192749681325_RO

Document Sample
192749681325_RO Powered By Docstoc
					154                                                         Finanţe – Provocările viitorului




 COTA UNICĂ DE IMPOZITARE: SPERANŢE ŞI ÎMPLINIRI

 Lect. dr. Radu BUZIERNESCU
 Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
 Universitatea din Craiova


       După cum se ştie, impozitul               statului, iar din punct de vedere al
reprezintǎ o contribuţie obligatorie,            echităţii fiscale, impozitul trebuie sǎ ţinǎ
nerambursabilǎ, necondiţionatǎ şi fǎră           seama de situaţia personalǎ a fiecǎrui
contraprestaţie datoratǎ bugetului de stat       contribuabil. Din pǎcate, ceea ce este
de cǎtre persoanele fizice sau juridice          echitabil are randament redus şi, de cele
pentru veniturile pe care le obţin sau           mai multe ori, ceea ce are un randament
pentru bunurile pe care le posedǎ. Cota          ridicat nu este echitabil (impozitele
de impunere reflectă acel impozit care           productive nu sunt juste, iar impozitele
revine pe unitatea de mǎsurǎ a materiei          juste nu sunt productive).
impozabile. În lume se folosesc mai                      În ţara noastrǎ, pânǎ în anul 2005,
multe tipuri de cote, fie exprimate              impunerea la nivelul persoanelor fizice
procentual faţǎ de valoarea materiei             era una asupra venitului global, care se
impozabile, fie în unitate monetarǎ pe           baza pe cote progresive în tranşe
unitatea     de     mǎsurǎ       a    materiei   aplicate asupra venitului obţinut, iar
impozabile.                                      începând cu 1 ianuarie 2005, odatǎ cu
       Cotele de impunere exprimate              reforma fiscalǎ promovatǎ de noul
procentual pot fi:                               Guvern, cota unicǎ de 16% a înlocuit
        progresive;                             impozitul progresiv pe venituri (inclusiv
        progresive în tranşe;                   salarii), cuprins între 18% şi 40%.
        proporţionale.                          Totodatǎ, cota unicǎ de 16% a înlocuit şi
       Totodatǎ, cota de impunere poate          impozitul pe profit de 25% aplicat în anul
fi aparentǎ (menţionatǎ expres în lege)          2004 şi de 19% propus de vechiul
sau realǎ (care poate fi mai micǎ sau mai        Guvern pentru anul 2005. Cu alte
mare decât cea aparentǎ, datoritǎ unui           cuvinte, cota unicǎ a însemnat acelaşi
sistem      de    deduceri,      scutiri  sau    nivel de impozitare pentru muncǎ şi
penalizǎri).                                     capitaluri, dupǎ foarte mulţi ani în care
       Oricare ar fi însǎ cota de                tratamentul fiscal a fost foarte diferit în
impunere, ea ar trebui sǎ reflecte două          aceste douǎ domenii. Având în vedere
din principiile de bazǎ ale politicii fiscale    cǎ, începând cu anul 2006, atât impozitul
şi anume: egalitatea în faţa impozitului         pe dividende cât şi marea majoritate a
(neutralitatea impozitului) şi egalitatea        impozitelor aplicate persoanelor fizice s-
prin impozit. Egalitatea prin impozit            au aliniat la cota unicǎ de 16%, putem
presupune ca impunerea sǎ diferenţieze           afirma cǎ începând cu acest an, cota
sarcina fiscalǎ în funcţie de mǎrimea            unicǎ a devenit o caracteristicǎ a
averii şi a venitului, în funcţie de natura şi   fiscalitǎţii româneşti.
provenienţa veniturilor. În realitate, există            Adoptarea cotei unice în România
însă o contradicţie între egalitatea fiscalǎ     nu a fost numai asul scos din mânecǎ de
