PLAN DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
COLEGIUL ECONOMIC „NICOLAE TITULESCU“
BAIA MARE, MARAMUREŞ
Tel. 0262-224289; Fax 0262-223331
E-mail: colegiul_titulescu@yahoo.com
PERIOADA 2007 – 2013
PLAN OPERAŢIONAL
2008-2009
Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“ – P.A.S. PENTRU EDUCAŢIE
actualizare octombrie 2008
Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“ – P.A.S. PENTRU EDUCAŢIE 2
Actualizare octombrie 2008
PARTEA ÎNTÂI
1. CONTEXTUL
1.1. Scopul
VIZIUNEA Colegiului Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare: „o şcoală care
oferă Competenţe Europene, deschidere spre Nou, dar şi păstrarea unor Tradiţii şi valori
durabile“.
MISIUNEA CENT: realizarea unei formări profesionale şi a unei educaţii
adaptate la o societate democratică bazată pe economia de piaţă, cu caracter
participativ-social, în concordanţă cu structura ocupaţională specifică evoluţiei
dinamice a pieţei muncii din România. În tot procesul instructiv-educativ se regăseşte o
constantă care vizează ameliorarea calităţii şi capacitatea de inovare a sistemelor politicii
educaţionale, dezvoltarea dimensiunii europene în domeniul formării şi orientării,
promovarea achiziţionării competenţelor-cheie, adaptarea procesului instructiv-educativ
la exigenţele societăţii, urmărindu-se o transversalitate a măsurilor educative pentru a
suscita dinamica între diferitele domenii ale formării.
În concondanţă cu noile programe de integrare europeană şi cooperare
internaţională, şcoala noastră va considera o prioritate absolută deschiderea sistemului
educaţional şi de formare profesională către mediul social şi economic prin dezvoltarea
unor capacităţi de învăţare bazate pe economia informatizată şi prin introducerea „noilor
educaţii“ (educaţia antreprenorială, civică), coroborate cu direcţiile strategice de
dezvoltare pe plan european, vizând aspectele calitate, echitate, eficienţă şi comunicare.
1.2. Profilul actual al şcolii
Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare este situat în centrul oraşului
Baia Mare şi deserveşte, prin specializările pe care le are, o zonă întinsă a judeţului.
Din punct de vedere geografic, Baia Mare este situată într-o zonă puternic afectată
de factorii poluanţi produşi de industria minieră şi metalurgică, care, chiar dacă acum s-
au diminuat, se resimt ca efecte a ceea ce a fost. Zona nu a suferit numai un dezechilibru
puternic în conservarea mediului, dar şi în dezvoltarea economico-socială, având în
vedere industria monocoloră din zonă. Ca urmare a acestei situaţii, oraşul Baia Mare a
trebuit să răspundă provocărilor generate de trecerea de la un oraş cu profil predominant
minier şi metalurgic la un municipiu modern care răspunde prompt cerinţelor mileniului
1
al treilea.
În condiţiile restructurării învăţământului românesc, şcoala noastră s-a orientat
spre domenii de formare profesională care să se alinieze direcţiilor de dezvoltare ale
municipiului, respectiv turism şi economie.
CENT este o şcoală de prestigiu, fiind una dintre instituţiile şcolare care a pus
bazele unui învăţământ economic în spirit european, dovadă şi numele pe care-l poartă,
Nicolae Titulescu, simbolul unui om de mare luciditate şi putere de previziune în
problemele cardinale ale vieţii internaţionale, care a întrezărit dimensiunea europeană a
societăţii române şi necesitatea realizării unui cadru comun de obiective educaţionale şi
politice, pentru a dezvolta o abordare novatoare comună în toate domeniile de activitate.
În concordanţă cu acest ideal, şcoala noastră a realizat şi realizează proiecte şi studii pe
baze transnaţionale, menite să întărească dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul pregătirii
profesionale, în special vizând anticiparea necesităţilor în materie de deprinderi şi nevoi
de calificare cerute de piaţa muncii, de noi metode de pregătire şi evaluare a acestei
pregătiri.
Şcoală cu tradiţie, datând din anul 1959, CENT a pregătit şi pregăteşte specialişti
de nivel mediu, necesari economiei regiunii Maramureşului, dar şi altor zone ale ţării,
căutând mereu permanenţele în devenire în vederea unei educaţii prospective, în spiritul
idealului educaţional naţional şi european.
În vederea creării unei paradigme educaţionale moderne, cu un curriculum adaptat
standardelor maximale de competenţă, liceul nostru şi-a creat un cadru logistic adecvat şi
s-au conceput şi diseminat oferte curriculare care să certifice aceste competenţe.
CENT funcţionează cu două niveluri de studiu: liceu-zi şi Şcoala de Arte şi
Meserii, având filiera Tehnologică, profil Servicii, cu finalităţi în specializările:
economic: tehnician în activităţi economice;
administrativ: tehnician în administraţie;
turism: tehnician în turism;
comerţ: tehnician în achiziţii şi contractări.
Finalităţile învăţământului prin ruta de profesionalizare prin Şcoala de Arte şi Meserii
asigură pregătire de specialitate pentru următoarele domenii:
Domeniul Comerţ:
calificarea profesională nivelul 1
►lucrător în comerţ;
calificarea profesională nivelul 2
►comerciant/vânzător,
►recepţioner/distribuitor;
LICEU RUTA PROGRESIVĂ calificarea profesională nivelul 3
►tehnician în activităţi de comerţ;
Domeniul Turism şi Alimentaţie:
calificarea profesională nivelul 1
►lucrător în alimentaţie;
►lucrător în hoteluri;
2
calificarea profesională nivelul 2
►cofetar/patiser;
►ospătar (chelner)/vânzător în unităţi de alimentaţie;
►bucătar;
►lucrător hotelier.
LICEU RUTA PROGRESIVĂ calificarea profesională nivelul 3
►tehnician în hotelărie;
►tehnician în gastronomie;
►organizator banqueting;
Potrivit noii metodologii privind funcţionarea unităţilor şcolare pe cicluri de
învăţământ, CENT permite şi încurajează continuarea studiilor liceale a celor care au
parcurs nivelul 2 de calificare profesională, prin Şcoala de Arte şi Meserii, astfel încât cei
care nu au beneficiat de parcursul şcolar liceu-zi pot absolvi şi această formă de
învăţământ, finalizată cu examenul de certificare profesională pe profil şi cu examenul de
bacalaureat, putând ulterior să se înscrie într-o formă superioară de învăţământ. Astfel,
educaţia se bazează pe un sistem flexibil de pregătire ce permite adaptarea la nevoile de
formare profesională, identificate pe baza analizei pieţei muncii, contribuind la reducerea
şomajului şi la facilitarea dezvoltării personale policalificate.
În cadrul orelor de practică, unităţile instrucţionale a IX -a şi a X-a îşi formează
competenţele profesionale în cadrul unui concept didactic modern, bazat pe învăţare la un
loc de muncă virtual, prin crearea şi simularea unui model de întreprindere reală – firma
de exerciţiu. Firma de exerciţiu nu este doar o provocare pentru elevi, ci şi o posibilitate
de a-şi descoperi apetenţele şi talentele manageriale, de a derula tranzacţii virtuale cu alte
firme similare din ţară şi străinătate, de a întocmi documente specifice tranzacţiilor
economice, de a conduce evidenţa contabilă computerizată şi de a participa la diferite
târguri interne şi internaţionale ale firmelor de exerciţiu.
Şcoală noastră se bucură de o participare fructuoasă la diferite târguri ale firmelor
de exerciţiu, notabile fiind în acest sens:
1 2004 Freistadt – Austria
2 2006 Plovdiv – Bulgaria
3 2007 Praga – Cehia
4 2007 Cegled – Ungaria.
5 2008 Bratislava - Slovacia
Elevii acestei şcoli sunt de elită, ultima medie de intrare în anul şcolar 2007-2008
fiind 8,44.
3
1.3. Analiza rezultatelor din anii anteriori
INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR 2007/2008
a). Informaţii privind efectivele de elevi:
a.1. Numărul claselor şi al elevilor la începutul anului şcolar
Niveluri / Tipuri de învăţământ
Nr. An de
Denumirea Domeniul
Calificarea profesională Liceu – filiera ŞAM completare şi
unităţii prioritar tehnologică Nivel 1 liceu ruta
crt.
progresivă
0 1 2 3 5 6 7
IX- 5 / 143
X - 5 148
Tehnician în activităţi economice XI -5 / 149
XII -4 /119
total19/559
IX -1/28
X - 1/ 30
Tehnician în administraţie XI -1/ 28
XII -1/ 27
Total 4/113
IX -1/28
X - 1/ 30
Tehnician în turism XI -1/ 28
Colegiul XII -2/ 58
Economic,
Economic Total 5/144
administrativ,
2 „Nicolae IX - 1/ 27
comerţ şi
Titulescu“ Lucrător în comerţ X - 1/ 26
servicii
Baia Mare Total 2/53
IX -3/ 84
Lucrător în alimentaţie X - 3/ 90
Total 6/174
XII -2/53
Tehnician în gastronomie
XIII-1/20
XII-1/20
Tehnician în activităţi de comerţ
XIII-1/22
Comerciant-vânzător XI -1/ 27
Ospătar(chelner)vânzător în
XI – 2/54
unităţi de alimentaţie
Cofetar patiser -
Bucătar XI -1/ 30
4
a.2. Elevi promovaţi pe specializări
Specializare Numărul Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a Clasa a XIII-a Numărul
elevilor absolvenţilor
promovaţi
din din din din din din din
care: care: care: care: care: care: care:
Total
Total
Total
Total
Total
Total
Total
femi- femi- feminin feminin femi femi- feminin
nin nin -nin nin
B 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
TOTAL 885 588 192 116 207 136 199 128 212 174 41 34 239 169
Profil servicii(IX-X) 399 252 192 116 207 136
Tehnician în activităţi 264 189 146 97 118 92 118 92
economice
Tehnician în turism 81 44 26 15 55 29 55 29
Tehnician în 52 30 27 16 25 14 25 14
administraţie
Tehnician gastronomie 53 43 33 25 20 18 20 18
Tehnician în activităţi 36 30 15 14 21 16 21 16
de comerţ
a.3.Elevi promovaţi după media generală în anul şcolar 2006/2007
Din care: Promovaţi pe
Promovaţi Repetenţi
medii:
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Situaţia privind rezultatele la învăţătură la
sfârşitul anului şcolar 2006/2007
Judeţul MARAMUREŞ
COLEGIUL ECONOMIC „NICOLAE
TITULESCU“
BAIA MARE 5- din
din care: Tota
Total 6.9 7-8.99 9-10 care:
fete l
9 fete
0 3.1 3.2 4 5.1 5.2 5.3 9.1 9.2
Cls IX-XII/XIII 885 588 99,66% 2 503 380 3
cls. IX-X: 399 252 100% 1 249 149
Ciclu
cls IX: 192 116 100% 1 144 47
LICEAL
inferior: din
Z care cls X: 207 136 100% 105 102
I din
cls. XI-XII/XIII: 486 336 99,39% 1 254 231
care
Ciclu cls XI: 199 128 100% 1 101 97
superior: din
cls XII: 246 174 99,19% 124 122 2
care
cls XIII: 41 34 97,62% 29 12 1
SAM TOTAL SAM 306 227 98,70% 13 250 43 4
5
cls. IX: 102 80 98,08% 1 96 5 2
din care cls. X: 107 77 99,07% 1 83 23 1
an de
97 70 98,98% 11 71 15 1
completare:
POSTLICEALĂ
ŞCOALA
ANUL I 30 25 100% 9 21
a.4. Rezultatele examenului de absolvire (bacalaureat) 2008
Nr. Nr.
Nr. Nr. Număr de Din care cu medii: Procentajul
Forma de elevi Nr. elevi elevi
elevi elevi candidaţi de
învăţământ nepre- eliminaţi
înscrişi prezenţi respinşi 5- 6- 7- 8- 9- promovare
zentaţi reuşiţi 10
5.99 6.99 7.99 8.99 9.99
Zi, ruta
41 41 0 0 26 15 2 10 3 0 36.58%
din progresivă
care: ruta directă 198 198 0 0 4 194 28 116 50 97.97%
Seral 5 5 0 0 4 1 1 0 0 0 20%
Distanţă
Fără frecvenţă
Frecvenţă redusă
Total 244 244 0 0 34 210 3 38 119 50 86.06%
a.5. Cuprinderea absolvenţilor într-o formă superioară de învăţământ
Nr. Unitatea şcolară Număr Număr Număr de Număr Număr Număr de elevi
crt. de elevi de elevi elevi de elevi de elevi absolvenţi /
absolvenţi absolvenţi absolvenţi de absol- absolvenţi/ învăţământ
de de liceu, liceu, 2008 venţi/ învăţământ profesional,
liceu, 2008 (XII/XIII), învăţă- profesional, cuprinşi în
2008 (XII/XIII), cuprinşi pe mânt cuprinşi programe de
(XII/XIII) cuprinşi piaţa muncii profesio pe piaţa continuare a
în -nal muncii studiilor
învăţămân-
tul
superior
1 COLEGIUL
ECONOMIC
„NICOLAE 240 225 15 97 59 38
TITULESCU“ BAIA
MARE
6
1.4. Priorităţi naţionale
Aproape de pieţele europene, cu o bună accesibilitate pe căi aeriene, Regiunea
Nord-Vest (Transilvania de Nord) are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de
intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. Procesul de extindere a
Uniunii Europene către est va conduce în final la creşterea cu 30% a pieţei muncii,
precum şi la o mai mare diversitate. Problemele pieţei muncii din statele care au aderat în
mai 2004, precum şi din ţările candidate nu sunt diferite fundamental de cele ale vechilor
state membre, totuşi în multe cazuri sunt mai acute şi necesită restructurări majore.
Nivelul ridicat al şomajului din noile state membre, precum şi din ţările candidate a
condus la creşterea relevanţei măsurilor active şi abordărilor preventive, solicitând
totodată necesitatea unor servicii publice de ocupare eficiente.
În Planul Naţional de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, aflat în curs de
elaborare şi care va fi negociat cu Uniunea Europeană în vederea finanţării, dezvoltarea
resurselor umane reprezintă o prioritate naţională majoră, alături de creşterea gradului de
ocupare şi combaterea excluziunii sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda
Lisabona şi cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile
Directoare pentru politicile de ocupare, care trebuie să sprijine trei obiective strategice
interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi productivitatea muncii şi coeziunea şi
incluziunea socială.
Obiectivul UE de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume,
solicită sistemelor educaţionale şi de formare din ţara noastră adaptarea la cerinţele
societăţii cunoaşterii şi la cerinţele crescânde ale pieţei muncii. În judeţul Maramureş,
procesul de planificare se raportează în mod constant la un concept menit să călăuzească
eforturile tuturor părţilor implicate, concept care reprezintă de fapt VIZIUNEA de
dezvoltare a judeţului pe termen lung (2027). Direcţiile-cheie sunt creşterea
adaptabilităţii forţei de muncă, dezvoltarea antreprenoriatului, ca premisă pentru creşterea
gradului de ocupare, formarea profesională continuă şi învăţarea pe parcursul întregii
vieţi, asigurarea accesului egal la educaţie şi pe piaţa muncii, creşterea gradului de
incluziune socială. Baia Mare s-a aliniat la Strategia Europeană pentru Ocupare,
revizuită, politica naţională în domeniul ocupării forţei de muncă fiind în concordanţă cu
liniile directoare integrate ale acestei strategii. Strategia de dezvoltare a resurselor umane
elaborată în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, asigură
pe de o parte continuitatea documentelor programatice naţionale anterioare, iar pe de altă
parte, corespondenţa cu orientările strategice la nivel european şi cerinţele specifice
legate de accesarea Fondului Social European post-aderare. Obiectivul general al
strategiei de dezvoltare a resurselor umane îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi
creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de
învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi
inclusive care să conducă până în anul 2015 la integrarea durabilă pe piaţa muncii a
7
900.000 persoane. Obiectivele politicii de dezvoltare naţională cuprinse în Strategia de
dezvoltare a României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării
naţionale cu fondul deja dobândit în Europa de Vest, în privinţa calităţii vieţii umane şi
cu deosebită atenţie faţă de generaţiile viitoare. Obiectivele politicii de dezvoltare
regională vin şi ele în întâmpinarea politicilor de dezvoltare naţională. În acest sens,
Colegiul Economic ,, Nicolae Titulescu“are propriile sale obiective, vizând accesul egal
şi sporit la educaţie, formarea profesională iniţiată de calitate în sprijinul creşterii
economice şi a ocupării forţei de muncă prin specializările pe care le promovează,
încurajând astfel egalizarea şanselor pe piaţa muncii. Există de asemenea un număr
important de ramuri care-şi păstrează pe termen mediu şi lung locul în economia
regională: comerţul are o pondere mare la formarea cifrei de afaceri a judeţului.
Piaţa muncii în Maramureş este într-o schimbare profundă, astfel:
a. Industria confecţiilor textile şi a confecţiilor din piele este, azi, foarte bine
reprezentată şi considerăm noi că se va menţine în următorii 3-4 ani, urmând
să sufere o descreştere spre anii 2010;
b. De asemenea, considerăm că industria confecţiilor se va transforma din lohn
pur în industrie cu linie proprie de modele;
c. Industria de prelucrare a lemnului va cunoaşte o mare dezvoltare, în special
prelucrarea cu înaltă valoare adăugată;
d. Serviciile de toate tipurile vor cunoaşte o dezvoltare rapidă, urmând ca până în
anul 2010 ponderea populaţiei ocupate în acest domeniu să se dubleze la
nivelul judeţului nostru;
e. Ocupaţiile din turism şi agricultură vor cunoaşte o mare dezvoltare atât ca
număr, dar în mod special ca diversitate şi calitate a ocupaţiilor;
f. Judeţul Maramureş este în atenţia producătorilor de componente electrice şi
electronice. Astfel, în foarte scurtă vreme, în acest domeniu sunt ocupate peste
1.000 de persoane, numărul acestora urmând să crească.
g. Ocupaţiile legate de soft, de electronică, vor fi din ce în ce mai cerute, chiar
dacă ele vor favoriza ocuparea într-o altă meserie.
În condiţiile unei dependenţe a ratei şomajului de nivelul de calificare, este
preferabilă trecerea în sistemul IPT, de la calificări de nivel 1 spre calificări de nivel 2 şi
3, care oferă absolvenţilor noştri şanse mai mari de a se integra pe piaţa muncii. În acest
scop, Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu’’ vizează îmbunătăţirea serviciilor de
consiliere şi orientare profesională pentru elevi, evaluarea nevoilor de formare a
consilierilor şi diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor precum
şi dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe pentru
specializarea funcţională astfel încât elevii să se poată adapta la dinamica pieţei muncii.
Pentru realizarea acestor obiective este necesară dezvoltarea şi sprijinirea programelor de
formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice.
1.5. Priorităţi, obiective şi ţinte regionale şi locale
Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice
8
ale pieţei muncii şi economiei regionale (din perspectiva cererii actuale şi viitoare de
educaţie), precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic regional
(oferta de educaţie şi formare profesională).
Constatările – formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a
învăţământului profesional şi tehnic regional – sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol
de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la
diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională.
Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit
pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se mai reţin din
analiza demografică, diversitatea etnică specifică regiunii, gradul ridicat de urbanizare al
regiunii, dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din judeţul Maramureş. Bilanţul
demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al
migraţiilor, care, după 1990, a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau
continentul nord-american. Scăderea demografică din ultimul deceniu a afectat cu
preponderenţă aşezările situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele
centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de
volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale.
Bilanţul demografic general negativ este o consecinţă directă a celui deficitar
migratoriu, rezultat al migraţiei orientate, în special, spre principalul centru polarizator al
judeţului, municipiul Baia Mare. Atât declinul speranţei de viaţă la naştere, cât şi migraţia
externă au accelerat procesul de îmbătrânire a populaţiei, cu efecte majore asupra
sistemului educaţional viitor.
Având în vedere evoluţiile ultimului deceniu, se anticipează reducerea
contingentului populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani,
concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste.
Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi
creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB
pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.
Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care
vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită,
alături şi de un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din
regiune, anume cel al migraţiei externe. Previziunile privind numărul viitor de clase şi de
elevi din sistemul TVET vor ţine cont şi de aceste fenomene demografice.
Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru
raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială
(segmentarea ofertei prin diferenţiere/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial
apropiate), asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (cu accent pe calitatea
serviciilor şi varietatea opţiunilor). De asemenea, invită şcolile să colaboreze în reţea şi
să-şi diversifice oferta de servicii (în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea
pierderilor de populaţie şcolară).
Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor
economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia
regională (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica
construcţiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor
(industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ) şi a firmelor cu capital străin;
9
înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii (orientări strategice spre
ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea
de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi etc.). În
paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi
personalul din întreprinderile mici şi mijlocii (care, în 2004, totalizau 64% din totalul
salariaţilor la nivel regional).
În condiţiile în care zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa
regiunii, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din
perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi
dezvoltării durabile – conducând la necesitatea unui program coerent de măsuri specifice
în educaţie şi formare profesională în toate judeţele regiunii. Economia locală indică un
ritm constant de creştere anual. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din
valoarea adăugată brută pe anul 2001, în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori.
Şi ponderea valorii adăugate brute din construcţii a crescut de la 3,6% in 1999 la 5% în
2001.
La nivelul local, ca şi la nivelul regiunii, a avut loc acelaşi trend care s-a
manifestat la nivel naţional, generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului
industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii. Industria prelucrătoare a beneficiat
de investiţii directe care îi va permite să crească atât volumul producţiei, cât şi
productivitatea muncii – pe tipuri de activităţi.
Din analiza ANIMMC, precum şi din analiza indicatorilor studiaţi, rezultă un
indice de specializare funcţională a Regiunii Nord-Vest în următoarele ramuri: IT&C,
învăţământ superior şi cercetare, turism, agricultură, industria alimentară şi a bunurilor de
consum (mobilă şi confecţii), industria de maşini şi echipamente.
Coroborând specializarea funcţională a judeţului, precum şi evoluţiile ramurilor din
PIB, se va ţine seama şi în prognoza sistemului educaţional de trendurile şi prognoza
economică, astfel:
1 Evoluţia agriculturii este prognozată la o creştere cu 3,0% în perioada analizată pe
fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură.
2 Sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de creştere proiectată
de peste 5,8 % în intervalul analizat. Acest lucru va fi determinat de investiţiile în
infrastructura de turism, cât şi în cea de afaceri, având drept efect direct un impact
asupra forţei de muncă care va fi angrenată în domeniu.
3 Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare;
ramuri ca industria alimentară sau industria confecţiilor îşi continuă creşterea,
chiar dacă mai lentă dacât a economiei pe ansamblu; totuşi, datorită eliminării
barierelor vamale sau a dislocării industriei, ponderea pe care o ocupa acest sector
se poate diminua.
4 Activităţile legate de serviciile de învăţământ (în special superior) vor înregistra
creşteri importante de până la 3,6 %.
5 Sectorul serviciilor, în special cel de înaltă tehnologie are o valoare adăugată
mare.
Principalele constatări din analiza pieţei muncii, populaţia activă a regiunii NV
constituie 11,9% din populaţia activă a ţării, înregistrându-se o reducere faţă de 1997.
Populaţia activă masculină s-a redus faţă de populaţia activă feminină, aceasta din urmă
10
fiind preponderentă în mediu rural. Rata de ocupare a scăzut faţă de 1997, fiind puternic
descrescătoare începând cu anul 2000. Populaţia cu vârstă de peste 65 de ani din mediul
rural are cu preponderenţă studii primare şi gimnaziale. Cunoştinţele de acest nivel sunt
insuficiente. S-ar putea lua măsuri în sensul dobândirii de competenţe suplimentare prin
cursuri de instruire în direcţia dezvoltării agriculturii în mediul rural pentru această grupă
de vârstă . Se impune accentuarea pe specializare în şcolile cu profil agricol, astfel încât
competenţele obţinute la absolvire să permită ocuparea imediată a locurilor de muncă
vacante, precum şi menţinerea acestora.
Cea mai mare pondere a şomerilor o deţine populaţia cu vârste între 15 şi 25 de
ani, urmată de cea cu vârsta de 25-34 de ani. Pentru prima grupă de vârstă, pe plan
educaţional se impune o completare a cunoştinţelor care se dovedesc insuficiente pentru
cerinţele de pe piaţa muncii, coroborată cu fixarea cunoştinţelor din ultimii ani de
învăţământ, pentru ca absolvenţii să stăpânească mult mai bine deprinderile practice care
fac să le crească şansele de ocupare a unui loc de muncă.
Cea de-a doua grupă de vârstă va avea de ales între specializarea sau
perfecţionarea pe o anumită meserie, sau reorientarea spre dobândirea competenţelor
specifice unei alte meserii cerute pe piaţa muncii. Acest lucru se poate realiza prin
cursurile de calificare şi recalificare oferite de centrele de formare profesională din cadrul
agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de către agenţii economici
autorizaţi în acest sens, pe baza studiilor pieţei muncii prin raportul cerere – ofertă de
locuri de muncă la nivel local şi regional. În acest sens, învăţământul pentru adulţi este o
oportunitate care trebuie valorificată la maximum. Instituţiile care ar putea la fel de bine
să satisfacă cerinţele de calificare pentru adulţi, atât din punct de vedere al personalului
de predare, cât şi din punct de vedere al bazei materiale şi dotărilor, sunt instituţiile de
învăţământ.
Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:
4 industria prelucrătoare
5 construcţii
6 comerţ
7 transport – depozitare – comunicaţii
8 hoteluri şi restaurante.
În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională la nivelul Colegiului
Economic ,, Nicolae Titulescu’’, Baia Mare, este vizată analiza contextului european şi
naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia
populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul
profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii
alocate/elev, numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării
funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire a serviciilor
de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în
educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale etc.
Colegiul Economic ,, Nicolae Titulescu’“ Baia Mare vizează punerea la dispoziţia
elevilor specializări de viitor pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii.
Domeniile de excelenţă ale regiunii care se disting prin potenţialul lor inovativ
11
,,dezvoltare tehnologică’“ şi poziţionare pe pieţele europene a produselor regionale sunt:
industria alimentară şi a bunurilor de consum, turismul. Piaţa muncii se doreşte a fi una
competitivă, într-o economie bazată pe cunoaştere. În acest sens, individul trebuie
pregătit pe tot parcursul vieţii pentru a-şi actualiza permanent competenţele, pentru a face
faţă exigenţelor pieţei.
Priorităţi naţionale
1. Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev
2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG-uri
3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală
4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională
5. Formarea continuă (metodica specifică)
6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare-învăţare şi chiar cercetare, care să
contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor
7. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei
8. Utilizarea tehnicii de calcul (ITC) în predare
9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic
10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă
11. Oferirea de şanse egale în educaţie, indiferent de naţionalitate, sex sau
minoritate.
12. Dezvoltarea unor materiale didactice auxiliare pentru formare diferenţiată
13. Asigurarea condiţiilor pentru o reală integrare europeană
Strategia Regională / Judeţeană de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic/2007-2013
Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea
produselor educaţionale pentru adulţi
Priorităţile identificate la nivelul regiunii:
1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ
2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin
crearea de produse educaţionale noi în parteneriat
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)
12
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET, prin dezvoltarea profesională a
resurselor umane
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea
excluziunii sociale
1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ
1.1. Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a Consorţiului
Regional TVET
Măsura Revizuirea componenţei Consorţiului TVET prin introducerea reprezentanţilor
1.1.1 Prefecturii, CRFPA, UIP POSDRU, OIPOSDRU
Măsura Restructurarea componenţei Consorţiului la două niveluri: nivel decizional
1.1.2 (directori instituţii) şi nivel lucrativ (persoane nominalizate de instituţii pentru a
face parte din Grupul de lucru cu caracter permanent)
Măsura Identificarea – prin fişele de post şi Curriculum Vitae – a competenţelor
1.1.3 întrunite de membrii Consorţiului care formează Grupul de lucru responsabil cu
planificarea şi monitorizarea implementării PRAI şi PLAI
Măsura Susţinerea şi extinderea la nivel judeţean a procesului de planificare şi
1.1.4 monitorizare în învăţământ prin implicarea Grupului de lucru
Măsura Elaborarea unor proceduri de lucru privind corelarea PRAI cu PLAI,
1.1.5 informarea periodică, colaborarea dintre instituţii şi managementul proceselor
de planificare, implementare şi monitorizare
Acţiuni Responsabili Termen
Crearea grupului de lucru restrâns ADR NV
Realizarea a trei proceduri de lucru privind :
Informarea periodică şi colaborarea dintre instituţii Grupul de lucru Octombrie 2007
Managementul proceselor de planificare, restrâns
implementare şi monitorizare
Corelare dintre PDR, PRAI, PRAO, PLAI
Indicatori Procedurile de lucru realizate
1.2. Dezvoltarea capacităţii de management la nivelul unităţilor şcolare
Măsura Restructurarea consiliilor de administraţie ale şcolilor prin includerea
1.2.1 reprezentanţilor asociaţiilor sectoriale patronale prioritare locale
Acţiuni Responsabili Termen
Restructurarea CA în judeţele pilot, conform legii ISJ Octombrie 2006
descentralizării: CJ şi SM
Restructurarea CA în judeţele: BH, BN, MM şi SJ ISJ Octombrie 2007
Indicator Consiliile de administraţie din cele 6 judeţe restructurate şi funcţionale, prin
includerea reprezentanţilor agenţilor economici
Măsura Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia
1.2.2
Acţiuni Responsabili Termen
Propuneri de restructurare a reţelei şcolare în conformitate ISJ/CLDPS anual
cu domeniile prioritare din judeţ, anual, prin proiectul
planului de şcolarizare
Indicator Reţeaua şcolară din cele 6 judeţe este adaptată la cerinţele pieţei muncii
Măsura Instruirea managerială pentru personalul implicat în gestiunea şi managementul
13
1.2.3 şcolilor
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolari ISJ/CCD anual
Indicator Număr de manageri care au urmat cursuri de formare managerială
2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin crearea de
produse educaţionale noi în parteneriat
Măsura Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii
2.1
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea ponderii calificărilor în sectoarele prioritare, ISJ/CLDPS/ 2013
astfel încât acestea să fie de cel puţin 50% unităţi de
învăţământ
Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul de ISJ/ unităţi de 2013
calificare 3, astfel încât acestea să reprezinte 85% din totalul învăţământ /
absolvenţilor CJAPP
Indicatori 1.Numărul de elevi pe niveluri de calificare în domeniile prioritare
2.Numărul de elevi care finalizează ciclul superior al liceului (ruta directă + ruta
SAM)
Măsura Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, cu scopul valorificării
2.2 potenţialului de dezvoltare economică al regiunii
Acţiuni Responsabili Termen
Dublarea numărului de calificări/specializări/ocupaţii AJOFM/ 2013
pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii Agenţi
economici/ISJ
Indicator Număr de calificări/specializări/ocupţtii noi introduse în regiune faţă de 2006
Măsura Dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe, pentru
2.3 specializarea funcţională, încurajarea inovaţiei şi adaptarea la dinamica pieţei
muncii
Măsura Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale
2.4
Acţiuni Responsabili Termen
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin ISJ/CLDPS/ 2013
introducerea în CDL , astfel încât ponderea acestora să fie unităţi de
de 40% învăţământ
Indicator Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL) faţă de
structura actuală
Măsura Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi
2.5 adulţilor
Acţiuni Responsabili Termen
2013
Indicatori 1.Număr de absolvenţi SAM/liceu tehnologic care urmează cursuri universitare,
din care în specialitatea proprie
2.Număr de adulţi care participă la cursuri de recalificare şi care urmează
cursuri univ./postuniversitare
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)
Măsura Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei
14
3.1 educaţionale la specificul pieţei muncii
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea a 20 parteneriate funcţionale între univesităţile Instituţiile din 2008
din regiune, agenţi economici, unităţi de învăţământ şi alte Consorţiu
organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei regional/ unităţi
educaţionale la specificul pieţei muncii de învăţământ
/agenţi
economici
Indicator Număr de parteneriate realizate la nivel regional
Măsura Stabilirea unui cadru pentru recunoaşterea calificărilor (credite transferabile)
3.2 care să faciliteze continuarea studiilor la nivel superior, atât pentru elevi, cât şi
pentru adulţi
(se realizează la nivel naţional)
Măsura Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzătoare a unităţilor TVET
3.3
Acţiuni Responsabili Termen
Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea ISJ/ 2013
infrastructurii la cel puţin 80% din unităţile de învăţământ unităţi de
TVET învăţământ
/OIPOSDRU
Indicator Număr de şcoli dotate şi modernizate conform cerinţelor europene
Număr de şcoli implicate în proiecte pentru accesare de fonduri
europene
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi
Măsura Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor cu privire la
4.1 orientarea carierei profesionale a elevilor şi adulţilor
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de sondaje în unităţile de învăţământ de către CJAPP/ISJ Decembrie
CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare 2007
Indicator Număr de consilieri şi diriginţi la nivelul regiunii care au nevoie de formare
Măsura Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de
4.2 formare din fiecare judeţ
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi să CJAPP/ISJ 2013
fie consiliaţi de 1 profesor consilier
Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii
Măsura Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor
4.3 (elevi, diriginţi, părinţi)
Acţiuni Responsabili Termen
Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua CJAPP/CCD/C Decembrie
şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare în regiune RFPA 2007
Indicator 100% profesori consilieri din regiune formaţi
Măsura Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică (cu materiale
4.4 informative privind reţeaua şcolară, profile ocupaţionale, baterii de teste de
aptitudini etc.)
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri în ISJ/ unităţi de Decembrie
15
vederea dotării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică învăţământ 2007
/OIPOSDRU
Indicator Număr de cabinete dotate la nivelul standardelor
Măsura Atragerea adulţilor în TVET prin servicii integrate de consiliere, orientare şi re-
4.5 orientare profesională
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea numărului de beneficiari de cursuri de CJAPP/CCD/C 2013
calificare/recalificare prin sistemul TVET cu 500% RFPA
Indicator 15.000 de adulţi participanţi la cursuri de calificare/recalificare prin sistemul
TVET
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a
resurselor umane
Măsura Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională
5.1 pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET în sectoarele
economice aflate în dezvoltare
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea la nivelul inspectoratelor şcolare a strategiei de ISJ/ 2013
dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu cerinţele Universităţi
pieţei muncii
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de recalificare pe domenii
prioritare
Măsura Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET
5.2 pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care să CCD/ 2008
participe cel puţin 50% din cadrele didactice din TVET Universităţi
Restructurarea modului pedagogic pentru dobândirea de
competenţe necesare în educaţia adulţilor Universităţi 2008
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare a formatorilor
pentru educaţia adulţilor
Măsura Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice TVET în educaţia antreprenorială
5.3
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de educaţie antreprenorială la care CRFPA/alţi 2013
să participe cel puţin 80% din numărul total de cadre furnizori
didactice din TVET abilitaţi de
formare/
Universităţi
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare în educaţie
antreprenorială
Măsura Externalizarea serviciilor de evaluare a calităţii
5.4 (conform legii calităţii)
Măsura Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru
5.5 adaptarea la noile tehnologii
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea a cel puţin 90 de credite transferabile prin Universităţi/ alţi 2013
16
participarea cadrelor didactice din TVET la perfecţionarea furnizori
periodică, masterat, doctorat. abilitaţi de
formare
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de perfecţionare
(odată la 5 ani) şi postuniversitare pentru perfecţionarea în predarea
tehnologiilor moderne
Măsura Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de
5.6 predare-învăţare
Acţiuni Responsabili Termen
Activităţi de formare pentru predarea metodelor CCD/ISJ/ 2013
participative de predare-învăţare inspectorii de
specialitate
Indicator Număr de profesori din sistemul TVET care utilizează metode moderne de
predare
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile si combaterea
excluziunii sociale
Măsura Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de
6.1 învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională
speciale
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de clase integrate în învăţământul de masă Centrul de 2013
Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale în resurse şi
învăţământul de masa asistenţă
educaţională
Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă
Măsura Modernizarea infrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice
6.2 adecvate tipului de handicap
Acţiuni Responsabili Termen
100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare Directorii unit. 2013
pentru persoanele cu handicap de învăţământ
Indicator Număr de unităţi de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru
persoane cu handicap
17
PARTEA A DOUA
2. ANALIZA NEVOILOR
2.I. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
a fost făcută pe baza PLAI din acest an, cu date relevante pentru şcoala noastră.
2.I.1. Aspecte demografice
Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile „pământuri“ ale Maramureşului,
Chioarului, Lapuşului şi Depresiunii Baia Mare. Acum populaţia este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8
%), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) şi alte naţionalităţi.
Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii Rodnei şi Masivul Pietrosul (2.303 m) – cel mai
înalt din Carpaţii Orientali – şi zona vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş (1.300-1.800 m); 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi platouri
iar 27 % depresiuni, lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor Rodnei, Gutâi şi Ţibles se găseşte Depresiunea
Maramureşului, cea mai mare din România (75 km lungime şi 20 km lăţime).
Dinamica populaţiei la nivel judeţean
Judeţul Maramureş are în 2006 o populaţie de 518.093 locuitori, din care 255.482 bărbaţi şi 262.611 femei, iar evoluţia
numărului de persoane a judeţului rezultată din Analiza Comisiei Naţionale pentru Statistică – Oficiul de studii şi cercetări
demografice ne indică un spor natural negativ (ritmul mediu anual estimat până în anul 2020 fiind de – 0,54 la mia de locuitori; în anul
2004, sporul natural pentru judeţul Maramureş a fost de 1,3 la mia de locuitori). Sporul natural negativ are drept efect, pe de o parte,
schimbarea ponderilor între diferite contingente de vârstă şi pe de altă parte, un fenomen general de îmbătrânire a populaţiei. Această
scădere este rezultatul interacţiunii unui set de factori de influenţă complecşi, o parte a acestora cu implicaţii directe asupra sistemului
ÎPT:
18
„exodul de materie cenuşie“ – numeroşi absolvenţi, tineri specialişti şi personal înalt calificat pleacă spre a se stabili în Europa,
Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă sau Canada, în căutarea unor slujbe mai bine plătite şi cu perspective mai mari. În
regiunea NV, rata migraţiei atinge maximum la judeţul Maramureş;
un alt fenomen care ia amploare este cel al plecării cu contracte de muncă în străinătate, în unele zone, ponderea populaţiei
masculine în întregul populaţiei este serios afectată ca urmare a acestui fenomen. Principalele destinaţii sunt Spania, Italia si
Franţa, existând deja chiar o anumită „specializare“ geografică a muncitorilor, în funcţie de localitatea de provenienţă;
speranţa de viaţă în scădere, plasând regiunea pe ultimul loc la nivel naţional. Din punct de vedere al îmbătrânirii populaţiei,
Maramureşul are indicele de îmbătrânire situat în jurul a 0,5 („judeţ tânăr“) [vezi Anexa 1, fig.1]
Populaţia din mediul urban este în 2006, în judeţul Maramureş, mai mare decât cea din mediul rural (52,90 % urban faţă de
47,1% rural).
Migraţia
În ceea ce priveşte mobilitatea ocupaţională în perioada 1990-2003, judeţul Maramureş se situează deasupra mediei naţionale,
cu 43% emigranţi din totalul populaţiei active a judeţului. (Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 2003-2004). Deteriorarea
standardului de viaţă a lucrătorilor din industrie sau pensionări înainte de termen a împins oamenii să caute soluţii alternative, fie să se
mute la ţară, unde agricultura de subzistenţă a devenit o sursă de trai, fie să se alăture celor care lucrează în străinătate. Migraţia
internă din mediul urban în mediul rural a constituit o infuzie de populaţie tânără din mediul urban către o populaţie îmbătrânită din
mediul rural.
Concluzii:
Eficientizarea reţelei şcolare va trebui sa ia în considerare numărul de intrări care vor fi evaluate ţinând cont de rezultatul
acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, de asemenea
acel fenomen de deşertificare rurală în anumite areale (Zona Codrului), cât şi un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra
populaţiei active din regiune, anume cel al migraţiei externe. Numărul viitor de clase din sistemul TVET va ţine cont şi de toate aceste
fenomene.
Implicaţiile schimbărilor de la nivel demografic asupra planificării ÎPT din judeţ, şi mai ales asupra planificării reţelei şcolare,
estimăm că vor fi următoarele:
Eficientizarea reţelei şcolare trebuie să ţină cont, pe termen scurt – următorii 3-4 ani – de schimbările în numărul de intrări ce
vor rezulta ca urmare a modificării sporului natural;
reduceri ale contingentului de vârstă şcolară se vor traduce prin reduceri ale numărului de elevi în clase, mai ales pe fondul
unei mobilităţi interjudeţene reduse a elevilor;
19
nu toţi absolvenţii din sistem vor fi absorbiţi pe piaţa regională, unii dintre ei preferând să plece din ţară în căutarea unor
oportunităţi de angajare mai atractive. Ca atare, stabilirea calificărilor relevante, şi mai ales dimensionarea numărului de clase
trebuie să ţină seama şi de asemenea pierderi de ieşiri din sistem. O asemenea situaţie se manifestă mai pregnant în profilurile
construcţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie publică, mecanică, electromecanică sau electrotehnică şi automatizări.
Analiza populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară din regiune pune în evidenţă existenţa în prezent a două categorii de
judeţe:
judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară redusă – Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare şi Sălaj;
judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară ridicată – Bihor, Maramureş şi Cluj.
Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare pe intervalele 7-14 ani şi 14-24, cu 24,3%, respectiv cu 22,3%. Este
încurajator faptul că populaţia din intervalul 3-6 ani va creşte pe termen lung cu 59,5 %. [Vezi Anexa 5.1]
Pe niveluri de educaţie, dinamica populaţiei şcolare între anii 1990-2002, în regiunea Nord-Vest, indică scăderi de efective, în
învăţământul primar (cu 36,4 mii persoane), gimnazial (cu 33,4 mii persoane) şi liceal (cu 32,9 mii persoane), în timp ce efective mai
mari se înregistrează numai în învăţământul superior (cu 59,1 mii persoane).
Putem pune în evidenţă anumite schimbări de structură:
reducerea marcantă şi constantă a numărului de elevi în ciclul primar şi gimnazial, ceea ce confirmă previziunile demografice
nefavorabile amintite mai sus;
creşterea semnificativă şi constantă a numărului de studenţi, ceea ce implică o anumită reflecţie asupra influenţei asupra
sistemului TVET.
Învăţământul pentru elevii cu cerinţe speciale:
Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru copiii cu handicap, atât în grădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în
unităţile de învăţământ în clase integrate.
Elevii cu nevoi educaţionale speciale care provin din zona rurală se confruntă cu o provocare semnificativă în momentul în
care se pregătesc pentru ocuparea unui loc de muncă şi pentru viaţa de adult. Accesul la învăţământul profesional în zona rurală poate
fi limitat din cauza problemelor legate de izolare, recrutarea şi păstrarea profesorilor, disponibilitatea curriculumului pentru domeniul
profesional preferat în limita distanţei care poate fi parcursă de elev. În plus, pot exista dificultăţi legate de: relevanţa curriculumului
pentru piaţa forţei de muncă şi nevoile sectoarelor economice la nivel local; lipsa oportunităţilor privind desfăşurarea activităţii de
experienţă în muncă la nivel local.
Învăţământul profesional poate juca un rol-cheie în cadrul procesului de creştere economică în zona rurală. Şcoala poate
funcţiona ca agenţie de dezvoltare economică a zonei rurale; învăţământul profesional orientat spre competenţe specifice îi poate
pregăti pe elevii cu nevoi educaţionale speciale pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă.
20
Toţi elevii trebuie să fie repartizaţi la cursurile potrivite pentru fiecare, în urma unui proces de evaluare amănunţită înaintea
admiterii şi a unui proces de evaluare iniţială, prin care se pot identifica scopurile individuale de învăţare care stau la baza planurilor
individuale de învăţare.
Deşi pot exista diferenţe între tipul şi severitatea dificultăţilor şi/sau deficienţelor cu care se confruntă elevii, fiecare dintre
aceşti elevi va avea nevoie de programe personalizate care să le dea posibilitatea să înveţe şi să obţină progrese în cadrul unui mediu
de învăţare real sau în medii de învăţare pentru adulţi, care să deţină rute clare de acces la un alt nivel de educaţie, sau care să asigure
pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă sau o existenţă mai independentă.
Din categoria elevilor cu nevoi educaţionale speciale fac parte:
- elevii cu dificultăţi generale de învăţare;
- elevii cu dificultăţi severe de învăţare;
- elevii cu deficienţe senzoriale – auditive şi vizuale;
- elevii cu tulburări de comunicare – autism, vorbire şi limbaj;
- elevii cu dificultăţi specifice de învăţare – dislexie, dispraxie şi discalculie;
- elevii cu probleme de sănătate mintală;
- elevii cu deficienţe medicale – deficienţe fizice şi epilepsie;
- elevii cu dificultăţi severe şi multiple de învăţare (denumite în unele cazuri dificultăţi complexe) cu sau fără tulburări de
comportament.
Elevii care fac parte din această categorie se confruntă cu dificultăţi mai mari de învăţare decât ceilalţi elevi de
aceeaşi vârstă, sau cu deficienţe care îngrădesc utilizarea dotărilor şcolare generale dacă nu beneficiază de sprijin specific.
În general, există un număr de principii implicite pe care se bazează includerea corespunzătoare a elevilor cu nevoi educaţionale
speciale în învăţământul profesional şi tehnic de masă:
elevii cu nevoi educaţionale speciale au acelaşi drepturi la o educaţie de calitate ca orice alt elev,
sprijinul de care are nevoie o persoană trebuie să fie evaluat în mod corect şi cu înţelegere;
prin legătura stabilită cu şcoala unde a învăţat anterior elevul, se pot obţine informaţii pe baza cărora se poate planifica sprijinul ce
trebuie acordat elevului;
trebuie luat în considerare punctul de vedere al elevilor şi al părinţilor acestora;
sprijinul oferit este un drept al persoanei care îl primeşte;
21
sprijinul acordat trebuie revizuit periodic pentru a evalua impactul, progresul obţinut de elev şi punctul de vedere al elevului,
părinţilor şi profesorilor acestuia;
se oferă sprijin profesorilor pentru elaborarea unor strategii corespunzătoare de predare şi învăţare, în funcţie de cele mai bune
practici;
fiecare elev, inclusiv cei cu nevoi educaţionale speciale, este diferit;
conceptele de „normalitate“ şi „deficienţă“ duc la separare;
adolescenţii în vârstă de 16 ani cu nevoi educaţionale speciale au aceleaşi nevoi, interese şi drepturi ca orice alt adolescent;
toţi elevii, inclusiv cei cu nevoi educaţionale speciale, trebuie să îşi însuşească abilităţile sociale generale care îi ajută atât să-şi
dezvolte personalitatea, cât şi să obţină un loc de muncă;
un curriculum inclusiv oferă niveluri diferite de abilităţi;
obţinerea unor competenţe profesionale în conformitate cu standardele se poate realiza treptat;
un nivel de calificare se poate obţine în orice interval de timp;
evaluarea unei competenţe profesionale se poate realiza în momentul în care persoana respectivă este pregătită.
Deşi educaţia acestor copii se realizează în continuare cu precădere în unităţi de învăţământ special, se manifestă tendinţe
remarcabile de includere în învăţământul obişnuit. Asigurarea accesului efectiv la educaţie este foarte important, aceasta conferindu-le
valorizarea socială de care au nevoie şi fiind baza pentru integrarea socială viitoare. La nivel de regiune, judeţele cu cea mai mare rată
de cuprindere a acestor copii intr-o formă de învăţământ sunt Cluj (36 %) şi Bihor (25%).
Indicatori demografici privind sistemul TVET
Analizând graficul din Anexa I, figura 2, se constata următoarele:
În perioada 1990-2002, populaţia şcolară din învăţământul profesional şi de ucenici din regiunea NV a scăzut cu 12,2 mii
persoane;
Populaţia din învăţământul postliceal şi de maiştri a crescut cu 4,3 mii persoane, pe un trend marcat de o creştere
spectaculoasă în intervalul 1990-2000, şi o scădere semnificativă, dar pe un interval mult mai scurt în perioada de după 2000.
Scăderea populaţiei şcolare in învăţământul profesional si tehnic se datorează în primul rând declinului demografic, deoarece
raportul între numărul de elevi din învăţământul liceal teoretic şi învăţământul profesional şi tehnic s-a menţinut aproximativ constant.
22
2.I.2. Piaţa muncii
Forţa de muncă în regiune
Populaţia activă din regiunea Nord-Vest număra, în 2003, 1228 mii persoane, respectiv 13,1% din populaţia activă a ţării, iar în
judeţul Maramureş populaţia activă este în 2006 de 207 500, ceea ce reprezintă 40,7% din totalul populaţiei judeţului (având 26,3%
pensionari şi 4,2% şomeri).
Menţinerea la nivel relativ ridicat a populaţiei active din regiune se datorează faptului că nu a fost puternic afectată de
dezechilibrul economic din acea perioadă. Mai mult decât atât, resursele naturale ale regiunii au permis o continuare a activităţilor
existente, astfel încât populaţia a rămas în câmpul muncii, iar rata de activitate nu a fost afectată.
Structura pe vârste a populaţiei active indică o distribuţie relativ echilibrată pe cele două sexe. Populaţia activă din grupa 15-24
ani deţine un procent de 12,8% din total populaţie, fiind mai numeroasă pentru sexul masculin faţă de sexul feminin (13,5% faţă de
12,1%).
Distribuţia pe medii rezidenţiale a populaţiei active arată diferenţe însemnate pe cele două medii rezidenţiale: o distribuţie relativ
uniformă pentru mediul rural şi o una concentrată în grupele 35-49 ani (14,9% diferenţă) şi 25-34 ani (6,6% diferenţă) în mediul
urban. Pentru grupa 15-24 ani diferenţele sunt mai mici în ceea ce priveşte populaţia activă (3,2 procente).
Rata de activitate
Evoluţia ratei de activitate în regiunea Nord-Vest s-a plasat pe o tendinţă de scădere.
Scăderea ratei de activitate se datorează în mare măsură fenomenului şomajului, accentuat în anii 2001 si 2002, care se constituie ca
vechime in munca, cu toate că persoana beneficiară de şomaj nu este în fapt activă pe piaţa muncii. Dezechilibrul provocat de
alternanţa perioadelor de activitate şi cele de şomaj în viaţa unei persoane active a dus la scăderea ratei de activitate, persoanele
inactive pe perioade mai lungi (mai mari de 6 luni), obţinând tot mai greu un nou loc de muncă.
