Pr

Pr. nr. 85/2006

PUG COMUNA BOLINTIN DEAL

JUDETUL GIURGIU



MEMORIU GENERAL







1. INTRODUCERE:

1.1. Date de recunoaştere



Denumirea lucrării:

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL

COMUNEI BOLINTIN DEAL, JUDETUL GIURGIU



Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Bolintin Deal



Baza proiectării: Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi

HGR 525/1996 republicat 2002 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

Elemente legislative conexe:

 Codul Civil.

 Legea nr. 50/2001 a amenajării teritoriului şi a urbanismului;

 Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.

 Legea nr.50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea

executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi completări.

 Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale

de igienă şi sănătate publică.

 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

 Legea nr. 137/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind protecţia

mediului.

 Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.

 Legea nr. 26/1996 – Codul silvic.

 Legea nr. 107/1996 a apelor..

 Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

 Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

 Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al

drumurilor.

 Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a III-a- zone protejate.

 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional

- Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi

 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.







1

 Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000.

 H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor

 OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române.

 Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare a Ghid privind metodologia de

elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General;

 de mediu la planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului;

 Ordinul MTCT nr. 1430/12005 pentru aprobarea „Norme metodologice de aplicare a

Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii”.

 Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru

aprobarea „Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea

teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor”.

 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea „Normelor de igienă şi

a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei”.

 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor

în localităţile urbane şi rurale.

 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane.

 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

 Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor

metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

 Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de

prevenire şi stingere a incendiilor.

 Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea

drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reţeaua de

electrificare şi la reţelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr.

211/1999.



Proiectant: INCD URBANPROIECT Bucureşti



Data: mai 2007



1.2. Obiectivele lucrării

Prezenta lucrare este întocmită în conformitate cu lesilatia in vigore si politica de

dezvoltare urbană a comunei BOLINTIN DEAL. Obiectivele pe termen mediu (5- 10

ani) de dezvoltare ale administraţiei comunale prevăd:

- Realizarea unor noi lotizări destinate construirii de noi locuinţe pentru

satisfacerea cererii în comuna Bolintin-Deal;







2

- Dezvoltarea economica a comunei in sectorul secundar si tertiar, prin propunerea

extinderii zonelor industriale, depozitare si servicii;

- Realizarea unei reţele de distribuire apă potabilă si a retelei de canalizare;

- Crearea unor zone de servicii care sa rapsunda cerintelor locuitorilor din bolint-

deal si celor ce locuiesc in zonele invecinate;

- Modernizarea si extinderea reţelei stradale.



Odată cu stabilirea direcţiilor de dezvoltare in perspectiva ale localităţilor

componente ale comunei, lucrarea va trebui sa dea răspuns si problemelor imediate cu

care se confrunta Consiliul local, in special determinarea categoriilor de intervenţie,

permisiuni si restricţii, necesitaţi de prima etapa.





1.3. Surse documentare

In scopul întocmirii prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de surse

documentare referitoare la contextul teritorial şi stadiul actual al dezvoltării comunei

Bolintin deal:

- Plan de amenajarea teritoriului judetean - GIURGIU, elaborat de INCD

Urbanproiect;

- PUG comuna Bolintin Deal elaborat de SC Rotaco SRL, 2000;

- Proiect înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale, elaborat de S.C. P.T.C.N.

MEDIAS, 2006;

- Suportul topografic pus la dispoziţie de către Primăria comunei Bolintin Deal;

- Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Bolintin Deal.





2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE



2.1 Incadrarea in teritoriu



Comuna Bolintin-Deal este situata in nordul judetului Giurgiu, la o distanta de 60

km de orasul Giurgiu , respectiv 20 km fata de Municipiul Bucuresti.

Comuna Bolintin-Deal se ivecineaza cu la vest cu comunele: Ulmi si Bolintin

Vale, la sud cu comuna Ogrezeni, iar la est cu comuna Ciorogarla.



Comuna Bolintin-Deal are o populatie totala de 6197 locuitori, iar din punct de

vedere administrativ-teritorial are urmatoarea componenta:

- Bolintin-Deal – resedinta de comuna

- Mihai Voda –sat component



Localitatea Bolintin-Deal, care este resedinta de comuna, are principalele functii

social-economice, administrative, agricole, la nivel de comuna.

Zonarea agroeconomica in raport cu pretabilitatea folosintelor fondului funciar

include comuna Bolintin-Deal in zone cu functiuni dominant agricole, cu zone

specializate in cultura mare.Comuna Bolintin-Deal are activitati comerciale, din sfera

mici industrii si a depozitelor. Comuna Bolintin-Deal avand avand in perspectiva





3

posibilitati de dezvoltare a unor noi functiuni economice, in special de mica industrie si

servicii.



Accesul rutier spre comuna Bolintin-Deal se realizeaza prin :

- A1 autostrada Bucuresti - Pitesti (care vine de la Bucuresti si strabate teritoriul

comunei la nord spre Pitesti);

- DJ 601 de la Bucuresti;

- DJ 401A in continuarea DJ 123 spre Bolintin Vale de la est la vest;

- DC 148 spre Gradinari, la sud .



Comuna Bolintin-Deal, in prezent, nu are acces direct la reteaua de cai ferate,

fiind prinsa intre magistrala Bucuresti-Videle-Alexandria-Craiova si linia secundara

Bucuresti-Titu-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu.



2.2 Elemenete ale Cadrului Natural

2.2.1 Asezare Geografica



Relieful dominant este cel de campie inalta, denivelarile fiind marcate de prezenta

albiilor raurilor.

Cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasă extinsă în zona de albie

majoră a Argeşului, brăzdată de la nord la sud-est de pârâul Sabăr având un regim

semipermanent, în perioada ploilor cu o albie îmbatrânită şi foarte meandrată.

Localitatea Bolintin-Deal s-a dezvoltat în zona de campie, satul Mihai Vodă

aparţinând din punct de vedere administrativ de comuna Bolintin-Deal, s-a dezvoltat pe

partea stângă a pârâului Sabăr în parte sudică a teritoriului comunei la zona de contact

dintre lunca şi campie. Altitudinea medie în zona construită este de circa 90 m.

Reteaua hidrografică este tributară Argeşului. Ea este formată din raul Sabar care

limitează intravilanul localităţii Mihai Vodă la sud-vest şi râul Argeş.



2.2.2 Relieful



Relieful dominant este cel de câmpie înaltă ondulată şi înclinată de la nord- vest

spre sud-est, altitudinea fiind cuprinsă între 104 m în nord şi 98 m în sud denivelările

fiind marcate de prezenţa albiilor râurilor.

Geomorfologic, cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasă extinsă în

zona de albie majoră a Argeşului bazată de la nord - est de pârâul Sabăr având un regim

semipermanent, activizat în perioada ploilor cu o albie îmbătrânită şi foarte meandrată.

Fragmentarea reliefului este redusă având valori de 0,50 – 1.0 Km/Km2 pante

line. Pătura de loess care acoperă câmpia în acdrul terotoriului studiat este groasă de cica

10 metri ceea ce face ca preezenţa crovurilor să fie frecvent întâlnită.

Zona Argeş- sabăr are o înclinare generală nord- vest sud-est şi o lăţime care

variază între 4 şi 7 Km cu microrelief caracteristic cu bălţi, beciuge, albii părsite şi

terenuri mlăştinoase. Depozite din luncă sunt aluvionare şi prezintă o mare varietate

texturală de la nisip la argilă.

Localitatea Bolintin Deal s-a dezvoltate în zona de câmpie, Satul Mihai Vodă

aparţinând dein punct de vedere admisitrativ de comuna Bolintin Deal s-a dezvoltat pe







4

partea stângă a pârâului Sabăr în partea sudică a teritoriului comunei la zona de contact

dintre lunca şi câmpie. Altitudinea medie în zona construită este de cca. 90m.



2.2.3 Geologie



Din punct de vedere geologic comuna Bolintin deal se află în zona depozitelor de

luncă de vârstă cuaternară, acestea fiind alcătuite din materiale aluvionare transportate şi

depuse de râul Argeş în etape succesive şi în funcţie de evoluţia şi modificările condiţiilor

hidrodinamice.

Cuaternarul este reprezentat prin seriile Pleistocen şi Holocen, astfel:

- Pleistocenul superior, reprezentat prin depozite loessoide aparţinând câmpiei şi

terasei inferioare. Tot pleistocenul superior îi este atribuit şi complexul

pietrişurilor de Colentina cu o mare extindere în zoona teraselor Argeşului

(paleofluviul Argeş);

- Holocen superior, constituit din depozite leossoide alcătuite predominat din

prafuri argiloase cenuşii – gălbui şi aluviunile din baza luncilor. Depozitele

argilos – nisipoase de luncă (aluviuni comprensibile) reprezentând o alternanţă

de argile nicipoase, prafuri şi nisispuiâri, între care există treceri gradate,

neputându-se stabili limite precise.

Ţinând seama de factorii care au contribuit la formarea depozitelor sedimentare

pe scara evoluţiei geologice, pe baza observaţiilor directe din escarpamentele lucrărilor

geotehnice, precum şi măsurătorilor geofizice efectuate pe teren, s-a apreciat coloana

litologică a zonei. Aceasta este alcătuită de sus în jos din următoarele tipuri litologice:

- sol vegetal, umpluturi antropice şi alternanţe de argile prăfoase: între 0.00 şi

0.40m – sol vegetal cafeniu negricios (cernoziom); între 0.40 şi 0.80 m, argile

prăfoase cafenii – gălbui (loess)

- Complexul argilos – nisipos superior: între 0.80 şi 1.20 m argile nisipoase , între

1.20 şi 1.80 m argile prăfoase fine, între 1.80 şi 2.70 m nisipuri fine prăfoase, slab

argiloase; între 2.70m şi 3.30m nisipuri fine şi medii, rar pietrişuri mici; între 3.30

şi 4.00 nisipuri medii.

- Complexul pietrişurilor de Colentina: între 4.00 şi 6.00 nisipui mari, rar

pietrişuri, între 6.00 şi 8.00 pietrişuri mici –medii, între 8.00 şi 10,00 m pietrişuri

şi nisipuri.

Precizăm că în zonă există o pânză freatică cu cnivel liber ce se alimentează din

râul Argeş, infiltraţii din pârâul Sabăr, precum şi din ape meteorice.

Nivelul hidrostatic se situează la o adâncime între 5 şi 7m, prezentând o zonă de

capilaritate ce poate ajunge la 2m adâncime. În general în teritoriul comuna Bolintin

Deal nu există probleme de in stabilitate a ternului din punct de vedere geotehnic.



În funcţie de caracteristicile geotehnice ale terenului se recomandă, următoarele

tipuri de construcţii.

- cădiri parter cu: fundarea directă în pământurile coezive (argile, argile prăfoase),

adâncime fundare minim1,00m la nivelul terenului sistematizat, presiune

convenţională de calcul 130-180 K Pa, în gruparea fundamentală, încastrate 3,30 -

0,40 m;









5

- clădiri P+2 cu: fundarea directă în pământurie coezive, adâncime fundare minim,

1.00-1.50m de la nivelul terenului sistematizat, presiune convenţională de calcul

130-180 K Pa, în gruparea fundamentală, încastrare 0.30-0.40; Clădiri de subsol:

fundare directă în pământurile coezive, adâncime minim 0,30-0,50m sub

pardoseala subsolului; în zonele din apropierea văilor de pâraie nu este indicat a

se realiza subsoluri la nivelul ridicat al apelor, acestea putând fi inundate prin

infiltrări;

- pentru construcţiile cu procese tehnologice umede (castele de apă, rezervor

îngropat,staţie de tratare) se vor adopta măsuri de etanşare a lucrărilor şi de

îmbunătăţire a terenului de fundare, în scopul desensibilizării la umetire.



Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 este de 0.90m, iar seismicitatea

conform normativului P100/1992 se încadrează în zona „C” , în care coeficientul

sesismic Ks=0,20 şi perioada de colţ Tc=1,5 secnde.

