CLASA A VI-a
LIMBA ROMÂNĂ
ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ
În clasa a VI-a, înţelegerea după auz se va orienta spre aprofundarea
abilităţii de receptare a mesajului oral, prin realizarea unor sarcini
suplimentare. Această abilitate e de maximă importanţă pentru succesul
şcolar general al elevului care, în demersul didactic, este un permanent
participant al comunicării. În plus, înţelegerea mesajului oral, fără posibilitatea
de a reveni la textul respectiv, este abilitatea pe care învăţămîntul formativ
trebuie să le-o dezvolte elevilor, întrucît omul social va comunica, în foarte
multe situaţii din viaţă, răspunzînd anume mesajelor orale.
Obiectiv de referinţă Standard Forme de evaluare
1.1. Să înţeleagă sensul Formularea întrebărilor Dialogul elev – elev,
general al mesajului asupra mesajului unui profesor – elev.
audiat, intuind cuvintele text literar, în limita a Elaborarea
necunoscute. 200-250 de cuvinte, chestionarului privind
audiat de 2 ori. conţinutul textului sau
un aspect al acestuia.
Lansarea întrebărilor de Dialogul elev –
precizare asupra lexicului profesor.
necunoscut în texte de
200-250 de cuvinte, de
orice stil funcţional,
audiat de 3 ori.
Înregistrarea tuturor Alcătuirea listei de
cuvintelor necunoscute cuvinte necunoscute,
dintr-un text de 100 de în ordine alfabetică, la
cuvinte, audiat de 3 ori. formele iniţiale.
Raportarea cuvintelor
necunoscute înregistrate Alcătuirea listelor pe
după auz (dintr-un text clase morfologice.
de 100 de cuvinte, audiat
de 3 ori) la clasele
morfologice respective.
1.2. Să facă distincţie Înregistrarea în scris a Elaborarea planului
între informaţia esenţială ideilor (ţinerea notiţelor) de idei al textului
şi cea secundară. în procesul audierii unui audiat.
text ştiinţific, în limita a Elaborarea listei de
150-200 de cuvinte, idei esenţiale şi idei
ascultat de 3 ori. aferente acestora.
Prezentarea ideilor în
ordinea importanţei.
Prezentarea ideilor în
ordinea lansării în
text.
Rezumarea textului (200- Reproducerea orală a
250 de cuvinte) literar / a esenţei textului.
unei părţi din text / a unui Rezumarea în scris a
aspect al problemei textului audiat.
abordate în text după 3 Răspunsul la
lecturi. întrebările din
chestionar. A se
vedea Chestionar 1.
Rezumarea
segmentului de text,
indicat de profesor.
Rezumarea tuturor
momentelor
subiectului unui text
narativ.
1.3. Să extragă şi să Identificarea informaţiei Test (itemi cu răspuns
ierarhizeze informaţia aferente ideilor principale scurt).
aferentă ideilor dintr-un text ştiinţific de
principale. 150-200 de cuvinte,
audiat de 3 ori.
Sistematizarea Organizarea /
informaţiei aferente sistematizarea ideilor
ideilor principale dintr-un formulate în
text ştiinţific de 150-200 brainstorming-ul de
de cuvinte, audiat de 3 grup.
ori.
1.4. Să sesizeze în Aprecierea verbală – prin Caracterizarea într-un
mesajul oral respectarea cuvinte şi enunţuri – a enunţ a stilului textului
sau încălcarea anumitor calităţii stilului unui text literar / nonliterar audiat.
calităţi generale ale literar / nonliterar, de
stilului (proprietatea, 200-250 de cuvinte,
precizia, claritatea). audiat de 2 ori.
Identificarea mărcilor de Discuţie privind specificul
proprietate, precizie, stilistic al textului literar.
claritate a stilului unui Observaţie în baza fişei
text literar, de 250-300 de nr.1.
cuvinte, audiat de 2 ori. Înregistrarea segmentelor
de text conform cerinţelor
specifice.
1.5. Să deosebească în Delimitarea textelor Referinţă în scris la
comunicarea orală literare de cele apartenenţa stilistică a
tipurile de texte literare nonliterare, după audiere textelor audiate.
de cele nonliterare. de 2 ori.
1.7. Să manifeste Exprimarea verbală a Formularea succintă a
discernămînt (prin atitudinii argumentate mesajului textului audiat.
acceptare / respingere) faţă de mesajul textului Exprimarea atitudinii faţă
faţă de mesajul oral. artistic audiat de 3 ori. de mesajul formulat al
textului.
Scrierea unui text coerent
apreciativ despre mesajul
textului audiat.
Obiectiv de referinţă Să înţeleagă sensul general al mesajului
audiat, intuind cuvintele necunoscute.
Standard Formularea întrebărilor asupra mesajului unui text literar, în
limita a 200-250 de cuvinte, audiat de 2 ori.
Formă de evaluare Elaborarea chestionarului privind conţinutul textului
sau un aspect al acestuia.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul enunţă sarcina imediat următoare lecturii: la încheierea celei
de-a doua lecturi, elevii vor formula întrebări asupra textului.
Elevii ascultă de 2 ori textul citit de profesor sau imprimat / înregistrat.
Pe parcursul lecturii, este permis ca elevii să înscrie unele cuvinte sau
îmbinări, dar nu este indicat să formuleze acum întrebările sau să
înregistreze conţinutul textului.
Tempoul lecturii va fi unul obişnuit, neacomodat pentru dictare.
Elevii vor formula cîte 5-7 întrebări asupra textului. Profesorul poate să
ceară ca aceste întrebări să fie prezentate într-o anumită ordine, să aibă o
anumită structură etc.
Variantele de verificare oscilează între:
a) evaluarea de către profesor a chestionarelor elaborate;
b) lansarea orală a întrebărilor asupra textului în clasă, în cadrul echipei;
c) răspunsul la întrebări / aprecierea întrebărilor în procesul răspunsului la
ele.
MODEL:
Se dă textul:
Pe drumul de fier, trenurile trec toată noaptea, cu un cotropitor vaier
metalic. Tîrîte prin defileu, zeci de vagoane scrîşnesc amarnic sau îşi strîng
frînele şi îşi ciocnesc tampoanele, zornăind din întreaga lor fierărie,
contrariată. Acum, mai ales, păduri, văi şi prăpăstii vuiesc îndelung.
Cînd trenurile curg la vale, locomotiva se repede ca şi cum ar urmări o
pradă. Mai are doar puţin şi, simţind-o aproape, zvîcneşte mereu înainte, să o
prindă, în sfîrşit. Dar prada scapă de fiecare dată, iar goana continuă cu furie,
lăsînd în urmă ecoul unei vînători de dinozauri.
Cînd trenurile urcă la deal, locomotiva gîfîie de parcă ar fi gata să-şi
dea ultima suflare: vînătoarea s-a terminat rău. Rănită de moarte, dihania de
oţel se întoarce spre bîrlogul ei, asemeni marilor pachiderme spre neştiutele
lor cimitire, în timp ce toate ecourile gem, plîng, se vaietă şi se pregătesc să
moară, o dată cu ea.
În clipa în care, vlăguită, ajunge sus, în ţintirimul speţei sale, o linişte
deplină învăluie munţii şi ei umplu din nou noaptea cu enigmatica lor
prezenţă. Uneori, întunericul e atît de profund, încît siluetele mai mult li se
ghicesc, datorită stelelor care, pojar la zenit, dispar de jur împrejurul
orizontului. Constelaţii vestite au fost mîncate de cele mai înalte creste, iar din
măreţia lor n-au mai rămas decît cioburi, ca dintr-o oglindă spartă. Pînă şi
Steaua Polară, neînşelătoarea călăuză, fără de care punctele cardinale se
învălmăşesc şi se pierd în haos, a dispărut: dintre tăcuţii uriaşi, unul şi-a
ridicat umărul ceva mai sus şi a şters-o de pe cer.
Geo Bogza
NOTE ŞI COMENTARII
Analiza chestionarelor elaborate se va face, bunăoară, conform
tabelului:
T Numele Respectarea Respectare Respectar Aborda- Corectitu
O elevului indicilor a esenţei de ea rea dinea de
T cantitativi conţinut a cerinţelor diferite- limbă a
A pentru textului. speciale lor secvenţel
L întrebări. pentru aspecte or scrise.
