Pompierii_Ieseni_An3_Nr2_iunie2004

Toţi împotriva dezastrelor


Domnitorul Mihail Grigore Sturza

intemeietorul instituţiei pompierilor militari români

'-----~ -- -- - ---..-//

P [)..J.I"J. 1JJ 1(.J~11

'l

. . '1f t

-.

41...., J

~

4141







Tot; ;lIIpl"';"u J""Jlstr~/or

~-..

J tJ/J!1JJ,j ~

Anul.lU nr. 2, iunie 2CKM

Revistă editată

de

Grupul de POIIIpieri "Mihail Grilere Sturdza"

al judeţului laşi



cu sprijinul S.C. UNIREA S.A. Iaşi

Royal Brinkers Romania

S.C. EUROTEL SRL





Considerăm revista Pompierii iqe,,/ un vector

puternic şi util În promovarea informaţiilor CUPRINS

specifice necesare cetăţenilor şi agenţilor eco­ POMPIERII MILITARI IEŞENI 4

nomici.Printr-un conţinut atractiv, interesant şi

mereu actualizat, prin identificarea căilor optime ANALIZA COMPARATIV Ă

de comunicare cu publicul ţintă, prin transfor­ A SITUAŢIEI OPERATIVE 6

marea revistei Într-un nucleu înjurul căruia să se VIZITA POMPIERILOR FRANCEZI

dezvolte şi alte activităţi specifice, suntem siguri DIN POITIERS LA IAŞI 7

că revista Pompierii /qe,,; va deveni În scurt

timp, un purtător de cuvânt reprezentativ şi efi­ MODUL ŞI TEMATICA DE EXECUTARE

cient al Grupuluii de Pompieri "Mihail Gr. A CONTROALELOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA

GOSPODĂRIILE CETĂŢENEŞTI 8

Sturdza " al judeţului Iaşi. Revista Îşi propune să

fie o componentă importantă În activitatea de STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVE ALE ARMONIZĂRII

educare pentru prevenirea, combaterea şi REGLEMENTĂRILOR TEHNICE ROMÂNEŞTI CARE

limitarea dezastrelor. VIZEAZĂ CERINŢA ESENŢIALĂ SIGURANŢA LA FOC

CU DOCUMENTELE SIMILARE DIN U.E. 10



PLANULDE ACŢIUNE PENTRUSERVICIILE

DE URGENŢĂ. STRATEGIA NAŢIONALĂ

DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ. 12



CAMPANIA AGRICOLĂ DE RECOLTARE

A CEREALELOR - 2004 14



AUTORIZAŢIILE DE CONSTRUIRE 16

Colectivul de mlacfie

EXPLOATAREA INSTALAŢII LOR ŞI

ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Col. ŞTEFAN LAZĂR iN UNITĂŢILE DE CAZARE 18

Col. NECULAI IFTODE

Lt.col. IOAN ALEXANDRESCU INCENDIU LASPITALUL "SOCOL.A~ IAŞI 20

Lt.col LIVIU ACHITEI SERVICIILE PRIVATE DE POMPIERI ­

Mr. DAN MARCIUC COMPONENTĂ DE BAZA A MISIUNILOR

DE APĂRARE iMPOTRIVA INCENDIILOR 21

Mr. ADRIAN APOSTOL

Cpt. MARIUS HAMĂN CONCURSURILE PROFESIONALE ALE

ing. VASILE ŞIMON SERVICIILOR PUBLICE ŞI PRIVATE DE

POMPIERI CIVILI 22

= = =========--============:. . .=-_ - - - - - - - -- - -- --




Pompierii ieşeni

, .~,.. ::~~

4~. "-; ~',' I:-> . _~..

".

., . . ,t;'+ -~ ~~\

''!\'', ~.

A' \:,

.....



','

+.

: ... ' * r.

~.

:;

J.

AN III. NR2 , IUNIE 2004









RI

I ŞENI

, .: ;' ;. .



~[t r.







v, .. . .t .

.

·: r." · ."



169 de ani de la Înfiinţarea lor În Moldova - 15 mai 1835

fost Înaintat spre aprobar e domnitorului februarie 1835. prin ..În alt ă p orun c ă

Mihail Grigore Sturdza, care avea să de zi prin toat ă a No as t r ă Domne a sc ă

hotărască : ' Mi litie a P ri n ţipa t ul ui M oldovei" .

"Se Întăreşte acest aş eiăm ânt ş i Miha il Sturd za Voievod num ea pe

spre a se pun e făr ă întd rz iere În căpitanul Bacin ski . ..comandir la roata

!~/i.~

, . ._,', !1~~/:a [~,J,iJ .P{i/!J.i'i/. ?!JI.ai .nJ.'llf!cl)t.f?. d.1?, .poj{~l1i ci': . Jar. ca ofiţeri subordon ­

măsuri, se înc redinţ ează Înfiinţarea aţi pe locotenentii Rach iş. din cav a-

J..: ~ 1"0 ~.' ' . .. . •







-comdndei de focunei com is ii alcătuite lerie ş i Măc ăr ăscu. din infant erie.

, ~ .' . ."

d in 'vo r n ic ul " Şt efan Catargiu, La 22 mai . comi sia raporta domni­

colonelul L ăt es cu şi sp ătarul torului de spre rezolvarea diferitelor

Beldinean, ca re se vor înde letn ici c u probleme. Între care ş i transferarea a

adunarea cinurilor (grade lor) de jos, 78 de soldaţ i , puşi În drepturi Începând

cât şi cu înform ăluirea imbr ăc ămintei cu 15 mai, dată la care "roata de

COMANDANTUL UNITĂŢI! lor" . pojarni ci' din laşi, prima unit ate de

Colonel Roata de pojarnici depindea de pompieri militari din ţara noastră î şi

Lazăr Ştefan Agie, întreţinerea ei fiind 'a s i g u r a t ă de Înce pe efecti v e xi stenţ a.

Eforia oraşului . În anul 1860. compani a -din Ia şi a

Vechiul oraş laşi a fost bântuit de Org anizatori c, unitatea e ra fost transform at ă În Divizion, efec ­

pârjolurigrozave .în urma cărora acesta : Împărţită funcţie de c vartaluri le tivele sporind la 10 ofiţeri şi 220 de

rămânea aproape pustiu ... În februarie

1822 ard peste 250 de case, În august

acelaşi an. se prefac în cenuş ă un mare

număr de case, LI biserici ş i . 6 sinagogi.

La 25 iunie .1833 , focul pornit de la o

casă din mahalaua Tătăraş şi Înteţit de

vânt puternic a prefăcut În c e n u şă 262 de

case şi două biserici.

Înspăimântat de numeroasele

,,poj ar ur i" ce se abăteau fără cruţare atât

asupra "cas elo r sărman e, cât şi a

curţilor boiereşti şi dom ensii", Divanul

s-a văzut obligat de a Înfiinţ a o "roată"

(companie) de pompieri , care, În zestrată

cu cele necesare, să poată face faţă

deselor incendii .

Sfatul municipal a elaborat în noiem­

brie 1833 propriul său " Proiect p entru

formarisirea comandei de l oc supt

numire de pojarnici, p entru oaş ul Eşi"

hotăr ând construirea a 12 tulumbe ,

repararea celor vechi, confecţionarea de oraş ului , fiecare o fi ţer in feri o r s u b o fi ţe r i şi soldaţi .

cafe şi scale, iar pentru transportarea r ăspunz ând de câte dou ă ..despărţi­ În 1863, Ale xandru Ioan Cuza pro­

oamenilor ş i materialelor li s-a atribuit o t ur i" , . com andate efectiv de câte un . rnul g ă .,Legea de organi zare a pom­

droagă (căruţă). subofiţe r. Pentru executa rea servici­ . pierilor de peste Milcov ". preci zând c ă

Odată asigurată partea material ă, ulu i, unitatea di spunea de 76 de cai . " Pl'in importanţ a misiei Î n c r e d i n ţ a t e.

după cercetare a În cance lariadom­ 24 de .sacale, 4 tulumbe şi 5 c ăruţe . Corpul Pompierilor se a flă În o poz iţi e

neasc ă, la 3 ianuarie 1835, proiectul a Pentru . şnmerea În lu crare", la 13 e xcepţ ională" .

Pompierii ieşeni

5

AN III, NR .2, IUNIE 2004







In virtute a legii ofi terii ş i subofiterii ilor de pompieri În regimentele de arti­ una la Bîrlad.

in struiţi În tainele meseriei erau numiţi lerie, stingerea incendiilor urmând a fi Actualmente, Grupul de Pompieri

la comanda un it ăţil o r de pompieri din asigur ată, prin rotaţie, de toate bateriile ..Mihail Grigore Sturdza" al Judeţului

o raş e l e moldo v en e şti . contribuind la componente. laşi are sediul În laşi. str. Lascăr Catargi

creşterea calităţii serviciului prestat de Mă sura a avut efecte dureroase 111'.59 şi are În subordine 3 subunitări dis­

acestea. asupra oraşelor lipsite de un serviciu puse În zona de competenţă astfel :

La sfâ rşi t u l domn iei lui Cuza, competent şi bine pregătit. 1. Detaşamentul de Pompieri laşi I

Divizionul laş i era reorganizat pe două După un deceniu de critici şi după 2. Staţia de Pompieri Tip I laşi :2

companii, n um ă rul de s o l da ţ i sporind la incendiul din ianuarie \889. când la laşi 3. Secţia de Pompieri Paşcani ­

248 . In 1874, la la şi s-a organizat o au ars atenansele Roznoveanu unde au Garda 1 Paşcani şi Garda 2 Tirgu-

baterie de pompieri artilerişti cu 7 ofiţeri pierit 7 pompieri. mulţi alţii fiind răniţi, Frumos

ş i 237 soldati, având o s e cţ i e la la 1 august 1891 se re înfiinţa la laşi o

La 12 mai 1995, unităţii de pompieri

Botoş ani , companie cu 3 secţii. având un efectiv de

din laşi i s-a înmânat Drapelul de Luptă

La Începutul războ iului pentru 6 ofiţeri , 10 sergenti, J 5 caporali şi 93 de

şi i s-a acordat denumirea actuală.

Independenţă , mobilizând rezerviştii, soldaţi .

În anul 2000, cu ocazia anivers ării a

bateriile de p ornpieri-art ilerişti s-au Până În anul 1921, structura organi­

divizat, forrn ând baterii "active ", care au 165 de ani activitate În slujba cetăţenilor.

zatorică şi funcţională a Companiei de

participat pe c âmpul de luptă şi baterii prin Decret Prezidenţial, Drapelului

Pompieri laşi s-a menţinut neschimbată.

unităţii noastre i s-a conferit Ordinul

"centrale", răm a se În garnizoanele de Din 1929 Compania de Pompieri

re şedinţă pent ru "serviciul incendi­ Naţional "Steaua României" În grad de

laşi , a fost Încadrată În Grupul 1

ilor".Generalul SIănice anu afirma la 7 Pompieri Bucureşti, căpitanul Gheorghe Cavaler.

aprilie 1881. că "bateriile de pompieri s­ Instituţia pompierilor militari - com­

Mihăilă fiind numit inspector al

au arătat a fi tot a şa de solide ca şi cele­ Subgrupului de Pompieri Moldova. ponentă a Ministerului Administraţiei şi

lalte baterii", memoria documentelor Acest devotat ofiţer a căzut la datorie la Internelor - s-a modernizat ş i perfecţion­

re ţin ând numele căpita nilor Constant in 25 iulie 1936 În incendiul produs la at organizatoric şi funcţional . urmărind

Horezeanu şi Alexandru Bolintineanu, al Institutul de Ameliorare a Plantelor din cu consecvenţă ridicarea grad ului de

locotenen ţi lor Paun şi Hociung, precum laşi. profesional izare, creşterea operati vităţi i

ş i al sublocotenentului I.Alexandre scu, În urma Legii de Organizare a şi eficienţei acţiunilor. integrarea În viaţa

care au reprezent at contribuţia Corpului Pompierilor din 1936, colectivit ăţilor, apropierea de comuni­

Compania laşi a fost transformată În tate şi diversificarea activităţilor

Grupul 5 de Pompieri , având În com­ desfăşurate În sprijinu I semeni lor care au

punere companiile "Centrală " (căpitan nevoie de ajutor.

