Documents
Resources
Learning Center
Upload
Plans & pricing Sign in
Sign Out

patricia_dumitru_practica_management_si_guv.docx - Academos

VIEWS: 34 PAGES: 23

									   Top 300 Capital- proiecte sociale și inițiative nonprofit




1. Adolf Baclea(60 ani)

   Adolf Baclea a fost comandant de nava la Navrom, este patronul firmei Cosena S.R.L. şi deţine
   mai multe nave petroliere şi mineraliere, mult mai puţine însă decât în 2001, când se bucura de
   un patrimoniu de 47 de vase. Strategia de afaceri a lui Adolf Baclea prevede dezvoltarea propriei
   flote, omul de afaceri anunţând, în perioada de boom economic, că are în plan să construiască, în
   Japonia, cel puţin zece nave noi până în 2013. BPS Construct Învest este o altă firmă aflată în
   portofoliul afaceristului, care deţine aici un pachet minoritar de acţiuni. În anul 2009, de
   exemplu, Cosena a înregistrat afaceri sub 300.000 euro, în scădere cu 25% faţă de 2007.

   Baclea s-a remarcat de mai multe ori din cauza nemulţumirilor pe care le-a avut în legătură cu
   birocraţia şi cu fiscalitatea din România, acesta fiind motivul pentru care a ales să îşi exporte
   „profitul” în alte state, mult mai prietenoase din punct de vedere economic. Acesta este şi
   motivul pentru care gurile rele spun că averea sa ar fi mult mai mare decât pot contabiliza cei
   care realizează topurile miliardarilor de la noi.Baclea are în portofoliul imobiliar mai multe
   proprietăţi în străinătate şi este, totodată, un împătimit colecţionar de obiecte de artă.

   Adolf Baclea este una dintre cele mai discrete prezenţe din businessul românesc. Baclea nu a
   dat niciodată interviuri şi singurele informaţii publicate despre el şi compania să sunt date
   publice care se regăsesc fie pe site ul companiei, fie pe siteul Ministerului Finanţelor sau pe alte
   pagini de Internet profesionale, cum ar fi marinarii.ro. Fără a fi deloc vizibil în paginile
   publicaţiilor mass-media din România, omul de afaceri constănţean Adolf Bâclea conduce totuşi
   un business de zeci de milioane de euro în shipping. O bună parte din navele pe care acesta le
   administrează au fost mutate în alte porturi, iar Bâclea are mai multe parteneriate cu companii
   importante de peste graniţă. Armatorul român a avut în trecut mai multe neînţelegeri cu statul şi
   a ales, în timp, să îşi mute afacerile în străinătate.
Cu toate acestea, el a continuat exploatarea navelor, iar pe parcursul întregii perioade, din 1991 şi
până în prezent, societatea Cosena a exploatat un parc de aproximativ 46 de nave diferite. În anul
precedent, compania pe care Bâclea o controlează în ţară a înregistrat afaceri sub 300.000 de
euro, în scădere faţă de 2008 şi 2007. Strategia de afaceri a lui Adolf Bâclea prevede, totodată, şi
dezvoltarea propriei flote, iar omul de afaceri a anunţat că are în plan să construiască, în Japonia,
cel puţin zece nave noi până în 2013. Bâclea are în portofoliul imobiliar mai multe proprietăţi în
străinătate.
2. Adrian Butucă

   Butucă este cel care finanţează din umbră portalul local de ştiri „Ora de Iaşi”.

   Faptul că Butucă dă bani din propriile sale buzunare la un site de ştiri, nu ar fi tocmai o mare
   problemă, fiind cunoscut faptul că, în urmă cu câţiva ani, afaceristul a cotizat miliarde grele într-
   o gazetă pe care a patronat-o şi nu numai.

   La doi ani de la tiparirea primului numar, saptamanalul IESEANUL este ziarul cu cea mai mare
   audienta pe editie din Iasi. Potrivit celui mai recent Studiu National de Audienta (SNA),
   IESEANUL are o medie de 56.100 de cititori pe editie si este singura publicatie locala din Iasi
   care a intrat in topul celor mai citite ziare din tara, top realizat de SNA.

   Aparitia primului saptamanal de anvergura, dupa 1989, pe piata presei din Iasi a avut loc la data
   de 19 martie 2002. IESEANUL a adus un aer proaspat, nonconformist, o grafica occidentala, o
   structura editoriala bine conturata. Conceptul publicatiei presupune ca fiecare cumparator sa
   primeasca un produs cat mai aproape de nevoile sale.

   Pe langa continutul editorial al saptamanalului, fiecare iesean primeste revista PROTV Magazin,
   publicatie care, conform Studiului National de Audienta, se afla pe primul loc in topul tuturor
   publicatiilor din Romania, cu un numar de peste un milion de cititori pe editie.

   La putin timp dupa aparitie, IESEANUL a devenit prima publicatie din Iasi care a solicitat si a
   obtinut un certificat de audit elaborat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, in conformitate cu
   standardele internationale.

   In parelel, datele din Studiul National de Audienta au conturat un portret robot al cititorului de
   IESEANUL. Datele arata ca 73,7 dintre cititori au varsta intre 24 si 50 de ani, 90% au studii
   medii si superioare, iar structura pe sexe este echilibrata: 56% sunt femei, 44% - barbati. Tuturor,
   IESEANUL le multumeste. La numarul 100, de o suta de ori.

   Saptamanalul IESEANUL face parte din reteaua nationala de publicatii locale de mare tiraj a
   Grupului    MediaPRO       (alaturi   de    saptamanalele     CLUJEANUL,       BIHOREANUL          si
   BANATEANUL, precum si cotidienele ZIARUL CLUJEANULUI si HUNEDOREANUL).
Societatea care editeaza IESEANUL, Publimedia International, mai detine in portofoliul sau
cotidianul ZIARUL FINANCIAR (cu revistele DESCOPERA si ProMOTOR), revistele PROTV
Magazin, Acasa Magazin.

Spre deosebire de multe sondaje de opinie care ii asalteaza pe romani, datele prezentate in SNA
sunt mai presus de orice suspiciuni, fiind culese de doua prestigioase institute independente de
cercetare, IMAS si GfK, la comanda Biroului Roman de Audit al Tirajelor (BRAT).

