatie slab dezvoltata
ö Existenta zonelor urbane degradate
ö Infrastructura specifica de informare, cercetare si
inovare in tehnologie slab dezvoltata
ö Calitatea slaba a energiei electrice
ö Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport,
agrement reduce calitatea vietii
Oportunitati Amenintari
30
ö Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de ö Oltenia poate fi exclusa din societatea informationala
transport cu cost redus datorita posibilitatii reduse de procurare a
ö Flux de investitii semnificativ privind infrastructura de computerelor, accesului scazut la Internet etc.
transport principala deja planificat in regiune ö Insuficienta facilitatilor de cercetare poate impiedica
ö Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si progresul catre operatii industriale cu valoare
cale ferata) adaugata ridicata
ö Cresterea accesibilitatii si atractivitatii regionale ö Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, inj
specila intre mediul urban si mediul rural
ö Cresterea investitiilor si dezvoltarea regiunii
ö Cel mai accesibil aeroport din provincie, cu facilitati
si utilitati tehnice satisfacatoare
ö Potential energetic amenajabil
2. SECTORUL PRODUCTIV, CERCETAREA SI INOVATIILE
Puncte tari Puncte slabe
ö Universitatea din Craiova, centru important de ö Intreprinderi mari inca neprivatizate
cercetare ö Sistemul bancar nu contribuie inca eficient la
ö Intreprinderile mici si mijlocii activeaza ca si creatori de dezvoltarea IMM-urilor
locuri de munca ö Penultimul loc in tara ca si numar de IMM-uri in
ö Confectii si textile, produse din lemn si metale regiune si cel mai mic numar de IMM-uri cu capital
(aluminiu) competitive pe piata externa strain din tara
ö Traditie in industria electrotehnica, chimica si
constructoare de masini (forta de munca pregatita)
ö Cercetarea aplicata inca limitata la intreprinderile mari
ö Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie ö Abilitati slabe de marketing, antreprenoriale si
si turism manageriale
ö Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine
directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata,
capacitate slaba de consultanta
Oportunitati
ö Potential de dezvoltare a unor grupuri de IMM
(clustere) in regiune Amenintari
ö Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si
industriale ö Cresterea somajului in urma privatizarii intreprinderilor
ö Sectorul IMM, de la importator net la exportator net mari
ö Pozitia de frontiera favorabila cooperarii ö Cresterea deficitului balantei comerciale
transfrontaliere ö Cresterea disparitatilor intre diferitele zone ale regiunii
ö Migratia fortei de munca
ö Diminuarea productiei in lohn
31
3. TURISMUL
Puncte tari Puncte slabe
ö Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie ö Insuficienta si standard scazut al infrastructurii turistice
si turism si de agrement , calitate slaba a cazarii
ö Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri ö Numar redus de evenimente culturale si turistice si
naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape cultura limitata in serviciile de turism
minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, ö Regiunea se bazeaza pe turismul social (persoane in
atractii culturale etate), subventionat de la bugetul de stat
ö A doua regiune in Romania ca numar si importanta a
vechilor manastiri (turism ecumenic)
ö Inexistenta investitiilor de capital orientate spre
turismul pentru populatia cu venituri mici
ö Folclor si traditii, gastronomie bazata pe produse
naturale locale ö Intarzieri in privatizarea utilitatilor de turism
ö Interes crescut pentru agroturism ö Promovarea insuficienta
ö Existenta vestigiilor culturale si istorice pe teritoriul ö In zona de munte ruara exista multe localitati care nu
regiunii beneficiaza de utilitati (apa, canalizare, deseuri)
ö Infrastructura de acces catre obiectivele turistice este
slab dezvoltata
Oportunitati ö Lipsa spatiilor adecvate pentru depozitarea si
reciclarea deseurilor in zonele turistice
ö Perspective pentru turismul montan (recreativ)
ö Perspective pentru dezvoltarea turismului rural in Amenintari
zonele izolate
ö Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor ö Competitivitate scazuta a ofertei turistice regionale fata
protejate ca resursa turistica, in acelasi timp protejand de alte regiuni din tara si pe plan international
mediul regional (turism ecologic)
ö Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul de
croaziera
32
4. PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE
Puncte tari Puncte slabe
ö Nu exista diferente majore intre tendintele ö Piata fortei de munca rurale concentreaza mai mult de
ocupationale pentru barbati si femei jumatate din forta de munca
ö Prezenta unui numar mare de universitati publice si ö Slaba educatie antreprenoriala
private ö Munca „la negru” – fenomen foarte larg raspandit
ö Dezvoltarea economiei bazata pe competenta; ö Declin puternic al angajarilor in industrie
existenta unui numar mare de unitati de invatamant ö Descrestere naturala a populatiei
tehnic si profesional ö Existenta decalajului informational in cadrul regiunii
ö Interes in crestere pentru invatamantul tehnic (ingineri, ö Infrastructura de educatie insuficienta si neadaptata
programatori) standardelor moderne in materie
ö Existenta centrelor pentru formare profesionala a ö Insuficienta utilitatilor de transport in mediul rural este
adultilor si a furnizorilor de formare profesionala inca un obstacol serios pentru multi copii care merg la
autorizati scoala
ö Lipsa disparitatilor in privinta accesului la educatie ö Dificultati de participare la formele de invatamant
intre femei si barbati secundar pentru elevii din mediul rural.
ö Interes crescut pentru educatia deschisa si ö Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele
invatamantul la distanta pietei muncii.
ö Cresterea/imbunatatirea serviciilor de ajutor pentru ö Parteneriat slab intre scoala si agentii economici
copii abandonati si a pregatirii personalului in domeniul
protectiei copilului
ö Deficit de forta de munca calificata, mai ales in
constructii si in sectorul de inginerie moderna
ö Diversificarea formelor de invatamant si pregatire in
domeniul serviciilor sociale.
ö Interes redus al populatiei Rrome in ceea priveste
educatia
ö Elaborarea PRAI, PRAO
ö Mobilitatea scazuta a fortei de munca intre activitatile
sectoriale
ö Insuficiente facilitati pentru formarea profesionala
continua a populatiei active
ö Slaba adaptabilitate a fortei de munca la tehnologiile
de varf
ö Infrastructura de sanatate precara, insuficienta
medicamentelor si a aparaturii medicale, servicii de
ajutor de urgenta, de preventie si de tratament
ambulatoriu deficitare - problema acuta in mediul rural.
ö Personalului medical de specialitate insuficient in
mediul rural.
ö Grad scazut de integrare in societate pentru
persoanele dezavantajate.
ö Saracia are efecte asupra posibilitatilor de acces la
educatie si a conditiilor de sanatate
Oportunitati Amenintari
ö Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati ö Cresterea indicelui de dependenta (populatia inactiva
pentru crearea de noi locuri de munca. si neocupata raportata la 1.000 de persoane ocupate)
ö Stabilirea unor obiective comune si a unui parteneriat ö Cresterea migratiei si a ratei somajului
puternic intre institutiile de instruire si angajatori ö Cresterea decalajului educational intre mediul urban si
ö Fonduri relativ mari alocate de catre UE pentru cel rural
dezvoltarea resurselor umane si serviciilor sociale ö Cresterea participarii la invatamatul superior in paralel
ö Cresterea venitului pe cap de locuitor in regiune. cu cresterea abandonului scolar
ö Programe pentru reducerea decalajului informational ö Salarii mici in sectorul bugetar, avand ca efect criza
din cadrul regiunii pregatirii in domeniul invatamantului i preuniversitar,
respectiv insuficienta personalului medical la sate.
ö Precarizarea/subevaluarea fortei de munca autohtone
pe piata europeana a muncii
33
5. ZONELE RURALE SI MONTANE
Puncte tari Puncte slabe
ö Zona cu potential agricol semnificativ ö Infrastructura slab dezvoltata in mediul rural
ö Rezerve importante de lemn (mari suprafete ö Rentabilitate scazuta a agriculturii datorita faramitarii
impadurite) terenurilor, unitatilor productive mici, mecanizarii
ö Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri reduse
– in special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, ö Forta de munca imbatranita
parcuri naturale si zone protejate cu flora si fauna ö Insuficienta irigare a terenurilor agricole
unice) ö Monocultura vegetala (concentrare ridicata a cultivarii
ö Existenta unui insemnat numar de centre de cercetare cerealelor – diversificare scazuta a productiei agricole)
si de statiuni experimentale specializate in domenii ö Saracia - un obstacol in calea investitiilor pentru
agricole (vin, mere, cartofi) diversificarea economiei rurale
ö Costuri scazute pentru terenurile agricole ö Insuficienta dezvoltare a utilitatilor de baza si a
ö Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural serviciilor publice (educatie, sanatate) in zonele rurale
pentru infiintarea unor centre de polarizare cu ö Promovare insuficienta a produselor alimentare si
functiune urbana nealimentare traditionale din zonele rurale (inclusiv
produse de artizanat confectionate manual, produse
specifice zonei montane)
ö Lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole, a
pietelor de „gros”
ö Inexistenta unei burse a marfurilor agro-alimentare
care sa duca la existenta unei piete libere in domeniu
ö Produse agricole neetichetate si necertificate
ö Oportunitati reduse de angajare in alte sectoare decat
agricultura
Oportunitati Amenintari
ö Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea ö Migrarea populatiei tinere catre zonele urbane
infrastructurii de baza si mecanizarii agriculturii ö Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru
(Romania va fi cel mai important beneficiar al produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare
fondurilor structurale pentru agricultura in 2007) traditionale, in prezent competitive la export
ö Asocierea intre fermieri pentru a imparti costurile de ö Fenomenul de globalizare
productie si a creste profitabilitatea in agricultura
ö Posibilitatea de a realiza produse ecologice
34
6. MEDIU
Puncte tari Puncte slabe
ö Calitatea aerului si a apei in zonele de munte. ö Dificultati in implementarea normelor UE
ö Cel mai mare parc national (Domogled – Valea Cernei) ö Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti
si cel mai mare parc natural (Portile de Fier – singurul insuficient dezvoltat
care cuprinde principalele formele de relief) din tara,
aflate partial pe teritoriul regiunii. ö Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor
protejate, care sa reglementeze practicarea turismului
ö Existenta unor programe de reabilitare a Dunarii, in astfel de zone
precum si a baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii
ö Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii
ö Cresterea interesului fata de domeniul mediului
ö Calitate slaba a apei potabile
ö Existenta unui important cadru natural nepoluat
ö Insuficienta instalatiilor de epurare apei
ö Existenta specializarii pe probleme legate de mediu in
sistemul de invatamant ö Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor
uzate si reciclarea deseurilor solide
ö Interes scazut fata de separarea, colectarea si
reutilizarea deseurilor
ö Existenta unor localitati afectate de poluare industriala
ö Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor
industriale
ö Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de
alunecari de teren.
ö Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in
zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj.
ö Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si
amenintat de fenomenul de desertificare
ö Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor
ö Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor
de transfer
ö Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de
mediu
Oportunitati Amenintari
ö Imbunatatirea calitatii mediului ö Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti
din alte regiuni
ö UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului
ö Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele
sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul
chimic, productia termo-electrica)
ö Degradarea continua a ariilor protejate datorita
exploatarii nerationale a resurselor si turismului
neecologic
ö Diminuarea resurselor de apa
.
Strategia si prioritatile regionale de dezvoltare
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE
2007-2013
OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013 este reducerea
disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii
nivelului de trai al cetatenilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte
cateva sectoare industriale
Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii,
valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic
Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea
resurselor umane
PRIORITATI MASURI
1. Sprijin pentru cresterea 1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat
competitivitatii economice in
sectorul privat 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru
retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale.
1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/
dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si
reducerea decalajului informational in regiune
2. Modernizarea si dezvoltarea 2.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea
infrastructurii regionale transfrontaliera
2.2. Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri
tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti
2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie
2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri
culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale
deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic,
parcuri)
2.5. Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica
pentru sectorul privat si pentru institutii
2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor
regenerabile de energie
3. Dezvoltarea turismului si
3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism
valorificarea patrimoniului natural si
a mostenirii cultural-istorice
3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketing-
ului regional
4. Dezvoltarea resurselor umane in 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si
sprijinul unei ocupari durabile si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata
imbunatatirea serviciilor sociale muncii
4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC),
36
cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii
4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la
nevoile pietei muncii
4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru
someri si grupuri dezavantajate
4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul
cetatenilor
4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale
si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare
5. Dezvoltarea zonelor rurale si 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale
montane
5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor in
mediul rural
5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural
5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a
zonelor montane
5.5. Promovarea initiativelor locale de tip „LEADER”
5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii
6. Protectia si imbunatatirea 6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu
calitatii mediului apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)
6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate
6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor
6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor
florei si faunei) si a ariilor protejate
6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si
interventie rapida
6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de
centralele de energie electrica si termica invechite
6.7. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate
6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale
de mediu
37
Prioritatile de Dezvoltare Regionala
Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat
Cresterea economica este rezultatul dezvoltarii competitivitatii economiei; in acest
context, desi a inregistrat in ultimii ani progrese semnificative, Romania prezinta
numeroase decalaje economice in raport cu statele membre UE.
Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ceilalti doi
indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt
rata de ocupare si productivitatea muncii. Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la
finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi
curente, in crestere cu 37.9% in raport cu anul 2002.
Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 2000-2003,
conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei, evidentiaza o crestere cu
aproximativ 140%, existand un trend crescator de la an la an pentru intreaga perioada.
Ratele anuale de crestere ale PIB regional au fost per ansamblu inferioare valorilor
inregistrate la nivel national, cresterea PIB regional manifestand un ritm mai lent in
comparatie cu dinamica la nivel national in perioada 2000/2003, in mare parte din
cauza lipsei de investitii in regiune. structura ocuparii fortei de munca pe diferitele
sectoare economice si progresul tehnologic, depind in mare masura de volumul si
structura investitiilor straine directe.
In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este necesara o
investitie de capital cu o valoare mare.
In acest scop, prin intermediul unui set de trei masuri, aceasta prioritate regionala
regionala va urmari sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) care sa
asigure adaptarea calitatii productiei la standardele pietei europene; in mod
complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si
management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea retelelor de
intreprinderi si asociatiilor profesionale.
Deoarece inovarea reprezinta premisa dezvoltarii economice, se vor urmari stimularea
inovarii si transferului tehnologic prin finantarea activitatii de cercetare dezvoltare
produsa/achizitionata de intreprinderi, asigurarea serviciilor specializate de transfer
tehnologic si consultanta pentru cercetare oferite de institutiile de transfer tehnologic si
inovare, acordarea de sprijin pentru integrarea si adaptarea solutiilor e-business cu
aplicatiile de tip e-Guvernare in vederea reducerii decalajului informational in regiune.
A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii
regionale: aceasta vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind imbunatatirea
competitivitatii sistemului regional ca si a calitatii vietii in regiune.
Interventia va contribui la: imbunatatirea infrastructurii de transport (drumuri,
aeroporturi, porturi, cai ferate); imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin
modernizarea si dotarea institiilor de invatament de toate nivelurile, a unitatilor sanitare
si serviciilor medicale; crearea si/sau imbunatatirea structurilor de sprijinire a afacerilor
38
si a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si
infrastructurii energetice (alimentare cu apa, reteaua de canalizare apa, alimentare cu
gaze naturale) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de
productie a energiei electrice si termice); reabilitarea mediului urban, conservarea
resurselor culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a celor localizate in zonele
urbane si sub-urbane; cresterea capacitatii regionale de a furniza servicii pentru afaceri
si institutii publice si imbunatatirea infrastructurii de cercetare-dezvoltare;
Interventia va viza de asemeni infiintarea unei mai bune legaturi cu Bulgaria si Serbia
ceea ce, va duce la randul sau, la consolidarea legaturilor cu Europa de Vest.