Ioan Angelescu), "Nicolina" (căpitan Continua apropiere de cornunităţile

Alexandru Manea) şi .Bucşlnescu" locale şi conlucrarea cu administraţia

(locotenent Teodor Gherasirn). publică locală , colaborarea cu cetăţenii

La 15 mai 1935, prin Înalt Decret nr. şi implicarea tuturor factorilor cu

1368, Companiei de Pompieri laşi Îi era responsabilităţi În protecţia împotriva

conferit "Semnul onorific de 100 de incendiilor reprezintă preocuparea per­

ani" , recunoaştere nu doar a vechimii, ci manentă a pompierilor militari.

mai ales, a meritelor În Îndeplinirea mis­ Aplicarea prevederilor legale În

iunilor Încredin ţate.

domeniu, implicarea consiliilor locale şi

În timpul celui de-al doilea război

a populaţiei pentru dezvoltarea şi oper­

mondial, pompierii din laşi, au inter­

aţionalizarea serviciilor publice de pom­

venit cu forţele din Apărarea pasivă pen­

pieri civili din localităţi, contribuie la

tru stingere a incendiilor provocate de

ridicarea nivelului de siguranţă la foc, la

bombardamente, pentru salvarea per­

apărarea vieţii şi bunurilor concetăţe­

soanelor prinse sub dărâmături, pentru

dezafectare a zonelor calamitate şi nilor Împotriva sinistrelor.

aprovizionarea cu a p ă şi alimente a pop­ Dezvoltarea activităţilor de asistenţă

ulaţiei . medicală de urgenţă şi descarcerare

' )i , izionului de Pompier i laş i pe c ârnpul Ca urmare a schimbărilor administra­ reprezintă de asemenea, preocuparea

J~ I U p I ă . tiv-teritorial e. În anul 1968, unitatea s-a noastră În acordarea sprijinului necesar

D u p ă răz bo iu lpentru independenţă , reorganizat sub denumirea de Grupul semenilor noştri aflaţi În situaţii critice.

111 c ... nditiile r e o rg ani zării armatei Region al de Pază Contra Incendiilor Totodată, apreciem cu recunoştinţă

ro ia ne , co misia perm anentă a l aşi, cu sediul iniţial În str. Lăpuşneanu modul in care concetăţ eni i noştri ne Înţe­

Consiliului Superior al Armatei propune nr.v, având În subordine 5 companii : leg şi ne respectă munca .

la 23 decemb rie 188 1. integrarea bateri­ două În laşi, una la Vaslui, LIna la Huşi şi

Pompierii ieşeni

6


AN III. NR.2, IUNIE 2004









Analiza comparativă


a situaţiei operative


trim. I 2004 I trim. I 2003

- 6 la mijloace de transport Au fost emise 43 de avize şi

individuale. autorizaţii P.S .!. şi s-a dat curs la 21 de

Ponderea incendi ilor produse la pet iţii ale cetăţenilor.

gospodăriile populaţiei: Activitatea de informare publică a .

- 59% În mediul rural înregistrat o creşterea de 10% faţă de

ŞEF STAT MAJOR - 41% În mediul urban; anul trecut,.graţie unei bune comunicări

Colonel Faţă de aceeaşi perioadă a anului cu mass-media locală .

Neculai Iftodi 2003 a scăzut num ărul incendiilor Serviciile de Pompieri . Civili

provocate de focul deschis cu 84%, dar (publice şi private) au participat În

În primul trimestru din acest an, a crescut numărul incendiilor cauzate acest trimestru la stingerea a 28 de

pompierii militari şi civili din judeţul de coşuri de fum defecte sau necurăţate

laşi au fost solicitaţi s ă intervină la 74

incendii (38%) - 8 stinse Înaintea soririi 1

cu 46%. pompierilor militari şi 20 În cooperare

de evenimente negative faţă de 65 În Ca urmare a incendiilor au decedat:

aceeaşi perioadă a anului trecut, lnreg­

cu subunităţile militare .

4 persoane: Prezentăm două exemple

istrându-se o creştere a intervenţiilor cu

- I adult cu vârsta de peste 60 de semnificative a acţiunilor de intervenţie

13%, astfel:

ani, consecinţă a utilizării mijloacelor a pompierilor ieşeni din acest an, din l

- incendii: 69

de Încălzit improvizate ; care pot fi trase în v ă ţă m i n e şi concluzii :

- cazuri de urgenţ ă asistate de

- 3 copii (2 cu vârsta sub 6 ani), - În ziua de 23.01.2004, ora 15.30,

S.I.A .M.U.D.: 3

cauza fiind cenuşa , jarul căzut din sobă ,

- acţiuni pentru alte s ituaţii: 2 În municipiul laşi s-a produs un

şi s-au Înregistrat 2 persoane rănite (1

Au fost salvate 7 persoane (5 adulti incendiu la locuinţa famil iei Iacob

adult şi I m.t.).

şi 2 copii), 3 animale mari şi au fost Eugenia din str. Bogdan Vodă nr.l S, ca

Comparativ cu aceea şi perioadă a

protejate bunuri materiale În valoare de urmare a jarului de la o sobă cu

anului 2003 numărul persoanelor

peste 21 miliarde lei. acumulare de ' căldură , căzut pe

decedate a scăzut cu 34%.

Din totalul incendiilor circa 80% s­ materiale combustibile. Intervenţia

Valoarea pagube lor produse la

au Înregistrat la locuinte şi anexele pompierilor militari s-a desfăşurat În

incendii a fost estimată la 2,8 miliarde

acestora (54), cele lalte produc ându-se condiţii atmosferice nefavorabile (vânt

lei faţă de 1,5 miliarde lei În aceeaşi

În obiective industriale, instituţii puternic, căi de acces impracticabile ­

perioadă a anului 2003.

publ ice, localuri şi restaurante, acoperite cu zăpadă). În urma

Media incendiilor

transport şi depozitare, Învăţământ , incendiului au decedat trei copii (Stoica

- la 100.000 locuitori - 8 (sub media

înregistrându-se pagube de circa 3 Cătălin - 13 ani, Cheptănaru Andreea­

pe ţară)

miliarde de lei. 3 ani şi Cheptănaru Georgiana - 2 ani).

- la 1.000 km2 - ]2 (cu 3% peste

Comparativ cu aceeaşi perioadă a ATENŢIE! 2004 este declarat de

media pe ţară) ;

anului 2003 , numărul incendiilor Inspectoratul General al Corpului

În perioada de referinţă au fost

produse la gospodăriile cetăţeneşti a Pompierilor Militari -anul protecţiei

executate 281 de inspecţii şi controale

crescut cu 15% şi au fost generate de copiilor Împotriva incendiilor (52

coşuri de fum defecte sau necurăţate,

la agenţi economici, instituţii şi

localităţi (23), precum şi 3 acţiuni de victime În 2003).

instalaţii electrice defecte sau

prevenire În urma cărora au fost - Staţia de Pompieri Tip I laşi 2a

improvizate, mijloace de Încălzire

Înlăturate operativ peste 200 cauze de fost anunţată de producerea unui

defecte, improvizate sau

incendiu şi circa 1000 alte nereguli, incendiu la sediul Primăriei comunei

nesupravegheate pe timpul funcţionării,

aplic ându-se 85 de s a n c ţ i u n i con ­ Mogoşeşti , judeţul laşi , datorită unui

cenuşă , jar de la sistemele de Încălzit.

travenţionale În cuantum de aprox . coş de fum defect. Intervenţia eficientă



Din totalul incendiilor: 200.000 .000 lei, înregistrându-se faţă a Servic iului Public de Pompieri Civili

- 44 s-au produs În gospodări ile de anul precedent o creştere cu 60% a din cadrul localităţii şi a pompierilor

inspecţiilor şi controalelor şi cu militari a dus la salvarea construcţiei

individuale

aproape 300% a cuantumului primăriei şi a bunurilor materiale În

- 4 În blocuri de locuit;

sanctiunilor. valoare de oeste 2 miliarde lei.

Pompierii ieşeni

7


AN III, NR.2, IUNIE 2004









Vizita pompierilor


francezi din Poitiers


la laşi


Înscriindu-ne în cadrul firesc de

dezvoltare al prieteniei dintre

România şi Franţa, precum şi al

schimburilor de experienţă profesion­

ală, la invitaţia comandantului

Grupului de Pompieri " Miha il

Grigore Sturdza" al Judeţului laşi ,

domnul colonel . Ştefan Lazăr, în

perioada 14-19 mai a.c. a avut loc o

vizită oficială a unei delegaţii

franceze din Poitiers.

Delegaţia compusă din căpitan

Agncs Hubert - comandant al

Centrului de Instrucţie şi Siguranţă

Saint Eloi, maior Jean-Pierre

Chaumet - specialist formator în

intervenţii la Înălţimi şi subsoluri şi

adjutant şefClaude Levigneron - spe­

cia Iist formator în j ntervenţi i la

calam ităti naturale şi catastrofe, a

avut parte de o primire călduroasă de

către omologii lor ieşeni , dar şi de un

program de activităţi care au îmbinat

latura profesională cu cea amicală .

Schimbul de ex~erienţă a demarat

de acum doi ani, când adjutantul şef

Claude Levigneron a făcut o vizită de

documentare la unitatea din laşi , întâlnire protocolară cu OI. General La Bucureşti au vizitat Muzeul

urmare căreia, În septembrie 2003, maior Vladimir Secară - comandan­ Naţional al Pompierilor din

pompierii ieşeni au fost invitaţi la tul Corpului Pompierilor Militari , România, Muzeul Satului , trecându­

Poitiers - departamentul Vieune ­ Dincolo de vizita de lucru care a se În " re v i stă" principalele artere ale

pentru cunoaştere reciprocă şi sta­ cuprins probleme de ordin profesion­ capitalei.

bilirea unor relaţii profesionale pe ter­ al, delegaţia franceză s-a bucurat de 1mpresi ile delegaţiei franceze au

men lung. parcurgerea unui traseu care a vizat fost exprimate într-un interviu tele­

Răspun zând acestui deziderat, cunoaşterea principalelor obiective vizat de natură favorabi lă , atât pentru

delegaţia franceză a fost primită la de artă şi cultură din laşi, dar şi de imaginea instituţiei pompierilor mili­

laşi de către domnul prof.univ.dr. peisajul montan al Cheilor Bicazului tar, dar şi a României .

Vasile Munteanu - viceprimar. de şi Lacului Roşu, precum şi prilej de

directorul Centrului Cultural Francez meditaţie religioasă la mănăstirile Maior

- OI. Paul Elie Levy şi au avut o Sihăstria şi Văratec. Dan Marciuc

Pompierii "ieşeni

8


AN '", NR.2, IUNIE 2004









MODU ŞI TEMATICA DE


EXECUTARE A CONTROALELOR


DE PREVENIRE A INCENDIILOR
'J 'J







LA GOSPOD II E E AŢENEŞTI










Lt.coJ.