La randu-i, BRAT este singura institutie de notorietate nationala afiliata organismelor similare de
pe plan european, care garanteaza corectitudinea cifrelor de tiraj declarate de editori.

In 2003, mai mult de o suta de ieseni au primit premii participand la concursurile IESEANULUI.
In cei doi ani de aparitie, impreuna cu revista PROTV Magazin, IESEANUL a oferit cititorilor
sai fideli trei masini.

Omul de afaceri Adrian Butuca are planuri mari cu 1% din impozitele la stat. "Daca nu
exista un ONG pe langa Filarmonica, il vom infiinta, eu si alti colegi de ai mei de la
Polirom, pentru a ne redirectiona acolo partea de impozit", a aratat Butuca, adaugand: "Am
ramas stupefiat de cum arata aceasta institutie reprezentativa pentru Iasi, chiar voi face un apel
public si pentru alte donatii".

Problema este, deci, următoarea: consulul onorific al Turciei, adică Adrian, este încă membru cu
carnet în PDL Iaşi,, iar portalul cu pricina la care cotizează el lunar, este parte a unei reţele de
site-uri locale aparţinând unei firme din Timişoara pe numele ei SC Ora Medianet SRL, înfiinţată
în ianuarie 2011. Astfel,în spatele site-ului mamă de la Timişoara se află un              pesedist, în
persoana omului de afaceri Horea George Băcanu, consilier judeţean PSD şi unul din directorii
de campanie a partidului cu trei trandafiri roşii, în anul 2008, din zona Timiş.

Adrian Butuca este un afacerist cunoscut în Iaşi. Atunci când nu intră sau iese din politică,
Butucă se ocupă de diplomaţie, fiind consul onorific al Turciei. Tot atunci, când nu intră în
politică, sau când iese, el este vizitat de inspectorii Fiscului. Anul trecut, la sfârşitul lui
octombrie, Adrian Butuca şi-a dat demisia din structura de conducere a PDL Iaşi, denumită
CODA, rămânând, însă, membru al acestui partid politic. Omul de afaceri Adrian Butucă şi-a
anunţat demisia din cadrul CODA a PDL, rămânând însă membru al acestui partid politic. El
spune că decizia sa reprezintă un gest de delimitare faţă de deciziile luate în ultima perioadă la
vârful filialei, fără consultarea întregii structuri de conducere locale a PDL.

„Demisia mea este, pur şi simplu, un gest de delimitare faţă de deciziile luate în ultima perioadă,
fără consultarea întregii structuri de conducere la nivel local. Am intrat în structura de conducere
a PDL Iaşi într-un moment greu şi pentru partid, dar mai ales pentru ţară. Am intrat într-un
moment în care asupra mea nu pot plana acuzaţii ca «arivist» sau «vânător de ciolan»”, susţine
Butucă în cererea de demisie depusă la sediul PDL. „Din acest motiv, am activat politic fără a
«cerşi» sau «cumpăra» capital de imagine sau intrând în casele ieşenilor pe ecranul televizorului.
Ultimele decizii ale CODA, incoerenţa la nivelul conducerii PDL Iaşi, absenţa unei strategii pe
termen mediu şi lung, la nivel local, pentru îmbunătăţirea vieţii comunităţii în care lucrez şi
trăiesc sunt tot atâtea motive ale retragerii mele. Pentru că nu se face NIMIC”, mai spune Adrian
Butucă.1

Lăsat pe tuşă, Butucă s-a reorientat, se pare, tot spre PSD. Pe plaiuri moldave, Butucă este văzut
ca un personaj oarecum mai pitoresc care a reuşit în viaţă (re)orientându-se mereu. Fost şef al
tineretului comunist înainte de 1989, Adi, pe atunci încă student, s-a căsătorit cu fiica directoarei
adjuncte de la Sucursala ieşeană a Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC). Ulterior, Butucă
s-a apucat de afaceri şi s-a îndreptat în direcţia potrivită. Mai precis, a reuşit să dea lovitura
înfiinţând firma Polirom, primul mare brand al economiei private a Iaşului, dezvoltat ulterior în
editură şi tipografie. A urmat apoi achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la fabrica de
mobilă, Moldomobila Iaşi, societate moarta in acest moment.

Ca si concluzie, Adrian Butucă a ajutat financiar filiala ieşeană în tot acest timp, contribuind
consistent inclusiv în campania de ajutorare a sinistraţilor.




1
    Adrian Butuca
3.Adrian Porumboiu

Fost fotbalist si arbitru international FIFA, Adrian Porumboiu a inceput sa se dedice din 1999
afacerilor, fiind acum unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din tara si finantatorul
echipei de fotbal FC Vaslui.

Pana in 1976, Adrian Porumboiu a jucat fotbal, mai intai in echipa de juniori si tineret a FC
Arges Pitesti si apoi in echipa mare a Viitorului Vaslui. Apoi a fost arbitru, mai intai in diviziile
C, B si A, iar in 1986 devine arbitru international FIFA. Ca arbitru international a condus la
centru doua partide de fotbal la meciuri din turnee finale ale Campionatului european de juniori.
In 1998 a preluat conducerea Comisiei de disciplina si judecata a arbitrilor din Federatia Romana
de Fotbal.Din 1999 se dedica afacerilor si ulterior devine finantator al echipei de fotbal din
Vaslui. Grupul de firme pe care il conduce acum exploateaza 43.000 de hectare de teren agricol
in judetele Vaslui, Iasi, Galati si Neamt. Grupul dezvoltat de Porumboiu este format din firmele
Racova Vaslui (cu activitati in turism), Comcereal Vaslui, R-Agro, Asociatia Agricola Munteni,
Agrocomplex Barlad (cu activitati in cultura cerealelor), Mopan Suceava (morarit si panificatie),
Ulerom Vaslui (fabricarea uleiurilor vegetale), Ilvas Vaslui (prelucrarea laptelui), Comprest
Vaslui (constructii) si Comguard Vaslui (servicii de paza si protectie).

Conform ultimelor date disponibile, din toate aceste afaceri, numai businessul agricol genereaza
rezultate financiare de peste 40 de milioane de euro in fiecare an. La sfarsitul anului trecut, omul
de afaceri declara ca are in desfasurare doua proiecte de investitii in domeniul energiei
electrice si termice si al ingrasamintelor. Valoarea proiectelor este, conform declaratiilor sale, de
peste 30 de milioane de euro.

