Apele Minerale din Romania si Importanta lor

Document Sample
Apele Minerale din Romania si Importanta lor Powered By Docstoc
					            Apele Minerale din Romania si Importanta lor

Apele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente
chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din
valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai
importanti sunt:

   o   Mineralizare totala ≥ 1.000 mg / l.
   o   CO2 (liber sau legat in dicarbonati) ≥ 1.000 mg / l.
   o   Fier ≥ 10 mg / l.
   o   Iod ≥ 1 mg / l.
   o   Sulf (titrabil) ≥ 1 mg / l.
   o   H2S ≥ 1 mg / l.
   o   Arseniu ≥ 0,7 mg / l.
   o   Brom ≥ 0,5 mg / l.
   o   Radioactivitate ≥ 80 uM / l.

In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor
falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul
unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte
a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se
infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate
cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai
ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. Sarurile mai frecvent intalnite in
continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii.
Dintre gaze, cel mai des intra in combinatie dioxidul de carbon, care da nastere la apele
carbogazoase.


Tipuri de izvoare minerale:
In functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de
radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:


   o   Izvoare carbogazoase
   o   Izvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simple
   o   Izvoare feruginoase
   o   Izvoare sulfuroase
   o   Izvoare clorosodice
   o   Izvoare sulfatate
   o   Izvoare cu ape cu iod
   o   Izvoare cu ape cu arsen
   o   Izvoare oligominerale
   o   Izvoare cu ape radioactive
Raspandirea apelor minerale in functie de zona:


I. CARPATII ORIENTALI – prin mozaicul, complexitatea litologica si
prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile
conditii de formare a izvoarelor minerale. Exista in aceasta unitate, o larga arie de
masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii
izvoarelor carbogazoase prin prezenta bioxidului de carbon degajat in interiorul scoartei.
Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.500 de izvoare minerale cu compozitie
chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase
feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase
In Carpatii Orientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului
muntos:
      zona cristalino – mezozoica
      zona flisului
      zona miopliocena



Localitati si izvoare minerale in zona Gutai – Tibles

Toroiaga
Aceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica complexa si calitati
terapeutice deosebite. Surse importante de ape minerale, gasim in:
   1. Bazinul Oas

           o   Tarna Mare – ape bicarbonate feruginoase
           o   Puturoasa Vama – ape sulfurate, sulfuroase
           o   Valea Morici – ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoase
           o   Bixad – ape clorurosodice, bicarbonate
           o   Certeze
           o   Negresti
           o   Orasul Nou

   2. Bazinul Baia Mare

       o Valea Borcutului - bicarbonate sodice
                          - calcice - magneziene
                          - feruginoase

       o Firiza Baray         - bicarbonate
                              - clorosodice
                  - carbogazoase

o Chiuzbaia       - bicarbonate sodice
                  - feruginoase

o Baia Sprie      - clorosodice
                  - bicarbonate
                  - carbogazoase

o Apa Sarata      - bicarbonate
                  - clorosodice

o Baile Danesti   - sulfuroase
                  - bicarbonate
                  - clorurate
                  - sulfatate
                  - sodice
   o Baile Carbunari      - sulfuroase
                          - bicarbonate
                          - clorurate sodice

   o Sommta Mare          - bicarbonate
                          - magneziene
                          - calcice

   o Cicarlau             - ape oligominerale


3. Bazinul Lapusului

   o la Coas              - ape bicarbonate
                          - sulfuroase

   o Magureni             - sulfuroase
                          - carbogazoase

   o Stoiceni             - bicarbonate
                          - clorurate sodice
                          - calcine
                          -magneziene

   o Baiut                - carbogazoase
                          - feruginoase
                          - sulfuroase

   o Poiana Botizei       - ape carbogazoase
                          - feruginoase
                          - sulfuroase

   o Tibles               - ape carbogazoase

4. Bazinul Maramures – cuprinde numeroase izvoare minerale, carbogazoase,
   sulfatate, sulfuroase carbogazoase. Cele mai cunoscute localitati sunt:

   o   Teceul Mic
   o   Sapanta
   o   Breb
   o   Pasul Gutai
   o   Slatioara
   o   Poenile Glodului
   o   Botiza
   o   Viseul de Sus
Gasim insa si izvoare neafectate la:

          o   Campulung pe Tisa
          o   Ocna Sugatag
          o   Costeni
          o   Dragomiresti
          o   Crasna – Petrova