A treia prioritate regionala o reprezinta dezvoltarea turismului si valorificarea
patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii
specifice si intense actiuni de promovare. Strategia regionala vizeaza cresterea
atractivitatii regiunii prin dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca, ca
urmare a valorificarii mostenirii culturale si resurselor naturale si a imbunatatirii calitatii
infrastructurii de cazare si de agrement. Se urmareste totodata cresterea vizibilitatii
regiunii prin crearea si editarea de pliante, brosuri, alte categorii de documentatie de
prezentare si extinderea afacerilor in turism prin crearea de servicii-suport in sprijinul
afacerilor in turism si de retele de asociatii profesionale in domeniul turismului.
A patra prioritate regionala este dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei
ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale cu accent pe stabilirea unor
mai bune relatii intre cercetare, educatie de nivel inalt si educatie vocationala, pe de o
parte, si economia regionala pe de alta parte.
Strategia regionala vizeaza asigurarea cresterii capacitatii de angajare si a ocuparii prin
adaptarea fortei de munca la necesitatile pietii muncii si societatii si economiei bazate
pe cunoastere, prin aceasta combatandu-se si saracia si excluderea sociala.
Interventia va sprijini dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si
formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii;
dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua ( FPC ), cresterea accesului si
participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii; cresterea adaptabilitatii fortei de
munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii; masuri active pe piata fortei de
munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate.
De asemenea, vor fi sprijinite investitiile pentru dezvoltarea serviciilor medicale,
sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor.
A cincea prioritate regionala este dezvoltarea zonelor rurale si montane, vizand:
diversificarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor non-agricole, sprijinul
pentru crearea si dezvoltarea micro-intreprinderilor, incurajarea activitatilor turistice;
imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural prin dezvoltarea serviciilor de baza pentru
populatie, renovarea si dezvoltarea satelor, conservarea patrimoniului rural, pregatire
profesionala, imbunatatirea competentelor de management si implementare a
strategiilor locale de dezvoltare; dezvoltarea economica durabila a fermelor si a
exploatatiilor forestiere prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere;
39
cresterea competitivitatii agriculturii si silviculturii si adaptarea ofertei la cerintele pietei;
promovarea initiativelor locale prin incurajarea actiunilor de tip “LEADER”; asigurarea
pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii.
A sasea prioritate regionala este protectia si imbunatatirea calitatii mediului,
vizand imbunatatirea calitatii vietii in regiune.
Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrari in
scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea
unor poldere, lucrari de indiguire, regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si
dezvoltarea sistemelor informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a
populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de
urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de
desecare - drenaj); dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a
deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor
(construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea
facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de
management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si
managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea
siturilor industriale si militare poluate.
3.4. Descrierea Masurilor de Interventie Prevazute
Parteneriatul Regional de Dezvoltare si-a inceput activitatea prin infiintarea a 5 Grupuri
de Lucru Subregionale (unul pentru fiecare judet) si 5 Grupuri Tematice de Lucru.
Pentru elaborarea PDR 2007-2013, prioritatile regionale au fot revizuite in grupurile de
lucru tematice din cadrul CRP.
Partenerii regionali au discutat despre prioritatile regionale in raport cu axele prioritare
nationale, propunand modificari in continutul masurilor stabilite la nivelul fiecarei
prioritati.
Urmatoarea descriere evidentiaza rezultatele consultarilor regionale pentru fiecare
dintre prioritatile identificate.
40
PRIORITATEA REGIONALA 1: Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul
privat
POS Cresterea competitivitatii economice
Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie
Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate
Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public
POR
Axa Prioritara 3: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (Sprijinirea initiativelor
antreprenoriale regionale / locale pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor)
Impact anticipat:
Cresterea valorii adaugate (VAB) regionale si a PIB regional
Locuri de munca brute/nete create / pastrate dupa 2 ani (numarul si procentul din totalul locurilor de
munca)
Cresterea cifrei de afaceri a intreprinderilor care au beneficiat de sprijin financiar dupa 2 ani (%)
Procent ridicat al ratei de supravietuire a IMM-urilor sprijinite
Strategia regionala: Sprijinirea formarii/acumularii de capital in sectorul privat prin dezvoltarea
sectorului productiv si sectorului serviciilor, prin incurajarea antreprenoriatului, prin sustinerea cercetarii
si dezvoltarii tehnologice astfel incat intreprinderile romanesti sa fie competitive pe piata europeana si
sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele acesteia.
Masura 1.1 Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat
Clasificare UE: 151 ASISTENTA PENTRU MARILE INTREPRINDERI (INVESTITII MATERIALE) 161,
INVESTITII MATERIALE (INSTALATII SI UTILAJE)
Obiectivul masurii 1.1: Cresterea competitivitatii sectorului privat prin sprijinirea directa a investitiilor
materiale in intreprinderi apartinand sectorului productiv si sectorului serviciilor
Fundamentare:
In anul 2004, la nivelul regiunii SV Oltenia exista un numar de 31.149 unitati active (ultimul loc la nivel national), dintre care
58,8% in domeniul comertului, 12,42 % in industria prelucratoare si 8,51 % in tranzactii imobiliare. Distributia intreprinderilor
in functie de marime este urmatoarea: 89.3% in clasa de marime 0-9 angajati, aprox. 8% in clasa de marime 10-49, 2% in
clasa de marime 50-249, sub 1% in clasa de marime peste 250 angajati. D.p.d.v. al contributiei la crearea de noi locuri de
munca, intreprinderile micro, mici si medii insumeaza doar 55,2% din total, in timp ce intreprinderile mari angajeaza 44,8% din
totalul fortei de munca. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a intreprinderilor mari cu
rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectorul industriei prelucratoare si sectorul energetic.
Numarul angajatilor in intreprinderile micro, mici si mijlocii a crescut cu 9% intre 2001 si 2004; in aceeasi perioada, numarul
angajatilor in intreprinderile mari a scazut cu peste 13%, ceea ce arata ca sectorul IMM absoarbe in prezent o parte din
persoanele disponibilizate, ca o consecinta a procesului de restructurare industriala.
Operatiuni indicative:
⇒ Investitii in instalatii, echipamente, utilaje, masini, aparatura, etc;
⇒ Sprijinirea intreprinderilor prin:
• Achizitionarea de echipamente si tehnologii moderne pentru activitati de productie, servicii (cu exceptia
celor ce nu sunt finantabile pe FEDR), constructii;
• Achizitionare sisteme IT (echipamente si soft);
• Relocalizarea in structuri de afaceri;
• Extindere /Reabilitare/amenajare spatii de productie;
• Activitati specifice de dezvoltare.
41
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara:
Intreprinderile mici si mijlocii
Intreprinderile mari deja existente, precum si cele nou create.
Indicatori ai rezultatelor
Investitii private directe in firmele mari sprijinite (ME)
Investitii private directe in IMM-urile sprijinite (ME)
Indicatori output
Nr. de mari intreprinderi care beneficiaza de sprijin
Nr. de IMM-uri care beneficiaza de sprijin financiar
Masura 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de
intreprinderi si asociatiile profesionale
Clasificare UE: 163 SERVICII DE CONSULTANTA PENTRU INTREPRINDERI (INFORMARE,
PLANURI DE AFACERI, SERVICII DE CONSULTANTA, MARKETING, MANAGEMENT,
PROIECTARE, INTERNATIONALIZARE, EXPORT, GESTIONAREA MEDIULUI, ACHIZITIONAREA
DE TEHNOLOGIE), 164 SERVICII COMUNE (PARCURI DE AFACERI, INCUBATOARE DE
AFACERI, STIMULARE, SERVICII PROMOTIONALE, CONSTITUIREA UNOR RETELE,
CONFERINTE, TARGURI, 165 INGINERIE FINANCIARA,
Obiectivul masurii: Cresterea competitivitatii economice a sectorului privat prin crearea de servicii-
suport in sprijinul afacerilor si finantarea investitiilor necorporale in marketing si management al
afacerilor.
Fundamentare:
Abilitati slabe de marketing, antreprenoriale si manageriale
Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba
de consultanta
Operatiuni indicative:
⇒ Sustinerea investitiilor intangibile vizand achizitionarea de tehnologii brevete, marci, licente si
know-how
⇒ Sustinerea implementarii si certificarii sistemelor de management al calitatii
• Sustinerea implementarii si certificarii sistemelor de management de mediu (sau a inregistrarii
EMAS)
• Sustinerea certificarii voluntare a produselor si etichetarea eco.
⇒ Sustinerea dezvoltarii si acreditarii laboratoarelor de incercari / analize, etalonare metrologica
⇒ Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizarea
• Servicii de consultanta furnizata IMM-urilor pentru imbunatatirea sistemelor de management
(servicii logistice pentru promovarea produselor si serviciilor si identificarea
furnizorilor/clientilor externi, website-uri, acces la retele de afaceri)
• Sustinerea participarii la targuri si expozitii internationale si sprijinirea misiunilor economice
⇒ Dezvoltarea functiei de co-garantare a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru
IMM-uri
• Infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare;
• Instrumente financiare inovative (capital de risc, equity, venture)
⇒ Consultanta pentru elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activitati de diseminare,
informare
• IMM-urile vor fi sprijinite pentru dezvoltarea produselor/serviciilor si strategiilor de firma,
consultanta generala pentru cooperare si investitii comune, consultanta investitionala si
financiara, activitati de marketing si promovare, managementul resurselor umane, tehnologii
moderne, TI si e-business, drepturi de proprietate intelectuala si inovare, si asistenta manageriala
42
in dezvotarea IMM-urilor
⇒ Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea asociatiilor profesionale, a retelelor de IMM-uri
⇒ Sprijin pentru organizarea de conferinte si targuri
⇒ Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in cadrul lanturilor de furnizori si clusterelor
• sprijin pentru procesul de concentrare, atat pe orizontala cat si pe verticala, care poate conduce la
obtinerea unor avantaje competitive importante (ex: logistica, promovarea marcilor la nivel international,
sprijinirea accesului pe piata muncii etc.)
• campanii de promovare/constientizare la nivelul intreprinderilor, privind structurile moderne de
infrastructura de afaceri tip cluster, incubator, centru de afaceri etc.
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara:
Intreprinderile micro, micii si medii in proprietate privata si antreprenorii. Asociatiile profesionale si
retelele de intreprinderi. Organizatiile non-profit, inclusiv pentru dezvoltarea sectorului turistic.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Nr. de IMM-uri care se lanseaza in activitatea de export
Nr. de IMM-uri care exporta pe piete noi
Nr. de retele de intreprinderi realizate
INDICATORI OUTPUT
Nr. de intreprinderi care beneficiaza de consultanta
Nr. si volum fonduri de capital de risc si de pornire care beneficiaza de sprijin financiar
Nr. si volum fonduri de garantare care beneficiaza de sprijin financiar
Nr. planuri de leasing asistate
Nr. de unitati economice care primesc sprijin financiar
Masura 1.3: Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/dezvoltare/inovare (inclusiv si in
cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune
Clasificare UE: 181 PROIECTE DE CERCETARE IN CADRUL UNIVERSITATILOR SI
INSTITUTELOR DE CERCETARE, 182 INOVATIE SI TRANSFER DE TEHNOLOGIE, REALIZAREA
UNOR RETELE SI PARTENERIATE INTRE INTREPRINDERI SI INSTITUTE DE CERCETARE, 322
TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICARII, 323 SERVICII SI APLICATII PENTRU CETATENI
(SANATATE, ADMINISTRATIE, EDUCATIE) 324 SERVICII SI APLICATII PENTRU IMM-URI
(COMERT ELECTRONIC, EDUCATIE SI FORMARE, CONSTITUIREA DE RETELE)
Obiectivul masurii: Aceasta masura vizeaza cresterea atractivitatii regiunii Oltenia ca o destinatie
pentru investitii prin sprijinirea inovarii tehnologice si cercetarii aplicate, a transferului tehnologic de la
universitati la administratia publica si intreprinderi, precum si prin promovarea introducerii inovarii in
sectorul productiv, in administratie, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pietei pentru o noua generatie
de produse si servicii.
Fundamentare:
In 2002, regiunea Sud-Vest Oltenia aloca 0.2% din PIB pentru activitati de cercetare-dezvoltare, de doua ori mai putin decat
alocarea nationala, mult inferioara mediei UE 25 (1.9%) si de 15 ori mai mica decat tinta Lisabona (3% din PIB). Din acestea,
doar jumatate proveneau din mediul privat.
In 2004, 10% din populatia regiunii Sud-Vest Oltenia avea educatie in stiinte si tehnologie, similar cu media nationala, dar de
aproape trei ori mai putin media Irlandei (28%).
Rata ocuparii in sectoarele stiintifico-tehnologice este scazuta, situandu-se in 2004 la 16% din populatia activa, procent
inferior mediei nationale (18%) si mult inferior mediei Irlandei (25%). In clasamentul inter-regional, regiunea Sud-Vest Oltenia
ocupa locul sase. Evolutia din 2002-2004 arata insa o tendinta crescatoare.
In ceea ce priveste numarul salariatilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, regiunea Sud-Vest Oltenia se claseaza tot pe
locul sase, devansand regiunile Sud-Est si Nord-Vest. Dinamica din ultimii ani sugereaza ca dupa un declin ce a durat pana in
anul 2000, numarul salariatilor din cercetare a ramas relativ constant, sau chiar a crescut usor. De remarcat ca in termeni
procentuali, regiunea Sud-Vest cuprinde 7,11% din salariatii in cercetare-dezvoltare la nivelul intregii tari.
Contributia TIC la cresterea economica depinde atat de dezvoltarea sectorului de comunicatii si tehnologia informatiei, cat si
de gradul de utilizare a TIC in economie. Exista intarzieri in special in ceea ce priveste accesul la internet, serviciile societatii
43
informationale si integrarea aplicatiilor IT in economie.
Operatiuni indicative:
⇒ Proiecte de CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi /.
⇒ Dezvoltarea de poli de excelenta
• investitii pentru crearea si dezvoltarea legaturilor intre universitati si institute CD publice si IMM-
uri high-tech
⇒ Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele
europene si internationale de profil (GRID, GEANT)
⇒ proiecte de conectare a centrelor CD la retele europene si internationale tip GRID sau GEANT, prin
achizitii de hard si software de aplicatii specifice.
⇒ Proiecte complexe de cercetare care vor atrage participarea specialistilor internationali
de inalt nivel
⇒ Sprijin pentru noi micro-intreprinderi si spin-off-urilor de inalta tehnologie
⇒ Sprijinirea activitatilor de inovare a micro-intreprinderilor high-tech si a spin-off-urilor high-tech
(bazate pe rezultatele CD ale unei universitati sau institut CD)
⇒ Sustinerea activitatilor de inovare si CD pentru introducerea in productie de produse,
tehnologii sau servicii noi sau perfectionate.
⇒ Achizitiile de servicii de CD si de drepturi de aplicare ale rezultatelor CD si se va stimula
activitatea de cercetare in intreprinderi si transformarea rezultatelor acesteia in tehnologii,
produse, servicii.
