Fişa modulului / disciplinei
Denumirea modulului /
Teoria şi tehnica redactării
disciplinei
Anul de studiu II Semestrul IV Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – F Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, L A – liber alese
Total ore din planul de 75 Total ore studiu individual 75 Total ore pe semestru 150
învăţământ
Titularul modulului /
Adriana Cazacu
disciplinei
Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Numărul total de ore (pe semestru)
Catedra Comunicare din planul de învăţământ
Domeniul general de Ştiinţe ale Comunicării
Total C S L T
studiu (profilul)
Domeniul de formare Ştiinţe ale Comunicării 75 35 10 30
profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere
să definească termenii „redactării”;
să distingă etapele de elaborare ale unui text;
să identifice elementele componente ale unui text;
să definească calităţile stilului.
2. Aplicare
să demonstreze corelaţia dintre temă conţinut şi titlu;
Competenţe să aprecieze importanţa documentării în elaborarea unui text;
specifice
să argumenteze individualitatea stilului autorului unui text;
disciplinei
să stabilească particularităţile limbajului mass-media în RM;
să distingă tipurile de greşeli: de stil, gramaticale etc.;
să selecteze greşeli tipice din periodica recentă.
3. Integrare
să argumenteze specificitatea diferitelor tipuri de texte;
să formuleze teme şi subiecte pentru texte potenţiale;
să redacteze diferite tipuri de texte;
să evalueze relevanţa ideilor într-un text definitivat.
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)
I. Teoria elaborării textului
1. Introducere. Obiectivele şi finalităţile cursului. Înţelegerea termenilor “redactării”;
2. Textul – unitate comunicativă complexă. Componentele mici şi componentele mari ale textului.
Microstructura (enunţul, alineatul) şi macrostructura (introducerea, cuprinsul, încheierea) textului.
3. Coerenţa textului. Legătura consecutivă, paralelă, mixtă a componentelor textului. Incoerenţa – o
greşeală gravă de text.
4. Triada temă – conţinut – titlu.
Retorica titlurilor (limbajul jurnalistic). Formularea temelor şi subiectelor pentru potenţiale texte.
Sursele de idei: memoria, imaginaţia, observaţia, speculaţia, lecturile etc. Organizarea ideilor.
5. Etapele elaborării textului. Proiectarea textului: alegerea subiectului, formularea titlului, stabilirea
scopului şi a destinatarului pentru care este elaborat.
6. Documentarea (informarea). Materialele de documentare: dicţionarele, atlasele, catalogul
bibliografic, mass-media, internetul. Inventarierea faptelor şi ideilor necesare pentru tratarea
subiectului. Procesul de selecţie, modificare, transpunere imaginativă, prin operaţii de analiză,
sinteză, asociere, comparaţie.
7. Analiza publicului –ţintă (potenţialului cititor). Factorii de motivare a cititorului: externi, interni,
demografici. Cunoaşterea publicului şi anticiparea obiecţiilor.
8. Factorii de influenţare a atenţiei: intensitatea, repetiţia, contrastul, acţiunea, noutatea etc.
9. Implicarea autorului în text. Tonul şi rolul. Tonul obiectiv, subiectiv, afectiv, personal, formal,
informal. Elementele care predetermină tonul. Starea de spirit.
10. Definirea scopului. Scopul general şi particular. Motivele externe şi motivele interne. Formularea
unei ipoteze. Testarea ipotezei. Decizia finală.
11. Tipurile de text: narativ, desciptiv, informativ, argumentativ. Aspecte stilistice ale textelor date.
12. Stilul individual. Calităţile stilului: precizia, claritatea, concizia, originalitatea etc.
13. Modalităţile de organizare a textului: ordinea naturală şi ordinea logică. Organizarea pe axa
temporară. Organizarea pe axa spaţială. Gradarea ascendentă. General-particular.(particular-
general; cunoscut-necunoscut). Simplu-complex. Pro şi contra. Întrebările jurnalistului. Ordinea
importanţei. Ordinea alfabetică.
