ÎNDRUMAR PENTRU AFACERI
JAPONIA
2009
ECONOMIA JAPONEZA p.1
MARKETING p.10
STANDARDE ŞI REGLEMENTARI COMERCIALE p.14
REGLEMENTARI IN DOMENIUL ECONOMIC SI FINANCIAR p.17
INFORMATII GENERALE p.19
ECONOMIA JAPONEZA
Dinamica actuala a economiei nipone (octombrie 2008) se subordoneaza crizei
financiare internationale, fiind intr-un trend descendent, in conformitate cu performantele
principalilor parteneri comerciali: SUA, China si UE, evolutia consumului intern si balanta
globala a resurselor naturale.
Nota : in anexa, sunt prezentate primele efecte ale crizei asupra economiei japoneze, pe
baza datelor disponibile , la nivelul perioadei august-octombrie 2008.
Pe fondul deteriorarii increderii consumatorilor si diminuarii reale a veniturilor acestora,
consumul intern stagneaza, similar constructia de locuinte si inchirierea de apartamente, iar
investitiile continua sa fie incerte urmare a crizei globale, pe plan international si scaderii
profiturilor pe plan national.
Balanta comerciala, in perioada de vara, a fost negativa, deficitul fiind generat de
importurile de petrol, inflatia a cunoscut cea mai mare crestere din ultimii 16 ani, iar somajul a
crescut.
Conform estimarilor si declaratiilor oficiale, perspectivele pe termen scurt si mediu sunt
putin favorabile, Japonia fiind intr-o situatie de recesiune.
Dar, si in aceste conditii, continua sa ramana de referinta extraordinara capacitate de
absorbtie a pietei nipone (depasind pe cea a Frantei si a Germaniei cumulate) si marele apetit al
japonezilor fata de produsele de marca (brand) din import.
***
Date generale
Japonia, a doua economie la nivel mondial, a inregistrat, in anul calendaristic 2007, un
PIB de 561.278 miliarde yeni, cca. 4.766,29 miliarde USD, conform datelor publicate de Cabinet
Office din Japonia ; dupa datele publicate de Banca Mondiala, PIB-ul Japoniei este de 4.283
miliarde USD ( pe locul 3 dupa SUA si China).
Aceasta echivaleaza cu un PIB per capita de 37.300 USD , conform datelor publicate de
Cabinet Office din Japonia; conform datelor publicate de Banca Mondiala, PIB per capita in
Japonia, calculat prin metoda PPP (Purchasing power parities) este de 34.600 USD.
Conform ultimelor statistici oficiale japoneze, in anul calendaristic 2007, a fost inregistrata
o crestere economica reala de 2,1% fata de anul 2006, estimarea executivului nipon pentru anul
fiscal 2008 (care se va incheia la 31 martie 2009) fiind o crestere a economiei nipone sub 1.3%.
O problema prioritara pentru Japonia de maine, cu efecte colaterale negative,
economice si sociale, ramane procesul de imbatranire a populatiei, cu multitudinea de consecinte
*** Vezi Anexa
1
derivate din cresterea bugetelor alocate pentru ingrijirile medicale si programele de protectie
sociala.
Forta de munca
Chiar daca in prezent modelul traditional al ocuparii fortei de munca pe durata vietii active
se afla sub presiune, se poate considera ca , la marile companii si in administratiile centrale si
locale, acesta inca domina.
In continuare, firmele importante isi recruteaza direct din facultati angajatii, dupa
absolvirea studiilor, asigurandu-le programe de perfectionare profesionala extensiva, pentru
eficientizarea si fidelizarea viitorilor salariati.
Perioadele de recesiune, inclusiv cea actuala, au condus la mutatii importante in politica
guvernamentala si cea a marilor companii, impunand adoptarea unor masuri de neconceput pana
acum: concedii fortate, pensionari anticipate, reducerea angajarilor de personal si metode
alternative ca reducerea programului de munca pentru a nu se recurge la concedierea
angajatilor.
Segmentul activ (intre 15 si 65 de ani) se afla in continua scadere, datorita imbatranirii
populatiei si scaderii ratei natalitatii, obligand oficialitatile nipone sa identifice si sa implementeze
solutii practice, in sensul utilizarii maxime a fortei de munca existente (conceptul “un loc de
munca pentru toata lumea”) si nuantarea politicilor in domeniul imigratiei.
Forta de munca nipona este superior educata, disciplinata si motivata, muncitorii japonezi
fiind printre cei mai productivi din lume, sindicatele sunt organizate la nivel de intreprinderi, iar
grevele sunt de scurta durata si se declanseaza in general in timpul negocierilor salariale
anuale.
In continuare, investitorii straini se confrunta cu dificultati in recrutarea angajatilor locali
(in special la nivel managerial), datorita perceptiei japonezilor de a vedea riscanta angajarea la o
firma straina (desi tinerii care prefera slujbele temporare iau in consideratie din ce in ce mai mult
aceste oportunitati) si pentru ca platesc mult peste salariul mediu pentru recrutarea acestui
personal “overqualified”.
Infrastructura
Japonia are una din cele mai moderne si complete infrastructuri: sosele, autostrazi, cai
ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii
si, in continuare, investitiile in acest domeniu si proiectele de mentenanta si extindere a
facilitatilor publice sunt de mare amploare.
Aglomeratia proprie marilor orase japoneze si preturile ridicate ale terenurilor, coroborat
cu reglementarile referitor la spatiile comerciale, au facut ca magazinele din aceasta tara sa fie
mici si lipsite de spatiu de stocare. Reteta de succes ramane cea a micilor magazine
(convenience stores), dar acestea alaturi de micile firme din industria manufacturiera, necesita o
aprovizionare in mod just-in-time si din acest motiv se confrunta cu problema aprovizionarii
cotidiene.
Dupa multi ani de incercari nereusite pentru modificarea sistemului de distributie,
majoritatea marilor retele internationale de desfacere s-au retras din Japonia, cu exceptia
METRO, CARREFOUR sau IKEA care, in prezent, dupa readaptarea politicilor comerciale la
specificul pietei nipone, au profituri notabile.
2
Rolul guvernului in economie
Cabinetul condus de primul ministru este structurat in 11 ministere, agentii si consilii pe
domenii de activitate, situate in Tokyo (Chiyoda–ku), toate deciziile majore fiind luate de catre
acestea si puse in aplicare de catre administratia locala.
Rolul major al institutiilor guvernamentale in economie este determinat de emiterea
licentelor, permiselor si aprobarilor necesare ce reglementeaza activitatea economica in Japonia,
dar si de unele acte procedurale neoficiale " indrumare administrative", practic obligatorii,
birocratia fiind perpetuata si de multitudinea de organizatii cu atributii semiregulatorii.
In 1998, guvernul a aprobat strategia de reforma in administratie, vizand reducerea
numarului ministerelor si agentiilor asimilate si eficientizarea acestora.
In strategia nationala de modernizare un rol important il are dialogul de reglementare cu
UE, care reprezinta si un laborator de incercari, pentru ambele parti, chiar cu obstacolele si timpii
morti existenti, datorati in mare parte intereselor din mediul de afaceri din Japonia, care mentine
relatii foarte apropiate cu mediul politic si cu birocratia din administratie.
Activitatea politicienilor depinde de marile corporatii nipone si de decizia conducatorilor
acestora, in sensul finantarilor, dar si relativ la “orientarea” voturilor angajatilor; nu trebuie uitat ca
marile companii angajeaza anumiti functionari superiori din administratie, la pensionarea lor.
Dieta japoneza are un personal redus, parlamentarii bazandu-se pe oficialii din ministere
pentru initierea de masuri legislative si elaborarea de acte normative.
In acest context, perceptia comuna este cea a guvernului “protector” care trebuie sa
remedieze imperfectiunile pietei, raportat la elementele de concurenta straina si sa gestioneze
activitatea domeniului industrial spre produsele cu valoare mare adaugata, conceptul
mecanismului "mainii invizibile" fiind complet eliminat din aceasta perspectiva.
Dar, trebuie mentionat ca in ultimele mandate, executivul nipon a implementat solutii
pragmatice in vederea cresterii accesului furnizorilor straini pe piata achizitiilor guvernamentale,
marind numarul agentiilor care lucreaza in domeniu si scazand pragul inferior al achizitiilor
guvernamentale, chiar sub limita stabilita de reglementarile OMC.
Punctual, masurile luate sunt:
a) organizarea de seminarii periodice avand ca subiect achizitiile ce vor avea loc;
b) facilitarea transparentei procesului prin anunturi publice;
3). transmiterea de informatii referitor la procedurile pentru oferte singulare ce se vor
organiza;
4) transmiterea de informatii privind achizitiile reglementate de OMC;
5) accesul prin INTERNET la datele privind achizitiile guvernului japonez.
In prezent, multe dintre proiectele de constructii sunt deschise licitatiei competitive,
ofertele fiind publicate in "Kensetsu Kogyo Shimbun" si "Kensetsu Tsushin Shimbun", insa inca
multe din proiectele importante sunt adjudecate netransparent de companiile nipone, care ulterior
recurg la subcontractorii externi.
Japonia este si a doua piata IT la nivel mondial (computere, optica, telecomunicatii de
inalta tehnologie) estimandu-se ca piata acestor produse sa treaca de pragul de 1.000 miliarde
dolari SUA in jurul anului 2010.
Acest an este stabilit de executivul nipon ca termen final pentru conectarea tuturor
companiilor, organismelor guvernamentale, scolilor si locuintelor la proiectul "Fiber to the Home"
si fata de anvergura deosebita a proiectului care va conduce la cresterea bugetelor alocate fata
de planul initial, Japonia isi va amplifica eforturile in directiile multi-media, telecomunicatii si
servicii on-line ( se estimeaza ca Ministerul Economiei, Comertului si Industriei /METI/ va aloca
peste 5 miliarde de dolari SUA pentru activitatile R&D in acest domeniu).
Ministerul Teritoriului, Infrastructurii si Transporturilor a implementat un ambitios program
de redefinire a normativelor din constructii (urmare cutremurului devastator care a avut loc la
Kobe in anul 1995), declansand o ampla campanie de evaluare si reabilitare a constructiilor
existente, care se defasoara si dezvolta intr-un ritm accelerat .
