INSTRUCTAJ PROTECTIA MUNCII by nB9v89

VIEWS: 268 PAGES: 58

									  INSTRUCTAJ
PROTECŢIA MUNCII
   Declaraţia de la Luxemburg asupra
Promovării Sănătăţii la Locul de Muncă în
          Uniunea Europeană
• Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă
  reprezintă eforturile combinate ale
  angajaţilor, ale conducătorilor acestora şi ale
  societăţii pentru îmbunătăţirea stării de
  sănătate a oamenilor la locurile de muncă.
• Acest lucru poate fi obţinut prin combinarea:
• Îmbunătăţirii organizării muncii şi a mediului
  de la locul de muncă
• Promovării participării active
• Încurajarea iniţiativei personale
 Legislaţia în domeniul
securităţii şi sănătăţii în
         muncă
Legislaţia în domeniul securităţii şi
         sănătăţii în muncă

• Constituţia României 2003
• Legea 53/2003, Codul muncii
• Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,
  republicată
• O.M.- MMPS nr. 388/1996 - privind aprobarea
  Normelor Metodologice de aplicare a Legii
  nr. 90/1996, publicat in M.O. nr. 249/1996
• Normele generale de protecţie a muncii ed.
  2002
• NSSM[1] nr. 37 pentru prelucrarea automata
  a datelor
          [1] NSSM = Norme specifice de
  securitate a muncii
• NSSM nr. 36 pentru laboratoare de analize
  fizico-chimice şi mecanice
• NSSM nr. 57 pentru manipularea, transportul
  prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi
  depozitarea materialelor
• NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei în
  medii normale
• ORDIN nr. 599/1998 privind prescripţiile
  minime pentru semnalizarea de securitate
  şi/sau de sănătate la locul de muncă
• NSSM pentru diverse activităţi specifice din
  agricultură, construcţii, transporturi, sectorul
  sanitar etc.
• O.G nr.2 /2001 - privind regimul juridic al
  contravenţiilor, publicată în M.O. 410/2001
• O.M.- MI nr. 775/98 - pentru aprobarea
  Normelor Generale de PSI
• Legea nr. 451/2001- pentru aprobarea O.U.G.
  nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
  şi ambalarea substanţelor şi preparatelor
  chimice periculoase
• Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea O.U.G.
  nr.. 78/2000 privind regimul deşeurilor
         LISTA
   principalelor amenzi
contravenţionale aplicate
 de inspectorii de muncă
 Amenzi aplicate de toţi inspectorii
            de muncă
• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:
  *Refuzul unui angajator de a aduce la
  îndeplinire măsurile obligatorii dispuse
  de inspectorii de muncă, la termenele
  stabilite de aceştia;
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
  *Împiedicarea în orice mod a
  inspectorilor de muncă să exercite
  controlul.
  Amenzi în domeniul securităţii şi
       sănătăţii în muncă

• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:
  *Nerealizarea la termen a măsurilor
  dispuse de inspectorii de protecţie a
  muncii cu ocazia controalelor şi a
  cercetării accidentelor de muncă (art.
  20 din Legea 108/1999);
• de la 3.500 RON la 7.000 RON pentru:
  *Desfăşurarea de activităţi fără
  autorizaţie de funcţionare din punct de
  vedere al protecţiei muncii. Încălcarea
  altor reglementări legate de autorizaţia
  de funcţionare;
  *Împiedicarea accesului inspectorului
  de protecţia muncii la orice loc de
  muncă pentru control sau prelevări de
  probe de produse sau materiale (art. 41,
  al. 3 din Legea 90/1996 republicată);
• de la 3.000 RON la 6.000 RON pentru:
  *Neorganizarea activităţii de protecţiei
  muncii conform normelor în vigoare;
  *Utilizarea de echipamente tehnice care
  nu corespund normelor de securitate a
  muncii sau care nu sunt certificate din
  punct de vedere al securităţii muncii;
  *Neacordarea echipamentelor
  individuale de protecţie sau
  neînlocuirea celor uzate sau distruse;
  *Neîndeplinirea obligaţiilor patronului
  pe linie de protecţiei muncii (art. 41, al.