Începând cu anul 1999 se dedică afacerilor fapt care i-a permis să devină finanțatorul echipei de
fotbal din Vaslui. Deține grupul de companii cu activități în agricultură și alimentație Racova
Com Agro Pan Vaslui. În anul 2008, avea în exploatare aproximativ 45.000 hectare, suprafața
fiind cultivată prin intermediul a trei firme- Comcereal Vaslui, Agrocomplex Bârlad și R-Agro
Falciu. În anul 2011 averea lui Porumboiu era estimată la 115 milioane euro.
   4. Andrian Roncea

Adrian Roncea are o participaţie de 40% prin intermediul unor offshore-uri înregistrate în
Insulele Virgine, la distribuitorul de produse farmaceutice Relad, procent deţinut, de altfel, şi de
Laurenţiu Stratulat. Restul acţiunilor aparţin lui Marius Manu Tiberiu Zigu, de altfel şi singurul
care apare oficial în actele companiei.

Activitatea Relad presupune activităţi de import şi distribuţie de medicamente realizate prin
intermediul Relad International şi Relad Pharma. În 2009, Relad International a avut o cifră de
afaceri de 206,7 milioane de euro, faţă de 200 milioane de euro în 2008, în timp ce Relad
International Pharma a raportat o scădere de la 202 milioane de euro în 2008 la 168 milioane de
euro. Relad este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de produse farmaceutice şi
parafarmaceutice din România, cu o ofertă de la 150 de producători de renume de pe piaţa
internaţională.

Printre furnizorii externi ai Relad se numără lideri mondiali în producţie, cercetare şi inovare
cum ar fi Hoffmann La Roche, Glaxo SmithKline, Pfizer, Sanofi-Aventis, Schering Plough Eli
Lilly, Novartis, Merck Sharp&Dohme, Johnson&Johnson, Boehringer Ingelheim, Abbott
Laboratories, Zentiva etc.

Compania aprovizionează circa 3.500 de farmacii şi peste 450 de spitale, potrivit datelor de pe
site-ul Relad. Acţionarul majoritar al Relad Pharma este Relad International (99,7% din titluri),
în timp ce acţionarii Relad sunt West Management International (40%), Expert Finance
International (40%) şi Zigu Manu Tiberius (20%), conform datelor comunicate oficial. Stratulat
mai are alături de cei doi acţiuni şi la reţeaua de farmacii City Farma, deţinută de Hermes
Pharma. Lanţul include peste 100 de farmacii în toate judeţele ţării.

       Adrian Roncea este unul dintre patronii puternicei firme de medicamente Relad.
Activitatea Relad presupune activităţi de import şi distribuţie de medicamente realizate prin
intermediul Relad Internaţional şi Relad Pharma. Grupul Relad a luat fiinţă în anul 1994,
înregistrând o creştere rapidă de-a lungul anilor. Portofoliul Relad acoperă toate grupele
terapeutice, cuprinzând circa 2500 de produse farmaceutice de la aproximativ 133 furnizori
externi şi 18 furnizori interni. Relad, fiind nu numai unul dintre jucătorii cu ponderea cea mai
mare, ci şi un inovator şi un creator de modele de succes din piaţa naţională, distribuie produse
farmaceutice, de diagnostic şi parafarmaceutice pe cele două principale segmente ale pieţei,
farmacii şi spitale, aprovizionând circa 3.500 de farmacii şi peste 450 de spitale (potrivit datelor
de pe site-ul Relad).
        În anul 1995 firma implementează sistemul de livrări “door-to-door’’, o premieră pe
piaţa farmaceutică românească şi în 1996 înfiinţează în Bucureşti primul antrepozit de produse
farmaceutice din România. Potrivit siteului firmei, în anul 2004 Relad a fost prima firma în
implementrea de soluţii IT de optimizare a rutării şi monitorizării flotei de distribuţie; în 2005 a
avut loc relocarea antrepozitului într-un spaţiu modern cu o suprafaţă de peste 1000 mp, care
respecta toate standardele GDP, urmând ca în anul 2007 să fie cea mai amplă relocare de
depozite din istoria Relad: depozitul Relad Internaţional SRL s-a mutat într-un spaţiu de peste 3
000mp.
       Pentru prima dată, compania a intrat în atenţia opiniei publice în anul 2002, în timpul
licitaţiei pentru medicamentele destinate bolnavilor de SIDA. Tot în 2002, firma Relad a intrat în
atenţia presei pentru că a pus mâna pe jumătate din contractul de furnizare a reactivilor necesari
transfuziilor de sânge din România. Din 2002 şi până în prezent, Relad a semnat aproape 400 de
contracte cu instituţii publice.
La finele anului au apărut informaţii legate de problemele financiare ale grupului Relad, marea
lor majoritate legate de plată cu întârziere a ratelor către creditori. Între timp firma Relad
Internaţional Pharma a intrat în insolventa şi este la un pas de faliment.
       Nu există date cu privire la acţiuni sociale, de ajutorare a comunităţii, desfăşurate de
Adrian Roncea şi nici informaţii privind autoreflexivitatea individuală.
       Adrian Roncea s-a dovedit a fi un om de afaceri de success, dar care, asemeni asociaţilor
săi, Laurenţiu Stratulat şi Tiberiu Zigu, şi un mare cheltuitor, ceea ce probabil a dus la
problemele financiare ale grupului Relad, a cărui acţionar este şi el parte. Este cunoscut ca o
persoană foarte activa în peisajul monden, cheltuind foarte mulţi bani pe petreceri
exclusiviste, vacante în cele mai exotice şi rafinate locuri ale planetei. Este deasemeni şi un mare
pasionat de maşinile cu mulţi cai putere şi foarte scumpe. De departe în topul preferinţelor
afaceristului se număra firma Ferrari, cunoscută pentru modelele sale exclusiviste, al căror preţ
sare uşor de câteva sute de mii de euro.
5. Adriean Videanu

   A absolvit școala generală din Videle, liceul de matematică-fizică din Măgurele și, în 1987,
   Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii București, secția Autovehicule Rutiere (AR).
   În liceu și, apoi, în facultate, a jucat volei (divizia B) și apoi fotbal de performanță pentru
   Petrolul Videle (divizia C), alături de unul din frați, Marian Videanu.