Fata de realitatea societatii imbatranite, guvernul a elaborat o strategie de crestere
economice bazata pe trei pilieri:
3
-Tehnologia inovativa (cresterea ponderii activitatilor de R&D prin alocarea unor bugete
suplimentare, promovarea investitiilor in acest domeniu bazata pe imbunatatirea sistemului fiscal
si utilizarea tehnologiilor ubicue si a robotilor prin aplicarea IT;
-Componenta globala (impulsionarea negocierilor cu OMC , cresterea transparentei in vederea
atragerii investitiilor straine, cresterea competitivitatii pe plan international a pietelor finaciare si
de capital nipone);
-Cresterea participarii fortei de munca (ridicarea varstei de pensionare, imbunatatirea sistemului
de pensionare si a sistemului de angajare permanent, reangajarea seniorilor si sprijin pentru
dezvoltarea aptitudinilor tinerei generatii).
Sistemul legislativ
Japonia este o democratie matura unde, potrivit Constitutiei, rolul Imparatului este de
natura simbolica.
Seful guvernului, primul ministru, este ales de catre parlament , Dieta Nationala, care
este constituita din camera Reprezentantilor si Camera Consilierilor.
Membrii Dietei sunt alesi direct printr-un sistem de vot paralel:
• pentru Camera Reprezentantilor, din cei 480 de membri, o data la patru ani 300 sunt
alesi pe criterii uninominale, iar 180 din 11 blocuri electorale separate, pe liste de partid,
pe principiul reprezentarii proportionale;
• pentru Camera Superioara, Camera Consilierilor, cu 242 de membri, o data la trei ani
144 sunt alesi din cele 47 de prefecturi, conform sistemului Single Non-Transferable
Vote, iar alti 98 pe liste de partid, conform principiului reprezentarii proportionale pe o
singura lista nationala.
Partidele politice in Japonia in ordinea si forma prezentata pe site-ul official al Dietei
japoneze sunt:
The Democratic Party, The Shin-Ryokufukai, The People's New Party and The Nippon/
DP-SR-PN-N, Liberal Democratic Party/ LDP , New Komeito /NK ,Japanese Communist Party/
JCP si Social Democratic Party/ SDP.
Actualul prim ministru, Taro Aso (care ca ministru de externe a vizitat Romania la
inceputul anului 2007) este membru al Partidului Liberal Democratic (PLD), partidul de
guvernamant si a fost desemnat ca sef al celui de al 92 cabinet nipon la 24 septembrie 2008, in
urma demisiei lui Yasuo Fukuda.
Nota : alegerile la termen/septembrie 2009/ sau anticipate vor confirma sau nu pe Taro
Aso in functia respectiva.
Relatiile economice dintre UE - Japonia
Japonia este unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai UE .
Ambele economii acopera impreuna 40% din PIB-ul mondial, 30% din comertul mondial si
furnizeaza cca 50% din fluxul mondial de FDI (investitii straine directe)
Japonia este o destinatie majora pentru FDI europene la fel cum si UE este o piata importanta
pentru investitorii niponi, care s-au orientat cu precadare spre state devenite noi membre ale UE,
dupa anul 2004.
Japonia ramane un important partener comercial al UE, volumul total al exporturilor si importurilor
fiind de peste 121 miliarde euro in 2007.
UE si Japonia au continuat convorbirile bilaterale in domeniul eliminarii restrictiilor existente in
sfera comertului, in ultimii ani principalele eforturi concentrandu-se pe problemele de
reglementare ale investitiilor.
Principalul instrument : Dialogul de Reforma a Reglementarilor (RRD), inceput in 1994, este un
proces bidirectional in care atat Japonia, cat si UE isi prezinta propunerile specifice in domeniu.
In cadrul acestui dialog , in ultimii ani , preocuparile majore ale UE se indreapta spre domenii ca:
licitatiile publice, FDI, sanatatea, telecomunicatiile, transportul aerian si naval si serviciile
financiare , iar Japonia insista asupra problemelor conexe la legislatia de mediu, standardele de
contabilitate, permisele de munca si rezidenta si permisele de conducere auto.
4
Instrumentul de baza in reglemetarea relatiilor economice dinre UE si Japonia este Planul de
Actiune pentru Cooperare pe 10 ani, adoptat in decembrie 2001.
In domeniul comercial ,intre UE si Japonia , a intrat in vigoare ,la 1 ianuarie 2002, Acordul de
recunoastere reciproca (MRA), ce reglementeaza accesul produselor pe pietele UE si Japoniei.
De remarcat ca, in ultimii ani relatiile economice intre UE si Japonia au capatat noi valente,
deplasandu-se de la subiectul disputelor comerciale catre o consolidare a cooperarii in toate
domeniile politicilor instrumentale guvernamentale si cel al comunitatii oamenilor de afaceri.
Vectorii principali ai dialogului economic bilateral si ai asigurarii competitivitatii economiilor sunt
pentru UE , prevederile Agendei Lisabona, iar pentru Japonia reforma structurala .
Principalii indicatori in domeniul comertului intre UE si Japonia, in anul 2007 (miliarde EURO)
Import 77,9
6 % din importuri totale UE
Export 43,7
4 % din exporturi totale UE
Balanta -34,2
Total import si export UE-Japonia :121,6
Fata de anul 2000, deficitul balantei comerciale dintre UE si Japonia a scazut de la 46,6 miliarde
euro in 2000, la cca 34 miliarde euro in 2007.
Cooperarea in domeniul promovarii programului de investii Japonia-UE in ambele sensuri
(bi-directional)
Fluxul FDI , dintre EU si Japonia a cunoscut marii fluctuatii : in anul 2006 ( ultimele date
disponibile), Europa a atras un aflux major al FDI japoneze, 13,648 miliarde Euro, dar a
inregistrat un volum de doar 0,491 miliarde Euro FDI europene in Japonia.
Fluxul bi-directional al FDI este o cale de stimulare a economiilor pentru ambele parti prin
introducerea noilor tehnologii, inovarea know-how-ului managerial si crearea unor oportunitati de
angajare, instrumente esentiale in acest domeniu fiind “Action Plan for Japan-EU Cooperation”
si “Japan-EU Initiatives on Investment”.
Dialogul si cooperarea intre autoritatile de reglementare
Discutiile cu privire la reglementarile interne care afecteaza investitiile se poarta sub auspiciile
High-Level Regulatory Reform Dialogue (RRD), dar si prin intermediul altor modalitati
institutionalizate ca Japan-EU Industrial Policy si Industrial Cooperation Dialogue, Japan-EU
High Level Consultation sau Financial Affairs si Japan-EU Economic Consultations.
Toate acestea includ promovarea investitiilor bi-directionale ca obiectiv major in perspectiva
orizontala. Zonele dialogului si cooperarii in relatiile de promovare a investitiilor includ : mediul,
sanatatea, reglementarile in domeniul finantelor si comertului, licitatiile guvernamentale etc si din
aceasta perspectiva ambele parti au decis ca prioritare:
(1) Promovarea Dialogului cu privire la noile reglementari
(2) Imbunatatirea transparentei Reglementarilor
(3) Cooperarea in domeniul standardelor
Imbunatatirea mediului investitional
Principalele obiective promovate: facilitarea circulatiei persoanelor si a produselor peste granite ,
cresterea transparentei si sigurantei mediului investitional si imbunatatirea condiitilor de viata
pentru personalul strain .
In acest sens, ambele parti au convenit asupra promovarii Responsabilitatii Sociale a Companiei,
care poate contribui la imbunatatirea mediului investitional si a bunelor practici intre autoritatile
publice si oamenii de afaceri.
Ambele parti au convenit asupra revizuirii taxelor si a reglementarii asigurarilor sociale.
5
Japonia s-a angajat sa faca eforturi substantiale pentru devansarea agendei Programului pentru
promovarea FDI in Japonia si a Planului de 3 ani pentru promovarea reformei legislative si
privatizarii .
De cealalta parte, UE va accelera parcurgerea etapelor necesare pentru asigurarea obiectivelor
Agendei Lisabona, in vederea cresterii competitivitatii sale economice.
Cooperararea pentru promovarea investitiilor
Japonia si EU vor dezvolta urmatoarele proiecte pentru facilitarea si promovarea activitatilor
sectorului privat, bazat pe implementarea “Japan- EU Initiatives on Investment ”.
(1)Dezvoltarea ativitatilor de publicitate
(2)Cresterea numarului Misiunilor in domeniul promovarii investitiilor
(3)Amplificarea schimburilor dintre organizatiile pentru promovarea investitiilor
(4)Amplificarea schimburilor de experti in promovarea investitilor
Obs.:
In continuare persisita dezechilbru major al fluxului volumului investitional dintre cele doua parti,
care se situeaza la 13,1 miliarde de euro in favoarea Japoniei.
In domeniul cooperarii bilaterale, evenimentul major al anului 2008 l-a constituit al 17-lea summit
anual dintre UE si Japonia, organizat la Tokyo in 23 aprilie 2008, unde discutiile s-au focalizat in
directia cresterii cooperarii bilaterale si asupra principalelor provocari globale.
Summitul a fost urmat, in perioada 7-9 iulie, de intalnirea la nivel G8, organizata tot in Japonia,
care a avut ca principale subiecte pe agenda discutiilor: dezvoltarea negocierilor OMC post Doha,
scenariile economice globale, obiective majore in Orientul Mijlociu si radiografia relatiilor UE-
Japonia.
Accesul pe piata nipona
Conform Comisiei Europene, principalele dificultati pe care le infrunta companiile din UE care
doresc sa intre pe piata japoneza sunt generate de:
1. Bariere tehnice si adminstrative pentru import.
2. Obstacole de ordin structural care predomina in sistemul economic nipon.
Un exemplu in care obstacolele intampinate se regasesc in ambele categorii (tarifare si
netarifare) sunt produsele manufacturate.