⇒ Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
• sustinerea accesului IMM la Internet si la serviciile conexe.
• suport pentru furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru construirea retelelor broadband suport
pentru autoritatile publice pentru construirea de retele broadband
• suport acordat autoritatilor locale pentru construirea de telecentre (info-chioscuri) prin care sa fie posibil
accesul public la internet prin conexiuni broadband.
⇒ Dezvoltarea inovarii in afaceri, productie si modele organizationale; prin introducerea si
dezvoltarea sistemelor integrate de management al afacerii (ERP, CRM), introducerea
sistemelor informatice de management
• Suport pentru aplicatii electronice destinate derularii afacerilor
• Suport pentru introducerea sistemelor electronice de licitatie
• Suport pentru realizarea de tranzactii electronice securizate
⇒ Suport acordat administratiei publice, unitatilor de invatamant si sistemului sanitar pentru
realizarea unor sisteme informatice integrate
⇒ Suport pentru realizarea unor sisteme informatice de crestere a interoperabilitatii bazat pe
sistemle GIS
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Intreprinderi, administratia publica, universitati.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Nr. de proiecte incheiate cu succes
Crestere nr. persoane angajate in CDTI (%)
Nr. de intreprinderi locale implicate in proiecte comune de cercetare care beneficiaza de sprijin (din
care IMM-uri).
Cresterea investitiilor in CDTI facute de intreprinderile implicate in proiecte comune
INDICATORI OUTPUT
Nr. de proiecte de cercetare care au beneficiat de sprijin
Nr. de intreprinderi care beneficiaza de sprijin financiar pentru proiectele CDTI si transfer de
tehnologie
Nr. de proiecte comune de Cercetare & Dezvoltare sprijinite (proiecte de colaborare intre firme si
institutii de cercetare sprijinite)
44
PRIORITATEA REGIONALA 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale
POS Transport
POS Mediu
Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
Axa prioritara 3 Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de
poluare
POS Cresterea competitivitatii economice
Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie
Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate
POR
Axa Prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii sociale regionale si locale
Axa Prioritara 3: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (Dezvoltarea structurilor de
sprijinire a afacerilor; Reabilitarea siturilor industriale)
Axa Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila
Impact anticipat:
Locuri de munca brute/nete create sau pastrate dupa 2 ani (temporare, permanente)
Reducerea numarului de accidente si a persoanelor accidentate
Reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului la nivel regional
Cresterea fluxului de pasageri/marfuri pe an
Cresterea atractivitatii investitiilor in mediul rural/urban
Cresterea atractivitatii/ imaginii zonelor urbane pentru investitii straine
Strategia regionala: Imbunatatirea competitivitatii sistemelor regionale prin reducerea deficitului
infrastructurii regionale.
Masura 2.1 Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera
Clasificare UE: 311 CAI FERATE, 312 DRUMURI, 313 SOSELE, 314 AEROPORTURI, 315
PORTURI, 316 CAI NAVIGABILE, 317 TRANSPORT URBAN, 318 TRANSPORT MULTIMODAL, 319
SISTEME DE TRANSPORT INTELIGENTE
Obiectivul masurii: Modernizarea, completarea si re-organizarea legaturilor fizice pe teritoriul regional
– cai ferate, drumuri, aeroporturi, porturi, logistica de transport pentru imbunatatirea mobilitatii in
cadrul regiunii.
Fundamentare:
Regiunea Oltenia este traversata de trei 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera
(fostul coridor IV pan-european), Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european), Axa prioritara 22
(feroviara)
In regiune exista 4 drumuri europene: E70, E79, E81, E574.
Nu exista un drum expres sau o autostrada; DN 65 Craiova-Slatina-Pitesti strabate judetele Dolj si Olt din Regiunea Sud-Vest
Oltenia si judetul Arges din regiunea Sud Muntenia.
Este necesara realizarea unei autostrazi pe ruta Craiova- Slatina- Pitesti, care va contribui la dezvoltarea de noi activitati pe
piata interna, va conduce la crearea de noi locuri de munca.
Regiunea Sud Vest Oltenia are o retea de cai ferate de 990 km, egala cu 9 % din totalul national. Zona de campie - de-a
lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia, cat si regiunea deluroasa dintre
Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea
ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti.
45
Principala magistrala de cale ferata este Bucuresti - Timisoara si traverseaza regiunea de la est la vest fiind si singura linie
dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova – Simeria si traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt
singurele linii electrificate. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale intre reteaua de cale ferata si cea de cai
navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi
metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc.
Nu exista punte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre
Bulgaria.
Cele 5 porturi fluviale care apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia necesita
modernizare in vederea cresterii capacitatii.
In regiune exista un singur aeroport, amplasat la sapte kilometri de centrul orasului Craiova, pe soseaua Craiova-
Bucuresti,aflat in proprietatea Consiliului Judetean Dolj si deservind practic intreaga regiune; acesta necesita modernizare
pentru a se alinia standardelor internationale tehnice si de siguranta.
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati
(10,61% din totalul de km la nivel national modernizati).
Operatiuni indicative
⇒ Modernizarea si completarea legaturilor rutiere pe teritoriul regiunii
⇒ Modernizarea sectiunilor de cale ferata
⇒ Reabilitarea garilor
⇒ Reabilitarea tunelurilor si podurilor de cale ferata
⇒ Introducerea si utilizarea de trenuri noi la standarde europene
⇒ Introducerea de trenuri cu structura modulara pe distante mici si medii
⇒ Implementarea de proiecte de facilitare a transferului modal pentru marfa, in principal de la
rutier la feroviar/rutier sau pe apa/rutier
⇒ Promovarea transportului inter-modal: furnizarea infrastructurii de terminale sau a centrelor de
logistica pentru unitatile inter-modale
⇒ Imbunatatirea sigurantei traficului: (dezvoltarea sistemelor integrate de monitorizare a traficului,
montarea sistemelor de semnalizare automata, by-pass-uri)
⇒ Introducerea de initiative privind infrastructuri de transport eficiente si nepoluante/nedaunatoare
pentru mediu
⇒ Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene
⇒ Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri urbane
⇒ Constructia/reabilitarea/modernizarea drumurilor de centura (cu statut de drum judetean) pentru
eliminarea blocajelor si tranzitarea localitatilor in conditii de siguranta a traficului
⇒ Reabilitarea si modernizarea aeroporturilor regionale
⇒ Reabilitarea si modernizarea porturilor regionale
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala si centrala
INDICATORI AI REZULTATELOR
Scaderea duratei transporturilor pe cale ferata
Scaderea duratei transporturilor
Reducerea duratei de asteptare a navelor in porturi
Transport urban: cresterea numarului de utilizatori deserviti
Reducerea costurilor de intretinere a autovehiculelor
Reducerea timpului de transport/tranzit
Cresterea traficului pe aeroportul Craiova
Cresterea medie a numarului de pasageri pe an
INDICATORI OUTPUT
Km de cale ferata de mare viteza construiti sau modernizati
Km de cale ferata modernizati
Aeroportul Craiova modernizat
Km sosele construite/modernizate
46
Nr. porturi modernizate
Numar servicii transport public imbunatatite
Numar centre multimodale care beneficiaza de sprijin financiar
Masura 2.2: Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice,
industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti
Clasificare UE: 164 SERVICII COMUNE (PARCURI DE AFACERI, INCUBATOARE DE AFACERI,
STIMULARE, SERVICII PROMOTIONALE, CONSTITUIREA UNOR RETELE, CONFERINTE,
TARGURI
Obiectivul masurii: Dezvoltarea unui mediu economic inovativ, precum si o crestere a competitivitatii
economice prin crearea si dezvoltarea unor locatii care sa asigure investitorilor utilitatile necesare
pentru demararea rapida a activitatilor economice. Aceste actiuni se concretizeaza prin amenajarea,
modernizarea de parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre expozitionale, centre de colectare a
produselor agricole, etc.
Fundamentare:
Infrastructura de afaceri divizata, se afla la un nivel de dezvoltare incipient. Volumul de investitii straine atras in
Regiunea Sud - Vest Oltenia in anul 2003 a fost de 360,5 mil euro, reprezentand 3,5 % din volumul total si
ocupand locul 7 intre regiuni.
Operatiuni indicative
⇒ Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri si a altor infrastructuri de afaceri
• sprijin institutional pentru dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de administrare din incubatoare, centre
de afaceri, inclusiv investitii hard si soft (ex. consolidari de cladiri, innoire si modernizare, achizitionarea
de echipamente), schimb de bune practici, sustinerea activitatilor de „mentoring si coaching”, transfer de
know-how, seminarii, workshop-uri etc.
• sustinerea integrarii si dezvoltarii capacitatii competitive a IMM-urilor in cadrul structurilor de afaceri, prin
investitii initiale in intreprinderi noi si asigurarea pregatirii de scurta durata pentru intreprinderile gazduite
in aceste structuri
⇒ Parcuri industriale, parcuri tehnologice, piete de gross etc
• constructia/reabilitarea/extinderea cladirilor numai pentru activitati de productie si servicii
• reabilitarea/extinderea sistemului sistemului de drumuri din interiorul locatiilor, precum si a drumurilor de
acces
• construirea/extinderea infrastructurii de utilitati publice (canalizare, gaze, electricitate, cablare, retea
broadband)
• demolarea/dezafectarea cladirilor
• activitati de promovare
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, universitati, sectorul privat.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Nr. de locuri de munca create in structurile de sprijinire a afacerilor
Nr. de locuri de munca create in microintreprinderi
INDICATORI OUTPUT:
Structuri de sprijinirea afacerilor create/dezvoltate
Microintreprinderi sprijinite
Investitii in structurile de sprijinire a afacerilor (ME)
Investitii in microintreprinderi (ME)
Masura 2.3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (sanatatei educatie si incluziune sociala)
47
Clasificare UE: 36 INFRASTRUCTURA SOCIALA SI DE SANATATE PUBLICA
Obiectivul masurii: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale sociale, incluzand crese,
gradinite, scoli, campusuri scolare, spitale, servicii de ajutor de urgenta, structuri in sprijinul
orfelinatelor, copiilor abandonati, a persoanelor in varsta, a persoanelor cu dizabilitati, si a mijloacelor
de transport speciale (de exemplu, pentru serviciile de ajutor de urgenta si pentru persoanele cu
dizabilitati), etc.
Fundamentare:
In anul 2004 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul de vedere al
numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat.
Ca numar de paturi in spitale regiunea se plaseaza pe locul 8 in si ca numar de medici raportat la 1000 de locuitori, regiunea
se plaseaza pe locul 5 in Romania.
Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti si slaba dotare cu echipamente si tehnologii de ultima generatie este foarte grava in
mediul rural.
Serviciile de ajutor de urgenta disponibile in regiune sunt doar terestre, desi la nivel national exista un numar de 8 elicoptere
sanitare de interventie, distribuite insa in toate celelalte mari centre universitare, cu exceptia Craiovei.
Cantinele pentru populatia saraca reprezinta 4,6% din totalul national, cu beneficiarii serviti insumand 6,3% din totalul national
(total populatiei din Oltenia 10,7% din totalul national).
Unitatile de invatamant (public si particular) in functiune in Regiunea Sud-Vest, in anul scolar 2004/2005, in numar de 3023 si
persoanele cuprinse in aceste institutii , erau repartizate pe diverse niveluri de instruire, astfel :
- 71442 prescolari in 471 gradinite pentru copii ;
- 218148 elevi in 796 scoli primare si gimnaziale, din care: 1571 elevi sunt cuprinsi in invatamantul special ;
- 85451 elevi inscrisi in 150 licee ;
- 27957 elevi inscrisi in 5 scoli pentru invatamantul profesional si de ucenici ;
- 5857 elevi in 8 scoli de invatamant postliceal de specialitate si tehnic de maistri ;
- 43819 studenti in 6 universitati.
Activitati eligibile si tipuri de operatiuni
⇒ Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate
• reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor, policlinicilor si ambulatoriilor
• reabilitarea, modernizarea si echiparea sectiilor de urgenta
Tipuri de operatiuni:
• reabilitare, modernizare cladiri
• reabilitarea /modernizarea utilitatilor generale si specifice
• facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice
• achizitionare echipamente
⇒ Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale
• reabilitarea / modernizarea / echiparea cladirilor centrelor sociale
• reabilitarea / modernizarea / echiparea cladirilor in care functioneaza centre rezidentiale
Tipuri de operatiuni
• reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor
• modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale
• facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati
• dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre, inclusiv echipamente
pentru persoane cu dizabilitati
⇒ Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de
urgenta
⇒ Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educationale, inclusiv pentru
invatamantul superior
• reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii educationale prescolare, primare, a invatamantului
secundar si superior
• reabilitarea / modernizarea / dotarea campusurilor educationale
48
Tipuri de proiecte
• reconstructia, extinderea si/sau consolidarea de cladiri
• constructia, reabilitarea/modernizarea, extinderea cladirilor localizate in cadrul campusurilor;
• modernizarea utilitatilor generale si specifice
• dotari cu echipamente scolare, didactice si IT
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara:
administratia publica locala, alte persoane juridice acreditate in conditiile legii
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Nr. de utilizatori ai serviciilor oferite de unitatile medicale reabilitate/pe tipuri de unitati
Nr. de utilizatori de servicii sociale, acordate de unitatile sociale reabilitate – total/pe tipuri de centre :
multifunctionale /rezidentiale
Timpul mediu de raspuns in situatii de urgenta /Regiuni si tipuri de interventie
Cresterea ratei de participare la procesul educational a populatiei scolare in varsta de pina la 18 ani in
scolile reabilitate/dotate
Cresterea nr. de studenti
INDICATORI OUTPUT:
Nr. de unitati medicale reabilitate /echipate pe tip de unitati: ambulatorii /sectii de urgenta din spitalele
regionale
Nr. de unitati pt servicii sociale reabilitate/echipate, pe tipuri de centre: multifunctionale si rezidentiale
Nr. unitati mobile echipate pentru interventii de urgenta
Nr. unitati de invatamant reabilitate / dotate /pe tipuri de unitati
Nr. campusuri preuniversitare reabilitate/dotate
Masura 2.4 Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice,
sport si activitati recreative, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri)
Clasificare UE: 352 REABILITAREA ZONELOR URBANE
Obiectivul masurii: Reabilitarea si dezvoltarea centrelor urbane sau a unor areale cu probleme din
interiorul acestora in vederea revitalizarii, pentru a le permite sa actioneze ca motoare ale cresterii
economice.
Fundamentare:
Regiunea Oltenia detine areale urbane degradate cu cladiri in stare avansata de degradare, infrastructura de transport
insuficient dezvoltata, infrastructura de utilitati invechita, zone verzi si recreative insuficiente, cladiri si monumente apartinand
patrimoniului cultural degradate, etc.
Regiunea detine 2362 hectare de zone verzi in municipii si orase, din care 1300 ha in judetul Dolj, judetul cu cea mai mare
suprafata de zone verzi localizate in cadrul zonelor urbane. Trebuie subliniat ca in unele din aceste zone verzi se afla cladiri si
alte elemente apartinand mostenirii culturale nationale - de exemplu, Parcul Romanescu din Craiova, Parcul Brancusi din Tg.
Jiu, unde sculpturi de faima mondiala se afla expuse in aer liber ).