   Începând din același an, Videanu a fost repartizat la SUT Ploiești, secția Videle, unde
   evenimentele din decembrie 1989 l-au surprins în funcția de șef de secție. Adriean Videanu a fost
   înscris pe listele FSN din Teleorman.

   Cel care l-a recomandat pentru Parlament a fost Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al CFSN la
   începutul anului 1990.

   La alegerile din 20 mai 1990 a fost ales deputat de Teleorman din partea FSN.La alegerile
   legislative din 1992 a fost reales din partea aceleiași formațiuni, în aceeași circumscripție
   electorală, funcție pe care și-a menținut-o până la data de 19 mai 2003, când a demisionat și a
   fost înlocuit de către deputatul Alexandru Mocanu.

   În perioada 1993-1996 a fost președintele organizației de tineret a PD, apoi secretar al Biroului
   Executiv al acestui partid și, în 2001, a fost ales vicepreședinte al partidului condus de Traian
   Băsescu, fiind responsabil cu probleme de imagine, relații cu mass-media și purtător de cuvânt al
   PD.

   După alegerile generale din 2004, la sfârșitul lunii decembrie, Adriean Videanu a fost numit
   ministru de stat și vicepremier în guvernul Tăriceanu. A demisionat la data de 3 februarie 2005 și
   a fost înlocuit de către deputatul Alexandru Mocanu. După demisie, Adriean Videanu a candidat
   la funcția de primar general al Capitalei și a fost ales cu 53,01% din voturile unui sfert din
   bucureșteni.

   În anul 2008 Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar cu privire la afacerea cu borduri
   a familiei Videanu și a cerut mai multor instituții date despre „bordurizarea” Capitalei și firma
    edilului. Conform unor calcule aproximative, firma Titan Mar a familiei Videanu a obținut 4
    milioane de euro din importul de borduri de granit din China.

    Funcții politice

   1990-2001 - Membru al Biroului Executiv al Partidului Democrat
   1993-1996 - Președinte al organizației de tineret a Partidului Democrat
   2001-2004 - Vicepreședinte al Birolui Executiv al Partidului Democrat
   2004-2005 - Ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic (Guvernul
    Tăriceanu)
   2005-2008 - Primar general al municipiului București
   2008-2010 - Ministrul Economiei

    Este căsătorit cu Miorița Videanu și are doi copii, Diana-Alexandra și Andrei-Valentin. Fratele
    său Fănel a fost atras în afacerile cu marmură ale lui Adriean, el ajungând să facă parte din
    Consiliul de administrație al Titan Mar SA, condus de viitorul vicepremier din guvernul
    Tăriceanu, Gheorghe Pogea.

    Afacerile cu marmură aveau să-i aducă lui Videanu funcția de vicepreședinte al Organizației
    Internaționale a Mărmurarilor.

    Miorița, soția lui Adriean Videanu, născută pe 12 august 1963 în comuna Grosu-Teleorman, a
    absolvit Academia de Studii Economice. Cei doi s-au căsătorit în 1987, după absolvirea
    facultății.

    Adriean Videanu deține companiile Hidroserv Porțile de Fier, care are 555 de angajați, Hidroserv
    Sebeș cu 189 de angajați, Carbonifera (producător de cărbune), 33 angajați, Hidroserv Curtea de
    Argeș - 280, Hidroserv Slatina, Teletrans - 246, Hidroserv Hațeg, Opcom S.A. - 80, Sălajul S.A.
    - 4. De asemenea mai deține companiile Marmosim, Ada Promotion Development, Marmo
    Transim (fostă Microsim), Equity Invest, DI – Anne Design, precum și acțiuni la Auto Marcu’S,
    dealer auto Dacia-Renault.
6. Alexander Hergan


   Unul din cei mai mari investitori in imobiliare.

   Alexander Hergan, unul dintre cei mai puternici investitori imobiliari de pe piata romaneasca, a
   participat ieri la prima sa conferinta de presa din cei zece ani de activitate pe piata din Romania
   pentru a anunta inceperea unui nou proiect imobiliar, de 80 de milioane de euro. Hergan, un
   inginer de 63 de ani, varsta la care unii s-ar putea gandi la pensionare, spune ca are in minte cate
   un proiect imobiliar pentru fiecare din cele 100 de terenuri pe care le detine in Romania.
   Investitorul aduce alti bani in imobiliare, deoarece oportunitatile se gasesc intr-o piata “de care
   nu se atinge nimeni”.

   Omul de afaceri Alexander Hergan, care a fondat in urma cu mai bine de 10 ani afacerea Avrig
   35, prin intermediul careia a construit birouri pentru Petrom sau Vodafone si spatii comerciale
   pentru hipermarketurile Auchan, apreciaza ca piata imobiliara se afla la inceputul unui nou val
   de dezvoltare, dupa ce in 2009 lipsa creditarii l-a fortat sa amane investitii de circa 300 de
   milioane de euro in patru proiecte.

   “Interesul investitorilor imobiliari pentru Romania a revenit incepand cu luna noiembrie a anului
   trecut.

   Fonduri serioase sunt active pe piata, dupa ce in urma cu un an disparusera aproape complet”, a
   sunat una dintre declaratiile optimiste ale omului de afaceri roman, rostita in engleza, in cadrul
   unei conferinte la care au fost anuntati principalii chiriasi ai urmatorului proiect dezvoltat de
   Avrig 35, Pallady Shopping Center, si anume companiile Auchan si Decathlon.

   Alaturi de compania olandeza Cascade Group, Hergan va investi 80 de milioane de euro in acest
   proiect care ar trebui finalizat in 2012, unul dintre putinele centre comerciale anuntate in ultimele
   18 luni.

   “Ne uitam «peste deal», nu la ziua de astazi. Iar viitorul arata bine”, spune Hergan, care
   considera ca este un bun moment sa incepi proiecte imobiliare, deoarece accesul la forta de
   munca este mai facil, pretul materialelor de constructie a scazut cu 30-40%, iar acest lucru
permite o reducere a chiriilor pentru retailerii care continua sa se extinda in aceasta perioada. “In
plus, in ultimele sase luni am fost abordati de chiriasi care nu ne cautau acum un an si jumatate.
In afara galeriei comerciale, toate celelalte spatii ale proiectului sunt inchiriate”, a declarat si
Alex van Breemen, directorul Cascade.