  4 din Legea 90/1996 republicată);
• de la 2.500 RON la 5.000 RON pentru:
  *Neîndeplinirea obligaţiilor patronului
  pe linie de protecţiei muncii (neluarea
  măsurilor prevăzute de norme şi alte
  reglementări cu privire la
  compartimentul de protecţia muncii,
  propaganda protecţiei muncii, selecţia,
  instruirea şi perfecţionarea
  personalului, etc);
  *Neacordarea alimentaţiei de protecţie
  şi a materialelor igienico-sanitare;
• de la 2.500 RON la 5.000 RON pentru:
   *Nerespectarea măsurilor de siguranţă
  privind lucrul la înălţime, în spaţii
  închise şi în condiţii de izolare,
  îngrădirea şi semnalizarea zonelor
  periculoase, căminelor şi golurilor,
  utilizarea instalaţiilor de sudare şi a
  recipienţilor sub presiune, revizia şi
  repararea echipamentelor tehnice,
  exploatarea mijloacelor de transport şi
  a celor de ridicat, etc. (art. 41, al. 5 din
  Legea 90/1996 republicată);
• de la 2.000 RON la 4.000 RON pentru:
  *Neprevederea clauzelor pe linie de
  protecţiei muncii în contractele
  individuale de muncă, contractele
  colective şi regulamentele de
  organizare şi funcţionare;
  *Modificarea stării de fapt după
  producerea accidentelor de muncă;
  *Expunerea la pericol a propriei
  persoane sau a altor persoane
  participante la procesul de muncă;
  *Neoprirea lucrului la apariţia unei stări
  de pericol iminent de accidentare sau
  îmbolnăvire profesională;
• de la 2.000 RON la 4.000 RON pentru:
  *Necomunicarea de îndată la ITM a
  accidentelor de muncă;
  *Încălcarea reglementărilor privind
  timpul de muncă, munca în schimburi,
  intensitatea muncii, marcarea şi
  întreţinerea căilor de acces şi circulaţie,
  părăsirea echipamentelor tehnice aflate
  în funcţiune (art. 41, al. 6 din Legea
  90/1996 republicată);
• de la 1.000 RON la 2.000 RON pentru:
  *Neînsuşirea şi nerespectarea normelor
  şi reglementărilor din domeniul
  protecţiei muncii;
  *Necomunicarea de îndată la ITM a
  accidentelor de circulaţie care au avut
  ca victime persoane aflate în
  îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
  *Necercetarea şi neînregistrarea
  accidentelor de muncă;
• de la 1.000 RON la 2.000 RON pentru:
  *Accesul persoanelor neautorizate la
  locuri de muncă cu pericol deosebit;
  *Neîntocmirea sau netrimiterea la
  termen la ITM a situaţiilor sau
  rapoartelor în domeniul protecţiei
  muncii; (art. 41, al. 7 din Legea 90/1996
  republicată);
• de la 1.500 RON la 2.500 RON pentru:
  *Încălcarea prevederilor art. 8 conform
  O.U. 99/2000.
   Amenzi în domeniul relaţiilor de
               muncă
• de la 300 RON la 1.000 RON pentru:
  *Refuzul angajatorului de a elibera la
  cererea salariatului un document care
  să ateste activitatea desfăşurată de
  acesta, vechimea în muncă, în meserie
  şi în specialitate (art. 276, al. 1 lit. b din
  Legea 53/2003);
• de la 5.000 RON la 10.000 RON pentru:
  *Prestarea activităţii in zile de sărbători
  legale, necompensarea cu timp liber
  corespunzător in următoarele 30 de
  zile, acordarea unui spor la salariu de
  bază ce nu poate fi mai mic de 100%,
  salariaţilor care au prestat activitate în
  zilele de sărbători legale (art. 276, al. 1
  lit. f din Legea 53/2003);
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
  *Împiedicarea în orice mod de către un
  angajator persoană fizică sau juridică, a
  inspectorilor de muncă să-şi exercite
  controlul (art. 20 din Legea 108/1999
  modificată prin H.G. 238/2002);
• de la 3.000 RON la 10.000 RON pentru:
  *Refuzul unui angajator persoana fizică
  sau juridică de a aduce la îndeplinire
  măsurile obligatorii dispuse de
  inspectorul de muncă la termenele
  stabilite de acesta.