   5. Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei

Au izvoare minerale pe:

- Valea Vaserului        - Suligu
                         - Lostun        apa bicarbonate, calcica, clorosodica
                         - Mihai

- Baia Borsa             - Valea Vinisorului
                         - Valea Caslei

- Borsa                  - Vinisorul – Repedea
                         - Fantana si Prislop
                         - Valea Borcutului
                         - Valea Cercanelului

Localitati si izvoare minerale in zona Calimani – Harghita
Este cea mai bogata zona in izvoare minerale; are chiar si izvoare termale:

   A. Sectorul Nordic
1. Zona Sangeorz – Bai

          o Sangeorz – Bai      - bicarbonate
                                - clorurate calcine
                                - slab bromo – iodurate
          o   Porva
          o   Maieru
          o   Auies
          o   Sant
          o   Poiana Ilvei
          o   Magura
          o   Ilva Mare
2. Zona Dornelor – Apele sunt bicarbonate calcice si magneziene. Gasim izvoare la:
       o Panaci
       o Coverca              sunt feruginoase de CO2
       o Dragoiosa


Aceasta zona mai cuprinde si apele minerale carbogazoase situate in imprejurimile
statiunii balneare Vatra – Dornei:

       o   Cosna
       o   Dorna Candreni
       o   Poiana Negri
       o   Poiana Stampei
       o   Dornisoara
       o   Sarul Dornei
       o   Panaci
       o   Coverca
       o   Neagra Sarului
       o   Paltinis
       o   Glodul Neagra - Brostenilor

3. Zona Bistricioara
a. Sectorul Tulghes - Teleg - Tosorog
                    - Chicera
                    - Paraul cu Pesti        ape bicarbonate calcice carbogazoase
                    - Primatorul
                    - Valea Bradului

- aliniamentul central - Valea Borvizului - Tosorog
                       - Valea Stanci – Tosorog
                       - Putna
                       - Iezul Mare
                       - Diacului                          ape bicarbonate
                       - Cibi                            calcice carbogazoase
                       - Tulghes
                       - Prisecani
                       - Mar
                       - Grusitu
                       - Vararici

- aliniamentul vestic - Frumoasa
                      - Alun
                      - Azod
                      - Valea Comarnicului - Barasau
b. Sectorul Borsec – Sunt binecunoscute apele minerale de la Borsec; avem ape
bicarbonate calcice si magneziene cu debite ridicate.

c. Sectorul Bilbor – apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene,
carbogazoase si cu concentratie scazuta in saruri
       o Paraul Bilboras  - izvorul Bici
                          - izvorul Lungu
       o Paraul Fundoaia - izvorul Truta
                          - Raita
       o Paraul Dobreanu - izvorul Valcanesti
       o Cantonul Borvizului – izvoare minerale

d. Sectorul Bistra – Tosorov – Valea Bicazului – apele minerale sunt bicarbonate
calcice si magneziene, carbogazoase usor sulfuroase.


       o   Satul Tosoroy
       o   Valea Stanei cu confluentii acesteia
       o   Bicaz Chei – catunul Ghermanul
       o   Valea Bistritei – Batea Rotunda
       o   Paraiele – bradului si Gusei


 B.    Sectorul Gheorghieni –               apele minerale sunt bicarbonate calcice si
magneziene cu mineralizare scazuta:
       Zona
       - depresiunea Gheorghieni      - Remetea
                                      - Mures – sat
                                      - Chileni
                                      - Voslobeni
       - Ciumani

C. Sectorul Sudic –             cel mai bogat in ape minerale, localizate aproape toate in
Valea Oltului si in zonele depresionare.