Dacă s-au Se va indica întrebări. ale Se va
cerut 7 numărul de Cerinţa textului. aprecia
întrebări, aici întrebări specială ar aspectul
se va trece corespunză- putea viza Se va stilistic,
numărul toare / ca aprecia gramatic
întrebărilor adecvate întrebările diversi- al,
formulate informaţiilor să înceapă tatea ortografic
din text cu adverbe întrebări ,
şi pronume lor. punctuaţi
diferite. o-nal al
textului
scris
24 A.A. 7 6 4 3 4
Schema de notare va cuprinde toată gama de puncte / note, pentru
fiecare test aparte. Se va ţine cont de un principiu actual în evaluare:
1/3 din punctaj echivalează cu nota pozitivă minimă, restul punctelor
împărţindu-se aproape echitabil:
33- 35 – 10
30- 32 - 9
27- 29 - 8
23- 26 - 7
18 – 22 - 6
12 –17 - 5
8 – 11 - 4
4 -7 -3
1 -3 -2
0 -1
Dacă, din totalul de 35 de puncte posibile, elevul acumulează, de
pildă, 24, succesul său corespunde calificativului 7.
Standard Înregistrarea tuturor cuvintelor necunoscute dintr-un text
de 100 de cuvinte, audiat de 3 ori.
Formă de evaluare Alcătuirea listei de cuvinte necunoscute, în ordine
alfabetică, la formele iniţiale.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul citeşte un text de max. 100 de cuvinte, în care este sigur că
există cuvinte necunoscute elevilor.
Elevii ştiu obiectivul de evaluare: să sesizeze în procesul audierii că un
cuvînt sau altul nu le este cunoscut.
După ce cuvintele au fost înregistrate, elevilor li se acordă timp pentru
elaborarea listei conform cerinţelor: în ordine alfabetică şi la formele
iniţiale.
MODEL:
Se citeşte textul:
Lutul extras din lutăriile satelor (era preferat lutul gras) se pune la dospit
în apă sau la degerat în timpul iernii, apoi se bate cu un mai de lemn, se face
colac şi se calcă cu picioarele pe un ţol sau pe podeaua de scînduri, după
care se face bulgări de dimensiuni variind în funcţie de dimensiunea sau
forma dorită.
Urmează operaţia de fasonare a vaselor la roată: bulgărul de lut se
centrează pe discul de sus şi, în timp ce discul se învîrte, olarul îi imprimă cu
mîna forma dorită, după care netezeşte vasul cu un potlog de piele.
Ioan Praoveanu
NOTE ŞI COMENTARII:
Profesorul va citi fără să accentueze cuvintele pe care consideră că nu le
cunosc elevii.
Elevii vor şti că textul va fi citit de două ori. În timpul lecturii, ei vor nota
cuvintele aşa cum apar în text.
La încheierea procedurii, profesorul poate colecta el listele şi verificarea o
va face singur, dar, fiindcă obiectivul este înţelegerea la auz a textului,
este mai eficient ca şi activităţile ulterioare să se axeze pe analiza
vocabularului.
Prezentarea listelor de cuvinte notate trebuie să o înceapă elevul care a
înscris cele mai puţine cuvinte, pentru ca toţi ceilalţi elevi să bifeze
cuvintele citite şi să-şi completeze lista, dacă, la momentul lecturii, nu au
sesizat că e un cuvînt necunoscut şi de ei.
Analiza cuvintelor şi explicarea sensului fiecăruia se va face tot de către
elevi. Profesorul va apela la cunoştinţele elevilor care, cunoscîndu-i
sensul, nu au înscris acest cuvînt. Dînsul va interveni cu o explicaţie doar
atunci cînd nu o vot putea face elevii sau va generaliza cele spuse de mai
mulţi elevi.
Este necesar să se urmărească, în procesul explicării cuvintelor, ca
definiţiile lexicografice să fie corect construite: verbul să fie definit printr-un
verb, substantivul – prin substantiv, adjectivul şi adverbul – printr-o
atributivă în suspensie. Elevul nu va fi obligat să înveţe definiţiile din
dicţionar, ci va fi ajutat să raporteze acest cuvînt la un cîmp lexical,
derivaţional, semantic.
Profesorul nu trebuie să lupte cu sinonimele, dar, pentru îmbogăţirea
vocabularului activ al elevilor, este importantă înţelegerea sensului fiecărui
cuvînt, nu echivalenţa aproximativă. Altfel spus, acceptînd sinonimul în loc
de definiţie, ar trebui să revină asupra echivalentelor şi să specifice
particularităţile de sens ale fiecărei unităţi de vocabular. Acceptarea
sinonimelor în cazul cînd cuvintele ţin de diferite straturi stilistice tot îşi
reclamă un comentariu.
Următorul elev nu mai repetă cuvintele care au fost analizate, ci le
adaugă la lista citită pe cele notate de dînsul. Procedura se repetă pînă au
fost epuizate toate cuvintele.
Astfel, proiectînd o lecţie de evaluare a abilităţii de înţelegere la auz,
profesorul de fapt realizează o lecţie de îmbogăţire a vocabularului.
Asemenea lecţii au un randament sporit cînd preced studierea unui text:
textul ce urmează a fi studiat este citit şi observat astfel.
Demersul didactic, proiectat în acest fel, va atinge şi obiectivul atitudinal
de interes pentru sensurile cuvintelor din text, în afara înţelegerii cărora nu
este posibilă nici înţelegerea globală a textului.
Obiectiv de referinţă
Să facă distincţie între informaţia esenţială şi cea secundară.
Standard
Înregistrarea în scris a ideilor (ţinerea notiţelor) în procesul audierii unui text
ştiinţific, în limita a 150-200 de cuvinte, audiat de 3 ori.
Forme de evaluare
Elaborarea listei de idei esenţiale şi idei aferente acestora.
.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul citeşte de 3 ori textul, lăsînd între lecturi timp (2-3 min.) pentru
înregistrarea ideilor.
După prima lectură, se explică termenii necunoscuţi elevilor.
Pentru exersare, profesorul poate face pauze între alineate, ca elevii să
desprindă ideea principală din fiecare alineat şi să noteze şi ideile
secundare.
Către momentul evaluării, elevul va fi deja familiarizat cu diferite
modalităţi de structurare a planului dezvoltat, cu utilizarea cifrelor arabe
şi romane, a literelor mari şi mici etc.
La încheierea evaluării, fiecare elev trebuie să aibă un plan alcătuit din
atîtea puncte principale, cîte alineate au fost citite.
Fiecare dintre punctele planului va fi urmat de subpuncte, pentru ideile
aferente.
MODEL:
Se dă textul:
COALA
La începutul acestui secol, se credea că ursuleţul cu pungă, sau coala,
este condamnat la dispariţie. Locuitorii îi omorîseră cu milioanele pentru
blana lor deasă şi moale. Din fericire, interdicţiile de vînătoare şi eforturile de
conservare au salvat specia. Ursuleţii cu pungă nu trăiesc numai în pădurile
de eucalipt din estul Australiei, ci şi în habitatele unde hrana se găseşte din
belşug şi unde populaţia înfloreşte.
Deşi au o înfăţişare simpatică, ursuleţii cu pungă nu sînt chiar
drăgăstoşi. Ei au labe mari şi gheare puternice şi ascuţite, cu primele două
degete opozabile, pentru a putea apuca trunchiurile copacilor.
Nocturnul coala este adaptat să trăiască exclusiv cu frunze de eucalipt.
Ursuleţii cu pungă au dinţi speciali pentru măcinat, ca să poată mesteca
această masă, care este greu de digerat.
Hrana ursuleţului cu pungă are un conţinut extrem de redus de
substanţe nutritive, de aceea el îşi conservă energia, mişcîndu-se lent şi
dormind pînă la 18 ore din 24, aşezat între crengile copacului preferat în care
se hrăneşte.
Arborele lumii
NOTE ŞI COMENTARII
Alegerea textului ştiinţific se va face în dependenţă de nivelul
cunoştinţelor pe care le au la moment elevii.
Se vor accepta diferite formule pentru punctele planului, de la cuvine şi
îmbinări pînă la enunţuri.
Aprecierea abilităţilor elevului de a delimita şi formula ideile unui text
ştiinţific audiat se va face în baza unui barem. Ilustrăm elaborarea acestui
barem pentru textul de mai sus:
4 puncte
se vor atribui pentru formularea a 4 idei principale (cîte una din fiecare
alineat);
4 puncte
se vor atribui pentru ideile secundare (cîte una din fiecare alineat);
2 puncte
se vor atribui pentru scrierea corectă şi aranjarea adecvată în pagină a
textului de plan.
Total 10 puncte
Standard
Rezumarea textului (200-250 de cuvinte) literar după 3 lecturi.
Forme de evaluare
Răspunsul la întrebările din chestionar. A se vedea Chestionar 1.
Scrierea rezumatului.