în faţa legii şi randamentul impozitelor.        alianţa D.A. în campania electoralǎ din
Astfel, din punct de vedere al                   anul 2004, dar ea pare sǎ fie conformǎ
randamentului, impozitele trebuie sǎ             cu o anumitǎ tendinţǎ de reducere a
aducǎ cât mai mulţi bani la bugetul
Anul V, Nr.5/2006                                                                                                    155
taxǎrii directe şi de sprijinire a politicii                         rezuma la teoria urmǎtoare: “ce-i simplu
fiscale prin taxarea indirectǎ în regiune.                           şi mic e frumos şi benefic”.
       Astfel, existǎ ţǎri care au adoptat                                  Existǎ însǎ şi multe controverse
cota unicǎ cu rezultate bune: Estonia în                             legate de cota unicǎ de impozitare, cele
anul 1993 (cota unicǎ de 26%, cu                                     mai dezvoltate state europene fiind
tendinţa de reducere la 20% pânǎ în anul                             împotriva unei revoluţii fiscale de tipul
2007), Lituania (33%), Letonia în anul                               impozitǎrii unice. De altfel, Fondul
1997 (25%), Rusia în anul 2000 (13%),                                Monetar Internaţional a întrerupt acordul
Serbia în anul 2003 (14%), Ucraina în                                cu România în anul 2005 tocmai pentru
anul 2003 (13%) şi Slovacia în anul 2004                             cǎ nu a dorit sǎ gireze experienţa
(19%).                                                               româneascǎ legatǎ de cota unicǎ de
       Chiar şi în SUA existǎ susţinǎtori                            impozitare a veniturilor.
ai cotei unice. Astfel, celebrul economist                                  Dacǎ FMI ar fi fost de acord cu
american Arthur Laffer, considerat                                   cota unicǎ, aceasta ar fi însemnat, în
arhitectul politicilor economice care au                             viziunea lui Emmanuel van der
remodelat        economia         americanǎ                          Mennsbrugghe, seful misiunii FMI pentru
modernǎ, cel care a demonstrat cu                                    România, ca acesta sǎ aprobe un
ajutorul unei curbe cǎ scǎderea taxelor                              experiment care în viziunea nu s-a
poate aduce mai multe venituri la buget                              dovedit un succes. De altfel, în ultimul
pentru cǎ stimuleazǎ economia, este un                               timp, România a fost acuzatǎ de tentativǎ
puternic susţinǎtor al impunerii prin cota                           de dumping fiscal ca şi in cazul Slovaciei.
unicǎ. Mai mult, în anul 2005, într-un                               Dacǎ am face abstracţie de contribuţiile
interviu dat revistei Capital, Arthur Laffer                         sociale ridicate, România ar putea fi
a elogiat cota unicǎ introdusǎ în                                    comparată chiar cu un mic paradis fiscal.
România, arătând cǎ ea va rezolva multe                                     Din figurile 1, 2 şi 3 se poate
probleme, cum ar fi, de exemplu,                                     vedea că, în ceea ce priveşte impozitul
corupţia, deoarece “aplicatǎ la o bazǎ                               pe profit, impozitul pe venit şi TVA, ţara
largǎ, o cotǎ suficient de micǎ face sǎ                              noastră are cele mai scăzute cote de
existe foarte puţine stimulente pentru                               impunere.
eludarea legii”. Cu alte cuvinte, teoria sa
asupra beneficiilor cotei unice se poate