Operatiuni indicative
⇒ Finalizarea si/sau renovarea cladirilor abandonate (si pregatirea lor pentru noi tipuri de activitati
economice si sociale)
⇒ Restaurarea cladirilor de importanta istorica si culturala
⇒ Demolarea cladirilor si/sau a structurilor aflate intr-o stare avansata de degradare, care nu
apartin patrimoniului national cultural si amenajarea terenurilor degradate /neutilizate, pentru
constructia de cladiri de utilitate publica sau spatii verzi
⇒ Dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, respectiv reabilitarea
strazilor orasenesti, inclusiv a infrastructurii aferente si refacerea spatiilor publice si a diferitelor
tipuri de infrastructurii urbane (pavaje, trotuare, iluminat public etc.)
49
⇒ Crearea si/sau conservarea spatiilor verzi si pentru recreere
⇒ Investitii pentru imbunatatirea mobilitatii populatiei din zonele de actiune urbana:
§ construirea de statii pentru autobuze, tramvaie si troleibuze sau modernizarea celor
existente; construirea de terminale intermodale in scopul imbunatatirii integrarii diferitelor
moduri de transport public urban
§ extinderea si/sau modernizarea retelei liniilor de tramvai si infrastructurii pentru troleibuze;
§ achizitionarea de mijloace de transport ecologice
§ construirea de piste pentru biciclisti
⇒ Renovarea locuintelor:
• renovarea cladirilor rezidentiale colective (exceptand ariile din interiorul locuintelor), incluzand:
§ innoirea partilor structurale principale ale cladirilor, acoperis, fatada, casa scarilor,
coridoarele interioare si exterioare, intrarile si exterioarele acestora, lift
§ instalatiile tehnice ale cladirilor (reteaua de distributie a apei si canalizare, instalatiile
electrice, instalatiile contra incendiilor, sistemul de ventilatie, sistemul de colectare a
gunoiului, etc)
§ actiuni de eficientizare energetica incluzand renovarea sistemului de incalzire si a izolatiei,
centralelor termice, retelelor de distributie a caldurii si promovarea surselor de energie
regenerabila
• renovarea si schimbarea folosintei cladirilor existente pentru asigurarea de locuinte sociale
⇒ Achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al cetatenilor la
servicii publice
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica locala, societati comerciale,
alte persoane juridice acreditate in conditiile legii
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Nr. de persoane beneficiare ale implementarii proiectelor integrate urbane
Nr. de locuri de munca nou create in zonele de actiune urbana
Nr. de persoane beneficiare de servicii sociale acordate de centrele sociale care au beneficiat de
sprijin prin proiectele integrate urbane
INDICATORI OUTPUT:
Nr. de proiecte de regenerare urbana finantate
Cladiri publice renovate/ reabilitate (m2)
Strazi orasenesti construite/ reabilitate /modernizate inclusiv trotuare si piste pentru biciclisti (km)
Retea de tramvai/troleibuz extinsa/reabilitata (km)
Nr. de locuinte reabilitate/modernizate
IMM create /sprijinite in zonele de actiune urbana
Centre sociale infiintate/reabilitate
Spatii verzi create/reabilitate (m2)
Masura 2.5: Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul
privat si pentru institutii
Clasificare UE: 183 INFRASTRUCTURA PENTRU CDTI
Obiectivul masurii: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare dezvoltare in scopul cresterii
competitivitatii economiei regionale
Fundamentare:
Activitatea de cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26 institute si centre de cercetare in
urmatoarele domenii: stiinte sociale, fizica-chimie, informatica, comunicatii, mediu, electronica, automatica, inalta
tehnologie, aeronautica, chimie, petrochimie, electrotehnica, metalurgie, industria miniera; agricultura, silvicultura.
50
Cu toate acestea, o mare parte dintre activitatile/specialitatile bine dezvoltate in regiune nu sunt sprijinite prin
activitati de cercetare:
§ Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romania care nu are institutii/centre de
cercetare
§ nu exista centre de cercetare pentru industria textila, bine dezvoltata la nivel regional
§ industria de masini nu este sprijinita prin activitati de cercetare industriile de constructii si de exploatare si
prelucrare a lemnului nu sunt reprezentate in Oltenia in ceea ce priveste cercetarea.
Operatiuni indicative
⇒ Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de
excelenta)
• dezvoltarea infrastructurii de CD a universitatilor si institutelor CD non profit
dotarea/modernizarea laboratoarelor existente
• sprijin pentru acreditarea laboratoarelor de masurari, incercari etc
• sprijin pentru crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute CD)
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: mediul de afaceri, institute si centre de cercetare,
universitati.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Nr. de locuri de munca create in CD
Nr. de IMM-uri cu acces la servicii in CD
INDICATORI OUTPUT:
Nr. de servicii comune puse la dispozitie
Suprafata de cladire nou construita/modernizata
2.6 Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie
Clasificare UE: 331 ELECTRICITATE, 332 SURSE DE ENERGIE REGENERABILE (ENERGIE
SOLARA, EOLIANA, HIDRO-ELECTRICA, BIOMASA)
Obiectivul masurii: reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei energetice pe intregul
lant - resurse naturale, producere, transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice si termice
Fundamentare:
Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei
regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71.57% din totalul productiei hidroelectrice
nationale era produs aici in 2001). Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si
modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de
piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avand in vedere rolul capital
detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa
reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie electrica si termica, gaze si apa
inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai
pronunatat in judetele Dolj si Valcea si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de
populatie ocupata in acest sector in judetele Mehedinti (16% in 2003) si Gorj (14% in 2002) sunt consecinta
ponderii importante a industriei energetice in economia acestor judete.
Operatiuni indicative
⇒ Construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru
retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei
energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de
cogenerare, turboagregate)
⇒ Extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si termice, in scopul
reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de
distributie,
51
⇒ Realizarea de investitii pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, a
petrolului si gazelor naturale, cu retelele europene
⇒ Realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin
valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a resurselor
geotermale si a combustibililior alternativi si modernizarea celor existente
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara:
Administratia publica, sectorul privat
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea nr. de utilizatori
Nr. de utilizatori racordati sau care au beneficiat de o modernizare a racordului la noua retea
Reducerea pretului energiei
INDICATORI OUTPUT:
Kw/Mw de capacitati noi/modernizate defalcate pe surse de energie
Km de retea de distributie a curentului electric modernizati
Nr. de localitati asigurate cu energie electrica
Nr. de consumatori conectati la retele noi/modernizate
52
PRIORITATEA REGIONALA 3: Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a
mostenirii cultural-istorice
POS Cresterea Competitivitatii Economice
Axa prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri
POR
Axa prioritara 4: Dezvoltarea turismului regional si local
Impact anticipat:
Locuri de munca brute/nete create/ pastrate dupa 2 ani
Strategia regionala:
Cresterea atractivitatii regiunii prin dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca, ca urmare a
valorificarii mostenirii culturale si resurselor naturale si a imbunatatirii calitatii infrastructurii de cazare si
de agrement.
Masura 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism
Clasificare EU: 171 INVESTITII MATERIALE PENTRU TURISM (SERVICII DE CAZARE SI
ALIMENTATIE PUBLICA PENTRU TURISTI, ALTE FACILITATI)
Obiectivul masurii: Masura vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice in scopul de a creste
atractivitatea regiunii Oltenia ca o destinatie turistica, prin restaurarea si valorificarea patrimoniului
istoric si cultural, crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabila a resurselor naturale cu potential turistic, reabilitarea, extinderea si dotarea structurilor de
cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere.
Fundamentare:
Potentialul turistic al regiunii este diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape
minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale.
Regiunea este a doua in Romania, dupa Moldova, privind numarul manastirilor si lacaselor de cult, teritoriul sau fiind bogat in
resurse minerale cum ar fi apele minerale si beneficiind de o biodiversitate unica.
Cu toate acestea, desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2
pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca
neatins format din munti, dealuri si zone rurale – sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de
exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este
de mentionat ca acesta este superioara mediei nationale, urmare a procesului de privatizare.
In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul "turism social", care reprezinta fluxul de turisti care
viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este
subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie
caracterizat prin cheltuieli reduse.
Operatiuni indicative
⇒ Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, precum si crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe
• Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu;
• Restaurarea, protectia si conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;
• Refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate, in interiorul
zonei de protectie a acestora;
• Lucrari si dotari pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului de siguranta precum si a
celui decorativ;
• Restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor;
• Amenajari peisagistice pentru evidentierea obiectivului reabilitat;
53
• Dotari interioare (instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta la
foc, antiefractie);
• Instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea necesarului de apa si pentru evacuarea apelor pluviale
si menajere;
• Dotari interioare pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil
• Amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si imprejmuirea obiectivelor de patrimoniu
• Constructia utilitatilor anexe (parcaj, grup sanitar, reclame si indicatoare);
• Amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele reabilitate.
⇒ Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a
resurselor naturale cu potential turistic
• Dezvoltarea retelelor de captare si /sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential terapeutic
(ape minerale, lacuri si namoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor si
salinelor);
• Amenajarea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilitati) a bazelor de tratament din statiunile balneo -
climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice;
• Amenajarea obiectivelor turistice naturale pentru activitati turistice (formatiuni geologice, pesteri, saline,
mine, vulcani noroiosi, lacuri) prin: istalatii de iluminat, incalzire, ventilatie; asigurarea accesului in conditii
de securitate pentru turist; amenajare grupuri sanitare;
• Amenajare puncte (foisoare) de observare / filmare / fotografiere;
• Refacerea si amenajarea cailor de acces la principalele obiective turistice naturaleAmenajarea si dotarea
platformelor de campare, inclusiv utilitatile specifice (grupuri sanitare, apa curenta, iluminat etc.);
• Amenajare puncte de colectare a gunoiului menajer;
• Amenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si a primului ajutor in caz de
accidente;
• Marcarea traseelor montane;
• Amplasarea de panouri informative;
• Amenajarea de noi posturi SALVAMONT;
• Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a traseelor pentru cura de teren, a
spatiilor de recreere si popas, a facilitatilor de utilizare a izvoarelor minerale;
• Refacerea parcurilor balneare, parcuri – gradina.
• Amenajarea falezelor;
⇒ Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu utilitatile conexe,
precum si a facilitatilor de recreere
• Modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere, amenajare (interior si fatada, grupuri
sanitare, camere / spatii pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonica, extindere spatii de
cazare, modernizare sistem de utilitati, amenajare parcare / garaje, iluminat exterior ;
• Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice (inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare
cu energie electrica, spalatorie), ascensor
• Amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie, patinoare;
• Terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, echitatie;
• Transport feroviar de interes turistic pe cale ferata cu ecartament ingust, in zone de deal si de munte,
• Amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement;
• Amenajarea de piste pentru cicloturism;
• Amenajarea de noi partii de schi (inclusiv construirea de instalatii de transport pe cablu pentru persoane,
instalarea de echipamente pentru producerea zapezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru
iluminatul nocturn al partiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi);
• Amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna:
echiparea cu instalatiile si echipamentele corespunzatoare;
• Amenajari specifice sporturilor nautice;
• Amenajari pentru practicarea pescuitului sportiv
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati ale administratiei publice locale si
centrale, societati comerciale, persoane juridice care nu sunt agenti economici
INDICATORI AI REZULTATELOR
Cresterea numarului de turisti in structurile de cazare reabilitate
Nr. de structuri de cazare care au trecut la un standard de calitate superior
54
INDICATORI OUTPUT
Cladiri de patrimoniu reabilitate, pe tipuri: national /UNESCO/ cultural urban local
Proiecte integrate de investitii in valorificarea patrimoniului natural cu potential turistic
Proiecte integrate de reabilitare statiuni turistice
Suprafata amenajata a patrimoniului natural
Proiecte de investitii realizate
Firme sprijinite
Masura 3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketing-ului regional
Clasificare UE: 172 INVESTITII NEMATERIALE (ELABORAREA SI FURNIZAREA UNOR PRODUSE
SI SERVICII TURISTICE, ACTIVITATI SPORTIVE, CULTURALE SI DE TIMP LIBER, PATRIMONIU),
173 SERVICII COMUNE PENTRU INTREPRINDERI DIN SECTORUL TURISTIC (INCLUSIV
ACTIVITATI PROMOTIONALE, CONSTRUIREA DE RETELE, CONFERINTE, TARGURI)
Obiectivul masurii:
Aceasta masura vizeaza cresterea vizibilitatii regiunii prin crearea si editarea de pliante, brosuri, alte
categorii de documentatie de prezentare si extinderea afacerilor in turism prin crearea de servicii-
suport in sprijinul afacerilor in turism si de retele de asociatii profesionale in domeniul turismului.
Fundamentare:
Oltenia dispune de un potential turistic bogat, favorabil practicarii intregii game de forme de turism si pe toata durata anului,
cu atat mai mult cu cat in prezent se dezvolta noi tipuri de produse turistice si forme de turism (turism de aventura, turism
rural, de afaceri etc). Potentialul turistic nu este insa pe deplin valorificat, iar promovarea interna si internationala a produselor
turistice autohtone este insuficienta, turismul romanesc nefiind foarte cunoscut in strainatate. Nu exista centre amenajate si
alte mijloace pentru obtinerea de informatii referitoare la ofertele turistice.
Operatiuni indicative
⇒ Investitii pentru crearea centrelor de promovare si informare turistica: realizarea de constructii,
achizitionare de echipamente si de IT software pentru realizarea unui sistem unitar cu informatii
turistice si statistice cu acces public prin Internet
⇒ Introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promotionale
generale si diseminarea instrumentelor promotionale prin evenimente nationale si internationale
⇒ Promovarea produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice menite sa dezvolte si sa
consolideze turismul intern
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala, agenti economici
INDICATORI AI REZULTATELOR
Cresterea turismului international
a) nr.sosiri vizitatori nerezidenti
b) durata medie a sederii nr. zile
Nr. de vizitatori ai centrelor de informare si promovare turistica
Nr. de accesari site centre de informare si promovare turistica
INDICATORI OUTPUT
Nr. activitati promotionale pt. promovarea brandului turistic la nivel international
Nr. activitati promotionale pt. promovarea produselor turistice la nivel national
Nr. Centre de Informare si Promovare Turistica
55
PRIORITATEA REGIONALA 4: Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si
imbunatatirea serviciilor sociale.
POS Dezvoltarea resurselor umane
Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii
societatii bazate pe cunoastere
Axa prioritara 2: Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor
Axa Prioritara 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare
Axa prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale
POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Impact anticipat:
Numar net de locuri de munca create (a se masura dupa 12 luni de la interventie)
Cresterea nivelului de calificare al fortei de munca
Includere sociala: (reducerea ratei somajului tinerilor, cresterea ratei activitatii femeilor, cresterea
accesului la invatamantul profesional-vocational a persoanelor de etnie Roma)
Strategia regionala:
Asigurarea cresterii capacitatii de angajare si a ocuparii prin adaptarea fortei de munca la necesitatile
pietei muncii si economiei bazate pe cunoastere
Masura 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare
profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii
Clasificare EU: 21 POLITICI PRIVIND PIATA MUNCII (ASISTENTA PENTRU STRUCTURI SI
SISTEME: FORMAREA CADRELOR DIDACTICE), 23 DEZVOLTAREA EDUCATIEI SI FORMARII
PROFESIONALE - PERSOANE FIZICE (formare)
Obiectivul masurii: Dezvoltarea invatamantului initial si a formarii profesionale initiale pentru a
raspunde nevoilor de instruire a indivizilor si pietei muncii.