.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul citeşte textul şi răspunde la întrebările de precizare ale elevilor,
explică sensul cuvintelor pe care elevii nu le cunosc.
După lectura a doua, formulează dînsul 3-4 întrebări (bunăoară, de
precizare a timpului şi locului) şi ascultă răspunsurile elevilor, pentru a se
convinge de faptul că textul a fost înţeles.
La încheierea celei de-a treia lecturi, profesorul distribuie chestionarele şi
nu mai răspunde la întrebări.
Evaluarea se realizează fără ca elevilor să le fie accesibil textul.
MODEL:
Se dă textul:
La Putna, un călugăr bătrîn mi-a arătat locul înăuntrul bisericii, în care
stătea odată aninat portretul original la lui Ştefan Vodă. După original, el a
fost mic de stat, dar cu umere largi, cu faţa mare şi lungăreaţă, cu fruntea
lată şi ochii mari, plecaţi în jos. Smad şi îngălbenit la faţă, părul capului lung
acoperea umerii şi cădea pe spate. Căutătura era tristă şi adîncă, ca şi cînd
ar fi fost cuprins de o stranie gîndire ... Coroana lui avea deasupra, în mijloc,
crucea toată de aur, împodobită cu cinci pietre nestemate. Un glob
pămîntesc aflat pe cercul de margine al acestei coroane era la rîndu-i
înconjurat de alte, subţiri, şiruri de pietre scumpe. Îmbrăcat era Vodă într-un
strai mohorît, cu guler de aur, iar pe gît îi atîrna un engolpion din pietre şi
mărgăritare. Cîmpul portretului era albastru, în dreapta şi în stînga chipului
perdele roşii. Am întrebat ce s-a făcut cu originalul. Călugărul a răspuns ce
însuşi auzise. Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopţii, Buga, clopotul
cel mare, a început să sune de sine, întîi încet, apoi tot mai tare şi mai tare.
Călugării, treziţi din somn, se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere,
în sunetul clopotului, ce creştea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru
de o lumină stranie şi nemaivăzută. Călugării coborîră într-un şir treptele
chiliilor, unul deschise uşa bisericii … În acea clipă clopotul tăcu şi în biserică
era întuneric des. Candelele de pe mormîntul lui Vodă se stinseră de sine,
deşi avuseseră untdelemn îndestul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei
era atît de mohorît şi de stins, încît pentru păstrarea memoriei lui un călugăr,
ce nu ştia zugrăvi, a făcut copia ce există astăzi.
Gheorghe Tomozei
*Engolpion – iconiţă din metal preţios sau din smalţ, pe care o poartă
arhiereii atîrnată de gît.
Chestionar nr.1
1. Unde se afla portretul original al lui Ştefan Vodă?
2. De ce statură era Vodă?
3. Cum era îmbrăcat?
4. Cum arăta coroana domnitorului?
5. Ce podoabă purta la gît?
6. Ce s-a întîmplat în noaptea de pomină?
7. Ce au văzut călugării, cînd au intrat în biserică?
8. Cine a desenat copia portretului original?
NOTE ŞI COMENTARII
Dacă profesorul e sigur că elevii pot realiza rezumatul fără a fi ghidaţi de
întrebări, el poate renunţa la această formă de evaluare.
Aprecierea se va face astfel:
Fiecare răspuns corect şi complet la întrebare va fi considerat egal cu un
punct;
2 puncte se vor atribui pentru corectitudinea stilistică, ortografică,
punctuaţională, gramaticală a segmentelor scrise de elev.
Obiectiv de referinţă
Să extragă şi să ierarhizeze informaţia aferentă ideilor principale.
Standard
Identificarea informaţiei aferente ideilor principale dintr-un text ştiinţific
de 150-200 de cuvinte, audiat de 3 ori.
Forme de evaluare
Test (itemi cu răspuns scurt).
Desfăşurarea evaluării
Elevii audiază textul citit de profesor sau înregistrat.
După prima lectură, se formulează în discuţie generală sau de grup ideile
principale. O variantă alternativă ar fi enunţarea de către profesor a
ideilor principale, scrierea lor pe tablă sau distribuirea exemplarelor pentru
fiecare elev. Deoarece se testează nu abilitatea de a formula ideile
principale, acest pas este în afara evaluării / aprecierii cu puncte.
În procesul lecturii a doua şi a treia, elevii îşi pot face notiţe în raport cu
ideile principale odată înregistrate. Tempoul lecturii va fi adecvat luării de
note, dar lectura nu se va transforma în dictare.
După a treia lectură, elevii rezolvă independent şi fără acces la text itemii
formulaţi de profesor.
MODEL:
Se dă textul:
Deşi Africa avea propria sa istorie complexă şi variată, pentru străini ea
părea un continent misterios şi interzis. Coasta sa de nord făcea parte din
istoria Mediteranei. Spre sud însă, existau obstacole naturale peste tot:
întinsul deşert Sahara, sub Sudan mlaştinile în care se ascunde izvorul
Nilului; o coastă cu o climă fierbinte şi dominată de boli şi, paralel cu coasta,
pe o distanţă de mii de kilometri, pantele abrupte străbătute de fluvii a căror
curgere rapidă le face imposibil de trecut. De asemenea, nici locuitorii din
interior – chinuiţi în trecut de către comercianţii de sclavi - nu erau foarte
prietenoşi.
Cu toate acestea, cîteva explorări ale Africii fuseseră întreprinse
înainte ca europenii să intre în scenă. În jurul anului 450 î.e.n. cartaginezul
Hanno a trecut prin Coloanele lui Hercule (strîmtoarea Gibraltar) şi a navigat
de-a lungul Coastei de Vest.
Romanii au intrat în contact cu lacul Chad, străbătînd deşertul,
conducînd probabil un comerţ transsaharian înfloritor. De asemenea, chinezii
au străbătut Oceanul Indian, ajungînd pe Coasta de Est a Africii.
Arborele lumii
Se porneşte a priori de la 2 idei principale:
1. Africa era un continent greu de cercetat.
2. Cu toate dificultăţile, popoarele învecinate au explorat continentul african.
Variantă de test:
Continuaţi enunţurile cu informaţii din textul audiat:
1. Africa era puţin cunoscută de europeni, fiindcă …
2. Obstacolele naturale din sud erau …
3. Pantele abrupte străbătute de fluvii împiedicau …
4. Atitudinea locuitorilor băştinaşi faţă de călătorii străini era …
5. Comerţul cu sclavi a cauzat …
6. Cartaginezul Hanno a reuşit …
7. Lacul Chad a fost cunoscut încă de …
8. Călătorii chinezi au explorat …
NOTE ŞI COMENTARII
Un test conceput astfel verifică abilitatea de înţelegere la auz, atenţia şi
memoria.
Evaluarea prin itemi cu răspuns scurt necesită mai puţin timp.
Abordarea din această perspectivă a textului ştiinţific depăşeşte cadrul
învăţării limbii şi îi formează elevului abilităţi transdisciplinare de muncă
intelectuală.
Obiectiv de referinţă
Să sesizeze în mesajul oral respectarea sau încălcarea anumitor calităţi
generale ale stilului (proprietatea, precizia, claritatea).
Standard
Aprecierea verbală – prin cuvinte şi enunţuri – a calităţii stilului unui text
literar / nonliterar, de 200-250 de cuvinte, audiat de 2 ori.
Forme de evaluare
Discuţie asupra specificului stilistic al textului literar.
.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul realizează prima lectură a textului, după care elevii sînt lăsaţi
să-şi facă notiţe asupra specificului stilistic al textului.
După lectura a doua, elevii discută în grupuri problema enunţată.
Profesorul face observaţii asupra unui grup, evaluează activitatea elevilor.
La altă lecţie, va fi supus evaluării alt grup şi profesorul va completa fişe
de observaţie pentru alţi elevi.
MODEL:
Se dă textul:
Nouă ceasuri şi nouă minute... Peste şase minute pleacă trenul. Un
minut încă şi se-nchide casă. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la
tren, sînt în vagon… Trec de colo pînă colo prin coridor, să văz în care
compartiment aş găsi un loc mai comod… Aci. O damă singură, şi fumează,
atît mai bine! Intru şi salut, cînd aud o mîrîitură şi văz apărînd dintr-un
paneraş de lîngă cocoana capul unui căţel lăţos, plin de funde şi panglici roşii
şi albastre, care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele …
- Bubico! zice cocoana…şezi mumos, mamă!