                  Figura nr. 1. Nivelul impozitului pe profit în Europa (%)

 40
 35
 30
 25
 20                                                                                                                  Tara
 15
 10
  5
  0
      Romania   Ungaria   Polonia   Slovacia   Germania   Slovenia     Cehia    Marea     Italia   Franta   Spania
        16        16        19         19         25         25         26     Britanie     33       35      35
                                                                                   30
156                                                                                                        Finanţe – Provocările viitorului
                  Figura nr. 2. Nivelul maxim al impozitului pe venit în Europa (%)



             60

             50

             40

             30                                                                                                                                 Tara

             20

             10

              0
                   Romania    Slovaci                Ungaria     Marea       Polonia   Germania     Italia      Spania    Franta    Slovenia
                     16       a 19       Cehia
                                            32         38       Britanie       40         42          43          45        48         50
                                                                   40




                                         Figura nr. 3. Nivelul TVA în Europa (%)

        30

        25

        20

        15                                                                                                                                     Tara

        10

         5

         0
              Germania       Spania     Marea      Romania     Cehia       Slovacia    Franta     Italia     Slovenia    Polonia   Ungaria
                 16           16        Britanie     19         19           19          20         20          20         22        25
                                           18

      Sursa: Studii Pricewaterhouse Coopers

       Faţǎ de toate aceste aspecte                                                   administrare a impozitelor şi va reduce
legate de adoptarea cotei unice de                                                    birocraţia?
impozitare se pot pune mai multe                                                              Încǎ din anul 1776, Adam
întrebǎri ale cǎror rǎspunsuri pot veni în                                            Smith, în cartea sa “ Avuţia naţiunilor”
favoarea sau în defavoarea cotei unice şi                                             propunea patru principii ce ar trebui
la care vom încerca sǎ rǎspundem în                                                   urmate în stabilirea impozitelor, principii
continuare:                                                                           care se pǎstreazǎ şi astǎzi. Astfel, primul
       - Este cota unicǎ un sistem de                                                 principiu enunţat de Adam Smith îl
impozitare echitabil, social, îi favorizeazǎ                                          regǎsim chiar în Codul Fiscal adoptat în
pe cei bogaţi (cu venituri mari) sau pe cei                                           România începând cu anul 2004,
sǎraci (cu venituri mici)? Introducerea                                               principiu care promoveazǎ “echitatea
cotei unice de impozitare va creşte sau                                               fiscalǎ la nivelul persoanelor fizice prin
va scǎdea polarizarea socialǎ dintre                                                  impunerea diferitǎ a veniturilor, în funcţie
bogaţi şi sǎraci?                                                                     de mǎrimea acestora”. Începând cu anul
       - A fost bunǎ sau nu cota unicǎ                                                2005, odatǎ cu renunţarea la cotele
pentru economia româneascǎ?                                                           progresive de impozit şi la impozitul pe
       - Introducerea cotei unice de                                                  venitul global, deşi principiul echitǎţii
impozitare va stimula munca?                                                          fiscale a rămas înscris în Codul Fiscal, el
       - Cota unicǎ de impozitare va                                                  nu mai este respectat în fiscalitatea
reduce munca la negru?                                                                românească. Aceasta deoarece cota