Liviu Ach iţei



ÎN JNTERIOR



4. Reguli şi măsuri de prevenire a

incendiilor la instalarea şi folosirea

sobelor



a) Se interzice amplasarea sobelor de

metal la o distanţă mai mică de 1 m faţă

de pereţii combustibili sau alte materiale

azbest , ori alt material ori care nu se Închid.

combustibile ori mai mică de 70 cm de

incombustibil cu acee aşi capacitate d) Este interzis a se aprinde focul în

pereţii combustibili izolaţi .

termoizolatoare ca şi primele două ; sobă cu benzină sau cu alte lichide

- izolarea se face prin căptuşirea

- când sobele nu au picioare, sau inflamabile, în asemenea condiţii în care

peretelui cu cărămizi aşezate pe muchie,

picioarele sunt mai scurte de 25 crn, să prezinte pericol de incendiu ori să se

pe o suprafaţă care depăşeşte cu 50 crn

postamentul izolator va fi format din 4 ardă în sobă lemne mai lungi decât vatra

dimensiunile sobei , vertical şi orizontal.

rânduri de cărămidă (pe lat). cu mortar sobei, sau cărbuni cu o putere calorifică

b) Este interzis ca sobele de metal să

de a r g i l ă , din care ultimele 2 rânduri pot mai mare decât cea stabilită.

fie amplasate de pardoseli din materiale

fi executate pe goluri sau in locuite cu un e) Este interzisă folosirea sobelor cu

combustibile fără asigurarea izolaţiei

strat de nisip având ace e aşi gros ime ; acumulare de căldură amplasate pe

termice necesare.

postamentul poate fi alc ă t uit şi din alte pardoseală combustibilă, dacă nu au În

- la sobele cu înălţimea picioarelor de

materiale, incornbu stibile, faţa uşiţelor de alimentare o tablă cu

cel puţin 25 cm, pardoseala combustibilă

termoizolatoare. cu ac ee a şi grosime ş i dimen siunile de 70x50 cm .

se protejează prin utilizarea unui strat

echivalenţă termică. f) Nu este permis să se pună la uscat.

izolator format din una din soluţiile de

- În ambele cazuri stratul termic izo­ la mai puţin de I m depărtare de sobele

mai jos:

lator trebuie să depăşea s c ă perimetrul metalice, haine . rufe sau alte obiecte

- căr ămidă plină, având grosimea de

sobei cu 25 crn, iar În faţ a focarului . cu casnice care se pot aprinde u şor. Astfel

6 crn, cu mortar de a rgilă ;

50 cm. de obiecte sunt interzise să se pună şi pe

- două rânduri de p âslă, îmbibat ă cu

c) Nu este perm is s ă , e folosească sobele cu acumulare de căldură ori în

soluţie de argilă;

sobe cu uş iţel e sau cenu ş arele defecte, imediata lor apropiere .

Pompierii ieşeni



9

AN III, NR.2 , IUNIE 2004







dintre coş şi planşeu se introduce un strat radiatoarele În funcţ iune. vor fi aşezate

de azbest sau 2 straturi de pâslă Îmbibate pe suporţi incom busti biIi faţă de

cu argilă. materialele cornbustibile;

- la trecerea coşului prin acoperiş, - Este interzisă aşezarea pe corpurile

izolarea se "Va realiza prin lă sarea unei de iluminat sau in apropierea acestora a

distanţe de cel puţin 10 crn Între faţa unor materiale cornbust i bi le (hârtie ,

e xterioară a zi dări ei coşului şi textile , decoruri , ţesături , polietilenă ,

elementele acoperişului. Golul produs se materiale plastice et.c).

va Înch ide cu un şorţ de tablă. - corpurile de iluminat, pe cât posibil,

b) Se interzice folosirea trebuie să fie protejate cu globuri de

coşuri lor a căror zidărie nu depăşeşte sticlă - fixate so lid - ş i nu trebuie

partea superioară a acoperişului cu 50­ suspendate direct de condu ctoarele

80 cm . electrice. Ele trebuiesc astfel amplasate

c) Este interzisă folosirea ca În apropierea lor să nu se găseas că

coşuri lor de fum care prezintă materiale combustibile pe o rază de cel

neetanşeităti, nu se pot curăţa ori care nu puţin 0,5 m.

au u şiţele de curăţare bine fixate şi 7. Reguli şi m ăsuri de prevenire a

Întreţinute. incendiilor la folosirea lămpi lor de

- coşuri le de fum trebuie să fie iluminat şi de gătit cu lichide

prevăzute cu 2 uşiţe pentru cur ăţarea şi intlamabile precum şi la folosirea

evacuarea funinginei. Ambele uşi acestor lichide

trebuise confecţionate din tablă

metal ică, iar cea din pod, trebuie să fie a) Este interzi să folosirea Iămpilor de

dublă şi În permanenţă Închisă. iluminat şi de gătit cu petrol care

- coşuri le trebuie să fie tencuite, prezintă defecţiuni (scurgeri şi fisuri la

pentru Închiderea fisurilor şi crăpături lor rezervor, sticlă spartă sau c r ăpa t ă , feştilă

ce ar permite ieşirea În Încăperi sau improvizată, suport pentru sticlă

poduri a gazelor calde, a fumului sau deformat sau rupt etc.).

scânteilor. Partea din pot a coşuri lor va fi b) Umplerea rezervorului lămpilor pe

spoită cu var, pentru observarea ma i timpul când acestea sunt În funcţiune

uşoară a oricăror defecţiuni. este strict interzisă.

d) Se interzice montarea În Încăperi a c) Este interzisă aşezarea lămpi lor de

burlane lor cu o lungime mai mare de 10 iluminat sau de gătit În apropierea

ITI sau cu mai mult de trei culori . obiectelor care se pot aprinde uşor sau În

6. Reguli şi măsuri de prevenire a locuri unde din neglijenţă ar putea fi

incendiilor la folosirea instalaţii lor răsturnate , dând naştere la incendii.

electrice interioare d) Lămpile de iluminat sau de gătit

nu trebuie lăsate În funcţiune fără

g) Este interzi să lă sarea focului În a) Este interzis să se folosească supraveghere sau În grija copiilor.

sobe fără supraveghere ori lăsarea În instalaţii şi aparate electrice defecte sau e) Este interzis să se depoziteze În

casă a copiilor dacă arde focul În s o bă . improvizate, cu conductori neizolaţi , cu locuinţe , dependinţe şi magazii, a

h) Este interzi să supraincălzirea prize sau intrerupătoare defecte, doze de oricărui fel de lichid inflamabil În

sobelor deoarece pot aprinde uşor derivaţii fără capace etc. cantitate mai mare de 25 litri.

obiectele combustibile din jur. executarea, Întreţinerea sau f) Este interzisă curăţarea cu

Reguli şi mă suri de prevenire a modificarea in stalaţiilor electrice se va substanţe uşor inflamabile a

incendiilor la instalarea coşurilor şi efectua numai de către persoane duşumelelor, hainelor etc., dacă În

burlanelor autorizate. Încăperile respective există sursă de foc,

b) Se interzice folosirea siguranţelor sau nu este asigurată o aerisire

a) Este interzisă neizolarea c oşuri lor supradimensionate la tablourile de (ventilaţie) corespunzătoare.

di n zidărie faţă de elementele distribuţie, precum şi suprasol icitarea - la executarea unor lucrări de

co mbustibile ale pl anşeel or şi circuitelor de iluminat şi forţă. curăţare, finisare, reparare , lipire etc. ,

a c o pe r i ş u r i lor, ori zidire a În interiorul c) Nu este permis să fie lăsat sub unde se degajează vapori combustibili,

lor a unor elemente de c on strucţie tensiune fără supraveghere nici un fel de nu se admite prezenţa niciunei surse de

c omb u s t i b i l ă . - la trecerea coşu ril or prin aparat electric: fier de călcat, reşou , foc şi se va ev ita producerea unor

pl an şee cornbu stib ile, izolarea termică radiator, pernă electrică, fierbător, scântei , inclusiv a celor datorate

se va realiza prin ingrosarea z i d ă r i e i de Încălzi tor. etc . descărcării unor sarcini electrostatice

cărămidă a coşur i lor la 25 cm. În s pa ţ i u l fiarele de călcat , reşourile , accidentale. (va urma)

Pompierii ieşeni



10

AN III, NR.2, IUNIE 2004









STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVE ALE ARMONIZĂRII


REGLEMENTĂRILOR TEHNICE ROMÂNEŞTI CARE


VIZEAZĂ CERINTA ESENTIALĂ SIGURANTA LA FOC


• • •

CU DOCUMENTELE SIMILARE DIN U.E.


co respunzătoare configuraţ iei de Încer­ pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului

care adoptată (de exemplu Încercarea nr.38/1998 privind acreditare şi infra­

produsului pe suport combustib il sau structura pentru evaluarea conformităţii,

incombustibil), tipului de liant sau precum şi a reglementărilor prezentate

adez iv utilizat ş.a. mai sus are implicaţii deosebite la :

Noile standarde impun cerinţe Preluarea prevederilor Documentului

deosebite pentru documentaţia tehnică interpretativ nr.2, a noului sistem de

ce trebuie prezentată de producător clasificare, care impune modificarea leg­

Înainte de testarea produsului. islaţiei specifice privind siguranţa la foc

Documentaţia trebuie să identifice com­ (de exemplu normele generale de p.s.i.,

plet ş i clar atât produsul respectiv (denu­ normativul de siguranţă la foc a con­

mire, compoziţie ş .a.), cât şi condiţiile strucţiilor - P118 şi celelalte normative

Lt.col. de utilizare finală. care fac referiri la vechile clase de com­

Alexandrescu Ioan Un alt element de noutate al noii con­ . bustibilitate).

cepţii europene privind clasificarea din Odată încadrate Într-o clasă de

Deosebirile sunt esenţiale şi În priv­ punct de vedere al comportării la foc ÎI reacţie la foc, produsele trebuie utilizate

inţa procedurii de clasificare, expusă reprezintă raportul de clasificare ce tre­ numai În condiţiile de utilizare finală

detaliat În SR EN 13501-1 .Clasi ficarea buie elaborat de c ătre laboratoarele de pentru care au fost testate. Ca urmare,

produselor pentru construcţii În funcţie Încercări, al cărui conţinut este prezentat producătorii vor trebui să adapteze doc­

de comportarea la foc. Clasificarea În detaliat În standardul SR EN 1350III. umentaţiile tehnice de produs la noile

funcţie de rezultatele Încercărilor de Raportul trebuie să conţină, printre cerinţe , îndeosebi prin stabilirea precisă

reacţie la foc. Astfel, produsul pentru altele: date de identificare (ale produsu­ Încă din faza de proiectare a condiţiilor

care se solicită o clasificare trebuie să lui, ale producătorului, ale laboratorului de utilizare finală a produsului. Totodată,

corespundă tuturor cerinţelor stabilite, de Încercă ri) ; detalii tehnice despre pro­ vor trebui atent planificate costurile

deci va fi Încercat pentru toate metodele dus; rezultatele Încercărilor efectuate cu impuse de testarea şi clasificarea unui

prevăzute . Sunt definiţi parametri con­ precizarea obligatorie a condiţiilor de produs. Trebuie avut în vedere că datele

tinui (DT ,Dm, Tf, PCS, FIGRA, utilizare finală considerate; Încadrarea de fundamentare şi domeniul de aplicare

THR600 s , SMOGRA, TSP600 s ) şi Într-o clasă de reacţie la foc şi domeniul al clasificării stabilite pentru un produs

parametri ficş i (LFS, Fs , prezenţa par­ de aplicare (date care se regăsesc În trebuie să fie identificabile În informaţia

ticulelor arzânde), Încadrarea Într-o datele ce Însoţesc marcajul CE). asociată marcajului CE (cele esenţiale),

eurocla să fiind un rezultat al valorii Sunt standardizate şi condiţiile de ca şi În raportul de clasificare (Într-o

medii al setului de rezultate obţinut pen­ extindere a rezultatelor Încercărilor. prezentare completă).

tru fiecare parametru. Numărul de Încer­ Rezultatele testelor sunt acceptate ca Deşi HG nr. 102/2003 şi regula­

cări necesare clasifică rii este de aseme­ valide şi pentru condiţii mai puţ in severe mentele subsecvente menţionate vor

nea standard izat, (de exemplu, rezultatele obţinute pentru intra În vigoare peste mai puţin de doi

Prin urmare, dacă pentru Încadrarea expuneri verticale pot fi aplicate pentru ani, noul sistem de clasificare trebuie

În fostele clase de combustibil itate (con­ expuneri orizontale). cunoscut din vreme, având În vedere

form STAS 11357) era necesară o sin­ Apariţia recentelor acte legislative, impactul deosebit pe care ÎI va avea apli­

gură metodă de Încercare, pentru apli­ inclusiv a Hotărâri Guvernului carea sa asupra producătorilor, utilizato­

carea noului sistem sunt necesare mai nr.1587/2002 privind măsurile prntru rilor şi organismelor de evaluare a con­

multe Încercări, complexe şi , fireşte, organizare şi realizarea schimbului de formităţii, precum şi necesitatea adop­

mult mai costisitoare . informaţii În domeniul standardelor şi tării În această perioadă de tranziţie, rel­