Bubico se linişteşte puţin; nu mai latră; îşi retrage capul în paneraş,
unde i-l acoperă iar cocoana cu un tărtănaş de lînă roşie; dar tot mîrîie
înfundat… Eu, foarte plictisit, mă lungesc pe canapeaua din faţa cocoanei şi-
nchiz ochii. Trenul a pornit…Prin coridor umblă pasageri şi vorbesc. Bubico
mîrîie arţăgos.
- Biletele, domnilor! zice conductorul, intrînd cu zgomot în
compartimentul nostru.
Acum Bubico scoate capul foarte sus şi, vrînd să sară afară de la locul
lui, începe să latre şi mai grozav ca adineaori. Eu întind biletul meu
conductorului, care mi-l perforează. Conductorul face un pas către cocoana
care îşi caută biletul ei în săculeţul de mînă, pe cînd Bubico latră şi chelălăie
disperat, smucindu-se să iasă din paner.
- Bubico! zice cocoana, şezi mumos, mamiţo!
I. L. Caragiale
Fişa de observaţie nr.1:
N Numele Numeşte calităţi Argumentează Ilustrează cu
r. elevului ale stilului, afirmaţia exemple din text
d adecvate textului
/ audiat
o
NOTE ŞI COMENTARII
La o evaluare de acest gen, în atenţia profesorului se află progresul
personal al elevului, abilitatea lui de a înţelege un text şi de a discuta
asupra lui, nu în privinţa subiectului, mesajului etc., ci relevînd calităţile
stilului autoricesc.
Fără să aibă obiectivul de a da note, profesorul se va orienta spre
proiectarea propriilor activităţi în demersul didactic, urmărind participarea
elevilor la o discuţie cu caracter ştiinţific.
Obiectiv de referinţă
Să manifeste discernămînt (prin acceptare / respingere) faţă de mesajul oral.
Standard
Exprimarea verbală a atitudinii argumentate faţă de mesajul textului artistic,
audiat de 3 ori.
Forme de evaluare
Scrierea unui text coerent apreciativ despre mesajul textului audiat.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul citeşte un text narativ, al cărui mesaj se pretează diverselor
interpretări.
După prima lectură, dînsul va răspunde la întrebări de precizare,
formulate de elevi.
După cea de-a doua lectură, profesorul formulează şi dictează elevilor
întrebarea binară care solicită un răspuns personal şi o luare de atitudine.
După ce au audiat textul a treia oară, elevii scriu independent un text
argumentativ, exprimîndu-şi poziţia în raport cu mesajul textului.
În acest fel, profesorul evaluează nu doar înţelegerea după auz, ci şi
scrierea.
MODEL:
Se dă textul:
Nu trece mult după asta, şi-ntr-o zi, prin luna lui maiu, aproape de
Moşi, îndeamnă păcatul pe bădiţa Vasile tîntul, că mai bine nu i-oiu zice, să
puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească.
Şi Nică începe să mă asculte; şi mă ascultă el, şi mă ascultă, şi unde
nu s-apucă de însemnat la greşeli cu ghiotura pe o draniţă: una, două, trei,
pînă la douăzeci şi nouă. “Măi!!! S-a trecut de şagă, zic eu, în gîndul meu;
încă nu m-a gătit de ascultat, şi cîte au să mai fie!” Şi unde n-a început a mi
se face negru pe dinaintea ochilor şi a tremura de mînios … Ei, ei ! acu-i acu.
“Ce-i de făcut, măi Nică?” îmi zic eu în mine. Şi mă uitam pe furiş la uşa
mîntuirii şi tot scăpăram din picioare, aşteptînd cu neastîmpăr să vie un lainic
de şcolar de afară, căci era poruncă să nu ieşim cîte doi deodată; şi-mi crăpa
măseaua în gură cînd vedeam că nu mai vine, să mă scutesc de călăria lui
Bălan şi de blagoslovenia lui Nicolai, făcătorul de vînătăi. Dar adevăratul
sfînt Nicolai se vede că a ştiut de ştirea mea, că numai iaca ce intră afurisitul
de băiet în şcoală. Atunci eu, cu voie, fără voie, plec spre uşă, ies repede şi
nu mă mai încurc primprejurul şcolii, ci o ieu la sănătoasa spre casă.
Ion Creangă
NOTE ŞI COMENTARII
Întrebarea formulată pentru exprimarea atitudinii poate fi:
Trebuia oare ca elevul ameninţat cu pedeapsa corporală să o evite prin
fugă?
Sau
Trebuia oare aplicată pedeapsa corporală pentru elevii care nu învăţau bine?
Întrebarea admite un răspuns afirmativ sau negativ, de aceea profesorul
nu va aprecia poziţia aleasă de elev, ci doar claritatea exprimării ei,
validitatea argumentelor, construirea enunţului argumentativ.
VORBIREA
Evaluarea abilităţilor de vorbire corectă şi coerentă va ţine în cîmpul
atenţiei atît logica expunerii unui punct de vedere, a unui subiect, cît şi
construirea enunţurilor, varietatea şi exactitatea utilizării unităţilor de
vocabular, intonaţia, corectitudinea articulării, aspectele paraverbale ale
comunicării.
Obiective de referinţă Standarde Forme de evaluare
2.1. Să structureze Prezentarea unei Discuţie în grup.
corect, coerent şi logic alocuţiuni coerente, într- Fişa de observare nr.2
ideile comunicate. o problemă de interes Masă rotundă.
comun, în limita a 2-3
minute.
Prezentarea unei
alocuţiuni coerente de Conferinţă de lectură.
2-3 minute vizînd Fişa de observare nr.3
probleme de
interpretare a textului
literar citit independent.
2.6. Să susţină un Susţinerea unui dialog Joc de rol.
dialog direct sau la în circumstanţele date, Fişa de observare nr. 4
distanţă. cu limita de timp (5 .
minute) sau de replici
(10 replici).
2.8. Să susţină un Lansarea unei informaţii Prezentarea orală
monolog simplu cu elaborate independent, Fişa de observare nr.5
caracter informativ într-o de max. 2 minute, fără
situaţie inedită. utilizarea notelor, a
textului scris etc.
Obiectiv de referinţă
Să structureze corect, coerent şi logic ideile comunicate.
Standard
Prezentarea unei alocuţiuni coerente, într-o problemă de interes comun, în
limita a 2-3 minute.
Forme de evaluare
Discuţie de grup.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul anunţă prealabil (pentru a le da elevilor timp să-şi structureze
alocuţiunile) sau la începutul lecţiei subiectul luat în discuţie.
Bunăoară, subiectele propuse pot fi:
Un copil de vîrstă şcolară trebuie să aibă obligaţii faţă de ceilalţi membri
ai familiei.
Toţi adulţii din familie sînt responsabili pentru educaţia copiilor.
Cunoaşterea oricărei limbi străine are o influenţă pozitivă asupra
dezvoltării intelectuale a personalităţii.
Pentru dezvoltarea gîndirii logice, gramatica este la fel de importantă ca
şi matematica.
Elevii vor dispune de timp pentru a-şi ordona gîndurile.
Profesorul va oferi cuvîntul elevilor pe care intenţionează să-i evalueze la
acest capitol şi va completa fişa de observare.
Fişa de observare nr.2:
T Numele Exprimarea Eşalonarea Validitatea Coerenţa Corecti-
o elevului clară a logică a argumen- exprimării tudinea
t poziţiei argumen- telor orale lansării
a versus telor mesajului
l problema oral
discutată (adecva-
rea
intonaţiei,
corecti-
tudinea
articulării )
A.B.
NOTE ŞI COMENTARII
Fiecare din momentele vizate în fişa de evaluare poate fi cotat la
maximum 2 puncte.
Elevul poate acumula 10 puncte.
Profesorul va oferi punctele respective în funcţie de adecvarea alocuţiunii
lansate parametrilor din fişa de observare.
Standard
Prezentarea unei alocuţiuni coerente de 2-3 minute vizînd probleme de
interpretare a textului literar citit independent.
Forme de evaluare
Conferinţă de lectură
.
Desfăşurarea evaluării
Toţi elevii au citit independent Micul prinţ de A. de Saint-Exupery.
Cu cîteva zile înainte de conferinţă, profesorul prezintă o listă de subiecte
legate de textul respectiv, dintre care elevii îşi pot alege unul. Asemenea
subiecte ar putea fi:
Oamenii pe care i-a cunoscut în călătoria sa Micul Prinţ.
Locurile pe care le-a vizitat în călătoria sa Micul Prinţ.
Afinităţi sufleteşti între narator şi Micul Prinţ. etc.
În ziua conferinţei, profesorul se documentează asupra alegerii făcute de
elevi şi scrie pe tablă numele persoanelor pe care le va evalua.