Fundamentare:
Numarul de persoane inscrise in invatamantul liceal in perioada 2003-2004 este de 84.249, iar la invatamantul profesional si
de ucenici erau inscrisi 27.239 elevi. Rata abandonarii studiilor este mai mare pentru invatamantul profesional, unde
inregistreaza o medie de 20%, in timp ce pentru licee rata abandonului este aproximativ 7%. Proportia femeilor inscrise la
liceu este de 52,7%, mult mai mare decat la formele profesionale unde este de 34%.
Dintr-un total de 1100 clase pentru nivelele 1,2 si 3 de invatamint 726 sunt clase VET. Acestea nu raspund inca standardelor
moderne de invatamint.
Numarul de studenti/elevi din Oltenia reprezinta 19,82% din totalul populatiei regiunii. Numarul de studenti/elevi din Oltenia
(inscrisi la toate nivelele de educatie) ilustreaza o tendinta de descrestere: in 1990-91 519.128 persoane, in 2003-2004
461.816, cu o descrestere mai mare decat descresterea totalului populatiei de varsta scolara
Scolile Vocationale si institutiile de educatie superioara nu ofera facilitati si instrumente moderne de pregatire, necesita
legaturi mai stranse cu intreprinderile locale pentru a oferi posibilitati mai mari pentru plasarea tinerilor
Operatiuni indicative
⇒ Formare profesionala initiala
§ Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea si implementarea de instrumente la nivelul sistemului si
furnizorilor (certificarea si validarea cunostintelor acumulate anterior, dezvoltarea sistemelor de
credite transferabile, etc.);
§ Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea si implementarea
mijloacelor si a instrumentelor de asigurare si management al calitatii si la nivel de furnizori de
56
educatie;
§ Dezvoltarea ofertelor de educatie si de IPT initial relevante pentru nevoile de invatare individuala
si pentru nevoile pietei muncii;
§ Dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere de calitate in vederea cresterii performantelor
scolare si a ratelor de tranzitie intre diferite nivele de educatie;
§ Programe integrate pentru pentru cresterea ratei de tranzitie de la invatamantul obligatoriu la
invatamantul post obligatoriu;
§ Programe de sprijin pentru elevii dotati;
§ Programe educationale speciale pentru formarea unei atitudini in ceea ce priveste societatea
inclusiva, educatia civica si responsabilitatea la elevi si studenti;
§ Dezvoltarea de aptitudini sociale care sa permita elevilor asumarea rolului de cetatean activ;
§ Promovarea TIC si a noilor tehnici si metode de predare in educatie si IPT initial;
§ Transformarea scolii intr-un furnizor de educatie continua;
§ Promovarea inovatiei in invatamant si in formarea profesionala;
§ Promovarea de parteneriate si dezvoltarea de retele in educatie in sprijinul cresterii relevantei
educatiei pe piata muncii;
§ Dezvoltarea educatiei antreprenoriale si de afaceri
⇒ Invatamant universitar
§ Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea si implementarea de instrumente la nivel de sistem
(certificarea si validarea/acreditarea invatamantului anterior, dezvoltarea Sistemului European de
Credite Transferabile);
§ Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea si implementarea
mijloacelor si a instrumentelor de asigurare si management al calitatii si la nivel de furnizori de
educatie;
§ Sprijin pentru dezvoltarea instrumentelor si personalului in vederea imbunatatirii cunostintelor si
a managementului universitar;
§ Asigurarea unei educatii universitare de calitate axate pe competenta (relevanta pentru piata
muncii /in concordanta cu CECIS);
§ Dezvoltarea de oferte de studii post-licenta;
§ Dezvoltarea de programe si scoli doctorale;
§ Promovarea folosirii TIC si dezvoltarea IDD;
§ Valorizarea rezultatelor cercetarii efectuate in universitati in oferta educationala si in politica
coerenta a statului in educatie;
§ Promovarea parteneriatului si dezvoltarea de retele intre universitati, cercetare/dezvoltare si
comunitatea de afaceri (transfer de cunostinte si facilitarea utilizarii rezultatelor cercetarii in
activitati de predare).
⇒ Formarea cadrelor didactice si cercetatorilor
§ Formarea continua a resurselor umane din educatie;
§ Formarea continua a resurselor umane din cercetare, universitati si institute de cercetare;
§ Promovarea programelor de tip „outreach” si mobilitate intersectoriala pentru formarea si
perfectionarea resurselor umane din educatie si cercetare;
§ Sprijinirea programelor integrate pentru reconversia profesorilor (orientare si consiliere, activitati
extracurriculare, activitati economice si sectoriale, etc.);
§ Sprijin pentru debutul in cariera didactica si de cercetare;
§ Dezvoltarea abilitatii antreprenoriale si manageriale pentru tinerii cercetatori in vederea sustinerii
initiativelor de tip spin off si spin out.
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica, institutii publice de invatamint
inclusiv universitati, organizatiile non-profit specializate si alte persoane juridice acreditate in conditiile
legii
INDICATORI AI REZULTATELOR
Rata de plasare a beneficiarilor in locuri de munca
INDICATORI OUTPUT
Nr. de locuri create pentru instruire
Nr. de proiecte
57
Numar de formatori formati
Masura 4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC ), cresterea accesului
si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii
Clasificare UE: 23 DEZVOLTAREA EDUCATIEI SI FORMARII PROFESIONALE-PERSOANE FIZICE
(formare, orientare si consiliere)
Obiectivul masurii: imbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a
resurselor umane prin promovarea accesului si a participarii continue la procesul de formare
profesionala
Context:
• Peste 20.000 locuri de munca sunt in pericol de a fi desfiintate in unitatile industriale
• Numar scazut de intreprinderi la 1000 locuitori in comparatie cu media nationala
Operatiuni indicative
⇒ Tranzitia de la scoala la viata activa
§ Programe/scheme de invatare bazate pe munca („work based learning”) pentru elevi si studenti;
§ Stimulente pentru parteneriate intre scoli/universitati/ intreprinderi;
§ Orientare si consiliere de calitate care sa sprijine tranzitia de la scoala la viata activa.
⇒ Parasirea timpurie a scolii si educatia de tip „a doua sansa”
§ Programe integrate pentru mentinerea elevilor in educatie si prevenirea parasirii timpurii a scolii;
§ Programe tip “scoala dupa scoala”, invatarea asistata si educatie remediala;
§ Programe integrate si oferte educationale pentru reintegrarea celor care au parasit scoala
timpuriu;
§ Dezvoltarea de instrumente si servicii integrate de informare, orientare, consiliere si dezvoltare
personala.
⇒ Formare profesionala continua
§ Dezvoltarea de programe modulare bazate pe competente;
§ Diversificarea programelor FPC (continut, metode si instrumente de pregatire, moduri de
predare) ca raspuns la necesitatile beneficiarilor;
§ Dezvoltarea furnizarii de formare la locul de munca
§ Dezvoltarea furnizarii de orientare si consiliere la locul de munca;
§ Sprijin pentru cresterea participarii angajatilor la FPC
§ Sprijin pentru cresterea participarii angajatilor la servicii de orientare in cariera;
§ Sprijin si asistenta pentru cresterea participarii angajatilor in activitati de validare si recunoastere
a competentelor dobandite in contexte non-formale si informale;
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica, institutii publice de invatamint
inclusiv universitati, organizatiile non-profit specializate, si alte persoane juridice acreditate in conditiile
legii
INDICATORI AI REZULTATELOR
Numar de noi calificari recunoscute
INDICATORI OUTPUT
Instruire (ore /persoane instruite)
Nr. de IMM-uri care beneficiaza de sprijin financiar pentru instruire
Nr. de servicii de consiliere oferite IMM-urilor
Nr. de proiecte
Masura 4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii
Clasificare UE: 24 FLEXIBILITATEA FORTEI DE MUNCA, SPIRITUL INTREPRINZATOR, INOVATIA,
58
TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICARII (PERSOANE FIZICE, INTREPRINDERI)
Obiectivul masurii: Adaptarea fortei de munca si a intreprinderilor, in special a IMM-urilor, la
schimbarile economice prin promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socio-
economice si sprijinirea intreprinderilor si angajatilor pentru promovarea adaptabilitatii
Fundamentare:
Dezvoltarea economica este conditionata de capacitatea intreprinderilor si a angajatilor de a-si insusi si utiliza tehnici si
tehnologii moderne care sa conduca la cresterea productivitatii in munca.
La nivelul regiunii SV Oltenia piata fortei de munca nu este flexibila, iar activitatile economice nu genereaza suficiente locuri
de munca; educatia antreprenoriala este scazuta, iar munca la negru este un fenomen foarte larg raspandit.
De aici decurge necesitatea unor masuri care sa sprijine antreprenoriatul, sa conduca la dezvoltarea abilitatilor manageriale si
antreprenoriale, precum si a unor masuri care sa vizeze pregatirea si instruirea angajatilor in utilizarea de noi tehnici si
tehnologii.
Operatiuni indicative
⇒ Promovarea culturii antreprenoriale
§ cresterea constientizarii si atitudinii pozitive cu privire la cultura antreprenoriala
§ implementarea de programe si noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale
§ dezvoltarea si promovarea abilitatilor manageriale moderne, in special pentru microintreprinderi
si IMM-uri
§ servicii de sprijin pentru demararea unei afaceri
⇒ Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati
§ promovarea si sprijinirea instruirii in noi tehnologii, inclusive TIC
§ promovarea, pregatirea profesionala a persoanelor cu risc crescut de a parasi timpuriu piata
muncii
§ pregatire profesionla specifica in domeniul protectiei mediului
⇒ Parteneriat social
§ asistenta si sprijin in vederea elaborarii planurilor de actiune pentru incurajarea si dezvoltarea
parteneriatelor
§ dezvoltarea capacitatii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, prin
standarde si certificare
§ intarirea capacitatii ONG-urilor de sprijinire a conlucrarii cu autoritatile publice centrale si locale, in
vederea promovarii initiativelor comune, inclusiv a serviciilor de voluntariat si caritate
§ incurajarea initiativelor de activare a comunitatii locale in viata publica, monitorizarea activitatilor
institutiilor publice si participarea la procesul de decizie
§ dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a sprijini si promova implicarea civica prin participarea la dezbateri
publice si acces la informatii publice
§ dezvoltarea capacitatii partenerilor sociali de a dezvolta strategii, planuri de actiune si regulamente
proprii, in vederea cresterii impactului lor in societate
§ incurajarea initiativelor de creare de retele la nivel national si comunitar
§ dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru ONG-uri si initiativele care promoveaza dialogul, inclusiv
pentru partenerii sociali activi pe piata muncii
§ transformarea muncii informale in ocupare formala prin campanii constientizare si masuri de sprijin
pentru formalizarea relatiilor de munca
§ incurajarea parteneriatelor locale si sociale pentru combaterea fenomenului muncii nedeclarate si
promovarea de modalitati flexibile de organizare a muncii in mod formal
⇒ Initiative transfrontaliere si transnationale pe piata inclusiva a muncii
§ sprijinirea initiativelor transnationale si parteneriatului la nivel european in scopul crarii unei piete
incluzive a muncii
§ promovarea transferului de expertiza privind incluziunea sociala si ocuparea somerilor de termen lung
§ dezvoltarea de studii transnationale comparative
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, organizatii neguvernamentale, si alte
persoane juridice acreditate in conditiile legii.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Nr. de intreprinderi nou infiintate (% din totalul de intreprinderi active)
Nr. de locuri de munca create
59
INDICATORI OUTPUT
Nr. de beneficiari ai cursurilor pentru demararea unei afaceri
Nr. de angajati care participa in programe de instruire
Nr. de intreprinderi care beneficiaza de sprijin financiar pentru instruire
Masura 4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri
dezavantajate
Clasificare UE: 21 POLITICI PRIVIND PIATA MUNCII (ASISTENTA PENTRU PERSOANE FIZICE:
FORMARE, CONSILIERE SI ORIENTARE, AJUTOR PENTRU ANGAJARE, MASURI INTEGRATE),
22 INTEGRARE SOCIALA: ASISTENTA PENTRU PERSOANE FIZICE (CAI DE INTEGRARE,
MASURI INTEGRATE, MASURI SPECIFICE DE FORMARE), 25 ACTIUNI POZITIVE PE PIATA
MUNCII IN FAVOAREA FEMEILOR
Obiectivul masurii: Sprijinirea somerilor, in special a celor pe termen lung (care sunt someri o
perioada mai mare de 9 luni), a tinerilor (15-24 ani) si a grupurilor defavorizate (femei, persoane cu
dizabilitati) pentru a raspunde solicitarii pietei si gasirea unui loc de munca permanent. Promovarea
integrarii sociale.
Fundamentare:
In perioada 1995-2003 s-au pierdut 163.900 locuri de munca in regiune. Dintre acestea, 32,8% s-au pierdut in
judetul Gorj datorita masivelor disponibilizari din industria carbunelui localizata in zona de sud din Valea Jiului, in
Motru si Rovinari. In data de 31.12.2003 in Oltenia existau 86 992 someri inregistrati; rata somajului la nivel
regional era de 9,1%, cea mai mare din Romania. Rata somajului in judetele Olt si Valcea este semnificativ mai
mare decat media nationala (10,6% respectiv 9,2%), in timp ce in Gorj s-a inregistrat o rata de 9,1%. Judetul Olt
inregistreaza a cincea cea mai mare rata a somajului in Romania (dupa judetele Hunedoara, Vaslui, Ialomita si
Galati).