Trebuie mentionat, totusi, ca s-au inregistrat progrese notabile in domeniul eliminarii barierelor
tarifare la majoritatea produselor importate, iar cele ramase cu probleme sunt tocmai acelea unde
producatorii din UE sunt extrem de competitivi (produse din piele, incaltaminte, domeniul
produselor alimentare procesate).Se afla in proces de negociere, intre Comisia UE si diferite
ministere economice japoneze,coroborat cu rezulatatele inregistrate in Comitetul 133, modalitatile
de acces pe piata japoneza la produse, precum : aditivi alimentari, vaccinuri, farmaceutice,
echipamente medicale.
Referitor la bariele netarifare cele mai importante sunt restrictiile fito-sanitare impuse la importul
de fructe, legume, flori si carne congelata.
Alte probleme care apar in sectorul serviciilor, in principal in domeniile financiar si juridic, fac
dificila acordarea de sevicii integrate pentru comunitatea de afaceri a reprezentantilor membrilor
UE in Japonia.
De asemenea, in ciuda programelor de reforma ale guvernului japonez in domeniul administrativ ,
si chiar dupa introducerea noii Legi pentru procedura administrativa, persista probleme legate de
lipsa de transparenta in aplicarea reglementarilor si de durata exagerat de mare pana la
obtinerea unor aprobari sau inregistrari necesare pentru a face afaceri in Japonia, factori ce
introduc costuri disproportionat de mari pentru companiile straine.
Aceeasi lipsa de transparenta exista si in domeniul licitatiilor publice, fata de care Comisia
Europeana a reactionat in mod repetat, prin procedurile de licitatie restrictive care avantajeaza
firmele locale, exclud companiile din UE de la participarea la o mare parte din contractele
guvernamentale. Un exemplu caracteristic de discriminare (ignorarea accesului egal si reciproc la
piata japoneza pentru toti partenerii comercial) este cel in domeniul industriei constructiilor, unde
practica de “dango”, de deformare a licitatiei, este o traditie.
6
DRR (Dialogul de Reforma a Reglementarilor), ca parte a relatiilor de cooperare dintre UE si
Japonia este unul din instrumentele uzitate pentru eliminarea problemelor mentionate in sectorul
comertului dintre cele doua parti, care treneaza tocmai din cauza lipsei aplicarii coerente si
continue a reglementarilor referitoare la mediul concurential.
Evident, si aspecte ale culturii afacerii se manifesta ca obstacole in functionarea corecta a pietei
concurentiale.
Spre exemplu, in industria japoneza, relatiile exclusive si de lunga durata dintre comparator si
vanzator fac practic imposibila intrarea unor noi jucatori pe piata. Chiar daca au aparut unele
semne de slabiciune in practica keiretsu , este foarte grea intrarea pe piata pentru firmele
straine: de exemplu pentru companiile straine de asigurare, cand companiile japoneze cumpara
serviciile de asigurare numai in cadrul keiretsu.
Din fericire, cooperarea industriala actioneaza ca un amortizor al conflictelor comerciale si ca un
liant cultural, ajutand la imbunatatirea relatiilor economice dintre companiile japoneze si straine.
Cu toate ca FDI in Japonia sunt practic total disproportionate fata de UE si SUA, dialogul UE-
Japonia in domeniul cooperarii industriale s-a amplificat si diversificat considerabil.
Relatiile economice bilaterale Romania-Japonia
Schimburile comerciale
In anul 2007, volumul total al schimburilor bilaterale s-a ridicat la 541,3 milioane USD, in crestere
cu 32,1% fata de 2006, din care exportul a fost de 116 milioane USD/crestere cu 12,5%/, iar
importul 425,3 milioane USD/crestere cu 38,6%/.
La 31 august 2008, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Japonia s-a situat
la
392,6 milioane USD, din care exportul romanesc a fost de 75,5 milioane USD, iar importul de
317,1 milioane USD.
Principalele produse exportate in 2007 au fost : lemn si articole din lemn, produse
chimice/farmaceutice, ingrasaminte/, incaltaminte, confectii, produse metalurgice, echipamente si
accesorii electrice, iar la import continua sa predomine aparatura de inalta tehnologie,
electronice, autovehicule etc.
Remarcam, in prima parte a anului 2008,o cerere sustinuta pentru : articole din lemn, placaje,
furniruri, parchet, vinuri, fructe de padure, miere, articole de sticlarie, ceramica.
Principalele investitii de capital japonez in Romania
Koyo Romania SA, rulmenti, Alexandria: - Koyo Seiko
Yazaki Romania SRL cablaje electrice pentru automobile, (Crangul lui Bod, Ploiesti)- Yazaki
Corporation
Yazaki Parts Romania, piese pentru cablaje electrice, Arad – Yazaki Corporation;
YKK Romania SRL, fermoare, Buftea - YKK Corporation;
TAKATA Petri Romania SRL, piese auto, (trei capacitati de productie: doua la Arad si Sibiu)-
TAKATA Corporation;
FUJI Magnetics Romania SRL, piese aparate foto, Targu Mures - FUJI Magnetics ;
Sumitomo Electric Romania, cablaje electrice, Deva -Sumitomo Denky Kogyo si Sumitomo
Denso
SEWS , cablaje electrice, Orastie si Alba Iulia- Sumitomo Denky Kogyo si Sumitomo Denso
Calsonic Kansei Romania SRL, piese auto, Ploiesti – Calsonic Kansei
MAKITA EU SRL, scule electrice, Branesti – MAKITA Corporation
JTI Romania si RJ Reynolds Romania, tigari, Bucuresti, Japan Tabacco
SOL–PLUS Romania (Bucuresti si Timisoara);
Finantari japoneze pentru mari proiecte in Romania:
Reabilitarea drumului national DN6 (Craiova – Timisoara);
Modernizarea si reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti – Constanta;
Instalatie de desulfurizare a gazelor arse – Complexul energetic Turceni;
7
Reabilitarea Termocentralei electrice Isalnita;
Reabilitarea Termocentralei electrice Paroseni;
Instalatie de comutare in gaz inert (Termocentrala Brazi Vest)
Oportunitati de afaceri
JETRO cu Centre de Afaceri in Tokyo, Yokohama, Nagoya, Osaka si Kobe si centre
locale in cele 47 de prefecturi pentru informare si asistenta in domeniul importurilor poate fi un
bun partener pentru investitorul strain.
Cele 5 centre de afaceri JETRO au scopul de a oferi companiilor straine un spatiu de
lucru temporar pentru o perioada cuprinsa intre 2 saptamani si 6 luni, timp in care acestea isi
cauta un spatiu de lucru permanent in Japonia. Spatiile de lucru ale Centrelor de Afaceri ofera
birouri complet mobilate, consultanti, o biblioteca, servicii de telefonie in sistem robot, spatii
pentru organizarea de intalniri, seminarii si expozitii si o camera de receptii.
Ministerul Economiei, Comertului si Industriei/METI deruleaza un program global de
parteneriat de afaceri cu 200 de companii japoneze din industria de automobile, electronica,
echipamente, siderurgie, metale neferoase, chimie, masini unelte, echipamente pentru
producerea semiconductorilor si sticlei si comert.
Parteneriatul are ca scop trei obiective :
(1) cresterea importului de bunuri, cu accent pe marirea importurilor de piese de schimb,
componente si capital ;
(2) cresterea sortimentului de bunuri procurate de la furnizorii locali, pentru companiile
japoneze afiliate care opereaza in exterior,
(3) facilitarea intrarii firmelor straine pe piata japoneza, cu accent pe cresterea investitiilor
straine directe (FDI) .
Importurile au atins valori greu de anticipat, in domeniile in care reglementarea excesiva
a fost eliminata (desfacerea bunurilor de consum) si conex la disponibilitatea cumparatorilor
japonezi privind achizitionarea produselor importate: cateva din domeniile care ofera oportunitati
de afaceri sunt:
- infrastructura si locuinte;
- turism;
- dezvoltarea facilitatilor si acordarea de asistenta pentru persoanele in varsta:
Oportunitatile de afaceri la nivel regional
• Tokyo, capitala Japoniei si prefecturile din jur - Kanagawa, Saitama si Chiba ocupa cea mai
mare arie de campie a Japoniei, campia Kanto. Impreuna, cele 4 prefecturi au o populatie de
peste 31 de milioane. Tokyo este centrul guvernamental, economic, universitar, informational
si cultural cel mai important din Japonia. Majoritatea marilor companii japoneze si a
asociatiilor comerciale isi au cartierul general sau filiale majore in Tokyo.
• Kanagawa, care include orasele Yokohama si Kawasaki, este cea mai bogata prefectura din
Japonia, cu un venit pe cap de locuitor cu aproximativ 50% superior mediei. Prezenta
semnificativa in Japonia, inseamna prezenta in Tokyo. Probabilitatea de a intra in contact cu
produse, alimente si mode straine a consumatorilor din Tokyo este mai mare ca oriunde in
alta parte a Japoniei. Zona Tokyo este dominata (numeric) de intreprinderi mici si
mijlocii. Din totalul societatilor comerciale inregistrate in Tokyo, 0,3% au mai mult de 300 de
salariati, in conditiile in care societatile familiale , cu pana la 5 angajati, reprezinta cca 52 %.
De asemenea, din totalul celor peste 2.500 firme straine inregistrate in Japonia, peste 57% isi
au sediul in zona Tokyo avand ca domenii predilecte de activitate prestarea serviciilor
financiar – bancare, acordarea de consultanta, asistenta in sectorul investitiilor etc.
• Kansai este regiunea de vest a centrului Japoniei, formata din 7 prefecturi cu o populatie de
circa 22 de milioane, concentrata in jurul oraselor Osaka, Kobe, Kyoto si Nara. Centrul
comercial traditional al Japoniei, Kansai, este un gigant economic al carui produs regional
brut este de aproximativ 1000 miliarde dolari SUA, mai mare decat al R. Coreea, Taiwanului,
Hong-Kong-ului si Thailandei la un loc. Guvernele locale din Kansai (indeosebi prefecturile
Hyogo si Osaka si orasele Kobe si Osaka) au proiecte majore de dezvoltare agresiva, circa
8
500 miliarde de dolari SUA in peste 650 de proiecte . Proiectele de viitor includ lucrari de
imbunatatiri funciare, inclusiv crearea unor zone (insule artificiale si poduri) si construirea mai
multor complexe de facilitati comerciale, industriale si de cercetare. Kansai ofera numeroase
avantaje companiilor straine ce incearca sa patrunda pe piata japoneza: o indelungata
traditie de inovare, costuri cu locuintele si cu forta de munca mai scazute ca in Tokyo;
infrastructura dezvoltata pentru transporturi si comunicatii; preturi medii de inchiriere a
birourilor , de 80% fata de Tokyo; o orientare clara catre afaceri, sediul pentru mii de
companii si centru al industriei textile, confectii, produse chimice si farmaceutice, de
echipament sportiv si produse electronice.