Evaluînd abilitatea de a vorbi în baza lecturii, profesorul observă mutatis
mutandis şi înţelegerea textului la lectura independentă.
Fişa de observare nr.3
T Numele Cunoaşterea Adecvarea Structurarea Coerenţa Corecti-
o elevului textului alocuţiunii logică a exprimării tudinea
t la subiectul mesajului lansării
a ales mesajului
l oral
(adecva-
rea
intonaţiei,
corecti-
tudinea
articulării)
A.C.
NOTE ŞI COMENTARII
Profesorul trebuie să aibă grija ca asemenea conferinţe să nu se
transforme în recitarea unor alocuţiuni scrise şi raportate.
Elevii care nu vor face prezentări la această conferinţă pot participa la
ea, adresînd întrebări colegilor sau incluzîndu-se în discuţie pe parcurs,
fără să fi fost nominalizaţi iniţial.
Fiecare din momentele vizate în fişa de evaluare poate fi cotat la
maximum 2 puncte.
Elevul poate acumula 10 puncte.
Profesorul va oferi punctele respective în funcţie de adecvarea alocuţiunii
lansate parametrilor din fişa de observare.
Obiectiv de referinţă
Să susţină un dialog direct sau la distanţă.
Standard
Susţinerea unui dialog în circumstanţele date, cu limita de timp (5 minute) sau
de replici (10 replici).
Forme de evaluare
Jocul de rol.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul pregăteşte cîteva subiecte pentru discuţie, cu roluri diferite ale
participanţilor.
De exemplu:
Elevul se adresează profesorului cu rugămintea de a-i recomanda o carte
captivantă pentru lectură.
Mama se adresează fiului / fiicei cu rugămintea de a o ajuta la treburile
casnice.
Doi copii discută despre un film vizionat recent.
Profesorul distribuie rolurile şi descrie situaţia de comunicare.
Elevii discută, în limitele de întindere indicate, în subiectul propus.
Profesorul evaluează abilitatea de a asculta şi de a vorbi, de a formula o
întrebare şi o replică.
Fişa de observare nr.4:
T Numele Înţelegerea Calitatea Adecvarea Aspectele Corecti-
o elevului situaţiei de întrebărilor replicilor nonverbale tudinea
t comunicare formulate ale lansării
a şi a rolului comunicării mesajului
l ce i-a (mimica, oral
revenit gestica, (adecva-
poziţia rea
corporală) intonaţiei,
corecti-
tudinea
articulării)
A.D.
NOTE ŞI COMENTARII
Subiectele alese trebuie să fie accesibile pentru clasa respectivă.
Distribuind rolurile, profesorul va avea grijă să evite situaţiile de conflict şi
cele jenante.
Obiectiv de referinţă
Să susţină un monolog simplu cu caracter informativ într-o situaţie inedită.
Standard
Lansarea unei informaţii elaborate independent, de max. 2 minute, fără
utilizarea notelor, a textului scris etc.
Forme de evaluare
Prezentarea orală.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul explică sarcina de a produce un text informativ (anunţ,
prezentare de obiecte, servicii etc.).
De exemplu, toţi elevii vor avea de prezentat o informaţie despre
mijloacele de transport cu care se deplasează cel mai frecvent.
Elevii au timp pentru a-şi proiecta / schiţa prezentarea şi pentru a-şi
pregăti alocuţiunea.
Elevii care urmează să fie evaluaţi la acest capitol îşi aleg locul şi poziţia
corporală, pentru a capta atenţia eventualilor ascultători.
Profesorul ţine evidenţa în baza fişei de observare.
Fişa de observare nr.5
T Numele Conţinutul Structurarea Alegerea Aspectele Corecti-
o elevului informaţiei, textului unităţilor nonverbale tudinea
t suficienţa prezentării de ale lansării
a informativă vocabular, comunicării mesajului
l a textului a (mimica, oral
structurilor gestica, (adecva-
sintactice poziţia rea
potrivite corporală) intonaţiei,
pentru corecti-
informaţia tudinea
dată articulării)
A.E.
NOTE ŞI COMENTARII
Deoarece acest tip de evaluare nu vizează unităţi de conţinut curricular,
ci doar abilităţi de comunicare, profesorul va urmări comportamentul
elevilor în procesul lansării informaţiei, avînd grijă ca acea informaţie să
fie relevantă pentru elevi.
În procesul analizei şi aprecierii verbale a prezentărilor, se va insista
asupra coerenţei vorbirii, a potrivirii intonaţiei, asupra alegerii formulelor de
adresare.
LECTURA
Evaluarea deprinderii de a citi, de a înţelege la lectură textul are
afinităţi cu înţelegerea după auz, dar depăşeşte cadrul acesteia la fel cum
însăşi abilitatea de a citi este formată ulterior abilităţii de a înţelege vorbirea
articulată. Ceea ce se cîştigă atunci cînd înţelegerea unui text este evaluată
prin lectură, nu prin audiere este timpul (viteza cu care se desfăşoară
evaluarea) şi posibilitatea de a reveni la text în caz de incertitudine. Pentru
elevii care au memoria vizuală bine dezvoltată orice lectură este şi o ocazie
de a memoriza ortograme sau cuvinte noi.
Obiective de referinţă Standarde Forme de evaluare
3.3. Să recunoască Delimitarea într-un text Marcarea pasajelor
într-un text citit literar de 300-350 a textului dat.
elementele descriptive, tuturor modurilor de
narative, dialogale. expunere (descriere, Rezumarea secvenţelor
naraţiune, dialog). cerute.
Transformarea
dialogului în naraţiune.
3.4 . Să recunoască şi Recunoaşterea şi Test
să contureze rolul comentarea mijloacelor
mijloacelor artistice artistice marcate într-un
studiate. text nestudiat.
Identificarea şi
comentarea tuturor Eseu ( comentariu)
mijloacelor artistice
(dintr-un text literar
nestudiat, de 100-150
de cuvinte) învăţate
pînă la momentul
evaluării.
3.5. Să înţeleagă în Demonstrarea Completare a unui
detalii conţinutul înţelegerii în detalii a chestionar asupra
textului citit. textului literar prevăzut textului.
pentru studiere, fără Interogare frontală, cu
utilizarea textului. urmărirea şi evaluarea
cîtorva elevi.
Povestire în detalii / pe
fragmente a textului.
Înţelegerea detaliată a Test.
textului ştiinţific (de 200-
250 de cuvinte) citit
independent, cu
utilizarea textului.
Înţelegerea unui text Discuţie de grup asupra
literar de 150-200 de lecturii.
cuvinte, la 2 lecturi Fişa de observare nr. 6
independente.
3.6. Să extragă din Formularea ideilor Alcătuirea planului
textul citit informaţiileprincipale şi a cîte două dezvoltat de idei.
aferente ideii / ideilor idei aferente ideilor
principale; principale, într-un text Gruparea informaţiilor
literar de 200-250 de din text în raport cu
cuvinte, citit ideile formulate.
independent.
3.7. Să integreze Utilizarea informaţiilor Eseu structurat /
achiziţiile noi în noi, dintr-un text nestructurat.
sistemul propriu de nonliterar (de 300-400
informaţii; de cuvinte), citit
independent, pentru
producerea unui text
propriu.
3.10. Să depisteze Formularea într-un
valorile etice ale enunţ a valorilor etice Scrierea despre textul
personajelor / eroului promovate de opera literar.
liric al operelor literare; literară narativă (300-
400 de cuvinte), citită
independent şi
argumentarea
afirmaţiilor, cu referire
la subiect.
Formularea într-un
enunţ a sentimentelor
eroului liric (în baza unui Scrierea despre textul
text liric de 100-200 de literar.
cuvinte), citit
independent şi ilustrarea
cu citate din text.
Obiectiv de referinţă
Să recunoască într-un text citit elementele descriptive, narative, dialogale;
Standard
Delimitarea într-un text literar de 300-350 a tuturor modurilor de expunere
(descriere, naraţiune, dialog).
Forme de evaluare
Rezumarea secvenţelor cerute.
Desfăşurarea evaluării
Elevii primesc textul şi pot să-l citească ori de cîte ori au nevoie.
Profesorul anunţă sau distribuie sarcinile pe care elevii le vor realiza strict
individual, fără a pune întrebări profesorului şi fără a discuta înde ei.
De exemplu:
Rezumaţi în 50-60 de cuvinte naraţiunea.
Rezumaţi în 20-30 de cuvinte descrierea ninsorii.
Rezumaţi în 50-60 de cuvinte dialogul.
Rezumaţi în 3 enunţuri informaţia care se referă la Gelu.
Rezumaţi în 3 enunţuri informaţia care se referă la Adriana.
