Anul construcţiei:1532
Construită de:
Domnitorul Petru Rareş
Locaţia:Vatra Moldoviţei,
jud. Suceava
Manastirea Moldovita este la 27 km
la nord de Campulung
Moldovenesc, unde puteţi găsi
cazare şi informaţii despre călătorie.
Campulung Moldovenesc se află
la 72 km de Suceava, pe E58. Se
poate ajunge în Suceava pe
drumurile europene E85, E58, cu
trenul Bucureşti-Cernăuţi-Liov sau
cu avionul. Oraşul are un aeroport
cu zboruri spre Bucureşti şi spre alte
locuri din afara ţării.
Alexandru cel Bun a construit prima mănăstire în Moldoviţa pe
malurile râului cu acelaşi nume, la începutul secolului al XV-lea.
Locul ales era departe de sate, în mijlocul pădurii. A donat
pământuri şi sclavi tătarilor, iar prima comunitate din jur fusese
creată. Prima atestare a mănăstirii este din anul 1402, iar cele
ulterioare sunt mărturii ale donaţiilor făcute. Totuşi, nu există
nicio atestare care să arate când sau cum a fost distrusă
mănăstirea, dar este posibil ca un cutremur să o fi nimicit la
începutul celui de-al XVI-lea veac. Doar ruine ale pietrelor de la
bază rămân din prima biserică. Aceasta a fost zidită din mari
blocuri de piatră, urmând un plan triconc, cu trei arcade. La
început, prezenta doar altarul, naosul şi un îngust pronaos.
Când comunitatea monahală
s-a mărit, un al doilea pronaos,
mult mai mare, a fost construit
la capătul vestic al edificiului.
Ca şi în cazul altor mănăstiri
construite în timpul primului
veac al existenţei Moldovei,
cum ar fi Probota şi Humor,
Moldoviţa a fost fondată din
nou de Petru Rareş. Noua biserică
a fost ridicată în 1532,
într-un alt loc, la câteva sute
de metri mai sus de râu.
Aşa cum o confirmă şi inscripţia comemorativă aflată pe faţada
sudică a bisericii, în partea stângă a intrării, Petru Rareş este cel
care a fondat Biserica „Buna Vestire”. Biserica este construită pe
un obişnuit plan triconc cu trei bolţi, plan folosit la toate
construcţiile monahale. Planul este dezvoltat longitudinal şi
prezintă, în afara altarului, naosului şi pronaosului, camera
mormintelor şi un exonartex. Un graţios turn octagonal cu patru
ferestre acoperă naosul şi o mică vistierie a fost construită
deasupra camerei mormintelor.Cele trei bolţi sunt decorate cu
nişe înalte, care aproape ajung până la streaşină. Cele patru
ferestre mari din pronaos au făcut bolţile gotice şi motivele
decorative mai ascuţite în partea superioară. Celelalte cinci
ferestre sunt mult mai mici, cu arcuri mai puţin ascuţite şi un
cadru pătrat cu mire în cruce.
Biserica a fost pictată în 1537.Diferenţele de stil semnificative
între scene variate indică faptul că trebuie să fi muncit mai mulţi
pictori la Moldoviţa. În 1607 Episcopul de Rădăuţi Efrem a decis
construirea solidă a incintei cu trei turnuri. Cel de la intrare şi cel
din colţul sud-estic sunt pătrate, dar cel din colţul nord-estic este
rotund. O poartă arcuită conduce către turnul de la poartă şi mai
apoi către aşezământul monahal. Bolta porţii este decorată cu
rozete sculptate în piatră. În partea nord-vestică a bisericii se află
o clădire de două etaje, fosta clisiarniţă sau vistierie.Colecţia
include broderii, cărţi liturgice, descoperiri arheologice şi scaunul
lui Petru Rareş. Pictura exterioară a Bisericii „Buna Vestire” s-a
păstrat cel mai bine, dintre toate bisericile bucovinene.
Ca de obicei, pe faţada sudică,
se află cântecul religios Acatistul.
Cele 24 de strofe ale imnului
acoperă patru catastifuri. Primele
sunt cele 12 strofe istorice care
relatează naşterea
luiHristos:BunaVestire, Zămislirea,
Fecioara Maria o cunoaşte
pe Sfânta Elizabeta, Îndoiala lui
Iosif,
Naşterea lui Iisus,Calea celor trei
magi la Bethleem,
Adorarea Magilor, Întoarcerea
Magilor, Fuga în Egipt şi
Aducerea lui Iisus la templu.
Pictura interioara nu se abate de la traditie, însa Rastignirea
(naos) e socotita cea mai valoroasa realizare pe aceasta tema din
bisericile Bucovinei. În apsida altarului scena Cina cea de Taina Îl
are pe Iisus în centru. Bogatia elementelor figurative si decorative
sunt impresionante la Fecioara Oranta din bolta pronaosului, ca si
la Maica Domnului Înduratoare din timpanul portalului. Culoarea
specifica Manastirii Moldovita este galbenul. Muzeul manastirii
pastreaza manuscrise din secolul al XV-lea în care se fac referiri
pretioase la modul de organizare a scolii manastiresti, la
activitatea culturala în general.
Desi zilnic se perinda sute, chiar mii
de oameni, maicile care vietuiesc în
manastire îsi fac simtita prezenta
la modul cel mai discret cu putinta.
Fie ca lucreaza în gospodarie, la
atelierele de pictura, la cele de broderie,
cos la frumoasele vesminte bisericesti
ori îsi pun tot talentul în realizarea
icoanelor în miniatura din
praf de portelan, totul se
desfasoara în buna rânduiala.