• Nagoya, capitala prefecturii Aichi si pivotul regiunii Chubu, este formata din 8 prefecturi cu o
populatie de 20 de milioane de locuitori, fiind a treia aglomerare urbana a Japoniei dupa
Tokyo si Osaka. Chubu este centrul industriei constructoare de mijloace de transport rutier,
aeronautice, de masini unelte si de produse ceramice din Japonia. Impreuna cu prefectura
Shizuoka din vecinatate, regiunea are un PIB la fel de mare ca al Canadei.
• Regiunea Kyushu/Yamaguchi, situata in partea de sud-vest a Japoniei, este cel de-al
patrulea centru economic al tarii si a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani. Dinamismul
regiunii se datoreaza dezvoltarii industriilor de varf, cuprinzand productia semiconductorilor,
panourilor de afisaj cu cristale lichide, existentei unor fabrici de automobile ultramoderne si a
unor santiere navale, precum si diversitatii facilitatilor de cercetare si comertului cu tarile
asiatice in plina dezvoltare. De asemenea, facilitatile comerciale si de cercetare in domeniul
spatial, inclusiv centrul de lansare, sunt localizate in sudul regiunii Kyushu. Partea de vest a
Japoniei este si principalul centru al cercetarii de varf in domenii ca fuziunea nucleara,
robotica, materialele ceramice si mijloacele de transport maritim ultrarapide.
Kyushu/Yamaguchi realizeaza 18% din productia agricola a Japoniei. Domeniile care ofera
oportunitati deosebite de afaceri in regiune sunt electronica, IT, arhitectura si constructiile,
echipamentele medicale si produsele agricole. Pe langa proiectul insulei artificiale din
vecinatatea orasului Fukuoka, care se ridica la cateva miliarde de dolari, au fost finalizate
proiectele pentru finantarea guvernamentala a constructiei aeroportului international
Fukuoka.
• Japonia de nord este compusa din regiunile Hokkaido si Tohoku, cu o populatie insumata de
16 milioane. Hokkaido este cea mai nordica insula a Japoniei; Sapporo este capitala si cel
mai mare oras al regiunii. Regiunea Tohoku este alcatuita din 6 prefecturi. Sendai, capitala
prefecturii Miyagi, este centrul sau economic si comercial. Cele mai promitatoare sectoare
pentru importuri in nordul Japoniei sunt materialele pentru constructiile de locuinte, alimentele
procesate, computerele personale si produsele de agrement. Cele doua aeroporturi
internationale majore din regiune se modernizeaza si extind, beneficiind de mari capacitati
de manipulare a marfii. Hokkaido este cea mai buna piata din Japonia pentru lemn si produse
din lemn, locuinte prefabricate si materiale de constructii. Traficul cu importuri directe
containerizate este in plina expansiune in porturile Tomakomai, Hachinohe si Sendai, unde
exista o zona libera pentru incurajarea activitatii comerciale.
• Prefectura Okinawa, cu o populatie de 1,2 milioane, este alcatuita din insulele Ryukyu,
situate la 2,5 ore de zbor la sud-vest de Tokyo. Economia Okinawei este dependenta de
turism , servicii si constructii si in acest sens administratia locala a investit foarte mult in
dezvoltarea infrastructurii turistice.
Productia agricola japoneza este in scadere continua, inregistrand reduceri anuale in
sectoarele principale, eficienta acestui sector economic fiind micsorata de dimensiunile reduse
ale terenurilor agricole si de costurile lor excesiv de ridicate. De asemenea, exista un control
puternic exercitat de guvern si sistemul de cooperative la nivel decizional cu privire la nivelul
productiei si la stabilirea preturilor, lipsa de competitivitate a agriculturii japoneze fiind influentata
decisiv de politica guvernamentala ce a promovat constant masuri protectioniste in acest
domeniu, lucratorii din agricultura fiind evaluati ca un factor electoral semnificativ.
Un alt motiv al declinului acestui sector este accesul la produsele agricole importate, cu
un accent sporit pentru produsele naturale cultivate in medii ecologice.
9
MARKETING
Desfacerea produselor
Obstacolele culturale (din punct de vedere social si educational), cat si cele de aspect
practic si juridic, fac ca majoritatea patronilor locali sa conserve relatiile de durata cu furnizorii
indigeni, chiar si atunci cand oferta unui furnizor strain este mult mai atractiva. Furnizorii japonezi
sunt “preferati” si datorita consecintelor rezultate dintr-o posibila incapacitate a furnizorilor straini
de a livra produsele la termen si de a asigura un service post vanzare.
Capacitatea extraordinara de absorbtie a pietei nipone, a doua din acest punct de
vedere, dupa cea americana, este un argument vital pentru exportatorii in Japonia. Achizitiile
populatiei nipone se ridica la aproape jumatate din valoarea celor facute in SUA (in SUA
aproximativ 2.400 miliarde dolari), ceea ce inseamna ca fiecare locuitor al Japoniei
achizitioneaza, in medie anual, produse de peste 8.000 dolari SUA (similar ca in SUA).
Programul national de reorganizare a marketingului, demarat in 2005, a eliminat
avantajele detinute de marile retele de distributie nipona (Daia si Seiyu), ponderea acestora in
totalul retelei de distributie din Japonia scazand la 10% ,din ratiuni de management si datorita
esecului guvernamental in strategia de asistare a acestora.
In continuare s-au dezvoltat retelele regionale si magazinele de dimensiuni mici cu profil
universal, cu maximum cinci angajati (care reprezinta peste 50% din reteaua de distributie) aici
sunt facute mai mult de jumatate din cheltuielile zilnice ale consumatorilor
Retelele americane “convenience store” (Seven-Eleven, a.m.-p.m.), prospera bazat pe
flexibilitatea ofertei raportata la cerintele consumatorilor: program de 24 ore si gama extinsa de
produse, coroborat cu un inalt grad de eficienta datorat lipsei stocurilor si aprovizionarii “just in
time”.
Numarul convenience stores a crecut cu 1,5%, de la 41.047 in 2007, la 41.645 in august
2008. Pentru o vedere de ansamblu, rezulta 1 magazin de tip convenience store pentru 3.000
rezidenti.
Efectul implementarii cardului Taspo ID card, emis pentru cumpararea tigarilor la
masinile automate stradale, a directionat si el cumparatorii inspre convenience stores (de unde
se puteau achizitiona), chiar daca numarul cardurilor vandute a fost mic.
Conform datelor publicate de METI (august 2008/august 2007) vanzarile cu amanuntul
au crescut cu 0,7% (fata de 2% in luna iulie) . Pentru magazinele de tip convenience store
vanzarile au crescut cu 7,5% (fata de 14% in iulie), iar pentru supermarket-uri vanzarile au scazut
cu 1% .
Pe categorii :
• Imbracaminte: 31.6% din total vanzari , - 4.3%
• Efecte personale: 12.9% din total vanzari , -3.6%
• Diverse bunuri: 15.7% din total vanzari, - 1.6%
• Produse domestice: 5.3% din total vanzari, - 8.9%
• Hrana: 28.0% din total vanzari, - 0.3%
• Servicii: 1.2% din total vanzari , - 3.4%
Cu toate ca in ultima perioada , importul direct, prin eludarea marilor case comerciale si a
numerosilor intermediari, este o solutie atractiva, sistemul de distributie este dominat in
continuare de relatiile stranse dintre importatori, angrosisti si vanzatori cu amanuntul,.
Vanzarile directe au succes in domeniul operatiilor cu echipamente de inalta tehnologie.
Pentru companiile puternice, o alternativa de succes de a intra pe piata nipona este
infiintarea unei reprezentante in Japonia, insa datorita costurilor foarte mari, pentru firmele mici si
mijlocii cooperarea cu agentii /distribuitorii locali este o strategie realista.
In Japonia, distribuitorii acopera un teritoriu sau un sector industrial, iar agentii importatori
sunt in general agenti unici pentru intreaga tara si cu toate ca exclusivitatea are avantajul de a
implica (motiva) agentul local pentru cresterea vanzarilor, o firma straina trebuie sa ia in
10
consideratie cuantificarea implicarii companiei japoneze. In consecinta, indicatorii ca eficienta
comerciala, fixarea unui termen limita de reprezentare, a volumului minim de vanzari sau a unor
indicatori calitativi ai vanzarilor, trebuie atent stabiliti si negociati.
Desi comisia japoneza pentru controlul corectitudinii tranzactiilor comerciale (Fair Trade
Comission) are in atributiile sale elaborarea instructiunilor aplicabile contractelor de reprezentare,
nu s-au inregistrat progrese notabile in finalizarea normativelor relativ la despagubirile privind
incetarea unui contract comercial.
De asemenea, inlocuirea unui agent sau distribuitor local este extrem de dificila, datorita
solidaritatii si foarte bunei comunicari existente la nivelul mediului de afaceri nipon, asociata cu
reticenta fata de furnizorii straini.
Incercarea de utilizare a datelor publice existente privind importatorii niponi, ca
modalitate de a fixa primul contact de afaceri, este o mare eroare in strategia de marketing pentru
firmele straine.
Reprezentantii firmelor japoneze fac afaceri doar cu persoane care le-au fost prezentate
conform cutumelor locale sau care au avut un contact direct cu partenerii lor de afaceri.
Sursele acceptate drept recomandare pentru firmele care doresc sa dezvolte afaceri cu
firme japoneze pot fi corporatiile japoneze importante, ambasadele tarilor de provenienta,
asociatii profesionale si camerele de comert.
Tehnici de vanzare si negociere
Cunoasterea limbii japoneze, a culturii si etichetei japoneze sunt esentiale in succesul
unei afaceri si chiar daca in multe companii japoneze exista vorbitori de limba engleza, un
traducator profesionist poate ajuta foarte mult in eliminarea dificultatilor de comunicare .
