Docstoc

Audit+in+IMM

Document Sample
Audit+in+IMM Powered By Docstoc
					CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Proceduri analitice




Referintele de baza privind procedurile analitice sunt date de urmatoarele standarde:



ISA 500 “Probe de audit”



ISA 501” Consideratii suplimentare pentru elemente specifice”



ISA 505” Confirmari externe”



ISA 510” Solduri de deschidere”



ISA 520” Proceduri analitice”



ISA 540”Auditul estimarilor contabile”



ISA 545” Auditul evaluarilor de informatii privind valoarea justa”



ISA 550” Parti afiliate”



ISA 560”Evenimente ulterioare”



ISA 570” Principiul continuitatii activitatii”
Scopul utilizarii probelor:

    -   este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor financiare. Este cunoscut
        faptul ca nici un auditor nu poate examina continutul tuturor fisierelor informatice sau
        celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele achitate pentru active achizitionate,
        facturile furnizorilor, contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente
        contabile.

Fundamentarea opiniei de audit este realizata cu ajutorul probelor de audit. Ele se obtin prin
proceduri de audit identificate pe trei niveluri:

    1. Proceduri de evaluare a riscurilor prin care se obtine o intelegere a entitatii si a
       mediului acesteia inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturari
       semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii;



    2. Teste ale controalelor atunci cand auditorul decide sa evalueze eficienta operationala
       a controalelor in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturarilor semnificative la
       nivelul afirmatiilor sau criteriilor obiectiv ale managementului;



    3. Proceduri de fond cu scopul de a detecta denaturarile semnificative si includ teste ale
       detaliilor pentru categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de informatii
       precum si proceduri analitice de fond.



Definitie:

Procedurile analitice constau in evaluari ale informatiilor financiare efectuate prin intermediul
unui studiu al relatiilor dintre datele financiare si nefinanciare. Ele cuprind deasemenea ,
investigarea fluctuatiilor si a relatiilor contradictorii identificate care nu sunt consecvente cu
alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile previzionate.

Procedurile analitice sunt cele prin care se estimeaza caracterul rezonabil al operatiunilor si
soldurilor pe ansamblu. Utilizarea de comparatii si rapoarte pentru a determina daca soldurile
conturilor sau alte date par rezonabile sunt specifice procedurilor analitice.



Momentul aplicarii (Pa)



Etapa de planificare

Etapa de revizuire generala de la sfarsitul auditului

Auditorul aplica proceduri analitice drept proceduri de evaluare a riscului in vederea
intelegerii entitatii si a mediului sau , precum si in cadrul revizuirii generale de la sfarsitul
auditului.Ele pot fi aplicate si ca proceduri de fond.
Natura procedurilor analitice



Procedurile analitice cuprind comparatii dintre informatiile financiare ale unei entitati ca de
exemplu:

    -   informatii comparabile aferente perioadelor anterioare;
    -   rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau estimarile
        auditorului, cum ar fi o estimare a costului cifrei de afaceri previzionate, a amortizarii;
    -   informatii referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi compararea
        indicatorului vanzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu alte entitati
        comparabile ca dimensiune, apartinand aceleiasi ramuri;

Procedurile analitice includ analize cu privire la relatiile dintre:

    -   elemente ale informatiilor financiare care se estimeaza a fi conforme unui model
        previzibil bazat pe experienta entitatii, cum ar fi procentele marjei brute;
    -   informatii financiare si nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile de exploartare
        cu salarizarea, raportat la numarul de angajati.

a. Procedurile analitice utilizate ca proceduri de evaluare a riscurilor in etapa de planificare .

Auditorul aplica proceduri analitice de evaluare a riscului pentru a obtine o intelegere asupra
entitatii si a mediului acesteia. Aplicarea acestora poate dezvalui unele aspecte ale entitatii de
care auditorul nu avea cunostinta si care il vor ajuta in evaluarea riscului de denaturare
semnificativa in vederea determinarii naturii, momentului si intinderii altor proceduri
suplimentare de audit.

Prin aplicarea procedurilor analitice in care informatiile neauditate ale exercitiului curent in
curs sunt comparate cu informatiile auditate din exercitiul precedent se reuseste scoaterea in
evidenta a schimbarilor intervenite. Schimbarile pot reprezenta tendinte de evolutie
importante sau evenimente specifice, dar vor influenta planificarea auditului. Spre exemplu o
crestere a soldului imobilizarilor ar putea indica o achizitie semnificativa, care ar trebui
verificata



b. Proceduri analitice utilizate in evaluarea capacitatii clientului de a-si mentine continuitatea
activitatii

Procedurile analitice sunt utile ca indicatori care semnaleaza ca firma clientului se confrunta
cu dificultati financiare importante.Probabilitatea unui blocaj financiar viitor trebuie analizata
prin prisma ipotezei continuitatii activitatii in cursul intocmirii situatiilor financiare de catre
manageri.

Spre exemplu raportul peste medie intre datoriile pe termen lung sau activul net,
concomitent cu un raport dintre profituri si totalul activelor sub nivelul mediu, atunci putem
deduce existenta unui risc de blocaj financiar relativ mare. Asemenea circumstante nu numai
ca afecteaza planificarea activitatii de audit ci poate indica si existenta unei indoieli
substantiale in ceea ce priveste capacitatea entitatii auditate de a-si mentine continuitatea
exploatarii, fapt ce ar impune o modificare a raportului.



c. Indicatorii prezentei unor posibile erori in situatiile financiare

Diferentele semnificative si neprevazute intre datele neauditate ale exercitiului curent si alte
date utilizate in scopuri de comparatie sunt definite ca fluctuatii neobisnuite. Ele apar atunci
cand diferentele semnificative nu au fost prevazute, dar au aparut, sau atunci cand
diferentele semnificative au fost previzionate dar nu s-au produs. In ambele situatii, unul din
motivele fluctuatiei neobisnuite este prezenta unei erori contabile.

In concluzie, daca fluctuatia neobisnuita este de proportii, atunci auditorul trebuie sa
determine cauza ei si sa se convinga de faptul ca aceasta cauza este un eveniment economic
bine fondat si nu o inexactitate contabila. (exemple sunt date si in suportul de curs)



d. Reducerea cantitatii de teste de audit detaliate.



In situatia in care procedurile analitice nu indica fluctuatii neobisnuite, inseamna ca
probabilitatea existentei unei prezentari semnificativ eronate este minima.