Mai mult, În fosta clasificare un pro­ reglementărilor tehnice, precum şi al ativ scurtă, a unor măsuri pregătitoare.

dus era caracterizat printr-o cla să unică regulilor referitoare la serviciile soci­ - Noul sistem de clasificare trebuie

de combustibilitate. Prin noua clasifi­ etăţii informaţionale Între România şi urgent adoptat În România. Fără

care, deoarece contribuţia potenţială la statele membre ale Uniunii Europene, adoptarea noului sistem, libera circulaţie

foc a unui produs poate varia În funcţ ie precum şi Comis ia Europeană , Legii nr. şi schimbul de mărfur i. Îndeosebi expor­

de condiţiile de utilizare finală , un pro­ 608/200 I privind evaluarea confor­ tul produselor româneşti vor fi practic

dus poate fi Încadrat În diferite euroclase rnităţii produselor. Legii nr. 245/2002 imposibile . Fără Încadrarea În euroclase

Pompierii ieşeni



11

AN III, NR.2, IUNIE 2004







de reacţiela foc, produsele de construcţii completată prin HG 1605/23 .12.2003, - Decizia Comisiei nr.00I367/CE din

(româneşti sau din import) nu vor putea pentru aprobarea Normelor metodologice 03.05.2000 cu privire la clasificarea per­

aplica marcajul CE (respectiv CS con­ privind modulele utilizate În diferite faze formanţelor de rez istenţă la foc ale pro­

form Legii nr. 608/200 I privind evaluarea ale procedurilor de evaluare a confor­ duselor pentru construcţii , ale operelor de

conformităţii produselor) şi, ca urmare. mit ăţi i produselor din domeniile regle­

construcţii şi ale unor părţi de construcţii

nu vor putea circula pe piaţă şi nu vor mentate, prevăzute În Legea nr.608/200 I - Decizia Comisiei 96/577/EC din

putea fi utilizate În construcţii. privind evaluarea conformităţii pro­

24.06.1996 referitoare la procedura de

Activitatea de certificare/agrementare duselor, cu modificările şi completări le

atestarea conforrnit ăţi i sistemelor fixe de

va trebui să aplice sistemele de evaluare a ulterioare. şi a regulilor de aplicare şi uti­

luptă Împotriva incendiului

conforrnităţii bazate pe euroclasele de lizare a marcajului european de conformi­

reacţie la foc, ceea ce va impune organis­ tate CE

melor de certificare produse/agrernentare - HG nr. 487/16.05.2002 pentru apro­ REGLEMENTĂRI

adaptările necesare. - Apreciem că pentru barea Normelor metodologice privind privind produsele pentru construcţii

adaptarea reglementărilor tehnice şi a desemnarea şi notificarea naţională a lab­ (inclusiv cu rol în siguranţa la foc)

bazelor de date, precum şi pentru oratoarelor de Încercări, precum şi a

pregătirea producătorilor români la noile organismelor de certificare şi de inspecţie Hotărârea Guvernului României

cerinţe În această perioadă este necesară care realizează evaluarea conformităţii nr. I02//30.01.2003 privind stabilirea

trecerea la noul sistem de clasificare şi, produselor din domeniile reglementate condiţiilor de introducere pe piaţă a pro­

respectiv, legislativ, chiar dacă aceste prevăzute În Legea nr.608/2001 privind

duselor pentru construcţii

probleme presupun eforturi deosebite, evaluarea conformităţii produselor - Regulament privind clasificarea şi

atât din partea producătorilor, cât şi a lab­ - HG nr.1 022/ I0.09.2002 privind regimul

Încadrarea produselor pentru construcţii

oratoarelor de profil şi a autorităţilor. produselor şi serviciilor care pot pune În

pe baza performanţelor de comportare la

pericol viaţa, sănătatea, securitatea

ARMONIZAREA muncii şi protecţia mediului foc, aprobat prin Ordin comun Ministerul

Lucrărilor Publice , Transporturilor şi

REGLEMENTĂRILOR ROMÂNEŞTI


PRIVIND SIGURANŢA LA FOC CU
REGLEMENTĂRI EUROPENE Locuinţei (nr.163/31.01.2003), Ministerul



CERINŢELE EUROPENE
privind produsele pentru construcţii de Interne (nr.399/26.02.2003),

(inclusiv cu rol În siguranţa la foc) Ministerul Industriilor şi Resurselor

ACTE NORMATIVE (nr.90/09 .02.200 3), Ministerul Admi­

- Directiva Consiliului nr.89/1 06/CEE din nistraţiei Publice (nr.. 1458/03.03.2003)

- Rezoluţia Consiliului din 7 mai. 1985 : 21.12.1988 referitoare la armonizarea - Regulament privind atestarea confor­

Noua Abordare pentru Armonizare legilor, reglementărilor şi prevederilor mităţii produselor pentru construcţii,

Tehnică şi Standarde CNew Approach to administrative ale Statelor Membre aprobat prin Ordin comun - Ministerul

Technical Hannonization and Standards) privind produsele pentru construcţii Lucrărilor Publice , Transporturilor şi

- Rezoluţia Consiliului din 21 decembrie - Directiva Consiliului nr.93/68/CEE din

Locuinţei (nr.I65/31.01.2003) şi Mini­

1989 privind abordarea globală a 22.07.1993 pentru modificarea preveder­

sterul Industri ilor şi Resurselor

Evaluării Conforrnităţii ( .Global ilor referitoare la marcajul CE şi la

Approach to Confonnity Assessments) regimul de aplicare şi utilizare a acestuia (nr.92/09.02.2003)

- Legea nr. 20/06.04.1993 pentru ratifi­ Decizia Comisiei nr.00/l47/CE din Regulament privind solicitarea,

carea Acordului european instituind o 08.02.2000 referitoare la clasificarea per­ Întocmirea, eliberarea şi publicarea agre- ·

asociere Între România, pe de o parte, şi formanţelor de reacţie la foc a produselor mentelor tehnice armonizate pentru pro­

Comunităţi le Europene şi statele membre pentru construcţii duse pentru construcţii , aprobat prin

• ale acestora, pe de altă parte, semnat la - Decizia Comisiei nr.96/603/CE din Ordin comun Ministerul Lucrărilor Pu­

Bruxelles la l februarie '1993. 04.10.1996 privind stabilirea listei pro­ blice, Transporturilor şi Locuinţei

- Legea nr.608/31.1 0.2001 privind evalu­ duselor încadrate În clasa A Fără con­ (nr.164/3 1.01.2003) şi Ministerul Indus­

. area conforrnităţii produselor - modifi­ tribuţie la foc triilor şi Resurselor (nr.91 /09.02.2003)

c ată şi completată prin Ordonanta - Decizia Comisiei nr.00/605/CE din Procedura de evaluare si desemnare a

Guvernului nr.71/28.08.2003, aprobată 26.09.2000 de modificare a Deciziei organismelor abilitate pentru atestarea

prin Legea nr.503/1 0.12.2003. Comisiei nr.96/603/CE

conforrnit ăţii produselor pentru con­

. Ordonanta Guvernului nr. 38/1998 - Decizia Comisiei nr.00/553/CE din

strucţii, aprobată prin Ordin comun -

privind activitatea de acreditare a labora­ 06.09.2000 cu privire la performanţele la

toarelor ş i organismelor pentru evaluarea incendiu din exterior ale învelitorilor de Ministerul Lucrărilor Publice, Trans­

conforrnităţii, aprobată cu modificări şi porturilor şi Locuinţei (nr.308/­

acoperiş

c ompletări prin Legea nr.245129.04.2002, - Decizia Comisiei 89/106(EEC din 28.02.2003), Ministerul de Interne

modificată şi completată prin Ordonanta 21.08.200I privind ciasificarea perfor­ (nr.409/12.03 .2003), Ministerul Ad­

Guvernului nr.3/08.01.2004 manţei la foc exterior a acoperişuri lor şi ministraţiei Publice (nr.189/05.04.2003)

- HG nr.71/24.0 1.2002. modificată şi învelitorilor de acoperiş (va urma)

Pompierii ieşeni .

12

AN III. NR.2. IUNIE 2004







Planul de acţiune pentru serviciile de

urgenţă semnat În 07.04.2004 cu

ocazia "Zilei Mondiale a Sănătăţii" .

Planul de actiune

,

a. Parteneri

1. Ministerul Admin istrati ei şi

pentru serviciil.e:

Internelor prin Corpul Pomp ierilor

Militari.

2. Ministerul Sănătăţii ,

de urgenţă.

3. Federaţia Autorităţilor Locale din

România (F.A.L.R.),

4. Societatea de Medicină de Urgenţă

Strategia naţională

şi Catastrofă din România (S.M.U.C.R.),

5. Programul de Reformă a

Administraţiei Locale prin Parteneriate

de siguranţă rutieră.

Durabile (G.R.A.S.P.).



b. Finanţarea

Proiectul este finan ţat de guvernul

american, prin Agenţia de Dezvoltare

Intern aţională . a Sta telor Unite .

Finanţarea include echiparea centrelor

de formare şi acordarea de asistenţă

tehnică pentru dezvoltarea şi publicarea

manualelor de pregă t ire şi a proto­

coalelor de lucru pentru echipaje de

pompieri ce vor putea acorda servicii de

urgenţă de prim ajutor.





c. Modul de desfăşurare a

proiectului

Proiectul prevede crearea a patru

centre de formare În acordarea primului

ajutor calificat, În operaţiuni de salvare pieri reprezintă un pas important În ved­ jelor de prim ajutor pe plan urban şi

şi descarcerare; centrele vor funcţiona În erea creşterii capac ităţ ii de intervenţie rural, în a doua etapă a proiectului.

structura Corpului Pompierilor Militari. rapidă la nivel na ţional. Scopul pe ter­ Ministerul Sănătăţii va acredita man­

Două din aceste centre vor avea caracter men lung al proiectului este de a con­ ualele şi programele de formare desti­

naţional - unul la Tîrgu Mureş , unde se tribui la reducerea timpului de sosire la nate acestei categorii de personal, iar

va efectua formarea formatorilor şi unul cazuri În zonele urbane, dar mai ales În Federaţia Autorităţilor Locale din

la Şcoala de Subofiţeri Pompieri zonele rurale mai greu accesibile, pre­ România va acorda spr ijin pentru

Bolde şti , Judeţul Prahova. Ce lelalte cum şi scăde rea mortalităţii şi a morbid­ crearea unor servici i comunitare de

două centre vor avea caracter regional ş i i tă ţ ii În cazul p a c ien ţi lor aflaţi În s ituaţii u rgenţă la nivel rural şi În zonele izolate.

vor fi amplasate la Grupul de Pompieri critice. Cazur ile de t raumă ş i cele de stop Planul de implementare a centrelor

Timiş şi la Grupul de Pompieri laşi . cardioresp irator în mod special vor putea de pregătire prevede ca până În luna sep­

Fiecare din cele patru centre va răspunde fi mai bine asistate prin deplasarea unor tembrie 2004 să fie realizate manualele

de formarea personalului operativ al echipaje de prim ajutor care pot acţiona şi materialele de curs. Tot până în luna

unităţi lor de pompieri dintr-o regiune rapid până la sosirea echipajelor med­ septembrie, se vor achiziţiona echipa­

alocată, astfel Încât să fie acoperite nece­ icale specializate. mentele necesare pentru programele de

sităţile de formare pe plan naţional. De asemenea, personalul astfel instruire. În perioada septembrie-decem­

Pe lângă personalul aparţinând cor­ pregătit în cadrul unităţi lor de pompieri brie vor fi formaţi cei 16 instructor! la

pului de pompieri, În aceste centre vor fi va forma un nucleu important de inter­ Centrul din Tîrgu-Mureş . În perioada

instruite şi alte categorii de personal, venţie în cazul calamităţilor şi al acci­ decembrie 2004 - ianuarie 2005, va

cum ar fi agenţi ai Poliţiei Rutiere, per­ dentelor majore cu victime multiple. începe să funcţioneze centrul din cadrul

sonal al Jandarmeriei Montane şi Rurale Partenerii implicaţi În acest proiect s­ şcolii de subofiţeri Boldeşti, iar În

etc. au angajat să formeze un grup de lucru perioada februarie-aprilie 2005 îşi vor

Crearea centrelor ş i pregătirea per­ comun , prin care să sprijine crearea Începe activitatea şi centrele regionale

sonalului din cadrul unităţilor de pom- acestor centre de instruire şi a echipa­ din Timiş şi laşi.