• de la 4.500 RON la 9.000 RON pentru:
  *Refuzul angajatorului de a permite
  intrarea în incinta unităţii a organului
  de control sau de a pune la dispoziţia
  acestora documentele solicitate (art. 16
  din Legea 130/1999 modificată prin H.G.
  238/2002);
• de la 2.000 RON la 5.000 RON pentru:
  *Neîncheierea în formă scrisă a
  contractului individual de muncă (art.
  10 al. 1 lit. a din H.G. 247/2003);
                 Infracţiuni
• * Neluarea vreuneia dintre măsurile
  prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la
  protecţia muncii, de către persoana care are
  îndatorirea de a lua aceste măsuri la locul de
  muncă, dacă prin aceasta se creează un
  pericol iminent de accidentare sau de
  îmbolnăvire profesională.
  - se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
  ani sau cu amendă potrivit art.35 din Legea
  protecţiei muncii nr.90/1996 republicată
• * Neluarea vreuneia dintre măsurile
  prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la
  protecţia muncii, de către persoana care are
  îndatorirea de a lua aceste măsuri la locurile
  de muncă ce prezintă un pericol deosebit,
  dacă prin aceasta se creează posibilitatea
  producerii unui accident de muncă sau de
  îmbolnăvire profesională.
  - se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3
  ani sau cu amendă potrivit art.36 din Legea
  protecţiei muncii nr.90/1996 republicată
• * Nerespectarea de către orice
  persoană a măsurilor stabilite cu privire
  la protecţia muncii, dacă prin aceasta
  se creează un pericol iminent de
  accidentare sau de îmbolnăvire
  profesională.
  - se pedepseşte cu închisoare de la 3
  luni la un an sau cu amendă potrivit
  art.37 din Legea protecţiei muncii
  nr.90/1996 republicată
• * Nerespectarea de către orice
  persoană a măsurilor stabilite cu privire
  la protecţia muncii la locurile de muncă
  ce prezintă un pericol deosebit, dacă
  prin aceasta se creează posibilitatea
  producerii unui accident de muncă sau
  de îmbolnăvire profesională.
  - se pedepseşte cu închisoare de la 3
  luni la 2 ani sau cu amendă potrivit
  art.38 din Legea protecţiei muncii
  nr.90/1996 republicată
• * Repunerea în funcţiune a
  instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor
  anterior eliminării tuturor deficienţelor
  pentru care s-a dispus oprirea
  acestora.
• - se pedepseşte cu închisoare de la 3
  luni la 2 ani sau cu amendă potrivit
  art.39 din Legea protecţiei muncii
  nr.90/1996 republicată
• Dacă aceste fapte au fost săvârşite din
  culpă, minimul şi maximul special al
  acestor pedepse se reduc la jumătate.
• * Încasarea de către angajator de la salariaţi a
  contribuţiei datorate, potrivit legii pentru pensia
  suplimentară, a contribuţiei de 1% datorate
  Fondului pentru plata ajutorului de şomaj,
  precum şi a contribuţiei datorate pentru
  asigurările sociale de sănătate şi nedepunerea
  acestora în termen de 15 zile în conturile
  stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.
  - Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6
  luni sau cu amendă potrivit art.20 din Legea
  nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a
  persoanelor încadrate în muncă, cu modificările
  ulterioare.
