ACADEMIA ROM�NA** by o2V7WRX0

VIEWS: 95 PAGES: 55

									       ACADEMIA ROMÂNĂ




FOLIA LINGUISTICA BUCARESTIENSIA


  Buletinul Institutului de Lingvistică
     „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
             din Bucureşti



         Nr. 3 (ianuarie–iunie) 2009




   EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE
            Bucureşti, 2009



                                          1
    Redactori: Doina-Paula Doroftei, Carmen Mîrzea Vasile,
               Maria Mărdărescu-Teodorescu
    Tehnoredactare: Ana-Cătălina Pătraşcu

    Calea 13 Septembrie nr. 13
    C.P. 42-37, 050711 Bucureşti
    Tel.: + 4-021-318 24 52
    Fax: + 4-021-318 24 17
    E-mail: inst@iordan.lingv.ro
    www.iordan.lingv.ro




2
   MODIFICĂRI ÎN COMPONENŢA COLECTIVELOR DE
                   CERCETARE

Promovări
– confirmarea pe postul de cercetător ştiinţific I: Ana-Maria Barbu
– atestarea pe postul de asistent de cercetare: Ana-Maria Mihail,
Alexandru Nicolae

     PROGRAME ŞI PROIECTE DE CERCETARE – 2009
– 10 programe: I. Atlase lingvistice româneşti, II. Banca de
informare şi documentare lingvistică, III. Cultivarea limbii române,
IV. Dialecte şi graiuri din România şi din afara graniţelor, V.
Fonetica limbii române, VI. Lexicografie bilingvă şi multilingvă, VII.
Limba ca expresie a culturii naţionale, VIII. Proiecte internaţionale,
IX. Tezaurul lexical al limbii române, X. Tezaurul toponimic al
României, totalizând 33 de proiecte, dintre care 8 proiecte
fundamentale ale Academiei Române
– Proiecte noi:
    1. Atlas sociolingvistic al aromânei
    2. Limba română vorbită actuală (transcriere de texte şi
    interpretarea lor)
    3. Texte dialectale aromâne din Grecia şi Fosta Republică
    Iugoslavă a Macedoniei

       Programul I. ATLASE LINGVISTICE ROMÂNEŞTI
1. Atlas sociolingvistic al aromânei – realizator: Emanuela Nevaci
2. Atlasul lingvistic al dialectului aromân (ALAR), vol. I – autor:
Nicolae Saramandu
3. Atlasul lingvistic român pe regiuni. Muntenia şi Dobrogea (ALRR
Munt., Dobr.), vol. VI (proiect fundamental al Academiei Române) –
coordonatori: Nicolae Saramandu, Teofil Teaha
4. Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză (ALRR. Sinteză), vol.
III (proiect fundamental al Academiei Române) – coordonator:
Nicolae Saramandu


                                                                    3
 Programul II. BANCA DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE
                           LINGVISTICĂ
1. Banca de texte vechi româneşti – coordonator: Al. Mareş
2. Bibliografia lucrărilor străine cu referiri la limba română –
coordonator: Marius Sala
3. Bibliografia românească de lingvistică (BRL), 51 (2008), parţial 52
(2009) – coordonator: Al. Mareş
4. Conservarea Arhivei fonogramice a limbii române – coordonatori:
Maria Marin, Nicolae Saramandu
        Programul III. CULTIVAREA LIMBII ROMÂNE
1. Dicţionarul împrumuturilor neadaptate (DICES) – coordonator:
Ioana Vintilă-Rădulescu
2. Dicţionarul termenilor oficiali (DOF) – coordonator: Ioana Vintilă-
Rădulescu
3. Punctuaţia limbii române (proiect fundamental al Academiei
Române) – coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu
   Programul IV. DIALECTE ŞI GRAIURI ROMÂNEŞTI DIN
                    ROMÂNIA ŞI DIN EUROPA
1. Dicţionar meglenoromân – coordonator: Nicolae Saramandu
2. Graiuri româneşti din Banatul Sârbesc – coordonator: Maria Marin
3. Graiuri româneşti din sud-estul Ucrainei – coordonatori: Maria
Marin, Victoria Neagoie
4. Lexic regional. Graiurile dacoromâne sudice – coordonator: Maria
Marin
5. Texte dialectale aromâne din Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă
a Macedoniei – coordonator: Emanuela Nevaci

          Programul V. FONETICA LIMBII ROMÂNE
1. Fonetica limbii române. II. Sunetele limbii române din punct de
vedere articulatoriu – coordonator: Maria Mărdărescu-Teodorescu

  Programul VI. LEXICOGRAFIE BILINGVĂ ŞI MULTILINGVĂ
1. Dicţionarul fundamental al spaniolei americane (DFSA) –
coordonator: Valeria Neagu


4
2. Dicţionarul frazeologic român-sârb – autor: Mile Tomici

Programul VII. LIMBA ROMÂNĂ CA EXPRESIE A CULTURII
                            NAŢIONALE
1. Cercetarea limbii române sub aspect tipologic (morfologie,
morfosintaxă şi sintaxă) – coordonator: Gabriela Pană Dindelegan
2. Corpusul însemnărilor româneşti de pe cartea veche românească
din colecţiile Academiei Române – coordonator: Al. Mareş
3. Limba română vorbită actuală (transcriere de texte şi interpretarea
lor) – coordonator: Laurenţia Dascălu Jinga
4. Tratatul de istorie a limbii române, 3 vol. (proiect fundamental al
Academiei Române) – coordonatori: Marius Sala, Liliana Ionescu-
Ruxăndoiu (vol. I), Al. Mareş (vol. II), Gheorghe Chivu (vol. III)
            Programul VIII. PROIECTE EUROPENE ŞI
                        INTERNAŢIONALE
1. Atlas linguarum Europae (ALE), vol. VIII – coordonator: Nicolae
Saramandu
2. Atlas linguistique roman (ALiR), vol. IV – coordonator: Nicolae
Saramandu
3. Dictionnaire historique de l’anthroponymie romane (proiectul
internaţional PatRom), vol. V. Numele de familie din română şi din
celelalte limbi romanice – coordonator: Domniţa Tomescu
4. Observatorul român de neologie. Cuvinte noi în limba română
(proiectul NeoRom al Realiter) – coordonator: Ioana Vintilă-
Rădulescu
  Programul IX. TEZAURUL LEXICAL AL LIMBII ROMÂNE
1. Dicţionarul etimologic al limbii române (DELR) (proiect
fundamental al Academiei Române) – coordonator: Marius Sala
2. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) (proiect fundamental
al Academiei Române) – coordonatori: Marius Sala, Monica Mihaela
Busuioc
3. Dicţionarul limbii române (DLR) – reluarea literelor A–B din
Dicţionarul Academiei (DA) (proiect fundamental al Academiei
Române) – coordonatorul proiectului: Marius Sala, coordonatorul


                                                                    5
volumului: Monica Mihaela Busuioc
4. Formarea cuvintelor în limba română. Sufixele. Derivarea
nominală şi adverbială, 3 vol. – coordonator: Marina Rădulescu Sala

     Programul X. TEZAURUL TOPONIMIC AL ROMÂNIEI
1. Dicţionarul toponimic al României. Muntenia (DTRM), vol. III
(literele E–J); vol. IV (L–M) – coordonator: Nicolae Saramandu

    APARIŢII EDITORIALE ÎN SEMESTRUL I – 2009
                               CĂRŢI
– Cristiana Aranghelovici, Dicţionar de sinonime şi antonime în
context, Bucureşti, Editura Niculescu, 2009, 311 p.
– Ana-Maria Barbu, Conjugarea verbelor româneşti. Dicţionar. 7500
de verbe româneşti grupate pe clase de conjugare, Bucureşti, Editura
Coresi, ed. a V-a, revăzută, 2009, 261 p.
– Mihaela Gheorghe, Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii,
Braşov, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009, 186 p.
– Mihaela Gheorghe, Stanca Măda, Răzvan Săftoiu, Comunicarea la
locul de muncă. Schiţă de tipologie a textelor redactate în mediul
profesional românesc, Braşov, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2009, 320 p.
– Ana-Cristina Halichias, Maria-Luiza Dumitru Oancea (coord.),
Ianua. Lumea greco-romană în studii şi articole, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 389 p.
– Mihaela Popescu, Aspecte ale citării în presa scrisă românească,
Bucureşti, Editura Renaissance, 2009, 167 p.
– Domniţa Tomescu (coord.), Limbajul politic românesc actual,
Ploieşti, Editura Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, 2009, 248 p.

                          TRADUCERI
 – Jean-Philippe Toussaint, Baia, traducere de Mariana Neţ, Cluj-
 Napoca, Editura Limes, 2009, 151 p.
– Rut Plouda, Parcă n-a fost nimic, text bilingv ladin-român,
traducere şi postfaţă de Magdalena Popescu-Marin, Bucureşti, Editura

6
Saeculum I.O., 2009, 110 p.

           REVISTE îngrijite în Institut, apărute în perioada
           ianuarie–iunie 2009, la Editura Academiei Române
             „STUDII ŞI CERCETĂRI LINGVISTICE”
Comitetul de redacţie român
   Acad. Marius Sala – redactor-şef, Ioana Vintilă-Rădulescu – redactor-şef
   adjunct, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, acad. S. Marcus, acad. G. Mihăilă, Mariana
   Neţ – secretar responsabil de redacţie, Gabriela Pană Dindelegan – membru
   corespondent al Academiei Române; Sanda Reinheimer Rîpeanu, Nicolae
   Saramandu, Andra Şerbănescu Vasilescu, Lucia Wald
Comitetul de redacţie internaţional
   Anatoli Ciobanu (Chişinău), Wim van Eeden (Amsterdam), August Kovačec
   (Zagreb), Martin Maiden (Oxford), Maria Manoliu Manea (Davis, CA), Bruno
   Mazzoni (Pisa), Dan Munteanu (Las Palmas de Gran Canaria), Alexandru
   Niculescu (Udine), Dorin Uriţescu (Toronto).

         Tomul LX, nr. 1, ianuarie–iunie 2009
Dan Munteanu Colan, Entre lo universal y lo particular en la
    comunicación: símbolos, mitos, metáforas, p. 3–15
Dana-Luminiţa Teleoacă, Termeni religioşi ‘passe-partout’ în limbile
    romanice (română, franceză, italiană şi spaniolă) (II) (Divinităţi
    creştine: angelus, Deus/Domine Deus/Dominus/Senior şi
    draco/diabolus), p. 17–44
Liliana Hoinărescu, Funcţii pragmatice ale conectorului deci în
    româna vorbită actuală, p. 45–62
Diana Ghido, Aspecte ale semanticii lexicale în limbajele gestuale, p.
    63–85
Mihaela Popescu, Sursele în presa scrisă. Clase formale şi semantice,
    p. 87–96
          Miscellanea
Gheorghe Mihăilă, Moses Gaster la Academia Română, p. 97–118
          Recenzii
Dimitrie D. Cazacu, Lingvistică şi istorie, Linguistics and history, Языкознание и
история, Braşov, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2007, 268 p. (Lucia
Wald), p. 119–120
Nicolae Saramandu, Studii aromâne şi meglenoromâne, Constanţa, Editura Ex Ponto,


                                                                                 7
2003, 258 p. şi Nicolae Saramandu, Romanitatea Orientală, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2004, 344 p. (Zamfira Mihail), p. 120–122
Victor Vascenco, Lipovenii. Studii lingvistice, Bucureşti, Editura Academiei Române,
2003, 220 p. (Lucia Wald), p. 123
Victor Vascenco, Old Believers. Ruşii staroveri din America, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2005, 146 p. (Lucia Wald), p. 124
Alice Toma, Lingvistică şi matematică. De la terminologia lexicală la terminologia
discursivă. Termen, limbaj, discurs, interdisciplinaritate, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2006, 520 p. (Doina Butiurca), p. 124–126
Johannes Bettisch, Încercare asupra tipologiei structurilor lingvistice, Timişoara-
Reşiţa-Stuttgart, Books on Demand GmbH, 2005 (Sergiu Drincu), p. 127–131
          Revista revistelor
„Studii Clasice’’, XL–XLI, 2004–2005, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006,
312 p. (Lucia Wald), p. 133

                            „LIMBA ROMÂNĂ”
Comitetul de redacţie român
   Acad. Marius Sala – redactor-şef, Gh. Chivu – redactor-şef adjunct, Alexandru
   Mareş – redactor-şef adjunct, Doru Mihăescu – secretar de redacţie, Gr. Brâncuş,
   Valeria Guţu Romalo, Theodor Hristea, Camelia Stan, Laura Vasiliu, Rodica
   Zafiu
Comitetul de redacţie internaţional
   Klaus Bochmann (Leipzig), Anatoli Ciobanu (Chişinău), Jiří Felix (Praga),
   Christian Ionescu (Santiago de Compostella), (†) Cicerone Poghirc (Paris),
   Tamara Repina (Sankt-Petersburg)

         Anul LVIII, nr. 1, ianuarie–martie 2009
         60 de ani de existenţă a Institutului de Lingvistică
         „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
         Limbă literară
Gheorghe Chivu, Sectorul de limbă literară şi filologie şi cercetarea
     limbii noastre de cultură, p. 5–11
Simona Goicu-Cealmof, Termeni regionali în opera lui Ioan Slavici,
     p. 12–19
Iulia Mărgărit, Milcovul, frontieră lingvistică? (o problemă de
     dialectologie şi de limbă literară), p. 20–30
Maria Stanciu-Istrate, Câteva consideraţii asupra calcurilor
     lingvistice apărute în limba română veche, p. 31–40


8
Mirela Teodorescu, Probleme de sinonimie în limba literară a
    secolului al XIX-lea, p. 41–47
Emanuela Timotin, Friguri ‘febră’, sinonimele şi concurenţii săi în
    româna veche. Evoluţia unui câmp onomasiologic, p. 48–64
    Filologie
Alexandru Mareş, Şcoala filologică din Institutul de Lingvistică
    „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, p. 65–70
Liliana Agache, Note privind circulaţia unor termeni în epoca veche,
    p. 71–74
Cristina-Ioana Dima, Primele traduceri româneşti ale Acatistului
    Maicii Domnului, p. 74–84
Alin-Mihai Gherman, Lexic românesc în documentele transilvănene.
    Socotelile oraşelor Braşov şi Sibiu, p. 85–104
Doru Mihăescu, Doi termeni cu etimologie controversată sau
    necunoscută din Foletul novel: mărsie şi otrobii (pl.), p. 105–107
Florentina Zgraon, Istoriia Ţării Rumâneşti şi a Bucureştilor,
    săracii. O nouă versiune, p. 107–121
        Portret
Marius Sala, G. I. Tohăneanu (1925–2008), p. 123–124
           Recenzii şi note bibliografice
Formarea cuvintelor în limba română din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea, de
Eugenia Contraş, Cristina Gherman, Finuţa Hassan, Rodica Ocheşeanu, Magdalena
Popescu-Marin (coord. Magdalena Popescu-Marin), Bucureşti, Editura Academiei
Române, 2007, 412 p. (Mirela Teodorescu), p. 125–127; Maria Stanciu-Istrate, Calcul
lingvistic în limba română (cu specială referire la scrieri beletristice din sec. al XIX-
lea), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 370 p. (Mirela Teodorescu), p.
127–128; Alexandru Mareş, Scrierea tainică la români, Fundaţia Naţională pentru
Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, [2007], 230 p. (Maria Stanciu-Istrate), p. 129–130;
Alexandru Mareş, Cărţi populare din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. Contribuţii
filologice, Bucureşti, Fundaţia Naţională Pentru Ştiinţă şi Artă, 2006, 344 p. (Marius
Mazilu), p. 130–134; Alexandria. Cea mai veche versiune păstrată, studiu introductiv,
ediţie şi glosar de Florentina Zgraon, Bucureşti, Academia Română, Fundaţia
Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2006 (Cele mai vechi cărţi populare în literatura
română, XI), 272 p. (Emanuela Timotin), p. 134–136; Dictionarium valachico-
latinum. Primul dicţionar al limbii române. Studiu introductiv, ediţie, indici şi glosar
de Gh. Chivu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, 391 p. (Alexandru
Mareş), p. 136–137; Violeta Barbu, Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în ţările
române în secolul al XVII-lea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, 770 p.
(Alexandru Mareş), p. 137–140; Mihai Dinu, „Bătrânul poet dintâi” – incursiune în