POPULAŢIA OCUPATĂ A REGIUNII
De-a lungul perioadei 1990-2002, populaţia ocupată din regiune a cunoscut o evoluţie similară celei a populaţiei active,
înscriindu-se pe un trend de scădere, de asemenea cu ritmuri mai lente comparativ cu nivelul naţional.
23
Rata de ocupare
Rata de ocupare, la nivelul regiunii Nord-Vest, a scăzut de la 66,1% în 1997 la 51,5% în 2002, adică o pierdere de 14,6
procente, trendul fiind puternic descrescător începând cu anul 2000 (Fig. 6). Pe sexe, reducerea a fost de 15,1% pentru sexul masculin,
faţă de 14,2% pentru sexul feminin şi de 17,8 % pentru mediul rural, faţă de 11,3% pentru mediul urban.
Femeile, care reprezintă un grup ţintă în statisticile privind ocuparea forţei de muncă, înregistrează o rată de ocupare mai mare
decât a bărbaţilor. Acest lucru se datorează declinului din sectoarele grele ale regiunii, în care marea majoritate a salariaţilor erau din
rândul bărbaţilor. Reducerile de personal, precum şi nivelul scăzut al salariilor pe ramură au dus la diminuarea numărului locurilor de
muncă şi implicit, la creşterea numărului de şomeri bărbaţi. Pe de altă parte, dezvoltarea comerţului în regiune a dus la crearea de
locuri de munca in domeniul serviciilor, unde ponderea mare a salariaţilor o deţin femeile.
Tendinţa de creştere a ratei de ocupare a femeilor se înscrie în tendinţa din Uniunea Europeană, unde rata de ocupare este de
57%. Emanciparea femeii, egalitatea şanselor, adaptarea în unele sectoare de activitate, în special în meseriile în care relaţiile cu
publicul sunt determinante. În domeniul serviciilor, majoritatea locurilor de muncă sunt ocupate de femei, spre deosebire de industria
grea, unde numărul angajatelor este mai scăzut. În mediul de afaceri, precum şi în profesiile liberale, femeile câştigă de asemenea din
ce în ce mai mult teren.
Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire
În ceea ce priveşte nivelul de instruire a populaţiei ocupate, în Regiunea Nord-Vest (Anexa nr. 3), cea mai mare pondere o
deţine populaţia ocupată cu nivel de instruire liceal (29,9% din total, în 2003), urmată de populaţia cu nivel de pregătire gimnazial
(26,4% în 2003) şi populaţia cu nivel de instruire profesional (23% din total, în 2003).
Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe cele două sexe indică preponderenţa populaţiei de sex masculin cu instruire
profesională (cu 14%) şi cu instruire superioară (cu 0,1%) şi preponderenţa populaţiei de sex feminin pentru nivelul de instruire
primar, gimnazial, liceal şi postliceal (Anexa nr. 4). Se poate remarca o diferenţă netă între profilurile de pregătire: populaţia de sex
feminin are un nivel de pregătire de tip teoretic mai ridicat comparativ cu populaţia de sex masculin (diferenţă de 7,4 procente la
populaţia ocupată cu nivel liceal, în favoarea femeilor). De asemenea, se remarcă două modele distincte pentru cele două medii
rezidenţiale: unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire primar şi gimnazial în mediul rural (56% din totalul populaţiei ocupate) şi
unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire liceal şi profesional în mediul urban (67,4% din total populaţie ocupată).
Analiza pe grupe de vârstă relevă faptul că populaţia ocupată cu nivel de instruire primar şi gimnazial se regăseşte predominant
în grupele de vârstă de peste 50 ani, iar populaţia cu nivel de instruire profesional şi liceal se încadrează în grupele 35-49 ani, respectiv
25-34 ani.
24
Ocuparea pe sectoare economice şi grupe de vârstă
Pe grupe de vârstă, pentru populaţia ocupată în agricultură repartiţia este relativ echilibrată: 50-64 ani (29,9%), 35-49 ani
(24,9%), 25-34 ani (17,9%), în timp ce pentru industrie este dominantă grupa 35-49 ani (46,3%), urmată de 25-34 ani (31,3%), la fel
ca şi pentru servicii unde grupa 35-49 ani deţine locul 1 (39,4%), iar grupa 25-34 ani locul 2 (cu 35,5%).
Între cele două sexe nu există diferenţe prea mari în ceea ce priveşte repartiţia pe sectoare economice), dar reţinem ponderea mare
a populaţiei din grupa 15-24 ani ocupată în agricultură (în special pentru sexul masculin).
Structura populaţiei ocupate după statutul profesional
Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate o reprezintă salariaţii (63,2% din totalul populaţiei ocupate, 61,9% din populaţia
ocupată masculină şi 64,6% din populaţia ocupată feminină). Pe medii rezidenţiale, ponderii cvasimajoritare a populaţiei salariate din
urban (91,3% din populaţia ocupată) i se opune ponderea mică a populaţiei salariate (36,2%) din mediul rural. În aceasta din urmă,
remarcăm ponderi ridicate ale populaţiei cu statut de lucrător pe cont propriu (35% din populaţia ocupată) şi lucrător familial
neremunerat (28,9% din populaţia ocupată) din mediul rural.
O proiecţie în viitor a ocupării forţei de muncă până în anul 2013 sugerează o scădere a disponibilului de forţă de muncă din
rândul populaţiei active, faţă de cererea în creştere previzionată pentru aceeaşi perioadă.
Se remarcă tendinţa de creştere a cererii de forţă de muncă în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, transport-depozitare-
comunicaţii şi hoteluri şi restaurante. Descreşterea cea mai pronunţată se previzionează în agricultură, concluzia evidentă fiind de
reorientare dinspre sectoarele deficitare înspre cele cu tendinţe de dezvoltare.
DEZECHILIBRE PE PIAŢA MUNCII
Şomajul
Populaţia şomeră din regiunea Nord-Vest, reprezentând 10,7% din populaţia şomeră a României, număra 74 mii persoane în 2003.
Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 1997-2003, la nivelul regiunii NV, populaţia şomeră a crescut uşor, cu ritmuri mai
rapide decât cele la nivel naţional.
25
Populaţia şomeră din judeţul Maramureş (8.729 la 31.08.0226) reprezenta 10,0% din populaţia şomeră a României care
număra 446.484 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la 31.08.2007). Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 1997-
2007, la nivelul judeţului Maramureş, populaţia şomeră a crescut datorită disponibilizărilor din industria minieră, cu ritmuri mai rapide
decât cele la nivel naţional, ajungând la un vârf de 11,2 % înregistrat în luna aprilie 1999. Începând cu anul 2001, rata şomajului
înregistrează un trend descrescător, trend care se păstrează şi la nivel naţional. Ilustrativ este, în acest sens, tabelul de mai jos:
Media
Anul Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
jud.
1997 4.5 5.4 5.5 5.4 4.3 4.3 10.4 5.5 6.0 8.3 9.8 10.5 6.7
1998 10.8 10.4 11.1 11.0 10.8 9.4 8.3 8.6 8.9 9.2 9.5 9.8 9.8
1999 10.2 10.9 11.1 11.2 11.0 11.0 11.1 9.6 9.7 9.6 8.9 8.8 10.3
2000 9.0 9.8 9.9 9.9 9.6 9.5 9.5 9.1 8.8 9.4 9.3 9.2 9.4
2001 9.2 9.2 8.9 8.5 8.3 7.5 7.1 7.0 6.8 6.5 6.6 6.8 7.7
2002 8.1 8.5 8.2 7.5 7.2 7.1 6.9 6.4 6.0 6.0 6.0 6.1 7.0
2003 6.2 6.1 5.8 5.2 5.0 4.9 4.9 4.6 4.9 5.5 5.6 5.3 5.3
2004 5.2 5.3 5.7 5.6 4.8 4.8 4.9 4.3 4.3 4.4 4.4 4.6 4.9
2005 4.5 4.4 4.4 4.0 4.0 4.3 4.5 4.9 4.6 4.6 4.6 4.5 4.4
2006 4.9 4.9 5.0 5.0 4.3 4.2 4.2 4.2 4.1 4.6 4.6 4.5 4.5
Rata şomajului
În anul 2004, numărul de şomeri în mediul urban a crescut cu 2,8% faţă de anul 2000, înregistrându-se în schimb o scădere a
efectivelor în mediul rural. Declinul economiei, care s-a simţit mai pregnant la oraşe, a determinat persoanele rămase fără locuri de
muncă să „migreze“ înspre mediul rural, acolo unde pământul poate să asigure în mai mare măsură roadele pentru traiul de zi cu zi
26
al unei familii. În aceeaşi perioadă se înregistrează şi o dezvoltare a sectorului tranzacţiilor imobiliare, din cauza părăsirii
locuinţelor de la oraş, în căutarea altora în mediul rural. Tot în aceeaşi perioadă, se înregistrează o creştere a numărului de firme
înfiinţate, afacerile pe cont propriu fiind o oportunitate pentru multe persoane care au fost disponibilizate şi au primit plăţi
compensatorii. Astfel se explică uşoara scădere pe care o înregistrează rata şomajului în anul 2004.
Rata şomajului în rândul absolvenţilor de învăţământ (sub 25 de ani) a scăzut începând cu anul 2002, când au început să fie
aplicate măsurile active pentru combaterea şomajului, care prevăd ca măsură activă distinctă atât subvenţionarea locurilor de muncă
pentru absolvenţii de învăţământ, cât şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă de peste 45 de ani şi unicii
întreţinători de familie. Aceste măsuri, alături şi de celelalte aplicate prin Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă au drept efect reducerea ratei şomajului.
În anii 2004, 2006 şi 2007, numărul de şomeri în mediul urban a crescut faţă de anul 2003, înregistrându-se în schimb o
scădere a efectivelor în mediul rural.
Numărul total de şomeri înregistraţi şi rata şomajului pe ţară şi pe judeţul Maramureş la data de 31.08.2007:
Judeţul Nr. total de Nr. total Nr. total Total Rata Rata
şomeri, din şomeri şomeri şomeri şomajului şomajului
care femei indemnizaţi neindemni din (%) feminin
-zaţi sectorul (%)
privat
Maramureş 8.729; 3.413 5.316 2.763 4,2 3,2
3.352
Total ţară 446.484; 151.325 295.159 268.730 5,1 4,5
187.928
Şomajul pe grupe de vârstă
Diferenţierea grupelor pe vârstă în orice analiză a şomajului este foarte importantă. Persoanele neangajate cu vârste cuprinse
între 50 şi 55 de ani vor întâmpina dificultăţi majore în găsirea unui loc de muncă, pentru că mulţi angajatori sunt reticenţi în a le oferi
un post. Soluţii creative se pot găsi atunci când se cooperează cu organizaţiile partenerilor sociali şi cu instituţiile de formare. Uneori,
cursurile de management pot constitui o soluţie eficientă datorită experienţei acumulate de persoanele în vârstă. Soluţionarea se
27
adresează întreprinderilor, în scopul realizării de pachete cu soluţii combinate ce includ cursuri de formare, îndrumare şi consiliere şi
locuri de muncă cu normă parţială.
Cea mai importantă problemă (cel puţin după cum s-a observat în multe dintre ţările din vestul Europei) este cea a şomajului în
rândul tinerilor absolvenţi care trebuie să acumuleze experienţă în muncă. Experienţa arată că e posibil ca tinerii care devin şomeri pe
termen lung să fie în pericol de a nu mai fi capabili să îşi găsească un loc de muncă obişnuit pe piaţa muncii; îşi pierd încrederea în
propriile forţe şi ajung uneori chiar să aibă probleme serioase.
Tinerii absolvenţi care prezintă riscul de a deveni şomeri pe termen lung trebuie analizaţi atent de către şcoală sau sistemul
educaţional. În cazul în care există un tipar în mentalitatea tinerilor (cum este de exemplu educaţia este demodată) trebuie să se ia
măsuri. În cazul în care tiparul apare numai în anumite şcoli, atunci acestea trebuie să ia măsurile necesare pentru redresarea situaţiei.
Statisticile privind dezechilibrele de pe piaţa muncii servesc scopurilor unor planificatori din învăţământ. În primul rând, toate
instituţiile de formare contribuie la găsirea unor soluţii pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în sensul formării şi dezvoltării de
competenţe în rândul elevilor, apoi în cel al angajaţilor şi al şomerilor. Cu toate astea, statisticile şi tendinţele sunt indicatori ai
nesatisfacerii actuale a cererii de către oferta de pe piaţa muncii .
Şomajul este cel mai important indicator al necesităţii modernizării sistemului educaţional. Şomajul printre muncitorii
calificaţi reprezintă un indicator important al irosirii resurselor, de vreme ce instruirea sau formarea acestor muncitori pare a fi un
eşec. Eşecul se răsfrânge asupra şomerilor, însă sectorul de învăţământ este în parte responsabil pentru lipsa anumitor competenţe
individuale ale persoanelor fără un loc de muncă.
Servicii de calificare şi reconversie profesională oferite de A.J.O.F.M. Maramureş
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş organizează, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru
şomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice
specifice unei noi meserii, care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Structura serviciilor de calificare/ recalificare
porneşte de la cursuri de meserii, până la cursuri de perfecţionare. De asemenea, sunt organizate şi cursuri de iniţiere în termenii de
bază ai economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă prevede că serviciile de
formare profesională se acordă, gratuit, următoarelor categorii de persoane, astfel:
a) au devenit şomeri (indemnizaţi sau neindemnizaţi);
b) nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar;
c) au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională, conform legii;
d) nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie.
28
Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2004 a fost extinsă gama de beneficiari ai
cursurilor gratuite de formare profesională, fiind suportate cheltuielile şi pentru:
- persoanele încadrate în muncă, la revenirea din concediul pentru creşterea copilului pana la împlinirea vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
- persoanele care şi-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
- persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru invaliditate;
- persoanele care îşi desfaşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai
mici decât indemnizaţia de somaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
- persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, în locuri de detenţie anume destinate, şi care mai au de executat
cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.
Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au următoarele drepturi:
- să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe toata durata cursului;
- să beneficieze de rechizite şi materiale de instruire şi să primească în folosinţă manuale;
- să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii practice;
- să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport în
comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul unei luni, dacă nu se
poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor
publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul
deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu;
- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanţă mai mare de 50 km de aceasta au
dreptul, pe perioada cât participă la pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru
acoperirea mesei, la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome
cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii,
în interes de serviciu.
29
Cofinanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a programelor de formare profesională organizate de către
angajatori pentru salariaţii proprii.
O altă măsură nouă, cuprinsă în Legea nr. 107/2004, este cofinanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a programelor de
formare profesională organizate de către angajatori pentru salariaţii proprii. În scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de
muncă prin creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilor care organizează,
în baza planului de formare profesională, programe de formare profesională pentru angajaţii proprii, derulate de furnizori de servicii
de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii, se acordă, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din
cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot
beneficia de cofinanţare pentru derularea unui singur program de formare profesională în cursul unui an. Suma se acordă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj. Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor participante la
programul de formare profesională, pentru care s-a acordat cofinanţarea, cel puţin 3 ani de la data acordării sumei.
Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat Legea nr.76/2002, s-au creat noi oportunităţi de orientare a activităţii de
formare profesională către mediul rural şi către anumite grupuri-ţintă care până acum nu beneficiau de servicii de formare profesională
gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesională beneficiază şi următoarele categorii:
- persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici
decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;
- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului;
- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru
invaliditate;
- persoane angajate care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
- persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei;
În scopul prevenirii şomajului, angajatorii pot organiza programe de formare profesională pentru proprii angajaţi, cheltuielile
de formare fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în proporţie de 50% pentru un număr de cel mult 20% din personalul
angajat.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională, au următoarele
drepturi:
- să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe durata cursului;
- să beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale;
30
- să beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de
pregătire;
- să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale;
- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanţă mai mare de 50 km de unitatea de
pregătire, au dreptul să beneficieze de cazare şi masă pe durata participării la pregătirea profesională.
ALŢI INDICATORI DE PE PIAŢA MUNCII
Un studiu despre costurile muncii şi despre indicii de preţuri de consum indică faptul că sunt necesare câteva schimbări în
cadrul sistemului de producţie şi plată (indicând că în viitorul apropiat câteva domenii de activitate se vor afla sub o presiune
puternică). Sectorul agricol şi cel al industriei textile şi pielăriei vor suporta câteva schimbări din cauza presiunii exercitate de către
muncitori în contextul creşterii continue a preţurilor. În ultimii doi ani, în România s-a constatat o creştere reală negativă a salariilor,
ceea ce pare a fi un aspect îngrijorător în comparaţie cu creşterile reale de salariu înregistrate în alte ţări europene. În ultimii ani au
apărut noi locuri de muncă, ceea ce a dus la apariţia în nomenclatoare a noi meserii cerute pe piaţa mereu în schimbare a forţei de
muncă.
INFORMAŢII PARŢIALE
Calificarea de nivel înalt
Studiile realizate pe piaţa muncii reflectă fluctuaţia mare de personal în întreprinderile care necesită forţă de muncă bine
pregătită şi specializată şi ne oferă indicii în ceea ce priveşte nivelul scăzut de specializare în domeniile respective. Aceste informaţii
sunt importante pentru planificarea şcolară.
Cursurile de calificare oferite de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă vin în sprijinul tinerilor absolvenţi, în
sensul că, dacă aceştia nu se încadrează în muncă după absolvire, pot să se înscrie în evidenţele agenţiilor şi pot urma cursuri gratuite
suportate din fondul bugetului pentru asigurările de şomaj. De asemenea, dacă se încadrează în muncă imediat după absolvire şi
doresc să urmeze cursuri de calificare sau recalificare, din acelaşi fond se acoperă parte din cheltuielile de şcolarizare necesare pentru
urmarea cursurilor organizate de către agenţii, cealaltă parte fiind suportată de către agentul economic angajator.
Un studiu asupra situaţiei economice şi sociale din Uniunea Europeană a identificat unele caracteristici ale deficitului de ocupare a
forţei de muncă. Acestea sunt:
capcana serviciilor – UE are un nivel mult mai scăzut al angajării în sectorul serviciilor;
capcana generată de gen – numai jumătate din femeile din UE sunt angajate, faţă de două treimi din SUA;
31
capcana vârstei – rata angajării în grupa de vârstă 55-65 de ani este scăzută;
şomajul structural pe termen lung – aproape jumătate din cei aflaţi în afara pieţei muncii sunt în şomaj de mai mult de un an;
dezechilibrul pieţelor regionale – şomajul este cel mai ridicat în regiuni specifice mai puţin dezvoltate, regiuni periferice de
declin industrial.
2.I.3. Activitatea economică
Dinamica economică în România şi la nivelul regiunii Nord-Vest
După cum arată şi raportul lui W. Koke, obiectivul central stabilit la Lisabona în anul 2000 este acela de a transforma Uniunea
Europeană în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere în decurs de zece ani. România, ca ţară care a semnat tratatul de
aderare la Uniune, se ghidează după principiile şi normele comune în Uniune, inclusiv după cele de dezvoltare economică de investiţii
în cercetare şi în resursele umane. Pe parcursul ultimilor ani, România a trecut prin caruselul recesiunilor economice (1990-1992,
1997-1999) şi creşterii susţinute (2000-2004). Reducerea inflaţiei a cunoscut de asemenea un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani,
când s-a transformat dintr-o inflaţie mare (40-50% pe an) într-o inflaţie sub 10%, totuşi peste media UE şi chiar a celor 10 tări
proaspăt admise. Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de majorări de preţuri şi tarife aplicate la servicii,
scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar.
Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest în anul 2001 totaliza 136.673,0 miliarde lei, reprezentând 11,7% din PIB-ul
României.
Indicii de disparitate ai PIB/ locuitor, la nivelul anului 2001, arată că este în scădere faţă de anii 1998-2000. Cel mai mic indice
de disparitate din regiunea N-V se înregistrează în Maramureş, fiind de doar 68,9% faţă de media naţională de 100%; această valoare
se află într-o scădere importantă faţă de perioada anterioară 1998-2000, aflându-se în apropierea pragurilor atinse în judeţele sărace ale
ţării.
La formarea valorii adăugate brute pe ramuri de activitate pentru anul 2001 din total preţuri curente, industria prelucrătoare are
cea mai mare valoare dintre toate ramurile economiei regionale. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea
adăugată brută pe anul 2001, în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori.
Deşi turismul aduce doar o contribuţie relativ modestă, se află totuşi în creştere, ca pondere între ramurile de activitate
regionale – locul 9 în anul 2001, faţă de locul 11, în anul 2000.
32
În plan teritorial, pentru anul 2001 pentru ramura de activitate agricultură, judeţul Bihor este pe primul loc la formarea VAB,
urmat de Cluj şi Maramures. Nu acelaşi lucru se întâmplă pentru industria prelucrătoare în care poziţiile sunt inversate (judeţele Cluj,
Bihor, Satu-Mare).
Numărul firmelor din regiune şi judeţ
Numărul firmelor înregistrate din industrie, comerţ şi servicii din regiunea Nord-Vest era de 7077 la finele anului 2001.
Dinamica acestora se plasează pe o tendinţă puternic descrescătoare (numărul de firme s-a redus cu 4,7 mii). Din datele prezentate
sintetic mai sus, reiese o creştere spectaculoasă a numărului de Societăţi cu Răspundere Limitată înregistrate în anul 2003 în judeţul
nostru, ceea ce indică o relansare economică certă care va avea implicaţii asupra gradului de ocupare a forţei de muncă. La nivelul
regiunii, judeţul Maramureş înregistrează un număr de firme active important; judeţele situate pe ultimele locuri, care concentrează
cea mai mică capacitate antreprenorială, fiind Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.
Structura firmelor după tipuri de activitate
Dintre firmele active în 2002, în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN [Vezi Anexa nr. 2], la nivelul regiunii NV, majoritatea
îşi desfăşurau activitatea în comerţ (51,3, pe locul doi plasându-se, la distanţă mare, industria prelucrătoare (18,2%), urmată de
activităţile de tranzacţii imobiliare (9,3%).
Pe judeţe, cea mai mare pondere a firmelor active în comerţ se înregistrează în Bihor (59,8%, cu 8,5 puncte procentuale peste
medie), iar cea mai mică în Bistriţa-Năsăud (48,7%, cu 2,6 puncte procentuale sub medie). În industria prelucrătoare cea mai mare
pondere a firmelor active o găsim în Maramureş (24%, cu 5,8 puncte procentuale peste medie), iar cea mai mică în Bihor (13,9%, cu
4,3 puncte procentuale sub medie). Activitatea de tranzacţii imobiliare este mai bine reprezentată în Cluj (13,4%, cu 4,1 puncte
procentuale peste medie), iar activitatea de transport, depozitare şi comunicaţii este cel mai bine reprezentată în Sălaj (9,9% din
numărul de firme, cu 2,3 puncte procentuale peste medie).
Dinamica firmelor cu capital străin
În ceea ce priveşte dinamica firmelor cu capital străin la nivelul regiunii Nord-Vest, se poate spune că aceasta a fost fluctuantă,
înregistrând un minimum în perioada 1995-1996, după care numărul lor reîncepe să crească, tendinţa generală fiind de uşoară creştere.
(Sursa: INS, Statistica teritorială, 2006)
33
Structura economică sectorială
Cifra de afaceri regională a fost de 2658998 mld. lei în anul 2002. Ramurile economice care au cea mai mare pondere la
formarea cifrei de afaceri în regiune la nivelul anului 2002 sunt în ordine: Comerţul cu ridicata – 40,7% ,contribuie la formarea CA cu
2,36% peste media naţională; Industria prelucrătoare – 35,4%, a doua ramură ca importanţă la nivel regional; Transport, depozitare şi
comunicaţii – 7,36%; Construcţii – 5,55 % contribuie la formarea cifrei de afaceri regionale. Pe ansamblu, industria prelucrătoare a
înregistrat creşteri, ajungând să ocupe în anul 2002 o pondere importantă în industria regională, cu o pondere de 35,4%. Principalele
activităţi din industria prelucrătoare au fost: industria alimentară şi de băuturi, maşini şi echipamente, produse textile, prelucrarea
lemnului, celuloză, hârtie şi produse din hârtie, pielărie şi încălţăminte. [Vezi Anexa III, figura 1]
Industria prelucrătoare concentrează cea mai mare parte a bunurilor supuse exportului –confecţii, mobilă. Această industrie
poate fi considerată drept o industrie de specializare a regiunii, având o pondere de peste 1/3 dn cifra de afaceri regională şi peste
media naţională de 31,9%. Tot în anul 2003, ponderea activităţii sectorului energie electrică şi termică, gaze şi apă a fost de 4,9%,
menţinându-se procentual sub valoarea de la nivel naţional de 8,2% - aici înregistrându-se cea mai mare diferenţă – 3,24% la formarea
cifrei de afaceri.
O pondere la fel de importantă o are sectorul comerţului, care generează 40% din cifra de afaceri regională. Surprinde aportul
redus pe care îl are turismul la formarea CA – 1%, fiind considerat un procent nesatisfăcător şi mult prea puţin faţă de ceea ce aduce
turismul în economia ţărilor din vecinătate.
Investiţiile străine
Dinamica investiţiilor străine se plasează pe un trend crescător, în perioada 1998-2001, după care are loc o reducere
semnificativă între 2002 şi 2003.
În general, numărul de firme cu capital străin a crescut în toate judeţele. În ceea ce priveşte volumul capitalului străin subscris,
acesta a crescut semnificativ în Cluj (355.6 mld. lei) şi aproape nesemnificativ în Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, şi
se reduce semnificativ în Bihor (cu 107 mld. lei).