           1. Ciucul Superior
           2. Ciucul Inferior
           3. Defileul Oltului dintre Tusnad sat si Sfantul Gheorghe

1. Depresiunea Ciucului Superior

       o Miercurea Ciuc
       o Harghita Bai
       o Jigodiu
       o Lunca de sus
       o Madaras
       Balan

       o Izvorul Sandominic
       o Izvorul Oltului                  ape minerale carbogazoase feruginoase
       o Danesti

       In aval de Danesti
       o Madaras
       o Racu                             debit redus si contin fier si bioxid de carbon
       o Toplita - Ciuc

       Miercurea Ciuc – ape minerale carbogazoase, feruginoase cu CO2 sub 1gr/l
       o Baile Miercurea Ciuc
       o Baile Jigodiu

   2. In Depresiunea Ciucului Inferior
       o Versantul estic al Oltului – izvorul Armasesti
                                    - Ciuc - Sangeorgiu
                                    - Bancu
                                    - Sin Mortin
                                    - Cozmeni

       o Valea Oltului                   - Sancraieni
                                         - Santimbru
                                         - Sansimion

Apele sunt predominant bicarbonatate, mai rar sulfatate calcine si magneziene,
carbogazoase si in concentratii reduse in saruri si gaze.


   3. In Defileul Oltului – se intalnesc numeroase izvoare minerale. Cele mai
importante sunt in raza localitatilor:
       o   Tusnad
       o   Bixad
       o   Halnas – Bai
       o   Valcele
       o   Micfalau
       o   Bodoc
       o   Sugas
       o   Zizin
Statiunea balneara Tusnad – apele de la Vest de Olt, sunt bicarbonate calcice,
carbogazoase cu mineralizare scazuta. Apele de la Est de Olt sunt clorosodice, mai
concentrate si hipotermale. Se exploateaza in izvoarele: Stanescu, Mikes, Ileana, Izvorul
Bailor. Pe versantul sudic al Masivului Sfanta Ana, exista numeroase izvoare minerale.
Apele sunt bicarbonate calcice si feruginoase.


Statiunea balneara Malnas – apele sunt bicarbonate sodic, calcic si magnezian cu
concentratie de saruri medie de 45 gr/l.


Statiunea de imbuteliere Bodoc – cu izvoarele Matilda si Perla – care contin apa
bicarbonate alcalina, calcica si magneziana, bromoiodurata, carbogazoasa cu concentratie
de saruri.
Statiunea Valcele – are numeroase izvoare minerale, a caror ape este bicarbonate sodica,
calcica si magneziana cu concentratia de saruri de 3 – 4 gr/l.


Baile Sugas – utilizeaza apa minerala bicarbonate calcica si magneziana cu concentratie
de saruri de 3,2 gr/l.


Statiunea Zizin – imbuteliaza apa bicarbonata sodica, calcica, magneziana si slab
carbogazoasa.

In zona estica a Vaii Oltului intalnim ape minerale la:

       o   Iacobeni – Valea Casinului
       o   Slanic – Moldova
       o   Oituz
       o   Poian
       o   Covasna
Zona de izvoare Iacobeni – Valea Cosminului – apele sunt bicarbonate, sodice, calcice
cu mineralizare de saruri si avem izvoarele:
       o Piatra Alba
       o Repat
       o Baile Iacobeni (Perla Casinului)

La Slanic – Moldova – avem circa 15 izvoare minerale bicarbonate sodice,
carbogazoase, sulfuroase, clorurate sodice, iodo – bromurate, cu mineralizare totala in
saruri. In apropierea Bailor Slanic – Moldova se afla izvorul Ciunget, captat si utilizat in
cura balneara.
In zona vestica a Oltului – intalnim ape minerale carbogazoase in localitatile:
       o Praid
       o Odorhei si Homorod
       o Cornud
       o Herculian
       o Batani
       o Dita Seaca
       o Varghis
       o Biborteni

La Praid si Corund – se intalnesc ape minerale clorosodice si carbogazoase.
La Odorhei – intalnim ape minerale clorosodice, bromo – iodurate, bicarbonate calcice
si magneziene.
Baile Homorod – exploateaza apa minerala carbogazoasa clorosodica, feruginoasa cu
mineralizare redusa

In Depresiunea Baraolt – intalnim numeroase izvoare minerale ca:

       o   Herculian
       o   Botanii Mici          au ape minerale bicarbonate sodice, calcice si
       o   Biborteni                  magneziene cu concentratie variabila.
       o   Varghis

In Carpatii Orientali – avem izvoare sulfatate in localitatile:

       o   Putna
       o   Sucevita
       o   Cacico
       o   Bistrita
       o   Slanic Moldova

Mult mai raspandite sunt apele minertale sulfuroase si sulfatate. Astfel, gasim izvoare in
localitatile:
       o   Moldova Solita
       o   Poiana Marului
       o   Campulung Moldovenesc
       o   Brusturoasa
       o   Malice
       o   Sinaia
       o   Busteni
       o   Predeal
       o   Moinesti
       o   Asau
       o   Zemes
       o   Bistrita
       o   Agarcea
       o   Moroieni
       o   Azuga
       o   Cheia

De retinut izvoarele hipotermale de la Sirin – Buzau.