                                                                                       9
poezia şi poetica dosofteiană, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, 381 p.
(Alexandra Crăciunescu), p. 141–143; Gabriel Mihăilescu, Viaţa Sfintei Maria
Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise şi versiuni. Studii şi texte,
Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 280 p. (Cristina-Ioana Dima), p.
143–147; Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei. Corpus editat
de I. Caproşu şi E. Chiaburu, vol. I (1429–1750), vol. II (1751–1795), Iaşi, Casa
Editorială Demiurg, 2008, XXX + 667 p. (I), XXIV + 669 p. (II) (Gh. Chivu), p. 147;
Cristian Moroianu, Dicţionar etimologic de antonime neologice, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2008, 459 p. (Gh. Chivu), p. 148; Cecilia Căpăţână
(coord.), Dicţionar invers al limbii române & CD-ROM, Editura Niculescu,
[Bucureşti, 2007], 703 p. (Gh. Chivu), p. 148–149; Nadia Anghelescu, Introducere în
studiul limbii, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, 240 p. (Adina
Dragomirescu) p. 149–153.
           Semnalări
Ion Cârstoiu, Rodica Constanţa Anghelescu, Dicţionar etimologic, Craiova, Editura
Sitech, 2004, 253 p. (Melania Bădic), p. 155; Prof. univ. dr. Gh. Bolocan, cercet. şt. II
dr. Iustina Burci, conf. univ. dr. Elena Şodolescu-Silvestru, prof. univ. dr. Ion Toma
(redactori), Dicţionar invers al numelor de ape din România, Craiova, Editura
Universitaria, 2006, 137 p. (Melania Bădic), p. 155; Florina-Maria Băcilă, Omonimia
în limba română – privire monografică, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007, 375
p. (Melania Bădic), p. 155; Farkas Jenő, Román nyelvtan, Palamart Kiadó, [Budapest,
2007], 232 p. (Gh. Chivu), p. 156; Dosoftei, Psaltirea de-nţăles. Text stabilit şi studiu
lingvistic de Mihaela Cobzaru, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2007, 714 p. (Gh.
Chivu), p. 156; Ileana Constantinescu, Anca-Nicoleta Precup, Dicţionar de afaceri
francez-român, român-francez, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Milena
Press, 2005, 119 p. (Mihaela Popescu), p. 157; George Volceanov, Dicţionar de
argou al limbii române, Bucureşti, Editura Niculescu, 2007, 304 (Mihaela Popescu),
p. 157; Wilhelm Von Humboldt, Despre diversitatea structurală a limbilor şi
influenţa ei asupra dezvoltării spirituale a umanităţii. Versiune românească,
introducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografie şi indici de Eugen
Munteanu, Bucureşti, Humanitas, 2008, 423 p. (Alexandru Nicolae), p. 157–158;
Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, ediţia a III-a,
revăzută şi adăugită, Bucureşti, Humanitas, 2008, 300 p. (Adina Dragomirescu), p.
158; Semiotică şi filosofie – profesorul Alexandru Boboc la 75 de ani, Editura
Vergiliu, Bucureşti, 2006, 227 p. (Marius Mazilu) p. 158; Studia in honorem magistri
Alexandru Metea, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2008, 370 p. (Marius
Mazilu) p. 158–159; Virgiliu Florea, Dr. M. Gaster, omul şi opera: reconstituiri
biobibliografice, Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2008, 254 p.
(Marius Mazilu) p. 159.
           Cronică
 „6. Rumänien – Forum”/„Forum România VI”, Viena, 27–29 noiembrie 2008
(Adina Dragomirescu), p. 161–162.




10
         Necrolog
Alexandra Moraru (1948–2008) (Alexandru Mareş), p. 163.

                 „FONETICĂ ŞI DIALECTOLOGIE”
Comitetul de redacţie
   Nicolae Saramandu – redactor-şef, Maria Marin – redactor-şef adjunct, Maria
   Mărdărescu-Teodorescu – secretar ştiinţific de redacţie, Manuela Nevaci –
   secretar adjunct de redacţie, Andrei Avram, Grigore Brâncuş, acad. Matilda
   Caragiu Marioţeanu, acad. Marius Sala, Teofil Teaha, Dana-Mihaela Zamfir
Membri din străinătate
   Gheorghe Caragiani (Italia), Michel Contini (Franţa), Lars-Erik Edlund (Suedia),
   Manuel González González (Spania), Lorenzo Massobrio (Italia), Wolfgang
   Viereck (Germania).

         Anul XXVII, 2008
Maria Dobre, Nu sunt ce par a fi: capcane etimologice în toponimie,
     p. 5–11
Mircea Farcaş, Câteva observaţii asupra unor derivate verbale din
     graiurile maramureşene, p. 13–18
Iulia Mărgărit, Un sufix controversat în graiurile româneşti din
     Serbia: -ame, p. 19–28
Manuela Nevaci, Sisteme de scriere utilizate în limba publicaţiilor
     aromâneşti actuale, p. 29–36
Adrian Rezeanu, Toponimie şi dialectologie, p. 37–43
Nicolae Saramandu, Denumiri pentru ‘ţeastă’ în dacoromână (pe
     baza ALRR. Sinteză), p. 45–66
Teofil Teaha, Din lexicul latin moştenit în graiurile româneşti actuale
     (IV), p. 67–110
Ohara Donovetsky, Forme şi valori ale verbului în graiurile
     munteneşti, p. 111–170
         Note etimologice şi lexicale
Maria Marin, Câteva observaţii etimologice, p. 177–181
Ecaterina Mihăilă, Note etimologice. Dicţionarul toponimic al
     României. Oltenia (DTRO), vol. 3, p. 183–203
         Recenzii şi note bibliografice
Dicţionarul toponimic al României. Muntenia (DTRM), Bucureşti, Editura Academiei
     Române, vol. I (A–B), 2005, vol. II (C–D), 2007 (Maria Marin), p. 205–207



                                                                                11
Andrei Martiniu, Al cui este acest pământ?, Chişinău, Grupul editorial „Litera”, 2008,
    176 p. (Iulia Mărgărit), p. 207–209
Manuela Nevaci, Verbul în aromână. Structură şi valori, Bucureşti, Editura
    Academiei Române, 2006, 262 p. (Doina Butiurca), p. 209–211
Manuela Nevaci, Graiul aromânilor fărşeroţi din Dobrogea, Bucureşti, Editura
    Cartea Universitară, 2007, 250 p. (Nicolae Saramandu), p. 211–212
Dorin Uriţescu, Sincronie şi diacronie. Fonetismul unor graiuri din nordul Banatului,
    Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007, 362 p. (Mihaela-Mariana Morcov), p. 212–
    215
         Cronică
A 41-a Reuniune anuală a proiectului Atlas Linguarum Europae (ALE), Durrës,
    Albania, 7 – 11 mai 2008 (Manuela Nevaci, Carmen Radu), p. 217–219
Cercetări dialectale efectuate la românii din Budapesta (Maria Marin, Iulia
    Mărgărit), p. 218
Cercetări dialectale efectuate la românii din Serbia (Maria Marin, Daniela Răuţu,
    Dana-Mihaela Zamfir), p. 219.
         In memoriam
Valeriu Rusu (1935–2008), p. 221–222.
         Indice (Manuela Nevaci, Daniela Răuţu), p. 223–244.

        ARTICOLE APĂRUTE ÎN VOLUME COLECTIVE
Angela Bidu-Vrănceanu, Denotativ şi conotativ în terminologia
   politică. Rolul sintagmaticului, în vol. Domniţa Tomescu (coord.)
   Limbajul politic românesc actual, Ploieşti, Editura Universităţii
   Petrol-Gaze Ploieşti, 2009, p. 9–16
Gh. Chivu, Dimitrie Cantemir şi dezvoltarea limbii române literare
   vechi, în vol. Gheorghe Popa, Galaction Verebceanu (coord.),
   Filologia modernă. Realizări şi perspective în context european,
   Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie, Chişinău,
   2008, p. 98–105
Gh. Chivu, Psaltirea – de la litera la spiritul textului sacru.
   Consideraţii asupra unui manuscris moldovenesc de la mijlocul
   secolului al XVII-lea, în vol. Alexandru Gafton, Sorin Guia, Ioan
   Milică (ed.), Text şi discurs religios (Lucrările Conferinţei
   Naţionale „Text şi discurs religios”, Iaşi, 5–6 decembrie 2008),
   Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009, p. 37–43
Doina Filimon Doroftei, Modalităţi de relativizare în poezia de
   tinereţe a lui Ouidius, în vol. Ana-Cristina Halichias, Maria-Luiza


12
     Dumitru Oancea (coord.), Ianua. Lumea greco-romană în studii şi
     articole, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p.
     256–275
Ana-Cristina Halichias, Sallustius, De coniuratione Catilinae, III, 1–2
     (Între argumentare, gramatică şi stilistică), în vol. Ana-Cristina
     Halichias, Maria-Luiza Dumitru Oancea (coord.), Ianua. Lumea
     greco-romană în studii şi articole, Bucureşti, Editura Universităţii
     din Bucureşti, 2009, p. 321–334
Laurenţia Dascălu Jinga, Su alcuni clichés politici nel romeno attuale,
     în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu (ed.), Studia Linguistica in
     Honorem Mariae Manoliu, Bucureşti, Editura Universităţii din
     Bucureşti, 2009, p. 125–134
Margareta Manu-Magda, Prezentativele în textele dialectale
     româneşti, în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion
     Internaţional de Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie
     2008), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, p. 111–128
Maria Marin, Importanţa formelor de plural în stabilirea filiaţiei unor
     cuvinte, în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion
     Internaţional de Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie
     2008), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, p. 219–225
Iulia Mărgărit, Forme pronominale dialectale la nivelul dacoromânei,
     în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion Internaţional de
     Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie 2008), Cluj-Napoca,
     Editura Mega, 2009, p. 227–240
Mihaela-Mariana Morcov, Încercare de descriere a unor câmpuri
     semantice din limbile romanice: reptile, viermi şi insecte, în vol.
     Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion Internaţional de
     Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie 2008), Cluj-Napoca,
     Editura Mega, 2009, p. 241–257
Manuela Nevaci, Codex Dimonie – un text religios aromânesc vechi.
     Probleme de editare, în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea
     Simpozion Internaţional de Dialectologie (Baia Mare, 19–21
     septembrie 2008), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, p. 269–284.
 Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin, Teaching Romanian as a foreign
     language – linguistic and intercultural implications, în vol. The


                                                                      13
   Proceedings of the Exploratory Workshop «Linguistic and
   Intercultural Education in the Process of Europeanisation of
   Higher Education», CLIE–2009, The Centre for Research and
   Innovation in Linguistic Education, Universitatea 1 Decembrie
   1918, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2009, p. 187–197
Gabriela Pană Dindelegan, Liliane Tasmowski, Deux clitiques datifs
   possessifs en roumain, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu (ed.),
   Studia Linguistica in Honorem Mariae Manoliu, Bucureşti,
   Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 334–348
Magdalena Popescu-Marin, Îţi mulţumesc, Mihai!, în vol. Ana-
   Cristina Halichias, Maria-Luiza Dumitru Oancea (coord.), Ianua.
   Lumea greco-romană în studii şi articole, Bucureşti, Editura
   Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 18–19
Carmen Ioana Radu, Tehnici moderne de abordare a dezbaterilor
   europene, în vol. Şcoala de azi, şcoala de mâine, Simpozion
   Internaţional. Ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Universitară, 2009, p. 112
Daniela Răuţu, Forme cu metateză în graiurile dacoromâne, în vol.
   Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion Internaţional de
   Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie 2008), Cluj-Napoca,
   Editura Mega, 2009, p. 307–314
Adrian Rezeanu, Termeni geografici populari în lucrări lexicografice
   de toponimie, în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion
   Internaţional de Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie
   2008), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, p. 315–334
Marius Sala, Souvenir, souvenir, que me veux-tu ?, în vol. Sanda
   Reinheimer Rîpeanu (ed.), Studia Linguistica in Honorem Mariae
   Manoliu, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 7–8.
Nicolae Saramandu, Gheorghe Constantin Roja – un precursor al
   dialectologiei româneşti, în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea
   Simpozion Internaţional de Dialectologie (Baia Mare, 19–21
   septembrie 2008), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, p. 335–344
Adriana Stoichiţoiu Ichim, Observaţii privind compusele din
   publicistica politică postdecembristă, în vol. Domniţa Tomescu
   (coord.), Limbajul politic românesc actual, Ploieşti, Editura
   Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, 2009, p. 51–89


14
Teofil Teaha, Din lexicul latin moştenit în graiurile româneşti actuale,
    în vol. Lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion Internaţional de
    Dialectologie (Baia Mare, 19–21 septembrie 2008), Cluj-Napoca,
    Editura Mega, 2009, p. 345–353
Alice Toma, Definiţia termenilor ştiinţifici. Termenul politic între
    interdisciplinaritate şi vulgarizare, în vol. Domniţa Tomescu
    (coord.), Limbajul politic românesc actual, Ploieşti, Editura
    Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, 2009, p. 91–100
 Domniţa Tomescu, Lexic şi terminologie în limbajul politic, în vol.
    Domniţa Tomescu (coord.), Limbajul politic românesc actual,
    Ploieşti, Editura Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, 2009, p. 101–111
 Domniţa Tomescu, Histoire interne du roumain: onomastique, în vol.
    G. Ernst et alii (eds.), Romanische Sprachgeschichte. Histoire
    linguistique de la Romania, Tome 3, Berlin-New York, Walter de
    Gruyter, 2009, p. 2721–2730
Ioana Vintilă-Rădulescu, De ce numim femeile..., în vol. Sanda
    Reinheimer Rîpeanu (ed.), Studia Linguistica in Honorem Mariae
    Manoliu, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009, p.
    370–382
Rodica Zafiu, Les variétés diastratiques et diaphasiques des langues
    romanes du point de vue historique: roumain, în vol. G. Ernst et
    alii (eds.), Romanische Sprachgeschichte / Histoire linguistique de
    la Romania, Berlin-New York, Walter de Gruyter, 2009, p. 2319–2334