In aceasta situatie, procedeul analitic constituie o proba concludenta in favoarea prezentarii
fidele a soldurilor conturilor respective si se estimeaza posibilitatea efectuarii unui numar mai
limitat de teste detaliate vizand conturile supuse auditarii.
Spre exemplu este mai usor sa se calculeze si sa se verifice indicatorii privind vanzarile si
creantele clienti decat sa se apeleze la toate confirmarile de creante clienti. Diminuarea
numarului de confirmari sau inlocuirea acestora prin aplicarea procedurilor analitice se pot
obtine reduceri considerabile ale cheltuielilor de audit.

Masura in care procedurile analitice ar putea oferi probe concludente si utile depinde de
gradul in care aceste proceduri sunt influentate de anumite obiective de audit : clasificarea
corespunzatoare a operatiunilor, exhaustivitatea operatiunilor inregistrate, corectitudinea
rationamentelor si estimarile managementului. In cazul unor alte obiective si circumstante de
audit, procedurile analitice pot fi considerate ca “ semnalizari” sau “atragerea atentiei” si nu
fundamentul colectarii de probe concludente.


e. Programarea in timp a procedurilor analitice



In etapa de planificare, procedurile analitice sunt obligatorii pentru a veni in sprijinul
determinarii naturii, intinderii si esalonarii in timp a lucrarilor ce urmeaza a fi realizate. De
exemplu inainte de a testa evaluarea stocurilor , se calculeaza viteza de rotatie a lor, ceea ce
scoate in evidenta exercitarea unei rigori deosebite in timpul efectuarii testelor.
Procedurile analitice derulate in faza de planificare utilizeaza date agregate la un nivel foarte
avansat, iar complexitatea, intinderea si esalonarea lor in timp variaza de la un client la altul.
Spre exemplu poate fi suficienta compararea soldurilor conturilor exercitiului curent cu cele
din exercitiul precedent, utilizand balantele de verificare neauditate. Pentru alti clienti
procedurile analitice implica analize aprofundate a situatiilor financiare trimestriale, bazata pe
rationamentul auditorului.

In etapa de testare a auditului in combinatie cu alte tehnici de audit Spre exemplu transa ratei
aferenta leasingului financiar ar putea fi comparata cu aceeiasi transa din anul precedent, ca
parte a procedurilor de testare a ckeltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate amortizabile
si intrate in patrimoniul clientuli prin leasing financiar, de testare a datoriilor pe termen
mediu.

Procedurile analitice sunt obligatorii pe durata fazei de finalizare a auditului. Utilitatea lor
rezulta din faptul ca reprezinta o verificare finala in scopul detectarii erorilor semnificative sau
a problemelor financiare, dar si pentru a-l ajuta pe auditor sa priveasca obiectiv intregul set
de situatii financiare. Aimbina cunostintele despre client pe parcursul intregii misiuni si
procedurile analitice eficiente reprezinta o metoda eficienta de a identifica eventualele
omisiuni aparute in cursul unui audit.



Proceduri analitice utilizate ca proceduri de fond. Procedurile de fond raspund auditorului la
evaluarea aferenta riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie. Ele sunt derivate
din testele de detaliu, din procedurile analitice de fond sau din combinarea ambelor.
Alegerea uneia sau alteia dintre proceduri se bazeza pe judecata auditorului cu privire la
functionalitatea si eficienta procedurilor de audit disponibile pentru reducerea riscului de
denaturare semnificativala nivel de afirmatie la un nivel acceptabil scazut.



Proiectarea si aplicarea procedurilor analitice ca si proceduri de fond de catre auditor ia in
considerare patru factori:

   1. Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile conducerii



   2. Credibilitatea informatiilor interne sau externe in baza carora s-au calculat indicatorii
      inregistrati in urma prelucrarii datelor financiare.



   3. Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a



   4. identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare



d. Valoarea diferentei acceptate dintre sumele inregistrate si valorile asteptate.
A. Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile conducerii:
exhaustivitate, existenta, exactitate, evaluare, separarea exercitiilor in timp, drepturi si
obligatii, prezentare si raportare;



Exemple: procedurile de fond se aplica entitatilor cand exista un volum mare de tranzactii ce
pot fi previzionate in timp; aplicarea acestor proceduri se bazeaza pe asteptarea ca exista
relatii intre informatii si vor continua sa existe in lipsa unor conditii care vor indica contrariul.
Comparabilitatea acestor informatii ofera dovezi de audit in ce priveste integralitatea,
acuratetea si existenta tranzactiilor incluse in informatiile furnizate de sistemul informational
al entitatii. Gradul de incredere in rezultatele procedurilor analitice de fond depinde de
evaluarea auditorului cu privire la riscul ca procedurile analitice sa identifice relatiile potrivit
asteptarilor cand exista de fapt o denaturare semnificativa.



Oportunitatea procedurilor analitice de fond este determinata de evaluarea riscului de
denaturare semnificativa. Auditotul ia in considerare intelegerea dobandita cu privire la
entitate si controlul intern al acesteia, importanta si posibilitatea deneturarii elementelor
semnificative implicate si natura afirmatiilor. De exemplu daca procesarea comenzilor este
lipsita de un control intern adecvat, auditorul se va baza mai mult pe testele de detaliu decat
pe procedurile analitice referitor la creante. Sau, cand soldurile stocurilor sunt semnificative ,
in general auditorul nu se bazeaza pe proceduri analitice de fond aferente existentei
stocurilor.



B.informatiile credibile in vederea utilizarii procedurilor analitice de fond in baza urmatoarelor
elemente:



Sursa informatiilor disponibile; informatiile sunt mai credibile daca sunt obtinute din surse
independente din afara entitatii.

Comparabilitatea informatiilor disponibile; spre exemplu informatiile referitoare la marja
comerciala necesita suplimentarea suplimentarea pentru a fi comparabile cu marfuri care se
cumpara si vand pe categorii;

Natura si relevanta informatiilor disponibile; spre exemplu bugetele au fost intocmite sub
forma unor rezultate de asteptat decat a unor obiective de atins;

Controale privind pregatirea si raportarea informatiilor; de exemplu controalele care vizeaza
pregatirea, revizuirea si monitorizarea bugetelor.



C. Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a
identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare

Auditorul va lua in considerare 3 factori:

    1. Acuratetea cu care pot fi obtinute rezultatele asteptate ale procedurilor analitice de
       fond; de exemplu auditorul va astepta o consecventa mai mare in compararea marjei
       brute de profit aferenta unei perioade cu cea a altei perioade decat in compararea
       cheltuielilor discretionare cum ar fi cele de cercetare sau de publicitate.



    2. Gradul in care informatiile pot fi dezagregate. Procedurile analitice de fond pot fi mai
       eficiente atunci cand sunt aplicate informatiilor financiare pe sectiuni individuale ale
       unei activitati sau situatiilor financiare ale componentelor unei entitati diversificate,
       decat atunci cand sunt aplicate situatiilor financiare ale unei entitati ca un intreg.