Comuna Bolintin Deal se încadrează în zona de macrosesimicitate l=81 pe scara

MSK., unde indicele l corespunde unei perioada medii de revenire de 50 de ani, conform

S.R. 11100/1-1993.

Din punct de vedere geologic , zona studiată face parte din marea unitate

structurală cunoscută sun numele de Platforma Moesică Cuvertura acestei unităţi

cuprinde depozite Paleozoice, Mezozoice şi Neozoice, depuse pe un fundament cutat

alcătuit din şisturi verzi.

Neozoicul este reprezentat prin termeni ai Miocenului, întreg Pliocenului şi

Cuaternarului (Pleistocen şi Holocen) .

Ultimul termen al Pliocenului Romanianul (Levantin) este alcătuit predominant

din argile, argile nisipoase , marne cenuşii închise, cu intercalaţii de nisipuri.

Alcătuirea geologică a a acestei regiuni este reprezentată de depozite mezozice,

neozoice şi cuaternare peste un fundament cristalin (depozite loessoide, argile, nisipuri –

Nisipurile de Mostiştea, şi piterişuri – Stratele de Frăteşti.



Învelişul de sol este format în ceea mai mare parte din soluri zonale prezentate de

cernoziomuri argiloiluviale şi soluri brun roşcate simple. Solurile menţionate li se

asociază diferite faze de erodare.

Fertilitatea bună a cernoziomurilor şi relieful cu pante domoale, au determinat

folosirea în agricultură pe scară mare a fondului funciar şi caracterul predominant

cerealier al agriculturii asociat în suprafeţe mici cu cel viticol şi pomicol. Folosirea

intensivă a resurselor de sol necesită şi o serie de măsuri sau lucrări de îmbunătăţiri

funciare: lucrări de combatere a eroziunii solului precum şi combaterea excesului de

umiditate rezultat în urma precipitaţiilor.



2.2.4 Condiţii Hidrologice



Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică este tributară Argeşului Ea este formată din râul Sabăr care

limitează intravilanul localităţii Mihai Vodă la sud-vest şi râul Argeş.









6

Apele de subterane

Apele subterane prezintă un deosebit interes din puct de vedere al potabilităţii.

Caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale formaţiunilor sedimentare din

regiune sunt condiţionate de următorii factori :

- subunitatea morfologică pe care se dezvoltă

- raportul de alimentare sau drenare faţă de reţeaua hidrografică

Condiţii favorabile la înmagazinării şi circulaţiei apelor subterane se regăsesc la

nivelul următoarelor formaţiuni geologice:

- în nisipuri albiene ,

- în „stratele de Frăţeşti” – Pleistocen – inferior

- în nisipurile „Compexului marnos „ – Pleistocen Mediu

- în „nisipurile de Mostiştea”– Pleistocen superior

- în depozitele loessoide ale Câmpiei şi aluviunile teraselor Ialomiţei şi Dunării.

Stratele de Frăţeşti – Pleistocen inferior găzduiesc un orizont acvifer sub presiune

cu nivel freatic ascensional.

Nisipuri de Mostiştea – Pleistocen superior, bazal găzduitoare de orizonturi

acvifere cu apă sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber funcţie de

permeabilitatea rocilor acoperitoare , nu prea este exploatat.

Orizontul freatic situat la adâncimi de 8 – 10 m la baza depozitelor loessoide este

exploatat prin fântâni săteşti.

Datorită slabei circulaţii a apei în subteran şi a unui proces intens de dizolvare a

sărurilor din cadrul depozitelor loessoide, apa este mineralizată.



2.2.5 Clima



Clima poate fi definită ca fiind regimul multianual caracteristic proceselor

meteorologice ,regim catâre se menţine într-o anumită regiune , timp de secole. Clima se

formează ca urmare a interacţiunii dintre numeroşi factori naturali .Rolul principal îl

joacă acumularea şi consumul de energie solară şi circulaţia atmosferică în strânsă

legătură cu latitudinea .Datorită poziţiei pe care o are în sudul ţării, altitudini în general

sub 200 m şi a cadrului înconjurător mai înalt , cu deschiderea ei largă spre NE în lungul

Dunării , Câmpia Română face parte din provincia cu climă continentală excesivă .

Această provincie se caracterizează prin amplitudini termice mari , determinate de răcirea

puternică din timpul iernii , ca urmare a pătrunderii maselor de aer arctic şi de încălzirile

excesive din timpul verii ce au loc în cursul invaziei maselor de aer tropical. În legătură

cu caracterul excesiv al climei trebuie precizat că aceasta se caracterizează în partea de

est unde , de secetele şi viscolele au o frecvenţă mai mare.



Teritoriul aparţine climei temperat – continentale cu nuanţe excesive, atenuată în

parte de unele suprafeţe împădurite.

Regimul climatic general este caracterizat prin veri calde şi uscate, ierni geroase, marcate

de viscole puternice.

Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin advecţii lente de aer

temperat – oceanic din V şi NV, mai ales în semestrul cald şi advecţiilor de aer temperat

continental din E şi NE, mai ales în semestrul rece (conform datelor furnizate de staţia

Meteorologică Bucureşti –Filaret.





7

Temeperatura medie anuală a aerului este de 10.90C; media lunii celei mai calde -

iulie înregistrează 22.90C, iar media lunii celei mai reci – ianuarie înregistrează -2,80C.

Variaţia termică şi sezonieră lunar din cursul unui an evidenţiază următoarele:

- 5 luni reci şi umede, din care: decembrie, ianuarie, februarie cu temperatura

medie a aerului sub 00C, dar nu mai scăzută de -30C (ianuarie);

- 3 luni cu temperaturi moderate: aprilie, septembrie, octombrie cu temperaturi

medii lunare mai mari de 110C dar nedepăşind 180C;

- 4 luni calde: mai, iunie, iulie, august cu temperaturi medii anuale de peste

170C dar depăşind 230C.

- Vânturile dominante sunt cele din direcţia E (21,2%), urmate de cele din

V(16,3%), cu viteze de 4m/s.



2.2.6 Flora si Fauna



Domină vegetaţia de stepă şi silvostepă, cea de luncă şi baltă ocupând suprafeţe

apreciabile.

În cadrul acestei zone fauna se poate grupa astfel: fauna pădurilor, fauna de câmp

şi fauna acvatică.

Fauna de pădure este foarte numeroasă începând de la insecte până la mamifere.

Dintre mamifere amintim: iepurele, vulpea, mistreţul, dihorul.

Se găsesc păsări: potârnichea, ciocârlia de pădure, mierla,privighetoarea mică,

cucul.

Dintre răpitoare, noaptea sunt active bufniţa şi cucuveaua. Reptilele sunt

reprezentate prin şerpi, şopârle,guşteri, iar dintre insecte sunt răspândite: graurii,

lăcustele, cosaşii.

Fauna de câmp este bine reprezentată prin popândăul care provoacă mari pagube

agriculturii ducând la degradarea solului prin orificiile pe care le creează, hârciogul,

şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Dintre păsări amintim: prepeliţa(Conturnix conturnix), pasărea ogorului, ciocârlia

de câmp.

Insectele au numeroşi reprezentanţi cum sunt: greierele, lăcusta, cărăbuşul

cerealelor.

Fauna acvatică prezintă importanţă economică, bine reprezentată în lacurile de tip

„mostişte” de pe teritoriul comunei. Specii frecvente sunt: crapul(Syprinus carpio),

carasul (Carassius carassius), bibanul, şalăul (Lucioperca lucioperca).





2.2.7 Patrimoniul Natural



Resursele Naturale

Resursele naturale sunt reprezntate de resursele de sol subsol, vegetaţie şi faună.

Resursele legate de sol sunt privite in special prin prisma existenţei terenurilor

fertile pentur agricultură(terenuri ocupate: terenuri agricol – ha – în care se înscriu

terenuri arabile, vitivole, pomicole, păşuni, fâneţe), terenuri ocupate de păduri – ha,

terenuri ocupate de luciu de apă 475ha, etc.

Suprafeţele ocupate de păduri prezintă un potenţial cinegetic important.







8

2.3. Potenţial economic



Comuna Bolintin-Deal se poziţionează în jurul Bucureştiului, lângă inelul

concentric, aflându-se în arealul de influenţă imediată a metropolei.

Potenţialul economic al comunei Bolintin-Deal este concentrat asupra activităţilor

economice reprezentative pentru comună, acestea fiind conturate prin industrie,

agricultură, şi servicii.

Industrie

În partea de nord a localităţii Bolintin-Deal, o serie de firme îşi desfăşoară

activităţi industriale dintre care se amintesc cele mai importante:

Întreprinderi existente în comuna Profil de activitate

Bolintin-Deal

S.C. Prologys Synergy S.R.L. Logistică

S.C. Raynart S.R.L. Transporturi internaţionale

S.C. Universar Property Logistică

S.C. Investim S.R.L. Logistică

Parc industrial Mercury logistică

S.C. Minimax S.R.L. Depozitare si distribuţie

S.C. L.M. Wood S.R.L. Tâmplărie termopan esenţă tare

S.C. Magnetti S.R.L. Producţie materiale de construcţie

S.C. Tassulo S.RL. Producţie adezivi

S.C. BTS Construct Staţie betoane

S.C. M.M.R .S.RL. Moara

De asemenea, în sudul comunei, în vecinătatea localităţii Ogrezeni funcţionează trei

staţii de betoane (S.C. Coloso Company SRL; S.C. G&P Investement; S.C. Hanwoori SRL).



Agricultura

În ceea ce priveşte agricultura, din sursele primite de la consiliul local al comunei,

doar 40% din locuitori se ocupă cu agricultura, restul terenurilor fiind vândute, primind

alte destinaţii (zonă industrie, zonă rezidenţială). Analiza situaţiei existente agricole are

ca punct de plecare modul de folosire al terenului agricol al comunei. În tabelul nr. 2 se

prezintă situaţia fondului funciar după modul de folosinţă, pe categorii şi comparativ cu

cel al judeţului.

Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 2003

Specificare UM Comuna Bolintin-Deal Judetul Giurgiu % faţă de

judeţ

suprafaţa % suprafaţa %

Teren agricol total: ha 2.163 100,00 277.135 100,00 0,78

din care: 100,00 100,00

Arabil ha 2.114 97,73 261.856 94,49 0,81

Păşuni naturale ha 15 0,69 10.331 3,73 0,15

Fâneţe naturale ha 0,00 0,00 82 0,03 0,00

Patrimoniul viticol ha 5 0,23 4.095 1,48 0,12

Patrimoniul pomicol ha 29 1,35 771 0,28 3,76

Sursa: Institutul Naţional de Statistică





9

În urma analizei bilanţului utilizării terenului agricol se observă că ponderea

acestuia faţă de cel al judeţul Giurgiu este de 0,78%.

Terenul arabil deţine ponderea importantă de 97,73% din totalul suprafeţei

agricole, restul fiind ocupat în mică măsură de patrimoniul pomicol (1,35%) de

patrimoniul viticol (0,23%), păşuni naturale (0,69%). Din datele prezentate în tabelul nr.

2, la nivelul anului 2003, se poate sesiza absenţa fâneţelor naturale.

Evoluţia în dinamică a teritoriului agricol se prezintă astfel:

ANUL ARABIL PASUNI PATRIMONIUL PATRIMONIUL

NATURALE VITICOL POMICOL

2000 1829,72 16,56 11,57 12,46

2003 2114 15 29 5

2005 1893 11 22 7



Semnificativele modificări intervenite în perioada 2000-2005 asupra teritoriului

agricol se referă la:

 modificarea patrimoniului viticol de la 11,57 ha în 2000 la 22 ha în 2005, ceea

ce reprezintă o creştere cu 90,15%;

 modificarea patrimoniului pomicol de la 12,46 ha în 2000 la 7 ha în 2005,

ceea ce reprezintă o scădere de 43,82%;

 modificarea suprafeţei acoperită de păşuni de la 16,56 ha în 2000 la 11 ha în

2005, ceea ce reprezintă o scădere de 33,57% în 2005 faţă de anul 2000;

 modificarea suprafeţei arabile de la 1829,72 ha în 2000 la 1893 în 2005, ceea

ce reprezintă o creştere cu 3,49% în 2005 faţă de anul 2000.