La aprecierea lucrărilor, profesorul va aplica un barem clar elaborat a
priori. A se vedea mai jos.
MODEL:
Se dă textul:
Într-o zi de decembrie, cum se oprise în faţa unei librării, lui Gelu i se
păru că o recunoaşte, oglindindu-se în geamul jumătate îngheţat al vitrinei,
pe Adriana, trecînd tocmai strada, spre celălalt trotuar. Se-ntoarse surprins
şi văzu că într-adevăr era ea. O recunoscu după mantou, căci fata îşi
ascundea obrazul , voind parcă să-l evite. Trecu repede de partea cealaltă şi
o ajunse din urmă.
- De ce fugi, Adriana? S-ar spune că mă ocoleşti.
- Într-adevăr. Te ocoleam.
Rîse. Avea mîinile încărcate cu diverse pachete şi Gelu trebui să-i ia
cîteva, pentru ca să-i poată strînge stînga, pe care ea i-o întindea grăbită.
- Uite, spuse ea încurcată, era vorba de un secret. Un complot. Nu
insista, fiindcă n-am să-ţi spun.
- Totuşi … , încercă Gelu să insiste.
- Nu vi se pare că sînteţi prea indiscret, domnule? întrerupse fata
ingenuă.
Şi pe urmă, cu glasul ei firesc:
- Fii cuminte. Am să-ţi explic mai tîrziu. Deocamdată am o întîlnire şi
încă una misterioasă.
- Cu cine? nu se putu opri el să întrebe, dar răspunsul deveni inutil,
căci, în aceeaşi clipă, Cecilia le ieşea drept înainte. Fetele
schimbară un mic semn de complicitate şi Cecilia, mirată de
prezenţa lui Gelu, izbucni în rîs.
Nu mai puteau să-i ascundă nimic. Era vorba de o petrecere pe care
Adriana o aranja acasă numai pentru ei de revelion. Făceau acum pregătirile
şi decideau ultimele detalii. Ar fi vrut să-i facă întreagă surpriza aceasta, dar
acum, fiindcă tot s-au trădat, cel puţin să le fie de folos.
În ajunul sărbătorii, Gelu ieşi în oraş să facă ultimele tîrguieli. Intrase
într-o florărie să cumpere cîteva mlădiţe de vîsc şi tocmai mîngîia acele frunze
verzi, pe care o vînzătoare i le strîngea frumos în buchet, cînd văzu pe
fereastră cîţiva fulgi albi. Deschise uşa şi rămase în prag să privească. Nu
ningea încă. Erau doar vagi puncte albe, care se pierdeau în aer. Gelu întinse
palma. Simţi un bob de răceală şi abia avu timpul să distingă o mică stea care
se topi imediat.
Mihail Sebastian
Barem:
Rezumaţi în 50-60 de cuvinte naraţiunea.
3 puncte pentru:
Fidelitatea reproducerii textului rezumat: respectarea indiciilor
de timp şi spaţiu, păstrarea personajelor, includerea tuturor
momentelor importante.
2 puncte pentru:
Excluderea elementelor secundare şi respectarea limitei de
întindere.
1 punct pentru
Organizarea gramaticală a rezumatului (utilizarea construcţiilor
verbale, a pronumelor şi adverbelor).
2 puncte pentru
Păstrarea vocabularului din textul original.
2 puncte se atribuie pentru corectitudinea textului scris.
NOTE ŞI COMENTARII
Profesorul verifică lucrările scrise ale elevilor. În acest sens, lectura ca
deprindere integratoare se combină cu scrierea.
Texte de acest fel, care nu au fost studiate, dar care conţin diferite moduri
de expunere, se pot utiliza pentru verificarea tehnicii de lectură a textului la
prima vedere şi pentru evaluarea abilităţilor de lectură expresivă.
Obiectiv de referinţă
Să recunoască şi să contureze rolul mijloacelor artistice studiate;
Standard
Recunoaşterea şi comentarea mijloacelor artistice marcate într-un text
nestudiat.
Forme de evaluare
Test.
Desfăşurarea evaluării
Elevii au la îndemînă textul artistic în care au fost marcate cuvinte şi
îmbinări vizate în test. Se poate reveni la text ori de cîte ori e nevoie.
Alternativ, profesorul poate dicta sau scrie pe tablă textul.
Profesorul distribuie şi testul.
La expirarea timpului, profesorul adună şi verifică testele.
MODEL:
Se dă textul:
PRIMĂVARA
Din tren, în zori, văd cerul ca o apă
Prea limpede cu scoica lunii-n fund.
Plopi nalţi la luminişuri dau să-ncapă:
Iscoade sînt şi zările pătrund.
Spre răsărit ard coifuri parcă-n pară,
Cu jar de aur suliţi se aprind;
De-acuma gloata umbrei o să piară,
Arcaşii tainici arcurile-şi prind.
Dar meri şi peri şi pruni de pe coline
Răspund şi ei, trăgînd cu praf de flori,
Şi-n bîzîit de gloanţe de albine,
Desfăşură un lanţ de trăgători.
Podgoria-i toată nouri de şrapnele
Încremenite-n aer de Prier.
De raze fugărite rîndunele
În escadrile răzleţite pier.
E soarele biruitor. Cireşii
Au ridicat, învinşi, steag alb în vînt.
Livezile îşi numără plăieşii.
Un cuc dictează pacea pe pămînt.
Ioan Pillat
Barem: Test:
1. Numiţi figura de stil din primul vers.
1 pct.
2. Identificaţi şi rescrieţi toate personificările din text; comentaţi
desfăşurat una.
2,5 pct.
0,25x6= 1,5 pct.
1pct. pentru comentarea unei personificări
3. Apreciaţi într-un enunţ rolul enumeraţiei din catrenul al
treilea.
0,5 pct.
4. Definiţi metafora. Ilustraţi cu două exemple din text,
restabilind comparaţia iniţială.
2 pct.
1 pct. pentru definiţie
1 pct. pentru cele 2 exemple
5. Interpretaţi figura de stil din versul Podgoria-i toată nouri de
şrapnele.
1 pct.
6. Analizaţi, în 5-7 rînduri de text coerent, lexicul poeziei prin
raportare la titlu.
2 pct.
0,5 pct. pentru nominalizarea lexicului ce ţine de primăvară
1 pct. pentru analiza coerenţei lexicale a textului
0,5 pct. pentru scrierea textului coerent în limitele indicate
7. Apreciaţi într-un enunţ imaginea globală a textului, derivată
din utilizarea termenilor milităreşti.
1 pct.
NOTE ŞI COMENTARII
Aplicarea unui test de felul acesta substituie producerea unui comentariu
liber, care necesită mai mult timp şi este mai greu de apreciat obiectiv.
Analiza detaliată în cadrul unui test a figurilor de stil marcate într-un text
literar face posibilă aprecierea abilităţilor elevului vs acest standard, fără
a-l lăsa pe ultimul loc într-o lucrare de proporţii şi fără a-l dizolva printre
alte sarcini.
Obiectiv de referinţă
Să înţeleagă în detalii conţinutul textului citit;
Standard
Demonstrarea înţelegerii în detalii a textului literar prevăzut pentru studiere,
fără utilizarea textului.
Forme de evaluare
Completarea unui chestionar asupra textului.
Desfăşurarea evaluării
Elevii au sarcina să citească independent acasă un text care urmează să
fie studiat / să revizuiască textul deja studiat la literatura română.
Profesorul elaborează un chestionar sau cîteva variante de chestionar
asupra textului şi îl distribuie elevilor la clasă.
La elaborarea chestionarului se vor formula întrebări diferite, urmînd să se
verifice atenţia, memoria, abilitatea de înţelegere a textului.
Acum elevii nu pot folosi textul propriu-zis şi nici nu pot discuta asupra
textului. Răspunsurile sînt strict individuale.
Ca variantă alternativă pentru evaluarea acestui standard, ar fi susţinerea
unei conversaţii ghidate de profesor asupra conţinutului textului,
povestirea pe fragmente a textului etc.
Se dă textul:
Domnul Goe de I. L. Caragiale
Chestionar:
1. Cum este îmbrăcat Goe?
2. Cine îl însoţeşte pe Goe în călătorie?
3. Cum a absolvit Goe anul şcolar precedent?
4. Cît timp durează călătoria?
5. Prin ce gări trece trenul?
6. La ce gară ajunge?
7. Cum s-a pierdut biletul lui Goe?
8. De ce anume la Zece Mai este organizată plecarea la Bucureşti ?
9. De ce este aplicată amenda?
10. Cîte personaje sînt în text?
11. Care este rolul ciocolatei în relaţiile lui Goe cu mamiţa?
12. Cum a aflat personalul trenului cine a tras alarma?
13. De ce trenul ajunge cu întîrziere de cîteva minute?
14. De ce nu se poate şti cine a tras manivela?
15. Cum apreciaţi comportamentul lui Goe?
NOTE ŞI COMENTARII
Pentru acest gen de evaluare, este bine ca textul să fie narativ, cu
informaţii uşor descifrabile.