In zona Subcarpatilor din Moldova – intalnim ape cloruroase sodice, cu mineralizare
foarte ridicata.

       o   Cacica
       o   Slatina – Oglinzi          ape clorurate sodice
       o   Valea Aninilor
       o   Monesti

O importanta deosebita o au izvoarele minerale de la Oglinzi, Boltatesti si Monesti.
Interesante sunt apele minerale de la Tg Ocna, unde parcul Puskin are 7 izvoare minerale,
unele sulfuroase clorurat – sodice, altele clorurat sodice si altele doar sulfuroase.


In Subcarpatii Munteniei – exista trei tipuri de ape minerale : sarate, bromo – iodurate
si sulfuroase
Slanic Prahova este statiunea balneara cu apa minerala clorosodica cu o concentratie
foarte ridicata. Mai exista ape minerale sarate la: Telega, Doftana si Laculete.

Ape minerale sulfuroase:

       o Vulcan
       o fluviul Ialomita

Ape minerale clorosodice iodo – brumate gasim la:
      o Vulana
      o Bezdead
      o Calugareni
      o Sarata – Monteoru


ll. CARPATII MERIDIONALI –                                 se intind de la Valea Dambovitei
pana la Dunare. In ceea ce priveste apele minerale, se constata ca acestea se manifesta in
numar foarte redus ca localitati si izvoare. Astfel, sunt cunoscute:
       o Apele minerale de la Baile Herculane - Valea Cernei
       o Apele minerale de la Mahadia
       o Apele minerale de la Teliuc – Hunedoara
Apele minerale de la Baile Herculane sunt ape sulfuroase, clorosodice, calcice cu
temperatura medie de 450C.

Apele minerale din depresiunea Getica – gasim izvoare de ape sulfuroase clorurate
sodice si iodurate; avem iazvoare naturale la:
        o Calimanesti
        o Caciulata
        o Pausa
        o Valea Glodului
        o Olanesti
        o Valea Muiereasca
        o Valea Cheia
        o Bradet
        o Valea Valsanului

La Calimanesti – Caciulata, sunt cunoscute doua tipuri de ape minerale:
-   ape clorurate sodice, iodo – bromurate, sulfuroase slab concentrate
-   ape clorurosodice, sulfate calcice si magneziene, slab litinifere si radioactive.


Apele sulfuroase sunt intalnite in localitatile:
       o Buleta
       o Bunesti
       o Bughea
       o Serbanesti
Apele clorosodice – se gasesc in localitatile:
       o Ocnele Mari
       o Ocnita (Valcea)

Apele clorosodice, iodurate si bromurate se intalnesc la:
       o Govora
       o Sacelu (Gorj)
       o Ticleni
       o Bala
       o Schela Clodova


IV. APELE MINERALE DIN MUNTII APUSENI
In Muntii Apuseni se cunosc cateva zone importante cu ape minerale, care sunt:
      o Moneasa
      o Vata
      o Geoagiu                     termale
      o Calan


       o   Baholt
       o   Bampotoc
       o   Burniene                   reci
       o   Panlis
       o   Chimindia
        V. APELE MINERALE DIN DEPRESIUNEA
                  TRANSILVANIEI

Aici intalnim trei tipuri de ape minerale:

       o Ape clorosodice sau muriatice
       o Ape clorosodice iodo – bromurate
       o Ape sulfatate, sulfuroase

Apele sarate, apar pe zona de rama a depresiunii sub forma de lacuri. Cele mai
importante localitati sunt:
       o   Ocna Dejeului                                o   Avrig
       o   La Cojocna                                   o   Rodbov (Brasov)
       o   Ocna Mures                                   o   Miercurea Sibiului
       o   Ocna Sibiului                                o   Deva (Baia Sarata)
       o   Someseni                                     o   Sadu (pe parau)
       o   Turda                                        o   Bradu (Sibiu)
       o   Sebes                                        o   Persani
       o   Vestem