Situaţia producţiei agricole vegetale, în anul 2003 pe principalele plante cultivate

este prezentată în tabelul următor:



Producţie (tone) Comuna Bolintin-Deal Judeţul Giurgiu % faţă de judeţ

Grâu şi secară 605 66.772 0,91

Porumb boabe 1910 167.341 1,14

Cartofi 70 11.148 0,63

Floarea soarelui 62 51.610 0,12

Sfeclă de zahăr 0 40 0

Struguri 72 20.248 0,36

Fructe 208 12.427 1,67



Producţiile comunei Bolintin-Deal deţin o pondere mică în producţia judeţului

Giurgiu de 0,91% din totalul producţiei de grâu şi secară, 1,14% din totalul producţiei de

porumb boabe, numai 0,63% din totalul producţiei de cartofi, 0,12% din totalul producţiei

de floarea soarelui, 0,36% din totalul producţiei de struguri, 1,67% din totalul producţiei

de fructe .

Evoluţia în dinamică a producţiilor totale la hectar este schimbătoare de la an la

an, aceasta fiind influenţată de mărimea suprafeţelor cultivate şi de condiţiile climatice

specifice fiecărui an.





10

Astfel, structura principalelor culturi agricole se prezintă astfel:

ANUL GRÂU ŞI CARTOFI FLOAREA- LEGUME

SECARĂ SOARELUI

2003 605 70 62 173

2005 1267 63 20 197



O evoluţie semnificativă a reprezentat producţia de grâu şi secară care în anul 2003

înregistra valori de 605 tone, sporindu-se în anul 2003 la 1267 tone, precum şi producţia de

legume obţinând rezultate bune, de la 173 tone în anul 2003, la 197 tone în anul 2005.

O evoluţie negativă au avut-o producţia de floarea soarelui reducându-se în anul

2005 faţă de anul 2003 cu 67%.



Producţia animală

Din datele furnizate de Primăria comunei Bolintin-Deal şi din Fişa Localităţii se

poate aprecia evoluţia în dinamică a efectivelor totale de animale şi păsări, prezentată în

tabelul nr. 6:

Specificare UM anul 2003 anul 2005

Bovine cap 241 193

Porcine cap 685 710

Ovine cap 718 870







1.000

800

600 2003

400 2005

200

0

Bovine Porcine Ovine



Se poate observa evoluţia pozitivă a numărului capetelor ovinelor care a crescut în

anul 2005, cu 21,17% faţă de anul 2003, dar şi a numărului capetelor porcinelor care

înregistrează o creştere de 3,65% în anul 2005, comparativ cu anul 2003.

Silvicultura:

Fondul forestier al teritoriului administrativ al comunei format din păduri de stejar

şi brazi avea în anul 2005 o suprafaţă de 382 ha.







11

Servicii comerciale:

Serviciile comerciale sunt reprezentate de micile magazine de sat (asociaţii

familiale) destinate să îndeplinească necesităţile proprii ale comunei. În prezent acestea

sunt în număr de 31 unităţi.

Servicii postale:

În comună există două oficii poştale destinate să satisfacă cererile populaţiei din

Bolintin.

Disfuncţionalităţile apărute în buna funcţionare din punct de vedere economic a

comunei sunt legate de:

 Producţia vegetală a comunei Bolintin-Deal deţine o pondere mică în

producţia vegetală a judeţului, producţia de floarea soarelui reducându-se în anul 2005

faţă de anul 2003 cu 67%.

 În prezent nu există forme asociative între producătorii agricoli, de asemenea

nu există nici sisteme amenajate pentru irigaţii;

 Absenţa serviciilor financiare

Situaţia utilizării teritoriului administrativ în anul 2006



BOLINTIN DEAL MIHAI VODA

Specificare UM

suprafata %

Teren agricol total

din care: Ha 1,688.00 54.54



Arabil Ha 1,648.00 53.25



Păşuni naturale Ha 11.00 0.36



Fânete naturale Ha 0.00 0.00



Patrimoniul viticol Ha 22.00 0.71



Patrimoniul pomicol Ha 7.00 0.23

Teren neagricol total

din care: Ha 1,407.00 45.46



Păduri Ha 382.00 12.34



Ape Ha 17.00 0.55



Curţi construcţii Ha 908 29.34



Drumuri Ha 79 2.55



Neproductiv Ha 21 0.68

Total administrativ existent

(ha) Ha 3,095.00 100.00

Sursa: Consiliul Local al comunei Bolintin Deal, ANCPI.









12

2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale



2.4.1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei

La 1 ianuarie 2006, populaţia comunei Bolintin Deal era de 6197 locuitori, în

uşoară creştere faţă de anul 2004 (cu 4 locuitori). Faţă de anul reper 2002, când comuna

număra un efectiv de 6235 locuitori, se remarcă o scădere cu 38 locuitori. Majoritatea

populaţiei (65%) locuieşte în satul centru de comună (40.580 persoane, faţă de 2139 în

satul Mihai- Vodă). Valorile din ultimii ani arată o stabilizare a populaţiei prin spor

migrator pozitiv.



2.4.2. Densitatea populaţiei

În 2006, densitatea populaţiei comunei era de 208 locuitori/kmp calculată pe baza

suprafeţei de 2979 kmp în scădere faţă de anii anteriori, dar superioară celei judeţene de

59,8 locuitori/kmp.



2.4.3. Structura demografică

2.4.3.1. Structura pe sexe

Analiza structurii pe sexe şi gupe de vârstă este mai importantă decât cea

numărului populaţiei. Schimbările de structură (cea mai importantă este îmbătrânirea

demografică) influenţează mai profund viaţa socio-economică a populaţiei localităţii.

Datele la 2006 arată o structură echilibrată pe sexe, 3037 bărbaţi la 3160 femei, o

pondere de 51% a femeilor. Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei)

are la nivelul comunei studiate valoarea de 96 bărbaţi la 100 femei. Raportul între cele

două sexe este diferit în funcţie de vârstă. Statistic, se nasc mai multe persoane de sex

masculin, respectiv la 100 copii de sex feminin se nasc 106 copii de sex masculin.

Odată cu înaintarea în vârstă, proporţia se schimbă în favoarea persoanelor de sex

feminin. Creşterea proporţiei mai mari a femeilor odată cu vârsta se datorează

fenomenului de supramortalitate masculină (mortalitatea este relativ mai mare în rândul

populaţiei masculine). Îmbătrânirea populaţiei atrage după sine şi o mai accentuată

feminizare a poplaţiei.



2.4.3.2. Structura pe grupe de vârstă

Structura pe grupe mari de vârste la recensământul din 2002 arată modificări în

ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor în vârstă a crescut cu 2 procente pe seama reducerii

ponderii populaţiei tinere. Anul 2002 înregistrează pentru prima dată în istoria

demografică a localităţii depăşirea numărului tinerilor faţă de persoanele în vârstă (1132

tineri faţă de 1260 bătrâni). În comparaţie cu datele judeţene din mediul rural al judeţului

Giurgiu, ponderea vârstnicilor este mai redusă, explicată prin ponderea mai mare a

pesoanelor adulte 15-59 ani. Mediul rural al judeţului Giurgiu este foarte îmbătrânit,

îmbătrânire1 care se explică prin apropierea de cel mai important centru urban şi

economic al ţării, fapt care a dus la migraţie intensă.

În cifre absolute şi comparative cu recensământul din 1992, populaţia tânără (0-14

ani) s-a modificat semnificativ; aceasta s-a redus cu 1/4 din efectivul înregistrat în 1992,



1

Fenomen generalizat în ţările europene, semnifică creşterea ponderii persoanelor cu vârsta peste 60 sau

65 ani în totl populaţie. Este determinat de scăderea natalităţii, reducerea mortalităţii şi migraţiune.





13

în timp ce populaţia adultă şi-a menţinut efectivul. Persoanele în vârstă au crescut ca

importanţă între cele două recensăminte cu 4%, ceea ce marchează începutul unui proces

lent de îmbătrânire demografică. În cazul comunei Bolintin Deal, pe lângă reducerea

natalităţii şi a mortalităţii, migraţia tinerilor a fost cel mai important factor de declanşare

a procesului de îmbătrânire demografică.



0-14 15-59 peste 60

1992 23,2 58,5 18,3

2002 18,2 61,6 20,2

Mediul rural

Giurgiu 17,5 53,4 29,1

Judeţul Giurgiu 16,9 58,0 25,1

Sursa: INS şi PUG Bolintin Deal



Ponderea persoanelor cu vârsta peste 60 ani era de 20,2% în 2002, valoare care

este sub cea de din mediul rural al judeţului (29,1%) şi de 25,1% la nivelul judeţului

Giurgiu.



Evoluţia structurii populaţiei între 1992 şi 2002 (%)



peste 60 4









15-59 0









-26 0-14







-30 -20 -10 0 10 20 30



Sursa: INS şi PUG Bolintin Deal



Reducerea efectivului de populaţie tânără pune probleme legate de infrastructura

educaţională şi a ofertei de muncă pe plan local. Fiind în raza de influenţă şi de atracţie a

oraşului Bucureşti, dezvoltarea economico-socială a comunei, precum şi stabilizarea

populaţiei trebuie corelată cu interacţiunile între cele două localităţi. Centrul urban

Bucureşti joacă rol de beneficiar al forţei de muncă din mediul rural apropiat, iar

localităţile rurale apropiate furnizează acestuia forţă de muncă.

Raportul de dependenţă după vârstă calculat ca raport între populaţia cu vârste sub

14 ani şi peste 60 ani şi populaţia activă cu vârste cuprinse între 15 – 59 ani, pe baza

datelor din 2002, stabilea la nivelul comunei un număr de 622 dependenţi minori şi/sau

vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă aptă de muncă, faţă de 669 la nivelul

judeţului Giurgiu, ceea ce arată o sarcină socială a populaţiei active a comunei mai mică

decât cea la nivel judeţean2.



2

Sursa: Primăria comunei Bolintin Deal şi Direcţia de Statistică Giurgiu, http://www.giurgiu.insse.ro





14

2.4.4. Elemente de analiză demografică

2.4.4.1. Rata brută a natalităţii

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă

cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe

care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care

reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată

(un an calendaristic). Rata natalităţii era în 2005 de 17,63 la 1000 locuitori, valoare dublă

faţă de cea înregistrată la nivel judeţean în 2003 de 8,9 la 1000 locuitori. Natalitatea se va

menţine la valori relativ ridicate prin faptul că generaţiile numeroase născute înainte de

1989 se află la vârsta fertilităţii.



2.4.4.2. Rata brută a mortalităţii

Mortalitatea se măsoară cu ajutorul ratei mortalităţii care reprezintă numărul celor

decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar

importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al

calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile

de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata mortalităţii în comuna

Bolintin Deal era de 230/00, valoare superioară celei înregistrate la nivelul judeţului Giurgiu

(15,90/00) şi mult sub cea înregistrată în mediul rural al judeţului (18,30/00).



2.4.4.3. Mişcarea naturală

Astfel, populaţia scade prin sporul natural negativ (diferenţa între născuţi şi

decedaţi) în 2003 (-37) şi 2005 (-33) dar creşte prin sporul migratoriu (diferenţa între

plecări şi stabiliri) (+40 în 2003) şi (+17 în 2005). Tendinţa de declin demografic se va

menţine în viitor prin creşterea ratei mortalităţii faţă de cea a natalităţii.

In perspectivă este de aşteptat menţinerea ratei natalităţii la acelaşi nivel sau

posibil chiar o scădere a acestuia. Generaţiilor aflate la vârsta fertilităţii acum li se vor

adăuga cele care intră din 2005-2010, contingent de femei la vârsta fertilităţii redus

numeric şi care va determina un număr scăzut de născuţi. Trebuie luată în considerarea şi

modificarea comportamentului demografic, în sensul modernizării acestuia. Apropierea

de oraşul Bucureşti constituie un factor de influenţă pentru schimbarea mentalităţii faţă

de procreaţie care se va resimţi mai rapid decât în mediul rural profund din România.