Pompierii ieşeni :

12

AN III. NR2, IUNIE 2004







Planul de acţiune pentru serviciile de

urgenţă semnat În 07.04.2004 cu

ocazia "Zilei Mondiale a Sănătăţii".

Planul de actiune II





a. Parteneri

1. Ministerul Administrat iei ŞI

pentru serviciile!

Internelor prin Corpul Pompierilor

Militari.

2. Ministerul Sănătăţii.

de urgenţă.

3. Federaţia Autorităţilor Locale din

România (F.A.L.R.),

4. Societatea de Medicină de Urgenţă

Strategia naţională

şi Catastrofă din România (S.M.U.C.R.),

5. Programul de Reformă a

Administraţiei Locale prin Parteneriate

de siguranţă rutieră.

Durabile (G.R.A.S.P.).



b. Finanţarea

Proiectul este finanţat de guvernul

american, prin Agenţia de Dezvoltare

Internaţională . a Statelor Unite.

Finanţarea include echiparea centrelor

de formare şi acordarea de asistenţă

tehnică pentru dezvoltarea şi publicarea

manualelor de pregătire şi a proto­

coalelor de lucru pentru echipaje de

pompieri ce vor putea acorda servicii de

urgenţă de prim ajutor.





c. Modul de desfăşurare a

proiectului

Proiectul prevede crearea a patru

centre de formare În acordarea primului

ajutor calificat, în operaţiuni de salvare pieri reprezintăun pas important În ved­ jelor de prim ajutor pe plan urban şi

şi descarcerare; centrele vor funcţiona În erea creşterii capacităţii de intervenţie rural, În a doua etapă a proiectului.

structura Corpului Pompierilor Militari. rapidă la nivel naţional. Scopul pe ter­ Ministerul Sănătăţii va acredita man­

Două din aceste centre vor avea caracter men lung al proiectului este de a con­ ualele şi programele de formare desti­

naţional - unul la Tîrgu Mureş, unde se tribui la reducerea timpului de sosire la nate acestei categorii de personal, iar

va efectua formarea formatorilor şi unul cazuri în zonele urbane, dar mai ales în Federaţia Autorităţilor Locale din

la Şcoala de Subofiteri Pompieri zonele rurale mai greu accesibile, pre­ România va acorda sprijin pentru

Boldeşti, Judeţul Prahova. Celelalte cum şi scăderea mortalităţ ii şi a morbid­ crearea unor servicii comunitare de

două centre vor avea caracter regional şi ităţii în cazul pacienţilor aflaţi în situaţii urgenţă la nivel rural şi în zonele izolate.

vor fi amplasate la Grupul de Pompieri critice. Cazurile de traumă şi cele de stop Planul de implementare a centrelor

Timiş şi la Grupul de Pompieri laşi . cardiorespirator în mod special vor putea de pregătire prevede ca până în luna sep­

Fiecare din cele patru centre va răspunde fi mai bine asistate prin deplasarea unor tembrie 2004 să fie realizate manualele

de formarea personalului operativ al echipaje de prim ajutor care pot actiona şi materialele de curs. Tot până În luna

unităţi lor de pompieri dintr-o regiune rapid până la sosirea echipajelor med­ septembrie, se vor achiziţiona echipa­

alocată, astfel Încât să fie acoperite nece­ icale specializate. mentele necesare pentru programele de

sităţile de formare pe plan naţional. De asemenea, personalul astfel instruire. În perioada septembrie-decem­

Pe lângă personalul aparţinând cor­ pregătit în cadrul unităţi lor de pompieri brie vor fi formati cei 16 instructori la

pului de pompieri, În aceste centre vor fi va forma un nucleu important de inter­ Centrul din Tîrgu-Mureş. În perioada

instruite şi alte categorii de personal, venţie În cazul calamităţilor şi al acci­ decembrie 2004 - ianuarie 2005. va

cum ar fi agenţi ai Poliţiei Rutiere, per­ dentelor majore cu victime multiple. începe să funcţioneze centrul din cadrul

sonal al Jandarmeriei Montane şi Rurale Partenerii implicaţi în acest proiect s­ şcolii de subofiţeri Boldeşti, iar în

etc. au angajat să formeze un grup de lucru perioada februarie-aprilie 2005 îşi vor

Crearea centrelor şi pregătirea per­ comun , prin care să sprijine crearea începe activitatea şi centrele regionale

sonalului din cadrul unităţilor de pom- acestor centre de instruire şi a echipa­ din Tirniş şi laşi.

Pompierii ieşeni

13

AN III, NR.2, IUNIE 2004









calificat. din cadrul Ministerului

Administraţiei şi Internelor;

- Întărirea capacităţii de intervenţie a

Corpu lui Pompierilor Militari prin supli­

mentarea resurselor umane şi a logisticii

aferente. inclusiv elicoptere. costuri

evaluate la peste 30 milioane Euro.



Suplimentarea resurselor umane:

282 subofiţeri pompieri pentru

deservirea Staţiilor de Intervenţie pentru

Asistenta Medicală de urgenţă şi

descarce rare (SIAMUD/SMURD)



Dezvoltarea suportului logistic

- 3 elicoptere tip EC 135 dotate cu

echipament pentru acordarea asistentei

medicale de urgenţă ;

Strategia naţională Tirniş ; - 34 ambulanţe pentru echipajele

- Înfiinţarea de echipaje SIAMUD În SIAMUD/SMURD, după cum urmează:

de siguranţă rutieră ­

capitală şi În judeţele Argeş, Bacău, - În municipiul Bucureşti (4 buc.);

fragment

Braşov, Buzău, Con stanţa , Dârnboviţa, - în judeţul Cluj (3 buc.) ;

Iaşi , lalomiţa, Neamţ , Prahova ŞI

Obiectiv general : scăderea cu 30% a - în judeţele Argeş, Bihor, Braşov,

Vrancea; Buzău, Constanta. Dâmboviţa, Iaşi,

numărului persoanelor decedate prin

- Înfiinţa rea a două echipaje de

accidente de circulaţie. lalorniţa, Mureş, Prahova, Sibiu (câte 2

descarcerare şi prim ajutor În municipi­

Obiectiv specific: îmbunătăţirea buc.);

ile Căl ăra şi şi Alexandria;

asistenţei de urgenţă acordate victimelor - În judeţele Bacău, Dolj, Neamţ ,

- Încheierea protocoalelor de colabo­

accidentelor de circulaţie rutieră. Timiş şi Vrancea (câte 1 buc.);

rare cu spitalele din reţeaua Ministerului

Măsuri şi modalităţi de realizare: - 2 autospeciale de descarce rare şi

Transporturilor, Construcţiilor şi

- Înfiinţarea Dispeceratului unic 112 prim ajutor pentru municipiile Căl ăraşi

Turismului şi cu cele judeţene, precum şi

În scopul reducerii timpului de inter­ şi Alexandria;

cu Serviciile de ambulanţă judeţene ;

venţie la evenimente a echipajelor mixte

- Înfiinţarea a 4 centre de pregătire şi - 58 de ambulanţe şi autospeciale pen­

Po li ţie-S M URD- Pompieri-As istenţă tru operaţiuni de descarcerare-salvare,

formare continuă pentru personalul din

tehnică;

structurile specializate în domeniul asis­ acordarea asistentei medicale de urgenţă

- Corpul Pompierilor Militari din

tenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor şi a primului ajutor calificat, E C.

cadrul Ministerului Administraţiei şi

Internelor va putea utiliza conform

prevederilor legale În vigoare, cele 34

arnbulanţe şi două autospeciale de

descarcerare, achiziţionate de Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului;

- Achiziţionarea a 3 elicoptere de

către Ministerul Administraţiei şi

Internelor, pentru deservirea noilor

Centre Zonale de Intervenţie Rapidă

laşi, Timişoara şi Constanţa;

- Achiziţionarea a 58 ambulanţe şi

autospeciale pentru operaţiuni de

descarcerare-salvare şi acordarea asis­

tenţei medicale de urgenţă şi a primului

ajutor calificat.? Reabilitarea şi

Întărirea echipajelor SIAMUD/SMURD

la Bihor, Cluj, Dolj, Mure ş , Sibiu şi

Pompierii ieşeni

14


AN III, NR.2, IUNIE 2004





....,

CAMPANIA AGRICOLA


DE RECOLTARE


A CEREALELOR - 2004


Pentru prevenirea producerii de ment ŞI In dispozitivele de captare a numărului mare de curele trapezoidale;

incendii la lanurile de cereale este nece­ scânteilor va fi îndepărtată imediat ce s­ - reparaţiilede durată şi întreţinerea

sar a se asigura : a constatat existenţa ei; maşinilor se va face numai în afara

- organizarea pazei şi supravegherii - nu vor fi admise la lucru maşinile lanurilor sau ariilor, la cel puţin 20 rn, pe

permanente (încă din perioada coacerii) care prezintă neetanşeităţi la sistemul de un loc special ales, delimitat prin arătură

a lanurilor, interzicerea accesului per­ alimentare sau defecţiuni la instalaţia cu plugul, curăţat de resturi vegetale şi

soanelor străine; electrică şi cuplaje; dotat cu materialele necesare stingerii

- interzicerea efectuării oricăror - la combine, zilnic, Înainte de incendiilor.

lucrări de reparaţii sau intreţineri la lini­ Începerea lucrului, se vor verifica fixarea Maşinile agricole şi cele de transport

ile electrice aeriene care traversează şinelor pe tobă şi întinderea curelei de folosite în camapanie se vor dota cu

lanurile sau posturile de transformare acţionare a tobei; mijloace de stingere a incendiilor con­

amplasate În acestea; - periodic, pe timpul lucrului, imedi­ form normelor În vigoare.

- organizarea corespunzătoare a at după oprirea maşinii , se va verifica Agenţii economici care participă la

punctelor de recoltare a cerealelor, cu temperatura lagărelor, pentru a nu se campania de recoltare a cerealelor În

accent pe asigurarea pazei, a postului de depăşi limitele prescrise; scopul diminuării riscului de incendiu

incendiu, a punctului unde se efectuează - În situaţia când autocombina sunt obligaţi să ia următoarele măsuri:

repa.raţii la maşini, a celui de alimentare funcţionează rară baterie de acumu latori, - asigurarea cu mijloace de stingere

cu carburanţi, precum şi a locului de instalaţia electrică trebuie protejată cu potrivit normelor de dotare;

staţionare pe timp de noapte a maşinilor

agricole;

- recoltatul va Începe din apropierea

şoselelor, a altor căi de acces, căi ferate,

zone îrnpădurite , trasee turistice , asig­

urându-se, imediat, fâşii de siguranţă

arate cu lăţimea de 20 m faţă de căile de

acces şi păduri şi de 50 m faţă de calea

ferată;

- locurile pentru fumat se amenajează

la peste 100 m faţă de lan sau arie,

aceeaşi distanţă fiind necesară a se

asigura şi la amplasarea depozitelor de

carburanţi ;

Maşinile agricole (tractoare, com­

bine, etc.) şi cele de transport constituie

principalele surse de incendii la

recoltarea mecanică. Iată de ce:

- acestea vor fi admise la lucru numai

după ce au fost verificate şi s-au întocmit

taloanele de dotare şi stare tehnică, pre­

cum şi adeverinţele de atestare a instru­

irii personalului care le deserveşte;

- se va acorda o mare atenţie ungerii

pieselor mobile şi înlăturării tulpinilor releu tranzistorizat; - instruirea salariaţilor cu privire la

de cereale sau ierburilor infă şurate pe - toate combinele autopropulsate vor folosirea mijloacelor şi cunoaşterea pro­

aceste piese; fi prevăzute lanţ pentru scurgerea elec­ cedeelor de stingere pe locurile de

- zgura acumulată pe ţevile de eşapa- tricităţii statice ce se formează datorită muncă:

Pompierii ieşeni

15


AN III, NR.2, IUNIE 2004







- completarea cu personal a servici­

ilor de pompieri civili constituite la nivel

de localitate şi la agenţii economici.