34
Exporturile
Conform datelor oferite de INS, analiza exporturilor Regiunii Nord-Vest pune în evidenţă o specializare în domeniul
următoarelor produse:
-bunuri de consum: mobilier;
-maşini şi echipamente;
-bunuri ale industriei uşoare: tricotaje, încălţăminte. [Vezi Anexa III, figura 2]
Cele mai importante produse de export sunt cele de încălţăminte, articole de îmbrăcăminte (industria textilă) şi tricotaje,
articolele de mobilier, maşini, aparate şi articole de lemn. Deşi importantă ca ramură economică, industria produce puţin către export
dar totuşi volumul este în creştere în anul 2003, comparativ cu anii anteriori. Este semnificativ faptul că ramurile economice care
furnizează marea parte a produselor pentru export şi care oferă o specializare funcţională a regiunii – industria uşoară
(încălţăminte, îmbrăcăminte, textile), industria bunurilor de consum (mobilier), industria de maşini şi echipamente,
înregistrează creşteri importante în perioada 2001-2003, ocupând mare parte din volumul total al exportului regional.
În perioada 2001-2003, se constată că anumite sectoare au avut creşteri spectaculoase în privinţa volumului exporturilor.
Astfel, ramuri ca agricultura, industria materialelor plastice sau industria producătoare de maşini au cunoscut creşteri de peste 10 ori,
fiind de aşteptat ca acest trend să continue în perioadele următoare. Motorul exporturilor în Regiunea Nord-Vest îl reprezintă judeţul
Bihor, în vreme ce judeţul Bistriţa-Năsăud, predominant rural, participă foarte puţin la ansamblul exporturilor Regiunii. Alături de
Bihor, o pondere importantă o au judeţele Cluj şi Satu-Mare.
Specializarea regională
În România nu se constată încă o specializare foarte puternică la nivel de sectoare economice. Conform analizei indicelui de
specializare funcţională, regiunea Nord-Vest este subspecializată în sectorul serviciilor – având un indice de 95, comparativ cu
regiunile Bucureşti – Ilfov (107) şi cele de Sud-Est (103).
Dimpotrivă, în sectorul serviciilor, Nord-Vestul, Centrul şi Vestul deţin o serie de întreprinderi industriale aflate peste media
naţională, cu indici economici locali de 130 în Centru, 125 în Nord-Vest, 120 în Vest. Regiunile Bucureşti sunt specializate în
construcţii, în timp ce regiunea Sud are un indice mai mare în sectorul agricol, regiunea Nord-Vest având un indice mai slab. Astfel,
pe baza indicelui de specializare, Regiunea Nord-Vest are avantaje comparative pe anumite sectoare ale economiei. [Vezi Anexa IV]
35
Evolutii economice viitoare
Previziunile de creştere economică la nivel de Regiune Nord-Vest sunt optimiste pentru următorii ani. Astfel, conform
scenariului elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, ratele medii proiectate de creştere economică sunt pozitive pe toate
activităţile economice, atât pentru sectorul terţiar care înregistrează rate mai mari – în activităţi cum ar fi hoteluri şi restaurante,
transporturi, comerţ, cât şi în industrie. Aflate pe un trend ascendent, ramuri ca agricultura sau industria vor creşte ca urmare a
sporului de productivitate. Cel mai probabil scenariu de evoluţie a sectoarelor economice pentru Regiunea Nord-Vest în perioada
2007-2013 arată rate medii anuale mari de creştere a PIB-ului pentru agricultură, hoteluri şi restaurante, industrie prelucrătoare,
transport şi comunicaţii, care este dublată de o creştere a ratei medii a productivităţii muncii.
De remarcat este faptul că sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rata de creştere proiectată de peste medie de
5,8 % în intervalul analizat; acest lucru va fi determinat atât de investiţiile în infrastructura de turism, cât şi în cifra de afaceri, având
drept efect direct un impact asupra forţei de muncă ce va fi angrenată în domeniu. În sfera serviciilor şi activităţilor legate de serviciile
de învăţământ (în special superior), vor înregistra creşteri importante de până la 3,6%.
Aşa cum se observă din tabelul din Anexă, evoluţii importante vor avea loc şi în sectoarele primar şi secundar. Astfel, sectorul
agricol va creşte cu 3,0% în perioada analizată, pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură (determinate de o
creştere a productivităţii muncii importantă; totusi acest sector va înregistra scăderi ale forţei de muncă de aproximativ – 1,5 % anual).
Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare; ramuri ca industria alimentară sau industria
confecţiilor îşi continuă creşterea chiar dacă mai lentă în raport cu cea a economiei pe ansamblu; totuşi datorită eliminării barierelor
vamale sau a dislocării industriei lohn, ponderea pe care o ocupă acest sector se poate diminua.
Pe baza datelor economice prezentate, precum şi a Strategiei de Dezvoltare Regională, au fost identificate, cu un potenţial de
creştere important şi cu avantaje competitive la nivel regional, următoarele:
Sectoare de susţinere – în dezvoltarea cărora sunt interesate mai multe judeţe ale Regiunii, existând condiţii favorabile pentru
a construi competenţe specifice ale Regiunii Nord-Vest şi pentru a asigura avantaje competitive în competiţia pe plan naţional şi
global:
1. IT&C
2. Invăţământ superior şi cercetare
3. Turism
4. Agricultură
5. Industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilă şi confecţii)
6. Industria de maşini şi echipamente.
36
Sectoare de menţinere – aceste sectoare au o pondere ridicată a ocupării, asigurând suportul economic pentru zone
importante: industria metalurgică, industria cauciucului. Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe termen
mediu şi lung locul în economia regională: comerţul are o pondere mare la formarea Cifrei de Afaceri Regională, avand aproape 50%
din totalul CA Regiunii Nord-Vest.
37
2.I.4. Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI
Indicatori demografici privind educaţia
Dimensionarea reţelei şcolare va trebui să ţină seama de previziunile pe termen mediu şi lung ale evoluţiei populaţiei de vârstă
şcolară în diferitele judeţe ale Regiunii. Este necesară susţinerea în continuare a învăţământului la toate nivelurile în limba maternă.
Atenţie deosebită se va da creşterii accesului la educaţie a elevilor de etnie rromă şi a creşterii şanselor acestora de integrare pe
piaţa muncii. De asemenea, este necesară implicarea unor mediatori comunitari pentru a conştientiza populaţia rromă de necesitatea de
a-şi şcolariza copiii; pe de altă parte, este necesară şi asigurarea manualelor şi a cadrelor didactice specializate. Sunt necesare investiţii
în infrastructura clădirilor, o majoritate covârşitoare nu dispun de amenajări speciale pentru accesul persoanelor cu deficienţe sau de
materiale didactice specifice tipului de handicap. Este necesară, de asemenea, susţinerea integrării în cadrul învăţământului normal,
pentru evitarea unei polarizări în educaţie între copiii cu dizabilităţi şi ansamblul populaţiei de copii. Pe de altă parte, incluziunea
şcolară pentru copiii cu dizabilităţi vizează nu numai deschiderea şcolilor obişnuite pentru copiii cu dizabilităţi moderate sau uşoare, ci
şi deschiderea şcolilor speciale pentru elevii cu dizabilităţi severe.
Indicatori demografici privind sistemul TVET
Trecerea la finanţarea prin capital, prin descentralizarea financiară şi a deciziei de personal, va avea consecinţe negative asupra
bugetului alocat unităţilor de învăţământ cu clase cu număr mic de elevi. În învăţământul TVET, un număr mai mare de elevi /cadru
didactic va permite efectuarea orelor de laborator şi instruire practică pe grupe, având ca efect creşterea calităţii procesului
educaţional. Participarea profesorilor ingineri şi a maiştrilor la cursuri postuniversitare, respectiv şcoli postliceale, în specializări
deficitare. O mai bună colaborare cu universităţile pentru o mai bună corelare a specializărilor cu cererea de pe piaţa muncii.
Procesul educaţional
Creşterea capacităţii de orientare şi consiliere a elevilor rămâne o prioritate la nivelul regiunii. Nu este suficientă creşterea
numărului de profesori consilieri, ci acţiunile realizate de către aceştia trebuie să determine modificări în comportamentul elevilor,
privind opţiunea pentru carieră.
38
Rezultatele acestei situaţii se regăsesc atât în amonte de sistemul TVET – într-o optare relativ redusă pentru Şcolile de Arte şi
Meserii în rândul elevilor claselor a VIII-a, cât şi în aval – nu toţi absolvenţii îşi găsesc locuri de muncă potrivite specializarii lor
(acesta e cazul mai ales al persoanelor cu nevoi speciale, care, în lipsa unei consilieri adecvate, nu îşi valorifică potenţialul pe piaţa
forţei de muncă).
Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în particular în TVET, sunt mici. Implicarea agenţilor
economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse
materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.
Menţinerea deciziei de angajare a personalului didactic la nivel supracentralizat (repartizare computerizată) afectează de
asemenea procesul educaţional în general, unităţii de învăţământ nu îi revine niciun rol în acest proces. Generalizarea experientţi din
judeţele pilot va diminua în viitori ani acest neajuns.
Oferta TVET trebuie să fie prezentată elevilor din perspectiva ieşirilor din sistem (orice elev care doreşte să studieze
poate finaliza cursurile liceale prin cele două rute de profesionalizare), şi nu a intrărilor (liceu şi SAM), ceea ce contribuie la scăderea
atractivităţii rutei de profesionalizare progresivă care începe prin SAM. Aceasta şi în condiţiile în care proiecţiile privind profilul
dezirabil al resurselor umane în perspectiva anului 2013 este corelat cu un nivel educaţional ridicat (ISCED 3).
Infrastuctura educaţională
Cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt
cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în atelierele
şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, unde majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural, nu
dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici
locali.
Este necesară implicarea comunităţii locale, a agenţilor economici, participare în proiecte, pentru realizarea unei baze materiale
corespunzătoare în unităţile de învăţământ TVET. Deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea
numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi cadrelor didactice la internet şi
utilizarea calculatorului în procesul educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (13+20) vor beneficia de o reţea de
calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura un acces mai bun în procesul de predare învăţare.
39
2.II. ANALIZA MEDIULUI INTERN
2.II.1. Predare- învăţare
Situaţia la învăţătură la 15.06. 2008 se prezintă astfel:
Repetenţi: 7 – 0,58% Rata de
Nivel de Cu situaţia La un La două La trei sau mai promovabilitate
învăţământ neîncheiată obiect obiecte multe obiecte
Liceu zi - 16 5 - 99.66%
SAM - 7 1 - 98.70%
Şcoală - - - 100%
postliceală
Total - 23 6 - 99.42%
Situaţia absenţelor şi a notelor scăzute la purtare pe motive de absenţe, indisciplină şi dezinteres faţă de învăţătură se prezintă astfel:
[Nr. elevi: 1299]
Nivel Total Absenţe Nr. absenţe/elev Note scăzute la purtare
nemotivate total nemotivate
Total 9 8 7 6 5
Liceu zi 57147 12403 61 13 55 47 7 1 - -
SAM 18297 5077 54 15 60 42 15 3 - -
Şc. 1250 130 41 4 - - - - - -
postliceală
Total unitate 76694 17610 59 13 115 89 22 4 - -
40
Numărul mediilor generale peste 7 a fost repartizat astfel:
Nivel de învăţământ Medii generale între:
7 – 7,99 8 – 8,99 9 – 10
Liceu zi 79 424 380
SAM 97 153 43
Şc.postliceală - 9 21
Total 176 586 444
Participare la educaţie (facilităţi acordate elevilor)
În România, dreptul la educaţie pentru toţi copiii şi tinerii, indiferent de origine socială sau etnică, de sex sau apartenenţă
religioasă, precum şi gratuitatea învăţământului de stat sunt garantate prin Constituţie.
Burse elevi:
Anul Burse de boală Burse sociale Burse de studiu Burse de merit
2007– 2008 17 13 14 9
Programul „Euro 200”:
Programul a fost lansat de Guvernul României pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de
calculatoare.
Anul Număr cereri Număr cereri Număr bonuri Număr bonuri
depuse avizate favorabil valorificate nevalorificate
2006– 2007 1 1 1 -
41
Anul Număr dosare Număr dosare Număr Număr
depuse avizate favorabil contestaţii contestaţii
avizate
favorabil
2007– 2008 106 102 - -
↑↓ Programul „Bani de liceu“
Anul Numar dosare Numar dosare Numar Numar
depuse avizate favorabil contestaţii contestaţii
avizate
favorabil
2008– 2009 138 132 - -
Fenomenul abandonului şcolar (am considerat aici elevii retraşi) la nivelul şcolii noastre este permanent monitorizat şi se
încearcă reducerea lui substanţială, chiar dacă nu putem elimina direct cauzele sale.
O oglindă a abandonului şcolar înregistrat în anul şcolar 2007- 2008 este redată în continuare:
Număr de elevi Abandon şcolar / Cauze
Treapta / nivelul de
înscrişi retraşi
învăţământ •provenienţa unor copii
din familii foarte sărace;
SAM 338 17 •distanţă mare faţă de
Liceal IX-XII 816 1 şcoală;
Progresiv IX-XIII 115 21 •părinţi aflaţi în
Şc.postliceală 30 - străinătate;
•elevii de la ruta
TOTAL 1299 39 progresivă s-au angajat
în câmpul muncii şi au
întrerupt şcoala.
42
2.II.2. Resurse şi materiale de învăţare
S-au reavizat autorizaţiile sanitare;
S-a obţinut un grant şcolar care se va finaliza cu dotarea a 25 de calculatoare a unui laborator
multimedia;
S-au executat lucrări de înlocuire a tâmplăriei la internat, cantină şi corpul A;
S-au executat lucrări de igienizare şi modernizare la sala de sport (igienizarea tuturor încăperilor
de la sala de port, placarea cu gresie şi faianţă la grupurile sociale, înlocuirea vaselor wc şi a
lavoarelor, vopsirea suprafeţei de joc);
S-au efectuat reparaţii la jgheaburile şi burlanele de la acoperişurile de pe trei corpuri de clădire
(liceu, internat, sala de sport);
S-au efectuat lucrări de reparaţii la grupurile sociale din internatul unităţii;
S-au executat lucrări de zugrăvire în cantină şi pe holurile de acces în clădirea internat;
S-a reamenajat fumoarul din clădirea liceu;
43
2.II.3. Succesele elevilor
REZULTATELE OBŢINUTE
LA OLIMPIADELE ŞI CONCURSURILE ŞCOLARE
An şcolar 2007-2008
Etapa Naţională
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Concursul de Premiul II Pop Izabela XII C Friedrich Gabriela
Matematică
„Adolf
Haimovici“
Menţiune II Halas Maria XII A Temian Gavril
Etapa Participare Nemet Andreea IX F Zlampareţ Mihaela
Naţională Participare Bud Adina XE Friedrich Gabriela
Participare Mureşan XI C Trif Margareta
Alexandra
44
Etapa Naţională
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Menţiune Buda Mariana XG Morar Gabriel
Pop Alina
Ciobotea Viorica
Olimpiada Menţiune Kalmar Timea XI A Popan Maria
Interdisciplinară de Ciobotea Viorica
Tehnologii – profil Iacob Diana
servicii Roşca Mihaela
Menţiune Szilagyi Denisa XII F Muscală Laura
Nan Natalia
Etapa Naţională Şofran Daciana
Participare Lapuste Lavinia XI F Mitrea Mariana
Morar Gabriel
Hoban Carmen
Roşca Mihaela
Rus Maria
Participare Halas Maria XII A Nan Natalia
Morar Gabriel
Tămaş Monica
45
Denumire Premiul Nume elev Nume profesor
concurs
Menţiune Maxim Loredana Nan Natalia
Concursul pe Ropan Ana
Meserii Zamfir Aurelia
Participare Ştefănescu Alina Balla Mihaela
Faza naţională Ciobotea Viorica
Gui Zorica
Participare Ghiţiu Dina Cordoş Eugenia
Hoban Doina
Gui Zorica
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Olimpiada de Religie III Ghete Bianca XI D
Faza interjudeţeană Participare Sindreştean XI D Omota Graţiela
Raluca
46
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
I Nemet Andreea IX F Zlampareţ Mihaela
I Bud Adina XE Friedrich Gabriela
I Mureşan XI C Trif Margareta
Alexandra
II Bodea Alina XE Friedrich Gabriela
Concursul de
Matematică „Adolf
Haimovici“ XI D Friedrich Gabriela
II Bota Dumitru
Etapa judeţeană II Racz Ioan Paul IX
II Kalmar Timea XI A Temian Gavril
II Ster Ioana IX A Friedrich Gabriela
II Zaharie Dan IX D Trif Margareta
Alexandru
III Dab Maria XII F Zlampareţ Mihaela
III Călugăr Andra XA Friedrich Gabriela
III Oşan Adrian XI Friedrich Gabriela
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Concurs de Menţiune Coroian Bogdan IX C
Informatică Vank Mircea
Aplicată Menţiune Cuc Paul XI F
Faza Judeţeană Menţiune Sălăjean Vlad XG
47
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Olimpiada de II Bud Adina XE Toma Ioan
Istorie
Faza judeţeană
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
I Ratz Tamas XI F Pop Christina
Concursul II Izvoranu Diana XII C Coca Liana
Judeţean de III Cozmuţa Adrian IX E Mierluţiu Marieta
Limba Engleză III Sălăjean Ioana XI C Pop Adriana
„English Quest“ Menţiune Achim Patricia XC Coca Liana
Georgiu Ionuţ XC Coca Liana
Paşcalău Crisanda XB Pop Christina
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
I Ghete Bianca XI D
Olimpiada de I Sindreştean XI D
Religie Raluca Omota Graţiela
III Buduşan Natalia XD
Etapa judeţeană III Pop Ioana XA
Menţiune Andreica IX SAM
Alexandra
48
Chira Andreea XI
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Concursul de I Călugăr Andra XA
Limba şi
Literatura Han Nicoleta
Română II Bandi Robert IX G
„Augustin
Buzura“
Etapa judeţeană
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
Olimpiada de II Bălan Ioana XI A Gavra Adrian
Geografie II Cremene Cristinel IX B Mureşan
Alexandru
Faza judeţeană
49
Denumire Premiul Nume elev Clasa Nume profesor
concurs
I Servicii Buda Mariana XG Morar Gabriel
Pop Alina
Ciobotea Viorica
I Gastronomie Cusco Crina XII PR Mitrea Mariana
Matei Maria
Rus Maria
Cordoş Eugenia
Muscală Laura
Olimpiada Tinc Iuliana
Interdisciplinară de
Tehnologii – profil I Economic Kalmar Timea XI A Popan Maria
servicii Ciobotea Viorica
Iacob Diana
Etapa judeţeană Rosca Mihaela
I Turism Lapuste Lavinia XI F Mitrea Mariana
Morar Gabriel
Hoban Carmen
Roşca Mihaela
Rus Maria
I Turism Szilaghi Denisa XII F Muscală Laura
Nan Natalia
Şofran Daciana
I Turism Halas Maria XII A Nan Natalia
Morar Gabriel
Tămaş Monica
50
Denumire Premiul Nume elev Nume profesor
concurs
I Comerţ Maxim Loredana Nan Natalia
Ropan Ana
Concursul pe Minstr. Zamfir Aurelia
Meserii I Ospătar Ştefănescu Alina Balla Mihaela
Ciobotea Viorica
Faza judeţeană Minstr. Gui Zorica
I Bucătar Ghiţiu Dina Cordoş Eugenia
Hoban Doina
Minstr. Gui Zorica
Denumire concurs Premiul Nume elev Nume profesor
Olimpiada Naţională a I-faza judeţeană Baschet fete Călin George
Sportului Şcolar III-faza de zonă
III-faza judeţeană Baschet băieţi
Faza judeţeană şi de III- faza judeţeană Volei fete Petrovan Mihaela
zonă
51
2.II.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor CREATIVITATE
ELAN
NOTORIETATE
Elevi TINEREŢE
Profesori
Părinţi Priorităţi ale politicii → Calitate,
implicare activă
educaţionale
C EN T
Accesibilitate,
flexibilitate, ← privind activităţile
originalitate extraşcolare şi ↓
extracurriculare
Colaborare cu ISJMM,
↓ ONG-uri, Primăria
Diversitate şi
Municipiului Baia Mare
repartizare pe
componente
educative
52
Planul managerial al CENT
privind activităţile cu caracter extraşcolar
şi extracurricular în anul şcolar
2008-2009
Planul managerial al CENT privind activităţile cu caracter extraşcolar şi
extracurricular, pentru anul şcolar 2008 - 2009, este fundamentat pe:
4801/Obiectivele strategice ale MEdC pentru perioada 2008-2009;
4802/Alinierea la Strategia Managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean
Maramureş pentru perioada 2008-2009,
şi are în vedere următoarele priorităţi ale politicii educaţionale a MEdC:
Obiective generale:
Creşterea calităţii actului educaţional printr-o abordare holistică a educaţiei;
Diversificarea metodelor educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală
ale elevilor, în funcţie de apetenţe, talent, opţiune şi hobby-uri;
Cunoaşterea, respectarea şi valorizarea diversităţii culturale;
Integrarea europeană, relaţii internaţionale, programe de cooperare internaţională,
parteneriate;
Respectul pentru valori şi formarea unei scări valorice în conformitate cu
axiologia europeană;
Alinierea la idealul european privind noile educaţii, ca răspuns la imperativele
generate de problematica lumii contemporane şi introducerea noilor modele, aproche
infusionelle, care promovează o infuzie de elemente noi în cadrul educaţiei tradiţionale.
Ideal educaţional
În acest cadru, activităţile au drept scop realizarea unui demers educativ aplicabil
noilor cerinţe ale reformei, demersurile educaţionale vizând dezvoltarea personalităţii
elevilor, impunându-se participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în
propria formare.
Complexitatea finalităţilor educaţionale presupune îmbinarea orelor de dirigenţie
cu activităţile educative extraşcolare, depăşind cadrul limitat la educaţia teoretică şi
tehnologică.
Accentul se pune pe implicarea activă a elevilor în programe cu caracter educativ,
cultural şi de divertisment, având în vedere faptul că perspectivele şi şansele de
progres şi emancipare ale unei naţiuni depind, într-o foarte mare măsură, de
configuraţia, pregătirea, calitatea şi randamentul factorului motor esenţial în dinamica
socioculturală şi economică: resursa umană.
Protecţia României în viitor prin prisma tendinţelor de evoluţie manifestate în
53
plan global şi regional, precum şi prin anticiparea şi pregătirea etapelor de dezvoltare
necesare integrării ţării noastre în structurile politice, economice şi strategice la nivel
european şi euro-atlantic, trebuie construită pornind de la capacitatea resursei umane
de a realiza toate aceste premise, la modul concret, rolul predominant revenind
educaţiei complexe primite în şcoală.
Idealul educaţional al acestor activităţi din cadrul CENT se aliniază celui propus
de MEdC, vizând dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane,
formarea personalităţii autonome şi creative.
Activităţile educative extracurriculare vin în completarea educaţiei formale din
trunchiul comun, sprijinind inserarea facilă şi flexibilă a fiecărui individ în
comunitate.
Obiectivul fundamental CENT:
activităţile cu caracter extraşcolar si extracurricular şi relaţiile sistemice comunitare
Implicarea membrilor comunităţii in viaţa şcolară se poate dovedi benefică pentru
viitorii absolvenţi ai anumitor trepte de şcolarizare. Contactul nemijlocit al elevilor cu
angajatori, manageri ai unităţilor şcolare de toate tipurile (economice, culturale, de
servicii etc.), cu angajaţi reprezentativi pentru anumite domenii profesionale se dovedesc
experienţe de comunicare interpersonală utile pentru toţi „actorii“ de pe piaţa muncii:
angajatori şi viitori solicitanţi de locuri de muncă.
Elevul este prins într-o reţea de tipul parteneriatului social, în cadrul căreia cele
mai semnificative legături le are cu comunitatea locală (familie, şcoală, primărie, poliţie),
prin reprezentanţii săi. Atâta vreme cât aceştia îl vor considera o persoană imatură,
intervenţiile lor vor fi la nivel superficial. Reala apreciere a adolescentului ar însemna
conceperea unor proiecte de colaborare autentică, de exploatare a disponibilităţilor
multiple ale generaţiei tinere, în vederea armonizării discursului democratic al adulţilor
investiţi cu autoritate.
Implicarea elevilor de la diferite niveluri şi forme de şcolarizare în elaborarea şi
derularea planurilor comunitare ar aduce la acelaşi numitor comun cererea şi oferta de
studiu, de petrecere a timpului liber, de pregătire pentru viaţa profesională, de învăţare
socială. Mijloacele de informare în masă, purtătoare ale informaţiei între factorii
interesaţi de educarea tinerei generaţii, sunt responsabile de calitatea şi relevanţa
mesajelor transmise spre uzul public. Odată conectate la circuitul informaţiei, toate
instituţiile interesate au obligaţia de a contribui la îmbogăţirea spectrului de cunoaştere a
realităţii şi dinamicii educaţionale şi ocupaţionale.
Instituţia noastră îşi propune prin acţiunile sale cu caracter extraşcolar şi
extracurricular să reorganizeze şi să intensifice flexibilitatea abordării componentei
educative şi responsabilizarea elevilor în propria formare prin dezvoltarea activităţilor de
relaţionare socială şi formarea conduitei participative la viaţa socială. În acest sens, s-au
întreprins o serie de activităţi şi acţiuni în parteneriat cu comunitatea locală, încercându-
se aplicarea unei paradigme moderne în procesul educativ, care să promoveze valorile
reale din rândul elevilor şi să încurajeze contribuţia specifică a acestora, astfel încât să
focalizeze atenţia societăţii civile.