    3. Disponibilitatea informatiilor, atat financiare cat si nefinanciare. Auditorul analizeaza
       daca informatiile financiare, cum ar fi bugetele sau previziunile si informatiile
       nefinanciare, cum ar fi numarul de unitati produse sau vandute, sunt disponibile
       pentru proiectarea procedurilor analitice de fond. Daca sunt disponibile informatiile



D. Auditorul analizeaza valoarea diferentei fata de asteptari care poate fi acceptata fara
investigatii suplimentare. Analiza este influentata in primul rand de pragul de semnificatie si
de consecventa cu nivelul de asigurare dorit. Auditorul creste nivelul dorit de asigurare pe
masura ce riscul de denaturare semnificativa creste prin reducerea valorii diferentei fata de
asteptari care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare.

Atunci cand procedurile analitice identifica fluctuatii sau relatii semnificative care nu sunt
consecvente cu alte informatii relevante sau se abat de la valorile asteptate, auditorul trebuie
sa investigheze si sa obtina explicatii adecvate si probe de audit calitative.



3. Proceduri analitice in revizuirea generala la sfarsitul auditului

Auditorul aplica proceduri analitice la sfarsitul auditului, atunci cand poate formula o
concluzie generala privind conformitatea situatiilor financiare inbinand toate elementele pe
parcursul misiunii privind intelegerea entitatii.

Concluziile desprinse din rezultatele procedurilor de audit sunt realizate cu scopul de a sprijini
sau a intari concluziile desprinse in timpul auditarii componentelor sau elementelor
individuale ale situatiilor financiare si sa ajute la formularea unor concluzii generale privitoare
la credibilitatea situatiilor financiare. Este posibil ca aceste concluzii sa identifice un risc
nerecunoscut anterior sau o denaturare semnificativa.

Astfel, auditorul va trebui sa reevalueze procedurile de audit planificate, pe baza reanalizarii
riscurilor evaluate pentru toate sau anumite clase de tranzactii, solduri de cont sau prezentari
de informatii si afirmatiile aferente.
Tipuri de proceduri analitice

Utilitatea procedurilor analitice in calitate de probe de audit depinde semnificativ, de cum
estimeaza auditorul ca ar trebui sa fie un sold de cont inregistrat sau un indicator calculat
pornind de la soldurile conturilor, indifirent de procedeul analitic folosit.

Pentru aceasta auditorii analizeaza informatiile din exercitiile trecute, tendintele de evolutie
din ramura, estimarile cu caracter bugetar facute de client si a informatiilor cu caracter
financiar. Auditorul compara soldurile si indicatorii calculati de client cu soldurile si indicatorii
estimati, utilizand unul sau mai multe tipuri de proceduri analitice:



Compararea datelor clientului cu datele de ramura



Avantaje/ dezavantaje



Compararea datelor clientului cu date similare din exercitiile anterioare

Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel din exercitiul precedent.

Testul 2. Compararea detaliilor unui sold sintetic cu detalii similare din anul precedent.

Testul 3. Compararea indicatorilor si marimilor relative in scopul compararii cu exercitiile
anterioare.

Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative (bugete) determinate de client

Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative determinate de auditor

Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative, utilizandu-se date fara caracter
financiar.



Concluzii :

Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina,
natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.

In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,
evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea
sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative,
ce necesita o analiza aprofundata.

Verificarea schimbarilor intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare poate fi
suficienta pentru atingerea planificarii aprofundata alaturi de informatiile comparative de
ramura.
Utilizarea tehnicilor statistice si a programelor informatice. Primele dau mai multa relevanta
procedurilor analitice, aplicatiile informatice simplifica calcule, posibilitatea de a introduce
datele din cartea mare a clientului, permit economii substantiale de timp. Stocarea
informatiilor

“Carte Mare”si reportate in format electronic in fisierele auditorului an dupa an permit
efectuarea de calcule analitice complexe si putin costisitoare. Informatiile analitice pot fi
reprezentate sub diverse forme “grafice, tabele, pentru a simplifica interpretarea datelor
neprelucrate.

Procedurile analitice computerizate ajuta la actualizarea calculelor atunci cand clientul face
inregistrari de rectificare. Toti indicatorii afectati pot fi recalculati de catre programul
informatic fara costuri suplimentare.




CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE



1. Preplanificarea (Confirmarea planului de audit - Sectiunea E)




Acceptarea clientului nou sau pastrarea clientilor actuali.



Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un audit.



Scrisoarea de angajament , termenii si conditiile angajamentului,



Prezenta la inventar
Confirmarea creantelor/creditorilor



Proceduri analitice




CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE



Abordarea auditului – Sectiunea F



Obtinerea informatiilor despre client (ISA 310)




Auditorul trebuie sa obtina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa-i
permita sa identifice sau sa inteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care pot avea un
efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit
Cunoasterea clientului este un proces continuu si cumulat de culegere si evaluare a
informatiilor, de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de audit din toate etapele
auditului.




CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE



Cunoasterea activitatii clientului:




Scop: a. Obtinerea de cunostinte



b. Utilizarea lor




Inaintea acceptarii angajamentului de audit:



- factorii economici generali si sectorul de activitate: recesiune, crestere, rata dobanzii, inflatia,
politici guvernamentale monetare, fiscale, cursul valutar, riscul afacerii



- caracteristici importante ale entitatii: activitatea performantele financiare si cerintele de
raportare;
- schimbari intervenite de la ultimul audit;



- nivelul general de competenta al conducerii.



Dupa acceptarea angajamentului:



- detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si evaluare a
informatiilor ce trebuie corelate cu probele de audit



- aplicarea procedurilor stabilite pentru identificarea schimbarilor semnificative care au avut
loc de la ultimul audit.



- discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vizitarea cladirilor, a echipamentelor,
documente emise de societate, legislatia si reglementarile




Obtinerea cunostintelor despre client si utilizarea lor



A. Factori economici generali



B.Sectorul de activitate



C.Societatea comerciala



Nivelul g-ral al activitatii economice:recesiune sau crestere



Piata si concurenta
Practici specifice sau unice



Metode de finantare



Indicatori statistici



Practici si probleme specifice



Cadrul de reglementare



Furnizarea si costurile energiei



Practici specifice sau unice:



- contractele de munca



- metode de finantare



- metode contabile




1.Managementul si



proprietatea:
Tipul entitatii



Proprietarii beneficiari



Structura capitalului si forma organizatorica



Obiective manageriale:achizitii, fuziuni, surse de finantare



Consiliul de administratie



Rata dobanzii



Inflatia, reevaluarea moned



ei



FACTORI ECONOMICI SECTORUL DE SOCIETATEA GENERALI ACTIVITATE COMERCIALA



Politici guvernamentale



Riscul afacerii



2, Managementul operational



Monetare



Fiscale
Stimulente financiare



Restrictii comerciale



Tarife



Cursul valutar




Indicatori statistici



Practici si probleme contabile specifice



Cadrul de reglementare



Experienta si reputatie



Cifra de afaceri



Personalul financiar-cheie



Utilizarea prognozelor si a bugetelor



Cerinte si probleme de mediu



Functia auditului intern – existenta si calitate
Atitudinea fata de controlul intern



3. Activitatea entitatii:



Natura activitatii



Localizarea utilajelor si instalatiilor de productie



Angajare si niveluri de salarizare



Produse si servicii :clientela



Active in valuta



4. Rezultate financiare



5. Mediul de raportare-influente



6. Legislatie




                     PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE



Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului

Trei tipuri de documente trebuie examinate din etapele timpurii ale angajamentului:



1. actul constitutiv al clientului si regulamentele interne ale clientului
2. Procesele verbale ale sedintelor CA, ale AGA

3. Contractele entitatii auditate

4. Efectuarea procedurilor analitice (Pa) preliminare



Scopul lor:

      de a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit;
      amelioreaza intelegerea de catre auditor a activitatii clientului, a evenimentelor care s-
       au produs dupa data incheierii auditului anului precedent
      Identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari
       eronate semnificative , ce necesita o analiza mai aprofundata




Principalii indicatori financiari cu informatii comparative de ramura

Indicatori



ABC SA

31.12.2008



Ramura



31.12.2008



ABC SA



31.12.2007



Ramura



31.12.2007
Solvabilitatea pe termen scurt:



a.Lichiditatea generala;



b.Lichiditatea imediata;



c.Lichiditatea restransa



Lichiditatea pe termen scurt

a.Viteza de rotatie a stocurilor;

b.Durata medie in zile de transformare a stocurilor in mijloace banesti;

c. Durata medie in zile a creditului client



Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt

a. Raportul Datorii/capitaluri proprii

b. Raportul imobilizari corporale nete/Capitaluri proprii

c. Gradul de acoperire a dobanzilor



Aplicarea procedurilor analitice identifica zonele de risc specifice, auditorul se va concentra
asupra indicatorilor lichiditatii. Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor este importanta
deoarece pot dezvalui probabilitatea de recuperare a creantelor si uzura morala a stocurilor.

Indicatori ai performantei

a. Eficienta;

b. Marja bruta procentuala

c. Marja profitului;

d. Profitabilitatea

e. Rentabilitatea activelor



Indicatorii de profitabilitate a
Concluzii: Pa urmaresc mai multe obiective:

Il sprijina pe auditor in estimarea riscului de audit acceptabil si a riscurilor inerente. Aceste
estimari vor influenta deciziile privind acceptarea unui nou client sau continuarea colaborarii
cu un client existent

Informatiile care vor trebui verificate in cursul auditului: identificarea aprobarilor si
autorizarilor din procesele verbale privind elemente precum dividende, salariile directorilor
executivi, identificarea partilor afiliate ;

Numirea angajatilor care vor face parte din echipa de audit si obtinerea unor scrisori de
angajament.



5. Sisteme si domenii semnificative

6.Estimarea riscului de audit acceptabil, a riscului inerent si stabilirea pragului de semnificatie

Modelul de risc pentru audit este utilizat in etapa de planificare cu scopul de a decide
cantitatea de probe de colectat in fiecare ciclu

RDP = RAA/RIxRC

Unde: RDP –risc de detectare planificat

RDP-Reprezinta masura riscului ca probele de audit aferente unui segment sa nu permita
detectarea unor erori sau abateri a caror valoare depaseste o limita tolerabila, daca asemenea
abateri sau erori exista

RAA- risc de audit acceptabil – este o masura a gradului in care auditorul este dispus sa
accepte faptul ca situatiile financiare ar putea fi eronate in mod semnificativ dupa incheierea
auditului si emiterea unei opinii fara rezerve.

RI - este o masura a aprecierii pe care auditorul o face privind probabilitatea existentei unor
prezentari eronate semnificativ (greseli sau fraude) intr-un segment supus auditului, inainte
de a estima eficienta mecanismelor de control intern.

RI = Vulnerabilitatea situatiilor financiare fata de aparitia unor erori, in ipoteza inexistentei
unui control intern

RI-risc inerent

RC-risc de control

7. Riscul de control

RC = reprezinta o masura a aprecierii, pe care o face auditorul privind probabilitatea ca erorile
cu o valoare depasind limita tolerabila dintr-un segment, sa nu fie detectate prin mecanismele
de control intern aplicate de client.

Auditorul plaseaza aceasta apreciere la un nivel de 100% in cursul planificarii auditului.

Pragul de semnificatie (Ps)
“Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare”.

Ps reprezinta eroarea tolerabila pe care auditorul o considera ca acceptabila, astfel incat sa
poata descoperi informatiile eronate semnificative.



Pasii de urmai pentru pragul de semnificatie (ps) sunt:

1. Fixarea valorii preliminare a ps; (suma maxima a prezentarilor eronatepe care le-ar contine
situatiile financiare)

2.Repartizarea valorii preliminare a ps; Pentru primii doi pasi se planifica profunzimea testelor;

Scopul: ajuta pe auditor sa determine probele potrivite de acumulat pentru fiecare cont

3. Estimarea valorii totale a prezentarilor eronate pe segment

4. Estimarea valorii combinate a prezentarilor eronate

5. Compararea estimarii valorii combinate cu valoarea preliminara sau revizuita a pragului de
semnificatie. In ultimii trei pasi se evalueaza rezultatele

8. Alte detalii: Analiza continuitatii activitatii de exploatare, partile afiliate, efectuarea de
rapoarte

9 Planul general de audit si programul de audit



Continutul planului general de audit

       Cunoasterea clientului
       Intelegerea sistemului contabil si de control intern
       Riscul si pragul de semnificatie
       Natura, durata si intinderea procedurilor
       Coordonarea, indrumarea, supravegherea si revizuirea



Alte aspecte:

       continuitatea activitatii, partile afiliate, termenii angajamentului,
       efectuarea de rapoarte sau comunicari cu entitatea
    

DETERMINAREA PS

-in etapa de planificare –pt.determinarea marimii esantioanelor

-etapa de exprimare a opiniei- daca sunt necesare ajustari finale
2007 2006 2007/2006



Active totale



1% 1 150.088 513.564 -70,8%



2% 2 300.177 1.027.128



Cifra de afaceri



0,5% 3 186.785 112.499 166%



1% 4 373.570 224.997



Profit inainte de impozitare



5% 5 7.869 29.266 - 73%



10% 6 15.738 58.531



Capitaluri proprii



5% 7 14.124 13.608 104%



10% 8 70.622 68.040
                        STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 501



PROBE DE AUDIT - CONSIDERATII SPECIFICE

PENTRU ELEMENTELE SELECTATE



ISA 501 “PROBE DE AUDIT” - CONSIDERATII SPECIFICE

PENTRU ELEMENTELE SELECTATE



Obiectiv ISA 501- obtinerea de suficiente probe de audit



adecvate cu privire la:

Existenta si conditia stocurilor;

Exhaustivitatea litigiilor si revendicarilor care implica entitatea;

Descrierea si prezentarea informatiilor pe segmente in conformitate cu cadrul general de
raportare financiara aplicabil.