În acest fel, profesorul se va documenta asupra gradului de cunoaştere a
textului.
Standard
Înţelegerea detaliată a textului ştiinţific (de 200-250 de cuvinte) citit
independent, cu utilizarea textului.
Forme de evaluare
Test
Desfăşurarea evaluării
Profesorul pregăteşte cîte un exemplar de text ştiinţific, din domenii
apropiate elevului, pentru fiecare persoană.
Testul elaborat vizează nu cunoştinţele din domeniul respectiv, ci
abilitatea de a înţelege prin lectură independentă un text ştiinţific.
Elevii citesc textul şi caută în el răspunsuri la întrebările testului.
MODEL:
Se dă textul:
ŞCOALA FLAMANDĂ
În anul 1430, a început să se dezvolte un stil de pictură foarte diferit, în
Ţările de Jos (Belgia şi Olanda de astăzi), regiune cunosctuă atunci sub
denumirea de Flandra şi care îi aparţinea Ducelui de Burgundia. La fel ca şi
Italia, Flandra era o ţară cu oraşe prospere, fapt considerat de mulţi critici ca
fiind motivul principal care a făcut ca arta provenită din acea regiune să fie
mult mai fermă, mai puţin conştient aristocrată. Şi, la fel ca în Italia, perioada
de înflorire a artei flamande a coincis cu perioada unui progres tehnic
important - apariţia picturii în ulei. Pigmenţii amestecaţi cu ulei aveau o
luminozitate pe care tempera, cel mai des utilizat în cazul picturilor mari, nu o
putea atinge. În vreme ce tempera, ca de exemplu în cazul frescelor, trebuia
aplicată rapid şi se preta doar la un tratament grosier, pictura în ulei putea fi
realizată, strat cu strat, atîta timp cît îi lua pictorului pentru a reda detaliat
toate efectele dorite.
Şcoala de pictură flamandă a fost fondată de către Robert Campin,
însă cei mai iluştri reprezentanţi ai ei au aparţinut unei generaţii viitoare. Jan
van Eyck a fost primul mare pictor în ulei european şi un portretist de o mare
virtuozitate. Marea lui abilitate de a exprima jocul de lumini, pe diferite
obiecte, a fost posibilă doar datorită noilor vopsele cu care el lucra.
Arborele lumii
Test:
1. Ce teritoriu se numeşte Flandra?
2. Cine a fost fondatorul şcolii flamande?
3. Prin ce a devenit celebră şcoala flamandă?
4. Cum se prepară vopselele în ulei?
5. De ce a fost posibilă dezvoltarea impresionantă a artei în Flandra?
6. Cu care ţară este comparată Flandra?
7. Prin ce este progresistă pictura în ulei în raport cu tempera?
8. Ce a fost posibil datorită noilor vopsele cu care lucra Jan van Eyck?
Barem:
cîte 1 pct. pentru fiecare răspuns corect;
2 pct. pentru corectitudinea segmentelor scrise.
NOTE ŞI COMENTARII
Majoritatea întrebărilor sînt literale, pentru că domeniul testat este
înţelegerea independentă a textului ştiinţific, fără ca profesorul să dea
explicaţii şi să răspundă la întrebările elevilor.
În lipsa posibilităţii de a multiplica un text ştiinţific, procedura se poate
realiza pe orice text nestudiat încă din manualele de ştiinţe umaniste.
Standard
Înţelegerea unui text literar de 150-200 de cuvinte, la 2 lecturi independente.
Forme de evaluare
Discuţie de grup asupra lecturii. .
Desfăşurarea evaluării
Profesorul distribuie un text literar pentru lectură independentă.
Elevilor li se dă timp pentru a citi de 2 ori textul.
La primele evaluări de acest fel, profesorul poate răspunde la cîteva
întrebări elementare, de precizare a sensului cuvintelor, dar nu va
încuraja discuţii largi asupra textului.
La încheierea celei de-a doua lecturi, profesorul strînge textele şi îi lasă pe
elevi să discute asupra textului, formulînd cîteva întrebări.
Profesorul nu se implică în discuţie, ci urmăreşte participarea elevilor
supuşi evaluării (conform fişei nr.6).
MODEL:
Se dă textul:
Totul o încînta pe Ann în oraşul transilvănean: străzile largi, vitrinele
prăvăliilor, firmele nemţeşti, dialectul săsesc… Dimineaţa, cînd se trezea din
somn, îi plăcea să privească de la fereastra hotelului copiii care treceau spre
şcoală cu ghiozdanele pe spate. Dacă ar fi avut un bloc de hîrtie cu ea, ar fi
desenat, căci găsea pretutindeni motive de desen.
Cu un desen – unul singur – tot se întorsese de la Sibiu. Erau la o
masă, pe trotuar, în faţa unui restaurant, la ora prînzului, cînd tocmai ieşeau
copiii de la şcoală. Trecea un grup de fetiţe prin faţa lor şi Ann o oprise pe una
din ele, întrebînd-o cum o cheamă.
“Ingrid”, răspunse ea, puţin speriată, iar colegele ei adăugaseră cu mai
mult curaj: “Ingrid Schreiber”.
Ingrid era blondă, avea cozi împletite pe spate, o şapcă albastră trasă
băieţeşte pe frunte şi doi ochi oblici, care dădeau figurii ei de înger saxon o
ciudată graţie de mică tătăroaică dobrogeană.
- Ingrid, ţi-a spus cineva cît eşti de frumoasă? Dă-mi o hîrtie şi un
creion din ghiozdanul tău. Vreau să te desenez.
Mihai Sebastian
Profesorul lansează, pentru clasa întreagă sau, mai eficient, pentru
echipe de 5-6 elevi, întrebări de discutat, de exemplu:
Unde şi cînd are loc acţiunea descrisă?
Cine sînt personajele textului, ce ocupaţie au în text?
Fişa de observaţie nr.6:
T Numele Oferă Numeşte Este Este Se exprimă
O elevului variante argumente atent tolerant faţă clar şi corect
T plauzibile cu referire faţă de de din punct de
A de la detaliile opiniile participanţii vedere
L răspuns din text altora la discuţie lingvistic
NOTE ŞI COMENTARII
Succesul unei astfel de evaluări depinde de abilitatea elevilor de a
comunica fără participarea profesorului într-un subiect formulat de
profesor.
În cazul în care discuţia nu începe – nimeni nu are soluţii sau nu vrea să
le spună, profesorul poate modifica parametrii evaluării – fie că le va da
elevilor posibilitatea de a discuta în perechi - sarcina perechii va fi să
găsească un răspuns adecvat la întrebarea care i-a revenit , fie că va
dirija dînsul discuţia de grup.
Dacă se va recurge la o discuţie de grup, e bine ca elevii să-şi formuleze
propriul răspuns la întrebarea enunţată de profesor înainte de discuţie şi,
eventual, la încheierea ei.
Obiectiv de referinţă
Să extragă din textul citit informaţiile aferente ideii / ideilor principale;
Standard
Formularea ideilor principale şi a cîte două idei aferente ideilor principale, într-
un text literar de 200-250 de cuvinte, citit independent.
Forme de evaluare
Gruparea informaţiilor din text în raport cu ideile formulate.
.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul distribuie un text care urmează să fie citit independent.
Pe tablă sau pe un poster, profesorul va scrie planul dezvoltat de idei al
textului.
Sarcina pusă în faţa elevilor este de a scrie pe o foaie, împărţită în două
coloane, ideile formulate şi informaţiile din text.
MODEL:
Se dă textul:
Eram la Ierusalim cînd Cook, societatea engleză de turism, a organizat
o excursie la Petra, misterioasa cetate ascunsă în munţi, între Marea Moartă
şi Marea Roşie, a vechiului neam arab al nabataenilor, care trăiau acum
două mii patru sute de ani din negoţ, făcînd schimb de aur, argint şi
mărgăritare contra fier, bronz şi plante medicinale şi de boiangerie, cu
Orientul mediteranean, Palestina, Persia şi Egiptul.