Apropierea spaţială de Bucureşti înseamnă intense schimburi economice, dar şi culturale.



2.4.4.4. Mişcarea migratorie

Fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-o arie teritorială

în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de activitate

în zona de sosire. Migraţia dinspre rural spre urban determină întinerirea populaţiei din

urban, şi reciproc îmbătrânirea celei din rural, fapt prezent şi la Bolintin Deal. Migraţia

este în primul rând determinată de atracţia spre centrele urbane puternice din punct de

vedere economic. Oportunităţile de pe piaţa muncii, cele de instruire, culturale sunt



3

Datorită lipsei de date nu este posibilă constatarea unei evoluţii coerente a natalităţii. Datele de care

dispunem sunt contradictorii în ceea ce priveşte acest indicator. În 2003 rata natalităţii era de 3 ori mai mică

decât cea înregistrată în 2005, informaţie care este dificil pentru a fi interpretată în condiţiile unor date

disponibile parţiale.





15

factori de atracţie pentru cei ce părăsesc mediul rural. Lipsa oportunităţilor este în fapt

motorul migraţiei.

Până în anii ’90, mişcarea de migraţie a avut ca direcţie stabilirea în mediul

urban. Sensul acestei mişcări s-a modificat mai ales în cazul localităţilor rurale care se

află în apropierea marilor oraşe. Aflată la o distanţă de aprox. 30 km de Bucureşti,

comuna Bolintin este atractivă pentru cei vor să se stabilească în zonele rurale din jurul

oraşului. Această mişcarea a început din 1993 şi se menţine constantă până în prezent.

Atracţia faţă de comună se va păstra şi în viitor, compensând astfel valorile negative ale

sporului natural. Noii veniţi nu reprezintă pentru comună o sursă de vitalitate

demografică, vârsta celor ce se stabilesc în comună fiind în medie peste cea a vârstei

considerate fertile.

Apropierea de oraş determină un flux zilnic de navetişti de 30% 4 din totalul

populaţiei ocupate .

Migraţia internaţională determină fluxuri importante de persoane care părăsesc

comuna pentru a pleca în căutarea unui loc de muncă în alte ţări. Migraţia forţei de muncă a

afectat o parte importantă din populaţie comunei Bolintin Deal, aproximativ 25%5.

Din cumularea datelor privind migraţia şi navetismul forţei de muncă din

Bolintin, rezultă o pondere foarte scăzută de populaţie disponibilă pe plan local, resursă

importantă pentru amplasarea de investiţii pe teritoriul comunei. La limită, acest fapt

poate sa scadă atractivitatea investitorilor pentru stabilirea de noi obiective economice pe

teritoriul comunei.

Atracţia spre rural este prezentă la nivelul judeţului Giurgiu. În 2004 numărul

plecărilor (1298) din urban mediul urban al judeţului era mare decât cel al stabilirilor

(1012), înregistrându-se un spor natural negativ de -286 persoane (diferenţă între numărul

stabilirilor şi al plecărilor). Relevantă este şi comparaţia în cifre absolute între cele două

medii; în mediul rural mobilitatea este mult mai mare, numărul plecărilor a fost de 2743

faţă de 3582 stabiliri, spor natural pozitiv de 839 persoane. Acest fapt arată dinamica

mult mai mare din mediul rural şi atracţia redusă pentru stabilire în mediul urban. Cauza

principală este apropierea de oraşul Bucureşti, cel mai important centru economic şi

cultural polarizator al ţării.



2.4.5. Resursele de muncă şi populaţia ocupată

Faţă de 1998, structura ocupaţională s-a modificat esenţial: de la preponderenţa

persoanelor ocupate în agricultură la cea a persoanelor ocupate în construcţii. Mai mult

de jumătate din populaţia ocupată lucrează în domeniul construcţiilor (60%). Acest fapt a

condus la reprofilarea profesională a locuitorilor din comună, la creşterea gradului de

specializare a populaţie cu consecinţe inclusiv demografice : stabilizarea populaţiei în

comună prin creşterea veniturilor.









4

Sursa: Primăria comunei Bolintin Deal

5

idem





16

Ramuri ale economiei Persoane active %

Agricultură, silvicultură 62 3,7

Industria extractivă 2 0,1

Industria prelucrătoare 136 8,2

Construcţii 991 59,4

Comerţ 127 7,6

Hoteluri şi restaurante 15 0,9

Transport şi depozitare 64 3,8

Activităţi financiare 10 0,6

Tranzacţii imobiliare 13 0,8

Administraţie publică 62 3,7

Învăţământ 65 3,9

Sănătate 121 7,3

Total 1668 100

Sursa: Primăria comunei Bolintin Deal, date la 2005



2.4.6. Disfunctionalităţi:

 scăderea uşoară a numărului populaţiei, tendinţă de stabilizare în ultimii ani

 spor natural negativ, efective reduse de populaţie feminină la vârsta fertilităţii,

probleme de înlocuire simplă a generaţiilor

 creşterea cu 4% a ponderii persoanelor în vârstă în total populaţie, semn al

debutului procesului de îmbătrânire demografică în comună

 scăderea cu 1/3 a populaţiei tinere (0-14 ani) între 1992 şi 2002 şi reciproc

creşterea ponderii persoanelor în vârstă; astfel începe procesul de îmbătrânire

demografică

 reducerea efectivului persoanelor în vârstă de muncă prin migraţia externă,

scăderea astfel a atractivităţii comunei pentru investitori prin lipsa de

disponibil de forţă de muncă

 reducerea ratei natalităţii după 2010 prin intrarea la vârsta fertilităţii a

femeilor născute după 1990

 reducerea efectivelor de populaţie şcolară şi preşcolară

 rată înaltă a mortalităţii

 îmbătrânirea populaţiei prin migraţia tinerilor spre Bucureşti

 creşterea importanţei economice şi sociale a persoanelor în vârstă prin

depăşirea numărului tinerilor de către efectivul persoanelor cu vârsta peste 60

(date la 2002), fapt ce pune probleme pentru sistemul medical şi de asistenţă

socială local, transport în comun etc.









17

2.5 Zonificarea teritoriului intravilan



Teritoriul intravilan actual, este alcătuit din satele componente şi din 5 trupuri

aflate în teritoriul administrativ , satele Bolintin Deal şi Mihai Voda s-au contopit,

formând un singur trup.



BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN

INTRAVILANUL EXISTENT:

BOLINTIN Procent

DEAL % din

MIHAI alte total total

Zona funcţională VODA trupuri comună intravilan

Zona locuinte si functiuni

complementare 522.14 7.00 529.14 39.89

Zona instituţii publice şi

servicii 16.51 - 16.51 1.24

Zonă activităţi

productive: agricole,

agrozootehnice 1.20 - 1.20 0.09

Zonă activităţi

productive: unităţi

industriale, depozite 48.50 647.93 696.43 52.50

Zona gospodărire

comunală: cimitire 1.36 - 1.36 0.10

Zona gospodărire

comunală: edilitare 0.30 - 0.30 0.02



Zona sport, agrement 2.00 0.20 2.20 0.17



Zona spatii verzi 1.80 - 1.80 0.14

Zona cu destinatie

speciala - 24.50 24.50 1.85

Zonă căi de comunicaţie

rutieră 39.00 14.00 53.00 4.00

Total intravilan existent

(ha) 632.81 693.63 1,326.44 100.00



Zona de locuinţe reprezintă 39,89% din total teritoriu intravilan , avand

ponderea cea mai mare raportat la celelate zone functionale. Cele mai multe

construcţii sunt in stare de întreţinere buna, lipsind insa, echiparea tehnico-edilitară,

alimentare cu apa si canalizare, necesara unor condiţii civilizate de viata.

Zona pentru instituţii publice si servicii ocupa 1,24% din întreg teritoriu

intravilan, fiind slab reprezentata la nivelu intregii comune, iar zone de servicii -

turism si agrement nu exista .







18

Alături de instituţiile administrative, primărie, poliţie, pe teritoriul comunei

funcţionează 4 unităţi de învăţământ: 2 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial şi 2

grădiniţe, 1 oficiu poştal, 4 biserici, 1 dispensar uman şi unul veterinar.

In ceea ce priveşte unităţile pentru cultura, în satul Bolintin Deal există o casa

de cultura nefunctionala in prezent.

Alte categorii de servicii existente pe teritoriul comunei sunt cele

comerciale, prestări servicii - mori,brutarii.

Zona gospodărie comunală cuprinde infrastructura edilitară (retea de gaze

existenta) şi cimitirele, reprezentand 0,12% din totalul intravilan al comunei.

Zona unităţilor productive si depozitare( in special un numar mare de

proiecte pentru parcuri logistice) reprezintă 52,50% din totalul intravilan al

comunei. Ponderea de teren ocupa de in dustrie este mare raporata la celelalte

zone functionale.Există două unităţi cu profil industrial- balastiera.

Zona terenurilor pentru activităţi sportive, agrement este constituită din

terenuri fără amenajări specifice existand un teren de fotbal in Bolintin Deal, avand o

pondere de 0,17% din total intravilan.

Zona căilor de comunicaţie reprezintă 4% din teritoriul intravilan cuprinzand

străzi nemodernizate, mai puţin traseele drumurilor judeţene si comunale.



2.6. Echipare tehnico-edilitară



2.6.1 Alimentare cu apa si canalizare

2.6.1.1 Gospodărirea apelor

Analiza situaţiei existente

Teritoriul administrativ al comunei Bolintin Deal se află în bazinul hidrografic al

Argeşului. Râul Sabar traversează partea de sud-vest a comunei şi constituie limita

intravilanului localităţii aparţinătoare Mihai Vodă.

Râul Sabar este afluent pe partea stângă al Argeşului, (ocupă o suprafaţă de 17,42

ha, cu înălţimea malurilor de 2 m, iar lăţimea albiei de 5-15 m) debitul mediu multianual

este de 2,72 m3/s. (Dintre lucrările hidrotehnice aferente râului Sabar menţionăm podul

de la km 59+700, pus în funcţiune în anul 1957). Râul Sabar este de categoria a II-a de

calitate pe tot teritoriul judeţului.

Teritoriul comunei este străbătut de:

 canalul Argeş-Roşu, trece prin partea de sud a teritoriului comunei, este un

canal deschis de aducţiune apă brută de la captarea Crivina la staţia de tratare Roşu,

pentru alimentarea cu apă a capitalei;

 canalul Argeş-Roşu, canal casetat, traversează teritoriului comunei prin

partea de sud, dublând canalul deschis Argeş-Roşu;

 apeductul Crivina – Dragomireşti, cu traseu paralel cu canalele Argeş-Roşu,

tranzitează apă potabilă din staţia de tratare Crivina-Ogrezeni către nodul hidrotehnid

Dragomireşti şi mai departe către staţia de pompare apă potabilă Sud-Bucureşti;

 aducţiune de apă brută Crivina-Arcuda traversează zona centrală a

teritoriul comunei, prin satul Bolintin Deal, sunt două conducte care pompează apă brută

de la captarea Crivina la staţia de tratare Arcuda;

 frontul de captare apă subterană Arcuda, ramura B traversează comuna

prin partea de est, acesta fiind una din sursele de apă ale municipiului Bucureşti.







19

Din punct de vedere al potenţialului hidrografic al subteranului, localitatea se află

pe una din cele mai importante structuri acvifere, care se caracterizează prin prezenţa a

trei complexe acvifere:

 freatic şi de mică adâncime;

 de medie adâncime;

 de mare adâncime.

Dezvoltarea acestora pe verticală şi orizontală prezintă variaţii, atât în ceea ce

priveşte poziţia şi grosimea, cât şi natura litologică.