revizuirea utilajelor şi materialelor de

st ingere a incendiilor. repararea,

înlocuirea sau completarea lor conform

normelor în vigoare, precum şi instruirea

membrilor acestor servicii privind

modul de intervenţie în caz de incendiu;

- amenajarea de rampe de acces pen­

tru alimentarea cu apă din sursele natu­

rale (râuri, lacuri, bazine etc.), revizuirea

şi umplerea cu apă a bazinelor şi rezer­

voarelor existente;

- amenajarea căilor de acces pornind

din şosele şi drumuri la rampele de ali­

mentare cu apă , la arii, depozite, etc.;

- asigurarea alarrnării neîntârziate, în

caz de incendiu ;

- organizarea unor posturi de obser­

vare pe lanuri, având şi un dispozitiv de

semnalizare acustică (clopot, toacă, lungă şi un sac cu rusip, iar auto­ care nu prezintă scurgeri, cu dopuri met­

trompetă); camioanele cu remorci cu câte 2 stingă­ alice prevăzute cu filet, butoaiele fiind

- paznicul (persoana numită pentru toare cu praf şi C02. aşezate cu dopurile În sus.

pază) va fi instruit privind anunţarea, Punctul de recoltare În lan se va dota Butoaiele sau cisternele vor fi prote­

alarmarea şi modul de intervenţie în caz cu: jate Împotriva radiaţiilor solare prin

de incendiu; - câte 1-2 pluguri sau discuri şi acoperirea cu crengi verzi , rogojini ,

- eliberarea unei adeverinţe (emisă de mijloc de tractare a acestora prelate, panouri sau şoproane provizorii

conducerea societăţii) pentru fiecare - o remorcă echipată cu următoarele de tip uşor, iar deschiderea lor se va face

tractorist, mecanizator şi conducător mijloace de intervenţie : 5 stingătoare numai cu ajutorul cheilor speciale.

auto, din care să rezulte că a fost instruit portative cu spumă chimică; 5 stingă­ În timpul nopţii, depozitul poate fi

din punctul de vedere al prevenirii şi toare cu praf şi C02; 5 coase; 10-15 iluminat, numai electric.

stingerii incendiilor pe timpul · par­ mături cu coadă de minimum 3m; 10 Butoaiele golite vor fi Închise etanş

ticipării la campania de recoltare a găleţi pentru apă; un rezervor de apă de şi depozitate separat de cele pline.

cereale lor; minimum 500 litri de apă şi o cisternă La alimentarea cu carburanţi se vor

- maşinile (tractoarele, combinele, remorcabi lă cu pompă. respecta următoarele reguli:

batozele şi celelate maşini agricole, pre­ Depozitarea provizorie a carbu­ a) În mod obişnuit alimentarea se

cum şi autovehiculele de transport) ranţilor şi lubrifianţilor necesari pentru va face numai la punctele de alimentare

folosite În campania de recoltare a lucrările de recoltare se va face la cel şi numai ziua, Înainte de Începerea activ­

cerealelor, vor fi revizuite înlăturându-se puţin 100 m faţă de lanuri, cereale ităţii ;

toate defecţiunile care ar putea cauza netreierate, paie, fân şi alte furaje, arii, b) când alimentarea se face pe

incendii. bucătării , păduri şi la cel puţin 50 m faţă mirişti sau la nevoie chiar pe arie, se va

Pe toată perioada campaniei de de orice fel de construcţii şi clădiri sau veghea să nu se producă scurgeri de car­

recoltare este interzis fumatul, iluminat­ calea ferată. buranţ i . .

ul cu flacără deschisă. În cazul când nu se poate respecta Locurile de parcare pe câmp a utila­

Lucrarile vor Începe prin izolarea distanţa de I()() m faţă de lan, se va elib­ jelor se vor stabili la o distanţă de cel

lanurilor faţă de drumurile, masivele era o porţiune de teren care se va ara puţin 100 m faţă de lanuri, cereale

păduroase şi . căile ferate cu care se complet pe o suprafaţă de 100 x 100 m, netreierate, arii, paie, fân, precum şi la

rnărginesc. Lăţimea fâşiei de izolare va pe care se instalează depozitul de carbu­ cel puţin 50 m fală de orice construcţii şi

fi faţă de drumuri şi masive păduroase ranţi . clădiri sau cale ferată.

de 20 m, iar faţă de calea ferată de 50 m. Terenul pe care se instalează depozi­ Terenul pe care se amenajează

Tractoarele se vor dota cu câte un tul se va curăţa de iarbă, rădăcini, locurile de parcare va fi curăţat de plante

stingător portativ cu prafşi C02, cele cu tufişuri etc., şi se va Înconjura cu o fâşie şi iarbă uscată şi dacă se găseşte În

remorci cu câte două stingătoare cu praf arată, Iată de cel puţin 5m. mirişte va fi Înconjurat cu o fâşie arată

şi C02, combinele de recoltat cu câte un Carburanţii se vor păstra În cisterne Iată de cel puţin 3 m.

stingător cu praf şi C02 şi un bidon cu sau În cazuri speciale În butoaie, Încăr­ LI. col.

50 - 100 litri de apă, 2 mături cu coadă cate cel mult 95% din capacitatea lor, PETRU BORŞ

Pompierii ieşeni

16

AN III, NR.2 , IUNIE 2004









Autorizatiile

,

de construire


Executarea lucrări lor de con­ Neinceperea lucrărilor În interval­

strucţii este permisă numai pe baza ul de valabilitate a autorizatie! duce la

unei autorizaţii de construire sau des­ expirarea acesteia.

fiinţare. Autorizaţia de construire sau Data Începerii lucrărilor autorizate

desfiinţare se emite la solicitarea se aduce la cunoştinţă autorităţii emi­

deţinătorului titlului de proprietate tente şi inspectoratului teritorial În

asupra unui imobil- teren şi/sau con­ construcţi i.

strucţi i - ori a altui act care conferă

Nerespectarea acestei prevederi

dreptul de construire sau de desfi­

duce la scurgerea valabilităţii autor­

inţare În condiţiile prezentei legi.

izatiei, luându-se În calcul ca dată a

Autorizaţia de construire se

începerii lucrărilor, ziua următoare

emite În cel mult 30 de zile de la data

datei de emitere a autorizaţiei.

Înregistrări i cereri i, pe baza docu­

mentaţiei depuse.

Nu se emit autorizaţii provizorii.

Autorizaţiile de construire se sem­

Pentru obţinerea autorizatiei

nează de preşedintele Consiliului

de construire se vor depune :

cererea de emitere a autoriza­ Judeţean sau de primar (după caz), de



ţiei de construire; secretar şi de arhitectu I şef sau de per­

declaraţia pe proprie răspun­ soane cu responsabi Iitate în domen iul

dere din care să rezulte inexistenţa amenajării teritoriului şi urbanisrnu­



vreunui litigiu pe rolul instanţelor lui din aparatul propriu al autorităţii

judecătoreşti , asupra imobilului ­ administraţiei publice emitente.

teren şi/sau construcţie; Competenţele de emitere a auto­

certificatul de urbanism; rizatiei de construire .

dovada titlului asupra terenu­ Autorizaţiile de construire se emit

lui şi/sau construcţiilor ; de către:

proiectu I pentru autorizarea a. preşedintele consiliului

executări i lucrări lor de construcţi i;

judeţean;

avizele şi acordurile legale b. primarii municipiilor sau

necesare , stabilite prin certificatul de

oraşelor ;

urbanism;

c. primarii comunelor.

dovada privind achitarea tax­

Preşedintele consiliului judeţean

elor legale.

emite autorizaţii cu avizul primari lor

Autoritatea em itentă a autorizatiei

de construire stabileşte o perioadă de pe al căror teritoriu administrativ se

află obiectivul care se autorizează .

valabi litate de cel mult 12 luni de la

data emiterii. În acest interval solici­ EI emite autorizaţii pentru:

tantul are obligaţia să Înceapă investiţii care se aprobă de



lucrări le astfel valabil itatea organ iza­ Guvern;

ţiei se extinde pe toată durata de exe­ investiţii care se execută În

cuţie a lucrărilor prevăzute prin autor­ extravilan, inclusiv anexele

izaţie, În conform itate cu proiectu I gospodăreşti ale exploataţii lor agri­

tehnic. cole mai mari de 50 mp;

Pompierii ieşeni

17

AN III. NR.2, IUNIE 2004









in vestiţii care se amplasează cu Cererea pentru emiterea autoriza­ autorizarea executării

pe terenuri care depăşesc limita unei tiei de con struire/desfiinţare . lucrărilor de constru ire - P.A.C.;

un ităţi adm i nistrativ teritoriale; - Autoritatea emitentă, prin struc­ autorizarea executării

lucrări la construcţii tura de specialitate, ve r i fi c ă cererea şi lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.;

reprezentând monumentele istorice, documentaţia depusă, convoacă autorizarea execut ări i orga­

inclusiv al construcţiilor aflate În Comisia de acorduri unice. nizării lucrărilor - P.O.E.

zona de protecţie a acestora, cu avizul - C.A.U., emite Acordul UNIC Conţinutul - cadru al proiectului

Ministerului Culturii şi Cultelor. (FI2) În baza căruia se va emite pentru autorizarea executării

Primarii municipiilor sau oraşelor Autorizaţia de Construire (A.C.) lucrări lor de constructi i cu prinde

emit autorizaţii pentru orice fel de (FI3 .1, FI3.4) opisul pieselor scrise şi desen ate,

lucrări din intravilanul şi extravilanul Conţinutul proiectului pentru necesar a fi prezentate spre auto­

acestora, cu excepţia celor pe care le autorizarea lucrărilor de con­ rizare.

autorizează preşedintele Consiliului strucţii (P.A.C.) În situaţii cu totul excepţionale , În

judeţean ; ProiectuI pentru autorizarea exe­ funcţie de complexitatea investiţiei

Primarii comunelor emit autoriza­ cutării lucrărilor de construcţii se ela­ supuse autorizării , cu avizul comisiei

ţi i pentru toate construcţii le din borează de proiectanţi autorizaţi, per­ tehnice de amenajare a teritoriului şi

intravilanul acestora cu excepţia celor soane fizice sau juridice, În condiţiile de urbanism, vor putea fi cerute prin

ce sunt autorizate de preşedintele prevederilor art.9 din prezenta lege, şi certificatul de urbanism şi alte ele­

Consiliului judeţean. este extras din proiectul tehnic mente tehnice cu rol de precizare

Pentru construcţiile cu altă desti­ Întocmit conform prevederi lor legale suplimentară , care să tie cuprinse În

naţie decât locuinţe şi anexe În vigoare, În concordanţă cu cer­ cadrul Proiectului pentru autorizarea

gospodăreşti , pentru emiterea autor­ inţele certificatului de urbanism, cu executării lucrări lor de construcţi i ­

izaţiei de construire, primarul solicită conţinutul avizelor şi al acordurilor P.A.C.I P.A.D.

avizul structurii de specialitate din cerute prin acesta. Arhitect Rodica Buliga

cadrul consiliului judeţean (FI pentru ProiectuI pentru autorizarea exe­ Direcţia de Urbanism şi



C.U. şi FIO pentru A.C.). cutării lucrărilor de construcţii se Amenajarea Teritoriului

Întocmeşte pentru: a CJ Iaşi

Etapele autorizării

Pentru a obţine informaţii asupra

posibilităţilor pe care le are, din punct

de vedere urbanistic, de a executa

lucrări de construcţii pe un anumit

amplasament, investitorul , solicită

autorităţii administrative locale,

emiterea unui CERTIFICAT DE

URBANISM.

În acest sens completează şi

depune:

cerere pentru em iterea

Certificatului de urbanism (F 1);

autoritatea admini strativă are

obligaţia ca În 30 de zile de la Înreg­

istrarea cererii (F 1) să ern ită

Certificatul de urbanism (F6.4)

O dată cu Certificatul de urbanism

solicitantul va obţine FIŞELE

TEHNICE (F8.1 - F8.5) după caz.