Contactele oficiale intre companiile japoneze sunt realizate de regula prin intalniri la
nivelul conducerilor, negocierile amanuntite fiind facute la nivel de lucru, unde prima intalnire este
destinata exclusiv cunoasterii si evaluarii reciproce.
Organizarea de intrevederi repetate cu un numar mare de reprezentanti ai companiilor
japoneze este o procedura normala .
In afaceri, negocierile pot fi lente intrucat partea japoneza poate prefera sa nu ajunga
repede la un acord pentru a nu fi criticata ulterior pentru eventualele greseli.
In momentul pregatirii si desfasurarii unei intalniri sau a unei serii de intalniri ce au ca
obiectiv negocierea unui contract, exista elemente caracteristice locale importante, neglijarea
acestora putand determina esecul negocierilor, riscul major fiind cel al interpretarii eronate a
rezultatelor negocierii si a dezvoltarilor potentiale.
Printre principalele aspecte ce trebuie avute in vedere se numara:
• necesitatea pregatirii meticuloase a intalnirii, prin identificarea companiei si a
persoanelor cu care se va derula negocierea cu mult timp inaintea evenimentului,
deoarece partea nipona procedeaza similar, dedicand resurse importante in acest sens;
• in general se recomanda ca in echipa de negociere sa participe: reprezentantul
companiei pe piata nipona, un senior angajat al companiei, un sef de departament, o
persoana care sa dispuna de o buna cunoastere a etichetei nipone, care sa poata
interpreta reactiile partii nipone.
• efortul colectiv, la nivelul intregii echipe, este foarte bine apreciat de japonezi care
studiaza atent disponibilitatea si eficienta muncii in echipa a partenerilor de afaceri;
• deciziile in companiile nipone sunt rezultatul unor analize, evaluari si hotarari colective,
ce nu pot fi modificate radical fara mandat;
• practica japoneza este de a raspunde exclusiv la intrebarea formulata, fara furnizarea
unor elemente suplimentare, daca acestea nu sunt solicitate.
• partea nipona nu va exprima niciodata un NU hotarat. Atentie la interpretarea corecta a
formularilor generale care pot semnifica, in anumite situatii, raspunsuri negative;
• negocierile cu partenerii niponi necesitata multa rabdare.
11
Informatii cu privire la mediul de afaceri
Promovarea produselor
Deoarece numeroase produse romanesti sunt caracteristice unui mediu cultural strain
japonezilor, informarea consumatorilor in legatura cu utilitatea, modul de intrebuintare si calitatile
produselor este obligatorie .
Pentru companiile mici si mijlocii recent intrate pe piata japoneza, modalitatea optima, din
punctul de vedere al costurilor, de a-si face publicitate este de a utiliza serviciile uneia dintre cele
peste 2.200 de publicatii tiparite existente sau intr-o revista de specialitate.
Reclama promovata prin intermediul celor cinci mari cotidiene nationale sau a posturilor
centrale de televiziune ( toate posturile de televiziune cu acoperire nationala sau regionala
accepta spoturi publicitare) este superioara ca randament , dar evident mult mai costisitoare.
O alta solutie mai ieftina, in alte localitati decat Tokyo, poate fi utilizarea posturilor de
televiziune, de radio si a ziarelor la nivel local.
In general, mass-media japoneza nu lucreaza direct cu clientii, ci prin intermediul
principalelor cinci agentii publicitare: Dentsu Inc., Hakuhodo Inc., Tokyu Agency International Inc,
Daiko Advertising Inc. si Asatsu Inc.
Tipul de publicitate care are rezultate bune in Japonia este cel axat pe imaginea
produsului sau pe inducerea bunei dispozitii..
Un alt mijloc de publicitate este publicitatea in mijloacele de tranzit. Caile ferate (JR si
metroul) sunt principalul mijloc utilizat de navetisti in principalele orase, transportand anual
aproape jumatate din numarul de calatori cu trenul la nivel global. Afisele publicitare sunt plasate
in vagoanele trenurilor, in autobuze sau in statii, iar spatiul publicitar apartine tot principalelor
companii publicitare.
O alta solutie recomandata pentru exportatorii romani este participarea la evenimentele
cu profil comercial din marile regiuni economice si centre industriale din Japonia, unde au loc
anual peste 1.000 de conferinte internationale, seminarii si targuri.
Stabilirea pretului unui produs
Consumatorii japonezi sunt inclinati sa plateasca mai mult pentru o calitate superioara cu
toate ca se constata un glisaj si catre produsele mai convenabile ca pret.
Adausurile din lantul de distributie fac ca de multe ori preturile marfurilor importate sa
atinga niveluri necompetitive fata de produsele indigene, chiar daca pretul in vama este
comparabil sau mai mic decat al produselor japoneze.
Pe de alta parte, produsele care concureaza pe baza imaginii lor pot suferi un impact
negativ, daca sunt vandute ieftin, intrucat in viziunea consumatorilor japonezi aceasta le
depreciaza imaginea. La stabilirea pretului de export este foarte important sa fie luate in
consideratie costurile pe care exportatorul urmeaza sa si le asume pe piata japoneza.
In mod traditional, producatorii de bunuri de consum japonezi fixau preturile pentru
fiecare nivel al canalului de distributie si asigurau respectarea acestora prin sisteme complicate
de rabaturi comerciale. Acest sistem de stabilire a preturilor este acum supus presiunilor din
partea consumatorilor, care solicita preturi joase si o strategie de succes in acest sens este
practica de reducere maximala a preturilor.
In Japonia exista Japan Fair Trade Commision, organism care are in atributiile sale
investigarea practicilor comerciale neloiale si are putere de decizie in cazul constatarii unor
abateri.
12
Serviciile cu vanzarea si sprijinirea clientilor
Serviciile (inainte si dupa vanzare) si suportul asigurat clientilor sunt esentiale in Japonia
ca parte a produsului.
Trebuie furnizate toate informatiile tehnice si asigurata livrarea la timp a produsului si in
acest sens exportatorul trebuie sa faca toate demersurile necesare privind asigurarea controlului
strict al calitatii, atat inainte cat si dupa livrare.
Daca bunurile sunt deteriorate in timpul livrarii, fara sa conteze cine este in culpa, in mod
sigur importatorii japonezi vor alege pentru viitor un alt partener de afaceri..Cea mai buna cale de
a asigura controlul calitatii este infiintarea unui birou in Japonia, iar daca acest lucru nu este
posibil, trebuie facute aranjamente pentru sprijinirea clientilor cu distribuitorul japonez partener.
Practici in derularea afacerilor
Intelegerea practicilor sociale si de afaceri japoneze are o importanta majora in stabilirea
si mentinerea unor relatii de afaceri de succes cu firmele japoneze si pentru evitarea unor
disfunctionalitati costisitoare in finalizarea proiectelor..
Dialogul in limba engleza nu inseamna si aplicarea normelor sociale si de afaceri
occidentale.
Lucrul in echipa si coeziunea grupului sunt esentiale in procesul de negociere al unei
afaceri.
Societatea japoneza este foarte complex structurata si ierarhizata pe criterii de grup cu
accent pe mentinerea echilibrului si evitarea confruntarilor deschise. Pozitia sociala este
determinata de varsta, functie, loc de munca, familie si este circumscrisa strict sistemului ierarhic.
Demonstrarea respectului fata de partener prin limbaj, mod de comportare, eticheta,
tinuta etc. este obligatorie intr-o relatie eficienta de afaceri, unde sunt foarte importante
increderea reciproca, loialitata si angajamentul pe termen lung.
Intr-o relatie de afaceri indelungata si de succes partile isi fac favoruri reciproce,
obligatiile existente depasind interesele economice.
Luarea deciziilor in grup este vitala in Japonia, chiar si in firmele mari, unde deciziile se
iau la varf, procesul fiind conceput asa incat toti angajatii au sentimentul participarii si in acest
sens oamenii de afaceri trebuie sa constientizeze importanta conlucrarii cu personalul de
executie al partenerilor japonezi, nu numai la nivelul conducerii .
Cultivarea unor relatii de afaceri reprezinta o chestiune care necesita un timp indelungat,
iar o afacere oricat de buna nu se va finaliza in cateva zile.
Oferirea de cadouri cu ocazia intrevederilor este o practica uzuala, cadourile cu specific
national sau purtand marca firmei fiind cele mai indicate. Calitatea cadoului ca si modul de
ambalare sunt foarte importante.
In Asia, seturile de 4 obiecte sunt considerate nefaste .
Oamenii de afaceri care calatoresc in Japonia in interes de afaceri trebuie sa utilizeze
carti de vizita bilingve.
Japonezii se inclina cand se saluta reciproc, dar in relatia cu strainii se asteapta si la o
strangere de mana. Un usor gest de inclinare, ca raspuns la un gest de inclinare facut de un
japonez este foarte bine apreciat.
Este recomandabila folosirea unui traducator profesionist, chiar daca partea japoneza
pune unul la dispozitie sau vorbeste bine engleza.
In derularea unei afaceri in Japonia trebuie avuta in vedere, pregatirea corespunzatoare
a proiectului si selectarea viitorilor potentiali parteneri.
Contactul personal ramane dincolo de traditie un element fundamental, motiv pentru care
comertul electronic in Japonia este mult sub nivelul pe care il permite dotarea tehnica de ultima
ora a majoritatii companiilor nipone.
13
STANDARDE ŞI REGLEMENTARI COMERCIALE
Stabilirea valorii in vama
Taxele vamale sunt specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri o
combinatie a celor doua.
Vama nipona este considerata una dintre cele mai riguroase entitati publice din Japonia
si existenta unor abateri este penalizata foarte exigent.
Licentele de import
In prezent, majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind
necesara o licenta. Exceptia este pentru acele produse care cad sub incidenta cotelor de import,
caz in care importatorul japonez trebuie sa solicite licenta. Graul, carnea de vita si produsele din
piele se numara printre cele cateva produse aflate sub incidenta sistemului de cote de import.
Pentru produsele alimentare si de uz uman trebuie indeplinite cerinte de siguranta si calitate
deosebit de stricte.