Complexul acvifer freatic situat la mică adâncime, exploatat pentru agricultură şi

pentru gospodării, provine în special din stratele de Colentina (6-10 m adâncime). Apele

sunt bicarbonatate calcic– magneziene, atât în subteran cât şi la suprafaţă, deci nu

corespund din punct de vedere al potabilităţii.

Nivelul apei subterane în puţurile din gospodăriile individuale variază între 2 si 5 m.

Acviferul de presiune este cantonat în „stratele de Frăţeşti”. Calitatea acestei ape

este foarte buna, motiv pentru care este utilizată preponderent pentru alimentarea cu apă

potabilă.



Alimentare cu apă

Locuitorii comunei nu au alimentare cu apă în sistem centralizat.

Sursa de apă a gospodăriilor existente din cele doua localităţi este stratul freatic,

exploatat prin intermediul fântânilor de tip rural.

Spitalul şi blocurile din zona centrală a localităţii Bolintin Deal sunt alimentate

din stratul de apă de mică adâncime prin puţuri forate.

Gospodăriile agricole ale fostelor CAP-uri au surse de apă proprii şi rezervă de

apă în castel sau rezervor amplasat în incinta gospodăriei respective.

În perspectiva dezvoltării şi modernizării comunei Bolintin Deal, în 2006 s-a

elaborat Studiul de Fezabilitate nr. 353/2006 cu titlul “Alimentare cu apă a localităţilor

Bolintin Deal şi Mihai Vodă”

Studiu urmăreşte asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi a unităţilor

economice în condiţii legislaţiei în vigoare. Se propune realizarea sistemului centralizat

de alimentare cu apă care cuprinde:

 captare de apă;

 aducţiune;

 gospodăria de apă;

 reţea de distribuţie.



2.6.1.2 Canalizarea apelor uzate

Nu există sistem de canalizare centralizat. Apele uzate menajere sunt deversate la

suprafaţa terenului. Gospodăriile existente în cele 2 localităţi sunt prevăzute cu haznale

de tip rural majoritatea nevidanjabile.

Apele meteorice se scurg liber la suprafaţa terenului. Apele uzate menajere se

infiltrează în sol poluând stratul acvifer şi apele de suprafaţă cu grave consecinţe pentru

mediul înconjurător.



2.6.1.3 Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

În studiu a fost luata in considerare harte de risc la inundatii furnizata de Primaria

comunei Bolintin Deal.





20

Având în vedere schimbările climatice care s-au produs în ultima vreme precum şi

efectele acestora, este necesara elaborarea unei hărţi de risc natural.

Conform legislaţiei în vigoare, pe baza acestor hărţi, organele administraţiei

publice locale împreună cu unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele

Române” au posibilitatea identificării zonelor de risc natural, stabilirea unor măsuri de

prevenire şi atenuare a riscului natural, precum şi stabilirea condiţiilor de autorizare şi

execuţie a construcţiilor în arealele identificate ca vulnerabile la aceste riscuri( Legea

575/2001 lege privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V Zone

de risc naturale şi H.G. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind

modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii).

Până la realizarea acestei hărţi sunt necesare acţiuni de întreţinere a cursurilor de

ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Pentru prevenirea inundaţiilor pe teritoriu comunei sunt executate canalele Valea

Rastoaca în partea de vest, având direcţia de curgere de la nord la sud, cu deversarea

apelor preluate în Sabar şi canalul Valea Rogoaza, executat parţial, care preia apele

meteorice din centrul şi partea de sud a comunei.

Aceste canale nu sunt introduse într-un sistem unitar regional pentru apărare

împotriva inundaţiilor şi nu sunt suficiente pentru preluarea excesului de debit provenit în

urma precipitaţiilor.



2.6.1.4 Disfunctionalităţi:

 Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă;

 Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate; (reţele de

canalizare pluviala)

 (Lipsa unei reţele de canalizare care să preia apele menajere de la consumatori

şi să le dirijeze într-o staţie de epurare care să trateze apele uzate înainte de

deversarea lor în apele de suprafaţa din vecinătate.)

 Lipsa unei hărţi de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.



2.6.2 Alimentarea cu energie electrică

2.6.2.1 Situaţia existentă

Comuna Bolintin Deal este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic

Naţional prin intermediul staţiei de transformare Ogrezeni (110/20 Kv).

Din această staţie pornesc o serie de axe de tensiune de 20 Kv (LEA 20 Kv) care

alimentează prin medie tensiune posturile de transformare ale localităţilor (majoritatea

aeriene) care la rândul lor alimentează reţelele de joasă tensiune ale localităţilor.

Consumatorii casnici, socio-edilitari, precum şi unităţile economice sunt racordate

la reţele aeriene de joasă tensiune prin racorduri aeriene.

Reţeaua de medie tensiune de 20 Kv este de tip distribuţie divertă cu rezervă pe

aceeaşi staţie, iar reţeaua de joasă tensiune este de tip distribuţie radială.

În zona centrală pentru reţele de joasă tensiune sunt utilizate conductoare izolate

torsadate tip funie.

Pozarea reţelelor este făcută pe stâlpi de beton.

Iluminatul public este prezent pe majoritatea străzilor din comună.

Sunt utilizate lămpi cu vapori de mercur sau sodiu. Reţeaua de iluminat public

este pozat pe stâlpii de beton ai reţelelor destinate consumatorilor casnici.





21

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de o linie de 40 Kv (staţia

Domneşti – staţia Tăntăreni).

2.6.2.2 Disfuncţionalităţi

 mai exista in comuna retele de joasa tensiune echipate cu conductori neizolati

(tip clasic).

 în zonele periferice mai se intalnesc stalpi de lemn pentru pozarea retelei de

joasa tensiune.

 iluminatul public este deficitar in aceasta zona.



2.6.3 Telecomunicaţii

2.6.3. 1 Situaţia existentă

Comuna Bolintin Deal posedă o centrala telefonică proprie amplasată în

aproprierea primăriei.

Reţeaua telefonică este de tip aerian şi urmăreşte trama stradală principală a

comunei. Ea este pozată pe stâlpii de beton aferenţi reţelei electrice de joasă tensiune.

2.6.3. 2 Disfuncţionalităţi

 mai exista cereri de instalare de noi posturi telefonice neonorate, pentru

rezolvarea acestora va fi necesară extinderea reţelei telefonice şi pe antenele

periferice ale comunei.

 pe unele strazi se mai intalnesc stalpi de lemn utilizati pentru pozarea retelei

aeriene.



2.6.4 Alimentare cu energie termică

Alimentarea cu caldura a locuintelor si cladirilor de utilitate publica din comuna

Bolintin-Deal se face in prezent cu combustibil solid, in principal carbune. Pentru

prepararea hranei se folosesc atit lemnele, cat si buteliile de aragaz, acestea din urma in

special in perioada de vara, cind aceasta activitate nu se cupleaza cu incalzirea si cind

aprovizionarea este mai usoara.



2.6.5 Alimentare cu gaze naturale

Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor de utilitate publică din comuna

Bolintin – Deal, judeţul Giurgiu, care este constituită din satele Bolintin - Deal şi

Mihai Vodă (în prezent comasate), se face la ora actuală în mai multe moduri:

 cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri agricole.

 cu gaze naturale utilizate la încălzirea locală sau în încălzirea centrală

 cu gaze petroliere lichefiate (GPL) şi/sau combustibil lichid

 electric (într-o mică măsură, în cazuri izolate)

Prepararea hranei se face cu gaze naturale şi, într-o mică măsură, cu butelii de

aragaz şi, în unele cazuri, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi

vegetale (coceni de porumb).

In prezent, este realizată distribuţia de gaze naturale pe majoritatea străzilor din

comună, proiectul sistemului de distribuţie a gazelor naturale fiind întocmit de firma

INSTANT CONSTRUCT 2000 SERVCOM S.A.

Alimentarea cu gaze naturale este realizată din conducta de transport înaltă

presiune DN 500 mm Corbu – Bucureşti, racordarea fiind făcută pe teritoriul comunei





22

Ciorogârla. Proiectul conductei de racord de înaltă presiune şi al SRMP a fost întocmit de

TRANSGAZ S.A., fiind în prezent materializat pe teren.

Racordul DN 200 mm confecţionat din ţeavă de oţel Ø 219 x 7,1 mm montată

subteran alimentează o staţie de reglare măsurare predare (SRMP) pentru reducerea

presiunii în două trepte: de la înaltă la medie şi de la medie la redusă cu capacitatea

instalată de 5000 m3N/h, amplasată în zona de sud a intravilanului actual al comunei.

Diametrul conductelor de distribuţie redusă presiune, realizate din polietilenă de

înaltă densitate (PEID), este cuprins între 63 mm şi 180 mm în funcţie de consumatorii

existenţi şi prezumaţi în viitorul apropiat, fiind acoperită zona străzilor existente.

Odată cu realizarea distribuţiei de gaze s-au realizat o serie de centrale termice

pentru consumatorii individuali sau au fost trecute pe gaze naturale centralele termice

care au funcţionat iniţial pe combustibil solid, lichid sau GPL.

Astfel de centrale sunt instalate sau sunt în curs de instalare la Primărie, şcoli,

grădiniţe, spital, dispensar, Poliţie, precum şi la alte clădiri de utilitate publică şi sedii de

firme.

In zona de la nord de Autostrada Bucureşti – Piteşti sunt amplasate o serie de

clădiri de depozitare cu anexe de birouri care sunt încălzite de la centrale termice proprii

pe combustibil lichid, GPL sau, local, cu ajutorul energiei electrice.

Infiinţarea distribuţiei de gaze naturale şi materializarea ei pe teren constituie o

realizare cu urmări benefice pentru localitate, conducând la ridicarea standardului de

viaţă şi care impune şi o serie de lucrări conexe: pietruirea străzilor (inclusiv pentru

protejarea conductelor amplasate pe respectivele străzi), asigurarea apei potabile la debite

şi presiuni suficiente pentru a fi posibilă prepararea apei calde menajere în echipamentele

aferente centralelor termice, realizarea reţelei de canalizare pentru a prelua debitele

sporite de ape uzate evacuate ca urmare a utilizării apei calde menajere etc.

In tabelul din Anexa 1 sunt prezentate debitele estimate de gaze naturale pentru

varianta de introducere în intravilan a aproape întregii suprafeţe administrative a

comunei.

Pentru situaţia existentă a rezultat un debit instalat de circa 2,83 m3N /

h*gospodărie, care poate fi defalcat astfel:

 încălzire 3 focuri x 0,5 m3N/h*foc = 1,50 m3N/h

 preparare apă caldă menajeră = 0,50 m3N/h

 preparare hrană = 0,67 m3N/h

 cotă parte dotări publice = 0,16 m3N/h (≈ 6%)

 TOTAL = 2,83 m3N/h



Disfuncţionalităţi:

Cea mai importantă disfuncţionalitate o constituie preţul în continuă creştere al

gazelor naturale, ceea ce conduce la reducerea confortului interior din cauza reducerii

consumului de gaze naturale. De multe ori acest consum ridicat de gaze este datorat

slabei izolări termice a clădirilor şi / sau randamentului scăzut al arderii în sobe.

O altă disfuncţionalitate care va fi percepută în viitor o constituie faptul că

dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a făcut în funcţie de consumatorii actuali,

montându-se conducte cu diametrul minim de 63...90 mm. In viitor, odată cu creşterea

intravilanului şi apariţia de noi consumatori amplasaţi pe prelungirile străzilor existente,

diametrul acestor conducte se va dovedi insuficient, fiind necesară înlocuirea lor cu





23

conducte cu diametru mai mare.

In ceea ce priveşte alimentarea cu combustibil solid, dificultăţile în aprovizionare,

calitatea necorespunzătoare, randamentul scăzut al utilizării acestora (deci cantităţile mari

care trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii,

lipsa apei calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie termică

cu sobe de tip tradiţional.