- Odată Îndeplinite cerinţele

Certificatului de urbanism şi după

Întocmirea P.A.C.lP.A.D., investitorul

se, adresează autorităţii emitente a

autorizaţiei lucrări lor de construcţii

Pompierii ieşeni

18


AN III, NR.2, IUNIE 2004









EXPLOATAREA INSTALATIILOR


•

ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE


A 'J







IN UNITATILE DE CAZARE


,

tectia Împotriva supracurenti lor

datoraţi scurtcircuitelor şi/sau

suprasarcinilor, prin aparate automate

de protecţie, siguranţe fuzibile, relee

termice sau Întrerupătoare automate.

Acestea se aleg astfel încât să se asig­

ure selectivitatea protecţiei.

- instalaţiile electrice nu vor fi

supraso licitate prin al irnentarea unor

aparate cu puteri mai mari decât put­

erea instalată a circu itelor de prize;

ing. Vasile Simon - receptoarele electrice nu vor fi

utilizate cu improvizaţii sau În stare

defectă ;

Statisticile arată că În clădirile de

- la utilizarea aparatelor electroter­

turism , odihnă şi agrem.ent incendiile

mice (fiare de călcat, aeroterme,

produse datorită surselor de aprindere

reşouri etc .) se vor asigura măsurile

de natură electrică au o pondere apre­ clădirile aferente unităţilor de turism

de izolare faţă de materialele com­

ciabilă (25% din cauze) şi sunt deter­ (cazare, alimentaţie publică, discote­

bustibi le;

minate de exploatarea necorespunză­ ci, etc.) se vor prevedea instalaţii de

- la terminarea programului de

toare a instalaţiilor şi receptoarelor iluminat de siguranţă , conform

lucru vor fi scoase de sub tensiune

electrice . prevederilor normativului I 7.

toate maşinile, aparatele şi echipa­

Pentru reducerea riscului de Dintre tipurile de iluminat de sig­

mentele electrice utilizate ;

incendiu datorat surselor de aprindere uranţă amintim:

de natură electrică se va asigura - se vor utiliza numai echipamente

electrice omologate; - iluminat de siguranţă pentru

respectarea următoarelor măsuri:

- se va asigura accesul uşor la evacuare;

- conductoarele electrice cu manta

instalaţiile electrice (pentru inter­ - iluminat de siguranţă pentru con­

de p.v.c. nu se vor monta direct pe

venţii, verificări şi reparaţii) evitân­ tinuarea lucrului;

elemente de construcţie combustibile

du-se blocarea prin depozitarea - iluminat de siguranţă pentru

(pereţi şi planşee din lemn);

ambalajelor, mobilierului sau a altor intervenţie;

- tablourile electrice vor fi prote­

jate prin carcase realizate din materi­ materiale. iluminat de siguranţă pentru

ale incombustibile şi vor fi menţinute Instalaţiile electrice se vor proiec­ marcarea hidranţilor interiori de

în permanenţă Încuiate; ta, executa şi exploata conform incendiu ;

- În tablourile generale de dis­ prevederilor normativelor de speciali­ În toate cazuri le, pentru instalaţi ile

tribuţie a energiei electrice se va tate (P 118, 17, ID 17), acestea real­ electrice de iluminat de siguranţă se

asigura posibilitatea Întreruperii ali­ izându-se numai cu materiale, va asigura o. a doua sursă de ali­

mentării cu energie electrică a insta­ aparate, echipamente şi receptoare mentare cu energie electrică (de rez­

laţi i lor şi consumatoarelor electrice electrice omologate de către unităţi ervă). Aceasta poate fi:

(cu excepţia celor de siguranţă), prin autorizate În acest scop. baterie centrală de acumula­

întrerupător general sau siguranţe În vederea asigurării evacuării tori:

electrice generale; rapide a tuturor persoanelor precum şi baterii de acumulatoare pen­

- instalaţiile electrice nu se vor pentru asigurarea intervenţiei opera­ tru fiecare corp de iluminat;

exploata fără a avea asigurată pro­ tive În caz de incendiu , pentru lin grup electrogen ;

Pompierii ieşeni

19

AN III, NR.2, IUNIE 2004









alimentarea din alt o distanţă de minim m ŞI maximum

bran şarnent , diferit de cel care ali­ 1,5 m de acesta .

menteaz ă iluminatul normal ;

- corpurile de iluminat aferente CRITERII DE DOTARE CU

instalaţ iilor de iluminat de siguranţă MIJLOACE ŞI INSTALAŢII DE

se vor marca sau se echipează cu PREVENIRE ŞI STINGERE A

lămpi de altă culoare decât cele ale INCENDIILOR A UNITĂŢILOR

iluminatului normal. DE TURISM ŞI TRATAMENT

lnstalatia de iluminat de siguranţă

pentru evacuare trebuie menţinută În Echiparea ŞI dotarea

functi une pe toată perioada În care unităţilor de turism şi tratament cu

sunt prezente persoane În Încăperi. mijloace tehnice de prevenire şi stin­

Instalatia de iluminat de siguranţă gere a incendiilor se asigură conform

pentru continuarea lucrului se reglementărilor tehnice , normelor de

prevede pentru locurile de muncă dotare p.s.i., precum şi pe baza con­

dotate cu receptoare care trebuie ali­ cluziilor şi măsurilor cuprinse în sce­

mentate fără Întrerupere (staţii pompe nariile de siguranţă la foc şi nu În

pentru incendiu, Încăperile cen­ ultimul rând de evaluarea capacităţ ii

tralelor de semna Iizare, spaţi ile ser­ de apărare împotriva incendiilor. incendii;

viciilor de pompieri etc.). Criteriile de dotare a unităţilor şi a numărul personalului salari­

lnstalaţia de iluminat de siguranţă staţiunilor balneoclimaterice sunt at, organizarea acestuia pe schimburi

pentru intervenţie va fi prevăzută În următoarele : şi stabilirea obligaţiilor ce îi revin În

locurile În care sunt montate vane, importanţa obiectivelor din cazul producerii unui incendiu;

robinete sau dispozitive de comandă punct de vedere economic şi social; dotarea cu instalaţii speciale

control ale unor instalaţii p.s.i. pre­ amplasarea obiectivelor faţă de semnalizare şi stingere a incendi­

cum şi pe căile destinate special inter­ de: vecinătăţi , servicii de pompieri, ilor;

venţiei . alte forţe care intervin în sprij in la sursele de alimentare cu apă

Corpurile de iluminat pentru mar­ incendii şi/ sau c a l a m i t ăţ i ; (naturale şi artificiale).

carea h idranţilor interiori de incendiu relieful zonei în care sunt În continuare enumerăm câteva

se amplasează în afara hidrantului , la amplasate obiectivele de turism, din dotările p.s.i. specifice construcţi­

starea drumurilor de acces, posibil­ ilor aferente obiectivelor de turism şi

ităţile de comunicare etc; agrement:

gradul de rezistenţă la foc al - autospeciale şi motopompe de

clădirilor ; intervenţie în caz de incend iu

nivelurile criteriilor de per­ (autospeciale cu apă , spumă, gaze

formanţă privind siguranţa la foc: inerte, autospeciale pentru evacuarea

sarcina termică, mobilă şi imobilă din fumului şi gazelor fierbinţi, autoscări

construcţii ; comportarea, confor­ pentru salvarea persoanelor de la

marea şi stabilitatea la foc; densitatea înălţimi, motopompe p.s.i. etc.

sarcinii termice ; proprietăţile fizico­ - instalaţii speciale de p.s.i. (insta­

chimice ale materialelor ce se prelu­ laţii de hidranţi interiori şi exteriori

crează sau depozitează şi com­ de incendiu, instalaţii sprinkler şi

portarea lor pe timpul incendiilor etc; drencer, instalaţi i de apă pulverizată,

numărul de incendii ce pot instalaţii cu gaze inerte, instalaţii de

izbucni simultan; desfumare - ventilaţie ; instalaţii de

suprafeţele şi înălţimile con­ detecta re, semnalizare şi alarmare în

strucţi ilor şi număru Iuti lizatorilor caz de incendiu etc.;

acestora; - mijloace de primă intervenţie ,

căi le de evacuare pentru materiale şi accesorii ( stingătoare de

oameni ş i bunuri materiale, căi de incendiu, costume de protecţie , măşti

acces şi intervenţie pentru mijloace de protecţie contra fumului şi gazelor,

de salvare şi autospecialele de stins aparate de respiraţie, unelte etc.).

Pompierii ieşeni



20

AN III, NR 2. IUNIE 2004









de aproximativ 200 ru p cu p o sib il it ă ţi



INCENDIU de propagare la intregul pod ş i la era­

j ele inferioare. iar in pavilion erau

internate 64 de bo lnave.



LA SPITALUL Analizând situatia. comanda ntul

int er v en ţi ei s o l i c i t ă in sprij in a lte

forţe ş i mijl oace de interven tie.

La locui interventiei s-a dep lasat



"SOCOLA" lAŞ grupa o p e ra t i v ă sub comanda coman­

dantului un it ăţ i i care h o t ă răş te :

- evac uarea ce lor 64 de bo lnave

găs i tă la una din uşile de acces în pod internate În pavi lion aju t a ţ i de person­

de către personalul spitalului care a alul medical al spi talului:

Încercat s ă intre În pod pentru stin­ - trimiterea la locul in cendiu lu i a

gerea incendiului. două autospeciale de stingere şi a



Pavili onul II Femei unde s-a pro­ unei aut c s că ri mec ani ce de la

du s incendiul este o construcţie Detaşamentul de Pompieri l aş i 1;



veche, construit În anii 1902-1905, cu - s-a so lic itat de la S.c. T EROM

regimul de Înălţime p+ 1 etaj ş i S.A. Ia şi o au to s c a r ă me c an i c ă din

a co pe r iş tip şa rp a n tă cu Învelitoa rea dotarea Serv ici ului de Pompi eri

din tabl ă . Civili;

Incendiul a fost observat de că tre Acţ iune a de i n t e r v e n ţ ie a fost

asistenta de serviciu În jurul orei Î ngr e unată d at orit ă p os i b il it ăţ il or

03.00 care a a n u n ţa t medicul de ga rd ă reduse de acce s spre locul inter­

Maior şi d ispeceratul Grupului de Pompieri v e n ţ i e i , cantitatea mare de materiale

Apostol Adrian " Miha il Grigore Sturdza" al Jud eţulu i co mbustibile ci in structura ş a r pa n t e i,

laş i . peri colul p ră b u ş i t ii plafo anel or ş i

În ziua de 03.05 .2004 ora 03.13 La locul interv enţi ei s-a deplasat degaj ăril o r mar i de fum.

Garda de intervenţie de la St aţia de Garda de i n terve n ţie de la S t a ţ ia de D ator ită modului exemplar În care

Pompieri Tip I laşi 2 a fost a n u n ţată Pompier i tip I la şi 2 cu trei aurospe­ au acţ i on at echipajele de pomp ieri, s­

de izbucnirea unui incendiu la ciale de stingere ş i o auto spe c ial ă de a limitat propagarea incendiului la

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Soco la" stingere de la Detaş amentul de Întregul pod ş i la etaj ele inferioare, nu

laşi. Pompieri laşi 1, unde gă se şte urmă­ au fo st Înregi stra te vic time, iar

Spitalul Clinic de Psihi atrie toarea situaţie: incendiul se manifesta bunurile salvate se c i fre a ză la aproxi­

.Socola'' laşi este amplasat În partea la podul pavilionului pe o suprafaţă mativ 42 mi iiarde lei.

de sud a municipiului Iaşi, pe ş ose a u a

Bucium nr. 36 şi este destinat pentru

tratarea bolnavilor psihici.

Incendiul s-a produs la acoperişul

Pavilionului II Femei ce face parte

din ansamblul de clădiri a spitalului.

Numita Halibei Lenuţa În vârstă

de 25 ani, fostă pacientă a spitalului a

declarat că a pătruns În pod pe scara

exterioară de intervenţie unde a fumat

iar În acela şi timp a declarat că a dat

foc ş i la unele deşeuri din hârt ie şi

textile pe care le avea asupra ei pen­

tru a se Încălzi.