           ARTICOLE APĂRUTE ÎN ALTE REVISTE
Dragomirescu, Adina, Despre sensuri şi relaţii semantice laxe, în
     „Limba şi literatura română”, nr. 1, 2009, p. 3−8
Iulia Mărgărit, O formă pronominală inedită în graiurile munteneşti,
     în „Buletin ştiinţific”, XVII, 2008, Baia Mare, p. 27–34
Ana-Maria Mihail, Câteva observaţii asupra titlului-citat în textul de
     presă românesc, în „Buletinul ştiinţific al Universităţii Tehnice de
     Construcţii Bucureşti”, Seria Limbi străine şi comunicare, nr. 1,
     2009, p. 76–80.
Carmen Mîrzea Vasile, Câteva greşeli în care apar adverbele mai, şi,
     cam, prea, tot, în „Limba şi literatura română”, anul XXXVI, nr. 1

                                                                       15
   (ianuarie–martie), 2009, p. 8–11
Mona Moldoveanu Pologea, Originea prepoziţiilor în limbile
   romanice, în „Buletin ştiinţific”, Fascicula Filologie, seria A, vol.
   XVII, Editura Universităţii de Nord, Baia Mare, 2008, pag. 59–71
Marius Sala, Cuvinte călătoare (VII), în „Historia”, 9, 2009, nr. 85, p.
   26–28; (VIII), 9, nr. 86, p. 32–33; (IX), nr. 87, p. 26–28; (X), nr.
   88, p. 24–26; (XI), nr. 89, p. 68–69; (XII), nr. 90, p. 50–51
Marius Sala, rubrica Pastila de cuvinte, în „Magazin istoric”, serie
   nouă, 43, 2009: Stofe şi alte ţesături, nr. 1 (502), ianuarie, p. 78–
   79; Şugubăţ şi bazaconie, nr. 2 (503), februarie, p. 51; Două
   cuvinte franţuzeşti, nr. 3 (504), martie, p. 66–67; Gheorghe, nr. 4
   (505), aprilie, p. 58–59
Marius Sala, Arme la români. Cuvinte moştenite din latină (I), în
   „Magazin istoric” serie nouă, 43, nr. 5 (506), mai, p. 63–64, 74;
   (II), nr. 6 (507), iunie, p. 58–60
Nicolae Saramandu, Originea românei şi a dialectelor sale (observaţii
   critice pe baza unor lucrări recente), în „Philologica Jassyensia”,
   IV, 2008, nr. 2 (8), p. 159–164
Camelia Stan, Aspetti della ricategorizzazione degli elementi
   grammaticali, în „Romània orientale”, 19, 2006, p. 141–153
   [apărut în 2009]
Mirela Theodorescu, Prima versiune românească a Psaltirii:
   manuscrisul Hurmuzaki, în „Limbă şi literatură”, anul LIV, 2009,
   vol. I–III, p. 5–10
Rodica Zafiu, Effets changeants de relief dans le texte poétique, în
   „L’information grammaticale”, 121, mars 2009, p. 28–33

             RECENZII APĂRUTE ÎN ALTE REVISTE
Eugen Coşeriu, Teoria limbajului şi lingvistica generală. Cinci studii,
   Ediţie în limba română de Nicolae Saramandu, Bucureşti, Editura
   Enciclopedică, 2004, 331 p., în „Limbă şi literatură”, nr. III−IV,
   2006, p. 113−116 [apărut în 2009] (Adina Dragomirescu)
Blanca Croitor, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea
   Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula, Marina
   Rădulescu Sala, Rodica Zafiu, Eşti COOL şi dacă vorbeşti corect,

16
   Bucureşti, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
   Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional al
   Audiovizualului, 2008, 138 p., în „Limba şi literatura română”,
   anul XXXVI, nr. 1 (ianuarie–martie), 2009, p. 55–56 (Ana-Maria
   Mihail)
Marinela Doina Dorobanţu, Zoia Manolescu, Noţiuni de limba
   română tehnică, Bucureşti, Editura Conspres, 2007, 150 p., în
   „Buletinul ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii
   Bucureşti”, Seria Limbi străine şi comunicare, nr. 1, 2009, p. 119–
   120 (Ana-Maria Mihail)
Gheorghe Pop. 60 de ani în slujba învăţământului, ştiinţei şi culturii
   româneşti, Baia Mare, Editura Universităţii de Nord, 2008, 279 p.,
   în „Buletin ştiinţific”, Fascicula Filologie, seria A, vol. XVII,
   Baia Mare, 2008, p. 227–230 (Mihaela-Mariana Morcov)
Dorin N. Uritescu, Contradicţia în adaos în limba română (O
   greşeală de exprimare şi de gândire, foarte frecventă), Bucureşti,
   Vox Cart, 2006, 160 p., în „Limba şi literatura română”, anul
   XXXVI, nr. 1 (ianuarie–martie), 2009, p. 56–59 (Carmen Mîrzea
   Vasile)
Oana Tatu, Traduceri româneşti din dramaturgia shakespeariană –
   studiu lingvistic contrastiv, Braşov, Editura Universităţii
   Transilvania din Braşov, 2008, 337 p., în „aLtitudini”, nr. 35–36,
   ianuarie – februarie 2009, p. 31 (Mona Moldoveanu Pologea)

        LUCRĂRI APĂRUTE ÎN FORMAT ELECTRONIC
                            Studii şi articole
– Pe site-ul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, pe pagina
Centrului de Lingvistică Teoretică şi Aplicată, au apărut mai multe
articole ale cercetătorilor de la Institut membri în grantul Funcţionare
discursivă şi gramaticalizare în limba română veche (coord. Rodica
Zafiu) sau doar participanţi cu comunicări la conferinţa internaţională
organizată în cadrul acestui grant – Grammaticalization and
Pragmaticalization in Romanian / Gramaticalizare şi pragmaticalizare în
limba română (Universitatea din Bucureşti: Facultatea de Litere, Catedra


                                                                   17
de limba română şi Centrul de Lingvistică Teoretică şi Aplicată, 3–4
octombrie 2008)
    Raluca Brăescu, The Grammaticalization Process of the Intensity
       Marker foarte
         http://www.unibuc.ro/ro/braescu2009_ro
     Blanca Croitor, Determiner Spreading in Old Romanian
         http://www.unibuc.ro/ro/croitor2009_ro
     Blanca Croitor, Aspecte privind acordul în determinare în limba
        română veche (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană
        Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica
        interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008,
        p. 213–218)
         http://www.unibuc.ro/ro/croitor2008_ro
     Andreea Dinică, Dana-Mihaela Zamfir, Quelques cas de
        grammaticalisation des formes flexionnelles du verbe a vrea
        „vouloir” en vieux daco-roumain: les conjonctions et
        locutions conjonctionnelles disjonctives et concessives (să)
        veri (că) „ou; soit; soit même; bien que”, săva(i) (că) „idem”
         http://www.unibuc.ro/ro/zamfir_dinica2009_ro
     Adina Dragomirescu, Est-qu’il y a (il y avait) en roumain un
        auxiliaire a fi ‘être’ pour le passé composé?
         http://www.unibuc.ro/ro/dragomirescu2009_ro
     Adina Dragomirescu, Concordanţa negaţiei în limba română
        veche (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană
        Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii,
        dinamica interpretării , Bucureşti, Editura Universităţii din
        Bucureşti, 2008 , p. 219–226)
         http://www.unibuc.ro/ro/dragomirescu2008_ro
     Claudia Ene, Tipuri de conectori discursivi în Divanul lui
        Dimitrie Cantemir şi rolul lor în configurarea secvenţei
        explicative (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană
        Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii,
        dinamica interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din
        Bucureşti, 2008, p. 729–734)
         http://www.unibuc.ro/ro/ene2008_ro
     Carmen Mîrzea Vasile, Un caz de pragmaticalizare – adverbul
        rom. chiar

18
    http://www.unibuc.ro/ro/mvasile2009_ro
Isabela Nedelcu, La formation par ellipse de certains groupes
    prépositionnels introduits par de
    http://www.unibuc.ro/ro/nedelcu2009_ro
Alexandru Nicolae, Aspects of the Grammaticalization of
   Romanian Articles
    http://www.unibuc.ro/ro/nicolae2009_ro
Gabriela Pană Dindelegan, Tipuri de gramaticalizare. Pe
   marginea utilizărilor gramaticalizate ale prepoziţiilor de şi la
   (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană Dindelegan
   (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica
   interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti,
   2008, p. 227–239)
    http://www.unibuc.ro/ro/dindelegan2008_ro
Camelia Stan, On the Grammaticality Status of Numerals in
   Romanian
    http://www.unibuc.ro/ro/stan2009_ro
Camelia Stan, Grupul nominal românesc – aspecte diacronice
   (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană Dindelegan
   (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica
   interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti,
   2008, p. 239–244)
    http://www.unibuc.ro/ro/stan2008_ro
Gabriela Stoica, Oana Uţă Bărbulescu, Mihaela Constantinescu,
   L’inscription de la subjectivité dans le macroact
   testamentaire roumain du XVIIe siècle – steréotypie et
   innovation
    http://www.unibuc.ro/ro/csu2009_ro
Gabriela Stoica, Oana Uţă Bărbulescu, Mihaela Constantinescu,
   Observaţii asupra dispoziţiilor testamentare din secolul al
   XVII-lea (variantă preprint; textul definitiv în vol. G. Pană
   Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii,
   dinamica interpretării, Bucureşti, Editura Universităţii din
   Bucureşti, 2008, p. 745–757)
    http://www.unibuc.ro/ro/ucs2008_ro
Rodica Zafiu, Gramaticalizare şi pragmaticalizare (variantă
   preprint; textul definitiv în vol. G. Pană Dindelegan (coord.),

                                                                19
         Limba română. Dinamica limbii, dinamica interpretării,
         Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, p. 187–194)
         http://www.unibuc.ro/ro/zafiu2008_ro

– Blanca Croitor, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Ana-Maria
   Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru
   Nicolae, Irina Nicula (coordonatori: Marina Rădulescu Sala şi
   Rodica Zafiu), Rezultatele monitorizării unor posturi de radio şi
   de televiziune (tabelele cu erori, raportul detaliat şi raportul-
   sinteză al constatărilor) au fost publicate pe site-ul Consiliului
   Naţional al Audiovizualului (CNA):
   Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la
   posturile de radio şi televiziune, 20 martie–20 aprilie 2009
     http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2391.html
     Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la
     posturile de radio şi televiziune, 20 mai–20 iunie 2009
     http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html

– Mona Moldoveanu Pologea, Pastila de limba română, pe site-ul
   www.infocampus.ro
   „Ca dovadă”, „trebuieşte”, „maxim”, 20 martie 2009
     http://infocampus.ro/2009/03/pastila-de-limba-romana-ca-dovada-trebuieste-
     maxim/
     Politica care este iminentă, 26 martie 2009
     http://infocampus.ro/2009/03/pastila-de-limba-romana-politica-care-este-
     iminenta/
     Marea majoritate poartă negocieri pe salarii, 4 aprilie 2009
     http://infocampus.ro/2009/04/pastila-de-limba-romana-marea-majoritate-poarta-
     negocieri/
     „Decât” câteva „atu-uri” ale „mass-media”, 10 aprilie 2009
     http://infocampus.ro/2009/04/pastila-de-limba-romana-decat-cateva-atu-uri-ale-
     mass-media/
     „Pedigree”, „dealtfel”, 20 aprilie 2009
     http://infocampus.ro/2009/04/pastila-de-limba-romana-pedigree-dealtfel/
     „Care”, „pe care”, „căruia”, 27 aprilie 2009
     http://infocampus.ro/2009/04/pastila-de-limba-romana-care-pe-care-caruia/
     Odată se spunea „binevenit”, 8 mai 2009
     http://infocampus.ro/2009/05/pastila-de-limba-romana-odata-se-spunea-
     binevenit/


20
   „Mi-ar place” să mă „făceţi” rugbyst, 15 mai 2009
   http://infocampus.ro/2009/05/pastila-de-limba-romana-mi-ar-place-sa-ma-faceti-
   rugbyst/
   „Motto-ul” majorităţii, 25 mai 2009
   http://infocampus.ro/2009/05/pastila-de-limba-romana-motto-ul-majoritatii/
   „Continuu” să mă aflu pe acelaşi nivel, 30 mai 2009
   http://infocampus.ro/category/pastila-de-limba-romana/
   „În ceea ce privesc” „membri” din conducere, 7 iunie 2009
   http://infocampus.ro/2009/06/pastila-de-limba-romana-in-ceea-ce-privesc-
   membri-din-conducere/
   Alocuţiune „scurtă” despre legea „anti-fumat”, 15 iunie 2009
   http://infocampus.ro/2009/06/pastila-de-limba-romana-alocutiune-scurta-despre-
   legea-anti-fumat/
   Boc urechează secretarii „cei mai greu” de schimbat, 22 iunie
   2009
   http://infocampus.ro/2009/06/pastila-de-limba-romana-boc-urecheaza-secretarii-
   cei-mai-greu-de-schimbat/



   PARTICIPAREA LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE
       ÎN PERIOADA IANUARIE–IUNIE 2009

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE DE INSTITUT
• Atelierul de lingvistică
    2 aprilie 2009: Mariana Neţ – Despre stagiul la New York
    University
       Au fost prezentate aspectele tehnice, organizatorice ale activităţii didactice
       şi de cercetare din SUA: problemele pe care le ridică informatizarea
       excesivă a bibliotecilor, forumurile de discuţie la cursuri,
       organizarea activităţii doctorale etc.

   30 aprilie 2009: Antonia Ciolac – Fonduri structurale europene
   pentru cercetare
       A fost descris cursul predat la Academia Română între 4 şi 6 noiembrie
       2008 de profesorul Jean-Paul Gérard, directorul Direcţiei Generale
       Operaţionale pentru Economie, Angajare şi Cercetare din Comunitatea
       Franceză/ Regiunea Wallonie-Bruxelles din Belgia. Numai domeniile
       aplicate ale lingvisticii sunt apte pentru finanţarea prin fondurile structurale
       europene alocate cercetării. Dosarul trebuie să conţină o serie de


                                                                                   21
        documente, printre care: descrierea proiectului şi a partenerilor; explicarea
        concordanţei proiectului cu politicile Uniunii Europene şi cu legislaţia
        naţională a României; justificarea scopurilor cercetării şi a beneficiilor
        materiale aduse de cercetare; prezentarea câtorva modalităţi de difuzare a
        rezultatelor proiectului şi de (re)valorificare a rezultatelor; bugetul
        estimativ; planul de lucru.

     14 mai 2009: Blanca Croitor, Adina Dragomirescu, Ionuţ Geană,
     Carmen Mîrzea Vasile, Ana-Maria Mihail, Alexandru Nicolae,
     Irina Nicula – Prezentarea programului şcolii de vară EGG 2008:
     Summer School in Generative Linguistics, Debrecen, Ungaria, 28
     iulie – 8 august 2008
        Participanţii au vorbit despre programul şcolii de vară, care a fost dedicată
        sintaxei şi fonologiei, tratate din perspectivă generativă. Tema generală a
        cursurilor de sintaxă a fost deplasarea constituenţilor. În cadrul cursurilor de
        fonologie s-a discutat teoria optimalităţii. Programul şcolii de vară a inclus
        un curs de tipologie (What makes a class of languages?) şi cursuri de
        semantică (Topics in the semantics of questions; Reciprocals). O descriere a
        cursurilor este disponibilă pe internet la adresa http://egg.auf.net/docs/
        classes.html.