Norme de protecţia
     muncii
 Care sunt sarcinile angajaţilor din
punct de vedere al protecţiei muncii
             (art. 12 din NGPM/2002)

      Angajaţii şi ucenicii, elevii şi/sau studenţii
  în practică trebuie:
• să-şi însuşească şi să respecte normele
  şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi
  măsurile de aplicare a acestora;
• să utilizeze corect echipamentele tehnice,
  substanţele periculoase şi celelalte mijloace
  de producţie;
• să nu procedeze la deconectarea,
  schimbarea sau mutarea arbitrară a
  dispozitivelor de securitate ale
  echipamentelor tehnice şi ale clădirilor,
  precum şi să utilizeze corect aceste
  dispozitive;
• să aducă la cunoştinţa conducătorului
  locului de muncă orice defecţiune tehnică
  sau altă situaţie care constituie un pericol de
  accidentare sau îmbolnăvire profesională;
• să aducă la cunoştinţa conducătorului
  locului de muncă în cel mai scurt timp posibil
  accidentele de muncă suferite de persoana
  proprie, de alţi angajaţi sau de ucenicii, elevii
  şi/sau studenţii în practică;
• să oprească lucrul la apariţia unui pericol
  iminent de producere a unui accident şi să
  informeze de îndată conducătorul locului de
  muncă;
• să refuze întemeiat executarea unei
  sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în
  pericol de accidentare sau îmbolnăvire
  profesională persoana sa sau a celorlalţi
  participanţi la procesul de muncă;
• să utilizeze echipamentul individual de
  protecţie din dotare, corespunzător
  scopului pentru care a fost acordat;
• să coopereze cu angajatorul şi/sau cu
  angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul
  securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta
  timp cât este necesar, pentru a da
  angajatorului posibilitatea să se asigure
  că toate condiţiile de muncă sunt
  corespunzătoare şi nu prezintă riscuri
  pentru securitate şi sănătate la locul său de
  muncă;
• să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la
  solicitarea organelor de control şi de
  cercetare în domeniul protecţiei muncii.
 Sarcinile şi obligaţiile profesorului
      Profesorul răspunde de respectarea
  legislaţiei şi a normelor de securitate a
  muncii în cadrul spaţiilor de învăţământ,
  cabinete, laboratoare, ateliere, săli de
  gimnastică şi a celorlalte locuri de muncă
   din raza sa de activitate, având următoarele
  sarcini şi obligaţii:
• în cabinete, laboratoare, ateliere, spaţii de
  învăţământ şi celelalte locuri de muncă să
  afişeze, în dreptul fiecărei maşini, instalaţii
  sau utilaj, instrucţiuni de folosire a acestora
  şi de protecţie a muncii;
• să întocmească instrucţiuni proprii de
  protecţie a muncii specifice locurilor de
  muncă, în funcţie de caracteristicile
  aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor existente,
  precum şi de condiţiile concrete în care se
  desfăşoară activitatea respectivă; pentru
  utilajele şi maşinile noi, care nu au prevederi
  în normele generale de protecţie a muncii, se
  vor elabora instrucţiuni proprii, iar la locurile
  de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare şi
  afişe sugestive;
• să efectueze instructajul de protecţie a
  muncii potrivit normelor a măsurilor de
  protecţie specifice locurilor de muncă
  respective;
• să asigure însuşirea de către elevi a
  cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
  practice profesionale cu respectarea
  normelor de protecţie a muncii, să nu admită
  la lucru nici o persoană care nu a fost
  instruită, sau care nu şi-a însuşit
  cunoştinţele necesare de protecţie a muncii;
• să asigure o bună funcţionare a
  dispozitivelor de protecţie, a echipamentului
  individual de protecţie şi de lucru,
  răspunzând de aplicarea tuturor măsurilor de
  apărare individuală la locurile de muncă;
• să interzică elevilor părăsirea sau
  schimbarea locului de muncă fără aprobarea
  conducătorului de lucrări; în timpul pauzelor
  se vor respecta prevederile regulamentului
  de ordine interioară, privitor la circulaţia şi
  staţionarea persoanelor în cadrul unităţilor
  didactice de instruire;
• să anunţe conducerea instituţiei de
  învăţământ în legătură cu orice accident de
  muncă.