Marginea de Est a depresiunii Transilvaniei, dispune de numeroase izvoare minerale:

       o Ape cloro – sodice, sulfatate, bicarbonate – Rupea si Homorod
       o Ape minerale sarate        – Hercheasa, Hartinis, Sanpaul
                                       - la N – V de Rupea avem:
                             - Sarata Odorheiul Secuiesc
                             - Cornud
                             - Praid
Statiunile Baile Sovata- dispune de ape clorosodice concentrate, formand lacurile:

       o Ursu                                           o Negru
       o Alunis                                         o Verde
Spre N- V de Sovata, intalnim:
       o Baile Ideciul de Jos
       o Brancovenesti
       o Sangeorgiu de Mures
       o Pintic
       o Sasarin – pe Valea Slatinei
       o Beclean – pe Valea Slatinei
       o Hintin
       o Dumitra – Slatinita
VI. APELE MINERALE DIN CAMPIA DE VEST
Ape termale – intalnim la:

       o   Oradea
       o   Felix
       o   1 Mai
       o   Morovita
       o   Foieni
       o   Codea
       o   Sannicolau de Munte
       o   Ceavas
       o   Socodor
       o   Satu – Mare
       o   Calacea
       o   Timisoara
       o   Biharia
       o   Tameseu

Temperatura apelor termale variaza de la o zona la alta si de la o adancime la alta.
Izvoarele termale sunt bicarbonate calcice si magneziene.


Ape clorosodice concentrate, bromo – iodurate – au temperature intre 70 – 800C, si le
intalnim la:

       o   Bors
       o   Derna
       o   Mihai Bravu
       o   Sandra Calacea
       o   Saniob
       o   Abramut
       o   Timisoara
       o   Arad
       o   Cherestur - Teremia

VII. PODISUL MOLDOVEI – aici apele minerale se gasesc in cantitati
variabile cam in toate formatiunile. Cele mai cunoscute sunt localitatile:

       o   Breazu              - apa bogata in sulfat de sodium
       o   Strunga             - apa bicarbonate calcica, magneziana
       o   Dranceni            - ape sulfuroase clorosodice
       o   Valinta – Iasi      - ape sulfatate sodice si magneziene
       o   Banesti – Vaslui - ape sulfatate calcice
       o   Raducaneni          - zvoare sulfuroase
       o   Barnova si Copou
       o   Harlau – Dolhasca
       o   Repedea – Iasi
       o   Pascani - Falticeni

VIII. DOBROGEA
Din punct de vedere geologic, Dobrogea este constituita din trei unitati structurale
distincte:

        Dobrogea de Nord
        Dobrogea Centrala
        Dobrogea de Sud

Apele minerale cu continut de clorura de sodium, intalnim in zona Talazu Mare.
Apele minerale ce contin cloruri – sodice sulfatate, le intalnim in zona Mangalia
Pe teritoriul Dobrogei, de-a lungul Dunarii, intalnim izvoare minerale in localitatile:

       o   Capidava – izvoare sulfuroase
       o   Topalu
       o   Celea Mare        izvoare sulfuroase termale
       o   Celea Mica
       o   Harsova (Privalul Puturoasa) – ape sulfuroase
       o   Harsova (vadu Oii)
Ape minerale clorosodice, calcice, magneziene, se gasesc in delta Dunarii la:

       o   Sfantul Gheorghe
       o   Chilia Veche
       o   Crisan
       o   Letea
       o   Caraorman
       o   Saraturile
       o   Petrisor
       o   Insulele Chituc si Lupilor
       o   Cordonul litoral Periteasa

Lacuri Sarate – intalnim la:

       o Complexul lagunar de la Sud – Vest de Delta Dunarii

Pe litoralul Marii Negre, intre Cerbu si Mangalia, se afla lacurile:

       o   Corbu
       o   Tasaul
       o   Sintghiol
       o   Tabacariei
       o   Agigea
       o   Techirghiol
       o   Mangalia



IX. CAMPIA ROMANA                       – cuprinde tinuturile dintre Dunare si colinele
Subcarpatice. Apele minerale sunt reprezentate prin lacuri sarate si ape de zacamant de
petrol.