Se impune astfel diversificarea actului educaţional bazat, în general, pe
54
monopolul instituţional al şcolii şi facilitarea contactului viitorilor adulţi cu alte medii
sociale, pentru îndepărtarea angoasei de necunoscutul vieţii.
55
2.II.5. Calificări şi curriculum
La începutul anului şcolar 2007-2008, în unitatea noastră şi-au început activitatea 46 de clase structurate după filiere şi
profile la liceu şi după pregătirea de bază şi meserie la Şcoala de Arte şi Meserii şi şcoala profesională, astfel:
liceu curs de zi:
Ani Nr. Nr. de clase pe profile şi specializări Nr. elevi
de de
stu- clase
diu
Specializare Profil La La
început sfârşit
de an de an
2007 2008
IX 7 Servicii 199 192
X 7 Servcii 208 207
XI 5 Tehnician în Economic 149 146
activităţi economice
1 Tehnician în Administraţie 28 27
administr.
1 Tehnician în turism Turism 28 26
XII 4 Tehnician în Economic 119 118
activităţi economice
1 Tehnician în Administraţie 27 25
administr.
2 Tehnician în turism Turism 58 55
XII - 2 Tehnician în Alimentaţie 53 35
ruta 1 gastronomie
56
progr. Tehnician în Comerţ 20 15
activităţi de comerţ
XIII - 1 Tehnician în Alimentaţie 20 20
ruta 1 gastronomie
progr Tehnician în Comerţ 22 22
e-sivă activităţi de comerţ
Total 28+
5 931 888
=33
SAM şi şcoala profesională curs de zi:
Ani de stu- Nr. de Domeniul / Calificarea / Meseria La început La sfârşit de
diu clase Pregătire de de an an
bază
IX A-C 3 Turism şi 84 79
SAM alimentaţie
IX D SAM 1 Comerţ 27 25
XA,B,C 1 Turism şi Ospătar (chelner) 90 83
SAM alimentaţie vânzător în unităţi de
1 alimentaţie
1 Bucătar
Cofetar-patiser
XD SAM 1 Comerţ Comerciant vânzător 26 25
III A-C 1 Turism şi Ospătar (chelner) 84 75
alimentaţie vânzător în unităţi de
1 alimentaţie Bucătar
57
1 Cofetar-Patiser
III D 1 Comerţ Comerciant – 27 23
vânzător
Total 12 338 310
Şcoala postliceală curs de zi:
Ani de stu- Nr. de Domeniul / Calificarea / Meseria La început La sfârşit de
diu clase Pregătire de de an an
bază
Anul I 1 agricultură Tehnician activităţi 30 30
de agroturism
montan
La începutul anului şcolar 2008-2009, în unitatea noastră şi-au început activitatea 46 de clase structurate după filiere şi
profile la liceu şi după pregătirea de bază şi meserie la Şcoala de Arte şi Meserii, astfel:
liceu curs de zi:
Ani Nr. Nr. de clase pe profile şi specializări Nr. elevi
de de
stu- clase
diu
Specializare Profil La La
început sfârşit
de an de an
2008 2009
IX 7 Servicii 203
X 7 Servcii 202
58
XI 5 Tehnician în Economic 150
activităţi economice
1 Tehnician în Administraţie 29
administr.
1 Tehnician turism Turism 29
XII 5 Tehnician în Economic 148
activităţi economice
1 Tehnician în Administraţie 27
administr.
1 Tehnician turism Turism 26
XII - 1 Tehnician în Alimentaţie 29
ruta 1 gastronomie
progr Tehnician în Comerţ 28
e-sivă activităţi de comerţ
XIII - 1 Tehnician în Alimentaţie 34
ruta 1 gastronomie
progr Tehnician în Comerţ 15
e-sivă activităţi de comerţ
Total 28+ 920
4=
32
SAM:
Ani Nr. Domeniul / Calificarea / Meseria La început La sfârşit de
de de Pregătire de de an an
stu- clase bază
diu
IX A- 3 Turism şi 87
C alimentaţie
59
IX D 1 Comerţ 29
XA,B 1 T urism şi Ospătar (chelner) 88
,C alimentaţie vânzător în unităţi de
SAM alimentaţie
1 Bucătar
1 Cofetar-patiser
XD 1 Comerţ Comerciant mărfuri 21
SAM alimentare
XI A- 1 Turism şi Ospătar (chelner) 29
C alimentaţie vânzător în unităţi de
1 alimentaţie Bucătar 29
1 Cofetar-patiser 26
XI D 1 Comerţ Comerciant mărfuri 24
nealimentare
Total 12 333
Şcoala postliceală:
Ani Nr. Domeniul / Calificarea / Meseria La început La sfârşit de
de de Pregătire de de an an
stu- clase bază
diu
I 1 agricultură Tehnician activităţi 30
II 1 de agroturism 26
montan
Total 2 56
Analizând datele prezentate, se observă menţinerea numărului de clase faţă de anul şcolar anterior, de 28, clase de profil diferit
(la liceu), plus 2 clase de a XII-a – ruta progresivă şi 2 a XIII-a – ruta progresivă, 12 clase la SAM) şi 2 –anul I şi II şcoala postliceală.
60
„Socrate spunea că acei care ştiu ce este fiecare lucru
sunt în stare să explice şi celorlalţi,
pe când cei care nu ştiu este firesc să se înşele şi pe ei şi să înşele şi pe alţii.“
(Xenofon)
Selecţia şi fixarea conţinutului învăţământului este un act de mare responsabilitate prin care se pot preveni unele disfuncţiuni:
supraîncărcarea programelor sau lecţiilor, minimalizarea valorilor şi a conceptelor fundamentale, provocarea unor discrepanţe între
finalităţi şi obiective operaţionale.
Conţinutul învăţământului se obiectivează în documentele şcolare. Planul de învăţământ are funcţia de a orienta procesele
instructiv-educative, iar programa şcolară configurează conţinuturile acestor procese pentru fiecare disciplină de învăţământ.
Elementul central în realizarea proiectării didactice este programa şcolară. Ea reprezintă un document normativ în sensul că
stabileşte obiective, adică ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul actului didactic.
Proiectarea activităţii didactice presupune: lectura programei, planificarea calendaristică; proiectarea secvenţială (a unităţilor
de învăţare).
În contextul noului curriculum, planificarea calendaristică se transformă într-un document administrativ formal care repetă
modul de gestionare a timpului propus de programa analitică, într-un document de interpretare personală a programei, care asigură un
demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
În elaborarea planificării procedăm astfel: citim atent programa, stabilim succesiunea de parcurgere a conţinuturilor, corelăm
61
fiecare conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate, verificăm concordanţa dintre traseul educaţional propus şi oferta de resurse
didactice (manuale, ghiduri, caiete), alocăm timpul necesar pentru fiecare conţinut, în concordanţă cu obiectivele de referinţă vizate.
Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută ţinând seama de următoarele: centrarea demersului didactic pe
obiective (nu pe conţinuturi); implicarea în proiectare a următorilor factori: obiective de referinţă, activităţi de învăţare, resurse,
evaluare.
ARGUMENT
Secolul XXI a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală, aflate din ce în ce mai
frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative şcolare şi
extraşcolare aparţine Consiliului Europei prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în
acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menţionează
direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei
formale din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale. Astfel, s-a accentuat:
statutul activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învăţare permanentă;
necesitatea recunoaşterii activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei obligatorii;
importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi
competenţelor;
oportunitatea oferită de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie
pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi excluziunii sociale;
stimularea implicării tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea
drepturilor omului;
utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca mijloc complementar de integrare socială şi participare
activă a tinerilor în comunitate;
promovarea cooperării în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare ridicării standardelor calităţii
procesului educaţional;
62
asigurarea resurselor umane şi financiare pentru implementarea şi recunoaşterea valorică a programelor educative şcolare şi
extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;
recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naţionale şi europene în acest
domeniu.
În consecinţă, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea
cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea educativă şcolară
şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor
omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală.
Statele membre ale Uniunii Europene consideră educaţia o prioritate absolută şi un agent cheie al asigurării coeziunii sociale
capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic european.
VIZIUNE
Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare proiectată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură un plus valoarii sistemului educaţional.
Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate
dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Formularea unor obiective clare şi coerente în lumina Tratatului European Constituţional cu privire la importanţa respectării
valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale libertăţilor, ale democraţiei şi egalităţii şi racordarea la standardele educaţionale
europene reprezintă baza strategică a acestui document.
Strategia urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la
nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a comunităţii, a societăţii multiculturale şi a globalizării. Educaţia de bună calitate
presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre
didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate.
În sistemul de învăţământ românesc, cadrul activităţii educative şcolare şi extraşcolare constituie spaţiul capabil de a răspunde
provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conţinutului învăţării şi
a metodelor didactice centrate pe elev, precum şi o monitorizare şi evaluare de calitate a rezultatelor învăţării. Totodată
63
particularităţile specifice facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie,
deci participant activ.
Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară are
mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere şi potenţialul lor.
Contextele create de diversele modalităţi de concretizare a acestui tip de educaţie: proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice
etc, oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor de
viaţă într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii.
Strategia accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în domeniul activităţii educative şcolare şi
extraşcolare şi impune extinderea spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor
educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului.
I. Prioritate: Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe
baza parteneriatului dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale.
Obiectiv general: Reorganizarea şi creşterea flexibilităţii abordării componentei educative şi responsabilizarea elevilor în
propria formare.
Ţintă: Pentru a deveni cu adevărat o dimensiune permanentă a existenţei umane, educaţia trebuie să aibă un
caracter global, conjugând armonios şi eficient educaţia formală cu cea informală şi nonformală. În condiţiile
redimensionării în conţinut şi aplicabilitate a învăţământului, o revalorizare în procesul educativ îi revine
educaţiei cu caracter extraşcolar şi extracurricular.
Context: În perspectiva asumării integrării europene a României, una din direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului
românesc o constituie dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi
creative, prin diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare şi extraşcolare, de mare impact asupra elevilor,
cadrelor didactice şi comunităţii locale. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul ,cât şi sarcinile dirigintelui, dar
şi ale coordonatorului educativ, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative
64
operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe
baza unor convenţii/contracte de parteneriat.
Strategii de realizare
Subcompo-
nente/ Obiective Acţiuni
Domeniu Activitaţi Responsabil Tema Monitorizare Produs
-formarea capacităţilor de Organizarea Balului -activ.artistice prof Diana DANCE
Bobocilor-2008 REVOLUTION
1. Educaţia relaţionare optimă a (dans modern, Dimirache, analiză -fotografii
pentru activităţilor de grup; majorete, - clasele a XI-a -proiecte
-formarea unui component dance, modă) B, C, D, E
valori
adecvat într-o sală de
spectacole;
-aplicarea unor criterii
estetice şi morale în
aprecierea valorilor;
-folosirea eficientă a
capacităţilor de proiectare
şi execuţie a unui spectacol
-aplicarea criteriilor 2.1. Teatrul – -vizionări de Prof. Diana Pe tot par- Analiza Chestio-
estetice şi morale în mijloc de educaţie spectacole, în Dimirache cursul efectelor nare
aprecierea valorilor culturală şi morală colaborare cu anului privind
cultural teatrul şcolar percepţia
-armonizarea şi exersarea „Trianon“ Prof.Luminiţa spectacolu
propriului sistem de valori -vizionări de Lazin -lui
65
în acord cu cel social 2.2.Clubul de filme cu carac-
lectură – „Zece ter artistic şi Prof.Adela Prezentările
întâlniri“ educative Ponoran elevilor Produsele
prezentarea elevilor
2. Educaţia 2.3.Nichita unei opera Poze
Stănescu – ”Sun un literare Prof.Luminiţa Martie Prezentările
pentru om viu” Lazin elevilor
receptarea Evocarea parteneriat cu Produsele
valorilor personalitaţii şi Colegiul Tehnic elevilor
a operei lui N. ”G. Bariţiu poze
culturale Stănescu.
Prezentare Biblioteca
2.4.Lucian Blaga – Powerpoint. Judeţeană”
„Lumina de la Expoziţie de prof. Nicoleta Petre Dulfu
Lancrăm“ desene Han
Concurs. - în parteneriat Mai
Moment cu Colegiul Biblioteca
artistic Agricol „Traian Judeţeană
Evocarea Săvulescu” din „Petre
personalitaţii şi Târgu Mureş Dulfu“
a operei lui
Lucian Blaga.
Concurs.
Moment
artistic
-respectarea normelor de 3.1.Participarea la -concurs Analiza -manual
igienă personală şi de grup, actiunile dedicate naţional Fundatia efectelor de
de igienă mentală luptei impotriva -vizionare de YNCA „Educaţie
-manifestarea responsabi- drogurilor initiate materiale Prof. pentru
lităţii în problemele legate de ISJJMM, in audio-vizuale D.Dimirache familie”
66
de viaţa sexuală colaborare cu joc educativ -teste de
-formarea de abilităţi legate Fundatia YNCA metode Prof. A.Apostol impact
de comunicare, facilitare şi 3.2.Educaţia pentru interactive
modelare familie, cu urmă- Prof. Camelia
3. Educaţia -familiarizarea cu termenii toare Poran
implicaţi în comunicarea aproblematică:
pentru despre sexualitate a.Comunicarea
sănătate -cunoaşterea informaţiilor despre sexualitate
corecte legate de elementele b.Anatomie şi
sistemului reproducător şi fiziologie
transformările organismului c.Clarificarea
la adolescenţă valorilor şi luarea Prof. Diana
-identificarea deciziilor Dimirache
componentelor sexuale d.Rolul sexelor
responsabile e.Concepţie şi Prof.Rodica
contracepţie Miclăuş
f.Educaţia
împotriva Catedra de
consumurilor de specialitate
droguri
3.3. Organizarea in
colaborare cu
ISJMM a
concursului „Alege!
Este dreptul tau”
-cunoaşterea şi sărbătorirea 4.1.„Zilele liceului” -competiţii Catedra de 1 - -afişe,
datelor importante pentru – sărbătorirea prin sportive Educaţie fizică decembrie reactualizar pliante,
instituţia noastră şcolară activităţi multiple a -expoziţii Prof.Dana
67
-dezvoltarea capacităţii de zilei liceului Mociran ea paginii casete
valorizare maximă a Coord. Balla WEB a video,
potenţialului propriu 4.2.Parteneriat cu Mihaela Decembrie Colegiului fotografii
Gradiniţa de Artă Gui Zorica
Cu tema: MASA Copos Dana
FESTIVĂ DE
SARBATORI
Coord. Pop Mai
4. Educaţia 4.3.Proiect realizat Ioana
cu clasele XA, XB, Balla Mihaela
pentru XC SAM cu tema : Copos Dana
munca de GATITUL CA Tinc Iulia
ARTA Hoban Doina
calitate şi
Gui Zorica
valori -crearea de
proiecte Prof. Carmen Pe tot
artizanale, Mureşan pracursul
4.4.Reluarea virtuale; anului
activităţii cercului -organizarea şcolar
„Dinamica Minţii expoziţiei de
în studiul proeicte
fenomenelor artizanale
fizicii” ECO-fizica
-organizarea
sesiunii de
comunicări cu
proiecte Prof.Poran Permanent
computerizate Camelia
pe teme de
interes
ştiinţific Februarie
68
4.5. Vizită la interdisciplinar 2009
diferite muzee de
localitate cu elevii Aprilie
cls. a-IX-a B SAM. 2009
4.6. Realizarea unei
expozitii de afişe cu
teme ecologice
4.7.Sădirea de Aprilie
răsaduri de flori cu
elevii cls. a-IX-a şi
a-X-a în curtea
şcolii
4.8.Reciclarea
deşeurilor de hârtie
şi carton şi
valorificarea lor cu
ajutorul firmelor
DRUSAL şi
REMAT
6. Educaţia -apelarea la sprijinul 6.1.Educaţia -întâlniri cu Pe -analiza -chestio-
instituţiilor de protecţie privind apărarea specialişti la Ing. Neacşa parcursul efectelor nar
pentru
civilă în caz de nevoie împotriva orele de George, anului
protecţia -cunoaşterea diferitelor responsabil şcolar
incendiilor consiliere
civilă sisteme de alarmare a -reprez.de la
populaţiei şi acţionarea poliţia Rutieră
diferenţiait în funcţie de -reprez.din
tipul de alarmă cadrul
-formarea pompierilor
comportamentelor de
69
prevenire şi de apărare
împotriva incendiilor
-exprimarea prin 7.1.24 Ianuarie -marcarea Prof. Ioan Toma -fotografii
comportament a spiritului Sărbătoarea Unirii evenimentului Prof. Dana -desene
patriotic, a mândriei şi -expoziţii Mociran
identităţii naţionale aniversare Catedra de
-exersarea sistemului Istorie
propriu de valori ale 7.2. Adolescenţa – Prezentare Catedra de
elevilor în acord cu cel o frânghie de aur- Powerpoint – a Limba şi
promovat de societatea rom. unor materiale Literatura
-dezvoltarea respectului realizate de Română
7. Educaţia faţă de istoria neamului elevi în
parteneriat cu Prof. Livia
moral-civică Colegiul Buciuman
şi pentru „Vasile
valori 7.3.Colinde Lucaciu”
multiculturale Expoziţie de
desene.
Prof. Anca
Concert de Apostol
colinde –
realizat în
colaborare cu
ZMCA,
Colegiul
Naţional „M.
Eminescu“,
Liceul
„Nemeth
70
Laslö“
-descoperirea şi promo- 8.1.Dragobetele, Acţiuni diverse Prof. -Analiza -analize
varea tinerelor talente sărbătoarea iubirii cuprinse Nicoleta impactului de impact
8. Educaţia -cultivarea gustului estetic 8.3. Proiect dedicat detaliat în pro- Han
şi interesul pt.respectarea lecturii, în colabo- iect
pentru valorilor culturale rare cu Biblioteca
cultură şi -cunoaşterea şi sărbătorirea Judeţeană Case -discuţii cu
artă datelor importante din 8.4.Excursie – Sub memoriale: M. Prof. elevii -
calendarul pers.rom. vraja cuvântului şi Eminescu, / Nicoleta -analiza
a muzicii Ciprian Han efectelor
Porumbescu,
Mănăstiri:
Putna, /
Voroneţ
9. Educaţia -cunoaşterea şi aplicarea de 9.1.Integrarea şi -mese rotunde -toţi diriginţii permanent Verificare, -teste
pentru către elevi a normelor de dezbaterea temelor -colocvii planificare,o
protecţie civilă şi protecţie specifice în cadrul ra de diri-
protecţia ginţie
a muncii orelor de diriginţie
civilă analiza de
impact
-sporirea mobilităţii ocupa- 10.1.Informare şi Psihologul Pe tot -analiză -teste
ţionale şi a gradului de consiliere privind şcolii parcursul -portofolii
adaptare profesională a cariera anului
elevilor prin flexibilizarea dirigintii
10. ed.profesionale şi a celei Discuţii şi
pt.carieră 10.2.Întâlniri cu dezbateri cu prof.Diana Aplicatii pe
71
Educaţia -dezvoltarea metodelor şi reprezentanţi ing. Bădescu, Dimirache tot
conţinutului proceselor de AJOFM reprezentant parcursul
pentru
formare AJOFM dirigintii cls. anului
carieră -dobândirea unor informaţii XII
şcolar, în
privind tendinţele de pe
cadrul
piaţa forţei de muncă şi
orelor de
evoluţia cerinţelor pro-
consiliere
fesionale
Prioritate II: Creşterea şi stimularea performanţei şcolare, extraşcolare şi extracurriculare
Obiectiv general: Diversificarea instrumentelor şi metodelor de predare - învăţare şi de evaluare adaptate
cerinţelor învăţării centrate pe elev şi abordarea holistică a educaţiei
Ţintă: Crearea de oportunităţi de învăţare prin dotarea bibliotecii cu material informativ şi bază logistică, şi prin
asigurarea funcţionării corespunzătoare a acestora, precum şi implicarea elevilor în multiple acţiuni de învăţare
formală şi nonformală.
Context: transformarea existenţei contemporane are loc sub acţiunea a diverşi factori, între care o importanţă particulară are
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii. Progresul real nu e posibil prin multiplicarea factorologică şi prin proliferarea haotică de informaţii,
ci printr-o promovare integralist-funcţionalistă ce determină o atitudine epistemologică unitară de concepere a cunoştinţelor şi a
instrumentelor de acţiune. Spiritul epocii atestă o vocaţie globalistă în ordonarea stocului de date cucerite pe calea investigaţiei
ştiinţifice şi prin conceptualizarea experienţei practice. În acest context, un rol important revine educaţiei formale şi nonformale, dar
şi activităţilor pentru formarea abilităţilor de comunicare într-o limbă străină.
72
Domeni Obiective specifice/ Data până Responsabili/ Monitorizare Sustenabilitate
ul Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume la care vor Parteneri/ /Indicatori
trebuie să se întâmple?) fi Sursa de de realizare
finalizate finanţare
Obiective specifice:
Atragerea tinerilor capabili de performanţă:
C constituirea unui centru de excelenţă,
constituirea şi pregătirea loturilor de elevi
Promovarea
U pentru olimpiade şi concursuri;
elevilor şi a
Realizarea analizei rezultatelor obţinute la
performanţei
bacalaureat, adoptarea de măsuri ameliorative,
R elaborarea şi desfăşurarea de programe de Existenţa
Implicarea
pregătire suporturilor
R suplimentară. de curs, la
elevilor într-o
serie de
Promovarea proiectelor educaţionale în diferite clasele de
I activităţi ca
domenii şi valorificarea rezultatelor acestora. excelenţă,
reacţie a
Profesorii calitatea lor
C abordării
implicaţi holistice a
Pe tot Existenţa
U pracursul educaţiei
proeictelor
Acţiuni:
L anului
1.Programe de pregătire suplimentară/suporturi de curs
U / materiale auxiliare realizate de profesorii implicaţi
2. Testarea elevilor performanţi pentru clasele
M de excelenţă
73
Domeniul Obiective specifice/ Data până Responsabili/ Monitorizare/ Sustenabilitate
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume la care vor Parteneri/ Indicatori de
trebuie să se întâmple?) fi finalizate Sursa de realizare
finanţare
R Obiective specifice: Creşterea gradul
1. Formarea capacităţilor şi a capabilităţilor Eficientizarea de diversitate a
E comunicării într-o limbă străină; comunicării pe Educaţiei
2. Abordarea complexă a educaţiei prin probleme
S
proloferarea educaţiei extracurriculare şi April. 2009 Prof. Poran stiinţifice
U extraşcolare, subiacent celei formale Februarie- Camelia legate de geo- Aplicarea
mai 2009 Prof. Poran fizică şi “noilor educaţii”
R Camelia geografie
S
Acţiuni: Prof. Pop
1. Participare cu elevii la sesiunea de referate cu Adrian
E ocazia Zilei pământului Prof. Mureşan
2. Participare la Concursul Internaţional de Educaţie Carmen
Ecologică CAUZA NOASTRĂ COMUNĂ
Septembrie-
U octombrie
2008 Prof.Pop
M
Christina
A Carmen
N Catedra de Diversificare a
Aprilie limba engelză strategiilor
E 2009 Prof.Pop didactice şi
3. Zilele francofoniei Christina modernizarea
Mai 2009 acestora
4. Ziua limbilor străine Noiembrie Pop Christina
74
2008 Carmen
5. Concursul judeţean de limba engleză ”Quest” Decembrie Pop Cristina
2008 Mariana
6. Little Shakespeares of Today –concurs de creaţie pe
teme shakespeariene Februarie Prof. Iosip
2009 Melania
7. Beyond the Frontiers –concurs interactiv cu ocazia
Zilei Europei Martie 2009 Catedra de
8. Halloween limba franceză Modificarea
Aprilie Prof. Varna raportului
9. Sărbătorile de iarnă –Naşterea Domnului 2009 Rodica dintre
formativ si
Catedra de informativ în
Mai-iunie Limba franceză sensul creşterii
10. Fasching (Bal mascat) 2009 primului, în
procesul de
predare-
Pe tot învăţare
parcursul Direcţiunea
11. Zilele francofoniei anului
Comisia de
parteneriat
12. Concurs pe teme gastronomice
13. La fete de la musique
14. Participarea la proiectele internaţionale de
schimburi şi plasamente
75
2.II.6. Resurse materiale
Colegiul Economic Nicolae Titulescu Baia Mare dispune de resurse fizice necesare
pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. În acest sens, dotarea tehnico-materială
cuprinde:
1 28 săli de clasă situate astfel: în corpul A – 6 săli de clasă, în corpul B – 7 săli de
clasă, în corpul C – 15 săli de clasă;
2 1 laborator de fizică, chimie, biologie;
3 9 cabinete: din care, 3 de informatică (două situate în corpul A şi unul în corpul C), 6
cabinete pentru instruire practică: 2 cabinete firma de exerciţiu (situate în corpul C), 2
cabinete de instruire turism-alimentaţie, 1 cabinet de Tehnică servirii, 1 cabinet de
stenodactilografie (situate în corpul B);
4 5 spaţii adecvate pentru desfăşurarea activităţii de secretariat (2), contabilitate(1) şi
administraţie(2);
5 birouri: director şi directorul-adjunct;
6 2 săli profesorale, amplasate în corpul A şi C;
7 biblioteca situata în corpul B, la parter; dispune de 40.216 volume din care: 2.575 sunt
cărţi tehnice, 1.687 abordează ştiinţele naturale şi matematica, 3.867 abordează
domeniul social-politic, iar 27.449 sunt volume de beletristică. Biblioteca este
organizată pe mai multe secţii: secţia împrumuturi, secţia documentare şi informare
(baza de date electronică) şi săli de lectură în incinta bibliotecii;
8 baza sportivă a liceului este formată din sala de sport şi terenul de sport;
9 atelier de întreţinere;
10 pentru susţinerea elevilor cu domiciliul în afara municipiului Baia Mare, liceul
dispune de un internat care a fost reamenajat recent, cu o capacitate de 20 camere-
dormitoare cu anexe sanitare, 1 spălătorie dotată cu uscătorie şi călcătorie.