Hergan a fost unul dintre investitorii care au avut cel mai mult de castigat de pe urma boom-ului
imobiliar, reusind sa vanda pana la caderea pietelor cladirea Charles de Gaulle Plaza, doua
imobile de birouri din zona Obor, un portofoliu de 18 proprietati din tara, precum si centrul
comercial Iris Shopping Center din Titan. Toate aceste exit-uri au fost facute in perioada 2006-
2008 si au adus companiei aproape 300 de milioane de euro.

A anticipat Hergan criza? “Nu sunt atat de destept. Nu am anticipat nimic. Asa a fost piata. Cand
nimeni nu se atinge de ea, atunci sunt oportunitatile. Am ajuns cu proiectele finalizate la varful
pietei, investitorii au platit un pret corect si ne-au golit de bunuri. Acum anticipez ca incepe un
alt ciclu. Acest pas este facut intentionat. Cred ca in urmatoarea perioada vor fi multi bani care
isi vor cauta locas”, apreciaza Hergan.

Omul de afaceri, care a fost plecat pentru o buna perioada in Statele Unite, spune ca mai are
peste ocean sase afaceri, in domenii precum banci, kituri medicale si software, precum si
investitii pe bursa de la Bucuresti in cateva companii “cheie”, o statie TV si o fabrica de sticla,
din a carei productie a fost realizata fatada cladirii Charles de Gaulle Plaza, una din cladirile de
referinta din centrul modern al Capitalei.

Pe langa toate acestea, grupul Avrig 35, in care Hergan este actionarul principal, controleaza
circa 80 de firme (special purpose vehicles – spv) in portofoliul carora sunt circa 100 de terenuri
in toata tara.

“Nu am vandut niciodata teren, cu o singura exceptie: am vandut un teren catre McDonald’s in
Titan, cand au inceput sa se extinda pe terenuri detinute in proprietate si nu am vrut sa ne punem
rau cu ei”, spune Hergan, care afirma ca sunt in curs doua noi achizitii inclusiv in aceasta
perioada.
“Pentru fiecare teren cumparat exista un proiect in capul meu. Chiar acum sunt in proces de a
face doua noi tranzactii, una in Bucuresti si una in tara.”

Omul de afaceri spune ca s-a ghidat in imobiliare dupa aceleasi principii ca si in restul
businessurilor pe care le-a administrat. “Trebuie sa asculti ce vrea clientul, nu ce vrei tu. Trebuie
totodata sa ai personal bun. Prima facultate facuta a fost de inginerie, astfel ca mi-a fost usor sa
inteleg constructiile. Trebuie sa asculti piata. Nu sa o ghicesti. Nu am construit proiecte
speculativ. Am facut ce ne-au cerut clientii.”

Doua dintre proiectele Avrig 35 care nu au fost fructificate la maxim sunt un ansamblu
rezidential din zona centrala a Capitalei precum si turnul de birouri Tower Center din zona Pietei
Victoriei. Proiectul de locuinte nu a fost vandut in totalitate, in timp ce turnul de birouri este gol
de mai bine de doi ani din cauza unui litigiu, desi cladirea a fost finalizata.

“Ma doare inima ca sta cladirea asta (Tower Center) goala. Am avut o lista lunga cu potentiali
chiriasi si multe oferte de cumparare. Chiriasii se puteau muta de cel putin doi ani, dar inca nu a
fost finalizat acel litigiu.”

Omul de afaceri spune ca in prezent este rezident in Romania, astfel ca mai mult de 180 de zile
pe an le petrece aici, concentrandu-se asupra businessului imobiliar.

Avrig 35 detine terenuri cu destinatie pentru toate segmentele pietei imobiliare, dar Hergan
apreciaza ca preturile din domeniul rezidential nu au atins inca minimul.

“Exista o lipsa de incredere in domeniul rezidential, care consider ca nu a atins inca pragul de
jos. Piata este saturata in momentul de fata si consider ca va dura ceva timp pentru a absorbi
toate proiectele existente. Cu toate acestea, consider ca va exista o piata pe rezidential, iar lumea
va iesi din blocurile acestea vechi pentru a se muta la casa, asa cum viseaza multi”, spune
Hergan.

Avrig 35 intentiona sa inceapa un proiect important de locuinte in zona Baneasa, denumit Home,
dar lucrarile nu au mai fost demarate din cauza scaderii vanzarilor, desi compania avea finantare
pentru constructie.
Inclusiv proiectul de pe bulevardul Theodor Pallady, unde compania va incepe anul acesta
lucrarile la un centru comercial, prevede o componenta rezidentiala, care ar putea fi dezvoltata
intr-o faza ulterioara.

Pana atunci, compania a finalizat lucrarile de demolare a cladirilor de pe terenul cumparat de la
Sicomed in urma cu mai bine de patru ani si a obtinut un Plan Urbanistic Zonal pentru inceperea
constructiei la unul dintre cele mai mari centre comerciale din Bucuresti.

“Bancile au dificultati sa functioneze in aceasta perioada, astfel ca vom finanta constructia din
banii nostri si din fonduri din afara tarii. Negociem in prezent cu trei fonduri externe, deoarece
canalele normale au dificultati in a finanta”, spune Hergan.

Partenerul Avrig 35 din acest proiect este compania Cascade Group, care a mai dezvoltat in
Bucuresti o cladire pe strada Buzesti, aflata acum in portofoliul omului de afaceri Dinu Patriciu,
si are intr-un stadiu avansat de constructie o alta cladire de birouri pe strada Barbu Vacarescu –
proiectul Euro Tower.

Proiectul de pe bulevardul Theodor Pallady va fi dezvoltat pe 12 din cele 30 ha de teren pe care
compania le detine, urmand ca aici sa fie realizate in viitor doua noi faze de dezvoltare.