Probele de audit

Probele de audit financiar, reprezintă totalitatea informaţiilor utilizate de auditorul financiar,
pentru emiterea unei concluzii, pe care este bazată opinia de audit şi includ toate informaţiile
conţinute în evidenţele contabile, care stau la baza situaţiilor financiare.

Sunt considerate probe de audit financiar orice documente sau declaraţii obţinute de auditor
în timpul misiunii sale şi care sunt relevante pentru acesta în obţinerea unei opinii rezonabile



Stocuri

Obtinerea de probe de audit cu privire la existenta si conditia stocurilor:

         Participarea la inventarierea fizica a stocurilor;
         Proceduri de audit efectuate asupra rezultatelor finale ale inventarierii stocurilor.

In cazul neparticiparii la inventarierea fizica a stocurilor:

         Inventarierea fizica ulterioara, de catre auditor si efectuarea de proceduri de audit
          asupra tranzacţiilor dintre cele doua inventarieri.
       Daca, sub nici o forma, nu este posibila inventarierea sau efectuarea de proceduri de
        audit alternative în vederea obtinerii de probe de audit adecvate si suficiente cu
        privire la existenţa si condiţia stocurilor, se va modifica opinia din raportul auditorului
        în conformitate cu ISA 705.

In cazul stocurilor aflate în custodia si controlul unui tert:

       Solicitarea de confirmari de la terti cu privire la stocurile detinute in numele entitatii
        auditate.
       Efectuarea de inspectii sau, in masura in care este posibil, participarea la inventarierea
        fizică a stocurilor partii terte, dacă este posibil.
       Accesul la raportul unui alt auditor in vederea obtinerii unei asigurari asupra
        inventarierii si protejarii stocurilor detinute in numele entitatii auditate.
       Inspectarea documentatiei referitoare la stocurile detinute de terta parte.

Litigii si revendicari

Proceduri de audit efectuate in scopul identificarii litigiilor si revendicărilor, cu risc de
denaturare semnificativa:

       Interogarea conducerii si a altor persoane din entitate;
       Revizuirea proceselor verbale ale persoanelor insarcinate cu guvernanta si a
        corespondentei dintre entitate si consilierul juridic extern;
       Revizuirea conturilor de cheltuieli judiciare.

Informatii pe segmente

Obtinerea de probe de audit adecvate cu privire la descrierea si prezentarea informatiilor pe
segmente:

       Intelegerea metodelor utilizate de către conducere în determinarea informaţiilor pe
        segmente;
       Efectuarea de proceduri analitice sau de alte proceduri de audit adecvate
        circumstanţelor.
       Vanzari, transferuri si cheltuieli dintre segmente, eliminarea valorilor inter-segmente.
       Comparatii cu bugetele şi alte rezultate prognozate.
       Alocarea activelor si costurilor intre segmente.
       Consecventa cu perioadele anterioare.
       Intelegerea metodelor utilizate de conducere
       Informatii pe segmente



CONFIRMĂRI EXTERNE

       Concepte utilizate pentru confirmările externe:
       Proceduri de audit
       Probe de audit
       Confirmare externă
       Solicitare de confirmare pozitivă
       Solicitare de confirmare negativă
       Non-răspuns
       Excepţie.

Confirmarea

Definitie: Primirea unui răspuns oral sau scris din partea unei terţe părţi independente, care
afirmă sau infirmă acurateţea informaţiilor care au fost solicitate de auditor. Obiectiv:

Obiectivul auditorului in utilizarea procedurilor de confirmare externa este obtinerea de
probe de audit relevante si credibile.

Tipuri de confirmări:

1. Confirmare pozitivă “în alb”;

2. Confirmare pozitivă cu informaţii de confirmat incluse în formularul de confirmare ;

3. Confirmarea negativă.

1. Confirmare pozitiva “in alb”– prin care se solicita informatii de la destinatar.

ANTET SC MOREXIM SA

Catre BCR Suc. Victoria, data

Stimati domni,

La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO

v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data de 31.12.N:

1. Contul: ……………………………………..

Moneda:………………………………….....

Sold la 31.12.N:…………………………….

2. Contul: ……………………………………..

Moneda:………………………………….....

Sold la 31.12.N:…………………………….

3. Contul: ……………………………………..

Moneda:………………………………….....

Sold la 31.12.N:…………………………….

Va multumesc,

DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA
ANTET SC MOREXIM SA

Catre SC DESIGN LOTUS SA, (client al societatii-cel care confirma)

In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct
auditorilor nostri reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos,
sold al datoriei d-tra fata de societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 11400 lei, ce
reprezinta servicii effectuate conform contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N.
Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a datoriei; va rugam sa nu trimiteti
auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru un raspuns
prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra
veti gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat.

DIRECTOR ECONOMIC SEMNATURA, DATA 21.12. N

Stampila

2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul de confirmare
pentru intreg soldul

ATENTIE !

(fiabilitate mai scazuta deoarece exista riscul ca destinatarul solicitarii sa semneze si sa
returneze confirmarea fara a verifica cu atentie informatiile)

ANTET SC DESIGN LOTUS SA (RASPUNS)

Catre, SC AS AUDIT CO

Soldul datoriei noastre comerciale fata de SC MOREXIM SA, in suma de 100.000 lei la data de
31.12.N este corect, cu exceptia urmatoarelor:

Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op nr. 3251 in valoare de 11.400
lei

Data 04.01.N+1

Semnatura si stampila

2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiva pentru anumite documente

antet SC MOREXIM SA Data

DOCUMENT

DATA

EXPLICATII

SUMA

Factura x

21.06.N
instalatii

11.200

Factura y

13.09.N

service instalatii

3.800

TOTAL 15.000



Catre SC FABEROM SA (client al societatii-cel care confirma)

Stimati domni,

La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO (societatea de audit)

v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N.

Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa
semnati in spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea direct auditorilor nostri la
numarul de fax 021/337.36.94 sau prin posta, la adresa mai sus mentionata.

Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra va rugam
sa anuntati auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o aveti inscrisa in
inregistrarile pe care le aveti, iar daca este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura cu
diferentele care exista.

DIRECTOR ECONOMIC, Semnatura, stampila

SC FABEROM SA (Raspuns)

(client al societatii-cel care confirma)



Catre, SC AS AUDIT CO. (societatea de audit)

Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM SA, sunt in conformitate cu
inregistrarile noastre la data de 31.12.N, cu exceptia urmatoarelor:

…………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Data ……………… ……………………………..

Semnatura si stampila
3. Confirmarea negativa-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Confirmarea negativa – prin care se solicita destinatarului sa raspunda doar in cazul in care
informatiile sunt incorecte. Acest tip de confirmare are avantajul costului cel mai mic, dar si
dezavantajul de a fi cel mai putin fiabil. In acest caz, auditorul acorda o importanta
semnificativa eficacitatii controlului intern, testelor substantiale ale

operatiunilor si procedurilor analitice.

De exemplu, pentru confirmarea creantelor clienti

este recomandabil sa se utilizeze acest tip de confirmare atunci cand soldul contului este
format dintr-un numar mare de creante de valoare mica, valoarea combinata a riscului de
control estimat si a riscului inerent este mica, destinatarii confirmarilor prezinta credibilitate
sporita, in baza experientelor anterioare (frecventa raspunsurilor din anii trecuti era mare,
fapt ce denota ca se acorda atentie confirmarilor).

3.a.Confirmarea negativa - exemplu

Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie trimis este facuta de catre auditor, in baza
informatiilor detinute. Se poate alege doar un singur tip, dar este facila, utilizarea unei
combinatii intre confirmarile negative (pentru soldurile mici) si cele pozitive



(pentru soldurile mari).



SC MOREXIM SA (antet societate auditata) Data..

CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE AUDITOR

Va rugam sa cititi cu atentie afirmatia de mai jos. Daca aceasta NU este conforma evidentelor
dumneavoastra contabile, va rugam sa comunicati orice abatere direct auditorilor nostride la
SC AS AUDIT CO, care efectueaza un audit al situatiilor noastre financiare incheiate la 31
decembrie N.

Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra, veti gasi atasat la aceasta
scrisoare un plic timbrat si anteadresat.

Va rugam sa nu trimiteti avizele dumneavoastre de achitare auditorilor nostri.

DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA SI STAMPILA, DATA,



Perioada optima de confirmari

Perioada optima pentru obtinerea celor mai fiabile probe rezultate din confirmarile externe ar
trebui sa fie cat mai apropiata de data de inchidere a bilantului contabil, De ce ?
Auditorul poate testa direct soldurile fara a mai calcula diferentele aparute intre data
confirmarii si data bilantului contabil.

Daca se utilizeaza varianta confirmarilor a caror expediere este cu mult inainte de data
inchiderii exercitiului financiar, este necesar sa se testeze operatiunile care au loc in aceasta
perioada, prin examinarea documentelor interne

(facturi vanzare, documente de livrare, justificari incasari, etc.)



Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului utilizat in cazul solicitarilor de confirmari:

       eroarea tolerabila;
       riscul inerent;
       riscul de control;
       riscul de detectare atins prin alte teste substantiale;
       tipul de confirmare utilizat.



Controlul exercitat de auditor asupra

       procesului de confirmare
       stabilirea informatiilor ce vor fi confirmate sau solicitate;
       selectarea partilor care vor confirma;
       conceperea solicitarilor de confirmare;
       expedierea solicitarilor, inclusiv solicitarile ulterioare.




Rezultatele procedurilor de confirmare externă:

       răspuns care confirmă informaţiile solicitate fără excepţie;
       răspuns necredibil;
       non-răspuns;
       răspuns care indică o excepţie.



Concluzii

Confirmările externe pot reprezenta probe de audit cu condiţia ca acestea să fie credibile şi
relevante.

Lipsa de credibilitate a răspunsurilor la solicitările de confirmare, ce pot indica îndoieli apare
atunci cînd răspunsul a fost primit indirect de auditor, sau creează impresia că nu a venit din
partea care confirmă în cauză, sau dacă o parte care confirmă utilizează o a treia parte pentru
a furniza răspunsurile la solicitările auditorului.
Concluzia auditorului că un răspuns nu este credibil, trebuie să revizuiască evaluarea riscurilor
de denaturare semnificativă la nivelul afirmaţiilor conducerii şi să modifice procedurile de
audit planificate în conformitate cu ISA 315.

Non-răspunsurile trebuie să facă obiectul aplicării procedurilor alternative:

examinarea încasărilor ulterioare de numerar specifice,

a documentaţiei de livrare şi a vânzărilor din preajma sfârşitului perioadei pentru soldurile
conturilor de creanţe)




                      STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 510

                     MISIUNI DE AUDIT INIŢIALE - SOLDURI INIŢIALE



OBIECTIV

Obiectivul auditorului cu privire la soldurile iniţiale este de a obţine suficiente probe de audit
adecvate despre măsura în care:

Soldurile iniţiale conţin denaturări care afectează în mod semnificativ situaţiile financiare ale
perioadei curente; şi

Politicile contabile reflectate în soldurile iniţiale au fost aplicate consecvent situaţiilor
financiare ale perioadei curente, sau modificările acestora sunt contabilizate adecvat şi
descrise sau prezentate corect în conformitate cu cadrul general de raportare financiară
aplicabil.

Obiectivul auditorului cu privire la soldurile iniţiale este de a obţine suficiente probe de audit
adecvate despre măsura în care:

Soldurile iniţiale conţin denaturări care afectează în mod semnificativ situaţiile financiare ale
perioadei curente; şi

Politicile contabile reflectate în soldurile iniţiale au fost aplicate consecvent situaţiilor
financiare ale perioadei curente, sau modificările acestora sunt contabilizate adecvat şi
descrise sau prezentate corect în conformitate cu cadrul general de raportare financiară
aplicabil.



DEFINITII

Misiune de audit iniţială

O misiune în care fie:
Situaţiile financiare ale perioadei anterioare nu au fost auditate; fie

Situaţiile financiare ale perioadei anterioare au fost auditate de un auditor precedent.



Auditor precedent

Auditorul dintr-o firmă de audit diferită, care a auditat situaţiile financiare ale unei entităţi în
perioada precedentă şi care a fost înlocuit de auditorul curent.



DEFINITII

Solduri iniţiale

Acele solduri ale conturilor care există la începutul perioadei.

Soldurile iniţiale se bazează pe soldurile de închidere ale perioadei precedente şi reflectă
efectele tranzacţiilor şi evenimentelor perioadei precedente şi ale politicilor contabile aplicate
în perioada precedentă.