Operatiuni indicative
⇒ Sprijinirea tuturor activitatilor privind masurile active de ocupare:
§ planuri de actiune concepute pentru furnizarea de asistenta in cautarea unui loc de munca,
servicii de orientare, consiliere, pregatire profesionala si plasare pentru tineri, varstnici, someri de
termen lung si persoane aflate in cautarea unui loc de munca revenite in campul muncii dupa o
perioada de absenta
§ masuri de promovare a mobilitatii ocupationale si geografice a fortei de munca pentru a beneficia
de toate oportunitatile existente de ocupare si pentru sporirea coeziunii regionale;
§ masuri de acompaniere pentru intra si a se mentine pe piata muncii (sprijin pentru membrii de
familie dependenti, servicii de asistenta si alte activitati asociate care il incurajeaza pe individ sa
participe pe piata muncii
§ promovarea sistemelor duale de finantare a ocuparii tinerilor
§ promovarea de programe care sprijina crearea de noi locuri de munca/ noi forme de ocupare si
crearea de locuri de munca pentru lucratorii independenti
§ programe vizand implicarea in activitati publice
§ sprijinirea proiectelor integrate vizand reducerea disparitatilor regionale privind piata muncii
§ dezvoltarea de programe integrate pentru educatie, formare profesionala, ocupare si alte
oportunitati de sprijin pentru locuitorii din mediul rural, vizand reducerea agriculturii de
subzistenta
§ promovarea de programe care sprijina crearea de noi locuri de munca/ noi forme de ocupare si
crearea de locuri de munca pentru lucratorii independenti
⇒ Promovarea incluziunii sociale
§ promovarea ocuparii si adaptarii persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilitati si cu nevoi
specialel si persoanelor supuse riscului de excluziune sociala, in economia sociala
§ dezvoltarea economiei sociale
§ promovarea de parteneriate intre toti actorii implicati in dezvoltarea comunitatii (sindicate,
institutii publice, asociatii patronale, lucratori, ONG-uri, intreprinderi, mediul de afaceri, alte
60
asociatii)
§ programe pentru dezvoltarea calificarilor de baza, educatiei, calificarilor si formarii profesionale a
grupurilor vulnerabile
§ dezvoltarea programelor de educatie tip „a doua sansa”
§ dezvoltarea programelor sau pachetelor integrate in vederea cresterii accesului si a participarii in
educatie pentru copiii din grupurile vulnerabile, inclusiv alocatii individuale si sprijin pentru
familiile lor
§ dezvoltarea programelor de pregatire profesionala specifice pentru personalul din organizatiile
non-guvernamentale, si din alte institutii active in domeniul incluziunii sociale
§ crearea de facilitati de ingrijire a copilului, virstnicilor si altor persoane dependente
§ promovarea ocuparii in randul femeilor (implicarea in afaceri, dezvoltarea calificarilor, sprijin
pentru schimbarea carierei), inclusiv in mediul rural
§ furnizarea de sprijin si campanii de constientizare cu privire la violenta domestica
⇒ Serviciul public de ocupare
§ dezvoltarea serviciului de asistenta personalizata pentru someri, in special pentru somerii de
lunga durata, tineri si grupuri vulnerabile;
§ dezvoltarea serviciilor de tip “self-service”
§ promovarea parteneriatelor cu serviciile publice de ocupare din Statele Membre in vederea
identificarii si aplicarii celor mai bune practici
§ sustinerea si dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea politicilor si strategiilor de
ocupare cu principalii actori activi pe piata muncii (parteneri sociali, furnizori de formare
profesionala initiala si continua, comitete sectoriale, furnizori privati de servicii de ocupare,
agentii regionale de dezvoltare
§ dezvoltarea bazei de date care sa cuprinda toate informatiile necesare pentru furnizarea
serviciilor de analize, studii, cercetari si prognoze privind piata muncii
§ extinderea sistemului de management al calitatii
§ imbunatatirea sistemului de formare profesionala a personalului propriu
§ dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului in vederea furnizarii serviciilor de
asistenta personalizata, in special competente sociale si profesionale
§ dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului pentru furnizarea serviciilor catre
persoane cu nevoi speciale
§ dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului pentru acordarea serviciilor specializate,
precum servicii de pre-concediere si servicii pentru initierea unei activitati independente
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, AJOFM, IMM-uri specializate
in instruire, organizatii neguvernamentale, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Locuri de munca create
Cresterea nivelului de calificare (nr. de beneficiari care au obtinut o diploma sau un certificat)
Rata de plasare a beneficiarilor in locurile de munca create
Noi intreprinderi si/sau afaceri proprii infiintate
INDICATORI OUTPUT
Job club-uri ale locurilor de munca
Nr. de ore prestate in actiuni specifice de formare
Nr. de proiecte de initiativa locala
Masura 4.5 Dezvoltarea serviciilor sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor
Clasificare UE: 166 SERVICII DE VOLUNTARIAT/ SECTORUL TREI
Obiectivul masurii: Cresterea calitatii asistentei medicale si sociale precum si recrutarea si instruirea
de operatori specializati in furnizarea de servicii sociale.
Fundamentare:
61
Sectorul serviciilor sociale din regiune este slab dezvoltat.
Nivel scazut de integrare in societate a persoanelor cu dizabilitati
Numar redus de operatori specializati implicati in serviciile sociale
In 2001 dintre regiunile din Romania, Oltenia a inregistrat cea mai scazuta contributie la serviciile de sanatate si asistenta
sociala din PIB regional.
Operatiuni indicative
⇒ Dezvoltarea unei retele de servicii sociale integrate
⇒ Imbunatatirea serviciilor in sprijinul sectorului social
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, organizatiile non-profit ne-
guvernamentale, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Nr. de persoane asistate
Nr. de persoane cu nevoi speciale asistate
INDICATORI OUTPUT
Nr. de persoane instruite
Masura 4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor
implicate in gestionarea asistentei comunitare
Obiectivul masurii: Reforma administratiei publice la nivel judetean si local si dezvoltarea capacitatii
structurilor de gestionare a asistentei comunitare de catre organismele implicate in acest proces prin
imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului
Fundamentare:
Descentralizarea si imbunatatirea serviciilor din cadrul administratiei publice locale sunt necesare in procesul de
integrare a Romaniei in UE, contribuind la implementarea politicilor europene de dezvoltare locala si regionala,
nevoile si prioritatile locale de dezvoltare fiind cel mai bine cunoscute de catre comunitatile locale; de asemenea,
sprijinirea institutiilor si organismelor implicate in implementarea si gestionarea fondurilor la nivel regional si local
va conduce la o mai buna gestionare a asistentei structurale de catre comunitatile locale.
Operatiuni indicative:
⇒ Programe de instruire pentru personalul angajat in adminisratia locala si in structurile
responsabile cu gestionarea si implementare asistentei comunitare la nivel regional si local
⇒ Studii si cercetari privind reforma institutionala in alte state, inclusiv vizite de studiu
⇒ Dezvoltarea de instrumente care sa sprijine guvernarea locala (managementul riscului, training
etc)
⇒ Furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management
⇒ Asistenta tehnica pentru elaborarea planificarii resurselor, elaborarea planurilor strategice,
utilizarea metodelor cost-beneficiu
⇒ Dezvoltarea unui sistem national de bench-marking pentru serviciile publice
⇒ Crearea de parteneriate la nivel local pentru cresterea oportuitatilor de accesare a fondurilor de
dezvoltare interne si externe
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica
INDICATORI AI REZULTATELOR
Nr. de proiecte cu finantare externa aprobate
INDICATORI OUTPUT
Nr. de studii efectuate
Nr. de strategii si planuri de actiune elaborate
Nr. de cursuri de perfectionare desfasurate
Nr. de persoane instruite
62
PRIORITATEA REGIONALA 5: Dezvoltarea zonelor rurale si montane
Planul national Strategic de Dezvoltare Rurala
Impact anticipat:
Reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura
Strategia regionala:
Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor agricole altele decat agricultura, prin
valorificarea particularitatilor si resurselor locale naturale, ambientale (patrimoniu piscicol, silvic,
biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (obiective culturale, traditii si experiente profesionale
acumulate), dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive locale (artizanat, vinurile de marca,
produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a pestelui etc.), dezvoltarea capitalului
uman si crearea de noi specializari.
Masura 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale
Clasificare UE: 1306 RENOVAREA SI DEZVOLTAREA SATELOR SI PROTECTIA SI
CONSERVAREA PARTIMONIULUI RURAL, 1309 DEZVOLTAREA SI IMBUNATATIREA
INFRASTRUCTURII LEGATE DE DEZVOLTAREA AGRICULTURII, 1301 AMELIORAREA
TERENURILOR
Obiectivul masurii: Imbunatatirea situatiei existente a infrastructurii din cadrul spatiului rural,
imbunatatirea atat a conditiilor de viata cat si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in
spatiul rural.
Fundamentare: Infrastructura rurala este foarte redusa si prezinta disparitati foarte mari. In majoritatea
spatiului rural se remarca urmatoarele:
• drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact
negativ asupra accesului direct la reteaua rutiera sau la cea decale ferata precum si cele care
imbunatatesc circulatia in zonele rurale si/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole;
• reteaua de alimentare cu apa in sistem centralizat este insuficienta
• retelele de canalizare si statiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente
• in majoritatea comunelor lipseste canalizarea, iar statii de epurare nu exista, apele uzate fiind
de regula deversate in apele curgatoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp.
Operatiuni indicative:
• Construirea si modernizarea drumurilor de interes local si a podurilor;
- Construirea de drumuri de interes local noi si modernizarea drumurilor de interes local existente,
cu prioritate pentru cele care faciliteaza accesul la drumurile judetene si nationale si la reteaua
de cai ferate;
- Construirea si/sau modernizarea drumurilor agricole de utilitate publica si/sau privata, inclusiv
realizarea sistemelor de marcare, semnalizare si avertizare, orizontale si verticale;
- Construirea si/sau modernizarea drumurilor forestiere;
- Construirea si/sau modernizarea malurilor si digurilor, paraielor din zonele cu risc de inundatie si
afectate de inundatii, inclusiv realizarea polderelor de mici dimensiuni
• Construirea si modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabila
- Construirea unor lucrari noi de alimentare cu apa si extinderea si/sau modernizarea lucrarilor
existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, statiilor de
pompare, retea de distributie;
-
• Construirea sistemelor de canalizare a apei si investitii referitoare la statiile de epurare a apei;
- Construirea unor lucrari noi de canalizare, extinderea si/sau modernizarea lucrarilor existente,
cum ar fi: retea de canale colectoare a apelor uzate menajere, statia de epurare, statia de
pomparesi a canalelor de evacuare a apelor epurate.(tratate in statii de epurare);
63
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati publice locale
INDICATORI AI REZULTATELOR
⇒ Apa potabila
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
⇒ Canalizare
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
⇒ Gaze
Cresterea nr. de utilizatori
⇒ Termoficare
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
INDICATORI OUTPUT
⇒ Apa potabila
Nr. de consumatori conectati la retelele noi sau modernizate
Imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei (m3)
⇒ Canalizare
Km de tevi de apa si canalizare construiti/modernizati
⇒ Gaze
Km de retea de distributie a gazelor construiti/modernizati
⇒ Termoficare
Km de retea de termoficare reabilitati
Masura 5.2 Cresterea competitivitatii sectorului agricol
Clasificare UE: 111 INVESTITII IN EXPLOATARI AGRICOLE, 112 INSTALAREA TINERILOR
AGRICULTORI, 113 FORMARE PROFESIONALA, 114 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE
PRELUCRARE SI COMERCIALIZARE A PRODUSELOR AGRICOLE, ,
Obiectivul masurii: Cresterea calitatii si competitivitatii produselor si serviciilor din mediul rural si
integrarea acestora intr-un sistem de productie, prin introducerea inovarii si a sistemelor de certificare
si de siguranta a alimentelor.
Fundamentare:
In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol;
contributia sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%.
Exploatatiile agricole sunt de mici dimensiuni (suprafata medie este de 1,7 ha), gradul de mecanizare
si folosire a noilor tehnologii este foarte redus, sistemele de irigatii si utilitatile de baza sunt insuficient
dezvoltate.
Sistemul de distributie a produselor agricole este slab dezvoltat.
Operatiuni indicative
⇒ Realizarea de noi ferme agricole/intreprinderi in mediul rural
⇒ Extinderea suprafetelor fermelor agricole
⇒ Modernizarea intreprinderilor agricole si zootehnice (ameliorarea culturilor, dotari si sisteme de
irigatii)
⇒ Crearea si dezvoltarea intreprinderilor prelucratoare
⇒ Realizarea modernizarii fermelor agricole vini-viticole si pomicole
⇒ Obtinerea certificarilor de calitate
64
⇒ Imbunatatirea conditiilor sanitar-veterinare
⇒ Realizarea/modernizarea fermelor vini-vinicole
⇒ Cresterea valorii adaugate a productiei agricole
⇒ Instruirea profesionala si manageriala in agricultura
⇒ Sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri
⇒ Imbunatatirea calitatii productiei certificarea calitatii
⇒ Stimularea constituirii si functionarii grupurilor de producatori
⇒ Reutilizarea deseurilor (ex. rumegus, biomasa)
⇒ Dezvoltarea de servicii pentru agricultura
⇒ Imbunatatirea marketing-ului produselor agricole
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: producatori agricoli, IMM-uri din sectorul agricol,
autoritati locale
INDICATORI AI REZULTATELOR
Imbunatatirea calitatii produselor
Cresterea investitiilor in reabilitarea fermelor
Cresterea valorii adaugate a produselor agricole
Imbunatatirea parteriatului intre diversi actori situati pe lantul valorii
Cresterea contributiei sectorului agricol la PIB-ul regional
Incurajarea organizarii si functionarii grupurilor de producatori
INDICATORI OUTPUT
Numarul fermelor agricole construite/modernizate
Numarul fermelor agricole certificate dpdv al calitatii/conditiilor sanitar-veterinare
Numarul asociatiilor de producatori nou infiintate
Numarul proiectelor bazate pe reutilizarea deseurilor ( rumegus, biomasa )
Numarul cursurilor de instruire in agricultura
Masura 5.3 Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural
Clasificare UE: 122 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE RECOLTARE, PRELUCRARE SI
COMERCIALIZARE PRODUSELOR SILVICE, 1304 COMERCIALIZAREA PRODUSELOR
AGRICOLE DE CALITATE, 1305 SERVICII DE BAZA PENTRU ECONOMIA RURALA SI POPULATIE,
1306 RENOVAREA SI DEZVOLTAREA SATELOR, PRECUM SI PROTECTIA SI CONSERVAREA
PATRIMONIULUI RURAL, 1307 DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR AGRICOLE SAU A
ACTIVITATILOR CONEXE IN VEDEREA CREARII UNOR ACTIVITATI MULTIPLE SAU A UNOR
VENITURI COMPLEMENTARE, 1308 GESTIONAREA RESURELOR DE APA IN AGRICULTURA,
1310 STIMULENTE PENTRU ACTIVITATEA TURISTICA, 1311 STIMULENTE PENTRU
ACTIVITATEA MESTESUGAREASCA, 1312 PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR IN
PERSPECTIVA CONSERVARII TERENURILOR, PADURILOR SI PERISAJULUI, PRECUM SI
AMELIORAREA CONDITIILOR PENTRU ANIMALE
Obiectivul Modernizarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor economice altele decat
agricultura, mentinerea si imbunatatirea structurilor sociale si economice in scopul imbunatatirii vietii
din spatiul rural.
Fundamentare:
Agricultura de subzistenta desfasurata pe suprafete reduse si utilizand tehnologii depasite, reprezinta
ocupatia cvasiprezenta in spatiul rural iar saracia rurala constituie un obstacol in calea dezvoltarii si
diversificarii. Se constata un decalaj important de dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane.
Operatiuni indicative
65
⇒ Investitii pentru dezvoltarea intreprinderilor non-agricole (care activeza in agroturism, ecoturism,
care realizeaza si comercializeaza produse tipice locale, care promoveaza resursele naturale si
culturale)
⇒ Dezvoltarea serviciilor si ofertei turistice (echitatie, pescuit sportiv, etc.)
⇒ Realizarea de targuri de expozitie pentru produsele din mediul rural
⇒ Reabilitarea si valorificarea patrimoniului cultural (istoric, arhitectonic, monumental si religios) al
spatiului rural
⇒ Amenajarea spatiilor adiacente obiectivelor turistice (parcari etc.)