     14 mai 2009: Alexandru Nicolae – Prezentarea conferinţei
     internaţionale Variation and Change in the Romance and
     Germanic Noun Phrase, Amsterdam, Universiteit van
     Amsterdam, Faculty of Humanities, 28–30 ianuarie 2009
        Au fost prezentate lucrările conferinţei care a avut loc pe 28−30 ianuarie
        2009, la Universitatea din Amsterdam. La conferinţă au prezentat
        comunicări plenare profesorii Norbert Corver (Utrecht University) − Micro-
        dimensions of diversity in the Dutch DP, Östen Dahl (Stockholms
        Universitet) − The grammaticalization of definiteness marking in
        Scandinavian şi Giuseppe Longobardi (Università di Trieste) − Parametric
        convergences: homoplasy or principled explanation? Institutul de
        Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a fost reprezentat de Alexandru
        Nicolae, care a susţinut împreună cu prof. dr. Alexandra Cornilescu
        comunicarea On the Syntax of Romanian Definite Phrases: Changes in the
        Patterns of Definiteness Checking.

     18 iunie 2009: Ion Giurgea, Interpretarea genului la pronume.
     Implicaţii asupra analizei genului în română.
        S-a arătat care sunt posibilităţile de interpretare a genului la pronumele
        definite (personale şi demonstrative), în funcţie de diferitele tipuri de citiri


22
        pe care le au pronumele. Pe baza observaţiei că româna nu utilizează pentru
        referenţi ce nu cad sub un concept nominal aceleaşi forme ca în cazul unui
        antecedent nominal de gen „neutru”, ci forme lipsite de gen (ca şi celelalte
        limbi romanice cu două genuri), se consideră că este nevoie de o analiză a
        substantivelor neutre compatibilă cu ideea că valorile posibile ale categoriei
        de gen în română sunt doar două, masculin şi feminin.

    25 iunie 2009: Mona Moldoveanu Pologea – Introducere în
    managementul de proiect
        Au fost descrise etapele care trebuie parcurse în realizarea unui proiect,
        factorii de risc privind implementarea proiectului, principiile
        managementului proiectelor şi elaborarea propunerii de finanţare. Accentul
        a căzut asupra modului de realizare a unui proiect de cercetare ştiinţifică.

                 MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE
               ORGANIZATE DE ALTE INSTITUŢII
• Sesiunea Domnul Unirii şi triumful unei generaţii. 150 de ani de la
Unirea Principatelor Române, organizată de Biblioteca Naţională a
României, secţia „Colecţii speciale”, Bucureşti, 21 ianuarie 2009
    Maria Stanciu-Istrate, Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul
    latin în ţările române în secolul al XIX-lea
        Au fost analizate circumstanţele care au condus la adoptarea cvasigenerală a
        alfabetului chirilic în scrierea limbii române; nu a fost neglijat nici faptul că,
        în paralel cu grafia cu slove chirilice, în anumite regiuni, s-a scris şi în/cu
        alfabet latin. Au fost urmărite etapele prin care s-a trecut de la o grafie
        improprie unei limbi de sorginte latină la sistemul ortografic actual.

• Conferinţa Variation and Change in the Structure of the Noun
Phrase in Germanic and Romance: Autonomous Developments or
Result of Language Contact?, organizată de Universitatea din
Amsterdam, 28–30 ianuarie 2009
   Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, On the Syntax of
   Romanian Definite Phrases: Changes in the Patterns of
   Definiteness Checking
        Autorii au prezentat un caz de variaţie din grupul nominal în româna veche
        – apariţia articolului hotărât pe o poziţie mai joasă în structura grupului,
        tipar care a dispărut ulterior: spre ticăloase cuvintele mele audzul îţi
        pleacă… (Cantemir) − şi au examinat relevanţa şi consecinţele acestei
        variaţii pentru sintaxa şi semantica grupului nominal românesc în oglindă cu


                                                                                      23
        grupul nominal romanic.

• Conferinţele Teatrului Naţional Bucureşti
    Rodica Zafiu, Nou şi vechi în evoluţia limbii române, Bucureşti,
    1 februarie 2009
        În cadrul conferinţei s-a urmărit prezentarea pentru un public mai larg a
        tendinţelor actuale ale limbii române, manifestate atât în varietăţile sale
        populare, cât şi în cele culte. De asemenea, etapa actuală de evoluţie a fost
        înscrisă într-o istorie mai lungă, marcată de schimbări ale atitudinilor faţă de
        limbă, de controverse, imagini idealizate, tensiuni neconştientizate etc.

• The 35th Incontro di grammatica generativa, Siena, 26–28 februarie 2009
    Ion Giurgea, Romanian Null Objects and Gender
        Autorul a pledat pentru existenţa unui obiect nul anaforic (pro) în română,
        folosit doar ca variabilă legată de un cuantificator nemarcat pentru gen,
        aducând argumente în favoarea ideii că pronumele aşa-zis „neutre” din
        română şi alte limbi romanice, utilizate pentru referenţi ce nu cad sub un
        concept nominal, sunt forme nemarcate pentru gen.

• Seminar New Europe College, Bucureşti, 18 martie 2009
    Ştefan Colceriu, Le Temple et les démons dans le Testament de
    Salomon. L’idée excentrique d’un roi sage
        În expozeul său, autorul a urmărit tradiţiile majore iudaice şi creştine
        timpurii ale edificării Primului Templu de la Ierusalim şi a încercat să
        clarifice locul pe care l-a ocupat Testamentul lui Solomon în contextul
        cultural şi ideologic al antichităţii târzii.

• Programme doctoral CUSO 2009 en Science du Langage, B2,
Leysin, 23–26 martie 2009
   Alice Toma, Deux marques de la généralisation (poster)
        Limbajul ştiinţific utilizează mărci relaţionale aparent sinonime pentru a
        exprima raporturi precise. Autoarea arată că, în timp ce en general introduce
        o generalizare extensională, focalizată pe reunirea obiectelor într-o mulţime,
        plus generalement introduce o generalizare intensională, focalizată pe
        reunirea proprietăţilor unui obiect.

• Colloque international Les langues – cultures à l’université,
Academia de Studii Economice, Bucureşti, 25–28 martie 2009
   Alice Toma, Le cumul relationnel dans les textes scientifiques
        Cumulul relaţional în limbajul ştiinţific nu înseamnă atât diversitate de
        relaţii, cât multiplicare a aceluiaşi tip de relaţii într-un mod coerent.


24
        Autoarea arată cum funcţionează exemplificarea şi reformularea, relaţii
        importante în limbajul matematic.

• International Conference Communication and Argumentation in the
Public Sphere, Third Edition, „Dunărea de Jos” University of Galaţi,
Department of Applied Modern Languages & Department of French,
Galaţi, 26–28 martie 2009
    Alice Toma, Le discours scientifique dans la sphère publique –
         argumentation et relations sémantiques
        Comunicarea exactă implică o arhitectură textuală de tip particular, în care
        relaţiile logico-semantice ocupă un loc important. Construirea eficace a
        textului depinde de cunoaşterea tehnicilor de organizare relaţională,
        autoarea analizând raporturile strânse existente între organizarea relaţională
        şi argumentare.

• The XXXIXth Linguistic Symposium on Romance Languages, Tucson
(Arizona), 26–29 martie 2009
    Ion Giurgea, Romanian Genderless Pronouns and Parasitic Gaps
        Autorul a arătat că distribuţia cliticelor de obiect şi a obiectelor nule în
        română poate fi explicată prin ipoteza că aşa-zisele „pronume neutre” sunt
        lipsite de gen. A argumentat în favoarea ideii că româna nu are lacune
        parazite, ci doar un obiect nul cu interpretare de variabilă legată de un
        cuantificator nemarcat pentru gen (care uneori a fost interpretat, în mod
        greşit, ca o lacună parazită).

• Sesiunea ştiinţifică Noi perspective în studiile literare şi culturale,
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti,
3–4 aprilie 2009
    Bogdan Cristea, Reprezentări ale alterităţii etnice în discursurile
    lui Cicero
        Autorul analizează percepţia lui Cicero asupra străinilor, aşa cum reiese ea
        din discursurile sale. Imaginea acestora este una umbrită de superioritatea
        atotputernică a statului roman, ai cărui cetăţeni îşi vedeau capitala ca un
        adevărat centru al lumii civilizate. Pandantul acestui orgoliu îl constituie
        inferiorizarea „celuilalt”, care dobândeşte diverse grade de intensitate:
        gradul maxim se întâlneşte în atitudinea pe care o manifestă faţă de străinii
        barbari, iar cel minim – în aprecierea la adresa aliaţilor. Faţă de greci însă
        atitudinea sa este fluctuantă: Cicero ştie să le aprecieze meritele în plan
        cultural, dar le pune la îndoială corectitudinea etică şi chiar modul general
        de viaţă.



                                                                                  25
• Seminar New Testament/Judaica, Universitatea din Leiden, Olanda,
27 aprilie 2009
    Ştefan Colceriu (visiting fellow), Contextualizing the Temple
    Critique in The Testament of Solomon
        Comunicarea a fost susţinută la invitaţia Prof. Dr. Jürgen Zangenberg şi a
        Prof. Dr. Johannes Magliano-Tromp, în cadrul seminarului New Testament/
        Judaica, organizat de Departamentul de Studii Religioase al Universităţii
        din Leiden. Autorul a urmărit, în mod inedit, tema polemicii antiiudaice ca
        fundament ideatic al Testamentului lui Solomon şi, în special, discursul
        critic propus de autorii pseudoepigrafului la adresa Templului lui Solomon.

• Conferinţa Internaţională Paradigma discursului ideologic,
organizată de Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, 29–30 aprilie 2009
    Rodica Zafiu, Ideologie şi mit în lingvistica românească
        Au fost trecute în revistă unele intruziuni ale ideologiei în domeniul
        cercetării ştiinţifice, manifestate în lingvistica românească în perioada de
        după 1945, dar şi unele influenţe mai insidioase ale ideologiei, asociate,
        chiar mai târziu, miturilor totalitare şi naţionale (obsesia normativităţii, a
        exhaustivităţii ştiinţifice, desconsiderarea particularităţilor dialectale,
        tabuizarea temelor naţionale etc.).

• Simpozionul Internaţional Şcoala de azi, şcoala de mâine / School of
today, school of tomorrow, Ediţia a III-a, Şcoala 114 „Principesa
Margareta”, Bucureşti, 8 mai 2009
    Carmen Ioana Radu, Tehnici moderne de abordare a dezbaterilor
    europene
        Dezbaterile europene constituie un program educaţional implementat în
        cadrul Cluburilor Europene din şcolile generale după modelul Karl Popper.
        Dezbaterile academice au o structură proprie, reguli de desfăşurare care sunt
        cunoscute şi acceptate de participanţii la discuţii, au limite stricte, ceea ce le
        conferă un caracter oficial. Dezbaterea este realizată sub forma unei
        competiţii în care două echipe se confruntă prin argumente şi
        contraargumente în încercarea de a convinge arbitrii şi publicul de
        veridicitatea punctului lor de vedere şi de capacitatea lor retorică.

• Colocviul Internaţional Latinitate. Romanitate. Românitate, ediţia a
VIII-a, Universitatea „Valahia” din Târgovişte, Târgovişte, 8–9 mai
2009
    Alice Toma, Quelques aspects relationnels du langage
    scientifique

26
        În textele matematice întâlnim în număr mare relaţii „verticale”
        corespunzătoare trecerii de la particular (concret, mai puţin abstract) la
        general (abstract) şi viceversa. În textele matematice didactice, relaţiile
        descendente de tip ilustrativ sau explicativ, cum ar fi particularizarea sau
        exemplificarea, au un rol important. Particularizarea are multiple roluri în
        matematică, ajutând la definirea conceptelor matematice, la formularea
        corolarelor, la demonstrarea teoremelor etc. Autoarea descrie şi explică
        modul de funcţionare a particularizării pentru îndeplinirea diverselor roluri
        discursive.

• Rodica Zafiu – Conferinţa La letteratura rumena nel contesto
europeo: l’esempio simbolista, Universitatea din Florenţa, 13 mai 2009
        Au fost prezentate, în contextul cultural al epocii şi în comparaţie cu
        tendinţele europene ale vremii, principalele direcţii şi caracteristici stilistice
        ale poeziei simboliste româneşti.

• Rodica Zafiu – Conferinţa Linguaggio giovanile e gergo romeno
oggi, Universitatea din Pisa, 13 mai 2009
        S-au discutat principalele trăsături ale argoului şi ale limbajului actual al
        tinerilor, urmărindu-se în special modificările semantice (prin metaforă şi
        metonimie) şi utilizările argoului în literatura română contemporană şi în
        jurnalism.

• Colocviul Teorie şi analiză în lingvistică. In memoriam Sorin Stati,
organizat de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române,
Bucureşti, 15 mai 2009
    Marius Sala, Evocarea personalităţii lui Sorin Stati
    Gabriela Pană Dindelegan, Sorin Stati – sintactician
        A fost prezentată sintetic contribuţia teoretică şi aplicativă în domeniul
        sintaxei a profesorului Sorin Stati. Au fost examinate, de asemenea, poziţia
        şi semnificaţia actuală a conceptelor sintactice introduse de Sorin Stati.

    Nicolae Saramandu, Limba română în cadrul romanităţii
    orientale
        Este prezentată, pe baza atestărilor istorice (secolele IV–XV), romanitatea
        orientală care se află la baza limbii române. Din atestări rezultă că
        romanitatea orientală, formând un continuum romanicum, acoperea un
        spaţiu vast în nordul şi în sudul Dunării, care coincide cu teritoriul de
        formare a limbii române. În sud, acest teritoriu depăşea „linia Jireček”, aşa
        cum reiese din cercetările recente privind inscripţiile latine în Imperiul



                                                                                      27
        Roman Oriental. Unitatea limbii române apărute în acest spaţiu vast se
        explică prin caracterul unitar al latinei şi al limbii de substrat, ca şi prin
        contactele permanente dintre romanitatea nord-dunăreană şi cea sud-
        dunăreană. Se infirmă, astfel, teoriile „migraţioniste”, care explică formarea
        limbii române şi a dialectelor sale prin deplasări de populaţie. Aceeaşi
        concepţie privind formarea limbii şi a poporului român rezultă şi din
        recentul tratat de Istoria românilor (2001).

     Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, De la filosofia limbajului la
     pragmalingvistica interacţională
        Au fost discutate câteva aspecte originale ale viziunii lui Sorin Stati asupra
        pragmaticii. Conceptele de funcţii pragmatice, roluri argumentative şi
        transfrastic – aşa cum au fost definite de Sorin Stati – au creat o deschidere
        către problemele construirii textelor şi, în felul acesta, către interacţionism.
        În acelaşi timp, conceptele menţionate oferă sugestii interesante pentru
        integrarea pragmaticii cu retorica şi argumentarea.