Dormitoarele sunt amenajate cu câte 4 paturi. Liceul dispune de o centrală proprie care
asigură apa caldă şi încălzirea spaţiilor. Elevele interniste dispun de săli de meditaţie.
Activitatea de internat este coordonată şi supravegheată de pedagog, profesori,
diriginţi şi directorul adjunct;
11 cantina are, pe lângă utilitatea practică – spaţiu pentru servirea mesei de către elevele
interniste –, şi o utilitate didactică – aici elevii învaţă, sub îndrumarea maiştrilor
instructori, aprovizionarea, pregătirea meniului zilnic şi servirea preparatelor.
76
2. II.7. Resurse umane
În acest an şcolar, în Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“, activitatea se desfăşoară
cu 81 cadre didactice, 11 cadre didactice auxiliare, iar personalul nedidactic numără 15
angajaţi.
Structurarea personalului didactic se prezintă astfel:
Nr. total Titulari Suplinitori Doc- Grad Grad Def. Debutanţi
torat did. I did.
II
calificaţi necalificaţi
75 profesori 54 21 - 2 26 15 24 8
6 maiştri 3 3 - 3 1 2
TOTAL:81 57 24 - 2 29 16 24 10
nr persoane
cadre didactice titulare Structura personalului didactic după modul de încadrare
46
cadre didactice -
suplinitori calificati 20
cadre didactice titulare
cadre didactice -
suplinitori calificati
Structura personalului didactic după grade
nivel nr
didactice
gradul I 26
Gradul II 13
Definitivat 25
debutanti 30 8
gradul I
20
Gradul II
10 Definitivat
debutanti
0
nr
77
Încadrarea personalului didactic s-a realizat conform tabelului următor:
Total norme Din care acoperite:
Didactice Norma de % Cumul % Plata cu ora %
88,97 bază
Profesori 40,32 86,08 0 - 6,52 13,92
46,84 % %
Economişti 29,26 80,28 3,40 9,32% 3,79 10,40
36,45 % %
Maiştri 4,10 72,18 - - 1,58 27,82
5,68 % %
88,97 73,68 82,81 3,40 3,83% 11,89 13,36
%
Formarea continuă a cadrelor didactice şi finanţarea acesteia se axează pe două componente:
Formarea continuă prin grade didactice
Analiza în ceea ce priveşte formarea continuă prin grade didactice arată preocuparea
cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor didactice.
Astfel, structura personalului didactic pe grade didactice în anii şcolari 2006-2007 ,2007-2008
şi 2008-2009 se prezintă astfel:
Nr. total Grd. did. I Grd did II Definitivat
An şcolar cadre
didactice total % total % total %
2006 - 2007 72 26 36,11 13 18,06 25 34,72
2007 - 2008 77 28 36,36 14 18,18 27 35,06
2008 - 2009 81 31 38,27 16 19,73 24 29,63
Se observă că în acest an şcolar, numărul cadrelor didactice perfecţionate prin grade didactice
care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul CENT, este mai mare, comparativ cu anul şcolar
anterior. Diferenţele, care apar între cei doi ani şcolari, se datorează atât susţinerii gradelor
didactice în anul 2007, de către 10 cadre didactice, cât şi ieşirii la pensie a unui cadru didactic
cu grd. did. I şi mişcărilor de personal, care au avut loc de la un an la altul, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
În anul 2008 au susţinut şi promovat examenul de obţinere a gradelor didactice 10
cadre didactice:
grd. I susţinut în 2007 – 2008 – 2 profesori
grd. II susţinut în august 2008 de către 4 profesori
definitivatul susţinut în august 2008 de către 4 profesori
urmând ca în anul şcolar 2008 – 2009 să-şi susţină gradele didactice 11 cadre didactice:
gradul I-4 cadre didactice, gradul II - 4 cadre didactice, definitivat – 3 cadre didactice. De
asemenea, la începutul anului şcolar 2008, doua cadre didactice au fost inspectaţi în vederea
echivalării doctoratului cu gradul I.
78
Inspecţiile efectuate în 2007-2008 candidaţilor din şcoală înscrişi la grade didactice au
fost repartizate conform tabelului de mai jos:
Gradul Număr candidaţi Inspecţii Inspecţii Total
didactic înscrişi să susţină curente speciale inspecţii
solicitat grd. did. în 2008 efectuate efectuate
Definitivat 4 - 4 4
II 4 8 4 12
I - - - -
Participarea cadrelor didactice la perfecţionarea periodică (o dată la 5 ani)
Se realizează în conformitate cu O.M.Ed.C. nr. 4796/2001 – privind organizarea şi
funcţionarea sistemului de perfecţionare periodică a personalului didactic, O.M.Ed.C. nr.
3553/2002, O.M.Ed.C. nr. 5398/2005 şi O.M.Ed.C. nr. 5655/2005, prin participarea la diverse
programe de perfecţionare acreditate, formare directori, precum şi alte modalităţi de formare.
În anul şcolar 2006 -2007 un nr. de 15 cadre didactice:
Aria curriculară Tehnologii - 9 cadre didactice
Matematică - 1
Ştiinţe - 2
Ed. Fizică - 1
Socio-umane - 2
au participat la programul de formare continuă „Magister“, destinat perfecţionării cadrelor
didactice, organizat de ISJ MM / CCD MM în parteneriat cu Universitatea „Babeş Bolyai“
Cluj Napoca.
Ca urmare a participării la cele două forme de perfecţionare: grade didactice sau
perfecţionare periodică o dată la 5 ani (Magister), la sfârşitul anului şcolar 2006 – 2007, toate
cadrele didactice din cadrul CENT participaseră la una din cele două forme de perfecţionare.
Sumele alocate formării continue se alocă prin bugetul fiecărui an şi ele diferă de la
un judeţ la altul. Ele constituie un capitol bugetar separat şi este necesar ca acestea să
fie cunoscute de către inspectorii cu dezvoltarea profesională pentru a fi utilizate în
scopul formării.
Cadrele didactice din CENT şi - au demonstrat interesul în acest domeniu,
participând la diverse cursuri de formare.
În acest sens, se pot menţiona:
cursuri de formare organizate de ISJ şi CCD MM, cum ar fi:
Asigurarea calităţii în ÎPT;
Consiliere şi orientare în carieră;
Comunicarea – un pas spre performanţă;
Managementul proiectelor europene;
Managementul de proiect – Granturi şcolare;
Didactica disciplinei;
Managementul de proiect – Accesarea fondurilor structurale;
79
seminar EcoNet, organizat în cadrul CENT, cu tema „Introducerea conceptului
de firmă de exerciţiu“;
cursuri de formare pentru evaluatori de manuale;
cursuri de formare pentru membri în grupurile de lucru pe discipline, pentru
elaborarea subiectelor pentru examenele naţionale 2007;
cursuri de „Formator adulţi“, organizat de CJFPA – AJOFM MM;
În cadrul CENT, s-au desfăşurat următoarele tipuri de activităţi de perfecţionare:
activităţi la nivel de arii curriculare, consfătuiri ale cadrelor didactice, care au
drept scop informarea cadrelor didactice cu privire la noutăţile curriculare,
metodice, de specialitate şi legislative;
consilii profesorale tematice, dintre care amintim:
Asigurarea calităţii în educaţie;
Elaborarea şi utilizarea materialelor de învăţare;
Elaborarea portofoliului profesorilor diriginţi;
De asemenea, în scopul perfecţionării, cadrele didactice ale CENT au fost şi sunt
implicate în:
diverse cursuri master şi stagii doctorale organizate de instituţii de învăţământ
superior,
cursurile „Management educaţional“, „Marketing, audit şi expertiză
contabilă “, din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş“
programul de lungă durată „Start manager“ etc.
În cadrul CENT îşi desfăşoară activitatea:
●6 cadre didactice metodişti
●1 cadru didactic mentor, care îndrumă practica pedagogică a studenţilor
●18 formatori pentru diverse domenii
●34 formatori pentru educaţia adulţilor
80
2.II.8. Parteneriate şi colaborări
Plan de acţiune privind parteneriatele naţionale
în anul şcolar 2008-2009
Titlu Obiectiv Perioada Finanţator Nr. Nr. Nr.
Observaţii
de derulare elevi prof. părinţi
implica Impli impli-
-ţi -caţi caţi
Nichita Stănescu
– „Sunt un om Evocarea personalităţii şi
viu“ operei lui Nichita martie 2009 Autofinan-
– activitate Stănescu. ţare 60 3 -
derulată în Prezentare Powerpoint.
parteneriat cu Expoziţie de desene
Grupul Şcolar Concurs.
„G. Bariţiu“ Moment artistic
1 Decembrie - Valorificarea gustului Autofinan-
parteneriat cu pentru istoria română 1 decembrie ţare 30 1 -
Muzeul de 2oo8
Istorie Baia
Mare
Valorificarea gustului
Lucian Blaga – pentru valorile romanesti;
„Lumina de la Transformarea
Lancrăm“, informaţiilor citite în
parteneriat cu aplicaţii practice; 30 2 -
Autofinan-
Biblioteca Realizarea unor activităţi mai 2009 ţare
Judeţeană „P. interculturale;
Dulfu“ şi cu Deprinderea de a lucra în
Liceul Agricol echipă, valorificând
Tg. Mureş talentul fiecăruia
Parteneriat cu Cunoaşterea şi sărbătorirea
Grădiniţa de datelor im-portante pentru
Artă, instituţia noastră
cu tema: MASA Dezvoltarea capacităţii de decembrie Autofinan- 15 2 -
valorizare maximă a ţare
FESTIVĂ DE
SĂRBĂTORI potenţialului propriu
Proiect cu Pe tot
caracter ecologic parcursul
CAUZA anului Finanţat 15 3 -
NOASTRĂ septembrie
COMUNĂ aprilie
81
mai
Obiectivele operaţionale stabilite în perioada 2004-2007 în cadrul
parteneriatelor internaţionale vizau atât consolidarea prestigiului Colegiului
Economic „N. Titulescu“ prin preocuparea constantă ca instituţia să se
reconfirme drept o „şcoală de elită“, performantă, cunoscută şi recunoscută pe
plan naţional şi internaţional, orientarea dinamică a întregului proces instructiv-
educaţional spre formarea unor absolvenţi de valoare, a căror pregătire să
răspundă exigenţelor actuale, cât şi asigurarea în interiorul Colegiului a unei
atmosfere de muncă, seriozitate şi responsabilitate faţă de misiunea de formare
profesională şi educare a tinerilor, cărora să le inducă şi motiveze aspiraţia spre
performanţă profesională.
În toată această perioadă, profesorii implicaţi au încercat să pregătească
elevii pentru piaţa muncii atât la nivel teoretic performant, cât şi la nivel practic,
prin depăşirea cadrului virtual şi simulativ al economiei de piaţă cu ajutorul unui
proiect ce vizează înfiinţarea unei firme reale de către aceştia. Aceste activităţi
derulate în cadrul celor 6 proiecte de mobilităţi Leonardo da Vinci urmăreau
deschiderea absolvenţilor faţă de piaţa muncii din statele Uniunii Europene prin
trezirea conştiinţei de cetăţean european, prin încurajarea dezvoltării personale şi
profesionale la cel mai înalt nivel.
În anul 2006, prof. Rita Graban a participat la sesiunea de evaluare a
propunerilor de proiecte ca evaluator naţional, pentru ca în anul 2006 să
participe, împreună cu directorul colegiului, prof. Aneta Carpov, la o vizită
pregătitoare, din dorinţa de a găsi parteneri într-un proiect Comenius 1. În urma
vizitei din octombrie 2006, s-a stabilit conceperea unei propuneri de proiect
şcolar şi a unei propuneri de proiect lingvistic cu o şcoală din Ungaria.
Începând cu 1 septembrie 2007, s-a trecut la urmarea punctelor din
graficul acţiunilor din cadrul celor două proiecte Comenius 1: alcătuirea
echipelor manageriale ale proiectelor.
82
PARTENERIATE CU AGENŢII ECONOMICI
În vederea formării deprinderilor profesionale la elevii claselor a-IX-a, a-X-
a, a-XI-a SAM şi a-XII-a ruta progresivă, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“
colaborează cu următorii agenţi economici:
RESTAURANTE ● Crenguţa
● Expresu’ Gară
HOTEL RESTAURANT ● Petrom
● Athos
● Diamant
● Rivulus
● Mara
● Maramureş
DOMENIUL COMERŢ
● SC Rândunica SRL
● SC Satelit SRL
● SC Universal MM SA
● SC Atena SRL
● SC Tera SRL
● Sc Predco SRL
TERASE
● Mon Ami
● La Francaise
● Boema
● Pizza Plus
● Bizonul Roşu
● Brutăria Bizo COFETĂRIA ● Palas
BAR
● Calipso
● Barbarosa
● Chez Philippe
● Millenium
● Ambasador
● Budapesta
● Selmont
CANTINA ● Agecom
LABORATOR
● Caramel
COMPLEXUL ● Maramureş ● Albiniţa
● Dorna
83
2. II.9. Analiza SWOT
ANALIZA SWOT
PRIVIND ACTIVITĂŢILE CU CARACTER
EXTRAŞCOLAR ŞI EXTRACURRICULAR
În concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi cu procesul de reformă al
învăţământului românesc, colectivul de cadre didactice al Colegiului Economic „Nicolae
Titulescu“ Baia Mare urmăreste, prin permanenta activitate în cadrul orelor de Consiliere
şi orientare şcolară, formarea unor indivizi responsabili, în măsură să decidă asupra
parcursului şcolar, asupra propriei cariere.
Puncte tari
Personal didactic calificat, care a urmat cursurile de consiliere şi orientare;
Existenţa unor relaţii parteneriale cu factorii educaţionali comunitari, instituţii
descentralizate, instituţii conexe ale MEdC, structuri asociative de tineret,
reprezentanţi ai cultelor legale;
Includerea coordonatorului educativ CENT în programul de formare, în
parteneriat cu CCD, pentru elaborarea proiectelor educative şi a documentelor de
proiectare;
Existenţa unor instituţii de cultură cu care CENT a intrat în relaţii de parteneriat,
prin numeroase acţiuni desfăşurate împreună (Teatrul Trianon, Moldova, Teatrul
de Păpuşi, Casa de Cultură a Sindicatelor Baia Mare, Teatrul Municipal etc.)
Implementarea unei viziuni ordonatoare, unitare asupra activităţilor educative
şcolare şi extraşcolare, adaptată la specificul unităţii de învăţământ;
Derularea unor proiecte educative proprii sau ale MEdC de mare impact în rândul
comunităţilor locale;
Implicarea Consiliului Elevilor în complexitatea vieţii şcolare;
Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa
şcolii;
Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în proiecte internaţionale de pregătire şi
finanţare;
deschiderea spre nou a cadrelor didactice;
existenţa unor formatori judeţeni în şcoală;
experienţa cadrelor didactice în proiectarea didactică, management educaţional şi
derulatori de programe; desfăşurarea activităţilor educative în conformitate cu
planul managerial, conceput pe componente educaţionale: educaţia pentru
sănătate, educaţia pentru valori, educaţia pentru munca de calitate, educaţia pentru
84
protecţia civilă, educaţia civică, educaţia pentru cultură şi artă, educaţia pentru
carieră;
Oportunităţi
Administraţia locală sprijină, la solicitarea noastră, activitatea şcolii, prin
finanţarea cheltuielilor de participare la unele activităţi extraşcolare (Balul
Bobocilor);
Instituţiile culturale din municipiu asigură un cadru educaţional şi cultural ridicat
pentru realizarea competenţelor ştiinţifice, culturale şi estetice;
Poliţia şi Jandarmeria municipiului sprijină activităţile de combatere a
fenomenului infracţional, a delicvenţei juvenile, precum şi activităţile de educaţie
moral – civică şi rutieră (Participarea prin reprezentanţi la deschiderea festivă şi la
orele de consiliere)
Activităţile şi campaniile ONG-urilor, pe tematici educative, în număr tot mai
mare în ultimii doi ani, profilate pe specificităţile
de risc ale judeţului nostru: exploatarea muncii copiilor, traficul de persoane,
violenţa domestică, abandon şcolar, şomaj;
Puncte slabe
Inerţia unor cadre didactice în acceptarea noului şi, în special, în regândirea
relaţiei profesor – elev şi a importanţei orelor de consiliere în curricula obligatorie
O insuficientă dotare cu aparatura de multiplicare a materialelor didactice;
Implicarea deficitară a unor părinţi în demersurile şcolii privind acţiunile
extracurriculare;
Lipsa de implicare a multora dintre cadrele didactice în activităţile educative;
Formalismul îndeplinirii unora dintre sarcinile ce revin profesorului diriginte;
Consiliul Elevilor, care altminteri ar putea fi un partener educaţional de prim rang,
rămâne, din păcate, inactiv la unele acţiuni, fie din slabă motivaţie, fie din lipsă de
timp alocat acestor acţiuni;
Lipsa de fonduri suficiente şi slaba motivaţie a sponsorilor;
Implicarea inegală în aceste activităţi a personalului didactic, a elevilor, a
părinţilor;
85
Lipsa instrumentelor de monitorizare şi evaluare a tuturor activităţilor cu caracter
educativ;
Lipsa posibilităţii de câştigare a complezenţei prin recompense;
Monopolizarea timpului liber şi lipsa factorilor de constrângere în vederea
participării la aceste acţiuni;
Ameninţări
Diminuarea motivaţiei tinerilor pentru participarea la acţiuni extracurriculare din
lipsă de fonduri sau timp;
Reacţia adaptativă sau utilitară (cu cât participarea la o acţiune satisface unele
trebuinţe percepute ca relevante pentru elev-recompensă materială sau prin notă-
cu atât este mai mare probabilitatea formării unei atitudini pozitive faţă de aceste
acţiuni)
Răspunsul neutral,dezinteresul participativ, din lipsa motivaţiei;
Imposibilitatea desfăşurarii tuturor activităţilor riguros planificate datorită
programului din plaja orară (7-15;14-20);
Lipsa motivaţiei de a se implica din partea potenţialilor sponsori;
Apariţia fenomenului de dezindividualizare materializat prin tendinţa unor
membri ai grupului de a se integra în activitate, transferând responsabilitatea
celorlalţi membri.
86
Analiza SWOT C.E.N.T.
FACTORI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
INTERNI
Încadrarea cu personal didactic desfăşurarea în condiţii optime
competent şi bine pregătit (evaluatori a procesului instructiv-educativ
la examene, profesori la clase de (indice 2, număr mic de săli de
excelenţă etc.) clasă)
nta dotare a
didactic pentru perfecţionare şi laboratoarelor de turism şi
formare continuă alimentaţie publică
Promovabilitate ridicată la
examenele naţionale: bacalaureat, din şcoală
certificarea competenţelor e necorespunzătoare a
profesionale parcului şcolii, a terenului şi
sălii de sport (infiltraţii,
Liceu şi SAM în unităţi economice pe parchet)
baza unor parteneriate încheiate are la
Accesul elevilor la informaţii via concursuri şi olimpiade
biblioteca şcolii şi via Internet în naţionale
laboratoarele de informatică
Posibilitatea elevilor de a alege să profesorilor în utilizarea IT
studieze două din limbile străine de
circulaţie internaţională: engleza,
franceza sau germana, în contextul
aderării României la UE
Bază materială pentru cămin cu 90
locuri, cantină, camere cu acces la
internet şi centrală termică proprie
Existenţa unor premise favorabile
pentru absolvenţi, care să le permită
integrarea pe piaţa muncii sau
continuarea studiilor
Relaţii de parteneriat cu comunitatea
locală în desfaşurarea unor acţiuni
(primărie, poliţie, OPC, AJOFM,
Bilblioteca Judeţeană, alte şcoli şi
universităţi)
naţionale şi internaţionale (Leonardo,
87
Socrates, Econet)
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
n
cadrul unor cursuri organizate de Casa educaţional
Corpului Didactic Mutaţii considerabile în
ter domeniul economic odată cu
pentru dezvoltarea personală şi intrarea în UE, ceea ce
profesională presupune apariţia unor aspecte
Implicarea cadrelor în cadrul unor economice necunoscute şi
proiecte şcolare şi lingvistice pe neluate în considerare în
termen mediu şi lung prognozele de perspectivă
profesori a unor proiecte de finanţare în perspectivă (demografic)
pentru dotare şi formare
Inplicarea Asociatiei de Părinţi tuturor angajaţilor unităţii
PROCENT în realizarea unor
parteneriate şcolare
88
2.II.10. Aspecte ale procesului de dezvoltare
Din punctul de vedere al asumării integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, se
impune o atentă analiză a rolului şi poziţiei strategice instituţionale, urmărind aspecte
precum:
1 corelarea ofertă – nevoi de formare
2 orientarea şi informarea în carieră
3 reabilitarea infrastructurii
4 competenţele profesionale şi resursele umane
5 parteneriatele
6 şanse egale pentru tineri.
Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea
învăţământului profesional şi tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit
ţinte strategice pentru şcoala noastră, necesitând dezvoltarea în continuare, dar a scos în
evidenţă şi unele probleme, cum sunt:
1 starea infrastructurii spaţiilor şcolare nu este adaptată cerinţelor derulării
procesului instructiv-educativ în sistemul TVET;
2 dotarea laboratoarelor – cabinetelor nu este adaptată în totalitate noilor cerinţe;
3 necesitatea îmbunătăţirii aspectului punctelor de informare din şcoală;
4 în vederea îmbunătăţiri procesului instructiv-educativ este necesară participarea
unui număr cât mai mare de cadre didactice la acţiuni de formare;
5 îmbunătăţirea performanţei şcolare.
Au fost identificate noi priorităţi ale şcolii pentru perioada următoare, care
necesită stabilirea de obiective şi acţiuni prin prezentul Plan de Acţiune al Şcolii.
Principalele aspecte care necesită dezvoltare în perioada următoare în şcoala noastră
pot fi grupate astfel:
Priorităţi regionale şi locale stabilite prin ţintele strategice, atinse prin planurile
operaţionale din perioada 2001-2007, care necesită dezvoltare în continuare până
în 2013;
Dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse financiare;
Dezvoltarea parteneriatelor existente şi identificarea de noi parteneriate;
Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la formarea
continuă a personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile identificate;
Priorităţi identificate pentru intervalul 2008-2013;
Dezvoltarea profesională a resurselor umane;
Dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi profesională;
Promovarea scolii catre orizonturile europene
Cresterea adaptalitatii ofertei educationale la cerintele pietii muncii.
Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice pregătirii în vet în
concordanţă cu standardele europene
89
PARTEA A TREIA
3. PLANURILE OPERAŢIONALE
3.1. Priorităţile şcolii
Planul operaţional 1
PRIORITATEA: DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A RESURSELOR UMANE
Obiectiv: Creşterea calităţii procesului educaţional
Ţinta-rezultate măsurabile pentru acest obiectiv:
- Număr de persoane (cadre didactice + personal nedidactic) care au participat la cursuri de formare şi perfecţionare;
- Număr de cadre didactice care au promovat examenele pentru obţinerea gradelor didactice;
- Număr de cadre didactice care aplică în activitea la clasă metodele de învăţare centrate pe elev;
- Număr de cadre didactice care au participat la activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice;
- Număr de persoane (cadre didactice + personal nedidactic) care au participat la sesiuni de comunicări, simpozioane şi schimburi de
experienţă.
Context:
Sistemul de învăţământ este la ora actuală în continuă schimbare, cadrele didactice trebuie să se adapteze permanent, să contribuie la elaborarea
curriculumului, să găsească soluţii pentru schimbarea mentalităţii părinţilor, elevilor şi chiar a lor, să fie deschise la nou.
Acţiuni pentru Rezultate aşteptate Data Persoana/ Parteneri Cost Sursa de finanţare
atingerea (măsurabile) până la persoanele
obiectivului: (Ce care vor fi responsabile
anume trebuie să se finalizate
întâmple?)