14. Alegerea cîmpului lexical. Sensurile cuvântului. Caracterul denotativ şi conotativ. Monosemia şi
polisemia.
15. Registre lingvistice: cultivat, mediu, familiar. Elementele stilistice care marchează registrele
lingvistice. Valoarea stilistică a formelor regionale utilizate în texte.
II. Tehnici de redactare a textului. Revizia globală şi revizia locală.
1. Norma în limbă şi aspectele ei la diferite niveluri (în situaţii standard, la nivelul colocvial, în
grupuri, la nivelul graiurilor, dialectelor). Funcţia reglementară şi restrictivă a normei.
2. Condiţiile de funcţionare normală a limbii literare. Factorii care conduc la degradarea limbii
literare în Republica Moldova: pătrunderea în limbajul-standard a unui număr mare de cuvinte
regionale şi dialectale; păstrarea unui număr mare de arhaisme; influenţa masivă a limbii ruse;
nivelul scăzut de cultură generală a vorbitorilor.
3. Limitele „corectitudinii semantice”. Limbajul „de lemn”. Hipercorectitudinea.
4. Particularităţile limbajului mass-media în Republica Moldova. Greşeli tipice în presa periodică
recentă.
5. Analiza textului şi corectarea greşelilor. Relevanţa ideilor.
6. Greşeli de conţinut. Erori de inducţie. Generalizări pripite.
“Păpuşa de paie”. Autocontradicţia.
7. Greşeli de logică: eroarea, bulgărele de zăpadă, analogia defectuoasă, reducerea la dilemă.
Impunerea problematicii. “Non sequitur”.
8. Greşeli de text.
9. Greşeli de stil: pleonasmul, anacolutul, utilizarea inadecvată a faptelor de limbă etc.
10. Greşeli ortografice. Utilizarea cratimei.
11. Greşeli gramaticale: acordul greşit al articolului posesiv; acordul greşit al predicatului cu
subiectul; utilizarea greşită a pronumelor personale; abundenţa de genitive.
12. Greşeli de punctuaţie. Izolarea greşită a subordonatei competitive directe. Izolarea subordonatei
atributive determinative. Izolarea cuvintelor incidente. Cuvinte incidente ce nu se izolează.
13. Topica frazei. Construcţia corectă a frazelor. Ordonarea termenilor. Etapele de stil obţinute prin
topică.
14. Lecţie de sinteză: Ce am învăţat să fac? Ce nu pot să fac încă? Lucrurile care mi-au plăcut au
fost... i-aş sugera profesoarei să...
Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0
curs, manualelor) şi documentare
18 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren, etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0
6 8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0
14 9. Alte activităţi...
traduceri, etc.
4. Activităţi practice 18 10. Alte activităţi... 0
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări 0
6 11. Alte activităţi...
semestriale
6. Consultaţii 8 12. Examinare finală 5
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 75
Bibliografie 1. Avram, Mioara. Gramatica pentru toţi.- Bucureşti: Humanitas, 1997.
Obligatorie 2. Avram, Mioara. Cuvintele limbii române între corect şi incorect. – Chişinău:
*selectiv Editura Cartier, 2001.
3. Ferreol, Gilles; Flageul, Noel. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală /
Traducere de Ana Zăstroiu. Argument de Corneliu Bîlbă. – Iaşi: Polirom, 1998.
4. Graur Alexandru. Dicţionar al greşelilor de limbă. – Bucureşti, 1982.
5. Mîndîcanu, Valentin. Cuvîntul potrivit la locul potrivit. – Chişinău, 1998.
6. Palii, Alexei. Cultura comunicării. – Chişinău: Editura Epigraf, 2002.
7. Palii, Alexei. Calchierea ca aspect al interferenţei limbilor. – Chişinău:
Editura Ştiinţa, 1991.