       - Cota unicǎ de impozitare va                                                  unicǎ pune pe acelaşi plan impozitarea
permite o mai bunǎ colectare a                                                        pentru bogaţi şi sǎraci. Beneficiarii
impozitelor, va reduce costurile de                                                   relaxǎrii fiscale rezultate din adoptarea
Anul V, Nr.5/2006                                                                         157
cotei unice se regǎsesc într-un grup            sprijinul populaţiei, care plǎteşte impozite
foarte restrâns, adicǎ maxim 1% dintre          mai mici şi este taxatǎ pentru cât
români şi anume acele persoane cu               consumǎ şi nu pentru cât câştigǎ şi
salarii foarte mari. Pentru aceste              totodatǎ în sprijinul bugetului de stat,
persoane, plusul de venituri rezultat din       veniturile bugetare au crescut în mod real
aplicarea cotei a fost substanţial; practic,    cu peste 5%. Aceste aparente realizǎri
salariaţii cu venituri brute de pânǎ la 5       au însǎ o mare problemǎ: creşterea
milioane lei au câştigat cel mult câteva        continuǎ a consumului şi neglijarea
sute de mii de lei lunar, în timp ce acei cu    investiţiilor productive sunt defavorabile
salarii de zeci de milioane de lei au avut      economiei, motiv pentru care Ministerul
de câştigat chiar şi peste 10 milioane de       Finanţelor şi BNR au încercat sǎ frâneze
lei lunar în urma introducerii cotei unice      explozia cererii de consum. Însǎ, în
de 16% asupra impozitului pe venit.             momentul în care cererea de consum va
        Rezultǎ de aici un rǎspuns la cea       scǎdea substanţial, veniturile bugetare,
de-a doua parte a primei întrebǎri, şi          care dupǎ cum am arǎtat se bazeazǎ în
anume cǎ introducerea cotei unice riscǎ         proporţie de 70% pe TVA, accize şi taxe
sǎ mǎreascǎ diviziunile sociale, sǎ             vamale, se vor reduce brusc, existând
creascǎ polarizarea socialǎ dintre bogaţi       riscul ca statul sǎ nu mai poatǎ să-şi
şi sǎraci şi sǎ îndepǎrteze mai mult            acopere cheltuielile. Totodatǎ, creşterea
apariţia clasei de mijloc în societatea         iraţionalǎ a consumului a determinat
românească.                                     mǎrirea inflaţiei (de altfel, ţinta de inflaţie
         Cât de bunǎ a fost introducerea       pentru anul 2005 a fost ratatǎ tocmai din
cotei unice pentru economia româneascǎ          acest motiv), dobânzile pentru depozite
vom încerca sǎ vedem în cele ce                 au devenit real negative, iar în final
urmeazǎ. În anul 2005, veniturile               economisirea şi investiţiile au avut de
bugetare ale României au totalizat 22,45        suferit.
miliarde euro, adicǎ aproape 30% din                   Nu în ultimul rând, a avut de suferit
Produsul Intern Brut, estimat la 75             datoritǎ cotei unice şi deficitul extern, cel
miliarde euro, iar nivelul încasǎrilor la       al balanţei comerciale şi cel al contului
bugetul de stat au înregistrat o creştere       curent. Aceasta datoritǎ faptului cǎ
realǎ de 5,3% comparativ cu 2004. Peste         surplusul rǎmas în urma introducerii cotei
70% din veniturile bugetului de stat au         unice a alimentat consumul, care s-a
provenit din impozitele indirecte (TVA,         reflectat     în   importuri      mai     mari
accize, taxe vamale), adicǎ din acele           (persoanele cu salarii foarte mari, pentru
impozite     care       taxeazǎ   consumul      care surplusul rezultat din cota unicǎ a
populaţiei. În urma estimǎrilor fǎcute de       fost semnificativ, au cheltuit banii în
specialişti din Ministerul Finanţelor şi de     primul rând pe bunuri din import, cum ar
analişti, s-a constatat cǎ introducerea         fi autoturisme, obicte de lux, etc.). În
cotei unice de impozitare de 16% a lǎsat        primul trimestru al anului 2006,
în economia româneascǎ lichiditǎţi de           importurile au crescut cu 50%, iar
peste un miliard de euro, atât la populaţie     deficitul contului curent s-a mǎrit cu 80%.
cât şi la societǎţi, aparent în detrimentul     Din păcate, deficitul excedentar este luat
bugetului de stat. Drept urmare, populaţia      în calculul rating-ulor de ţară, foarte
şi firmele au obţinut sume mari de bani         importante pentru investitorii strǎini care
pe care le-au direcţionat în cea mai mare       vor sa intre pe o piaţă. Cota unicǎ de