Documentatia necesara efectuarii importului sau exportului
Desi procedurile vamale au fost simplificate in ultima perioada, inca sunt necesare
anumite documente pentru vama.
1) pentru produsele supuse sistemului de cote, o licenta de import, de obicei
valabila timp de patru luni de la data eliberarii;
2) o declaratie de import ( formularul vamal C 5030);
3) documentele de livrare (factura comerciala, packing list, conosamentul sau,
in cazul transportului aerian, airbill);
4) orice document aditional necesar pentru a dovedi respectarea legilor
japoneze si reglementarilor in privinta standardelor (certificate sanitare si
fitosanitare etc).
Importul temporar
Japonia este membra a Conventiei Internationale pentru facilitarea importului de mostre
comerciale si materiale publicitare ATA. Utilizarea unui Carnet ATA permite trimiterea si
introducerea temporara intr-o tara straina a unor bunuri ca mostrele pentru expozitii,
echipamentele profesionale, instrumentele muzicale si camerele de televiziune, fara plata
impozitelor sau a altor obligatii.
Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in Japonia cu
scutire de taxe. Introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si vandute la targuri
comerciale si alte evenimente similare este de asemenea permisa fara plata taxelor doar in cazul
in care cand targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu expozitional definit prin
interzicerea efectuarii in perimetrul sau a unor operatii si acte de vinzare-cumparare. Aceste
articole trebuie reexportate dupa eveniment sau depozitate intr-un teritoriu liber vamal. Pe factura
comerciala pentru aceste bunuri trebuie consemnat: "no commercial value, customs purposes
only" si "these goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of the exhibition".
De asemenea este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele
targului sau al locului de expunere, inclusiv numarul standului (daca este cunoscut).
Nerespectarea clauzei de exportare din Japonia a produselor intrate in regim temporar
atrage penalizari semnificative.
14
Cerinte privind inscriptionare
Ambalajele din fibra vegetala sunt interzise. Legislatia japoneza cere ca toate produsele
importate sa fie masurate in sistem metric, in documentele de livrare sa fie inscrise in acelasi
sistem. Pentru marea majoritate a produselor nu se solicita consemnarea tarii de origine, aceasta
fiind insa solicitata pentru bauturi si produse alimentare. In cazul in care etichetele care indica
originea sunt dovedite a fi false sau inselatoare, ele trebuie sa fie indepartate sau corectate.
Etichetele false sau inselatoare care indica numele unor tari, regiuni sau drapele, altele decat tara
de origine si/sau numele unor producatori sau designeri din alta parte decat tara de origine nu
sunt admise.
Japonia este una dintre putinele tari din lume care pedepseste atat importatorii cat si
distribuitorii si utilizatorii de produse falsificate.
Pentru textile, aparatura electrica, produse din plastic si diverse bunuri de consum de
utilitate casnica, legislatia japoneza solicita etichetarea. Intrucat toate aceste reglementari se
aplica in mod specific produselor individuale, este important sa se opereze cu un
agent/importator care sa lucreze in perspectiva pentru a asigura ca produsele sa corespunda
cerintelor.
Toate inscriptionarile trebuie sa fie facute si in limba japoneza.
Importuri interzise
In Japonia este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor
contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala. Utilizarea chimicalelor
si a altor aditivi in produsele alimentare si cosmetice este restrictionata sever de reglementari
care fac uz de procedura "listelor pozitive". Produsele interzise includ anumite produse agricole si
de carne, specii sau bunuri in pericol de disparitie ca de exemplu fildesul, parti de animale si
blanuri a caror comercializare este interzisa prin tratate internationale, sabiile si armele de foc si o
cantitate mai mare decat rezerva pe doua luni de medicamente si cosmetice de uz personal.
Standarde
Cerintele fata de produse sunt in Japonia de doua categorii: reglementari sau standarde
obligatorii si standarde "voluntare", neobligatorii. Conformarea cu reglementarile si standardele
este administrata printr-un sistem de certificari in care rezultatele inspectiilor determina daca
aprobarile (certificari/marci de calitate) sunt acordate. In general, aceste aprobari sunt necesare
pentru a vinde sau expune la un targ; echipamentele medicale neaprobate pot fi expuse daca
sunt insotite de un inscris indicand ca produsele respective nu au inca aprobare pentru a fi
vandute. Pentru aplicarea unei marci care sa ateste conformitatea cu standardele obligatorii sau
"voluntare" este necesara aprobarea prealabila a tipului de produs, precum si, posibil,
inspectarea fabricilor pentru evaluarea controlului de calitate. Produsele care fac obiectul
reglementarilor trebuie sa poarte marca atestarii standardului obligatoriu . Reglementarile pot fi
aplicate nu numai produsului, ci si ambalarii, cerintelor de marcare si etichetare, testarii,
transportului si depozitarii, precum si instalarii acestuia. Respectarea standardelor "voluntare" si
obtinerea autorizarii conforme standardelor "voluntare" pot spori cu mult potentialul de vanzare si
asigura castigarea acceptului consumatorilor japonezi.
Printre reglementarile japoneze se numara: Legea protectiei consumatorului, Legea
controlului materialelor si aparatelor electrice si multe altele. Standardele "voluntare" includ:
Standardele industriale japoneze (JIS), Standardele agricole japoneze (JAS) si altele.
Marca "voluntara" JIS, administrata de catre METI, este utilizata in cazul a peste 1000 de
produse industriale si consta in peste 8600 de standarde, din care peste 90% sunt disponibile in
limba engleza. Conformitatea cu JIS este, de asemenea, un factor determinant pentru companiile
ce concureaza la licitatiile pentru achizitiile guvernului japonez. Produsele care se conformeaza
cu aceste standarde beneficiaza de tratament preferential in deciziile privind achizitiile sub
incidenta articolului 26 din Legea standardizarii industriale. JIS acopera toate produsele
industriale cu exceptia produselor reglementate de legi nationale specifice sau a acelora carora li
se aplica un alt sistem de standardizare. (ex.: legislatia in domeniul produselor farmaceutice,
Standardele agricole japoneze).
15
Marca JAS este o alta marca "voluntara" larg intrebuintata. JAS se aplica bauturilor,
produselor alimentare procesate, produselor forestiere si agricole, celor animaliere, uleiurilor si
grasimilor, produselor piscicole si bunurilor procesate din materiile prime utilizate de agricultura,
industria piscicola si cea forestiera. Specificatii JAS exista pentru numeroase tipuri de placaj,
panel, parchet, cherestea si lemn de constructie. Sistemul de marcare JAS este administrat de
Ministerul Agriculturii Silviculturii si Pisciculturii. Alte standarde obligatorii pentru marcarea calitatii
alimentelor procesate si a bauturilor sunt administrate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
.
Zone economice libere/ Depozite
In Japonia exista o singura zona economica libera, in Okinawa. Exista, in schimb, cinci
tipuri de zone desemnate:
(A) zone special desemnate,
(B) silozuri desemnate,
(C) depozite desemnate,
(D) fabrici desemnate si
(E) obiective expozitionale desemnate.
(A) Zonele special desemnate. Sunt spatii publice a caror folosire este autorizata de
Ministerul de Finante. Pe perimetrul acestora, localizate pe langa (aero)porturile de intrare, marfa
straina (pentru export - import sau in tranzit ) poate fi descarcata, transportata si depozitata
pentru maximum o luna de zile. Acest spatiu de depozitare temporara este utilizat pentru
declaratii vamale si manipulare, putand fi de asemenea, folosit de catre oricine care plateste.
(B) Silozurile desemnate : Sunt spatii a caror folosire este autorizata de Directorul
General al Vamilor, fiind destinate acelorasi scopuri asemeni zonelor special desemnate.
(C) Depozitele desemnate : marfurile pot fi depozitate pentru maximum 2 ani ( pe o
perioada mai mare numai cu permisiune speciala ). Nu se platesc taxe vamale atat timp cat
marfa se afla in depozit.
(D) Fabricile desemnate : Se permite fabricatia de bunuri realizate cu materie prima de
import, fara a plati taxe vamale pentru materia importata.
(E) Obiective expozitionale desemnate. Sunt spatii expozitionale autorizate de directorul
general al vamilor pentru organizarea de manifestari internationale. Acest sistem este conceput
pentru a usura administrarea expozitiilor cu participare internationala, precum si a expozitiilor cu
sprijin guvernamental. Marfurile straine pot fi expuse sau folosite prin completarea unei simple
declaratii. Echipamentele si materialele care se expun in cadrul acestor obiective trebuie sa fie in
prealabil identificate, iar aranjamentele trebuie sa se incheie cu expeditorul marfii inainte de
transportul acesteia.
Bariere comerciale, tarifare si netarifare si taxe de import
Ca stat membru al UE , de la 1 ianuarie 2007, Romaniei i se aplica acelasi tratament
vamal ca oricarui stat comunitar.
Caracteristici generale:
Conform datelor publicate de Japan Tariff Association, nivelul mediu al taxelor vamale
aplicate in Japonia este la ora actuala unul din cele mai scazute din lume (3,6%). Totusi, taxele
aplicabile unor produse manufacturate si produse agricole sunt relativ ridicate. Ca una din
masurile programului sau de incurajare a importurilor, Japonia a marit numarul produselor scutite
de taxe la import la cca 3000 din cele peste 7.000 listate in tariful vamal.
In prezent, aproape toate importurile de echipamente industriale sunt scutite de taxe
vamale. Ca membra a Conventiei Sistemului Armonizat, Japonia foloseste acelasi sistem de
clasificare tarifara pana la sase cifre. Tariful vamal japonez are patru coloane de taxe aplicabile:
general, GATT, preferential si temporar.
Pe langa taxele vamale, se percepe o taxa de consum de 5% (impozit indirect general)
asupra tuturor bunurilor vandute in Japonia a carei plata este solicitata in momentul efectuarii
declaratiei de import. Taxa este aplicata la valoarea CIF a produsului plus taxa vamala de import.
16
Ca o solutie de scadere a imensei datorii publice a Japoniei, se preconizeaza (procedura
legislativa in consecinta se afla in etapa finala), cresterea taxei de consum pana la 10%.
.