“Nu incepem acest proiect ca vrem noi. Il incepem ca piata ne spune – retaileri ca Auchan si
Decathlon – care continua sa se extinda. Hipermarketurile nu au fost foarte afectate de criza,
deoarece oamenii au nevoie sa manance indiferent de conditiile economice. Real estate-ul a fost
in schimb cea mai lovita industrie”, a mai spus Hergan, care apreciaza ca 2009 a fost cel mai
“neproductiv” an din cariera sa.

Auchan va construi in proiectul de pe Pallady cel mai mare hipermarket din tara, cu o suprafata
de vanzare de peste 20.000 de metri patrati, la o distanta de doar unul-doi kilometri de primul
hipermarket al companiei de pe piata locala – intr-un proiect dezvoltat tot de Avrig 35.

“Credem ca zona de est a orasului este cel mai putin atinsa de extinderea retailului, cu un
bulevard larg, linie de tramvai, dar si metrou. Acest proiect tine cont si de dezvoltarea urbana a
orasului, nefiind situat in zona centrala, astfel ca nu va afecta prea mult traficul”, apreciaza Alex
van Breemen de la Cascade.

Proiectul are programata finalizarea in anul 2012, iar accesul va fi realizat inclusiv prin statia de
metrou Policolor (Nicolae Teclu), dezvoltatorii de centre comerciale orientandu-se in ultima
perioada catre terenuri accesibile de la metrou, pe fondul aglomerarii traficului rutier.

Hergan ar putea spune si aici ca dorinta “clientului” este cea care conteaza. Iar daca aceasta este
respectata, exit-ul poate veni la momentul potrivit, pentru pretul corect.

Ce a vandut Alexander Hergan In ultimii patru ani:

Iunie 2006

Charles de Gaulle Plaza, unul dintre cele mai mari imobile de birouri de pe piata locala, a fost
achizitionat de fondul de investitii german Accesion Fund pentru aproximativ 80 de milioane de
euro la mijlocul anului 2006. Vanzarea imobilului de birouri cu o suprafata inchiriabila de
aproximativ 24.000 de metri patrati a reprezentat pentru o buna perioada de timp cea mai mare
tranzactie de pe piata imobiliara locala.

Noiembrie 2006

La sfarsitul lui 2006, dupa ce semnase o tranzactie record la acea data pentru piata de birouri
(vanzarea Charles de Gaulle Plaza), Alexander Hergan a semnat un nou deal cu grupul britanic
City Capital. Hergan spunea la acea data ca a primit in jur de 10 oferte pentru cele doua cladiri
de birouri din zona Obor din Capitala. Avrig 35 construise doua cladiri lipite de 5 si 7 etaje, cu o
suprafata de 12.800 mp, pe strada Avrig.

Februarie 2008

Grupul imobiliar a vandut pentru circa 46,3 mil. euro un portofoliu de 18 proprietati catre fondul
de investitii New Europe Property Investments (NEPI), listat la Londra. Cladirile au o suprafata
de 46.000 mp, randamentul investitiei fiind estimat la 7,8%, in euro pe an. Cladirile de birouri
sunt situate in orase precum Constanta, Brasov, Targu-Mures si Craiova, inchiriate in special
catre grupul austriac Raiffeisen.

Iunie 2008

Alexander Hergan si compania Aerium Finance au reusit sa faca cea mai mare tranzactie cu un
centru comercial din Bucuresti in vara anului 2008, dupa ce au vandut pentru 147 mil. euro Iris
Shopping Center din Titan. La momentul achizitiei, Iris Shopping Center nu era finalizat
integral. In prezent, centrul comercial se intinde pe un teren de 10 ha din estul Capitalei.

Alexander Hergan este unul din fericiţii câştigători ai premiului din oficiu, “investeşte în
imobiliare”, acordat de statul roman în ultimii 20 de ani, tuturor jucătorilor de acest tip de pe
acest segment de piaţă. În ciuda faptului că experienţa sa în afaceri ar fi putut aduce un plus de
valoare în dezvoltarea economică a României, Alexander Hergan a preferat câştigul facil şi
“speculativ” din imobiliare, chiar dacă neagă faptul că aceasta a fost intenţia sa. În ultimii 10 ani,
majoritatea profiturilor din imobiliare, fie că e vorba de achiziţionarea unui teren la un preţ
scăzut şi vânzarea lui mai târziu la un preţ de câteva ori mai mare, fie că e vorba de
achiziţionarea unui teren şi vânzarea acestuia cu un imobil construit, la un preţ de sute sau mii de
ori mai mare, tot o afacere speculativă se numeşte. Dacă adăugăm la acest lucru şi faptul că
majoritatea clădirilor de birouri, de tip “zgîrie-nori”din Capitală, construite de Hergan au fost
ridicate de cele mai multe ori în detrimentul arhitecturii şi a planurilor urbanistice ale
Bucureştiului cu complicitatea autorităţilor, imaginea omului de afaceri profesionist în care
pozează acesta se nuanţează tot mai pregnant în note de gri.

Neimplicat în acţiuni sociale, în viaţa activă a societăţii, Hergan este doar un om bogat …
7. Ioan Popa

   Ioan Popa este unul dintre antreprenorii care si-au dezvoltat afacerile mizand pe formatia
   profesionala. A absolvit Facultatea de Zootehnie si Medicina Veterinara (1984) din Cluj-Napoca
   si s-a angajat la Intreprinderea Avicola de Stat din Sfantu Gheorghe ca inginer zootehnist,
   ajungand in numai un an sef de ferma. In 1998 a fost numit director tehnic si director general la
   Intreprinderea Avicola de Stat din Alba Iulia, iar in 1999 si-a luat doctoratul in zootehnie la
   Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din Cluj-Napoca.

   Anul 2010 a fost unul al consolidării pentru Transavia, după aprecierile patronului Ioan Popa,
   care se apropie de pragul psihilogic de 100 milioane de euro. Chiar dacă preţurile produselor s-au
   redus, revenind la nivelul celor din 2007, pe fondul veniturilor în scădere ale populaţiei şi în
   contextul unei pieţe tot mai dificile, Popa este optimist. Este dispus să muncească mai mult
   pentru câştiguri mai mici, nu are ce face de altfel. Până şi sprijinul de la stat acordat crescătorilor
   de pasăre a încetat, aşa că trebuie să se descurce de unul singur. Popa mizează, totuşi, pe o
   creştere a cifrei de afaceri de peste 10%, care să îi permită depăşirea pragului de 100 milioane de
   euro, după cele 95,7 milioane de euro în 2009.