     Andra Vasilescu, Dincolo de sintaxă
        Sunt evidenţiate contribuţiile lui Sorin Stati în domeniul pragmalingvisticii.
        Cele două cărţi fundamentale, Il Dialogo (Liguori Editore, 1982) şi Le
        Transphrastique (PUF, 1990), alături de numeroase articole, pun în evidenţă
        o concepţie integratoare, prin corelarea componentei locuţionare cu cea
        ilocuţionară şi perlocuţionară în performarea actelor de vorbire ca unitate
        constitutivă a interacţiunii verbale. Cele două cărţi pun în evidenţă, pe de o
        parte, spiritul didactic al profesorului, şi, pe de altă parte, originalitatea de
        abordare şi interpretare a lingvistului. Această dublă vocaţie a făcut din
        Sorin Stati un creator de şcoală, a cărei expresie instituţională este
        International Association for Dialogue Analysis, unde lingviştii tineri,
        inclusiv români, au fost atraşi spre cercetare prin întâlnirea şi colaborarea cu
        personalităţile marcante ale domeniului.

     Angela Bidu-Vrănceanu, De la semantica lexicală la lexicologia
     textuală
        Pornind de la trei dintre lucrările profesorului Sorin Stati din anii 1978,
        1979, 1986, au fost urmărite tezele care şi-au păstrat actualitatea: o analiză
        semică moderată în relaţie cu dicţionarele unei limbi, importanţa analizei
        actualizărilor sensurilor în context şi text, orientarea aplicativă a studiilor
        privind sensul cuvintelor. De asemenea, este de mare actualitate capitolul
        rezervat semanticii contrastive, care prezintă interes atât teoretic, cât şi
        aplicativ.

     Margareta Manu Magda, Sorin Stati şi ştiinţele comunicării


28
       A fost pusă în evidenţă poziţia pe care o ocupă fenomenul comunicării în
       concepţia profesorului Sorin Stati referitoare la limbă şi cercetarea ei.
       Constatarea generală care s-a impus, în urma parcurgerii întregii opere a
       lingvistului, a fost permanenţa interesului manifestat de acesta pentru
       formele şi fenomenele lingvistice legate de comunicarea interumană.

• Sesiunea ştiinţifică internaţională Of Oblivion / Plays of
Anamnesis, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea
din Bucureşti, 15–16 mai 2009
    Bogdan Cristea, Aspects of Anamnesis in the Perorations of
    Cicero’s Early Speeches
       Dată fiind importanţa teoretică atribuită de
       marii retori ai Antichităţii recapitulării în peroraţii, autorul şi-a propus să
       examineze mecanismele funcţionării practice a rememorării în discursurile
       din prima perioadă a carierei lui Cicero: de la primul discurs păstrat, Pro
       Quinctio, datând din anul 81 a. Chr., până la Pro Flacco, ultimul discurs
       rostit înainte de plecarea sa în exil (58 a. Chr.). S-a insistat asupra diferitelor
       forme şi funcţii ale rememorării în aceste discursuri, ca şi asupra jocului
       planurilor temporale, joc implicat de reamintirea trecutului.

• The Exploratory Workshop Linguistic and Intercultural Education in
the Process of Europeanisation of Higher Education, CLIE-2009,
Alba Iulia, 21–23 mai 2009
    Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin, Teaching Romanian as a
    foreign language – linguistic and intercultural implications
       Autoarea discută câteva implicaţii lingvistice şi interculturale ale predării
       unei limbi străine. Atenţia cade pe predarea limbii române unor studenţi
       străini care învaţă această limbă în scopuri academice, intenţionând să
       urmeze cursuri universitare în România.

• Colocviul La place de la litérature dans l’enseignement du français
langue étrangère, Universitatea din Atena, 4–5 iunie 2009
    Mariana Neţ, Leçons baroques de langue française
       Au fost analizate câteva probleme lexicale şi semantice apărute în procesul
       predării limbii franceze ca limbă străină pornind de la un text de Alexandre
       Dumas, L’Histoire de mes bêtes. A fost discutată, totodată, relaţia dintre
       semantica lingvistică şi semantica textului, deci dintre competenţa
       lingvistică şi orizontul cultural.

• Atelierul Predarea limbii române ca limbă străină organizat de


                                                                                      29
Institutul Cultural Român, Bucureşti, 4–5 iunie 2009
     Gabriela Stoica, Carmen Mîrzea Vasile, Mona Moldoveanu
     Pologea – participarea la mesele rotunde cu temele Predarea
     limbii române ca limbă străină – strategii şi metode şi Predarea
     limbii române ca limbă străină – obiective şi obstacole
        Atelierul a avut ca teme principale programele de limba română ca limbă
        străină, manualele de limba română ca limbă străină, implementarea unor
        metode didactice eficiente, probleme care apar în predarea şi înţelegerea
        românei de către străini, organizarea şcolilor de vară de limbă, cultură şi
        civilizaţie românească etc.

• A 11–a Conferinţă Anuală Durability and Transience: Cultural
Borders of Temporality, organizată de Catedra de limba engleză a
Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti,
4–6 iunie 2009
    Blanca Croitor, Ion Giurgea, On Gender in Romanian
        Pe baza realizărilor acordului în coordonare, autorii au adoptat analiza
        substantivelor neutre din limba română ca fiind nemarcate pentru gen.
        Formele de masculin singular şi feminin plural sunt forme „prin lipsă”
        pentru gen ale ţintelor acordului, care se folosesc când trăsătura de gen nu a
        fost valuată. Prin prisma acestei ipoteze, diferenţa dintre pronumele cu gen
        gramatical neutru şi cele cu gen natural neutru pot fi explicate prin faptul că
        pronumele cu gen gramatical neutru conţin un N(ume), având deci trăsătura
        de număr. Spre deosebire de acestea, pronumele cu gen neutru natural nu au
        un N(ume) şi nici trăsătura de număr (sunt determinanţi intranzitivi, care nu
        au număr).

     Alexandra Cornilescu, Alexandru Nicolae, Remarks on Nominal
     Ellipsis
        Comunicarea a constat într-o analiză a elipsei nominale cu cel în română. O
        comparaţie sistematică a structurilor cu elipsă şi a celor în care apare un
        substantiv lexicalizat a arătat discrepanţe între distribuţia substantivelor
        vide, respectiv lexicalizate. Pe lângă analiza efectivă, comunicarea
        evaluează şi cele mai recente teorii care au fost propuse pentru analiza
        fenomenului de elipsă (cf. Merchant 2001, 2004, Gengel 2006,
        Schwartzchild 2003, Pangiotidis 2002, Giurgea 2008 etc).

• Relevance Round Table II, Universitatea din Varşovia, 5 iunie 2009
    Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin, Why round may be rounder?
        Autoarea discută gradabilitatea adjectivelor dintr-o perspectivă care se
        subscrie teoriei relevanţei. Se încearcă analizarea unor adjective care, deşi


30
       sunt considerate în mod tradiţional adjective fără grade de comparaţie, apar
       în contexte comparative şi superlative.

• Colocviul Actual and Virtual Cities. Intertextuality and
Intermediality Imatra, Finlanda, 7–8 iunie 2009
    Mariana Neţ, Bucharest 1900: Urbanization and the Middle
    Class.
      Comunicarea se bazează pe o analiză detaliată a ghidurilor Bucureştiului şi a
      anuarelor României publicate între 1871 şi 1914 şi explorează relaţia dintre
      identităţile urbane şi diversele lor reprezentări în spaţiul public. Se ajunge
      astfel la definirea stilurilor de viaţă ale clasei de mijloc în Bucureştiul de la
      finele secolului al XIX-lea.

• Conferinţa anuală a REALITER, Milano, 8–9 iunie 2009
    Angela Bidu-Vrănceanu, Termeni economici internaţionali –
    probleme ale comunicării plurilingve
       Autoarea s-a referit la câţiva termeni româneşti preluaţi din franceză
       (precum afacere, marcă etc.). S-a constatat existenţa unor decalaje lexico-
       semantice (chiar în condiţiile originii comune şi ale circulaţiei
       internaţionale), care trebuie semnalate pentru a evita ambiguităţile în
       comunicarea specializată.

   Alice Toma, Termes économiques – aspects de la polysémie
       O consecinţă a plurilingvismului este aparenta facilitare a comunicării
       ştiinţifice în comunitatea internaţională, prin împrumutul cvasi-
       necondiţionat al termenilor de la o limbă la alta. Or, împrumutul nu este
       lipsit de variaţii lexico-semantice care pot afecta semnificativ precizia
       comunicării ştiinţifice. Acest lucru este demonstrat în principal prin
       introducerea conceptului decalaj lexico-semantic, cu exemplificări din
       domeniul economic, unde fenomenul amintit este deosebit de frecvent.

   Ioana Vintilă-Rădulescu, Termeni internaţionali sau mărci
   înregistrate/denumiri de origine controlată?
       Autoarea a examinat în ce măsură calitatea de marcă înregistrată sau de
       denumire de origine controlată contribuie la difuzarea internaţională a
       termenilor respectivi sau, dimpotrivă, legislaţia internă, comunitară şi
       internaţională constituie o frână în calea difuzării internaţionale a unor
       termeni consideraţi de întreprinderile, societăţile etc. care le-au înregistrat
       drept proprietatea lor exclusivă. În ceea ce priveşte mărcile, s-a pus
       problema dacă distincţia între mărci comerciale şi mărci înregistrate induce
       diferenţe semnificative în planul transmiterii, difuzării şi adoptării
       terminologiei pe care o implică. Au fost prezentate o tipologie a uzului şi a


                                                                                   31
        modelelor de tratament şi adaptare (grafică, fonetică, morfologică) la limba
        română a unor astfel de termeni, precum şi evoluţiile produse în România
        postdecembristă în acest sens.

• Conferinţa internaţională Limbă, identitate, multilingvism şi politici
educaţionale, organizată de Institutul pentru Studierea Problemelor
Minorităţilor Naţionale, Miercurea-Ciuc, 19–20 iunie 2009
    Mihaela Gheorghe, Despre rolul gramaticii în didactica
    limbii materne
        Experienţa noastră de membri ai unei comunităţi lingvistice (fie ea mono-
        sau multilingvă) ne arată că tinerii de astăzi nu se ridică mereu la nivelul
        aşteptărilor noastre în ceea ce priveşte competenţa comunicativă şi această
        observaţie empirică ne poate conduce la ideea că e nevoie de o reevaluare a
        instrumentelor cu care şcoala – în speţă învăţământul lingvistic – poate să
        contribuie la schimbarea acestei stări de fapt.

• The 15th Congress of the International Society for Folk Narrarive
Research (ISFNR) Narratives across Space and Time: Transmissions
and Adaptations, organizat de Hellenic Folklore Research Centre –
Academy of Science, Atena, 21–27 iunie 2009
   Emanuela Timotin, The Fever and Its Healers. Saint Photeine and
   the 40 Martyrs in Two Romanian Manuscript Charms (panel:
   Charms Studies)
        Au fost analizate două texte magice curative conservate în manuscrise
        româneşti datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care formează o
        categorie distinctă între descântecele româneşti, ele fiind menite să vindece
        febra, deoarece îi prezintă pe sfânta Fotinia şi pe cei 40 de mucenici de la
        Sebasta ca principali vindecători. Au fost descrise codicele; de asemenea, au
        fost stabilite motivele pentru care acestor sfinţi li s-a atribuit funcţia de
        vindecători ai febrei.

• Al 42-lea Simpozion Internaţional al Atlasului Limbilor Europei,
organizat de Department of Gaelic and Celtic, University of Glasgow,
24–28 iunie 2009
    Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Carmen Ioana Radu, Harta
    Cahier, vol. 9, Atlas Linguarum Europae
        În interpretarea materialului pentru harta cahier, autorii au ţinut seama de
        istoria scrisului, de care se leagă apariţia, ulterior, a caietului, adică a
        suportului material pe care se scrie. În redactarea comentariului s-au urmărit
        straturile etimologice, straturile culturale (centrele de iradiere), creaţiile şi


32
       împrumuturile, termenii moşteniţi din latină şi împrumuturile culturale,
       harta cahier permiţând atât o interpretare onomasiologică, cât şi una
       motivaţională.

• Mariana Neţ, conferenţiar invitat, Universitatea Ioniană, Corfu,
1–2 iunie 2009
    Alexandre Dumas: écrivain du XXIe siècle – Le Moi(s) et le Je(u)
        de la traduction littéraire (1 iunie 2009)
       Au fost discutate câteva probleme teoretice pe care le pune traducerea mai
       multor texte de Alexandre Dumas, scriitor care, chiar şi acum, este
       insuficient explorat sau, mai degrabă, ignorat. Dumas a fost un scriitor
       complex, narcisist şi baroc, care a creat genuri literare hibride, precum la
       causerie, le bavardage, le bric-à-brac, care a fondat ziare al căror singur
       autor era de multe ori (Le Monte-Cristo, Le Mousquetaire, Le Mois). Cei
       care îşi propun să traducă textele lui Dumas se văd adeseori puşi în faţa
       unor opţiuni dificile.

   La traduction litteraire, un phénomène culturel (2 iunie 2009)
       Tema conferinţei a fost relaţia semiotică a textului care trebuie tradus cu
       contextul literar, social şi cultural. Majoritatea exemplelor au fost excerptate
       din opera lui Alexandre Dumas.


       CONFERINŢELE ACADEMIEI ROMÂNE
  Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor
• 26 februarie 2009: Dana-Luminiţa Teleoacă – Un tipar sintagmatic
greco-latin productiv în limbile romanice actuale
       Autoarea urmăreşte distribuţia în context romanic (română, franceză şi
       spaniolă) a unei structuri de sorginte (greco-)latină, şi anume ‘homo +
       adjectiv’. Corpusul celor aproximativ 100 de unităţi frazeologice
       consemnate a fost discutat în trei mari categorii etimologice: 1. structuri din
       latina antică; 2. structuri care au luat naştere într-o etapă ulterioară latinei
       târzii (clasa cel mai bine reprezentată); 3. structuri în componenţa cărora
       intră lat. homo şi un pseudolatinism. Obiectivul cercetării a fost reprezentat
       de încercarea de a stabili gradul de motivare şi de vitalitate al acestui tipar
       sintagmatic în limbile (romanice) actuale, problemă discutată şi din
       perspectiva cultivării limbii. În acest sens, s-au avut în vedere mai multe
       aspecte: frecvenţa; polisemia; absenţa/ prezenţa unei structuri sau a alteia
       din latina Antichităţii; teoretizarea conceptului respectiv în studii de
       specialitate; capacitatea de a contracta o serie de relaţii de antonimie/
       sinonimie cu structuri de acelaşi gen; coocurenţa unei structuri cu alte


                                                                                   33
       construcţii de acelaşi tip şi definirea relaţională a acesteia; apartenenţa la
       unul/ mai multe câmpuri semantico-onomasiologice; apariţia unor structuri
       amplificate, probleme de morfologie etc.

• 12 martie 2009: Camelia Stan – Probleme ale cercetării sintaxei
limbii române vechi
       Autoarea ia în discuţie câteva dificultăţi pe care le-a ridicat elaborarea
       capitolului de sintaxă a limbii române din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea,
       în cadrul tratatului academic Istoria limbii române (aflat în lucru la
       Institutul de Lingvistică din Bucureşti, în colaborare cu Universitatea din
       Bucureşti). O atenţie specială este acordată alegerii cadrului teoretic şi
       metodologic, autoarea pledând pentru descrierea sintaxei limbii vechi din
       perspectivă tipologică, pe baza unor modele teoretice moderne, care şi-au
       dovedit capacitatea explicativă în cercetarea diacronică a altor limbi.