Lignitul este adus pe calea ferată şi pe căi rutiere în special din Bazinul Gorjului,

are putere calorifică redusă din cauza conţinutului ridicat de steril, iar granulaţia este de

cele mai multe ori necorespunzătoare, fiind livrat cu praf sau cu bucăţi prea mari ce nu

pot fi arse în sobele obişnuite. Scăderea producţiei de cărbune conduce şi aceasta la

aprovizionarea din ce în ce mai dificilă a populaţiei cu acest combustibil.

Există, de asemenea, dificultăţi în aprovizionarea cu butelii de aragaz în perioada

de iarnă. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii constituie un factor care

conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipă de

combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară, acolo

unde nu sunt instalate gaze naturale.

Distanţele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz

la locul de utilizare, precum şi existenţa intermediarilor conduc şi acestea la creşterea

suplimentară a costurilor combustibililor.



2.7 Circulaţie şi transporturi



Prezenta documentaţie de specialitate urmăreşte alcătuirea structurii reţelei majore

de circulaţie, organizarea desfăşurării traficului rutier, circulaţia generală, dotările

principale actuale de circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor,

disfuncţiile existente, şi, totodată, propune o serie de măsuri şi reglementări pentru

optimizarea circulaţiei în cadrul satelor componente ale comunei şi a legăturilor în

teritoriu.



Relaţii în teritoriu

Legăturile comunei în teritoriu se realizează rutier, prin intermediul drumurilor

judeţene DJ 401A (Grădinari – Bolintin Vale), DJ 601 (Bolintin Vale – Ciorogârla -

Bucureşti), şi al drumului comunal DC 148 (Bolintin Deal – Bolintin Vale); în partea de

nord localitatea este racordată la autostrada A1 (E 81) Bucureşti – Piteşti.

Transportul în comun în zonă se desfăşoară pe traseul drumurilor judeţene DJ 601

şi DJ 401A, spre Bucureşti şi Bolintin Vale şi, respectiv, spre Grădinari.



Disfuncţionalităţi:

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea

străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., şi din discuţiile cu

factorii locali de specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se

cu precădere următoarele:

- profilurile transversale ale străzilor nu corespund din punct de vedere tehnic

noilor STAS-uri;

- majoritatea străzilor sunt din pământ (doar două străzi sunt asfaltate, Bd. Muncii

şi Bd. 1 Mai), necesitând aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;







24

- discontinuitatea trotuarelor;

- iluminat stradal insuficient;

- drumul comunal DC 72 este, de asemenea, din pământ, iar drumul judeţean DJ

412 se află într-o stare de degradare accentuată;

- traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni) generează

accidente rutiere în special pe timp de noapte;

- existenţa unor trasee sinuoase care necesită corectare de elemente geometrice (în

special cele care alcătuiesc trama stradală majoră);

- străzi înguste care necesită lărgire;

- necesitatea unei artere colectoare a traficului spre autostradă;

- lipsa străzilor de legătură între zona veche, construită a comunei, şi cea de

extindere;

- traficul greu, generat de prezenţa masivă a industriei, tranzitează localitatea,

impunându-se necesitatea unei artere ocolitoare;

- intersecţii neamenajate;

- lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări ale comunei, în zonele de

interes social şi comercial.



2.8 Probleme de mediu



Pe teritoriul Comunei Bolintin deal nu există surse majore depoluare şi degradare

a mediului, poluarea producându-se la nivel scăzut, în special prin deversările ce se fac

în cursurile de apă a produselor biologice din gospodăriile.

De asemenea agricultura reprezintă o sursa de poluare a mediului înconjurător.

Agricultura inseamna atat o folosire a terenului prin ea însăşi cât şi exercitarea

unei influenţe puternice asupra activităţilor rurale. Ca activitate principală pe terenurile

învecinate, are o influenţă profundă asupra ariilor protejate din toate categoriile. Mai mult

decat orice alt sector, agricultura demonstrează ca ariile protejate trebuie înfiinţate şi

administrate ca parte a politicilor generale de folosire a terenului si nu separat.

Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru

natura şi peisaje. Pentru creşterea productivitatii, au fost distruse numeroase habitate rare,

în special prin drenarea zonelor umede şi irigarea zonelor aride. Pe alocuri, practicile de

tip industrial aproape au eradicat plantele şi animalele sălbatice. Folosirea intensivă a

fertilizatoarelor, pesticidelor si ierbicidelor a dus la poluarea şi distrugerea ariilor naturale

învecinate.

Din fericire, politicile în privinţa agriculturii se schimbă. În trecut, scopul a fost

concentrarea pe creşterea productivităţii.

Multe habitate valoroase, sunt încă în pericol din cauza unei intensificări a

agriculturii, care este atat necesară cat şi dăunătoare naturii şi peisajului. Schimbările

fundamentale în politicile agricole pot aduce mari beneficii conservării şi ariilor protejate.

Prin punerea la dispoziţie a soluţiilor tehnice adecvate devin posibile practicarea

agriculturii durabile, menajarea solului şi a apei din sol, menajarea atmosferei globale şi a

mediului apropiat. Mecanizarea agriculturii joacă în acest sens un rol pozitiv, deosebit de

important din punct de vedere ecologic. Executarea mecanizată a lucrărilor din

agricultură este însoţită, în acelaşi timp, de unele efecte negative, de amploare diferită.

Aceste efecte sunt în principiu inevitabile, dar prin exploatarea raţională a utilajelor şi







25

alegerea judicioasă a tehnologiilor, ele pot fi menţinute la un nivel mai scăzut.

Mecanizarea agriculturii are partea sa de vină, în ceea ce priveşte poluarea mediului, prin

specificul activităţii propriu-zise, dar şi în combinaţie cu alţi factori ai producţiei agricole.

Ponderea şi gravitatea efectelor poluante din vina mecanizării agriculturii este foarte

diferită. Multe din efectele poluante se produc direct, prin utilizarea mijloacelor tehnice,

tractoare şi maşini agricole, pentru mecanizarea lucrărilor în agricultură. Alte efecte sunt

indirecte, de exemplu cele aferente fabricării în industria constructoare de tractoare şi de

maşini agricole, sau atelierele specializate de reparare a utilajelor agricole.



2.8.1.Zonele de risc natural şi antropic

Din punct de vedere seismic comuna Bolintin Deal este situată în zona seismică

de calcul D.



2.8.2 Analiza critică a situaţiei existent

2.8.2.1 Disfunctionalităţi şi priorităţi

În protecţia şi conservarea mediului:

Activităţile potenţiale poluante şi cu posibilitate de a avea un impact important

asupramediului sunt: activităţile agricole şi activităţile economice productive.

Impactul sectorului agricol asupra mediului se datorează utilizării excesive a

îngraşămintelor chimice, dar şi datorită aplicaării necorespunzatoare a pesticidelor,

erbicide, fungicide, insecticide.



Identificarea surselor de poluare

Activitatea preponderent desfăşurată în teritoriul comunei Bolintin Deal este

agricultura şi silvicultură cuprinde cea mai mare parte a populaţiei active, alături

de următoarele activităţi comerţ, servicii publice, învăţământ ţi sănătate.

Se remarcă următoarele obiective economice potenţiale poluatoare la nivelul

comunei Bolintin Deal:

- Unităţi agrozootehnice şi amenajări aferente

- Unităţi de gospodărire comunală – gropi de gunoi

- Unităţi pentru funcţionarea sistemelor Hidro-ameliorative

Activităţile industriale majore afectează toţi factorii de mediu. În regiune, impactul

negativ asupra mediului datorat acestor activităţi este în scădere ca urmare a

preocupărilor şi investiţiilor realizate în domeniul protecţiei mediului înconjurător,

precum şi a reducerii sau dispariţiei unor activitâţi. Încadrarea poluării industriale în

limitele legislaţiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific

care va fi urmarit.

Impactul zonelor industriale asupra calităţii vieţii: constă în crearea disconfortului

locuitorilor, în special al acelora care locuiesc în vecinătatea zonelor industriale.

Datorită noxelor provenite de la activităţile industriale (industrie, agricultură, instalaţii

mari de ardere, etc.) pot apărea numeroase afecţiuni specifice tipului de poluant la care

sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afecţiunile respiratorii, dar şi

afecţiuni mai grave, uneori ireversibile, provocate de expunerea la poluanţi toxici sau

periculoşi. Expunerea de lungă durată sau permanentă la poluanţi atmosferici generează

sensibilizarea puternică a organismelor, facilitând instalarea unor afecţiuni care nu sunt

legate direct de efectele induse de poluare.





26

Prin scăderea calităţii mediului înconjurator sunt afectate toate formele de viaţă

(cu influenţe negative asupra producţiilor, dar şi cu efecte asupra habitatelor, migrării sau

disparitiei speciilor, diminuării populaţiilor). De asemenea, toate noxele emise îşi aduc

contribuţia la întreţinerea unor fenomene globale ca: distrugerea stratului de ozon

stratosferic, efectul de seră, ploile acide.

Solul, apele de suprafaţă şi subterane, precum şi atmosfera sunt cele mai grav afectate de

reziduurisi depozite de deşeuri, efectele acestora fiind regăsite la mari distanţe. În afara

afectării componentelor de mediu, prezenţa depozitelor de deşeuri de orice fel crează o

stare de disconfort extremă locuitorilor din zonele adiacente.

Pe raza comunei Bolintin Deal îşi desfăşoară activitatea circa 69 de agenţi

economici care se ocupă cu diverse activităţi.

În continuare vom prezenta lista firmelor care îşi desfăşoară activitatea pe

raza comunei Bolintin Deal.

XENY IMPEX SRL - produse, servicii; http://www.xeny-constructii.ro/

VLADOR SRL- produse, servicii

CALYN SRL- produse, servicii. (fabricarea painii si specialitatilor de panificatie,

fabricarea produselor proaspete de patiserie, placintelor, checurilor, tartelor etc.)

PAUL CONSTRUCT IMPEX SRL- produse, servicii.

FARMACIA SANTE SRL - produse, servicii.

PAGROM IMPEX SRL - vanzarile cu ridicata ale lemnului neprelucrat

MADI COMALIMENT SRL - vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri

diverse, în care predominante sunt cele alimentare, băuturile şi produsele din tutun

BEDE CONSTRUCT SRL- produse, servicii.

CRIS TRANS INTERNATIONAL SRL- activitatea în domeniul transporturilor,

ARKET MINI DOE SRL- vânzările, în magazine nespecializate, de mărfuri diverse, în

care predominante sunt cele alimentare, băuturile şi produsele din tutun.

PAVEL CONSTRUCT SRL- construcţia tuturor tipurilor de clădiri

T & N IMPEX SRL organizarea si gestionarea activitatilor sportive în sală sau în aer

liber, pentru profesionişti sau amatori, de catre intreprinzatori (publici sau privati)

CONSUMCOOP BOLINTIN DEAL SOCIETATE COOPERATIVA.- produse,

servicii.

JAN CRIS PREST SERV SRL- serviciile de intermediere pentru cumpararea, vânzarea

sau închirierea bunurilor imobiliare.

MGM SRL- extracţia nisipului utilizat, în principal, în industrie, a nisipului pentru

constructii şi a pietrişului, spargerea şi zdrobirea pietrişului şi nisipului.

CRISMER IMPEX SRL- comerţ

COM DIVERS LETITIA SRL- vânzarile, în magazine nespecializate, de marfuri

diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun.

FLORANCE IMPEX SRL- vânzările, în magazine nespecializate, de mărfuri diverse, în

care predominante sunt cele alimentare, băuturile şi produsele din tutun.

NEACSU SRL- fabricarea de pulovere, jachete, jerseuri, veste si articole similare,

tricotate sau crosetate

NEW PAG & COMPANY SRL- vânzarile cu ridicata ale lemnului neprelucrat,

vanzarile cu ridicata ale produselor rezultate din prelucrarea primara a lemnului,

vanzarile cu ridicata de vopsele, lacuri si emailuri, vanzarile cu ridicata de materiale de

constructii, nisip si pietris, vanzarile cu ridicata de geamuri, vanzarile cu ridicata ale







27

obiectelor sanitare din portelan, cazi, chiuvete etc.