   În anul 2009, avantajul companiei a constat în faptul că nu a lucrat pe stocuri, toată marfa a fost
   livrată. Transavia este prezentă atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Grupul Transavia este
   cel mai mare producător de carne de pui din România, poziţie pe care a dobândit-o în urma
   preluării Avicola Braşov în 2007.

   Transavia a fost înfiinţată în 1991, iar acţionarul majoritar şi directorul general al Transavia Grup
   este Ioan Popa. Grupul are o fabrică de procesare a cărnii inaugurată în mai 2008, în urma unei
   investiţii de 17 milioane de euro.




   Evolutia economiei, cu suisurile si coborasurile sale, i-a oferit la fel de multe oportunitati pe cate
   piedici i-a scos in cale: “Nu am avut momente dificile, ci provocari; si le-am depasit”. A invatat
   din mers cum se fac afacerile in economia de piata si spune ca nu are mentori, ci valori pe care le
   impune in structura companiei: disciplina, responsabilitatea, deschiderea la nou, competitivitatea
si perseverenta. In privinta viitorului, pentru dezvoltatorul Transavia lucrurile sunt simple: peste
cinci sau zece ani, “voi fi tot aici, la munca, in compania pe care o conduc”.

“Ziua nu se consuma cu discutii la telefon si intalniri gestionate din spatele biroului. Am
programata agenda dupa regulile unui ceas elvetian cu intalniri scurte, deplasari in teren pentru
evaluarea proiectelor in curs si urmarirea investitiilor, precum si deplasari in tara si strainatate.
Destul de rar si doar atunci cand este necesar particip la reuniuni de afaceri, mese rotunde,
seminarii si conferinte”, spune omul de afaceri, adaugand ca in ceea ce priveste timpul liber
prefera sa joace golf sau sa mearga la schi in Austria.

Ioan Popa spune ca nu a avut niciodata parteneri sau consilieri in afaceri si ca si-a folosit
experienta si intuitia pentru a dezvolta businessul Transavia.

“Ma bazez pe intreg colectivul care lucreaza in aceasta companie, dar toate deciziile le iau
direct”, spune cel care detine 99,999% din producatorul de carne de pasare din Alba Iulia. Restul
de 0,001% din actionariat este distribuit in interiorul membrilor familiei sale pentru a indeplini
conditiile legale ale existentei societatii pe actiuni. Astfel, alaturi de Ioan Popa lucreaza in cadrul
Transavia si cele doua surori si trei frati ai sai.

Ce spune despre:

Primul activ: La cateva luni dupa ce am hotarat sa parasesc unitatea de stat de pe postul de
director al unitatii si sa ma implic in construirea unei afaceri private, am participat la o licitatie si
am achizitionat o ferma de tip CAP (Cooperativa Agricola de Productie) la periferia orasului
Alba Iulia.

Suma cu care a pornit la drum: Am apelat la un imprumut bancar de aproape un milion de lei,
ceea ce, la inceputul anilor ’90 era enorm, avand in vedere ca atunci salariul de director general
era de 8.560 lei.

Consilierii sai: Nu am avut consilieri si nici acum nu ma consiliaza nimeni.

Mi-am folosit experienta si flerul propriu, abilitatile antreprenoriale, precum si experienta si
capacitatea de munca a colectivului pe care singur l-am creat.
Profit: De cand lucrez, toate unitatile pe care le-am condus au realizat profit. Nu concep si nu am
conceput niciodata sa misc un deget in mod gratuit.

Primul milion de euro: Nu am avut ca tinta fixata precisa milionul de euro, am fost mai mult
preocupat sa ma dezvolt intr-un ritm cat mai accelerat, sa ii depasesc pe cei din jurul meu pentru
ca nu ma impac cu ideea de outsider.

Nu este implicat in activitati sociale sau culturale, acte filantropice…
8. Alin Iosep

   Cofondator, alături de Dragoş Pop, al distribuitorului de produse farmaceutice ADM Farm, Alin
   Iosep a decis, în ultimii ani, să se concentreze mai mult pe business şi mai puţin pe apariţiile în
   presă. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar compania pe care o conduce a reuşit să se impună.
   Cifra de afaceri a crescut continuu, de la an la an, fapt care a dus la plasarea ADM Farm între
   primii şase distribuitori din România, targetul companiei fiind intrarea în top cinci distribuitori
   de produse farmaceutice. Înfiinţată în 1998, cu capital integral românesc şi considerată o
   companie serioasă, ADM Farm a încheiat în 2010 şi un parteneriat logistic cu Labormed Pharma.
   Acesta a intrat în vigoare la 1 martie şi va asigura serviciile de depozitare şi livrare a produselor
   Labormed şi Ozone în Bucureşti şi în zonele limitrofe.

   Printre diviziile ADM Farm se numără Para Distribution Group (PDG), Medix şi farmaciile
   Sante. În prezent, ADM Farm operează la nivel naţional prin opt centre logistice, situate în
   principalele oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi,
   Suceava şi Timişoara.

    Distribuitorul de medicamente ADM Farm, controlat de oamenii de afaceri Dragos Pop si Alin
   Iosep, vizeaza in acest an atingerea unei cifre de afaceri de 150 mil. euro, cu 50% mai mult
   comparativ cu perioada similara a anului trecut. "In ciuda dificultatilor legate de scaderea
   marjelor de distributie si fluctuatiile cursului valutar suntem optimisti ca ne vom atinge
   obiectivele propuse in 2008", au declarat reprezentantii companiei. Distribuitorul se situeaza pe
   locul sase in topul jucatorilor pe segmentul de retail farmaceutic, conform datelor furnizate, si a
   fost infiintat in urma cu 10 ani. ADM Farm a terminat anul 2007 cu o cota de piata de
   aproximativ 5%, potrivit propriilor informatii.