• 26 martie 2009: Emanuela Dima – Vocabularul păstoresc român în
context romanic
       Conferinţa a fost consacrată caracterizării din perspectivă romanică a
       subansamblului lexical păstoresc pe care limba română l-a moştenit din
       latină, atât prin raportare la stadiul reprezentat de latina dunăreană (cu
       referire permanentă la similitudinile sau, dimpotrivă, la discrepanţele
       semantice cu care unele lexeme apar consemnate în sursele clasicilor), cât şi
       prin coroborarea acestor date cu inventarul lexical caracteristic etapei de
       unitate dialectală cunoscută sub denumirea de română comună. Situaţia
       acestui corpus a fost supusă şi comparaţiei cu faptele lexicale specifice
       romanităţii occidentale, aşa cum apar acestea înregistrate în sursele
       bibliografice disponibile. Această privire contrastivă nu furnizează
       argumente ipotezei că păstoritul romanic oriental ar putea fi caracterizat, în
       vreuna dintre etapele sale de evoluţie, de instabilitate teritorială.

• 23 aprilie 2009: Angela Bidu-Vrănceanu – Etape şi tendinţe în
evoluţia terminologiilor româneşti
       Etapa analizată este secolul al XIX-lea; s-a propus o altă abordare a
       terminologiilor, evaluate dintr-o perspectivă complexă, care să ţină seama
       de mai multe criterii extralingvistice şi lingvistice. Analiza domeniilor şi a
       subdomeniilor ştiinţifice existente arată că este necesară o diferenţiere sub
       aspectul modernizării şi specializării terminologiilor româneşti
       (caracteristici atribuite până acum global). S-a avut în vedere relaţia
       dicţionare–texte, urmărită sub diferite aspecte (corpus, mărci diastratice,
       definiţii şi actualizări ale sensurilor). Concluziile duc la aprecieri
       diferenţiate ale terminologiilor româneşti din secolul al XIX-lea, în funcţie
       de gradele şi formele de modernizare şi de specializare.



34
• 4 iunie 2009: Adriana Stoichiţoiu Ichim – Semantica termenilor politici
        Autoarea a urmărit dinamica semantică a unor termeni politici din perioada
        interbelică până în prezent, prin compararea definiţiilor din patru dicţionare
        generale (CADE, DLRM, DEX1, DEX2). S-a acordat o atenţie specială
        fenomenelor de politizare şi depolitizare a definiţiilor, precum şi procesului
        de clişeizare a sensurilor. Au fost, de asemenea, semnalate dezvoltări
        semantice recente, fixate în discursul politic postdecembrist, pe care
        dicţionarele actuale le ignoră sau le reflectă inadecvat.

• 11 iunie 2009: Liliana Ionescu-Ruxăndoiu – De la latină la primul
text românesc
        Au fost prezentate câteva dintre elementele de noutate pe care le aduce
        varianta în pregătire a volumului I din Tratatul de istorie a limbii române:
        modul de concepere a relaţiei dintre latina clasică şi latina vulgară, modul
        de înţelegere a procesului de romanizare, relaţia dintre evoluţie şi
        conservare, mecanismele inovaţiei.

• 25 iunie 2009: Rodica Zafiu – Teme de actualitate în cercetarea
argoului românesc
        Autoarea prezentat stadiul actual al cercetării argoului românesc, abordările
        lingvistice şi lexicografice recente, evaluând utilitatea resurselor electronice
        în adunarea de material argotic şi posibilităţile de analiză critică a diferitelor
        tipuri de surse. S-au adus în discuţie unele etimologii controversate sau
        nerezolvate (caşto, dumă, grubă, ixivă, oha, paranghelie, tiră, uşchit etc.),
        propunându-se anumite soluţii, bazate, în parte, pe verificarea prezenţei lor
        în argourile din limbile vecine (sau care au venit în contact cu aceleaşi
        limbi: romaní, idiş etc.). De asemenea, s-a sugerat posibilitatea de a extinde
        investigaţia asupra trăsăturilor specifice ale argoului românesc de la
        aspectele lexico-semantice la particularităţile sintactice şi pragmatice.


       ORGANIZAREA ŞI COORDONAREA UNOR
            MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE
• Angela Bidu-Vrănceanu – coordonarea proiectului privind corpusul
panlatin al marketingului economic, Conferinţa anuală a REALITER,
Milano, 8–9 iunie 2009
• Mariana Neţ – organizarea colocviului Actual and Virtual Cities.
Intertextuality and Intermediality (împreună cu Asunción López-
Varela de la Universitatea Complutense, Madrid), Imatra (Finlanda),


                                                                                      35
7–8 iunie 2009
• Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin – moderator al mesei rotunde
Linguistic Policies across Europe. The Future of Linguistic
Education. The role of less widely used languages in preserving and
promoting national and regional heritages of European countries vs.
English as a lingua franca, The Exploratory Workshop Linguistic and
Intercultural Education in the Process of Europeanization of Higher
Education CLIE-2009, Alba Iulia, 21–23 mai 2009
• Carmen Ioana Radu – organizarea Simpozionului Internaţional
Şcoala de azi, şcoala de mâine / School of today, school of tomorrow,
Ediţia a III-a, Şcoala 114 „Principesa Margareta”, Bucureşti, 8 mai
2009
• Nicolae Saramandu (preşedinte), Manuela Nevaci, Carmen Ioana
Radu (membri în Secretariatul General) – organizarea Celui de-al 42-
lea Simpozion internaţional al Atlasului Limbilor Europei, University
of Glasgow, The Department of Gaelic and Celtic, 24–28 iunie 2009;
Nicolae Saramandu – conducerea lucrărilor reuniunii, în calitate de
preşedinte al Atlasului limbilor Europei
• Emanuela Timotin – preşedinte al secţiunii Picturing Charms,
Charmers and Charming, The 15th Congress of the International
Society for Folk Narrative Research, Hellenic Folklore Research
Centre, Academy of Athens, Atena, 21–28 iunie 2009

                 GRANTURI ŞI PROIECTE
          finalizate în perioada ianuarie–iunie 2009
• Grant finalizat: CNCSIS - PNII - MC - Cod 85/ 2008: Neologie.
Terminologie. Vulgarisation. Director: Alice Toma
       Adeseori se vorbeşte de neologisme şi de termeni ştiinţifici ca obiecte de
       cercetare distincte. Studiul / cercetarea din cadrul grantului îşi propune / are
       ca scop să demonstreze punctele comune ale neologismelor şi termenilor
       apărute, în principal, graţie vulgarizării.




36
               DOCTORAT (ianuarie–iunie 2009)
                Conducători de doctorat din Institut
    – dr. Alexandru Mareş, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –
Al. Rosetti
    – prof. univ. dr. Mariana Neţ, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan – Al. Rosetti”
    – acad. Marius Sala, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti”
    – prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, Institutul de Lingvistică
„Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

         Conducători de doctorat în cadrul altor instituţii
   – prof. univ. dr. Angela Bidu-Vrănceanu, Universitatea din
Bucureşti
   – prof. univ. dr. Maria Cătănescu, Universitatea din Bucureşti
   – prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, Universitatea din Bucureşti
   – prof. univ. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Universitatea din
Bucureşti
   – prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, Universitatea din
Bucureşti
   – prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Universitatea din Bucureşti
   – prof. univ. dr. Adriana Stoichiţoiu Ichim, Universitatea din
Bucureşti
   – prof. univ. dr. Domniţa Tomescu, Universitatea „Ovidius” din
Constanţa
   – prof. univ. dr. Mile Tomici, Universitatea „Ovidius” din
Constanţa
 Susţinerea publică a tezelor de doctorat ale cercetătorilor din Institut
     – 10 ianuarie 2009: Emanuela Timotin – teza pentru obţinerea
titlului de docteur ès lettres: Les charmes roumains manuscrits.
Évolution et transmission d’un savoir traditionnel aux XVIIe–XIXe
siècles, conducător ştiinţific Prof. Ph. Walter, Universitatea Stendhal –

                                                                        37
Grenoble 3
     – 13 februarie 2009: Liliana Agache – teza de doctorat Graiurile
moldoveneşti în prima jumătate a secolului al XVII-lea, conducător
ştiinţific prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Facultatea de Litere,
Universitatea din Bucureşti
     – 5 iunie 2009: Carmen Ioana Radu – teza de doctorat Aspecte ale
comunicării conflictuale în româna actuală, conducător ştiinţific prof.
univ. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere,
Universitatea din Bucureşti
     – 22 iunie 2009: Ximena-Iulia Barbu – teza de doctorat Verbele
dicendi în limba română: aspecte etimologice, semantice şi sintactice,
conducător ştiinţific prof. univ. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu,
Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
Presusţinerea unor teze de doctorat ale cercetătorilor din Institut
     – 17 iunie 2009: Iuliana Chiricu – teza de doctorat Trăsături şi
funcţii ale discursului raportat în interacţiunea verbală, conducător
ştiinţific prof. univ. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de
Litere, Universitatea din Bucureşti
     – 18 iunie 2009: Ştefan Colceriu – teza de doctorat „Testamentul
lui Solomon”. O reconstrucţie a imaginarului, conducător ştiinţific
prof. univ. dr. Mariana Băluţă, Catedra de Filologie Clasică,
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti

 BURSE, STAGII DE DOCUMENTARE, CURSURI DE VARĂ
               Predarea unor cursuri de limba română
• Mona Moldoveanu Pologea
– Predarea unor cursuri de limba română în cadrul proiectului
Institutului Cultural Român Limba română, paşaport european al
românilor în Bulgaria – Silistra, Bulgaria, 2–13 februarie 2009, 26–27
martie 2009, 24–25 aprilie 2009, 17–18 mai 2009, 18–19 iunie 2009
        În cadrul cursurilor au fost predate unele noţiuni de morfologie şi de
        vocabular: principalele verbe şi substantive româneşti, expresiile uzuale în
        limba română etc. Cursanţii au fost elevi de clasa a XII-a şi adulţi interesaţi


38
        să înveţe limba română.

– Limba română astăzi, prelegere pentru studenţii cursului „Jurnalism
online”, organizat de Centrul de Jurnalism Independent, 30 martie
2009
        Au fost prezentate normele de redactare a unui text jurnalistic, modificările
        impuse de noul DOOM, principalele tipuri de greşeli gramaticale frecvente
        în presă, insistându-se asupra modului în care nu trebuie să fie scris un text
        de presă.

– Introducere în managementul de proiect, prelegere pentru studenţii
cursului „Cultură şi identitate”, masteratul de Comunicare şi relaţii
publice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, 16 aprilie
2009
        Scopul prelegerii a fost prezentarea modului de realizare a unui proiect în
        vederea monitorizării unor produse culturale existente în Bucureşti la
        momentul respectiv. Au fost descrise principalele diferenţe dintre proiectele
        şi programele actuale, conform terminologiei propuse în studiile de
        specialitate. Au fost analizate etapele care trebuie parcurse în realizarea unui
        proiect, factorii de risc privind implementarea proiectului, principiile
        managementului proiectelor şi elaborarea propunerii de finanţare.

• Mariana Neţ – 3 cursuri intensive la Şcoala doctorală POSDRU,
Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, martie 2009
        Cele trei cursuri au avut următoarele teme: problemele culturale ale
        traducerii; iconicitatea şi semioza; lexicul gastronomic românesc.

• Gabriela Stoica – profesor invitat la Universitatea „La Sapienza”,
Roma – Grantul Lifelong Learning Programme (LLP), Erasmus
Teaching Mobility (Universitatea din Bucureşti), 22–29 martie 2009
        În cadrul Departamentului de Studii europene şi interculturale, secţia Limba
        şi literatura română, au fost predate cursuri introductive de semantică
        istorică a vocabularului limbii române, cu referire specială la straturile
        etimologice, problemele teoretice şi aplicative ale traducerii, vocabularul
        afectiv în limba română veche.

Participarea ca bursieri la stagii de documentare, cursuri de vară etc.
• 1 septembrie 2008–31 august 2009: Victor Celac – Dictionnaire
Étymologique Roman (DÉRom), la Laboratoire ATILF (Analyse et


                                                                                    39
Traitement Informatique de la Langue Française), Nancy, Franţa
• 26 ianuarie–7 februarie 2009: Ion Giurgea – stagiu de documentare
la Universitatea din Konstanz, în cadrul proiectului Bausteine
Romanischer Syntax / Componente de sintaxă romanică
• 1–30 aprilie 2009: Ştefan Colceriu – Universitatea din Leiden,
Olanda, Departamentul de Studii Religioase – Grant de cercetare New
Europe College, coordonator Prof. Dr. Juergen Zangenberg
• 9–17 mai 2009: Claudia Mihaela Ionescu – Şcoala de vară
International Student Week in Ilmenau, Germania (ISWi 2009), cu
tema „Literatura şi drepturile omului”
• 24–31 mai 2009: Claudia Mihaela Ionescu – Şcoala de vară
European Week in Eindhoven, Olanda (EWE 2009), cu tema
„Interculturalitatea europeană”.

CERCETĂTORI MEMBRI ÎN COMITETE DE REDACŢIE ŞI
    ÎN ORGANISME ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE ŞI
              INTERNAŢIONALE
                 (completări faţă de nr. 2 al buletinului)

             Cercetători membri în comitete de redacţie
• Gheorghe Chivu – membru în colegiul de redacţie al revistei Limba
    română, Chişinău
• Ana-Cristina Halichias – redactor responsabil adjunct al revistei
    „Glaux”, publicaţie a Institutului de Studii Clasice; membru în
    colectivul de redacţie al revistei „Studii Clasice”; referent ştiinţific
    al revistei „Itinera”, Editura Corgal Press, Bacău
• Mariana Neţ – membru în colegiul de redacţie al Atelier de
    traduction; membru în comitetul onorific al revistei Translationes
    şi în Board of International Scientific Advisors al trimestrialului
    S+ European Journal for Semiotic Studies.
• Alexandru Nicolae – membru în comitetul redacţional al revistei
    Limbă şi literatură din 2009; membru în comitetul redacţional al

40
   revistei Limbă şi literatură română din 2006.
• Adriana Stoichiţoiu Ichim – membru în comitetul de redacţie al
   revistei „Studii şi cercetări de onomastică şi lexicologie”,
   Universitatea din Craiova
 Cercetători membri în organisme ştiinţifice naţionale şi internaţionale
• Margareta Manu Magda – membru al Societăţii Române de
    lingvistică; membru al GRLA; membru al International
    Association of Dialogue Analysis (IADA); membru fondator şi
    membru în consiliu director al Asociaţiei Române pentru
    Studierea Dialogului (RADA)
• Alexandru Nicolae – membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din
    România.
• Adriana Stoichiţoiu Ichim – membru al Societăţii Internaţionale de
    Lingvistică Romanică (din mai 2009)
• Emanuela Timotin – membru, din iunie 2009, în Comittee on
    Charms, Charmers and Charming, aflat sub egida International
    Society of Folk Narrative Research

       SERVICIUL DE CONSULTANŢĂ PE INTERNET
De la 1 ianuarie până la 30 iunie 2009 s-a răspuns la 21 de întrebări.
Adresa serviciului de consultanţă este:
        http://www.lingv.ro/consultanta/index.php.