90
Participarea Număr de persoane, Permanent Director ISJ, CCD, Resurse de timp Fonduri ale MedC
personalului care au participat la Director adjunct Universităţi, Resurse autofinanţare
la cursuri de formare cursuri de formare şi Responsabilul cu diverse instituţii financiare
şi perfecţionare, perfecţionare perfecţionarea specializate Resurse
identificate la nivelul cadrelor didactice Profesorii materiale
şcolii prin asistenţe, interesaţi
inspecţii sau
din proprie iniţiativă
Participarea Număr de cadre Anual Responsabilul cu ISJ, Universităţi, Resurse de timp Fonduri ale MedC
profesorilor didactice care au perfecţionarea profesorii Resurse autofinanţare
la examenele pentru participat la examenele cadrelor didactice interesaţi financiare
acordarea gradelor pentru acordarea Secretarul unităţii Resurse
didactice gradelor didactice de învăţământ materiale
Participarea cadrelor Nr. cadre didactice care Periodic Director ISJ, Unităţi de Resurse de timp Fonduri bugetare
didactice la activităţi au participat la Director adjunct învăţământ, Resurse
metodico- ştiinţifice activităţi Responsabili profesorii financiare
şi psihopedagogice la Metodico-ştiinţifice şi comisii interesaţi Resurse
nivelul şcolii sau pe psihopedagogice Responsabili arii materiale
grupe de şcoli curriculare
(comisii metodice, Responsabilul cu
arii curriculare, perfecţionarea
consilii profesorale cadrelor didactice
cu temă, consfătuiri
ale cadrelor
didactice), în scopul
informării cadrelor
didactice cu privire
la noutăţile
curriculare,
91
metodice, de
specialitate
şi legislative
Participarea Nr. persoane care au Permanent Director ISJ, Universităţi, Resurse de timp Fonduri ale MedC
personalului participat la sesiuni de Director adjunct CCD, unităţi de Resurse autofinanţare
la sesiuni metodico- comunicări, Responsabili arii învăţământ, financiare
ştiinţifice de simpozioane şi curriculare profesorii Resurse
comunicări, schimburi de experienţă Responsabilul cu interesaţi materiale
simpozioane şi perfecţionarea
schimburi de cadrelor didactice
experienţă, pe
probleme de
specialitate şi în
domeniul ştiinţelor
educaţiei
92
Planul operaţional 2
PRIORITATE: IMPLEMENTAREA ŞI DERULAREA DE PROIECTE DIN PERSPECTIVA INTEGRĂRII EUROPENE
Obiectiv general: Optimizarea componentelor structurale cu specific educativ, printr-o abordare holistică a educaţiei formale şi
nonformale şi promovarea imaginii şcolii
Ţintă:
Obţinerea statutului de ŞCOALĂ EUROPEANĂ;
Continuarea relaţiilor de parteneriat din cadrul proiectelor şcolare internaţionale, derulate în anul şcolar 2007-2008 şi promovarea
altor parteneriate la nivel local
• Context: Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul, cât şi sarcinile dirigintelui, dar şi ale coordonatorului educativ,
care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului
unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/contracte de
parteneriat.
Obiective specifice: Acţiuni pentru Data până la Persoana/ Sursa de Monitorizare/Indi-
atingerea obiectivului: care vor fi persoane finanţare catori de realizare
(ce anume trebuie să finalizate responsabile
se întâmple?)
Implicarea în activităţi de 1.Realizarea şi Pe tot Direcţiunea Sponsori Obţinerea statutului
cooperare europeană şi depunearea la termen a parcursul Consilierul Bugetul de Şcoală
dezvoltare de parteneriate cu proiectului „Şcoala anului şcolar educativ alocat prin Europeană
şcoli din ţări europene Europeană“; Datele Profesori realizarea
Implicarea în proiecte cu 2. Realizarea de noi prevăzute în implicaţi în unor proiecte Proiectele realizate
caracter extraşcolar proiecte şi derularea proiect proiect de parteneriat şi materialele ela-
93
Abordarea complexă a celor aprobate- internaţional borate
educaţiei prin proliferarea continuarea proiectului
educaţiei extracurriculare, de parteneriat în cadrul
subiacent celei formale programului Socrates,
cu o şcoală din
Luxemburg
3. Nichita Stănescu –
„Sunt un om viu“, Martie Catedra de Produse ale elevilor
parteneriat cu Liceul 2009 Limba şi
„George Baritiu“ Literatura
4. Lucian Blaga – Română
„Lumina de la
Lancrăm“, parteneriat
cu Colegiul Agricol Mai 2009 Catedra de
„Traian Săvulescu“ din Limba şi
Târgu Mureş şi cu Literatura
Biblioteca Judeţeană Română
„Petre Dulfu“ Prof. Nicoleta
5. Parteneriat cu Han
Grădiniţa de Artă Mai 2009
cu tema: MASA FES- Catedra de
TIVĂ DE Tehnologii
SARBATORI Coord. Pop
Proiect realizat cu Ioana
clasele XA, XB, XC Balla Mihaela
SAM cu tema: Copos Dana
GĂTITUL CA ARTĂ Tinc Iulia
6. Dragobetele, Hoban Doina
sărbătoarea iubirii. Februarie Gui Zorica
Proiect dedicat lecturii, 2009
în colaborare cu
94
Biblioteca Judeţeană
Catedra de
Limba si
Literatura
Română
Prof. Nicoleta
Han
Proiect de parteneriat
cu Episcopia Română şi Februarie Catedra de
casele de copii 2009 Religie
Proiect de parteneriat
cu Fundaţia Genesis
Pe tot Prof.
parcursul Dimirache
anului şcolar Diana
Continuarea proiectului
internaţional
ECOŞCOALA
Pe tot
parcursul Prof. Poran
anului şcolar Camelia
95
Planul operaţional 3
PRIORITATEA: PROMOVAREA ŞCOLII CĂTRE ORIZONTURILE EUROPENE
Obiectiv: Creşterea eficienţei lucrului în parteneriat pentru sprijinirea invăţământului profesional şi orientarea dinamică a întregului proces
instructiv-educaţional spre formarea unor absolvenţi de valoare, a căror pregătire să răspundă exigenţelor de pe piaţa muncii în U.E.
Ţinta: Stabilirea unei strategii în realizarea unui număr mai mare de parteneriate internaţionale
Context:
- insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor;
- implicarea personalului didactic în realizarea unor parteneriate locale sau internaţionale este redusă;
- părinţii elevilor nu conştientizează rolul care le revine în asigurarea unui proces educaţional şcolar corespunzător;
Acţiuni pentru Rezultate aşteptate Data până la Persoana/persoan Parteneri Cost Sursa de
atingerea (măsurabile) care vor fi ele responsabile finanţare
obiectivului: (Ce finalizate
anume trebuie să
se întâmple?)
Formarea echipelor Noiembrie Managerii Handelslehranstalt Resurse Fonduri
manageriale ale Număr de parteneriate 2008 Bruchsal materiale proprii
proiectelor în curs funcţionale la nivelul şcolii Lycee Technique - rechizite
şi demararea Joseph Bech - calculatoare cu
înfiinţării grupelor acces la internet
de elevi participanţi Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori şi
elevi
Înfiinţare Junior Număr de contacte între şcoală Resurse de timp
Firm (proiect şi parteneri Echipa Camera de Resurse umane:
şcolar) şi firma Decembrie managerială a Comerţ şi profesori
96
virtuală (proiect 2008 proiectelor Industrie coordonatori şi
lingvistic) Maramureş, elevi
ROCT
Organizarea unor Număr de contacte între elevii Decembrie Echipa Inczedy Liceum Resurse
schimburi de implicaţi în proiect 2008 managerială a materiale Colegiul
informaţii între proiectelor - calculatoare cu „Nicolae
elevii implicaţi în acces la internet Titulescu“
proiect, vizându-se Resurse de timp Baia Mare,
elaborarea unei Resurse umane: cu baza
agende de lucru profesori umană şi
(proiect lingvistic) coordonatori şi materială de
elevi care dispune
Demararea Câştigarea unui premiu Decembrie Camelia Poran Gimnaziul II Resurse Colegiul
proiectului 2008 Rakoczi Ferenc, materiale „Nicolae
internaţional de Liceul Teoretic - calculatoare cu Titulescu“
educaţie ecologică şi Agricol din acces la internet Baia Mare,
„Cauza noastră Nagykapos, Resurse de timp cu baza
comună“ – Gimnaziul Resurse umane: umană şi
înscrierea la Bethlen Gabor profesori materială de
concurs, din Beregszasz, coordonatori si care dispune
distribuirea la cele Colegiul elevi
2 echipe de elevi a National Kolcsey
bibliografiei, Ferenc din Satu
participarea la cele Mare
două tururi ale
concursului
Căutarea unor Gasirea unor parteneri pentru Decembrie Carpov Aneta ANPCDEFP Resurse Colegiul
parteneri în noi un proiect Grundtvig 2008 materiale: „Nicolae
proiecte Comenius Locatii pentru cursuri calculatoare cu Titulescu“
şi Grundtvig; acces la internet Baia Mare,
97
elaborarea unui cu baza
proiect Grundtvig, umană şi
Proiecte de materială de
dezvoltare care dispune
personala
Căutarea unor Găsirea unor parteneri pentru Ianuarie 2009 Anca Apostol ANPCDEFP Resurse Colegiul
parteneri în noi un proiect Leonardo da Vinci materiale: „Nicolae
proiecte Leonardo calculatoare cu Titulescu“
da Vinci; elaborarea acces la internet Baia Mare,
unui proiect cu baza
Leonardo da Vinci umană şi
materială de
care dispune
Organizarea şi Schimb de informatii privind Ianuarie 2009 Echipa Handelslehranstalt Resurse Organizarea
derularea primei domeniul de activitate al managerială a Bruchsal materiale şi derularea
întâlniri de lucru pe Junior Firm-ului, obstacolele proiectului Lycee Technique - calculatoare cu primei
anul 2009 (proiect întâmpinate şi elaborarea unui Joseph Bech acces la internet întâlniri de
şcolar) – Germania chestionar vizând dificultăţile Resurse de timp lucru
în faza de pre-înfiinţare Resurse umane: (proiect
profesori şcolar) –
coordonatori şi Germania
elevi
Depunerea Evaluarea pozitivă a cel puţin Februarie Echipa ANPCDEFP Resurse
proiectelor realizate un proiect 2009 managerială a materiale
proiectului - calculatoare cu
acces la internet
Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori şi
elevi
98
Mobilitate în cadrul Întocmirea unei părţi din Martie 2009 Echipa Inczedy Liceum Resurse umane: Agenţia
proiectului BOSS dicţionarul de termeni managerială a profesori Naţională
economici englez-român- proiectului coordonatori şi Socrates
maghiar elevi
Organizarea unei Schimbul de informaţii, Iunie 2009 Echipa Handelslehranstalt Resurse Agenţia
serii de două întocmirea primului capitol din managerială a Bruchsal materiale Naţională
întâlniri de lucru; Manualul micului proiectului Lycee technique - rechizite; Socrates
propunerea unei întreprinzator Joseph Bech calculatoare cu
pagini web şi a Grup Scolar acces la internet
primului capitol din “Csiky Gergely” Resurse de timp
Manualul Arad Resurse umane:
întreprinzatorului profesori
(proiect şcolar) – coordonatori şi
Baia Mare elevi
99
Planul operaţional 4
PRIORITATEA: CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE LA CERINŢELE DE PE PIAŢA MUNCII
Obiectiv: Formarea continuă prinTVET şi dezvoltarea produselor educaţionale în parteneriat
Ţinta: Diversicarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, în concordanţă cu sectorele economice prioritare din judeţul Maramureş
Adaptarea serviciului educaţional din şcoală nevoilor economice şi sociale
Îmbunătăţirea ofertei de formare a competenţelor de înaltă calitate
Context:
Sistemul de învăţământ se află în prezent în decalaj cu potenţialul de dezvoltare economică a regiunii
Strategia educaţională nu este adaptată în suficientă măsură la dinamica pieţei
Educaţia antreprenorială nu este înca percepută de către elevi, profesori şi părinţi drept o prioritate europeană
Insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor
Implicarea personalului didactic în realizarea unor parteneriate locale sau internaţionale este redusă
Acţiuni pentru Rezultate aşteptate Data până la Persoana/persoa- Parteneri Cost Sursa de
atingerea (măsurabile) care vor fi nele responsabile finanţare
obiectivului: (Ce finalizate
anume trebuie să
se întâmple?)
Un program de Noiembrie Managerii ISJ Maramureş Resurse de timp Fonduri
practică a elevilor Număr de elevi pe nivel de 2008 Maiştrii Autoritatea Resurse umane: proprii
extinsa la reţeaua studiu cuprinşi în program. Diriginţii Judeţeană de profesori
de turism judeţean Turism coordonatori şi
AJOF MM elevi
Înfiinţarea unei Număr de elevi cuprinşi în Septembrie Directorul ISJ Maramureş Resurse de timp ISJ
clase de profil programe 2008 Consiliul de Camera de Resurse umane: MEC
tehnician în prioritare judeţene Administratie Comert si profesori
achiziţii şi Industrie coordonatori şi
100
contractări Maramureş elevi
Înfiinţarea unei Nr de elevi ce finalizează Septembrie Echipa Licee de profil Resurse MEC
clase postliceale – ciclul superior (ruta 2008 managerială a ISJ Maramureş materiale Colegiul
Tehnician în directa+ruta SAM) liceului CJAPD Resurse de timp „Nicolae
comerţ NR= minim 80% Directorul Maramureş Resurse umane: Titulescu“
internaţional profesori ori şi
elevi
Realizarea unei Număr de martie 2009 Catedra AJOFM Resurse Colegiul
baze de date cu calificări/specializări noi Tehnologică Agenţi materiale „Nicolae
necesarul forţei de introduse în judeţ faţă de 2006 Diriginţii economici - calculatoare cu Titulescu“
muncă calificate Consiliul acces la internet Baia Mare,
din judeţ Număr de firme cu potenţial Judeţean MM Resurse de timp cu baza
de angajare min. 1 an= ISJ Maramureş Resurse umane: umană şi
profesori materială de
coordonatori şi care dispune
elevi
Un nou contract cu Număr de elevi şi cadre Ianuarie 2009 Inginer de sistem Oferta ECDL Resurse Colegiul
furnizorul de didactice şi nedidactice Bala Gheorghe Directorul materiale „Nicolae
servicii Internet cuprinse în programul ECDL Echipa - calculatoare cu Titulescu“
pentru conexiune managerială a acces la internet Baia Mare,
de minimum proiectului Resurse de timp cu baza
1024Kps Resurse umane: umană şi
profesori materială de
coordonatori şi care dispune
elevi
Conceperea unei Număr de cursuri de Februarie Catedra de ISJ Maramureş Resurse Colegiul
pagini WEB a specialitate 2009 Informatică AJOFM materiale: „Nicolae
Colegiului calculatoare cu Titulescu“
101
Economic Baia acces la internet Baia Mare,
Mare care cu baza
actualizează umană şi
locurile, calificările materială de
şi cursurile oferite care dispune
drept servicii
judeţului.
Maximizarea Număr de calculatoare/elev- Noiembrie Consiliul de Consiliul Local Resurse Colegiul
capacităţii de adult 2008 Administraţie MEdC materiale „Nicolae
studiu în cabinetele Cateda de - calculatoare cu Titulescu“
de informatică Informatică acces la internet Baia Mare,
(programeşi Resurse de timp cu baza
calculatoare), Resurse umane umană şi
corespunzător materială de
formării care dispune
profesionale
Derularea unor Număr programe=N1+N2 Decembrie Comisia de Calitate ISJ Maramureş Resurse materiale
programe de N1-program CNFPA 2008 Consiliul şcolii CNFPA (formare) Fonduri extrabugetare
calificare- N2-program Agenţi economici, permanent Şefii de catedră CISCO - calcula-toare cu acces la
recalificare AJOFM (acreditare) internet
profesională şi AJOF (derulare Resurse de timp
conceperea unor de programe) Resurse umane
programe noi de
formare continuă
pentru adulţi
102
Planul operaţional 5
PRIORITATEA: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII ÎN VET ÎN
CONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE
Obiectiv: Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şcolii corespunzătoare cu echipamentele specifice profilului şcolii conform standardelor
Uniunii Europene
Ţinta: Amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de învăţământ prin extinderea coorpului A, modernizarea clădirii şcolii Corp B (a laboratoarelor
de turism şi alimentaţie, internat fete şi bucătărie ), reabilitare corp D – sala de sport
Context: Şcoala dispune de patru corpuri de clădire; corpul A necesită reabilitare (clădirea a fost construită în 1969), extindere şi modernizare
pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv educativ. În corpul B se derulează lucrări de modernizarre (înlocuirea tâmplăriei)
şi amenajare a laboratoarelor de turism şi alimentaţie, în corpul C se amenajează 2 laboratoare de informatică , Corpul D – sala de sport nu
corespunde standardelor (construită în 1972 ), necesită reabilitare.
Acţiuni pentru Rezultate aşteptate Data până Persoana/perso Parteneri Cost Sursa de
atingerea (măsurabile) la care vor anele finanţare
obiectivului fi finalizate responsabile
Realizarea - dotarea cu 25 de calculatoare Noiembrie Director ISJMM ISJMM
proiectului de şi cu un server în sala C21 2008 Dir adj. Asociaţia Procent Sponsori
amenajare a - funcţionarea laboratorului în Administrator Asociaţia
laboratorului (prof. sala C21 Ianuarie Inginer de Procent
Rita Graban) în 2009 sistem, Bala Autofinanţare
corpul C Gheorghe
Obţinerea Finalizarea lucrărilor de Octombrie Director Primăria Fonduri proprii
finanţărilor necesare înlocuire a geamurilor de la 2008 Dir adj. Firma Primăria
finalizării proiectului corpul B Şef de şantier constructoare
din corpul B şi Realizarea de lucrări de Firma
monitorizarea zugrăveli exterioare pentru constructoare
lucrărilor corpul B Administrator
103
Obţinerea Finalizarea lucrărilor de Decembrie Director
finanţărilor necesare înlocuire a geamurilor de la 2008 Dir adj
ISJMM
finalizării proiectului corpurile B şi C Contabil sef ISJMM
Consiliul Local
din corpurile B şi C Realizarea de lucrări de Administrator Consiliul Local
MEdC
zugrăveli exterioare pentru
corpul B şi C
Obţinerea Realizarea unui cadru propice Decmbrie Director
finanţărilor necesare pentru buna desfăşurare a 2008 Dir. adj.
pentru executarea de procesului de învăţământ Contabil-şef
lucrări de reabilitare a Administrator ISJMM ISJMM
corpului A (înlocuirea Consiliul Local Consiliul Local
caloriferelor, lucrări de
înlocuire a parchetului,
zugrăveli interioare)
Obţinerea Realizarea unui cadru propice Decmbrie Director
finanţărilor necesare pentru buna desfăşurare a 2008 Dir. adj. ISJMM ISJMM
pentru executarea unei procesului de învăţământ Contabil-şef Consiliul Local Consiliul Local
săli de sport Administrator
Constituirea unui Din grupul de lucru face parte Decembrie Echipa
grup de lucru pentru cel puţin un reprezentant al 2008 managerială
dezvoltarea bazei fiecărei arii curriculare ISJMM
MEdC
didactico-materiale
şi atragerea de
resurse financiare.
Identificarea Lista de echipamente Decembrie
necesarului de performante pentru fiecare 2008
Grupul de lucru
echipamente cabinet şi laborator - -
didactice pentru
fiecare nivel de
104
calificare
Elaborarea Identificarea surselor de Ianuarie
proiectului de procurare a echipamentelor 2009 Grupul de lucru Agenţi
- -
dotare didactico- didactice economici; ISJ;
materială a şcolii.
Achiziţionarea de Achiziţionarea a cel puţin 50 % Martie
Echipa Sponsorizări
echipamente din necesarul de echipamente 2009 Conform
managerială Agenţi Resurse
didactice şi identificat preţurilor
Grupul de lucru economici; extrabugetare
reamenajarea pieţei
Medc
bibliotecii
105
Planul operaţional 6
PRIORITATE: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CU ACCENT PE EDUCAŢIA
FORMATIVĂ, NU INFORMATIVĂ
Obiectiv general: Asigurarea calităţii educaţiei şi eficientizarea procesului instructiv-educativ în vederea obţinerii
performanţelor şcolare la examenul de bacalureat
Ţintă: Procent mai mare de promovabilitate al elevilor la examenul de bacalaureat şi obţinerea unor rezultate remarcabile
Context: Elevii CENT au obţinut rezultate merituorii la examenul de bacalaureat, dar procentul de promovare, care în anii
anteriori a fost peste 90%, a scăzut în special la învăţământul ruta progresivă. În acest context, se doreşte o intensificare a
pregătirii elevilor de clasa a XII-a la disciplinele de bacalaureat şi o axare la celelalte discipline pe o educaţie de tip formativ
şi o evaluare modernă, pe bază de portofolii şi achiziţii formative, nu informative.
Obiective Acţiuni pentru atingerea Data Persoana/ Sursa de Monitorizare/Indicatori
specifice: obiectivului: (ce anume până la persoane finanţare de realizare
trebuie să se întâmple?) care vor responsabile
fi
finalizate
Generalizarea 1. Evaluarea la disciplinele Direcţiunea Nu necesită Monitorizarea şi
metodelor interac- care nu intră în curricula de CA evaluarea rezultatelor
tive, centrate pe bacalaureat cu accent pe CP
elev, în realizarea măsurarea capabilităţilor Pe tot Membrii
educaţiei de bază formative, nu informative; parcursul catedrelor
şi a metodelor de 2.Pregătirea suplimentară a anului care sunt Realizarea unei diagrame
evaluare care elevilor pentru examenele de şcolar implicate în diagnostice a
evidenţiază bacalaureat şi admitere ; desfăşurarea rezultatelor obţinute la
capacităţile 3.Elaborarea propunerilor examenului simularea examenului de
creative, pentru portofoliile elevilor de de bacalaureat
competenţe de clasa a XII-a; bacalaureat Monitorizare prin testare
transfer şi 4. Organizarea şi desfaşurarea permanentă a elevilor
106
adecvare a „Minibacului“ la toate
cunoştinţelor la disciplinele de bacalaureat
contexte noi 5.Elaborarea unor auxiliare Prof. Organizarea simulării
didactice cu subiectele de Dimirache bacalaureatului
bacalaureat la Limba şi Diana
Literatura Română
107
3.2. Planul de şcolarizare 2008-2009
STRUCTURA FORMĂRII PROFESIONALE PRIN LICEU:
– RUTA DIRECTĂ
– RUTA PROGRESIVĂ
FILIERA TEHNOLOGICĂ
CLASA A IX-A SERVICII
CLASA A X-A SERVICII
CLASA A XI-A ECONOMIC-ADMINISTRATIV
COMERŢ
TURISM
CLASA A XII-A ECONOMIC
ADMINISTRATIV
TURISM
CLASA A XII-A/ ruta TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ
progresivă TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE
CLASA A XIII-A/ TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ
ruta progresivă TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE
SPECIALIZARILE DIN CLASELE A XII-A ŞI FINALITĂŢILE
PREGĂTIRII
ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI
ECONOMICE
ADMINISTRATIV TEHNICIAN ÎN
ADMINISTRAŢIE
TURISM TEHNICIAN ÎN TURISM
108
NUMĂR DE CLASE PE SPECIALIZĂRI ŞI ANI DE STUDIU
AN NR. DE AN DE PROFIL/ SPECIALIZARE
ŞCOLAR CLASE STUDIU
2008-2009 7 IX SERVICII
7 X SERVICII
5 XI TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI
ECONOMICE
1 XI TEHNICIAN ÎN ADMINISTRAŢIE
1 XI TEHNICIAN ÎN TURISM
5 XII TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI
ECONOMICE
1 XII TEHNICIAN ÎN ADMINISTRAŢIE
1 XII TEHNICIAN ÎN TURISM
STRUCTURA FORMĂRII PROFESIONALE PENTRU MESERII CU
PREGĂTIRE DE BAZĂ ÎN DOMENIUL
COMERŢ
CLASA A IX-A CLASA A X-A CLASA A XI-A
Calificarea Calificarea profesională
profesională nivel 1 nivel 2
PREGĂTIREA DE PREGATIRE PREGĂTIRE DE
BAZĂ ÎN GENERALĂ ÎN SPECIALITATE PENTRU:
DOMENIUL DOMENIUL 1. Comerciant - vânzător
COMERŢ COMERŢ 2. Recepţioner- distribuitor
Calificarea:
Lucrator în comerţ
109
STRUCTURA FORMĂRII PROFESIONALE PENTRU MESERII CU
PREGĂTIRE DE BAZĂ ÎN DOMENIUL
TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
CLASA A IX-A CLASA A X-A CLASA A XI-A
Calificarea profesională Calificarea profesională
nivel 1 nivel 2
PREGATIREA DE PREGATIREA PREGATIRE DE
BAZĂ GENERALĂ SPECIALITATE
Calificarea: PENTRU:
Lucrător în hoteluri 1. Cofetar- patiser
Lucrător în alimentaţie 2. Ospătar(chelner)
vânzător în unităţile
de alimentaţie
3. Bucătar
NUMĂR DE CLASE
2008-2009 IX 1 Domeniul Comerţ
3 Domeniul Turism şi alimentaţie
X 1 Domeniul Comerţ
3 Domeniul Turism şi alimentaţie
XI 1 Domeniul Comerţ
3 Domeniul Turism şi alimentaţie
XII/ 1 Calificarea:
ruta Tehnician în activităţi de comerţ
progresivă 1 Calificarea:
Tehnician în gastronomie
XIII/ 1 Calificarea:
ruta 1 Tehnician în activităţi de comerţ
progresivă Calificarea:
Tehnician în gastronomie
110
ŞCOALA POSTLICEALĂ – NIVEL III AVANSAT
AN NR. DE AN DE PROFIL/ SPECIALIZARE
ŞCOLAR CLASE STUDIU
2008-2009 1 I TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE
AGROTURISM MONTAN
2008-2009 1 II TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE
AGROTURISM MONTAN
111
PARTEA A PATRA
4. Consultare, monitorizare şi evaluare
4.1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS
În vederea elaborării PAS, au fost consultaţi următorii parteneri ai Colegiului
Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare:
PRAI
ISJ Maramureş
PLAI
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
Reprezentanţi ai comunităţilor locale
În ceea ce priveşte mediul extern –martie-august 2006 –, au avut loc întâlniri şi
discuţii cu: elevi, părinţi, AJOFM, CJAPP, parteneri economici, parteneri sociali şi
educaţionali, cadre didactice ale şcolii, directori de şcoli generale.