⇒ Instalarea serviciilor de baza in raport cu infrastructura la scara mica locala (drumuri comunale
de legatura intre localitati, telecomunicatii, transport, energie si infrastructura de apa ca servicii
de baza la scara mica)
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli,
autoritati locale comunale
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Imbunatatirea serviciilor rurale de baza
Diversificarea activitatilor economice in mediul rural
INDICATORI OUTPUT
Valoarea veniturilor din activitatile non-agricole
Numarul noilor intreprinderi non-agricole create
Numarul investitiilor in ecoturism, agroturism si turism rural
Numarul punerilor in functiune de noi servicii rurale de baza
Numarul obiectivelor din patrimoniul cultural rural reabilitate
Numarul manifestarilor culturale/expozitionale etc organizate in spatiul rural
Masura 5.4 Dezvoltarea economicã durabilã a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane
Clasificare UE: 121 INVESTITII IN SILVICULTURA, 122 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE
RECOLTARE, PRELUCRARE SI COMERCIALIZARE A PRODUSELOR SILVICE 125 REFACEREA
POTENTIALULUI SILVIC IN URMA PAGUBELOR PROVOCATE DE DEZASTRELE NATURALE SI
INCENDII SI INTRODUCEREA UNOR INSTRUMENTE ADECVATE DE PREVENIRE, 126
IMPADURIREA TERENURILOR NE-AGRICOLE, 127 IMBUNATATIREA/MENTINEREA STABILITATII
ECOLOGICE A PADURILOR DE PROTECTIE, 1301 AMELIORAREA TERENURILOR, 1312
PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR IN PERSPECTIVA CONSERVARII TERENURILOR,
PADURILOR SI PEISAJULUI, PRECUM SI AMELIORAREA CONDITIILOR PENTRU ANIMALE, 1314
INGINERIE FINANCIARA
Obiectivul masurii: dezvoltarea exploatatiilor forestiere si managementul durabil al terenurilor
forestiere in vederea conservarii peisajului natural, imbunatatirii conditiilor de mediu si diminuarii
procesului de depopulare semnalat in anumite zone (ex. zona montana, zonele cu handicapuri
naturale).
Fundamentare:
Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de
52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu
cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). In anul
2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol; contributia
sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%.
Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti, Gorj si Valcea.
66
Operatiuni indicative
⇒ Investitii in crearea/ modernizarea exploatatiilor forestiere
⇒ Investitii in crearea/ modernizarea pepinierelor
⇒ Investitii pentru sprijinirea exploatarii, transportului lemnului, a prelucrarii si marketingului
produselor forestiere
⇒ Sprijinirea financiara a fermierilor din zonele montane
⇒ Sprijinirea financiara a fermierilor din zonele cu handicap natural, altele decat cele montane
⇒ Acordarea de plati compensatorii aferente programului Natura 2000
⇒ Sprijinirea prin plati pentru agro-mediu si bunastarea animalelor
⇒ Acordarea de prime de impadurire a terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor
sisteme agro-forestiere pe terenuri agricole
⇒ Refacerea potentialului productiei forestiere prin introducerea de actiuni de prevenire impotriva
calamitatilor naturale si incendiilor
⇒ Investitii in dezvoltarea serviciilor turistice montane (drumetii, aventura montana, echitatie,
pescuit sportiv, etc.)
⇒ Investitii in intreprinderile care promoveaza resursele naturale si culturale
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli,
autoritati locale comunale
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea suprafetelor impadurite
Cresterea numarului de pepiniere
Dezvoltarea durabila a exploatatiilor forestiere
Cresterea numarului de km de drumuri forestiere
Cresterea investitiilor in dezvoltarea serviciilor turistice montane si activitatile ce promoveaza resursele
naturale si culturale
INDICATORI OUTPUT
Numarul exploatatiilor forestiere create/modernizate
Numarul pepinierelor nou create
Numarului de km de drumuri forestiere reabiltate/construite
Valoarea investitiilor in dezvoltarea serviciilor turistice montane
Masura 5.5 Promovarea initiativelor locale de tip „LEADER”
Obiectivul masurii: mobilizarea actorilor din spatiul rural pentru elaborarea si implementarea unor
strategii de dezvoltare locala in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului
economic, precum si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale.
Fundamentare:
Spatiul rural este caracterizat de un grad redus de initiativa, implicare si mobilizare a comunitatilor locale si a principalilor
actori locali in dezvoltarea si implementarea de strategii menite sa conduca la modernizarea si dezvoltarea economica,
sociala si culturala a zonelor rurale.
Operatiuni indicative
⇒ Promovarea parteneriatelor public-private prin crearea si sustinerea unui numar pilot de Grupuri
de actiune locala (GAL) prin dezvoltarea capacitatii lor de implementare a abordarii LEADER
prin oferirea de training pentru dobandirea de aptitudini profesionale, cunostinte privind
animarea si implementarea strategiilor. Aceasta va include sprijinul pentru studii din zonele
respective, activitati care vizeaza pregatirea strategiilor locale, training-ul personalului implicat
in strategiile de dezvoltare locala si al leaderilor, promovarea de diverse evenimente, costuri de
functionare ale GAL-urilor etc
⇒ Implementarea de strategii de dezvoltare care sprijina proiecte/activitati locale care conduc la
67
atingerea obiectivelor din una sau mai multe axe prioritare – competitivitate, mediu si calitatea
vietii/diversificare
⇒ Promovarea celor mai bune tehnici de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin
incurajarea proiectelor de cooperare intre GAL-uri pentru a incuraja inovarea si antreprenoriatul
prin conectarea populatiei locale la noi idei si abordari
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli,
autoritati locale comunale.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea implicarii actorilor locali
Dezvoltarea activitatilor si strategiilor vizand zonele rurale
INDICATORI OUTPUT
Numarul Grupurilor de Actiune Locala create sau parteneriate public-privat pentru strategiile de
dezvoltare
Numarul proiectelor aprobate si implementate de catre noii actori
Masura 5.6 Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii
CLASIFICARE UE: 143 PRELUCRAREA, COMERCIALIZAREA SI PRELUCRAREA PRODUSELOR
DE PESCUIT, 144 ACVACULTURA, 142 INNOIREA SI MODERNIZAREA FLOTEI DE PESCUIT, 141
AJUSTAREA EFORTULUI DE PESCUIT
Obiectivul masurii: modernizarea si restructurarea activitatilor din domeniul pescuitului, acvaculturii,
al procesarii pestelui, in concordanta cu cerintele consumatorilor si cu standardele de calitate si
siguranta alimentara. In scopul realizarii acestui obiectiv se impun dezvoltarea acvaculturii, pescuitului
in apele interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea vaselor de pescuit.
Context:
Regiunea Oltenia dispune de importante resurse piscicole, numeroase lacuri si balti propice dezvoltarii
acvaculturii si pescuitului. De asemenea, traversarea regiunii de catre fluviul Dunarea, raurile Olt, Jiu,
etc constituie tot atatea oprtunitati in practicarea pescuitului comercial si turistic, cat si in dezvoltarea
acvaculturii.
Operatiuni indicative
Amenajarea de ferme de acvaculturtura (piscicultura, oistercultura, cresterea racilor, etc);
Modernizarea si achizitionarea de noi echipamente pentru fermele de acvacultura;
Prelucrare si comercializare a produselor din peste (dotari, cerificarea produselor, ambalarea si
etichetarea produselor, etc);
Modernizarea barcilor utilizate pentru activitatea de pescuit .
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, producatori agricoli, administratie publica
locala, etc
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea diversitatii ofertei in conformitate cu cererile clientilor si ridicarea standardelor de calitate si
siguranta a alimentelor;
Accelerarea dezvoltarii acvaculturii si a pescuitului in apele interioare
Dezvoltarea procesarii si marketingului produselor piscicole
Modernizarea si adaptarea flotei de pescuit
68
INDICATORI OUTPUT
Volumul productiei piscicole in apele interioare
Numarul de vase de pescuit reabilitate
Numarul noilor producatori piscicoli
Numarul noilor activitati conexe pescuitului si acvaculturii
69
PRIORITATEA REGIONALA 6: Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
POS Mediu
Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
Axa Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor
contaminate
Axa prioritara 3 Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de
poluare
Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecate de management pentru protectia naturii
Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele
mai expuse la risc
Impact anticipat
Imbunatatire a calitatii vietii/ mediului
Protejarea sanatatii populatiei
Imbunatatire a calitatii vietii/ mediului
Protejarea sanatatii populatiei
Crestere in cifra neta a locurilor de munca create / pastrate
Strategia regionala: imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrari in scopul
prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice; dezvoltarea colectarii diferentiate a
deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor,
construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilitatilor de apa
si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri);
protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor
protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.
Masura 6.1: Imbunatatirea si extindera infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa, retele de
canalizare, gaze naturale si termoficare)
Clasificare UE: 331 GAZE, PRODUSE PETROLIERE, COMBUSTIBILI SOLIZI, 344 APA POTABILA
(CAPTARE, TRATAMENT SI DISTRIBUTIE) 345 CANALIZARE SI PURIFICARE DE APA
Obiectiv: Extinderea si modernizarea sistemelor de distributie a apei potabile, de tratare si eliminare a
apelor uzate, generate de zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale, a
sistemului de colectare a apelor uzate si a celor pluviale, conectarea unui numar cat mai mare de
localitati la sistemul de alimentare cu gaze naturale si energie termica, reducerea emisiilor poluante ale
centralelor termice si electrice invechite, ameliorarea concentratiilor poluantilor la nivelul aerului si
solului
Fundamentare:
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul
national de 44.987 km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174,
exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata
prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea,
exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate.
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. In
special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile
industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in
raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale
deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.
70
Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in
functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta
Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei
de tratare a apelor reziduale in valoare de 29.000.000,00 E, respectiv 41.600.000,00 E finantate din programul ISPA,
memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.
Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale
la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Cu un numar
de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 7 in Romania.
Reteaua de termoficare este veche si genereaza pierderi platite de catre populatie. Centralele electrice si termice invechite auemisii de noxe
si deseuri solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a populatiei.
Operatiuni indicative
⇒ Apa
• constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii
• constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile
• extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare
⇒ Termoficare
• reabilitare retele de distributie a apei calde si a caldurii
⇒ Gaze
Construirea/modernizarea retelelor de furnizare a gazelor naturale
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
⇒ Apa potabila
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
⇒ Canalizare
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
⇒ Gaze
Cresterea nr. de utilizatori
⇒ Termoficare
Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite
INDICATORI OUTPUT:
⇒ Apa potabila
Nr. de consumatori conectati la retelele noi sau modernizate
Imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei (m3)
⇒ Canalizare
Km de tevi de apa si canalizare construiti/modernizati
⇒ Gaze
Km de retea de distributie a gazelor construiti/modernizati
⇒ Termoficare
Km de retea de termoficare reabilitati
Masura 6.2 Reabilitarea, extinderea sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare :
Clasificare UE: 345 Canalizare Si Purificare De Apa
Obiectivul masurii: Dezvoltarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate, generate de
zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale.
Fundamentare:
Conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale si lipsa statiilor de epurare determina un grad ridicat de poluare
71
a cursurilor de apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt in curs de realizare la Craiova
si Calafat.
Operatiuni indicative
⇒ Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate
⇒ Constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor
⇒ Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea cantitatii de apa uzata tratata /epurata
INDICATORI OUTPUT:
Numarul statiilor de epurare construite
Cantitatea de apa epurata (m3)
Masura 6.3 Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor:
Clasificare UE: 343 DESEURILE URBANE SI INDUSTRIALE (INCLUSIV DESEURILE DE LA
SPITALE SI CELE PERICULOASE)
Obiectivul masurii: Modernizarea sistemelor de colectare si tratament al deseurilor si minimizarea
impactului acestora asupra mediului, precum si infiintarea unei piete viabile de deseuri reciclabile prin
implementarea sistemelor de colectare selectiva, valorificare si reciclare, prin dezvoltarea de tehnologii
si facilitati conforme de tratare si eliminare finala a deseurilor.
Fundamentare:
In general deseurile domestice generate de mediul urban nu sunt colectate in mod diferentiat, iar deseurile din zonele rurale
nu sunt sistematic colectate. Drept urmare, procentajul deseurilor reciclate sau re-utilizate este complet nesemnificativ.
Cele mai mari cantitati de deseuri industriale sunt generate de judetele Valcea si Mehedinti. De asemenea, cantitati
considerabile sunt raportate a fi produse in judetele Dolj, Olt si Valcea. In Oltenia se afla cel mai mare teren cu deseuri de
decantare a pulberilor rezultate din activititatile de la Uzina de Soda (judetul Valcea) pe o suprafata de 168 ha.
Spitalele din regiune incinereaza deseurile infectate, iar aceasta operatie se realizeaza in general in instalatii ne-omologate ce
reprezinta un risc considerabil pentru sanatate si mediu.
Operatiuni indicative
⇒ Constructia unor noi statii de transfer si a unor noi facilitati de eliminare a deseurilor municipale
⇒ Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare
⇒ Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva
⇒ Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor
⇒ Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri
provenite din echipamente electrice si electronice, etc) si alte tipuri specifice de deseuri
(deseuri provenite din constructii si demolari, etc.)
⇒ Constientizarea populatiei
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici.
INDICATORI AI REZULTATELOR
Cresterea cantitatii deseurilor solide eliminate
Cresterea volumului de deseuri reciclate;
Scaderea cantitatii de deseuri depozitate;
72
Cresterea gradului de constientizare a populatiei cu privire la problemele de mediu.
INDICATORI OUTPUT:
Supraf. terenuri amenaj. pentru depozitarea deseurilor
Cantitate deseuri solide tratate inainte de depozitare
Capacitati nou instalate pentru incinerarea deseurilor
Numarul de statii de colectare/depozitare/transfer realizate
Masura 6.4: Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei
comunitare) si a ariilor protejate
Clasificare UE: 125, 1313 Introducerea Instrumentelor Corespunzatoare De Prevenire Pentru
Protectia Mediului Privind Conservarea Terenurilor, Padurilor si a Mediului Inconjurator; dezvoltarea
retelei de arii protejate, identificarea Ariilor Speciale de Conservare si desemnarea Ariilor de Protectie
Speciala Avifaunistica ce vor fi incluse in reteaua europeana de arii protejate NATURA 2000;
monitorizarea starii si a activitatilor desfasurate in ariile protejate prin coordonarea unitara a
administrarii Retelei Nationale de arii protejate.
Obiectivul masurii: Conservarea diversitatii biologice, asigurarea utilizarii durabile a habitatelor
naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate.
Fundamentare:
Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea
Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia situat in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000
hectare,, parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare) si parcul natural Defileul Jiului (judetele Gorj si
Hunedoara).
Rezervatiile naturale si monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat.
Operatiuni indicative
⇒ Extinderea ariilor protejate si a rezervatiilor naturale
⇒ Refacerea padurilor deteriorate, prin impaduriri care sa contribuie la pastrarea biodiversitatii si
sa previna alunecarile de teren
⇒ Conservarea biodiversitatii habitatelor regionale, a speciilor de pasari si animale pe cale de
disparitie
⇒ Promovarea unor metode moderne de mangement pentru zonele protejate si crearea de centre
de informare, prezentare si de cercetare a habitatelor naturale;
⇒ Intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor,
cartografierea
⇒ Elaborarea si implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv siturile
Natura 2000 (inclusiv reconstructia ecologica, dezvoltarea infrastructurii, constientizarea
publicului, achizitionarea de terenuri cu o valoare ridicata din punct de vedere al biodiversitatii
pentru a deveni proprietatea statului)
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, administratia parcurilor
natrale, ONG-uri
INDICATORI AI REZULTATELOR
Cresterea suprafetelor protejate si a rezervatiilor naturale
Cresterea suprafetelor reinpadurite
INDICATORI OUTPUT:
Suprafete protejate si rezervatii naturale – ha
Suprafete reinpadurite – ha
MASURA 6.5 Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida
73
Clasificare UE: 341 AERUL, 342 ZGOMOTELE, VIBRATII
Obiectiv: Crearea unui sistem eficace de monitorizare permanenta a factorilor de mediu (apa, aer, sol,
biodiversitate) care sa ofere o baza de date capabila sa puna in aplicare politica de prevenire si
gestionare a riscurilor de mediu. In scopul atingerii acestui obiectiv, este necesara dezvoltarea unui
sistem extins pe intreg cuprinsul regiunii de monitorizare si interventie rapida in caz de urgenta.