          PUBLICAŢII INTRATE ÎN BIBLIOTECA
          INSTITUTULUI ÎN SEMESTRUL I – 2009
                                CĂRŢI
Adam, Jean-Michel, Lingvistica textuală. Introducere în analiza
   textuală a discursurilor, trad. de Corina Iftimia, Iaşi, Institutul
   European, 2008, 404 p.
Ardeleanu, Sanda-Maria, Balţchi, Raluca, Élements de syntaxe du
   français parlé, Iaşi, Institutul European, 2005, 186 p.


                                                                         41
Arvinte, Vasile, Normele limbii literare în Biblia de la Bucureşti
    (1688), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2004,
    188 p.
Atanasov, Petar, Atlasul lingvistic al dialectului meglenoromân
    (ALDM), vol. I, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, 624 p.
Avram, Andrei, Nazalitatea şi rotacismul în limba română, Bucureşti,
    Editura Academiei Române, 1990, 248 p.
Avram, Mioara, Sala, Marius, Faceţi cunoştinţă cu limba română,
    ediţia a II-a revăzută, Cluj, Editura Echinox, 2007, 200 p.
Bantoş, Alexandru, Retrospectivă necesară. Dialoguri, Chişinău, Casa
    Limbii Române, 2007, 252 p.
Barbu, Ana-Maria, Sintaxa determinatorilor. Analiză lingvistică şi
    aplicaţie computaţională, Bucureşti, Editura ALL, 2004, 216 p.
Berényni, Maria (red. şi ed. responsabil), Simpozion. Comunicările
    celui de al XVI-lea simpozion al cercetătorilor români din
    Ungaria (Giula, 25–26 noiembrie 2006), Giula, 2007, 212 p.
Bidu-Vrănceanu, Angela, Lexicul specializat în mişcare. De la
    dicţionare la texte, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti,
    2007, 266 p.
Bolocan, Gheorghe, Burci, Iustina, Sodolescu-Silvestru, Elena, Toma
    Ion, Dicţionar invers al numelor de ape din România, Craiova,
    Editura Universitaria, 2006, 137 p.
Brâncuş, Grigore, Studii de istorie a limbii române, Bucureşti, Editura
    Academiei Române, 284 p.
Brøndsted, Mogens, Ahasverus. Jødiske elementer i dansk litteratur,
    Odense, Syddansk Universitetsforlag, 2007, 266 p.
Castilo, Sandra Soler, Discurso y género en historias de vida. Una
    investigación de relatos de hombres y mujeres en Bogotá, Bogotá,
    Instituto Caro y Cuervo, 2004, 322 p.
Cârstoiu, Ion, Anghelescu, Rodica Constanţa, Dicţionar etimologic
    DECA, Craiova, Editura Sitech, 2004, 254 p.
Cifor, Lucia, Mihai Eminescu prin câteva cuvinte cheie, Iaşi, Editura
    Fides, 2000, 144 p.
Cuervo, Rufino José, El castellano en América, Bogotá, 2004, 162 p.
Deleanu, Marcu Mihail, Gustav Weigand şi bănăţenii. Comentarii


42
    filologice şi contribuţii documentare, Reşiţa, Editura TIM, 2005,
    176 p.
Deleanu, Marcu Mihail, Manuscrisul de la Prigor (1879–1880),
    Reşiţa, Editura Eftimie Murgu, 2005, 96 p.
Deleanu, Marcu Mihail, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul,
    1999, 240 p.
Deleanu, Marcu Mihail, Studii de limbă şi stil, Reşiţa, Editura Timpul,
    2000, 168 p.
Dicţionar enciclopedic, vol. VII: T–Z, Bucureşti, Editura
    Enciclopedică, 2009, 543 p.
Dicţionarul limbii române (DLR), Serie nouă, Tom V, Litera L (Li–
    Luzulă), Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil
    Puşcariu” din Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, 2008, 815 p.
Dimitriu, Corina, Le poème. Lectures analytiques, Iaşi, Editura Fides,
    2001, 164 p.
Documenta Romaniae Historica. DRH. A. Moldova (1643–1644), vol.
    XXVII, Editura Academiei Române, 2005, 743 p.
Documenta Romaniae Historica. DRH. A. Moldova (1645–1646), vol.
    XXVIII, Editura Academiei Române, 2006, 946 p.
Documenta Romaniae Historica. DRH. B. Ţara Românească (1648),
    vol. XXXIII, Editura Academiei Române, 2006, 728 p.
Dodd, William J., Jedes Wort wandelt die Welt, Wallstein Verlag,
    2007, 358 p.
Dumistrăcel, Stelian, Limbajul publicistic românesc din perspectiva
    stilurilor funcţionale, Iaşi, Institutul European, 2006, 276 p.
Dumitrescu, Maria, Dicţionar de cuvinte recente, Bucureşti, Editura
    Universităţii din Bucureşti, 2007, 204 p.
Etimologhicinii slovnik ucrainskoi movi, vol. IV (N–P), Kiev, Nauka,
    2004, 656 p.; vol. V (R–T), Kiev, Nauka 2006, 704 p.
Etnologie românească. I. Folcloristică şi etnomuzicologie. II.
    Metodologie. Arhive. Instrumente de lucru, Bucureşti, Editura
    Academiei Române, 2006, 386 p.
Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare: privire sintetică, Bucureşti,
    Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, 268 p.
Goicu-Cealmof, Simona, Étude sur la formation des diminutifs en


                                                                       43
     français, Timişoara, Editura Augusta - artpress, 2006, 264 p.
Goicu-Cealmof, Simona, La suffixation féminine en français,
     Timişoara, Editura Augusta, 2007, 260 p.
Gonzáles de Pérez, María Stella, Aproximación al sistema fonético-
     fonológico de la lengua muisca, Bogotá, 2006, 158 p.
Grigoriu, Maria I., Poétique de la tragédie, Iaşi, Editura Fides, 2004, 188 p.
Haja, Gabriela, Dănilă, Elena, Forăscu, Corina, Aldea, Bogdan-Mihai,
     Dicţionarul limbii române în format electronic. Studii privind
     achiziţionarea, Iaşi, Editura Alfa, 2005, 76 p.
Humboldt, Wilhelm von, Despre diversitatea structurală a limbilor şi
     influenţa ei asupra dezvoltării spirituale a umanităţii, versiune
     românească, introducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic,
     bibliografie şi indici de Eugen Munteanu, Bucureşti, Editura
     Humanitas, 2008, 423 p.
Iacobescu, Mihai, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava: file de
     istorie (1963-2003), Suceava, Editura Universităţii Suceava, 2003, 312 p.
Iliescu, Maria, Le frioulan: À partir des dialectes parlés en Roumanie,
     Paris, Mouton, 1972, 293 p.
Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Ediţie
     facsimilată după unicul manuscris păstrat, trascriere, traducere
     în limba română şi studiu introductiv de prof. dr. G. Mihăilă,
     Bucureşti, Editura Roza Vânturilor, 1996, 432 p.
Klinkenberg, Jean-Marie, Iniţiere în semiotica generală, trad. şi
     cuvânt-înainte de Maria Mureşanu Ionescu, Iaşi, Institutul
     European, 2004, 448 p.
Leongómez, Jaime Bernal, Panorama de Lingüistas del siglo XX,
     Bogotá, Instituto Caro y Cuervo, 2008, 350 p.
Lessing, Theodor, Nachtkritiken. Kleine Schriften 1906–1907,
     Wallstein Verlag, 2006, 622 p.
Lobiuc, Ioan, Contactele dintre limbi (o ramură „nouă” şi distinctă a
     ştiinţei limbajului), vol. I. Istoricul teoriilor şi metodologiilor,
     Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1998, 220 p.
Lobiuc, Ioan, Lingvistică generală, Iaşi, Institutul European, 1997, 296 p.
Marian, Rodica, Luna şi sunetul cornului. Metafore obsedante la
     Eminescu, Piteşti, Paralela 45, 2003, 280 p.


44
Mărănduc, Cătălina, Familia de cuvinte, Bucureşti, Editura
    Lucman, 2008, 264 p.
Metea, Alexandru, Limba română actuală, Deva, Editura Emia,
    2008, 456 p.
Metea, Alexandru, Monica Huţanu, Dicţionar ortografic esenţial,
    Deva, Editura Emia, 2008, 432 p.
Mihăescu, Doru, Cronografele româneşti, Bucureşti, Editura
    Academiei Române, 2006, 324 p.
Mihăescu, Doru, Cartea românească veche şi alte mărturii din
    trecutul Episcopiei Romanului, Bucureşti, Editura Academiei
    Române, 2007, 364 + 26 p.
Mihăescu, Doru, Episcopia Romanului. 600 de ani de istorie. Cartea
    românească veche şi alte mărturii din trecutul Episcopiei
    Romanului, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, 392 p.
Mihăescu, Doru, La Bucovine et la Bessarabie, Bucureşti, Editura
    Fundaţiei Culturale Române, 1998, 134 p.
Mihăilă, Gheorghe, Între Orient şi Occident. Studii de cultură şi
    literatură română în secolele al XV-lea–al XVIII-lea, Bucureşti,
    Editura Roza Vânturilor, 1999, 400 p.
Morales Benítez, Otto, Obras, tomo IV. Coloquios sobre aspectos de
    la cultura, Bogotá, Instituto Caro y Cuervo, 2003, 928 p.
Morar, Olga, Vaida, Maria, Mircea Popa la 70 de ani. Biobliografie,
    Alba-Iulia, Editura Aeternitas, 2009, 262 p.
Moroianu, Cristian, Dicţionar etimologic de antonime neologice,
    Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 459 p.
Munteanu, Cristinel (ed.), Discursul repetat între alteritate şi
    creativitate. Volum omagial Stelian Dumistrăcel, Iaşi, Institutul
    European, 2007 [2008], 374 p.
Nagy, Rodica, Sintaxa limbii române actuale. Unităţi, raporturi şi
    funcţii, Iaşi, Institutul European, 2005, 404 p.
Neţ, Mariana, Lingvistică generală, semiotică, mentalităţi. O
    perspectivă de filozofie a limbajului, Iaşi, Institutul European,
    2005, 208 p.
Nicola, Grigore, Danciu Bogdan (coord.), Tratat de psihoecologie,
    Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, 342 p.


                                                                  45
Noul Atlas Lingvistic Român pe regiuni, vol. III. Moldova şi Bucovina,
    Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2007
Nubia Stella, Cubillos Ramirez (ed.), Memorias. Segundo Congreso
    de Poesía en lengua española desde la perspectiva del siglo XXI,
    tomo I (592 p.), II (432 p.), Bogotá, 2003.
Olariu, Florin-Teodor, Dimensiunea ludic-agonală a limbajului.
    Prolegomene la o abordare interacţionistă a structurilor
    conversaţionale, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
    Cuza”, 2007, 322 p.
Oprea, Ioan, Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în
    spaţiul european, Iaşi, Institutul European, 2008, 455 p.
Oprea, Ioan, Elemente de filozofia limbii, Iaşi, Institutul European,
    2007, 398 p.
Papadima, Liviu, Linderbauer, Petrea, Kolar, Othmar (coord.), Der
    politische Diskurs in Rumänien, Bucureşti, Humanitas Eduaţional,
    2003, 272 p.
Pârvu, Sorin, Dicţionar SF, Iaşi, Institutul European, 2005, 588 p.
Pologea, Mona, Limba română pentru străini, Bucureşti, Editura
    Institutului Cultural Român, 2008, 224 p. (+ CD)
Popescu, C. Florin, Dicţionar de jurnalism, relaţii publice şi
    publicitate, Bucureşti, Editura Niculescu, 2007, 656 p.
Procese politice, sociale, culturale şi economice în Bucovina, 1861-
    1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită?, Suceava,
    Editura Universităţii din Suceava, 2002, 264 p.
Rezeanu, Adrian, Studii de toponimie urbană. Viziune diacronică,
    Baia Mare, Editura Universităţii de Nord, 2009, 282 p.
Rezeanu, Adrian, Toponimie bucureşteană, Bucureşti, Academia
    Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Institutul de
    Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2003, 230 p.
Scorpio, Tommaso, Ad latine discendum. A domanda.... risposta,
    Roma, Archeoroma, 2007, 328 p.
Siegfried, Jacobsohn, Gesammelte Scriften. Band 1.: Das Theater der
    Reichshauptstadt, 1900–1909, Wallstein Verlag, 2005, 484 p.;
    Band 2: Schrei nach dem Zensor, 1909–1915, 506 p.; Band 3:
    Theater – und Revolution? 1915–1926, 574 p.; Band 4: Soweit


46
    Kritik beweisen kann, 617 p.; Band 5: Sie tobten. Ich schritt
    weiter, 500 p.
Stroe, Mihai, Dicţionar englez-român al Bibliei autorizate: Geneza
    (Facerea) sau Întâia carte a lui Moise, Iaşi, Institutul European, 2008, 304 p.
Studia in honorem magistri Alexandru Metea, Timişoara, Editura
    Universităţii de Vest, 2008, 370 p.
Ştefănescu, Ariadna, Conectori pragmatici, Bucureşti, Editura
    Universităţii din Bucureşti, 2007, 258 p.
Topală, Dragoş Vlad (coord.), Studii de limba română în memoria
    profesorului Radu Popescu, Craiova, Editura Universitaria, 2008,
    204 p.
Torres Quintero, Rafael, Obras, tomo III. Discursos, reseñas, escritos
    varios y bibliografía, Bogotá, 2004, 662 p.
Triana y Antorveza, Humberto, Léxico documentado para la historia
    del negro én America (siglos XV-XIX), tomo IV: H–L, Bogotá,
    2004, 774 p.
Trollstad, Inger, Sackgasse oder Autobahn? Deutsch in Deutschland
    erwerben, Göteborg, 2008, 254 p.
Tudor, Florin Mircea, Dicţionar horror, Iaşi, Institutul European,
    2003, 523 p.
Ukrainska mova enţiklopediia, Kiev, Redkol, 2007, 856 p.
Vasiliu, Gabriel, Preocupări de limbă în presa românească din
    Transilvania, Cluj, Editura Napoca Star, 2001, 216 p.
Vicol, Adrian, Recitativul epic al baladei româneşti, tipologie
    muzicală, Bucureşti, Editura Arvinpress, 2004, 536 p.
Vişan, Florentina, Zlotea, Mugurel (ed.), Tradiţii în dialog, Bucureşti,
    Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 166 p.
Volceanu, George, Dicţionar de argou al limbii române, Bucureşti,
    Editura Niculescu, 2007, 304 p.
Vrabie, Laura Ana-Maria (coord.), Glosar bancar, Bucureşti,
    Institutul European din România, 2007, 134 p.
Vrabie, Laura Ana-Maria (coord.), Glosar juridic, Bucureşti, Institutul
    European din România, 2007, 139 p.
Zacordoneţ, Alexandru, Probleme de stilistică comparată privind
    limba română şi limba rusă, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru


                                                                                47
     Ioan Cuza”, 2000, 284 p.

                    PUBLICAŢII PERIODICE
 „Academica”, nr. 56–57, 2006; 58–59, 62–63, 64–65, 68–69, 2007,
Bucureşti
 „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «A. I. Cuza» din Iaşi” (serie
nouă), Secţiunea III.e Lingvistică, tomul XXXVII /XXXVIII, 1991-
1992. Omul şi limbajul său. Studia linguistica in honorem Eugenio
Coseriu, Iaşi
„Analele Ştiinţifice ale Universităţii «A. I. Cuza» din Iaşi” (serie
nouă), Secţiunea III Lingvistică, tomul LI, 2005, Iaşi
„Analele Universităţii «Ştefan cel Mare»”, A. Lingvistică, tom IX, nr.
1, 2, 2003; tom X, nr. 1, 2004, Suceava
„Analele Universităţii «Ştefan cel Mare»”, B. Literatură, tom IX, nr.
1, 2, 2003; tom X, nr. 1, 2004, Suceava
„Analele Universităţii de Vest din Timişoara”, XL, 2005, Timişoara
„Annalas da la Societad Retorumantscha”, nr. 122, 2009, Cuira
„Anuario de Estudios Filológicos”, XXXI, 2008, Cáceres
„Annuario de Estudios Lingüísticos”, nr. 19, 2004, La Habana
„Anuario de Estudios Literarios”, nr. 19, 2004, La Habana
„Baltistica”, 3, 2008, Vilnius
„Bălgarskij jezik”, LV, nr. 3, 4, 2008, Sofia
„Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, anul IX,
     octombrie–decembrie 2008, Iaşi
„Bulletin of the Institute of Classical Studies”, nr. 51, 2008, Londra
„Cadernos de Estudos Lingüísticos”, vol. 49, nr. 2, 2007; vol. 50, nr.
     1, 2008, Campinas [Brazil]
„Cahiers de Lexicologie”, nr. 67, 1995-2, Paris
„Estudios Hispanicos XV. Hispano-polonica. Homenaje a Piotr
Sawicki”, Wrocław, 2007
„Folia linguistica Bucarestiensia”, Institutul de Lingvistică „Iorgu
     Iordan – Al. Rosetti”, nr. 2 (iulie–decembie) 2008, Bucureşti
„Göttingische gelehrte Anzeingen”, nr. 3–4, 2007, Göttingen
„Hermes. Zeitschrift für Klassische Philologie”, vol. 136, nr. 4, 2008,
Stuttgart


48
„Izvestija Rossijskoi Akademii Nauk. Seria literatura i jazyka”, tom
     67, nr. 6, 2008, Moscova
„Le français dans le monde”, nr. 46–53, 1967; nr. 55, 56, 59–61,
1968; nr. 62–69, 1969; nr. 70–72, 74–78, 1970; nr. 79, 80, 82–84,
1971; nr. 86–91, 1972; nr. 95–97, 101, 1973; nr. 102–109, 1974; nr.
111, 1975; nr. 118–120, 1976; nr. 131, 1977; nr. 175–181, 1983; nr.
182–189, 1984; nr. 190–197, 1985; nr. 198–204, 1986; nr. 229, 1989;
nr. 230, 231, 1990, Paris
„Limba şi literatura română”, nr. 1, 2009, Bucureşti
„Mémoire de la Société Finno-Ongrienne”, nr. 255, 2008; 256, 2008,
     Helsinki
„Ponto-Baltica”, nr. 8–9, 1998–1999, Milano
„ProSaeculum”, anul VIII, nr. 1 (53) ianuarie–februarie 2009, Focşani
„Review of Applied Linguistics”, nr. 97–98, 1992, Leuven
„Revista de Filología Románica”, Anejo II, 2001; vol. 23, 2006;
     Anejo IV, 2006; Anejo V, 2007 (+ CD anexă), Madrid
„Revista de Filología y Lingüística de la Universidad de Costa Rica”,
     vol. XXXIII, nr. 2, 2007, San José
„Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară”, nr. 1, 2005; nr. 1–2, 2006;
     nr. 1–2, 3–4, 2007, Chişinău
„Revue des langues romanes”, tome CXII, nr. 1, 2008, Paris
„Revue roumaine de linguistique”, nr. 3, 4 , 2008, Bucureşti
„Romanica Wratislaviensia”, nr. LIV, 2007; nr. LV, 2008, Wroclaw
„Saga-Book”, vol. 25, part 3, 2000, Londra
„Slaviano Vedenie”, nr. 6, 2008, Moscova
„Studies in Greek Linguistics”, nr. 27, 2007; nr. 28, 2008, Salonic
„Studii şi cercetări lingvistice”, nr. 1, 2, 2008, Bucureşti
„The Low Countries”, 1999–2000; nr. 8, 2000, Bruges
„The Low Countries”, nr. 17, 2009, Rekkem
„Vox Romanica”, nr. 65, 2006, Tübingen
„Zeitschrift für Katalinistik”, vol. 14, 2001, Frankfurt am Main
„Zinbun Gakuho: Journal of Humanities”, vol. 96, 97, 2008, Kyoto
„Zinbun: Annals of the Institut for research in Humanities”, nr. 40,
     2007, Kyoto



                                                                      49
                          IN MEMORIAM
                            ION DĂNĂILĂ
                              (1933–2009)
          În luna februarie a anului 2009 ne-a părăsit unul dintre cei mai
vechi şi mai fideli cercetători ai Institutului de Lingvistică „Iorgu
Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti.
          După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii „C. I.
Parhon”, a fost angajat, în anul 1957, ca secretar tehnic la Institutul de
Lingvistică.
          În anul 1963 a fost promovat cercetător stagiar, în 1966,
cercetător ştiinţific, în 1969, cercetător ştiinţific principal, în 1970,
cercetător ştiinţific principal III, iar în 1990, cercetător ştiinţific
principal II.
          A fost membru al Sectorului de lexicologie şi lexicografie
chiar de la înfiinţare (1959), participând activ la operaţiile şi fazele
premergătoare elaborării Dicţionarului limbii române (DLR), cea mai
importantă lucrare din planul de cercetare al institutului. A parcurs,
rapid şi evidenţiindu-se, toate etapele desăvârşirii pregătirii
profesionale în dificila şi laborioasa muncă de lexicograf, dar numele
i-a apărut mai târziu pe volumele tipărite, dat fiind decalajul din acea
vreme dintre predarea manuscrisului la Editura Academiei şi
publicarea lui. Astfel, este menţionat printre autorii DLR, mai întâi ca
redactor (în anul 1967, la fascicula a 7-a a Tomului VI. Litera M), apoi
ca revizor (în anul 1972, la prima parte a Tomului VIII. Litera P), ca
revizor final (în anul 1987, la partea a 2-a a Tomului X. Litera S) şi,
ulterior, redactor responsabil de volum, alături de acad. Ion Coteanu şi
de Elena Ciobanu (în 1992, la partea a 4-a a tomului X. Litera S).
Această ultimă calitate i-a revenit din anul 1985, în baza funcţiei de
şef de sector, în care a fost numit în acel an.
          La toate volumele de la Dicţionarul limbii române la care a
colaborat şi care au reprezentat centrul activităţii sale ştiinţifice de la
institut, a dovedit dăruire şi pasiune, lucrând cu multă seriozitate şi
scrupulozitate şi implicându-se în multele şi spinoasele probleme cu
care se confrunta în munca lexicografică de zi cu zi. Modest, discret,

50
plin de solicitudine şi atent faţă de toţi colegii, a ştiut să sprijine şi să
apere (chiar şi în vremuri vitrege politic şi nu numai) colectivul din
care făcea parte şi pe care l-a condus timp de 19 ani.
         Obişnuia să vină înainte de program la institut ca să-şi
îndeplinească obligaţiile profesionale, pentru ca apoi să poată fi la
dispoziţia colegilor, pe care îi îndruma şi a căror activitate o coordona.
Era prieten cu mulţi dintre aceştia, reuşind, cu răbdare şi delicateţe, să-
i ajute profesional, dar şi material, atunci când era nevoie.
         A ştiut să se apropie de tineri, pe care i-a angajat în număr
mare la sector, reîmprospătând astfel echipa de lexicografi. Ulterior, i-a
susţinut să promoveze şi să-şi perfecţioneze pregătirea ştiinţifică prin
înscrierea la doctorat.
         Receptiv la tot ce era nou, a iniţiat o serie de proiecte, care
reprezentau un interes deosebit pentru dezvoltarea sectorului la
momentul respectiv: prima bancă computerizată de date lingvistice din
ţară, Banca de date fono-morfo-semantice a limbii române
(BANDASEM), concepută ca un ansamblu de module, dintre care
primul era destinat unui Dicţionar confruntativ de sinonime, de
analogii şi de asociaţii al limbii române (DCSAAs); Inventarul
lexical al limbii române (ILEX), care urma să înregistreze, într-o
bancă de date, toate cuvintele distincte ale limbii române din toate
timpurile; Noul dicţionar explicativ al limbii române (NEX), cu un
inventar de cuvinte şi variante de aproape două ori mai mare decât
DEX; o primă bază de texte, realizată prin introducerea în calculator a
unor lucrări din bibliografia DLR. Diferitele aspecte teoretice
referitoare la aceste proiecte le-a prezentat într-o serie de articole
publicate, individual sau în colaborare, în revistele de specialitate.
         În afara contribuţiei majore de la DLR, Ion Dănăilă a
coordonat redactarea Suplimentului la Dicţionarul explicativ al limbii
române (DEX-S, apărut în 1988) şi a Micului dicţionar academic al
limbii române (MDA, apărut în 4 volume, între anii 2001 şi 2003).
Din 1963 a preluat coordonarea Bibliografiei româneşti de lingvistică
(BRL), căreia i-a consacrat o atenţie deosebită şi a cărei continuitate în
apariţie i se datorează în exclusivitate, graţie puterii de muncă şi
devotamentului pe care le-a insuflat echipei cu care a colaborat. O


                                                                          51
parte din bogatul material din această bibliografie a fost fructificată
într-o lucrare scrisă în colaborare cu acad. Ion Coteanu, directorul
Institutului de Lingvistică, intitulată Introducere în lingvistică şi
filologie românească. Probleme, bibliografie, publicată în 1970.
         Două dintre lucrările pe care le-a coordonat (ultimul volum
din litera S din DLR şi cele 4 volume din MDA) au fost distinse cu
prestigioase premii academice, prima, cu premiul „Bogdan Petriceicu
Hasdeu” în anul 1996, a doua, cu premiul „Timotei Cipariu”, în anul
2003.
         În perioada când a lucrat la ONU (1970–1975), a publicat o
serie de Buletine terminologice elaborate pentru această instituţie, în
limbile engleză, franceză, spaniolă şi rusă.
         Din păcate, o boală necruţătoare i-a umbrit ultimii ani de
activitate şi de viaţă, împiedicându-l să-şi ducă la bun sfârşit
proiectele la care ţinea atât de mult.
         Ion Dănăilă s-a bucurat de stima şi dragostea tuturor celor
care l-au cunoscut, despărţirea de el fiind o mare pierdere pentru noi
toţi.
                                                                Colegii

                            CALENDAR
19 ianuarie 2009: Marius Sala a acordat ziariştilor Constantin şi Larisa
Iftimie un interviu, publicat sub titlul „Miracolul” supravieţuirii
noastre a fost limba, în „Ziarul Lumina” 5, nr. 13 (1215), p. 8–9
11 februarie 2009: Mariana Neţ – Lansarea, la Strasbourg, a cărţii
Alexandre Dumas: ecrivain du XXIe siècle (Paris: l’Harmattan, 2008).
11 martie 2009: A încetat din viaţă Matilda Caragiu-Marioţeanu.
20 martie–20 aprilie 2009: S-a desfăşurat a şasea sesiune de
monitorizare a presei în cadrul proiectului de colaborare Studii de
consultanţă în cercetarea privind îmbunătăţirea calităţii limbii
române din presa audiovizuală, încheiat între Academia Română
(Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”) şi Consiliul

52
Naţional al Audiovizualului. Echipa este formată din: Blanca Croitor,
Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Ana-Maria Mihail, Carmen
Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula şi
este coordonată de Marina Rădulescu Sala şi Rodica Zafiu.
26 martie 2009: Iulia Mărgărit a participat la emisiunea TV „91 de ani
de la Unirea Basarabiei cu Ţara”.
15 aprilie 2009: A încetat din viaţă Cicerone Poghirc.
22 aprilie 2009: Marius Sala i-a acordat maiorului Florin Şperlea un
interviu, publicat sub titlul Cei mai mulţi vor aventuri, poveşti ale
cuvintelor, în „Observatorul militar”, 18, 15 (998), p. 2.
14 mai 2009: Marius Sala i-a acordat lui Stelian Ţurlea interviul Eşti
cool    şi    dacă     vorbeşti  corect,    publicat     pe    site-ul
http://www.zf.ro/print/4367086.

14 mai 2009: Monei Moldoveanu Pologea i-a fost decernată diploma
pentru promovarea limbii române de Biblioteca Publică din Silistra
(Bulgaria), cu ocazia participării la manifestările Libraries without
borders şi National Library Week.
15 mai 2009: Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române a
organizat, la Bucureşti, Colocviul Teorie şi analiză în lingvistică. In
memoriam Sorin Stati.

20 mai–20 iunie 2009: S-a desfăşurat a şaptea sesiune de
monitorizare a unor posturi de radio şi televiziune, cu scopul de a
evalua calitatea limbii române folosite în audiovizual şi de a înregistra
abaterile de la normele de exprimare standard în limba română;
rezultatele monitorizării sunt publicate pe site-ul CNA.
23–26 mai 2009: La Reuniunea naţională cu participare internaţională
pentru decernarea premiului Pedrón de Honra, Mariana Ploae-
Hanganu a primit acest premiu, pentru difuzarea limbilor şi
literaturilor galiciene şi portugheze şi în special pentru traducerea


                                                                      53
operei lui Castelao în română.
25 mai 2009: Dr. Jiři Felix a susţinut conferinţa Cehii şi limba
română, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din
Bucureşti.
5 iunie 2009: Prof. Jean-Marie Pierrel, directorul laboratorului ATILF
(Analyse et Traitement Informatique de la Langue Française) a
prezentat conferinţa cu tema Recherche et valorisation en lexicographie
française: les ressources informatisées du laboratoire ATILF.
9 iunie 2009: Mona Moldoveanu Pologea a făcut parte din comisia de
jurizare a programului „Publishing Romania”, program al Institutului
Cultural Român din Bucureşti, care vizează publicarea cărţilor şi
albumelor de artă la edituri din străinătate.
30 iunie 2009: Acad. Marius Sala a primit Trofeul „Celebritate a
anului 2009” în cercetare.




54
                                           CUPRINS

Modificări în componenţa colectivelor de cercetare ............................3
Programe şi proiecte de cercetare – 2009 .............................................3
Apariţii editoriale în semestrul I – 2009 ...............................................6
Participarea la manifestări ştiinţifice în perioada
      ianuarie–iunie 2009.................................................................21
Conferinţele Academiei Române........................................................33
Organizarea şi coordonarea unor manifestări ştiinţifice.....................35
Granturi şi proiecte finalizate în perioada
      ianuarie–iunie 2009.................................................................36
Doctorat (ianuarie–iunie 2009).........................................................37
Burse, stagii de documentare, cursuri de vară....... .............................38
Cercetători membri în comitete de redacţie şi în organisme
      ştiinţifice naţionale şi internaţionale..........................................40
Serviciul de consultanţă pe internet....................................................41
Publicaţii intrate în biblioteca Institutului în semestrul I – 2009................41
In memoriam: Ion Dănăilă..................................................................50
Calendar .............................................................................................52




                                                                                                    55

								
To top