Instructajul de protecţie a
          muncii
Instructajul de protecţie a muncii

   Instructajul de protecţie a muncii se
efectuează de cei care organizează,
controlează şi conduc munca şi
activităţile şcolare şi extraşcolare.
Instructajul de protecţie a muncii se
efectuează persoanelor care lucrează în
spaţii didactice de instruire sau în alte
locuri de muncă unde există pericol de
accidente sau îmbolnăviri profesionale.
     Instructajul de protecţia muncii constă
  din:
• a) Instructajul introductiv general se
  face personalului angajat şi ucenicilor,
  elevilor şi/sau studenţilor la începutul anului
  şcolar şi ori de câte ori se trece la o activitate
  diferită de cea pentru care au fost instruiţi în
  anul respectiv.
      Instructajul se efectuează de către
  conducătorul de lucrări (profesor, inginer,
  maistru-instructor, tehnician ş.a.).
      În instituţiile de învăţământ în care este
  organizat cabinet de protecţia muncii,
  instructajul se va desfăşura în acest cabinet.
     În cadrul instructajului introductiv general
  se vor prezenta, în principal, cunoştinţe
  privind:
• importanta cunoaşterii şi respectării
  normelor de securitate şi igienă a muncii:
  drepturi, obligaţii, importanţa respectării
  disciplinei la locul de muncă;
• semnalizarea de securitate în incinta
  instituţiei, întreprinderii, circulaţia la locul de
  muncă şi în cadrul atelierului;
• cunoaşterea locurilor cu pericol de explozii,
  incendii etc. şi a interdicţiilor pentru aceste
  locuri;
• reguli privitoare la transportul, manipularea
  şi depozitarea materialelor cu indicarea
  limitelor greutăţilor admise (tab. 2 din
  NGPM) pe sexe şi categorii de vârstă, poziţii
  ergonomice corecte la ridicarea şi
  transportul manual al greutăţilor etc.;
• reguli privitoare la manipularea şi transportul
  materialelor inflamabile, explozibile şi toxice
  (NSPM[1] 57);
• reglementările în vigoare privind acordarea
  echipamentului de protecţie ori a
  echipamentului de lucru, importanţa şi
  obligativitatea folosirii acestuia
• (se întocmeşte o listă internă de dotare cu
  echipament individual de protecţie (EIP) în
  conformitate cu prevederile Normativului
  cadru de acordare şi utilizare a EIP aprobat
  prin Ordinul MMSSF 225/1995);
• importanţa şi obligativitatea folosirii
  dispozitivelor de protecţie;
• folosirea şi întreţinerea sculelor de mână;
• interdicţia privind intervenţiile sau lucrul la
  maşini şi instalaţii în afara activităţii ce le-a
  fost stabilită sau a sarcinilor repartizate;
• importanţa ordinii şi curăţeniei pe căile de
  acces şi la locul de muncă;
• noţiuni generale de electrosecuritate,
  ventilaţie şi iluminat;
• noţiuni de igiena muncii;
• acordarea primului ajutor în caz de
  accidentare (accidente datorate curentului
  electric, şoc caloric, intoxicaţii, răni, fracturi,
  traumatisme interne etc.);
• noţiuni generale privind prevenirea şi
  stingerea incendiilor etc.
        În cazul vizitelor cu caracter didactic,
    făcute în grup de către elevi, instruirea va fi
    efectuată în prezenta tuturor acestor
    persoane, după care conducătorul grupului
    respectiv va semna fişa colectivă de
    instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) şi va da
    grupului dispoziţiile necesare privind
    păstrarea disciplinei pe toata durata vizitei.