parte spre consumul imediat. Deoarece           impozitare a stimulat atât pe importatori,
banii au mers la consum, colectarea             cât şi pe bancheri, şi a dus la o
TVA, a accizelor şi a taxelor vamale            adevăratǎ explozie a creditǎrii în 2005.
pentru bunurile de import au compensat          Însǎ o economie nu se poate dezvolta
scǎderea de venituri şi au readus o bunǎ        armonios doar din credite şi importuri, ea
parte a lichiditǎţilor din economii la buget.   trebuie sǎ se bazeze în primul rând pe
La prima vedere, cota unicǎ a venit în          producţie. De aici paradoxul creşterii cu
                                                doar 2% a producţiei industriale în anul
158                                                       Finanţe – Provocările viitorului
2005, primul an în care numǎrul                        încurajeazǎ munca şi stimuleazǎ
salariaţilor din economie a crescut, dupǎ      un al doilea loc de muncǎ;
15 ani de scǎdere, iar investiţiile strǎine            reduce o parte din economia
în Romania au crescut faţǎ de anul 2004.       subteranǎ şi din munca la negru;
         Conform specialiştilor, cota                 nu contravine acquis-ului comunitar
unicǎ a impozitului pe venit nu este           care, la capitolul 10 se referǎ doar la
suficientǎ pentru a avea o influenţǎ           impozitele indirecte (TVA şi accize);
majorǎ asupra muncii, ea trebuie însoţitǎ              uşureazǎ procedura greoaie a
şi de reducerea contribuţiilor sociale care    întocmirii şi depunerii declaraţiilor anuale
sunt în ţara noastrǎ printre cele mai          de venit pentru contribuabili;
ridicate din Europa (abia începând cu                  asigurǎ simplitate şi eficienţǎ în
anul 2006 Guvernul a prevăzut o                colectare pentru un stat care nu şi-a
reducere a contribuţiilor sociale cu douǎ      format încǎ o disciplinǎ administrativǎ şi
procente, mult prea puţin însǎ). Faptul cǎ     fiscalǎ;
în anul 2005 veniturile la bugetul de                  egalizarea cotelor de impozit pe
asigurǎri sociale au scǎzut aratǎ cǎ           venit, profit şi dividende nu va mai
efectul de antrenare al cotei unice asupra     stimula artificial un factor de producţie în
muncii a fost insuficient: nu au fost create   defavoarea altuia;
suficiente locuri de muncǎ pentru a                    este în concordanţǎ cu evoluţiile
compensa scǎderea încasǎrilor. Cele mai        unor ţǎri din regiune care au introdus sau
multe salarii au fost negociate între          vor introduce cota unicǎ: Estonia,
angajatori şi angajaţi în forma netǎ, în       Letonia, Rusia, Ucraina, Slovacia,
timp ce salariile brute, la care se            Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia;
calculeazǎ contribuţiile la asigurǎrile                nivelul redus al cotei unice –
sociale în unele cazuri au scǎzut ca           16% - va stimula investiţiile româneşti şi
urmare a aplicǎrii cotei unice.                va atrage investiţiile strǎine, permiţând
        De aici se poate trage concluzia cǎ    capitalizarea firmelor româneşti, care vor
introducerea cotei unice nu este               deveni mai competitive pe piaţa externǎ.
suficientǎ pentru scoaterea semnificativǎ             Puncte slabe:
la luminǎ a muncii la negru, ea trebuie
                                                       nerespectarea principiilor de
însoţitǎ şi de o reducere substanţialǎ a
                                               echitate fiscalǎ şi justiţie socialǎ a
contribuţiilor sociale.
                                               impozitelor, care presupun impunerea
         Din punct de vedere al reducerii     diferenţiatǎ, progresivǎ, în funcţie de
costurilor de administrare a impozitelor şi    capacitatea contributivǎ datǎ de mǎrimea
al reducerii birocraţiei ca urmare a           averii şi a veniturilor fiecǎruia;
implementarii cotei unice, se estimeazǎ
                                                       pune pe acelaşi plan impozitarea
cǎ peste douǎ milioane de contribuabili
                                               pentru cei bogaţi şi sǎraci, mǎreşte
vor avea o muncǎ mai uşoarǎ,
                                               diviziunile sociale şi avantajeazǎ pe cel
nemaitrebuind sǎ depunǎ declaraţii de
                                               mult 1% dintre români;
venit global. De aici, rezultǎ şi o reducere
                                                       cota unicǎ a fost promovatǎ fără
importantǎ a cheltuilelilor din partea