Soldurile iniţiale includ, de asemenea, aspecte care necesită a fi prezentate, care au existat la
începutul perioadei, precum contingenţele şi angajamentele.



CERINTE



Proceduri de audit

Concluziile şi raportarea auditului

Solduri iniţiale

Consecvenţa Politicilor contabile

Informaţii relevante din raportul auditorului precedent

Soldurile iniţiale

Consecvenţa politicilor contabile

Modificarea opiniei din raportul Auditorului precedent



Proceduri de audit

Solduri initiale
Auditorul trebuie să citească cele mai recente situaţii financiare, dacă există, şi raportul
auditorului precedent cu privire la acestea, dacă există, pentru a obţine informaţii relevante
pentru soldurile iniţiale, inclusiv pentru prezentări.

Auditorul trebuie să obţină suficiente PROBE DE AUDIT adecvate despre măsura în care
soldurile iniţiale conţin denaturări care afectează în mod semnificativ situaţiile financiare ale
perioadei curente.

Determinarea măsurii în care soldurile iniţiale ale perioadei precedente au fost corect
evidenţiate în perioada curentă sau, acolo unde este cazul, au fost retratate;

Determinarea măsurii în care soldurile iniţiale reflectă aplicarea politicilor contabile adecvate;
şi

Derularea uneia sau mai multor dintre următoarele acţiuni:

Atunci când situaţiile financiare ale exerciţiului precedent au fost auditate, revizuirea foilor de
lucru ale auditorului precedent în vederea obţinerii de probe cu privire la soldurile iniţiale;

Evaluarea măsurii în care procedurile de audit efectuate în perioada curentă furnizează probe
relevante pentru soldurile iniţiale; sau

Efectuarea de proceduri specifice de audit în vederea obţinerii de probe referitoare la
soldurile iniţiale.



Probe de audit adecvate

Politicile contabile urmate de către entitate.

Natura soldurilor conturilor, claselor de tranzacţii şi prezentări şi riscurilor de denaturare
semnificativă din situaţiile financiare ale perioadei curente.

Importanţa soldurilor iniţiale referitoare la situaţiile financiare ale perioadei curente.

Măsura în care situaţiile financiare ale perioadei precedente au fost auditate şi, în caz
afirmativ, măsura în care a fost modificată opinia auditorului precedent.

Natura şi amploarea procedurilor de audit

Auditorul trebuie să obţină suficiente probe de audit adecvate despre măsura în care politicile
contabile reflectate în soldurile iniţiale au fost aplicate consecvent în situaţiile financiare ale
perioadei curente, şi despre măsura în care modificările politicilor contabile au fost
contabilizate corect şi descrise şi prezentate adecvat în conformitate cu cadrul general de
raportare financiară aplicabil.

Proceduri de audit

Consecvenţa politicilor contabile
Dacă situaţiile financiare ale perioadei precedente au fost auditate de un auditor precedent şi
a avut loc o modificare a opiniei, auditorul trebuie să analizeze efectul aspectului care a
generat modificarea în evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă ale situaţiilor
financiare ale perioadei curente.



Proceduri de audit

Informaţii relevante din raportul auditorului precedent

Dacă auditorul nu poate obţine suficiente probe de audit adecvate referitoare la soldurile
iniţiale, auditorul trebuie să exprime o opinie modificată sau să îşi exercite imposibilitatea
exprimării unei opinii cu privire la situaţiile financiare, după caz.


Dacă auditorul ajunge la concluzia că soldurile iniţiale conţin o denaturare care afectează în
mod semnificativ situaţiile financiare ale perioadei curente, şi efectul denaturării nu este
contabilizat adecvat sau nu este descris sau prezentat corect, auditorul trebuie să exprime o
opinie modificată sau o opinie contrară.

Concluziile şi raportarea auditului

Soldurile iniţiale

Dacă auditorul ajunge la concluzia că:

politicile contabile ale perioadei curente nu sunt aplicate consecvent în raport cu soldurile
iniţiale în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil; sau

modificare a politicilor contabile nu este contabilizată adecvat sau descrisă sau prezentată
corect în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil,

auditorul trebuie să exprime o opinie modificată sau o opinie contrară.

Concluziile şi raportarea auditului

Consecvenţa politicilor contabile

Dacă opinia auditorului precedent cu privire la situaţiile financiare ale perioadei precedente
au inclus o modificare a opiniei auditorului care continuă să fie relevantă şi semnificativă
pentru situaţiile financiare ale perioadei curente, auditorul trebuie să modifice opinia
auditorului asupra situaţiilor financiare ale perioadei curente.

Concluziile şi raportarea auditului

Modificarea opiniei din raportul auditorului precedent
                      STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 560

                                  EVENIMENTE ULTERIOARE




Conform cadrelor generale de raportare financiara, clasificarea evenimentelor ulterioare datei
situatiilor financiare este:

       Acele evenimente care ofera probe privind conditiile care au existat la data situatiilor
        financiare;
       Acele evenimente care ofera probe privind conditiile care apar dupa data situatiilor
        financiare.

Concepte

Data situatiilor financiare – Data incheierii celei mai recente perioade acoperite de situatiile
financiare.

Data aprobarii situatiilor financiare – Data la care toate situatiile ce contin situatii financiare,
inclusiv notele aferente, au fost intocmite si cei care au autoritatea necesara au declarat ca isi
asuma responsabilitatea pentru acele situatii financiare.

Data raportului auditorului - Data la care auditorul dateaza raportul cu privire la situatiile
financiare, în conformitate cu ISA 700.

Data la care sunt publicate situatiile financiare – Data la care raportul auditorului si situatiile
financiare auditate sunt puse la dispozitia partilor terte.

Evenimente ulterioare – Evenimente ce au loc intre data situatiilor financiare si data
raportului auditorului, si faptele de care auditorul ia cunostinta dupa data raportului
auditorului.

EVENIMENTE ce au loc intre data situatiilor financiare si data raportului auditorului

Efectuarea de proceduri de audit in vederea obtinerii de probe suficiente si adecvate, astfel
incat evenimentele care au loc intre data situatiilor financiare si data raportului auditorului si
care prevad ajustarea sau prezentarea in situatiile financiare au fost identificate si prezentate
in mod corespunzator in situatiile financiare.

Evaluarea riscului de catre auditor, determinarea naturii si amplorii procedurilor de efectuat
(intelegerea procedurilor conducerii in vederea identificarii evenimentelor ulterioare,
interogarea conducerii, citirea minutelor ulterioarea, etc.).