•      b) Instructajul la locul de muncă se
    efectuează de către conducătorul locului de
    muncă respectiv (profesor, inginer, maistru-
    instructor, tehnician ş.a.) tuturor elevilor şi
    altor persoane care urmează să-şi
    desfăşoare activitatea în mod temporar sau
    permanent, la acest loc de muncă.
      Durata instructajului la locul de muncă nu
  va fi mai mică de 8 ore în funcţie de condiţiile
  în care se desfăşoară munca şi de
  complexitatea agregatelor.
• c) Instructajul periodic se efectuează la
  locul de muncă de către conducătorul
  respectiv (profesor, inginer, maistru-
  instructor, tehnician): elevilor şi tuturor
  persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la
  acel loc de muncă şi are ca scop să
  reamintească normele de protecţie a muncii,
  să corecteze lipsurile manifestate şi să
  întărească disciplina în respectarea acestora.
   Acest instructaj se va efectua folosind:
demonstraţia practică, materiale sugestive şi
documentare (grafice, fotografii, planşe cu
aspecte concrete din activitatea colectivului
etc.).
   Intervalul dintre două instructaje
                periodice
• Intervalul dintre două instructaje periodice
  pentru angajaţi va fi stabilit prin instrucţiuni
  proprii în funcţie de condiţiile de muncă din
  instituţia de învăţământ. Pentru personalul
  tehnico-administrativ intervalul între 2
  instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.
• Instructajul (general introductiv, la locul de
  muncă şi periodic) se va consemna în mod
  obligatoriu în fişa individuală de instructaj.
  Verificarea însuşirii instructajului
          de protecţia muncii
     Verificarea însuşirii instructajului de
  protecţia muncii se face astfel:
• pentru elevi de către şefii de catedră şi
  conducătorii de lucrări (profesor, inginer,
  maistru-instructor, tehnician etc.);
• pentru personalul didactic, auxiliar,
  economic şi administrativ, de către
  conducătorul instituţiei de învăţământ;
• pentru conducătorii instituţiilor de
  învăţământ, de către împuterniciţi ai
  inspectoratului şcolar sau ai ministerului sau
  organului central în subordinea căruia
  funcţionează instituţia de învăţământ.
Semnalizarea de
  securitate
• Semnalizarea de securitate reprezintă un
  ansamblu de reguli şi măsuri obligatorii
  aplicate în vederea atenţionării asupra
  riscurilor existente, care nu pot fi evitate sau
  limitate suficient prin mijloace tehnice de
  protecţie sau măsuri de organizare a muncii.
  Se realizează conform prevederilor Ordinului
  MMSSF nr. 599/1998 privind prescripţiile
  minime pentru semnalizarea de securitate
  şi/sau de sănătate la locul de muncă.
marcaje
Stresul vizual
        Simptomele directe ale stresului vizual
    sunt:
•   ochi iritaţi;
•   senzaţia de arsură la nivelul ochilor;
•   vedere înceţoşată;
•   tensiune la nivelul ochilor;
•   dureri de cap;
•   ameţeli;
•   dificultăţi de focalizare;
•   miopie;
•   dublarea imaginii;
•   modificări în percepţia culorilor.
      Simptomele indirecte ale stresului vizual
  pot include:
• dureri la nivelul muşchilor şi oaselor ( gât,
  spate, umeri, încheietura mâinilor, degete );
• oboseală fizică excesivă;
• eficienţă vizuală scăzută în desfăşurarea
  activităţii.
      Din 1992, statele din Uniunea Europeană
  au promulgat legi naţionale referitoare la
  designul punctelor de lucru, la activită-ile
  curente şi la sănătatea şi protecţia
  lucrătorului, cu prevederi pentru protejarea
  vederii. În România nu există astfel de legi.
Documentare,realizare şi tehnoredactare:
    Prof. Ioana-Mihaela Popescu

								
To top