REGLEMENTARI IN DOMENIUL ECONOMIC SI FINANCIAR
Activitatea societatilor comerciale
Companiile straine pot activa in toate domeniile economice, dar din punct de vedere
functional si juridic Japonia are o economie ultrareglementata, care ridica obstacole majore in
domeniul mobilitatii fortei de munca si a investitiilor straine si in consecinta impune eforturi
finaciare deosebite pentru oamenii de afaceri.
O alternativa solutie viabila pentru cresterea eficientei pietei si reducerii cheltuielilor
existente, este procesul de “dereglementare” , amorsat in dialogul cu UE si sustinut de ultimele
guverne PLD, cu toata opozitia factorilor conservatori, ca directie prioritara a reformei.
Scopul urmarit (declarat) este imbunatatirea mediului de afaceri din Japonia, prin reforme
economice structurale, dar obiectivul principal ramane asigurarea unei competitivitati crescute a
firmelor japoneze.
Pietele de capital si investitiile de portofoliu
Autoritatile japoneze nu restrictioneaza investitiile de portofoliu in Japonia, insa
corporatiilor nipone au participare de actionariat reciproc cross stock ceea ce limiteaza
procentajul de actiuni disponibil pentru investitorii straini, iar barierele informale relativ la
implicarea manageriala a actionarilor straini, limiteaza atractivitatea pietei japoneze pentru
investitiile de portofoliu.
Pentru creditele pe termen scurt investitorii (locali si straini) au acces liber la o paleta
variata de produse bancare, la institutiile finaciare locale sau la filialele bancilor straine din
Japonia.
Pentru credite pe termen mediu se poate apela la Japan Finance Corporation /JFC
(rezultata din fuziunea sectiei internationale de operatiuni financiare a JBIC, National Life Finace
Corporation, Agriculture, Forestry and Fisheries Finance Corporation si Japan Finance
Corporation for Small and Medium Entreprises) .
Banca de Dezvoltare a Japoniei acorda credite pe termen lung, insa in anumite conditii,
care conduc in general firmele straine sa apeleze la sursele din exterior pentru finantarile pe
termen lung.
La sfarsitul anului 2007 pe piata nipona isi desfasurau activitatea 8 grupuri finaciare
importante ( 11 banci）:Mizuho FG (Mizuho Bank、Mizuho Corporate Bank, Mizuho Trust
Bank), Mitsubishi UFJ FG (Mitsubishi Tokyo UFJ Bank, Mitsubishi UFJ Trust Bank), Sumitomo
Mitsui FG (Sumitomo Mitsui Banking Corporation)、Resona HD (Resona Bank), Chuo Mitsui TH
(Chuo Mitsui Trust Bank) Sumitomo Trust, Shinsei Bank si Aozora Bank Changes.
Acorduri in domeniul investitiilor
Intre Romania si Japonia este in vigoare Conventia de evitare a dublei impuneri. De
asemenea, Japonia este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor (MIGA), la
care este parte si Romania.
Ca stat membru al UE, Romania se circumscrie reglementarilor si activitatilor UE in
domeniul relatiilor bilaterale UE-Japonia.
Finantarea comertului si a proiectelor de afaceri
17
In Japonia, conexiunile dintre institutiile bancare si corporatii sunt mult mai stranse decat
in alte tari si de multe ori bancile japoneze sunt actionare la corporatiile nipone medii si mari, fata
de care au un interes deosebit.
Si in prezent relatia dintre o companie si banca este o legatura priveligiata si de durata.
Firma japoneza recurge destul de rar la o alta banca creditoare si de multe ori se
imprumuta mai mult decat necesar, in ideea de a mentine o relatie speciala cu banca si pentru a
se asigura in situatii de criza pentru ca uneori capacitatea unei firme de a imprumuta se bazeaza
mai degraba pe contactele si raporturile companiei respective cu bancile, decat pe bonitate.
Triunghiul dintre compania comerciala, beneficiarul final si exportator constituie o
trasatura importanta a mediului financiar japonez.
Marile banci sunt si principalii actionari in corporatiile publice si dezvolta relatii stranse
atat cu administratia centrala cat si cu cea locala, in marile afaceri decizia lor find esentiala.
Acest sistem are insa si tarele lui, vezi criza creditelor neperformante din 1999 -2001 si
“contributia majora” la amploarea imensei actuale datorii publice (evaluata la 1,5 x PIB Japoniei).
Companiile japoneze de comert general ( SOGO SHOSHA ) au o structura dezvoltata
complex cu functii de marketing, distributie, finantare si livrare a marfii, iar pe alt palier
operatiunile de colectare, procesare si difuzare a informatiilor comerciale. Practic acesti giganti
insumeaza activitatile companiilor de import-export, firmelor de transport maritim, bancilor,
firmelor de avocatura, de contabilitate si de consultanta.
.
Finantarea exporturilor / Mijloace de plata
In tranzactiile internationale cea mai uzitata forma de reglementare a platilor este
acreditivul la vedere. Platile amanate in tranzactiile cu firme straine sunt comparativ rare.
In Japonia, platile comerciale se fac in mod uzual prin bilete la ordin, de obicei la 60 sau
120 zile, bancile acordand finantare pe termen scurt prin discounting si rollover.
Intrucat marile companii de comert general din Japonia joaca un rol de intermediar
financiar si comercial pentru companiile mici si mijlocii, L/C sunt adesea scrise in numele
acestora si nu in numele beneficiarului final al produsului. Odata ce compania comerciala preia
riscurile tranzactiei, firma straina este protejata de posibilele falimente ale firmelor mai mici.
In Japonia se uziteaza ca modalitati de reglementare a platilor: plata in numerar, in
avans, acreditivul documentar, biletul la ordin, trata, contul deschis.
Finantarea exporturilor
In domeniul acordarii de asistenta pentru importuri METI are in structura sa
departamente specializate in acest sens.
Institutii publice financiare nationale sau regionale (Compania de Finantare Japoneza,
Banca de Dezvoltare a Japoniei, Corporatia publica financiara pentru dezvoltarea regiunii
Hokkaido-Tohoku, Corporatia Financiara Populara) acorda credite cu dobanda scazuta pentru
incurajarea importurilor si a investitiilor in Japonia.
O alta resursa pentru companiile straine este Corporatia de Dezvoltare Regionala din
Japonia, institutie semi-guvernamentala care acorda credite pe termen lung cu dobanda scazuta.
Exportatorilor straini li se pot acorda credite pe termen lung la o dobanda rezonabila,
pentru cumpararea de produse manufacturate exportate in Japonia in conditiile unor plati pe
credit ale respectivului export. Acelas tip de credite poate fi acordat producatorilor straini si
institutiilor financiare intermediare pentru realizarea de investitii in facilitati de productie si
echipamente ce urmeaza a fi folosite pentru producerea de bunuri pentru piata japoneza. In
ultima perioada de timp.
Banca de Dezvoltare a Japoniei (JDB) si Corporatia Financiara de Dezvoltare a regiunii
Hokkaido-Tohoku ofera mai multe categorii de credite in vederea cresterii importurilor si pentru
extinderea activitatilor de afaceri in Japonia, accesibile companiilor straine.
18
Corporatia Financiara a Intreprinderilor mici si Corporatia Financiara Populara au
introdus o serie extinsa de credite pentru a facilita IMM –urilor locale vanzarile marfurilor
importate.
.
Facililitati de finantare a proiectelor
In afara programelor de creditare a investitiilor, autoritatile locale (prefecturile si
municipalitatile) ofera stimulente, care includ amortizarea atractiva a activelor, amanari de plata a
taxelor pentru achizionarea (modernizarea) unor active specifice, scutiri de taxe in domeniul
funciar si imobiliar si subventii pentru constructii.
De asemenea, majoritatea celor 47 de prefecturi ofera programe de creditare pornind de
la 100 milioane yeni (circa 1 milion USD) si pana la 500 milioane yeni (circa 5 milioane USD) in
special in Hokkaido, Kansai si Kochi, pentru stimularea companiilor in implicarea in mediul de
afaceri local.
INFORMATII GENERALE
Sarbatori
Cand o sarbatoare nationala cade intr-o duminica, ziua de luni care urmeaza devine zi
libera prin compensare. Cele mai multe companii japoneze si oficii guvernamentale, de obicei, nu
lucreaza pe timpul sarbatorilor de iarna (28 decembrie - 3 ianuarie), in "Golden Week" (29 aprilie-
5 mai) si pe perioada traditionalului festival O-Bon ( intre 12 si 15 august).
Sarbatorile locale .
1 ianuarie - Anul nou
15 ianuarie - Ziua majoratului
11 februarie - Ziua fondarii natiunii
20 martie - Echinoctiul de primavara
29 aprilie-5 mai - Golden Week
20 iulie - Ziua marinei
15 septembrie - Ziua respectului pentru varstnici
23 septembrie - Echinoctiul de toamna
10 octombrie - Ziua sanatatii si sportului
3 noiembrie - Ziua culturii
23 noiembrie - Sarbatoarea recunostintei
23 decembrie - Ziua Imparatului
Date generale (2007)
Suprafata: 377.907 kilometri patrati, care includ si 6.852 insule.
Suprafata construita: 4,8% (inclusiv constructiile industriale)
Populatia : 127,77 milioane, din care 62,33 milioane barbati si 65,44 milioane femei.
Estimari privind evolutia populatiei:
(in 2010), 122,731 mil.(in 2020), 115,22 mil.(in 2030), 105,73 mil. (in 2040) si 95,15 (in 2050). In
anul 2050, populatia in varsta de peste 65 de ani va reprezenta 39,6% din totalul populatiei .
Speranta de viata: 79,2 ani pentru barbati si 86 ani pentru femei.