Pentru mediului intern – aprilie-septembrie 2006 –, au fost consultate: statistici
anuale ale şcolii, statistici examen bacalaureat, fişe de evaluare, teste de evaluare iniţială,
portofoliile profesorilor şi ale elevilor, rapoarte ale responsabililor comisiilor metodice,
fişe de asistenţe ale directorilor şi responsabililor comisiilor metodice, programul
Consiliului de Administraţie şi al directorilor de monitorizare a activităţii din şcoală,
sondaje părinţi-elevi, programul de formare continuă şi dezvoltare profesională a
personalului şcolii, rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare, execuţia bugetară 2006.
4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare,
evaluare şi actualizare a PAS
Ţinând seama de faptul că instituţia responsabilă de elaborarea şi aplicarea PLAI
este ISJ Maramureş şi că PAS este derivat din PLAI, considerăm că monitorizarea şi
evaluarea PAS va fi de competenţa ISJ Maramureş şi se va realiza semestrial în baza fişei
de evaluare.
O primă evaluare a PAS va fi realizată de către Consiliul de Administraţie al
Colegiului Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare, după care va fi supus aprobării
Consiliului Profesoral, Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calitatii, iar după
introducerea eventualelor corecţii, va fi transmis ISJ Maramureş.
Documentul va fi considerat adoptat şi va fi utilizat în şcoală.
În principiu, procesul de revizuire a PAS se va face anual şi presupune
completarea descrierii mediului economic şi educaţional cu date statistice noi şi ajustarea
112
previziunilor/prognozelor, precum şi regândirea ofertei curriculare în concordanţă cu
noile condiţii.
Monitorizarea PAS se va face de către Consiliul de Administraţie al Colegiului
Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare, iar evaluarea anuală se va realiza de către
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, prin inspectorul de specialitate pentru
discipline tehnice
În cadrul Colegiului Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare, monitorizarea,
evaluarea şi revizuirea PAS va fi coordonată de către directorul instituţiei, conform
programului activităţii de monitorizare şi evaluare.
113
Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
Acţiuni Persoane responsabile Persoane implicate Frecvenţa Înregistrarea rezultatelor
monitorizate monitorizării şi
datele
întâlnirilor de
analiză
Acţiunile pentru Director Comisia de Evaluare şi Trimestrial Procese verbale ale
Prioritatea 1 Director adjunct Asigurare a Calităţii Septembrie întâlnirilor,
Responsabilul cu perfecţionarea Şefii de catedre 2008 raport de autoevaluare
cadrelor didactice Decembrie
Contabilul şef 2008
Martie 2009
Iulie 2009
Acţiunile pentru Director Inspector Amelia Baciu Semestrial Procese verbale ale
Prioritatea 2 Director adjunct Şefii de catedre Decembrie şedinţelor de catedră
Responsabilul cu OSP Diriginţii 2008 Dosarul consilierului
Preşedintele Iunie 2009 educativ
Comitetului de Părinţi
pe şcoală
Comisia de Evaluare şi
Asigurare a Calităţii
Acţiunile pentru Director Comisia de Evaluare şi Anual Convenţii pentru
Prioritatea 3 Director adjunct Asigurare a Calităţii Octombrie 2008 efectuarea practicii
Responsabilul Comisia pentru Şefii de catedre Iunie 2009 Acorduri de colaborare
Parteneriate Diriginţii Acorduri de parteneriat
Procese verbale ale
114
întâlnirilor
Acţiunile pentru Director Comisia de Evaluare şi Anual Procese verbale ale
Prioritatea 4 Director adjunct Asigurare a Calităţii martie 2009 întâlnirilor
Responsabilul Comisia pentru Şefii de catedre Iunie 2009 Înregistrări ale
Curriculum Diriginţii aprecierilor primite
Acţiunile pentru Director Comisia de Evaluare şi Octombrie 2008 Procese verbale ale
Prioritatea 5 Director adjunct Asigurare a Calităţii Decembrie întâlnirilor, raport de
Contabil şef Şefii de catedre 2008 autoevaluare, înregistrări
Administrator Diriginţii Martie 2009 privind necesarul
Iunie 2009 lucrărilor de reparaţii
listele de echipamente
necesare
115
ANEXA 1
Asigurarea calităţii educaţiei
Înainte să ne gândim la cum să educăm,
ar fi bine să lămurim ce rezultate am vrea să obţinem.
C.E.N.T. îşi propune astfel o bună formare a elevilor în domeniul serviciilor,
prin includerea de noi specializări şi asigurând o pregătire de înaltă calitate, bazată
pe elemente de cultură generală şi pe formarea competenţelor profesionale, care să
le permită elevilor exercitarea autonomă şi creativă a unei profesii, continuarea
studiilor sau, de ce nu, iniţierea propriei afaceri. În contextul educaţional actual,
adaptarea la schimbare, calitatea, competitivitatea, eficienţa şi echitatea reprezintă
principalii piloni strategici pe care se sprijină educaţia promovată de C.E.N.T.
Pentru a obţine încrederea clienţilor noştri, am proiectat şi implementat un
sistem de management al calităţii de cel mai înalt rang, centrat pe satisfacerea
concomitentă a următoarelor criterii: modernizarea şi adecvarea strategiilor de
instruire, elaborarea de instrumente curriculare pentru disciplinele tehnice sau cele
de cultură generală, formarea, din rândul cadrelor didactice, a unui grup de
iniţiativă, în aplicarea unor strategii didactice adaptabile fiecărei discipline în parte
şi particularităţilor colectivelor de elevi, punerea accentului pe performanţă,
centrarea activităţii pe elev, consultarea agenţilor şi partenerilor economici în
legătură cu stabilirea parcursurilor absolvenţilor, pentru a le facilita inserţia în
structurile sociale, abordarea interdisciplinară a conţinuturilor de învăţare şi, nu în
ultimul rând, elaborarea unei game diverse de cursuri opţionale. Şi asta pentru că
jocul dintre individ şi realitate are pentru noi o singură miză: calitatea!
116
În vederea implementării cu succes a sistemului de management al
calităţii, activitatea CEAC din unitatea noastră se derulează pe şapte
paliere:
Prof. Miclăuş Rodica
Prof. Pop Nicolae
Prof. Balla Mihaela, Prof. Poran Camelia
Prof. Zglobiu Nicolae
Prof. Lazin Luminiţa, Prof. Pop Cristina
Prof. Ciobotea Viorica, Prof. Roatiş Mirela
Prof. dr. Cînţa Adriana, Prof. Şofran Daciana
117
COMISIA PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII
Colegiul Economic
„Nicolae Titulescu“
REGULAMENT DE FUNCŢIONARE
Cod RCC –C.E.N.T. Ed. 1 Rev.1 27.02.2009
Exemplar nr. 1
Nr. de înregistrare: /
Posesor CEAC
118
INDICATORUL REVIZIILOR
Pag./cap./ Responsabilităţi
Ediţia/
Nr. paragraf/ Conţinutul
revizia/
crt. aliniat reviziei
data
modificat Elaborat Verificat Aprobat
modificare Modificare,
CEAC – C.E.N.T. Director, prof.
1. 1/1/02.2009 art. 3, 4, 15 şi. 21 ediţia I, 27.02.2009 Aneta Carpov
eliminare art. 22 revizia 1
119
REGULAMENT DE FUNCŢIONARE PRIVIND
COMISIA PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII
ART.1. Prezentul regulament stabileşte şi detaliază modul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru
Evaluarea Calităţii din Colegiul Economic „Nicolae Titulescu“ Baia Mare.
ART. 2.Cadrul legal: OUG nr. 75/12.07.2005; Legea nr. 87/2006; Regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin O.Med.C nr. 4925/2005; Strategia
descentralizării învăţământului preuniversitar, aprobată prin Memorandum în Şedinţa de Guvern din 20
dec. 2005.
ART.3. Rolul CEAC-ului
CEAC constituie o structură funcţională-suport la nivelul şcolii, un organism colectiv de lucru care
identifică, analizează şi propune soluţii cu privire la implementarea sistemului de management al calităţii.
În cadrul organigramei unităţii de învăţământ, CEAC-ul se află în relaţie de coordonare faţă de conducerea
şcolii, şi nu de subordonare.
ART.3. Înfiinţarea CEAC
În cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii se hotărăşte, în baza prevederilor art. 11, alin (1) din OUG.
nr.75/12.07.2005, privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările ulterioare, înfiinţarea comisiei.
ART.4. La nivelul Colegiului Economic „Nicolae Titulescu“, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea
Calităţii are următoarea structură:
♦ coordonatorul CEAC;
♦ secretarul CEAC;
♦ 1-3 membri;
♦ un reprezentant din partea părinţilor;
♦ un reprezentant din partea Consiliului Elevilor;
♦ un reprezentant din partea Consiliului Local;
♦ un reprezentant din partea SLIMM;
♦ un reprezentant al minorităţilor (dacă este cazul);
♦ 5 reprezentanţi din partea corpului profesoral.
Conducerea operativă a CEAC este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator
desemnat de acesta. Acesta poate avea o funcţie de conducere, poate fi membru în Consiliul de
Administraţie sau poate fi oricare alt cadru didactic. Membrii comisiei nu pot îndeplini funcţii de
conducere în instituţia de învăţământ.
ART.5. Selectarea reprezentanţilor corpului profesoral în CEAC
Consiliul de administraţie stabileşte perioada de alegere a membrilor comisiei din rândul cadrelor
didactice, comunică criteriile stabilite prin Regulament, se ocupă de realizarea cadrului formal de alegere
a acestora prin vot secret sau deschis (în consiliul profesoral), analizează propunerile şi autopropunerile
din partea cadrelor didactice.
Competenţe ale cadrelor didactice selectate în CEAC:
a) Profesionale
- bine pregătit profesional;
- cu rezultate obţinute de către elevi, prin care a sporit prestigiul şcolii;
- cu bună reputaţie în şcoală şi comunitate;
b) Intelectuale:
-
- pasionat pentru meserie;
120
- adept al principiilor calităţii, al muncii de calitate;
c) Organizaţionale:
- preocupat de asigurarea unor noi resurse educaţionale;
- bun organizator;
d) Morale:
- fire neconflictuală;
- ataşat de copii, comunicativ, empatic;
- ţinută morală impecabilă;
Lista acestor calităţi este deschisă, unitatea şcolară optând pentru profilul considerat.
Procedura de selecţie:
1. -apelul către cadrele didactice din şcoală;
2. -afişarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească;
3. -depunerea unei cereri de intenţie a cadrelor didactice, însoţite de curriculum vitae şi raport de
activitate;
4. -prezentarea candidaţilor în consiliul profesoral;
5. -argumentarea de către candidaţi a oportunităţii opţiunii lor, precum şi a unor propuneri de
îmbunătăţire a activităţii din şcoală pe un anumit domeniu;
6. -alegerea de către Consiliul Profesoral, prin vot secret sau deschis, a reprezentanţilor cadrelor
didactice;
7. -afişarea rezultatelor.
ART.6. Consiliul de Administraţie solicită partenerilor implicaţi desemnarea membrilor acestora, în
termenul stabilit: Consiliul Elevilor (pentru nivelurile profesional, liceal, postliceal), Comitetul de
Părinţi/Asociaţia Părinţilor din şcoală, Consiliul Local, minorităţile naţionale, după caz.
ART.7.Asociaţia de Părinţi va desemna un reprezentant în CEAC.
ART.8.SLIMM va desemna un reprezentant cadru didactic din sindicatul reprezentativ.
ART.9. Consiliul Elevilor va desemna o persoană care să facă parte din CEAC.
ART.10. Din cadrul Comisiei să nu facă parte membri din Consiliul de Administraţie. Din cadrul
Comisiei să nu facă parte „membri-cameleon“ (adică un cadru didactic al şcolii să fie simultan
reprezentant al părinţilor şi/sau al Consiliului Local).
ART.11. Aprobarea componenţei Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii se face de către
Consiliul Profesoral, prin vot secret sau deschis cu majoritate simplă.
ART. 12. Directorul unităţii şcolare emite Decizia de înfiinţare a Comisiei de Evaluare şi Asigurare a
Calităţii din şcoală.
ART. 13. Durata mandatului membrilor CEAC este de 2 ani şi poate fi modificată de Consiliul de
Administraţie.
ART.14. Atribuţiile comisiei sunt :
a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii,
aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de legislaţie;
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea şcolară, pe baza
căruia directorul elaboreză raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară.
Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor, prin afişare sau publicare, şi este pus la dispoziţia
evaluatorilor externi;
c) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;
d) cooperează cu agenţia română specializată în asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate
sau instituţii similare din ţară sau din străinătate, potrivit legii.
ART.15. CEAC se întruneşte lunar în şedinţă ordinară, precum şi în şedinţă extraordinară ori de câte ori
situaţia o impune, la convocarea coordonatorului, a conducerii şcolii sau la solicitările membrilor.
ART.16. Remunerarea membrilor CEAC:
ARACIP recomandă ca, în funcţie de munca prestată, membrii CEAC – cadre didactice – să aibă prioritate
la fondul de premiere de 2%, la salariul de merit, la alte premii şi distincţii la nivel de şcoală. Pe măsura
121
avansării în procesul de descentralizare, vor exista şi alte posibilităţi de remunerare a membrilor CEAC –
inclusiv pentru cei care nu sunt cadre didactice – de exemplu, prin remunerarea lor de către Consiliile
Locale.
ART. 17. Sancţiuni:
În cazul nerespectării obligaţiilor din prezentul regulament, membrii CEAC pot să piardă dreptul de a face
parte din comisie. Abaterea este supusă discuţiei în Consiliul de Administraţie şi în Consiliul Profesoral,
unde se va decide suspendarea din funcţie a membrului şi demararea procedurii pentru alegerea unui nou
membru.
ART. 18. Raportul anual de evaluare internă se întocmeşte până la data de 10 septembrie (la începutul
anului şcolar următor) pentru anul şcolar care tocmai s-a încheiat. Raportul anual de evaluare internă este
făcut public, este adus în mod obligatoriu la cunoştinţa beneficiarilor direcţi şi indirecţi, prin publicare sau
afişare.
ART.19. Rapoartele comisiei se publică pe pagina web a liceului.
ART.20. Documentele de lucru ale comisiei sunt gestionate de secretar.
ART.21 . Responsabilităţi:
a) RESPONSABILITĂŢILE COORDONATORULUI
elaborează planuri operaţionale şi de acţiune ale comisiei;
analizează documentele esenţiale privind funcţionarea unităţii şcolare;
colaborează cu echipa de audit, centralizează rapoartele acesteia şi întocmeşte raportul de
autoevaluare;
întocmeşte planul de îmbunătăţire;
monitorizează şi evaluează activitatea comisiei;
realizează observarea lecţiilor;
supervizează întreaga activitate a comisiei;
aprobă planurile comisiei (de activitate, îmbunătăţire, autoevaluare);
elaborează şi aplică chestionare pentru evaluarea calităţii;
întocmeşte şi înaintează rapoarte managementului superior, cu privire la politica şi obiectivele
calităţii;
b) RESPONSABILITĂŢILE SECRETARULUI
gestionează întreaga documentaţie a comisiei;
elaborează documente de lucru ale comisiei;
monitorizează activitatea comisiei;
monitorizează procedurile specifice şi gestionează dovezile;
realizează observarea lecţiilor;
întocmeşte procese verbale ale şedinţelor comisiei;
centralizează rezultatele chestionarelor;
c) RESPONSABILITĂŢILE MEMBRILOR
elaborează chestionare şi fişe de evaluare;
realizează observarea lecţiilor;
contribuie la gestionarea dovezilor;
evaluează chestionarele;
contribuie la realizarea bazei de date cu parcursul absolvenţilor şi integrarea lor în muncă;
monitorizează activitatea comisiei;
propun măsuri preventive, corective şi de îmbunătăţire;
d) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANTULUI ELEVILOR
contribuie la gestionarea dovezilor;
participă la aplicarea chestionarelor;
asigură comunicarea între şcoală şi Consiliul Elevilor;
122
e) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANTULUI PĂRINŢILOR
asigură comunicarea şi colaborarea între şcoală şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor (Asociaţia
PRO CENT);
f) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANTULUI DIN PARTEA CONSILIULUI LOCAL
asigură colaborarea şcolii cu comunitatea locală;
facilitează transmiterea mesajelor şcolii către Autoritatea Locală;
g) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANTULUI SLIMM
monitorizează modul de completare a documentelor oficiale;
contribuie la gestionarea dovezilor;
asigură colaborarea şcolii cu SLIMM;
realizează baza de date cu parcursul absolvenţilor şi integrarea lor în muncă;
h) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANTULUI MINORITĂŢILOR
participă la aplicarea chestionarelor;
contribuie la gestionarea dovezilor;
gestionează situaţiile statistice;
asigură colaborarea şcolii cu minorităţile din comunitate;
i) RESPONSABILITĂŢILE REPREZENTANŢILOR CORPULUI PROFESORAL
elaborează şi aplică chestionare şi fişe de evaluare;
publică rapoartele comisiei pe pagina web a liceului;
monitorizează desfăşurarea activităţilor la nivelul ariilor curriculare;
monitorizează aplicarea procedurilor;
contribuie la gestionarea dovezilor;
monitorizează modul de completare a documentelor oficiale (cataloage, certificate de competenţă
etc.);
monitorizează activitatea comisiilor metodice;
contribuie la realizarea bazei de date cu parcursul absolvenţilor;
monitorizează activitatea de elaborare, aplicare şi verificare a orarului şcolii;
realizează observarea lecţiilor;
propun măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;
ART. 22. Modificarea prezentului regulament este de competenţa Consiliului de Administraţie.
Autor: Prof. Camelia Poran Aprobat: C.A.
Revizuit: Prof. dr. Adriana Cînţa
Verificat: Director, prof. ANETA CARPOV Conţine: 6 pagini
123
CEAC-C.E.N.T.
DESCRIEREA SARCINILOR ŞI A PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
În conformitate cu modificarea Deciziei nr. 18/1 octombrie 2008
şi cu modificările art. 3, art. 4, art. 15 şi art. 21
din Regulamentul de funcţionare CEAC, din data de 27.02.2009
Nr. Numele şi prenumele/Funcţia Sarcini specifice şi activităţi corelate
crt.
elaborează planuri operaţionale şi de acţiune ale
comisiei;
analizează documentele esenţiale privind
funcţionarea unităţii şcolare;
1. colaborează cu echipa de audit, centralizează
MICLĂUŞ RODICA rapoartele acesteia şi întocmeşte raportul de
coordonator autoevaluare;
întocmeşte planul de îmbunătăţire;
monitorizează şi evaluează activitatea comisiei;
realizează observarea lecţiilor;
supervizează întreaga activitate a comisiei;
aprobă planurile comisiei (de activitate,
îmbunătăţire, autoevaluare);
elaborează şi aplică chestionare pentru
evaluarea calităţii;
întocmeşte şi înaintează rapoarte
managementului superior, cu privire la politica
şi obiectivele calităţii;
gestionează întreaga documentaţie a comisiei;
elaborează documente de lucru ale comisiei;
monitorizează activitatea comisiei;
2. CÎNŢA ADRIANA monitorizează procedurile specifice şi
secretar gestionează dovezile;
realizează observarea lecţiilor;
întocmeşte procese verbale ale şedinţelor
comisiei;
centralizează rezultatele chestionarelor;
elaborează chestionare şi fişe de evaluare;
realizează observarea lecţiilor;
contribuie la gestionarea dovezilor;
3. ZGLOBIU NICOLAE evaluează chestionarele;
membru contribuie la realizarea bazei de date cu
parcursul absolvenţilor şi integrarea lor în
muncă;
monitorizează activitatea comisiei;
propun măsuri preventive, corective şi de
124
îmbunătăţire;
elaborează chestionare şi fişe de evaluare;
realizează observarea lecţiilor;
contribuie la gestionarea dovezilor;
4. evaluează chestionarele;
contribuie la realizarea bazei de date cu
POP CRISTINA MARIANA parcursul absolvenţilor şi integrarea lor în
membru muncă;
monitorizează activitatea comisiei;
propun măsuri preventive, corective şi de
îmbunătăţire;
elaborează şi aplică chestionare şi fişe de
evaluare;
publică rapoartele comisiei pe pagina web a
5. liceului;
ŞOFRAN DACIANA monitorizează desfăşurarea activităţilor la
BALLA MIHAELA nivelul ariilor curriculare;
CIOBOTEA VIORICA monitorizează aplicarea procedurilor;
ROATIŞ MIRELA contribuie la gestionarea dovezilor;
POP NICOLAE monitorizează modul de completare a
documentelor oficiale (cataloage, certificate de
competenţă etc.);
reprezentanţi ai corpului monitorizează activitatea comisiilor metodice;
profesoral contribuie la realizarea bazei de date cu
parcursul absolvenţilor;
monitorizează activitatea de elaborare, aplicare
şi verificare a orarului şcolii;
realizează observarea lecţiilor;
propun măsuri de îmbunătăţire a calităţii
educaţiei;
monitorizează modul de completare a
documentelor oficiale;
PORAN CAMELIA contribuie la gestionarea dovezilor;
reprezentant al sindicatului asigură colaborarea şcolii cu SLIMM;
realizează baza de date cu parcursul
6. absolvenţilor şi integrarea lor în muncă;
125
HARTA PROCESELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
ÎN CADRUL COLEGIULUI ECONOMIC „NICOLAE TITULESCU“
ANEXA 2
C PROCESE DE MANAGEMENT S
E A
R T
I I
FILOSOFIA CALITĂŢII ŞI RESPONSABILITATE,
N OBIECTIVELE CU PRIVIRE AUTORITATE ŞI
ANALIZA EFECTUATĂ S
PLANIFICAREA CALITĂŢII
Ţ LA CALITATE COMUNICARE DE MANAGEMENT F
E A
C
Ţ
I
E
PROCESE PRINCIPALE ANALIZA DATELOR,
PLAN DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
PROIECTARE,
DETERMINAREA ŞI ANALIZA IMPLEMENTARE, MONITORIZAREA ŞI
CERIŢELOR REFERITOARE EVALUAREA SATISFACŢIEI
DEZVOLTARE,
LA SERVICIILE DE CLIENTULUI
COMUNICAREA EDUCAŢIE
CU BENEFICIARII DERULAREA PROCESULUI
DIRECŢI ŞI INDIRECŢI AI EVALUAREA SATISFACŢIEI INSTRUCTIV-EDUCATIV.
EDUCAŢIEI BENEFICIARILOR MONITORIZAREA
SERVICIILOR DE EDUCAŢIE SERVICIILOR DE EDUCAŢIE COMUNICAREA CU
BENEFICIARII DIRECŢI
ŞI INDIRECŢI AI
EDUCAŢIEI
MONITORIZAREA ŞI
MĂSURAREA PRODUSULUI.
ACŢIUNI/MĂSURI
C CORECTIVE ŞI PREVENTIVE C
L PROCESE SUPORT L
I I
E E
N 126 N
SERVICIUL CONTABILITATE MENTENANŢĂ SISTEM CONSILIERE ŞI ASISTENŢĂ RELAŢII CU PARTENERII, SERVICIUL ADMINISTRATIV
Ţ INFORMATIC PSIHOPEDAGOGICĂ AGENŢII ECONOMICI, APROVIZIONARE ŞI Ţ
ASOCIAŢIA PROCENT ACHIZIŢIA PUBLICAŢIILOR
I I
CUPRINS
Partea întâi. Contextul .........................................................................…………………………………….. pag. 1
1.1 Scopul…………………………………………………………………………………………….. pag. 1
1.2 Profilul actual al şcolii………………………………………………………………………..... pag. 1
1.3 Analiza rezultatelor din anii anteriori…………………………………………………… pag. 4
1.4 Priorităţi naţionale……………………………………………………………………………… pag. 7
1.5 Priorităţi, obiective şi ţinte regionale şi locale………………………………………………..... pag. 8
Partea a doua. Analiza nevoilor
2.I. Analiza mediului extern
2.I.1 Aspecte demografice……………………………………………………………………………. pag. 18
2.I.2 Piaţa muncii…………………………………………………………………………………….. pag. 23
2.I.3 Activitatea economică………………………………………………………………………….. pag. 32
2.I.4 Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI pag. 38
2.II. Analiza mediului intern
2.II.1 Predare-învăţare………………………………………………………………………………. pag. 40
2.II.2. Resurse şi materiale de învăţare…………………………………………………………… pag. 43
2.II.3. Succesele elevilor……………………………………………………………………………… pag. 44
2.II.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor……………………………………………… pag. 52
2.II.5. Calificări şi curriculum……………………………………………………………………… pag. 55
2.II.6. Resurse materiale ……………………………………………………………………............. pag. 75
2.II.7. Resurse umane………………………………………………………………………............... pag. 76
2.II.8. Parteneriate şi colaborări…………………………………………………………………..... pag. 80
2.II.9. Analiza SWOT………………………………………………………………………............... pag. 83
2.II.10.Aspecte ale procesului de dezvoltare……………………………………………………… pag. 88
Partea a treia. Planurile operaţionale
3. 1. Priorităţile şcolii………………………………………………………….................................... pag. 89
3.2. Planul de şcolarizare 2008 – 2009……………………………………………………………... pag. 107
Partea a patra. Consultare, monitorizare şi evaluare....................................................................................... pag. 111
4.1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS................................................ pag. 111
4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS............................... pag. 111
Anexe................................................................................................................................................................ pag. 116
127
128