Lacuri sarate, intalnim la:

       o   Snagov
       o   Caldarusani
       o   Comana
       o   Fundata
       o   Amara
       o   Strachina
       o   Batagu
       o   Balta Amara
       o   Ianca
       o   Faurei
       o   Lacul Sarat
       o   Chichinetu
       o Pleascu
       o Movila Miresii


IZVOARE RADIOACTIVE

Multe izvoare minerale au o radioactivitate naturala prin imbogatirea cu ioni radioactivi
din radiatia rocilor eruptive acide, granite si porfire. Radioactivitatea se masoara in
picocurie (pCi), o unitate insemnand 3,71010 dez / sec (dezintegrari pe secunda), in
rutherford (1 ed = 106 dez / sec), in microrutherford (urd/106 = 106 / 106 / sec).


Izvoarele radioactive, pot fi:
1. Izvoare minerale foarte slab radioactive – care au < 500 pCi:

       o   Danesti
       o   Madatas
       o   Sancraieni
       o   Lenta
       o   Biborteni
       o   Vatra dornei
       o   Baile Felix
       o   Baile Govora
       o   Mangalia
       o   Covasna
       o   Cojocna
       o   1 Mai

2. Izvoare minerale cu radioactivitate slaba – cu concentratii intre 900 – 1.000 pCi.
Acestea sunt legate de vechile vetre vulcanice si le gasim la:
       o   Stoiceni
       o   Santimbru Bai
       o   Carta
       o   Vlahita
       o   Stana de Vale
       o   Moneasa
       o   Buzias

3. Izvoare minerale cu radioactivitate moderata – care au intre 1.000 – 5.000 pCi.
Aparitia lor este direct legata de rocile eruptive acide, granite, gresii si de marnele din
flisul carpatic. Le gasim la:

       o Bilbor
       o Borsa
       o   Valea Vinului
       o   Oradea
       o   Lipova
       o   Timisoara
       o   Topalu
       o   Caciulata
       o   Calimanesti
       o   Baita
       o   Tulghes
       o   Geoagiu Bai
       o   Slanic Moldova

4. Izvoare minerale cu radioactivitate foarte mare – sunt cuprinse intre 5.000 – 10.000
pCi si chiar cu valori mai ridicate si se gasesc la:

       o Sangeorz Bai
       o Baile Tusnad
       o Baile Herculane




           IMPORTANTA APELOR MINERALE
Prin varietatea compozitiei lor chimice si prin continutul de gaze, izvoarele minerale sunt
folosite la tratarea bolilor de nutritie (Slanic Moldova), a bolilor hepato – biliare
(Caciulata, Calimanesti, Baile Herculane), la afectiuni digestive (Borsec, Caciulata),
nephrite si litiaze renale (Calimanesti), la afectiuni respiratorii si cardio – vasculare
(Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, etc). In prezent, descoperirea si studierea
unui numar mare de izvoare minerale situate in perimetrul a peste 500 localitati, au
favorizat, pe de-o parte dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneo –
climaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.
In contextul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca, a inregistrat succese
remarcabile, prin amenajarea unor sanatorii si statiuni balneo – climaterice, profilate dupa
valoarea terapeutica a apelor minerale.
Putem mentiona statiunile Baile Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai, Covasna,
Calimanesti, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol, care demult si-au dobandit un
renume european, asa incat anual sunt folosite de un numar din ce in ce mai mare de
turisti straini si nu numai.
De asemenea, pe langa proprietatile lor curative, izvoarele minerale constituie o
importanta bogatie a subsolului nostru, valorificate astazi la un nivel inalt de industria
alimentara.
Atat apele minerale medicinale, cat si apele minerale de masa, solicitate astazi din ce in
ce mai mult, au favorizat infiintarea unei industrii de imbuteliere a lor.
Inceputurile acestei activitati sunt semnalate inca de la sfarsitul secolului al XIX – lea,
cand in cateva statiuni se folosea apa imbuteliata. In prezent prin extinderea ei si
modernizarea instalatiilor de imbuteliere intr-un mare numar de statiuni balneare (Borsec,
Bodoc, Malnas – Bai, Covasna, Biborteni, Zizin, Buzias, Slanic Moldova, Caciulata,
Poiana, Sarul Dornei, Poiana Negri, Poiana Cosnei, Valcele, Tusnad, Perla Harghitei –
Sancraieni, etc), s-a ajuns la o productie anuala de circa un sfert de milliard de litri de
apa minerala.