În momentul observării incendiu ­

lui de către personalul medic al de ser­

viciu, bolnava Halibei Lenuta a fost

Pompierii ieşeni



21

ţ\N 11 1,NR .2, IUNI E 2004









SERVICIILE PRIVATE DE POMPIERI ­


C O M P O N E N TĂ DE BAZĂ A·MISIUNILOR


DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR


speciale de semnalizare şi stingere a Incep ând cu anul 1993, Inspectoratul

.s.c. FORTUS S.A. IAŞI incendiilor În sectoarele vital-vulnerabile General al Corpului Pompierilor Militari

la incendii, Serviciul propriu de Pompieri a ridicat nivelul co n fru n tăr i l o r profesion­

În anul 1974 se puneau bazele proiec­ Civili este dotat cu două autospeciale de ale ale pompierilor civili atât la nivelul

tulu i de i n ve sti ţii numit i n iţ ia l "Între­ stingere a incendiilor (ATI R 12215 şi interjud eţ e an cât şi naţional. Şi la aceste



prinderea de utilaj Greu I a şi" (JUG!), uni­ APCAAT R 12215) şi Încadrat cu 17 etape S.P.c. S.c. FORTUS S.A. a contin­

tate ce avea să se num e as c ă mai apoi pompieri profe sionişti. uat seria succeselor, obţin ând rezultate

Combinatul de Utilaj Greu "Nicolin a" Datorită activităţilor susţinute de pre­ deosebite pe măsura eforturilor depuse.

[aşi, Combinatul de Utilaj Greu I a şi , pen­ venire a incendiilor desfăşurate de Astfel, la etapele interjudeţene În

tru a deveni d up ă 19 89 Societatea Serviciul de Pompieri Civili nu s-au urma a 7 participări rezultatele sunt: 4

Co m e rc i a l ă "FORTUS" SA I aşi . înregistrat evenimente deosebite. În para­ locuri 1, 2 locuri II ş i I loc III.

În ziua de 1 octombrie 1977 s-a pus lel cu activitatea de prevenire a incendi­ Continuând seria succeselor, rezul­

partia l În fun c ţi une prima capacitate de ilor este pus un accent deosebit şi pe latu­ tatele deosebite nu au Întârziat să apară ş i

p ro d uc ţ i e - S ecţ i a M e c an o -Sudur ă ra pregătirii personalului S.P.C. pentru la finalele naţionale ale Concursurilor

U ş o a r ă . O da tă cu darea În Profesionale ale Pomp ierilor

exploatare a primei ca pac i tă ţi de Civili, după cum urme a ză :

p r oducţ ie s-au pus şi bazele - 1993 - Rârnnicu-Vâlcea­

ac tivi tă ţii de prevenire ş i stin­ locul V (la egalitate de puncte

gere a incendiilor; astfel la data cu locurile III şi IV);

de 16 mai 1978 s-a constituit -1994 - Clu j -napoca ­

" F o rm a ţ i a C ivilă de Pompieri" locul II

coo rdonată de domnul DORU -1996 - Ba cău - locul III

Gheorghe. -2 000 - O rş o v a - locul I

S.c. "FORTUS" SA l aş i -2 00 I - Suceava - locul I

are În obiectuI de activitate pro­ -2 002 ~ Turnu-Mă gurel e ­

ducerea de: ech ipamente ş i locul 1

ins ta laţii pentru metalurgie şi -2003 - Târgu-Jiu - locul I

siderurgie; echipamente pentru În ca litate de camp ioni

d e fo rm ă ri plastice; echipamente naţionali şi În anul 2004 S.P.c.



şi i ns t a la ţii pentru industria S.c. FORTUS SA au asigu­

m in ieră , vagoane siderurgice, rată calificarea direct la faza

piese şi subansamble pentru vagoane, i n t e r ve n ţ ia

În caz de incendiu. finală a acestei competiţii a pompierilor

subansamble pentru vagoane, subansam­ Foarte buna pregătire a Serviciului civili.

bie ş i pise pentru i ns ta laţii portuare ş i privat de pompieri din cadrul S.C. FOR­ Merită e v i de n ţ i a t ă co m p o ne n ţa



nave, piese de schimb pentru autoturisme TUS S.A. pentru intervenţie la incendii a echipei de concurs care a o b ţ i n u t rezul­

şi camioane, i ns ta la ţii de ardere pentru fost d emonstrată şi prin rezultatele tate deosebite În ultimii ani: CHEŞCU

cuptoare industriale, cilindri forj a ţi şi tur­ deosebite obţinute la Concursurile Vasile, TUDO SE Marini că , TEACĂ

na ţi ; t o at ă gama tipod im en si onal ă de Profesionale ale Pompierilor Civili. În George , ILIE Dănuţ ,MIHAI Florin,

containere; echipamente şi i ns ta la ţ i i pen­ acest sens merită prezentate rezuItatele PAVEL Dumitru, TUDOSE Radu,

tru agr ic u l t u ră; o ga mă largă de lingouri deosebite ce constituie un adevărat pal­ TUDOSE Dănuţ, PODARU Dumitru şi

pentru forjare ş i laminare. mares dorit de multe servicii de pompieri LUCHIAN Constantin sub directa coor­

Act ivităţile specifi ce d e s făşur ate de civili. donare a domnului DORU Gheorghe În

pompierii civili: prevenire ş i stingere a La concursurile profesionale ale pom­ calitate de şef Serviciu de Pompieri Civili

incendiilor au contribuit la buna pierilor civili etapa judeţeană organizate al S.c. FORTUS SA laşi .

desfăş u ra re a a c t i v i tă ţ i lo r specifice de grupul de Pompieri "Mihail Grigore Suntem siguri că rezultatele foarte

un it ăţ ii . Sturdza" al Judeţului laşi, S.P.c. S.c. bune obţinute vor continua ş i urăm SUC­

Având În vedere dotarea tehn ic ă a FORTUS S.A. a avut 20 de participări cu CES În activitate S.P.c. al S.c. FORTUS

soc ie tă ţ i i

şi com plexitatea procesului rezultate deosebite concretizate În: 16 SA IAŞI.

tehnologic, pe l ân gă dotarea cu in st al aţii locuri I şi 4 locuri II. Ing. Dragoş Roşu

Pompierii ieşeni

22

AN III, NR.2, IUNIE 2004









următorul:



CONCURSURILE La agenţi economici:

1. S.P.c. CET II Holboca

2. S.P.c. Unirea

PROFESIONALE 3. S.P.C. Antibiotice


La localităţi:


1. S.P.P.c. Andrieşeni

ALE SERVICIILOR 2. S.P.P.c. Răducăneni

3. S.P.P.c. Ţi băneşti

Premiile acordate partici­

PUBLICE ŞI panţilor de către Consiliul

Judeţean pentru serviciile de la

localităţi au constat în costume de



PRIVATE DE protecţie, căşti şi brâie (set de 6

pentru echipajul situat pe primul

loc), costume şi căşti pentru locul

POMPIERI CIVILI II şi costume pentru locul III, iar

S.C. Iasisting S.R.L. a acordat

Tradiţie şi istorie în activitatea S.P.c. Unirea, S.P.C. CET II premii în bani echipajelor de la

pompierilor din România, concur­ Holboca, S.P.c. Nicolina, S.P.c. agenţii economici: 4 milioane lei

surile profesionale ale pompier­ Antibiotice, S.P.c. Grupul de locul 1, 3 milioane lei locul II şi 2

ilor civili se constituie , an de an, în Firme "Conex", S.P.C. Terom, milioane pentru locul III.

momente de luptă acerbă între ser­ S.P.C. Ispat- Tepro şi 10 de la Domnul Gabriel Popescu ­

vicii, pentru a demonstra că ele îşi localităţi: S.P.P.c. Tătăruşi, vicepreşedinte al Consiliului

au bine stabilit rolul şi locul într-o S.P.P.C. Bivolari, S.P.P.C. Hîrlău, Judeţean Iaşi a adresat mulţumiri

localitatea sau în cadrul unei soci­ S.P.P.c. Răducăneni, S.P.P.C. participanţilor la concurs, con­

etăţi comerciale. Andrieşeni , S.P.P.c. Heleşteni,

curenţilor şi organizatorilor,

La concursuri pompierii civili S.P.P.c. Lespezi, S.P.P.c. Vlădeni,

apreciind spiritul de fair-play în

se prezintă cu dorinţa de a învinge S.P.P.C. Belceşti, S.P.P.C.

care s-a desfăşurat competiţia.

şi de a demonstra că alături de Ţibăneşti.

Domnul col. Iftode Neculai ­

pompierii militari pot face faţă cu Concursul a fost organizat de

şeful de stat major, a apreciat

succes la orice încercare. Consiliul Judeţean Iaşi, Asociaţia

La Iaşi , în zilele de 18 şi 19 mai Pompierilor Civili din judeţ şi nivelul de pregătire profesională al

s-au desfăşurat pe Stadionul Grupul de Pompieri "Mihail concurenţilor şi dăruirea cu care s­



"Tineretului" concursurile profe­ Grigore sturdza" al Judeţului iaşi. au întrecut pentru un loc pe podi­

sionale ale pompierilor civili ­ După parcurgerea probelor de um, urându-le totodată succes

etapa judeţeană - din serviciile de concurs la "Ştafeta 4xlOO rn", echipelor calificate în etapa inter­

la agenţi economici şi localităţi. "Desfăşurarea de luptă", "Pista de judeţeană. .

Au participat 17 echipaje, din­ îndemânare şi viteză" şi lupta con­

tre care 7 de la agenţi economici: tra cronometru, clasamentul a fost Ing. Adrian Lupaşcu

- - - - -----..,



Royal Brinkers Romania este parte integrantă a grupului olandez


de firme Royal Brinkers, lider european În producerea margarinei.


Beneficiind de experienţa a 120 ani de activitate, Royal Brinkers


este o prezenţă marcantă pe piaţa europeană a produselor alimentare.


Ca urmare a dezvoltării economice semnificative a pieţei produselor


alimentare din Europa Centrală şi de Est, grupul Brinkers şi-a


concentrat investiţiile În această zonă, deţinând În prezent unităţi
. i

de producţie În România, Polonia, Ungaria, Slovacia, Ucraina.
j



Grupul Royal Brinkers activează În Romania cu două unităţi distincte:




Royal Brinkers Romania SRL, cu sediul social În Bucureşti


şi punct de lucru la laşi unitate de producţie şi divizia comercială,


constituită În Royal Brinkers Distribution SRL,


cu sediul social la laşi şi punct de lucru În Bucureşti.




Grupul Royal Brinkers produce şi comercializează o gamă


largă de margarine, destinate atât consumului direct al populaţiei,


cât şi aplicaţiilor industriale (margarină pentru patiserie, cofetărie,


ciocolaterie, precum şi toate tipurile de grăsimi vegetale utilizate


În panificaţie ). Portofoliul de produse comercializate


al companiei mai cuprinde şi frişcă vegetală Bianca Ueve,


muştarul Holland şi Matinal, sosuri şi ketchup Unco, pasta


de tomate Holland.




Principalele mărci promovate În România sunt Holland, Unirea,


Matinal, Holland Family, Holland 24, Unco şi Accento.




Compania a Înregistrat o creştere semnificativă a cotei de piaţă


pentru margarină industrială. De fapt, cele mai importante unităţi


de panificaţie din ţară, precum şi un număr mare de patiserii şi


laboratoare de cofetărie sunt aprovizionate de Royal Brinkers


Distribution. Potrivit studiilor de piaţă specializate, compania


deţine o cotă de piaţă de 30% pentru margarina de consum şi


aproximativ 25% pentru margarina industrială. Această evoluţie


pozitivă se datorează În principal calităţii produselor, În conformitate


cu standardele internaţionale, dar şi strategiilor de management
.


;

şi marketing abordate.
/

/

.•..--",









· · · · · ························· · ···· ··- · n~E

EDITOR

~'tJ SCOp

~ ~

~':J' IAŞI .~<



şos . ARCU 17, tel. +40232 215646

tel-fax +40232216996, www.eurotel,J;o



TIPAR •

Tel.: 0740-82 05 41 ~ven,men tul

r:mm f! " ;4. rm,.,," 6 nt®

I 1( .i.J~ j ,ttţ1ţt!1 ma

0744·835930