Fundamentare:
Regiunea se confrunta cu probleme de mediu diverse si complexe, precum si cu riscul aparitiei unor accidente ecologice, in
masura sa puna in pericol starea de integritate si sanatate a populatiei si a mediului inconjurator.
O categorie speciala o reprezinta poluarile accidentale, provenind din industria chimica (organica si anorganica), metalurgie,
rafinarii de petrol si procese termice.
Operatiuni indicative
⇒ Dezvoltarea unui sistem de inregistrare, procesare, interpretare, transmitere si supervizare a
datelor, alcatuit din echipamente de masura si control
⇒ Dezvoltarea unui sistem pentru efectuarea de analize speciale de monitorizare a calitatii
ecosistemelor
⇒ Crearea de unitati de monitorizare a mediului si interventie rapida, inclusiv prin dotarea
serviciilor de protectie civila
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Cresterea gradului de monitorizare integrata a factorilor de mediu si a capacitatii de interventie rapida
in cazul accidentelor de mediu
INDICATORI OUTPUT:
Numarul sistemelor de monitorizare a mediului si interventie rapida dezvoltate
Masura 6.6: Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie
electrica si termica invechite precum si de catre alti poluatori
Obiectivul masurii: Reducerea emisiilor poluante ale centralelor termice si electrice invechite,
precum si a celor generate de catre alti poluatori asupra aerului si solului
Fundamentare:
Centrale electrice si termice invechite, precum si alti agenti poluatori, cu emisii de noxe si deseuri
solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a populatiei.
Operatiuni indicative
⇒ Retehnologizarea fabricilor mari ce polueaza mediul inconjurator
⇒ Introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru SO 2, NO x si pentru reducerea prafului
(de SO 2 si de NOx si reducerea emisiilor de praf).
⇒ Introducerea instrumentelor de masurat
⇒ Reabilitarea gropilor ecologice pentru zgura si cenusa.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Reducerea nivelului noxelor generate de centralele termice si electrice
Gestionarea corespunzatoare a deseurilor solide generate de centralele termice si electrice
INDICATORI OUTPUT:
Nr. de centrale modernizate/prevazute cu filtre impotriva poluarii aerului
Masura 6.7: Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate
74
Clasificare UE: 351 AMENAJAREA SI REABILITAREA ZONELOR INDUSTRIALE SI MILTARE
Obiectivul masurii: Reconstructia ecologica a terenurilor degradate. Ameliorarea starii de calitate a
solurilor
Fundamentare:
In Oltenia se afla cel mai mare teren cu deseuri de decantare a pulberilor rezultate din activititatile de la
Uzina de Soda (judetul Valcea) pe o suprafata de 168 ha.
Mine retrase/ramase in functiune (Gorj, Mehedinti)
Exploatarea sarii in solutie la mina din Ocnele Mari nu poate fi deocamdata oprita, in campurile de
sode III si IV, dar se pot lua masuri de protejare a populatiei care locuieste in zona de risc si de
prevenire a poluarii apelor de suprafata cu saramura.
Operatiuni indicative
⇒ Inventarierea terenurilor contaminate, degradate si cu alte deficiente
⇒ Fundamentarea masurilor de reconstructie ecologica a solurilor poluate cu metale grele
⇒ Fundamentarea stiintifica a recultivarii haldelor din exploatarile miniere la zi
⇒ Experimentari privind detoxificarea si reabilitarea solurilor poluate cu titei, produse si reziduuri
petroliere prin actiuni de bioremediere
⇒ Fundamentarea tehnico-stiintifica a depoluarii solurilor poluate cu uleiuri minerale si bifenili
policlorurati (PCB)
⇒ Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de actiunea omului
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici.
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Reducerea suprafetelor de teren contaminate cu diversi agenti poluanti, degradate, etc
INDICATORI OUTPUT:
Suprafete de terenuri reabilitate (ha)
Masura 6.8: Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu
Obiectivul masurii: Contributia la managementul durabil al riscurilor naturale de mediu in zonele cele
mai vulnerabile.
Fundamentare:
Inundatiile si alunecarile de teren ce au afectat in ultimii ani Regiunea Oltenia au demonstrat slabiciuni atat in ceea ce priveste
masurile de protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren, cat si capacitatea de raspuns in situatii de criza. Prin
urmare regiunea are nevoie de un sistem de management al situatiilor de criza “pro-activ” in vederea reducerii potentialelor
distrugeri si a vulnerabilitatii in fata factorilor naturali.
Operatiuni indicative
⇒ Lucrari de constructii si amenajari pentru prevenirea si reducerea consecintelor inundatiilor si
alunecarilor de teren
⇒ Realizarea hartilor de risc pentru inundatii si alunecari de teren
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica
INDICATORI AI REZULTATELOR:
Populatia ce va beneficia de pe urma masurilor de protectie impotriva inudatiilor.
INDICATORI OUTPUT:
Numarul proiectelor vizand masuri de protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren.
75
Coerenta cu politicile si reglementarile europene
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un proces cu caracter continuu care
se va desfasura si ulterior datei oficiale a aderarii si care implica o dezvoltare socio-
economica durabila a tarii noastre.
In acest sens, sprijinul comunitar alocat prin implementarea Politicii de Coeziune si a
Politicii Agricole Comune in concordanta cu principiul dezvoltarii regionale echilibrate la
nivel de stat membru, joaca un rol cheie.
Asistenta financiara va fi acordata cu respectarea unui cadru multianual de planificare,
care contine prioritatile, procesul decizional de finantare si de management al acesteia,
organizat in mai multe etape, corespunzator urmatoarei perioade de programare,
respectiv 2007 -2013.
Ea este de asemenea complementara masurilor de dezvoltare adoptate de statul
membru la scala nationala, regionala si locala, fiind orientata in acord cu politicile si
prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului
National Strategic de Referinta (CSNR) si a programelor operationale.
La baza CSNR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a fost
dezvoltat ca si instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid
decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.
Coerenta cu politicile europene
Orientarile Noii Politici de Coeziune 2007 – 2013 – Crestere economica si locuri de
munca
Axe prioritare:
→ Cresterea atractivitatii Statelor Membre, a regiunilor si a oraselor prin
imbunatatirea accesibilitatii, asigurand un nivel de adecvat pentru oferta de
servicii si de o calitate corespunzatoare, asigurand in acelasi timp protectia
mediului
→ Incurajarea inovarii, antreprenoriatului si extinderea economiei cunoasterii
→ Crearea mai multor de locuri de munca, imbunatatind adaptabilitatea lucratorilor
si a intreprinderilor si cresterea investitiilor in capitalul uman
Prioritatile PDR 2007-2013 vizeaza imbunatatirea accesibilitatii regiunii ca premisa
pentru dezvoltarea socio-economica prin dezvoltarea infrastructurii de transport de
interes national, judetean si transfrontalier, precum si crearea de locuri de munca prin
sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional.
Obiective comunitare orizontale:
Egalitatea de sanse
La nivelul regiunii SV Oltenia rata de ocupare de in randul femeilor este mai scazuta
decat rata de ocupare in randul barbatilor. In cadrul prioritatii regionale “Dezvoltarea
resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale” s-
au prevazut actiuni ca se vizeze incurajarea accesului femeilor pe piata fortei de
munca.
Dezvoltare durabila
Dezvoltarea durabila reprezinta o tema orizontala care a fost luata in considerare la
nivelul fiecarei prioritati in cadrul PDR 2007-2013, avand in vedere necesitatea
dezvoltarii socio-economice armonioase in conditiile protejarii mediului inconjurator.
76
Astfel, se incurajeaza dezvoltarea activitatilor economice prin achizitionarea si utilizarea
de catre intreprinderi a tehnicilor si tehnologiilor moderne, nepoluante, valorificarea
resurselor regenerabile de energie.
Se au in vedere de asemenea prioritatile Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila
in vederea atingerii standardelor adecvate de alimentare cu apa si cresterea accesului
populatiei la serviciile de apa si canalizare, precum si prin utilizarea unor sisteme de
management integrat al deseurilor.
Coerenta cu politicile nationale
Fundamentarea si continutul prioritatilor regionale s-au stabilit tinand seama de
politicile sectoriale si obiectivele acestora pe termen mediu, statuate prin strategiile de
dezvoltare la nivel national, a caror implementare va fi realizata prin programele
operationale.
De asemenea, s-au avut in vedere prevederilor urmatoarelor acte normative:
→ Legea 203 / 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de
transport de interes national si european
→ Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.
77
Structura parteneriala pentru Elaborarea Planului de Dezvoltare
Regionala
Grupurile de lucru tematice au urmatoarea componenta:
1.. Grupul Tematic de Lucru "Infrastructura":
Nr.crt. Institutia Nr. Reprezentanti
1 Consiliul Judetean Gorj 2
2 Consiliul Judetean Dolj 2
3 Consiliul Judetean Olt 2
4 Consiliul Judetean Valcea 2
5 Consiliul Judetean Mehedinti 2
6 RA Aeroport Craiova 1
7 Aceti SA Olt 1
8 Sistemul de Gospodarire A Apelor Valcea 1
9 Sistemul de Gospodarire A Apelor Dolj 1
10 Sistemul de Gospodarire A Apelor Mehedinti 1
11 Sistemul de Gospodarire A Apelor Gorj 1
12 Romtelecom Dolj 1
13 Romtelecom Olt 1
14 Sc Electrica Oltenia Sdfee Valcea 1
15 Sc Electrica Oltenia Sdfee Dolj 1
16 Distrigaz Dolj 1
17 Distrigaz Olt 1
18 Distrigaz Gorj 1
19 Distrigaz Valcea 1
20 Institutia Prefectului Dolj 1
21 Institutia Prefectului Valcea 1
22 Institutia Prefectului Olt 1
23 Institutia Prefectului Gorj 1
24 Institutia Prefectului Mehedinti 1
Directia Regionala de Drumuri si Poduri
25 Craiova 1
78
2... Grupul Tematic de Lucru "Mediu":
Nr. crt. Institutia Nr. Reprezentanti
1 Consiliul Judetean Gorj 1
2 Consiliul Judetean Dolj 1
3 Consiliul Judetean Olt 1
4 Consiliul Judetean Valcea 1
5 Consiliul Judetean Mehedinti 1
AgentiaRegionala Pentru Protectia Mediului
6 2
Craiova
7 Agentia Pentru Protectia Mediului GORJ 1
Agentia Pentru Protectia Mediului
8 1
MEHEDINTI
9 Agentia Pentru Protectia Mediului OLT 1
10 Agentia Pentru Protectia Mediului VALCEA 1
11 Universitatea Craiova 1
Universitatea “Constantin Brancoveanu”
12 1
Valcea
13 Universitatea "Dumitru Anghel" T. Severin 1
14 Universitatea" Constantin Brancusi" Tg Jiu 1
15 A.N. Apele Romane D.A. Jiu 1
16 A.N. Apele Romane D.A. Olt 1
17 Directia Silvica Gorj 1
18 Directia Silvica Mehedinti 1
19 Directia Silvica Valcea 1
20 Primaria Craiova 1
21 Primaria Targu Jiu 1
22 Primaria Dr Tr Sev 1
23 Primaria Slatina 1
24 Primaria Rm Valcea 1
79
3... Grupul Tematic de Lucru "Resurse Umane si Servicii Sociale":
Nr. crt. Institutia Nr. Reprezentanti
1 Consiliul Judetean GORJ 1
2 Consiliul Judetean DOLJ 1
3 Consiliul Judetean OLT 1
4 Consiliul Judetean VALCEA 1
5 Consiliul Judetean MEHEDINTI 1
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
6 1
OLT
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
7 1
GORJ
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
8 1
DOLJ
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
9 1
MEHEDINTI
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
10 1
VALCEA
11 Inspectoratul Scolar Judetean MEHEDINTI 1
12 Inspectoratul Scolar Judetean GORJ 1
13 Inspectoratul Scolar Judetean DOLJ 1
14 Inspectoratul Scolar Judetean OLT 1
15 Inspectoratul Scolar Judetean VALCEA 1
16 Directia de Sanatate Publica GORJ 1
17 Directia de Sanatate Publica DOLJ 1
18 Directia de Sanatate Publica MEHEDINTI 1
19 Directia de Sanatate Publica OLT 1
20 Directia de Sanatate Publica VALCEA 1
21 Universitatea CRAIOVA 1
Universitatea "Constantin Brancoveanu"
22 1
VALCEA
23 Universitatea "Dumitru Anghel" Dr.Tr.Severin 1
24 Universitatea "Constantin Brancusi" TG JIU 1
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru
25 1
Persoanele cu Handicap Olt
26 Craifor DOLJ 1
80
4.. Grupul Tematic de Lucru "Dezvoltare rurala”:
Nr. crt. Institutia Nr. Reprezentanti
1 Consiliul Judetean GORJ 1
2 Consiliul Judetean DOLJ 1
3 Consiliul Judetean OLT 1
4 Consiliul Judetean VALCEA 1
5 Consiliul Judetean MEHEDINTI 1
Directia Generala pentru Agricultura si
6 1
Industrie Alimentara DOLJ
Directia Generala pentru Agricultura si
7 1
Industrie Alimentara GORJ
Directia Generala pentru Agricultura si
8 1
Industrie Alimentara MEHEDINTI
Directia Generala pentru Agricultura si
9 1
Industrie Alimentara OLT
Directia Generala pentru Agricultura si
10 1
Industrie Alimentara VALCEA
Camera de Comert Industrie si Agricultura
11 1
DOLJ
Camera de Comert Industrie si Agricultura
12 1
GORJ
Camera de Comert Industrie si Agricultura
13 1
MEHEDINTI
Camera de Comert Industrie si Agricultura
14 1
OLT
Camera de Comert Industrie si Agricultura
15 1
VALCEA
Centrul Judetean de Consultanta Agricola
16 1
OLT
Centrul Regional de Dezvoltare Rurala si
17 1
Pescuit Sud-vest Oltenia
81
5.. Grupul Tematic de Lucru "Sprijin pentru formarea de capital in sectorul privat”:
Nr. crt. Institutia Nr. Reprezentanti
1 UGIR 1903 DOLJ 1
2 UGIR 1903 GORJ 1
3 UGIR 1903 MEHEDINTI 1
4 UGIR 1903 OLT 1
5 UGIR 1903 VALCEA 1
Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si
6 1
Mijlocii DOLJ
Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si
7 1
Mijlocii GORJ
Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si
8 1
Mijlocii MEHEDINTI
Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si
9 1
Mijlocii OLT
Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si
10 1
Mijlocii VALCEA
Camera de Comert si Industrie si Agricultura
11 1
DOLJ
Camera de Comert si Industrie si Agricultura
12 1
GORJ
Camera de Comert si Industrie si Agricultura
13 1
MEHEDINTI
Camera de Comert si Industrie si Agricultura
14 1
OLT
Camera de Comert si Industrie si Agricultura
15 1
VALCEA
16 Consiliul Judetean GORJ 1
17 Consiliul Judetean DOLJ 1
18 Consiliul Judetean OLT 1
19 Consiliul Judetean VALCEA 1
20 Consiliul Judetean MEHEDINTI 1
21 Antrec MEHEDINTI 1
22 Amicii Salvamont GORJ 1
23 Asociatia Turismului Valcean 1
24 Antrec VALCEA 1
Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici si
25 1
Mijlocii si Cooperatie Craiova
82