Declaratii scrise
Auditorul trebuie sa solicite conducerii/ persoanelor insarcinate cu guvernanta o declaratie
scrisa, in conformitate cu ISA 580, conform careia toate evenimentele care au loc ulterior
datei situatiilor financiare si pentru care cadrul general de raportare financiara aplicabil
prevede ajustarea sau prezentarea, au fost ajustate sau prezentate.



FAPTE de care auditorul ia cunostinta dupa data raportului auditorului, dar inainte de data
publicarii situatiilor financiare

Nu este o obligatie a auditorului efectuarea de proceduri de audit cu privire la situatiile
financiare dupa data raportului auditorului.

Daca un fapt este adus la cunostinta auditorului, dupa data raportului auditorului, dar înainte
de data la care sunt publicate situaţiile financiare, care ar fi determinat modificarea raportului
de catre auditor, ar trebui:

Discutarea faptelor cu conducerea;

Determinarea masurii in care trebuie modificate situatiile financiare;

Determinarea modului in care conducerea intentioneaza sa trateze faptele, cu implicatii
asupra situatiilor financiare.

FAPTE de care auditorul ia cunoştinţă auditorului după ce situatiile financiare au fost
publicate

Nu este o obligatie a auditorului efectuarea de proceduri de audit cu privire la situatiile
financiare dupa data publicarii situatiilor financiare.

Daca un fapt este adus la cunostinta auditorului, dupa data publicarii, care ar fi determinat
modificarea raportului de catre auditor, ar trebui:

Discutarea faptelor cu conducerea;

Determinarea masurii in care trebuie modificate situatiile financiare;

Determinarea modului in care conducerea intentioneaza sa trateze faptele, cu implicatii
asupra situatiilor financiare.
                      STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 570



                                    PRINCIPIUL CONTINUITATII

                                            ACTIVITATII



Conceptul de “prezumţie de continuitate a activitatii”

Prezumtia de continuitate a activitatii este un principiu fundamental pentru intocmirea
situatiilor financiare.

Conform prezumtiei de continuitate a activitatii , o entitate este vazuta ca fiind apta sa isi
continue activitatea in viitorul previzibil.

Evaluarea capacitatii entitatii de a-si continua activitatea revine conducerii, ce trebuie sa tina
cont de urmatorii factori:

Evaluarea gradului de incertitudine asociat cu rezultatele unor evenimente – in functie de
perioada in care evenimentul sau rezultatul are loc.

Dimensiunea si complexitatea entitatii, natura activitatii, masura in care factorii externi pot
influenta evaluarea capacitatii entitatii de a-si continua activitatea.

Pot exista evenimente ulterioare, ce ar putea sa influenteze rezultatul initial al evaluarii
capacitatii entitatii de a-si continua activitatea.



Responsabilitatea auditorului

Obtinerea de probe de audit suficiente cu privire la gradul de adecvare a folosirii de catre
conducere a principiului continuitatii activitatii in cadrul intocmirii si prezentarii situatiilor
financiare si de a obtine concluzii cu privire la existenta unei incertituni semnificative ce ar
putea afecta capacitatea entitatii de a-si continua activitatea.

Obiective

- obtinerea de probe de audit suficiente si adecvate privind gradul de adecvare a folosirii de
catre conducere a principiului continuitatii activitatii in cadrul intocmirii si prezentarii
situatiilor financiare;

- obtinerea de concluzii cu privire la existenta unei incertituni semnificative ce ar putea afecta
capacitatea entitatii de a-si continua activitatea.

- determinarea implicatiilor pentru raportul de audit.

Daca s-a efectuat o evaluare de catre conducere cu privire la capacitatea entitatii de a-si
continua activitatea auditorul trebuie sa faca o apreciere a evaluarii conducerii.
Daca nu s-a efectuat o evaluare de catre conducere cu privire la capacitatea entitatii de a-si
continua activitatea auditorul va verifica baza pentru aplicarea principiului continuitatii
activitatii, si va verifica existenta unor evenimente sau conditii care, in mod individual sau
agregat, ar putea afecteze capacitatea entitatii de a-si continua activitatea.



Proceduri de audit suplimentare

Existenta evenimente conditii ce afecteaza capacitatea entitatii de a-si continua activitatea

-Evaluarea capacitatii de continuare a activitatii – daca nu a fost inca efectuata.

-Evaluarea planului conducerii de imbunatatire a procesului de evaluare a capacitatii de a-si
continua activitatea.

-In cazul in care proiectia, respectiv analiza fluxului de numerar, sunt semnificative, se
evalueza gradul de incredere a informatiilor generate si se determina masura in care exista o
baza adecvata pentru prezumtia ce sta la baza proiectiei.

-Luarea in considerare a faptelor sau informatiilor adiacente disponibile intr-un moment
ulterior evaluarii.

-Declaraţii scrise din partea conducerii privind planurile actiune pe viitor si fezabilitatea
acestor planuri.



Cazul 1. Folosirea prezumtiei de continuitate a activitatii este adecvata, dar exista o
incertitudine semnificativa.

Determinarea modului in care situatiile financiare prezinta evenimentele/ conditiile ce ar
putea afecta continuitatea activitatii si metodele de abordare a acestora de catre entitate;

Prezentarea clara in cadrul situatiilor financiare a incertitudinilor semnificative ce pot afecta
continuitatea activitatii, respectiv valorificarea activelor si stingerea datoriilor in cursul normal
al activitatii.

In cazul prezentarii adecvate in situatiile financiare, auditorul nu isi modifica opinia, dar
adauga un paragraf explicativ cu referire la incertitudinile semnificative.

In cazul neprezentarii adecvate in situatiile financiare, auditorul exprima o opinie modificata,
mentionand in raport existenta incertitudinilor semnificative.



Cazul 2. Folosirea prezumtiei de continuitate a activitatii este inadecvata

In acest caz, auditorul trebuie sa exprime o opinie contrara, indiferent daca situatiile
financiare includ o prezentare a faptului ca prezumtia de continuitate a activitatii este folosita
inadecvat de catre conducere.
Ca exceptie, auditorul poate efectua un audit al respectivelor situatii financiare cu conditia ca
acesta sa determine faptul ca baza alternativa este un cadru general de raportare financiara
adecvat in circumstantele date.

Intarzieri semnificative in aprobarea situatiilor financiare

Atunci cand exista o intarziere semnificativa a semnarii sau aprobarii situatiilor financiare de
catre conducere dupa data bilantului, auditorul analizeaza motivele intarzierii.

In cazul in care intarzierea ar putea avea legatura cu evenimente sau conditii privind
evaluarea principiului continuitatii, auditorul are in vedere necesitatea de a efectua proceduri
de audit suplimentare, precum si efectul existentei unei incertitudini semnificative asupra
concluziei sale.

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:15
posted:12/18/2011
language:Romanian
pages:37