În drumul lung poposeau cu cămilele lor în ascunzişul care închidea ca
o poartă pajiştea rotunjită de hora înaltă a munţilor de calcar, înverzită de
bolboroseala pîrîului rece numit de arabi Musa, în amintirea lui Moise. Acolo
au ridicat arabii oraşul Petra, care timp de secole a dominat stepa şi s-a
îmbogăţit de pe urma vămii pe care o percepeau la trecerea prin deşert a
caravanelor altor triburi.
Orînduirea lor era atît de puternică, încît au rezistat la atacurile perşilor,
macedonenilor şi romanilor, care încercaseră zadarnic să pătrundă în
cetatea lor; iar dacă un ins, din întîmplare, se strecura printr-o crăpătură a
stîncii şi-i apărea oraşul în faţă, era dus imediat pe muntele morţii şi sacrificat
zeului. În anul 106, legiunile împăratului Traian au izbutit să le pătrundă taina
şi Petra devine provincie romană.
Cella Delavrancea
Ideea Informaţia
1. Petra, cetatea unui vechi neam
arab.
1.1.Cetatea se află în calea
caravanelor.
1.2. Comerţul a fost ocupaţia
principală a nabataenilor.
2. Cetatea prospera .
2.1. Petra avea o aşezare geografică
favorabilă.
2.2. Cetatea a dominat timp de secole
drumul caravanelor.
3. Cetatea a fost totuşi cucerită.
3.1. Petra era o cetate foarte bine
întărită.
3.2. Cetăţenii au opus rezistenţă
multor invazii.
NOTE ŞI COMENTARII
La expirarea timpului afectat, profesorul adună lucrările şi are în faţă
mărturii ale faptului în ce măsură elevii ştiu să utilizeze informaţia dintr-un
text pe care îl au la îndemînă.
Prin asemenea evaluări, se ating obiective transdisciplinare, căci elevul îşi
formează astfel abilităţi de muncă intelectuală.
Obiectiv de referinţă
Să integreze achiziţiile noi în sistemul propriu de informaţii;
Standard
Utilizarea informaţiilor noi, dintr-un text nonliterar (de 300-400 de cuvinte), citit
independent, pentru producerea unui text propriu.
Forme de evaluare
Eseu nestructurat.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul distribuie un text nonliterar, pe care elevii îl vor citi
independent, pentru a produce în baza lui un eseu nestructurat Ce am
aflat din acest text.
Elevul poate să lucreze într-un sistem propriu de semne de lectură,
marcînd pentru sine informaţiile noi şi separîndu-le pe cele principale de
cele secundare.
Informaţiile noi pentru fiecare elev pot fi altele.
Ceea ce va fi aflat din lectura textului, racordat la cunoştinţele anterioare
ale elevului, va constitui suportul informaţional al eseului.
MODEL:
Se dă textul:
Lînă, material cu largă folosinţă în arta populară, întrebuinţat în
confecţionarea pieselor de port şi a ţesăturilor de interior. Numărul mare de
ţesături din lînă întîlnite în locuinţa ţărănească, cantităţile de lînă folosite
pentru realizarea unor categorii de ţesături (15 – 20 kg ) se explică prin
abundenţa acestui material, produs al industriei casnice ţărăneşti. Despre
numărul turmelor din ţările româneşti, despre comerţul cu lînă amintesc
numeroase documente sec. 14. În sec. 15 şi 16 se făcea comerţ intens cu
“Ţinuturile turceşti“ cu oi pentru carne, în timp ce lîna era prelucrată şi
exportată cu precădere în ţările apusene. Urmărind cifra exportului,
constatăm că în anul 1839 se ajunsese la 1 531 185 de ocale, aşa cum
rezultă dintr-o statistică oficială din Ţara Românească. Lîna folosită la
confecţionarea pieselor de port este de bună calitate, cu firul elastic şi
mătăsos, provenind de la oi de rase superioare – ţigaie, merinos şi stogoşă.
Prelucrarea ei se făcea în cadrul unor ateliere Prelucrarea lînii în
gospodărie s-a făcut în toate zonele etnografice ale ţării. Procesul începe
cu tunsul oilor şi spălatul lînii, după care urmează pieptănatul, operaţie prin
care se separă două calităţi de lînă. Pieptănatul se face cu piepteni cu
coada de lemn şi dinţi de metal, lucraţi de rudari. Părul tras în piepteni se
leagă în caiere pentru a fi tors cu furca. Canura care rămîne încîlcită între
dinţii pieptenilor se scarmănă şi se dă la darac pentru a fi toarsă. Părul cu
firul lung, tors şi răsucit, este folosit ca urzeală sau ca urzeală şi băteală la
brîie, bete sau pestelci. Lîna toarsă în diferite grosimi, în funcţie de
destinaţie, se vopseşte în casă sau la boiangii. Uneori lîna se vopseşte şi
netoarsă. Lîna pregătită astfel se foloseşte la ţesut. Unele ţesături se
prelucrează în instalaţii speciale, pentru a deveni mai suple şi mai dense.
Documentele sec.15 marchează o mare răspîndire a pivelor şi vîltorilor,
necesare prelucrării ţesăturilor din lînă, deosebit de importante pentru
ilustrarea dezvoltării meşteşugurilor ţărăneşti avînd ca scop prelucrarea
lînii. Către sfîrşitul sec.19, în ornamentarea ţesăturilor a pătruns şi firul de
“lînică” din comerţ, fără să se extindă prea mult din cauza preţului ridicat şi
a slabei rezistenţe la spălat. Lînica a fost întrebuinţată în multe zone ale
ţării. Cu aceste fire se realizau motivele decorative pe ştergare şi pe
cămăşi, pe catrinţe şi pe fote etc. Introducerea firelor de lînă prelucrate
industrial a permis lărgirea gamei cromatice a ţesăturilor, deoarece pînă
atunci se foloseau în general fibre vopsite cu ajutorul coloranţilor vegetali.
Dicţionar de artă populară
NOTE ŞI COMENTARII
Profesorul va aprecia eseul în funcţie de gradul în care a fost asimilată şi
reprodusă informaţia din text, fără ca eseul să apară ca un rezumat al
articolului enciclopedic respectiv.
Selectarea textului informativ se face în dependenţă de alte texte studiate
(bunăoară, după studierea fragmentelor din Amintiri din copilărie de Ion
Creangă, unde autorul se referă la ocupaţia principală a humuleştenilor).
Obiectiv de referinţă
Să depisteze valorile etice ale personajelor / eroului liric al operelor literare;
Standard
Formularea într-un enunţ a sentimentelor eroului liric (în baza unui text liric de
100-200 de cuvinte), citit independent şi ilustrarea cu citate din text.
Forme de evaluare
Scrierea despre textul literar.
.
Desfăşurarea evaluării
Profesorul distribuie textul poeziei pentru lectură independentă.
Dacă este nevoie, răspunde la cîteva întrebări de precizare a sensurilor
unor cuvinte.
Se explică sarcina de scriere despre textul literar:
Prezentaţi într-un enunţ dezvoltat sentimentele eroului liric,
deduse din lectura poeziei.
Argumentaţi-vă afirmaţia cu 3 citate din text.
MODEL:
Se dă textul:
Prietenul care nu vine
Cînd îl aştept şi cînd mi-i greu
Rămîne-abia pe jumătate
Să dăinuiască-n pieptul meu.
De parcă s-ar fi dus pe valuri
De parcă undeva l-au prins
Şi-l leagă de-un catarg cu funii
De-asupra unui rug aprins.
De parcă sînt luat de ape
Iar el rîzînd uşor pe mal
C-o vîslă lungă mă împinge
Cu tot cu spume şi cu val.
Rămîne-abia pe jumătate
Prietenul necredincios
Iar amintirea lui tăios
Ca o aripă frîntă bate…
Liviu Damian
NOTE ŞI COMENTARII
Ca şi alte probe de scriere despre textul literar, aceasta se orientează spre
un anumit aspect al textului. Scrierea este doar o modalitate de a face
dovada înţelegerii textului literar la lectură independentă.
Notă:
Ideea unor standarde subordonate obiectivelor cadru / deprinderilor
integratorii, în această lucrare vizează competenţele comunicative,
cunoştinţele lingvistice şi literare. Indicii cantitativi din componenţa
standardelor sînt orientaţi spre performanţă şi echivalează cu punctajul maxim
atribuit pentru evaluarea standardului dat.
Realizarea parţială a itemilor proveniţi din standardele respective se
apreciază, corespunzător, cu note sub 10.
Bibliografie:
1. Limba şi literatura română. Curriculum şcolar pentru clasele V-IX. Iaşi,
2000.
2. Meyer G. De ce şi cum evaluăm. Iaşi, 2000.
3. Musteaţă S., Stoica A. Evaluarea şcolară. Chişinău, 1997.