AND & ALY SRL- vânzarile, în magazine nespecializate, de marfuri diverse, ân care

predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun.

TAPET IMPEX SRL- activitati de constructii specializate intr-un aspect comun

diferitelor tipuri de structuri, necesitand calificare sau echipament specializat: constructii

de fundatii, inclusiv fixarea pilonilor;

ALBERT 94 IMPEX SRL: produse, servicii

SAFMAR IMPEX SRL: produse, servicii.

GRIANA COM SRL: produse, servicii.

FAM IMPEX SRL: produse, servicii, transporturi

KAYA INTERNATIONAL SRL: moraritul

CECAFIT CONSTRUCT SRL: produse, servicii.

IVASCU CONSTANTIN TRANS IMPEX SRL: produse, servicii,

KEO SRL: comert.

APOLLOSERV SRL: instalarea in cladiri si in alte tipuri de constructii,

MABI COM SRL: produse, servicii.

MIHAELA SI EMIL SRL; cultivarea cerealelor

ALDA COM HOLDING SRL: acordarea de consultatii, indrumare sau asistenta

operationala pentru firme si servicii publice.

STANIC COMIMPEX SRL: produse, servicii.

RUSTIC TRADING SRL: constructia tuturor tipurilor de cladiri;

RENE MIREL SRL: comerţ

MARPET CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

JOHNENDCO EXIM SRL- vanzarea de bauturi, cu consumarea in local, cu sau fara

program distractiv, prin: baruri, berarii, cluburi de noapte, carciumi etc.

HANWOORI SRL - extractia nisipului utilizat, in principal, in industrie; a nisipului

pentru constructii si a pietrisului; spargerea si zdrobirea pietrisului si nisipului

SKANDIA OIL SRL vânzarea cu amănuntul a carburantilor pentru autovehicule si

motociclete, vanzarea cu amanuntul a produselor lubrifiante si de racire pentru

autovehicule.

M & I COM IMPEX SRL- produse, servicii.

G B CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

LUX CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri

FINISAJE CONSTRUCTII MONTAJ SRL - instalarea piscinelor - proprietate

privata; curatarea cladirilor la exterior: cu abur, prin sablare si metode similare;alte

lucrari de finisare.

VALRET GRUP SRL asigurarea cazarii de scurta durata in: hoteluri, moteluri si hanuri;

hoteluri cu sali de conferinte.

MARALI SRL: produse, servicii

AGROMEC BOLINTIN DEAL SA cultivarea cerealelor

ALEXA 2003 SRL - demolarea sau distrugerea de cladiri sau alte structuri, curatarea

amplasamentelor, mutarea pamantului:

DESIGN CONSTRUCT SRL - lucrari de vopsitorie si zugraveli, interioare si

exterioare, la cladiri, lucrari de vopsitorie si zugraveli pentru constructii ingineresti,

montarea de geamuri si oglinzi.

CONNEXION SAT SRL- activitatile de transmisie a sunetului, a imaginilor,







28

CONSROM SRL: constructia tuturor tipurilor de cladiri

SETTIMIO COM SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri

CONOIL SRL vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule si

motociclete, vanzarea cu amanuntul a produselor lubrifiante si de racire pentru

autovehicule.

TECHNOMASINI SRL: fabricarea de echipamente de ridicat, manipulat, incarcat,

descarcat, palane de ridicare; trolii si cabestane, DELMAR COM SRL produse, servicii.

PAG ROM COMPANY SRL- fabricarea de diverse produse din lemnNICK DESIGN

CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

DINAGRO SRL- agricultura

VAMY S CON TRADING STAR SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

BM PLASTICS INTERNATIONAL SRL - prelucrarea deseurilor si resturilor

nemetalice si a articolelor nemetalice in materii prime secundare.

MPF CONSTRUCT 2006 SRL - constructia tuturor tipurilor de cladiri;

VIO BOLINTIN CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

TANASE CONSTRUCT SRL - demolarea sau distrugerea de cladiri sau alte structuri;

curatarea amplasamentelor;mutarea pamantului etc.;

NEAMTU SRL produse, servicii.

GENCO GROUP SRL produse, servicii.

FERMA PAUL SRL produse, servicii.

MAGNETTI PREFABRICATE SRL- fabricarea de: placi, placute, caramizi, tuburi,

conducte etc.;produse din ciment, beton sau piatra artificiala, pentru constructii;

componente prefabricate din beton, pentru cladiri si constructii ingineresti.

MINIMAX DISCOUNT SRL produse, servicii.

SC BTS SRL Statie Betoane

SC MORI MODERNE SRL Capacitate de prelucrare 40 tone/zi

SC LM WOOD SRL Fabrica de tamplarie din lemn masiv

SC MINIMAX SRL Logistica, Transport, Distributie

SC MAGNETTI SRL Prefabricate din Beton

SC RYNART SRL Logistica, Transport, Distributie

SC MERCURY LOGISTICS SRL Mercury Logistics Park

STATIE GAZE NATURALE Statie Gaze Naturale Comuna Bolintin Deal

SOCIETATE CABLU TV Societate de Distributie Cablu TV

AMENAJARE PISCICOLA G&P INVEST SRL Amenajare piscicola

BALASTIERA G&P Balastiera

BALASTIERA COLOSO Balastiera

STATIE PECO Statie PECO

(Sursa: http://www.listafirme.ro/giurgiu/bolintin-deal/o1.htm)



Poluarea se poate produce accidental prind depozitări necontrolate de deşeuri

provenite de la fermele avicole şi de la combinatele zootehnice.

Se mai pot produce poluări accidentale datrită deşeurilor provenite de la

gospodăriile individuale.









29

2.8.2.2 Starea mediului şi a patrimoniului natural

Starea factorului de mediu aer

Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului

respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii , morbiditate

specifica prin boli ale aparatului respirator.

Principalele activităţi - surse generatoare de gaze cu efect de seră ce se pot întâlni pe

teritoriul comunei Bolintin Deal sunt :

1. Producerea energiei termice în centrale termice aferente activităţilor

comerciale , instituţionale şi rezidenţiale;

2. Industrie (alimentară)

3. Transport rutier

4. Agricultură

5. Construcţii

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse: transporturi

rutiere, sistemului gospodaresc de încalzire cu combustibil lemn si carbune, condtrucţii,

industria de morărit şi panificaţie, etc..

Prin arderea motorinei se degajă CO2 şi monoxid de carbon, carbon, oxizi de sulf,

oxizi de azot, precum şi alte substanţe, cum sunt anumite hidrocarburi aromatice se poate

produce poluarea atmosferei. Substanţele din gazele de ardere provoacă atât poluarea

globală a atmosferei, cât şi poluarea locală.









Fig. Poluarea atmosferei la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură



Dintre efectele poluante ale executării mecanizate a lucrărilor în agricultură,

emisia de CO2 constituie factorul poluant cel mai grav. Dioxidul de carbon rezultă

inevitabil prin ardere şi ajunge, după un anumit timp, în straturile superioare ale

atmosferei, povocând, împreună cu alte cantităţi de CO2 rezultat din activităţi din diferite

domenii, la agravarea efectului de seră, cu consecinţe negative serioase asupra climei

globului.

Modificările accentuate ale climei în special în ultimul deceniu confirmă ipotezele

potrivit cărora cauzele antropogene ale efectului de seră sunt mult mai grave decât s-a

considerat până nu demult.

Poluarea din cauza pulberilor degajate la executarea mecanizată a lucrărilor

agricole este un alt factor de degradare a mediului care poate apare pe teritoriul comunei





30

Bolintin Deal.Emisiile de pulberi la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură sunt

nocive pentru sănătatea oamenilor care lucrează cu utilajele sau se află în apropiere de

acestea. La unele lucrări se răspândeşte praf, cu particule de dimensiuni diferite, rezultat

din pulverizarea solului uscat la anumite lucrări ale solului şi la recoltarea anumitor

culturi, de exemplu cu combina de cererale. Particulele mai mari de praf, cum sunt cele

din această categorie, ajung în partea superioară a căilor respiratorii.

Lucrările mecanizate din agricultură mai pot provoca împrăştierea în mediul

apropiat a unor pulberi din substanţele chimice cu care lucrează, de exemplu cu

îngrăşămintele chimice. Acţiunea nocivă a particulelor fine din gazele de ardere a

combustibililor fosili în motoare cu ardere internă a fost până de curând foarte puţin

studiată. Cercetările din instituţii specializate din diferite ţări au scos în evidenţă riscurile

deosebit de mari asupra sănătaţii organismului uman, în special prin provocarea de grave

afecţiuni pulmonare la inhalarea involuntară a gazelor de ardere. Concentraţia de

particule fine provenite din gazele de ardere de la motoare cu ardere internă şi de la

instalaţii de ardere variază în cursul unei zile şi variază şi în funcţie de anotimp şi de

starea vremii. In timpul iernii rămân în aer mai multe particule decât vara.



Starea factorului de mediu apă

Starea factorului de mediu apă poate fi influenţată de deşeurile provenite de la

societăţile ce îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Bolintin Deal şi anume agenţii

economici care se ocupă cu comerţul şi cele societăţi productive:

Valorile emisiilor substanţelor poluante rezultate în urma desfăşurării activităţilor

agricole cuprinse în STAS 12574/1987 se vor încadra în limitele pragului de alerta

prevazute de Ordinul nr.756/1997.

Poluarea solului şi a apei din sol se mai poate produce accidental din cauza

curgerilor de ulei mineral şi de combustibil de la utilajele de mecanizare.

Uleiul mineral căzut pe sol, de la motor, de la transmisie, sau de la instalaţia

hidraulică a tractorului sau a unei maşini agricole, nu este biodegradabil şi ajunge treptat

în pânza de apă freatică, pe care o poluează. Fenomenul acesta este deosebit de grav, iar

consecinţele nu pot fi practic eliminate

Impactul asupra sănătăţii umane include boli infecţioase, boli hidrice în cazul

consumului accidental de apă din surse contaminate. Sistemele de alimentare învechite

pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin

eventualele fisuri sau neetanşeităţi existente. Pentru apa potabila o sursă de poluare o

reprezintă apa subterană contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea

măsurilor corespunzatoare de protecţie.

Impactul asupra mediului:apar modificări ale compoziţiei chimice şi

microbiologice a apelor de suprafaţă afectate. Datorită creşterii cantitătii de nutrienţi

apare fenomenul de eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calităţii vieţii: este semnificativ, include afectarea fondului

piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru

activităţi de agrement, costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.



Starea factorului de mediu sol

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale

provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală







31

individuale şi prin exloatare agricolă neraţională.

Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea

temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminarii lor finale la groapa

de gunoi.

Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de

animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice

reciclabile, astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.

Compactarea solului , sau tasarea exagerată reprezintă una dintre cele mai

frecvente şi mai accentuate forme de poluare din cauza mecanizării. Compactarea de la

suprafaţă este provocată în general din cauza utilajelor grele – roţile tractoarelor grele,

maşini agricole grele – şi se agravează prin repetarea trecerilor cu agregate de maşini.

Prin compactarea exagerată se modifică negativ însuşirile solului, regimul de circulaţie al

aerului şi al apei. Prevenirea compactării solului la suprafată este posibilă prin: limitarea

folosirii utilajelor grele; limitarea numărului de treceri pe teren a tractorului în agregat cu

maşini agricole. Compactarea straturilor inferioare apare, de exemplu, la executarea

repetată a arăturii la aceiaşi adâncime. Diminuarea efectelor negative ale compactării

straturilor inferioare se poate obţine prin executarea periodică a unor lucrări de afânare de

profunzime. Prevenirea compactării de profunzime este posibilă prin configurarea

tehnologiei şi evitarea executării repetate a lucrării de arat la aceiaşi adâncime.