Apa Plata
Apa plata constituie tipul de apa potabila naturala ce apartine de regula, de grupa
izvoarelor oligominerale reci. Are o mineralizare mai mica de 1.000 mg / l. Denumirea
acestui tip de apa, a fost data de profesorul francez B. Ninard, in 1971, cu termenul de
“L’eau Plate”, termen preluat in intreaga lume si in literatura hidrologica.
Apa plata este de origine vadoasa, in sensul ca ea se formeaza din precipitatiile ce
patrund prin fisuri si prin sorburi in masivele ce calcar omogen carstificate si apar sub
forma de izvoare, cu debit variabil la o cota inferioara fata de punctual zonei de
alimentare. Circulatia apei prin masa de calcar se presupune ca are o durata de cateva
luni, timp in care se realizeaza stabilitatea ei microbiologica. Ca urmare, apa plata trebuie
sa prezinte o stabilitate o proprietatilor fizice, chimice si organoleptice pe o perioada de
aproape un an.
Temperatura izvoarelor cu apa plata se mentine tot timpul anului, indiferent de anotimp,
intre 5 – 70C. Compozitia chimica a apei este dominata de anionul bicarbonic (HCO3-),
insotit de cele mai multe ori de cationic ce calciu (Ca++), magneziu (Mg++) si natriu
(Na+), precum si de anionii de sulfat (SO4–) si clor (Cl–), fara ca limita maxima a acestor
saruri dizolvate sa depaseasca 1.000 mg / l. Dioxidul de carbon (CO2), lipseste din
continutul acestor ape.
Apa plata care provine din izvoarele ce apar din masivele de calcar, are un gust placut,
este incolora si inodora si este lipsita de anumiti germeni patogeni sau colibacili.
Concentratia ionilor de hydrogen, caracterizeaza, cel putin pentru apele plate studiate la
noi in tara, prezenta unui pH cu tendinta neutral (7,3) sau in unele cazuri slab alcalina
(7,8 – 8).
Apa plata poate fi imbuteliata fara nici un amendament tehnic si poate fi tinuta in butelii
de plastic de 1,5 – 2 l, la temperaturi variabile (5 – 300C) si folosita apoi dupa o perioada
de 12 luni, fara ca in prealabil sa-si schimbe continutul ionic. In aceasta situatie ea poate
fi transportata la mari distante prin gari, aeroporturi, plaje marine si lacustre, fiind
considerata ca un produs alimentar superior.
Primele descoperiri ale unei surse de apa s-au facut in Franta, apoi Belgia, Italia,
Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, iar din deceniul al noualea si in Romania. Productia
mondiala de apa plata, a ajuns astazi la circa un milliard de litri. Aceasta apa de natura
oligominerala, este foarte consumata in Europa si este deosebit de cautata in tarile cu
indice de ariditate mare – Kuweit, Arabia Saudita, Irak, Israel, Bahrein, Quatar, Oman,
Libia, Liban, s.a.m.d.
La noi in tara, studii asupra acestei surse de apa s-au facut din anul 1984 de catre ISPIF,
ajungandu-se la concluzia ca apa plata are un gust agreabil chiar dupa 12 luni de la
imbuteliere.
In present, in Romania se fac imbutelieri de apa plata din mai multe izvoare. Este vorba
de “Izvorul Minunilor”, din Muntii Vladeasa – Apuseni, de langa localitatea Stana de
Vale, precum si din mai multe izvoare din depresiunea Dornelor – jud Suceava. Asa este
“Izvorul Alb” din zona Dorna – Candreni, unde apa intra intr-o camera de captare si de
aici este transmisa la statia de imbuteliere printr-o regiune de protectie. Apa “Izvorului
Alb” este oligominerala plata si are un grad de mineralizare de 191 mg / l. Continutul ei
chimic este dominat de anionul HCO3– (137,8 mg / l) si de ionii de Ca++ (45,8 mg / l),
Mg++ (4,5 mg / l), Na+ (1,5 mg / l), K+ (0,5 mg / l) si Cl–.
De asemenea, au mai fost semnalate izvoare cu apa plata si in alte puncte din formatiunile
calcaroase cum ar fi: Carand din jud Arad, Scropoasa din jud Dambovita, Baile
Herculane din jud Caras – Severin, Murighiol din jud Tulcea si Chitila din Bucuresti.

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:123
posted:12/6/2011
language:Romanian
pages:30