SUBIECTUL 1
Art.10. Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei
fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontier. Prezentul
articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radoidifuziune, de
cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege,
care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea
naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi
prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a morale, protecţia reputaţiei sau
a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale
sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
(Convenţia Europeană a Drepturilor Omului)
Citeşte textul cu voce tare
1. Ce poţi deduce despre autorul textul şi despre situaţia de comunicare?
a) Cui se adresează textul?
b) Ce tip de text este acesta?
c) Care sunt particularităţile textului? Ce tip de lexic predomină în text?
2. Care este opinia ta despre acest drept al omului? Susţine, cu argument, opinia
prezentată.
Sugestii de răspuns
1. Fragmentul este extras din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,
prin urmare aparţine stilului juridico-administrativ (utilizat în relaţii
administrative, oficiale sau de natură juridică). Autorul acestui text este o
instituţie europeană care stabileşte cu precizie care sunt drepturile
cetăţenilor. Situaţia de comunicare este reală şi prezintă dreptul la libertatea
de exprimare a oamenilor. (Art.10)
a) Textul se adresează atât unui receptor specializat (cel care emite legea, o
cunoaşte şi o respectă), cât şi unui receptor nespecializat (fiecare cetăţean
care este interesat de drepturile şi îndatoririle sale). Acest fragment se
adresează unui public larg, cetăţenilor Uniunii Europene.
b) În ceea ce priveşte tipologia, fragmentul este un text informativ, cu
dimensiune pragmatică, aplicabil în sfera vieţii publice.
c) Textul este organizat în articolul 10 şi două paragrafe numerotate.
Predomină cuvintele cu sens denotativ, iar mesajul se adresează exclusiv
raţiunii. Din punct de vedere lexical, se pot identifica termeni de
specialitate (autoriate, exercitare, societate, morală). Din punct de vedere
morfologic, predomină substantivele abstracte, iar verbele sunt la indicativ,
prezent, cu nuanţă impersonală. La nivel sintactic, propoziţiile sunt
principale, dezvoltate, independente şi enunţiative.
2. În ceea ce priveşte dreptul unei persoane la liberatea de exprimare, eu
consider că este foarte important să ai posibilitatea de a spune întotdeauna
ceea ce gândeşti, mai ales într-o societate democratică.
În primul rând, libertatea de exprimare îţi oferă dreptul de a-ţi exprima
opinia faţă de unele fapte sau întâmplări; în plus, ai posibilitatea de a
comunica şi de a primi informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor, aşa
cum prevede şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În al doilea rând, în regimul comunist, această libertate nu exista, statul
controla toate domeniile vieţii.Însă, dreptul la liberă exprimare nu îngăduie
atacul la persoană şi nici lezarea unor aspecte ale vieţii personale.
În concluzie, libertatea de exprimare este deosebit de importantă pentru
dezvoltarea omului şi pentru existenţa unei societăţi democratice.Libertatea
de exprimare implică şi unele îndatoriri, care urmăresc respectul faţă de cei
din jur şi confidenţialitatea unor informaţii.
Exersează!
SUBIECTUL 2
Art. 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie,
a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în executarea acestui
drept decât în măsura în care acest amestec este pervăzut de lege şi dacă
constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru
securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării,
apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a
moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
Art. 9. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de
religie; acest drept include libertatea de a-şi scimba religia sau convingerea,
precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod
individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ,
practici şi îndeplinirea ritualurilor.
2. Libertatea de a-şi exprima religia sau convingerile nu poate forma
obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie
măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică,
protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea
drepturilor şi libertăţilor altora.
(Convenţia Europeană a Drepturilor Omului)
Citeşte textul cu voce tare
1. Ce poţi deduce despre situaţia de comunicare?
a) Care sunt caracteristicile lingvistice (lexicale şi morfo-sintactice) ale
textului?
b) Ce tip de text este acesta din punct de vedere al stilului funcţional de
care aparţine?
c) Cui se adresează textul?
2. Care este opinia ta despre importanţa unuia dintre drepturile omului,
menţionate în textul acesta? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.
Stilul juridic-administrativ
Este caracteristic domeniului legislativ, administrativ;
Caracteristici ale stilului:
Funcţie referinţială (se axează pe context)
Enunţuri cu formă impersonală
Limbajul este clar, precis, neutru, fără încărcătură afectivă sau emoţională
Folosirea unor clişee sau formule lexicale
Utilizarea neologismelor şi a termenilor de specialitate
Mesajul este preponderent denotativ
Structură specifică: alineate, paragrafe, articole numerotate
Scop informativ
Respectă normele limbii literare
Sunt evidenţiate toate calităţile generale ale stilului: corectitudine,
claritate, concizie, proprietate.
Particularităţi lingvistice
Lexicale: terminologie specifică
Morfologice: substantive provenite din infinitive lungi, verbe ca a
trebui, a putea; verbe la diateza reflexiv-pasivă: se aşteaptă,
expresii verbale impersonale
Sintactice: raporturi sintactice simple (predomină coordonarea)
Tipuri de texte juridic-administrative: legile, cererea, informarea, raportul,
procesul-verbal, formularele tipizate, corespondenţa de afaceri, curriculum vitae,
recomandarea, adeverinţa,etc.