                                               consultarea Băncii Mondiale, FMI şi UE
agentului fiscal şi totodatǎ o colectare
                                               şi este contrarǎ practicilor ţǎrilor
mai bunǎ a impozitului (randamentul
                                               dezvoltate ale lumii;
fiscal şi impozitul creşte).
        Având în vedere toate aceste                   cota unicǎ a dus la ratarea ţintei
aspecte, putem desprinde câteva puncte         de inflaţie pe anul 2005, prin creşterea
tari şi puncte slabe de introducere a cotei    veniturilor unei pǎrţi a populaţiei şi
unice de impozitare în ţara noastrǎ.           implicit a consumului;
        Puncte tari:                                   a dus la creşterea deficitelor
         cota unicǎ stimuleazǎ acumularea     externe: deficitul balanţei comerciale şi
veniturilor, ceea ce nu se întamplǎ în         cel al contului curent (mai mulţi bani vor
cazul cotelor progresive;                      ieşi din ţarǎ şi mai puţini vor intra). De
                                               aici poate apǎrea criza de valutǎ,
Anul V, Nr.5/2006                                                                            159
scumpirea dolarului şi euro, deprecierea          Ori cu menţinerea cotei unice de 16% se
leului şi ceea ce poate fi mai grav,              estimeazǎ cǎ veniturile vor atinge maxim
creşterea preţurilor;                             31% din P.I.B. în 2008 (conform
          introducerea cotei unice a avut ca     analistului economic Dragoş Pâslaru).
efect dublarea şi apoi triplarea impozitului              Rǎmâne de vǎzut cum va proceda
pe dividende, înjumǎtǎţirea deductibilitǎţii la   Guvernul român pentru a atinge acest
veniturile din chirii (tendinţǎ de a închiria     obiectiv. Pentru creşterea veniturilor la
imobile la negru), dublarea impozitului pe        buget, în afara majorǎrii TVA-ului ar mai
venitul micro-întreprinderilor şi devansarea      putea fi luată în calcul şi majorarea
calendarului de mǎrire a accizelor la             nivelului cotei unice. Dacǎ în cazul
benzinǎ, ţigǎri, cafea şi alcool, precum şi       creşterii TVA inflaţia ar creşte direct
instituirea de noi taxe (de exemplu, taxa pe      proporţional,    creşterea     cu    câteva
viciu cu 1 aprilie 2006).                         procente a cotei unice de impozit pe venit
          introducera cotei unice prin           nu ar avea efecte semnificative asupra
Ordonanţǎ de urgenţǎ şi nu prin lege a            inflaţiei. De altfel, Emmanuel van der
produs efect imediat şi nu dupǎ 6 luni            Mennsbrugghe, şeful misiunii FMI pentru
aşa cum este prevǎzut în Codul Fiscal.            Romania arǎta în 2005: “Proiectul de
         Urmeazǎ sǎ vedem ce se va                buget pe anul 2006 contribuie în micǎ
întâmpla cu cota unicǎ de impozitare a            mǎsurǎ la rezolvarea pierderii de venit
veniturilor în anul 2007, deoarece în anul        din 2005, datoritǎ introducerii cotei unice
2006 nimic nu se mai poate întâmpla ca            de impozitare şi estimatǎ la aproximativ
urmare atât a încǎpǎţânării primului              un miliard de euro. Politica fiscalǎ trebuie
ministru Tǎriceanu, dar şi ca urmare a            neapǎrat pusǎ pe o bazǎ durabilǎ pe
obligativitǎţii respectǎrii pentru prima          termen mediu, iar ponderea în PIB a
datǎ a Codului Fiscal, care prevede că            veniturilor guvernamentale trebuie sǎ
orice modificare trebuie anunţatǎ cu 6            creascǎ. Sunt necesare norme pentru
luni înainte şi pusǎ în aplicare cu 1             îmbunǎtǎţirea educaţiei, sǎnǎtǎţii, ca şi
ianuarie anul urmǎtor.                            pentru finanţarea cheltuielilor legate de
         Este cunoscut faptul cǎ UE ne            aderarea la UE.
cere insistent ca pentru a putea face faţǎ
cu succes integrǎrii din 2007, veniturile
bugetare trebuie sǎ atingǎ 35% din P.I.B.


                               REFERINŢE BIBLIOGRAFICE


 Popescu, Ionuţ         Cota unică, mereu surprinzǎtoare, Ziarul Capital, nr. 9, martie 2006


 Şaguna, Dan Drosu      Procedura fiscalǎ, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996


 Tulai,   Constantin    Fiscalitate comparată şi armonizǎri fiscale, Ed. Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ,
 Şerbu, Simona          Cluj Napoca, 2005
 Voinea, Liviu          Cota unicǎ a dublat doar controversele, Ziarul Financiar, februarie
                        2006

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:38
posted:12/18/2011
language:
pages:6