   Nu am putut gasi mai multe informatii despre acesta, inclusiv legate de activitatile sale
   filantropice, existente sau nu…
9. Andrei Lisinschi

    La doar 26 de ani, gălăţeanul Andrei Lişinschi jr. este cel mai tânăr milionar din TOP 300
   Capital cu o avere de 40 de milioane de euro, bani proveniţi, printre altele, din producţia de ţevi,
   tablă şi metalurgie. A devenit milionar brusc, după ce a împlinit 23 de anicând tatăl său, Andrei
   Lişinschi, i-a dăruit 75% din acţiunile Grupului Profiland-Intfor şi l-a făcut astfel partener în
   toate afacerile dezvoltate de familia sa în domenii precum producţia de ţevi, combustibil biodisel
   şi imobiliare. Nu a fost primul cadou de acest gen, la împlinirea vârstei majoratului Andrei
   Lişinschi jr. a primit cadou un Porshe Cayenne, care l-a populsat în topul “copiilor de bani gata”.
   De fapt ascensiunea sa este indisolubil legată de cea a tatălui său Andrei Lişinschi, fost candidat
   la primăria municipiului Galaţi sub egida PDL. Acesta are un trecut extrem de controversat fiind
   deconspirat de CNSAS că a fi semnat un angajament cu Securitatea ca informator, preluând
   numele conspirativ “George”. Potrivit unui raport al Securitatii citat de CNSAS, Andrei
   Lişinschi ar fi fost recrutat deoarece în rândul elevilor din cadrul Filialei de formare şi
   perfecţionare a lucrărilor de la navigaţia fluvială Galaţi, pentru calificarea în funcţii de ofiţeri
   electricieni “nu era nicio sursă de informare”.

   Pe lângă acestea la data de 21 mai 1982 Judecătoria Galaţi, prin sentinţa 1356 l-a condamnat:
   Lişinschi Andrei născut la 19 martie 1959, în comuna Frumuşiţa, judeţul Galaţi, fiul lui Gigă şi
   Anica, domiciliat în Galaţi, cetăţenie română, studii 8 clase plus 4 profesionale, operator
   expediţii INVF Navrom Galaţi, stadiul militar satisfăcut cu gradul de soldat, la o pedeapsă de 1
   an şi 8 luni” pentru infracţiunea de speculă, iar în 1983 la data de 26 ianuarie prin sentinta
   numarul 239 /26 Ianuarie 1983, dosar 332 din 1983, în baza articolului 208, alineatul 1, Cod
   Penal este condamnat la un an de închisoare pentru infracţiunea de furt în dauna folosului privat.
   Aceste date au fost făcute publice în timpul campaniei electorale pentru primăria Galaţi din
   2008. Ca acţiuni caritabile, familia Lişinschi susţine că s-a implicat în ajutorarea bisericilor
   ortodoxe dar şi a bătrânilor nevoiaşi.



   Andrei Lişinschi se declară un familist convins şi aşteaptă weekend-ul pentru o întrunire de
   familie. “Sâmbăta şi duminica ne reunim, obligatoriu, la prânz. Atunci discutăm, conform
   tradiţiei existente în familia mea, tot ce nu reuşim în cursul săptămânii. Sunt mândru de fiul meu
că nu fumeaza, nu consumă alcool şi se hrăneşte cât se poate de ecologic. Sunt gata să pariez
sume importante în euro cu oricine îmi poate furniza o fotografie în care fiul meu să fie surprins
fumând sau consumând altceva decât şampanie, ocazional”, spune Lişinschi.

Cât despre debutul său în afaceri acesta susţine că a fost inevitabil în periaoda de după 1989.
“Am ajuns aici datorită economiei de piaţă şi a dezvoltării afacerilor mele una câte una. În
industria metalurgică am intrat în 1996, dupa diverse activităţi de comerţ. Am sărit de capitolul
intermedieri, construind întâi depozite pentru produse siderurgice şi apoi a venit producţia. În
anul 2000 mi-am dat seama că trebuie să trec pe producţie, să investesc în utilaje şi oameni”,
dezvăluie milionarul. În ceea ce priveşte implicarea sa socială, redusă la anumite donaţii şi acte
caritabile, Lişinschi o vede ca pe un element de normalitate. “Sunt foarte multe, şi mai mari şi
mai mărunte astfel de acte caritabile. Ele se întind de la anumite ajutoare pentru cetăţenii aflaţi la
nevoi până la folosirea unor pretexte de a ajuta pensionarii (pe care îi respect foarte mult),
şomerii şi tinerii valoroşi fără posibilităţi materiale. Am sprijinit şi foarte multe biserici, dar nu
vreau să-mi fac reclamă enumerând investiţiile în bisericile ortodoxe”, povestea afaceristul. În
schimb, atunci când vine vorba despre trecutul său nu tocmai curat acesta afirmă: “Nici nu
confirm, nici nu infirm, pentru că, repet, pe mine mă interesează viitorul, nu trecutul. Constat,
însă, că, în continuare, comuniştii sunt activi şi îşi apără vremurile cu orice preţ”.

Povestea milionarului gălăţean gălăţeanul Andrei Lişinschi jr. este de fapt povestea tatălui său.
Tânărul afacerist a apărut în Top 300 Capital graţie tatălui său care a dorit să-i cedeze cea mai
mare parte a acţiunilor la societăţile pe care le deţine. Povestea lui Andrei Lişinschi senior este în
schimb o poveste interesantă, nu greu de anticipat însă atunci când vine vorba de oameni care au
avut anumite legături cu regimul comunist. Datele pe care le-am cules însă nu sunt suficiente
pentru a trage o concluzie în privinţa modului în care a reuşit să pună cap la cap afaceri care i-au
adus profituri de milioane de euro. În privinţa implicării sale sociale, în care după prpriile sale
declaraţii un loc important îl ocupă donaţiile către bisericile ortodoxe, aceasta ar putea avea mai
multe explicaţii. Una din ele este aceea că Andrei Lişinschi este o persoană credincioasă, un
creştin ortodox practicant, care din ataşament şi vocaţie faţă de biserică face asemnea acte de
caritate. O altă explicaţie se poate ascunde în trecutul său. Un fost condamnat pentru furt, un fost
informator al Securităţii, care speră că făcând donaţii către biserici va obţine iertarea păcatelor.
Oricare ar fi explicaţia, Andrei Lişinschi rămâne un personaj controversat, care în ciuda faptului
că are doar studii medii, a reuşit să strângă o avere care i-a adus un loc sigur în micul univers al
oamenilor milionari în euro.

								
To top