Rata de fertilitate: 1,34
Mortalitatea infantila: 2,6 (la 1.000 nasteri)
Religia : Budism ,shintoism (crestini: 1% din populatie)
Sistemul politic: Monarhie constitutionala / Democratie parlamentara
Limba : Japoneza ; Engleza - ca pondere, a doua limba vorbita
Numarul mediu de persoane/familie :3,45
Varsta medie a capului de familie: 47,4 ani
19
Numar total de angajati: 64,12 milioane
Salariul mediu lunar pe familie : 528.762 yeni din care 80% al capului de familie
Accesul la invatamantul primar: 100%
Accesul la invatamantul secundar: 99,5%
Linii telefonice fixe (martie 2008):44,78 milioane, in scadere cu cca.7% fata de 2007
Linii telefonice si mobile(martie 2008): 107,34 milioane,in crestere cu 5,5% fata de 2007
Utilizatori de Internet :88,11 milioane
Produsul Intern Brut 561.278 miliarde yeni ( cca. 4766,29 milarde dolari USD ), al treilea dupa
SUA si China
PIB pe locuitor: cca. 37.300 dolari USD
CPI :101,7 % (mai 2008), cu 0,8% mai mare fata de mai 2007
Somaj : 4,2% (octombrie 2008)
Curs mediu de schimb: 117,76 yeni/USD si 161,19 yeni /Euro
In data de 9 octombrie 2008 : 138,05 yeni / Euro si 100.7 yeni / USD ;
Export: 83.931 miliarde yeni, o crestere de 11,5% fata de 2006. Principalele piete: SUA, China,
Uniunea Europeana.
Import 73.136 miliarde yeni, o crestere de 8,6% fata de 2006. Principalele surse de import:
China, SUA, Uniunea Europeana.
REPREZENTANTA COMERCIALA A ROMANIEI
AMBASADA ROMANIEI – TOKYO
Biroul de Promovare Comercial-Economica
3-16-19 Nishi Azabu, Minato Ku, Tokyo, 106-0031
Tel.00-81-3-34790411
Fax.00-81-3-34790312
E-mail: economic@ambrom.jp
Domnul ministru consilier Ilie Stanica
Domnul consilier Eugen Negoita
Octombrie 2008
20
Anexa
Urmarile crizei financiare internationale
in economia Japoniei
Efecte
In conformitate cu datele furnizate de Bloomberg, totalul pierderilor globale
rezultate din "bad loans" era, in 13 august 2008, de 494.4miliarde USD, din care
252.6 miliarde USD in America si 229.3 miliarde USD in Europa.
La aceeasi data, pierderile estimate pentru companiile japoneze erau de 12.5
miliarde USD, ceea ce constituie pentru a doua economie mondiala o cifra
acceptabila in comparatie cu “performantele” statelor din America si Europa.
Cu toate acestea, criza financiara internationala nu a ocolit economia nipona,
“scufundand” TSE (Bursa de Valori din Tokyo) cu 10% intr-o singura zi, pana la
stoparea temporara a tranzactiilor si producand prima victima intre institutiile
financiare nipone: Yamato Life Insurance, cu datorii de 2,7 miliarde dolari, prima
companie de asigurari (nelistată) care a falimentat in Japonia de la sfarsitul celui
de-al Doilea Razboi Mondial .
Shoichi Nakagawa, ministrul finantelor si Takeo Nakazono, presedintele Yamato
Life Insurance, au precizat ca falimentul se datoreaza strategiei singulare de
afaceri practicate de cea mai mica firma de asigurari nipona, Nakagawa
considerand ca institutiile finaciare nipone au “scapat pana acum” de greul crizei
financiare internationale si chiar au avut de profitat de aceasta situatie.
In acest sens corporatiile nipone au achizitionat actiuni de la bancile afectate de
actuala criza din Vest (Mitsubishi UFJ Financial Group negociaza cumpararea a
24.9% din Morgan Stanley, iar Nomura a preluat de la Grupul Lehman operatiile
din Asia, Orientul Mijlociu si Europa).
Avand experienta anterioara a crizei “bad loans”, din Japonia anilor 90’,
institutiile finaciare nipone au promovat o politica mai precauta in operatiunile cu
un inalt grad de risc, de tipul creditelor “subprime”, fata de strategia institutiilor
similare din Europa si America. In consecinta, actuala criza este o oportunitate
pentru institutiile finaciare japoneze in vederea pozitionarii superioare pe piata
21
internationala finaciara, in concordanta cu prevederile “Planului pentru intarirea
competitivitatii Japoniei pe pietele financiare si de capital”, publicat in decembrie
2007 de (FSA) Financial Services Agency.
In acest sens, Sumitomo MITSUI Finacial Group a investit in Barcklay Bank,
Mizuho Corporation Banck a achizitionat actiuni la Merrill Lynch, iar bancile
nipone North Pacific si Sapporo Holdings au convenit asupra fuzionarii in data 14
octombrie.
De subliniat ca in conformitate cu ultimul raport City of London, in clasamentul
centrelor financiare internationale Tokyo a avansat din pozitia 9 pana pe pozitia
7, iar moneda nationala (yen) s-a apreciat la cel mai inalt nivel din ultimele 6 luni.
Chiar daca Masaaki Shirakawa, Guvernatorul BOJ, a declarat in 7 octombrie ca
“ritmul de recupare a economiei japoneze a fost usor incetinit fata de asteptarile
initiale”, urmarile crizei se regasesc in intreaga economie: falimentele la sfarsitul
lunii septembrie au crescut cu 15%, datoriile aproape s-au triplat, iar Indicele
Conditiilor de Afaceri este in continua scadere.
Un alt barometru semnificativ, Indicele Nikkei 225, a scazut in 7 octombrie cu
11%, atingand la sfarsitul zilei - 9.62 %, cel mai jos nivel de la “Lunea Negra” din
octombrie 1987, pierzand mai mult de 24% in ultima saptamana.
Conform datelor furnizate de Cabinet Office, indicele Economy Watchers pentru
luna septembrie a scazut la 28.0 puncte, a doua performanta istorica negativa
dupa scorul de 27.2 puncte inregistrat in octombrie 2001. Cel mai mic scor dintre
subindicii agregati il are subindicele pentru industria alimentara cu 23.9 puncte,
iar cel mai ridicat, subindicele serviciilor din domeniul industrial 30.2 puncte.
Conform Ministerului de Afaceri Interne si Comunicatii, in luna august CPI a
crecut cu 2,4%, ajungand la cel mai inalt nivel din ultimii 16 ani , datorat in
principal cresterii preturilor combustibililor si a resurselor naturale importate.
Indicii pentru principalele categorii:
• Combustibil, electricitate si apa +9.7%
• Transport si comunicatii +4.7%
• Hrana +3.0%
• Educatie +0.7%
• Imbracaminte si incaltaminte +0.3%
22
• Chirie +0.2%
• Mobila si aparate +0.2%
• Activitati recreative -0.4%
• Ingrijiri medicale -0.5%
Fluiditatea pietei nipone "a atins un punct unde sunt afectate economia reala si
finantarile" a declarat (10 octombrie) premierul nipon Taro Aso, criza punand
presiune pe intreaga economie japoneza, deja intrata in recesiune.
In acest sens sunt multe opinii (ex.: Taro Saito, senior economist at NLI
Research Institute) ca Japonia va incheia acest an cu o crestere negativa.
Reactii oficiale
Reactia autoritatilor a fost prompta:
BOJ (Banca Centrala a Japoniei) a injectat un total 4.5 trillioane yeni (45.5
miliarde dolari) pe piata finaciara.
In 13 octombrie Taro Aso, a cerut lui Shoichi Nakagawa, ministrul finantelor, sa
ia in consideratie protejarea depozitelor bancare in proportie de 100%, in cazul
falimentului institutiilor financiare, pentru a calma temerile referitoare la acest
subiect ( pentru depozite altele decat cele corespunzatoare conturilor curente si
pentru gestionarea fondurior, actualul nivel de protectie este de 10 milioane yeni
pe client, la fiecare institutie financiara). .
De asemenea i-a solicitat ministrului finantelor, recent intors de la Washington de
la intalnirea ministrilor de finante G7, sa efectueze demersurile necesare in
vederea injectarii fondurilor publice in capitalul de baza al bancilor (termenul de
aplicare pentru legea in domeniu a expirat la sfarsitul lunii martie 2008).
Pentru prevenirea efectelor crizei finaciare internationale si in vederea stimularii
economiei japoneze, autorităţile japoneze au in vedere înfiinţarea unui fond de
100 miliarde de dolari .
In conditiile cresterii preturilor resurselor naturale si multipolarizarii economiei
mondiale, efectele negative fiind accentuate si de criza finaciara mondiala, METI
a finalizat draft-ul de revizuire a New Economic Growth Strategy , lansata in iunie
2006, cu principale obiective anuntate:
23
(1) evaluarea progresului masurilor stabilite in strategia originala si a modului
actual de implementare,
(2) prezentarea noului parcurs de crestere economica, care sa ia in consideratie
modificarile introduse prin majorarea costurilor resurselor naturale si aparitia altor
schimbari ce nu au fost luate initial in calcul si a masurilor necesare pentru
implementarea noului parcurs.
Fujio Mitarai, presedintele puternicei organizatii Nippon Keidanren, a subliniat
(6 octombrie) masurile necesare de adoptat la nivelul economiei nationale:
suplimentarea bugetului pentru finatarea unui pachet de initiative economice,
avand ca prioritate esentiala prevenirea inrautatirii climatului economic (inclusiv
prin eliminarea unor taxe) si reforma sistemului finaciar, cu accent pe viabilitatea
si performanta sistemul de asigurari sociale, subiect care constituie o
preocupare majora pentru societatea civila japoneza contemporana.
Fata de problemele in discutie, unificarea reformei sistemului social de asigurari ,
sistemului de impozitare si a sistemului financiar este propunerea trimisa de
catre Keidanren, executivului nipon.
Intre masurile care urmeaza a fi adopate pe termen scurt mentionam :
(1) inghetarea temporara a vanzarilor actiunilor de stat;
(2) extinderea volumului de credite acordate IMM-urilor (prin bancile
regionale);
(3) reintroducerea legii pentru consolidarea institutiilor financiare, inclusiv
folosirea fondurilor publice pentru asigurarile de viata;
(4) obligativitatea burselor de a raporta zilnic asupra volumului de vanzari
(fata de perioada anterioara de 30 de zile);
(5) ridicarea limitei de achizitionare pentru propriile actiuni, la nivelul mediei
ultimelor patru saptamani;
(6) numirea unui viceguvernator al BOJ in vederea gestionarii problemelor
financiare rezultate ca urmare a crizei internationale.
24