Lucrările solului provoacă, în anumite situaţii, condiţii favorabile pentru

eroziunea solului. Cu cât solul este mai mărunţit, pulverizat, cu atât riscul producerii

eroziunii sub acţiunea vântului pe teren plan este mai mare. De asemenea, lucrările

mecanizate ale solului pot accentua tendinţa de eroziune a solului pe terenuri în pantă,

mai ales în combinaţie cu acţiunea apei. In general, cu cât solul este mai intensiv lucrat,

cu atât mai accentuate sunt fenomenele de eroziune.

Eroziunea solului favorizată de unele lucrări mecanizate. Eroziunea solului are

multe cauze, dar în anumite condiţii şi mecanizarea poate acţiona agravant, de exemplu

prin executarea neadecvată a lucrărilor solului pe pante, dar şi prin lucrări care

pulverizează solul şi acesta este apoi antrenat de vânt.

Pe lângă tehnologiile de cultură care conservă solul, cum sunt cele care aplică

menţinerea acoperirii solului cu vegetaţie, riscul producerii eroziunii poate fi limitat prin

reducerea tasării de către utilajele agricole, de exemplu prin folosirea pneurilor cu balonaj

mare.

Poluarea solului şi a apei din sol poate fi provocată din cauza preciziei reduse la

lucrări mecanizate cu substanţe chimice, de exemplu de aplicare a îngrăşămintelor

chimice şi la lucrări mecanizate de combatere chimică a buruienilor şi a bolilor şi

dăunătorilor plantelor. Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar utilajele de

mecanizare cu precizie mare pot menţine efectele poluante în limite rezonabile.

Dimpotrivă, precizia redusă a maşinilor, în ceea ce priveşte mai ales uniformitatea

dozării, fineţea şi uniformitatea picăturilor, agravează efectele poluante ale chimicalelor.

Distribuţia neuniformă a îngrăşămintelor chimice duce la supradozare, respectiv

la subdozare cu substanţe nutritive. Prin subdozare plantele nu pot produce conform

potenţialului lor genetic şi pot fi de asemenea, sensibile la unii factori, ca de exemplu

dăunători sau factori meteo. La plantele care primesc doze mai mari pot să apară

deprecieri ale calităţii, sunt sensibile la boli şi dăunători şi au procese heterogene de

maturizare. Totodată, îngrăşământul în exces, în special azotul, neconsumat de plantă







32

ajunge în straturile profunde ale solului până în apa freatică.



Starea vegetaţiei

Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este

afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local în cadrul fermelor

avicole şi zootehnice si in cadrul gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de

ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie menajere.

Afectarea habitatelor naturale inclusiv diminuarea fondului forestier se datorează

activităţilor antropice şi tăierilor abuzive care se desfăşoară mai ales în păduri particulare

unde lipsesc atât un sistem corespunzator de gospodărire, cât şi un sistem eficient de pază

şi control.

Lucrările mecanizate deranjează habitatul animalelor şi păsărilor. Efectele

negative merg de la stresul provocat de zgomot, la distrugerea prin acţiune mecanică a

cuiburilor sau a vizuinelor, de exemplu în timpul lucrărilor solului, până la rănirea

mortală în timpul unor lucrări ale solului sau lucrări de recoltare. Reducerea efectelor

negative ale lucrărilor mecanizate care deranjează habitatul speciilor de animale şi plante

sălbatice este posibilă prin măsuri tehnice pentru reducerea riscului de accidentare a

animalelor sălbatice de câmp, în special în timpul recoltării mecanizate a diferitelor

culturi, echiparea maşinii cu dispozitive de avertizare, mecanice sau fonice, care să oblige

animalele să plece din zona pe care urmează să se deplaseze maşina.



Spaţii verzi

Spaţiile verzi au un rol pozitiv în mentinerea unui mediu cat mai putin poluat , dar

şi un rol estetic , având în vedere importanta functiei de deconectare si destindere a

omului. Se recomanda amenajarea de spaţii verzi si de recreere (scuaruri, locuri de joaca

pentru copii, locuri de odihnă şi agrement, etc.)



2.8.2.3 Disfuncţionalităţi – priorităţi

Vor fi prezentate principalelor disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a

situaţiei existente la nivelul teritoriului analizat.

Disfuncţionalităţiele se vor referii atât la starea factorilor de mediu cât şi la

zonele rezultate în urma alterării acestora.

În acord cu principiile şi elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabilă

a societăţii se vor stabili ţeluul, obiectivele şi ţintele pentru fiecare factor de mediu.

Principalele disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a situaţiei existente

sunt:

- Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere rurale;

- Existenţa posibilităţii de a se porduce poluare acidentală a solului şi apelor de

suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere

provenite de la combinatul zootehnic si de la cele avicole. Aceste ape se pot

infiltra în sol putînd produce poluarea pânzei freatice;

- Existenţa unor surse potenţiale de poaluare a aerului (combinatul zootehnic

fermele avicole precum şi ectivităţi efectuate la nivelul gospodăriilor rurale

individuale), prin mirosuri neplacute şi degajare de gaze ce produc mirosuri

neplacute.

- Deversarea apelor menajere si apelor industriale provenite de la societăţile







33

economice productive, direct în râul Arges sau Sabar, acest fap putând duce la

reducerea considerabilă a calităţii apelor acestui râu;

- Lipsa reţelei de canalizare la nivelul comunei Bolintin Deal;

- Lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate;

- Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii factorilor de mediu;

- Lipsa unui sitem de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;



2.8.3. Diminuarea surselor de poluare

Protecţia mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic,

menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale

ţării, asigurarea unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi

viitoare.

Protecţia mediului înconjurător se realizează prin utilizarea raţională a resurselor

naturale, prevenirea şi combaterea poluării mediului înconjurător şi a efectelor

dăunatoare ale fenomenelor naturale.

Pentru a se reduce efectele poluării se vor avea în vedere respectarea normelor în

vigoare privind regimul deşeurilor, emisiilor şi deversărilor de substanţe poluante în

mediul înconjurător.

În ceea ce priveşte diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta

revederile G.H. Nr.352/2005 care modifică şi completeză H.G. NR.188/2002 - NTPA

002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi

direct în staţiile de epurare şi limitele admise conform normelor şi legilor în vigoare.

Valorile limită pentru apele subterane vor respectă valorile admise conform legii

458/2002 – privind calitatea apei potabile modificată şi completată prin legea Nr.

311/2004.

Valorile concentraţilor agenţilor poluanţi specifice activităţilor desfăşurate pe raza

comunei, prezenţi în solul terenurilor nu vor depăşi limitele prevăzute în ordinl MAPPM

756/1997.

Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în apropierea unităţilor economice

porductive să respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.

În ceea ce priveşte substanţele periculoase şi toxice se recomandă monitorizarea la

nievlul agenţilor economici prin intermediul fişelor de magazie, veificarea modului de

depozitare şi manipulare, precum şi instruirea personalului care are aces la acestea.

Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii societăţilor

porductive, a caror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un

impact negativ asupra mediului, vor întreţinute în condiţii optime de lucru.

Deşeurile transportate pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de

o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeuri; deşeurile trebuie transportate

doar de la locul producerii lor la amplasamentul de recuperare/eliminare fară a afecta în

sens negativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul

deşeurilor se va face conform Ordinului Comun 2/211/118/2004;

Emisiile în sol vor respecta Valorile Limită de emisie stabilite de legislaţia în

vigoare.



2.8.4 Recuperarea terenurilor degradate

Se vor lua măsuri legate de prevenirea şi stoparea fenomenelor de baltire.







34

2.8.5 Delimitarea zonelor ecologice fragile

Pe raza comunei Bolintin Deal si a satului Mihai Voda s-au identificat

următoarele zone ecologice fragile:

- zone de baltire

- zone inundabile



2.8.6 Delimitarea zonelor protejate

Conform LEGII 5/2000 pe raza comunei Bolintin Deal nu există zone naturale protejate

prin lege.



2.9 Concluzii :



Ca urmare a analizei făcute, se pot prezenta principalele disfunctionalităţi:

Circulaţie:

- cai rutiere neasfaltate sau nepietruite in interiorul satelor componente;

Infrastructură tehnico – edilitară:

- lipsa echipării tehnico-edilitare: alimentare cu apa, canalizare şi staţie de epurare;

- lipsa iluminatului public;

- lipsa unei platforme ecologice pentru depunerea gunoiului menajer;

Probleme de mediu:

- degradarea calităţii apelor de suprafaţa datorita deversărilor de ape uzate menajere-

Sabar;

- degradarea acviferelor, a solului si a aerului datorata depunerilor necontrolate de

deşeuri menajere;

- poluare apa, aer, sol datorata activitatilor industriale şi lipsa perdelelor de protecţie

între funcţiuni incompatibile.



2.10 Optiuni ale populatiei:



Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate la sediul Primăriei

comunei Bolintin- Deal, au rezultat necesitatea următoarelor acţiuni :

- extinderea zonelor rezidenţiale pe terenurile proprietarilor puşi în posesie

urmare aplicării Legii nr. 18/1991;

- lucrări de împietruire, asfaltare si modernizare a drumurilor, poduri etc;

- realizarea echipării tehnico-edilitare a comunei;

- stabilirea tuturor zonelor de protecţie prevăzute de lege pentru : rampa de

gunoi, puţuri seci, staţie de epurare etc.









35

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA



3.1 Optimizarea relatiilor in teritoriu

Cea mai importantă mutaţie intervenita în structura teritoriului administrativ

constă în mărirea acestuia cu mai mult de 50% ha din fata de teritoriul administrativ

existent al comunei BOLINTIN DEAL, ca urmare a previziunilor de dezvoltare

rezultate din investitiile realizate in ultimii ani.

Alte modificări constau în introducerea în intravilan unor terenuri agricole

destinate dezvoltarii urbane: zone industriale/depozitare, zone de servicii, zone de

locuinte. Aceste zone trebuie legate de străzile existente şi de drumurile judeţene

care fac legătura cu alte unităţi teritorial administrative.

In ceea ce priveşte relaţiile cu teritoriul judeţean, zona comunei BOLINTIN

DEAL va fi relativ puţin influenţată de prevederile de dezvoltare a infrastructurilor

pentru căi de comunicaţie cuprinse în documentaţii la nivel judeţean, naţional şi în

programul naţional de reabilitare a drumurilor comunale.

Este necesar crearea unor parteneriate public-privat, accesarea fondurilor

strcturale în vederea dezvoltarii infrastructurii la nivelul intregului teritoriu intravilan

propus.

In urma măririi teritoriului intravilan conform propunerilor PUG-ului, situaţia

folosirii teritoriul administrativ se prezintă astfel:

BOLINTIN DEAL

MIHAI VODA

Specificare UM suprafata %

Teren agricol total

din care:

Ha 170.00 5.49



Arabil Ha 130.00 4.20



Păşuni naturale Ha 11.00 0.36



Fânete naturale Ha 0.00 0.00



Patrimoniul viticol Ha 22.00 0.71



Patrimoniul pomicol Ha 7.00 0.23

Teren neagricol total

din care: Ha 2,925.00 94.51



Păduri Ha 382.00 12.34



Ape Ha 17.00 0.55

2116.5

Curţi construcţii Ha 68.38

388.5

Drumuri Ha 12.55

21

Neproductiv Ha 0.68

Total administrativ (ha) Ha 3,095.00 100.00







36

3.2 Dezvolarea activitatilor economice



Poziţia geo-strategică a comunei Bolintin-Deal faţă de municipiul Bucureşti, aflat

la intersecţia principalelor drumuri comerciale care traversează Europa, de la vest la est si

de la sud către nord, reprezintă un avantaj demn de atenţia potenţialilor investitori

autohtoni sau străini.

Având ca punct de plecare evaluarea situaţiei existente, precum şi factorii

specifici zonei geografice, se vor analiza posibilităţile pe care le oferă zona, astfel încât să

devină atractivă, creatoare de noi locuri de muncă, de stabilitate în zonă a forţei de muncă

disponibile:

 Posibilităţile de dezvoltare ale unor servicii:

 turismul de tranzit – definirea şi promovarea unui brant turistic pentru

individualizarea, personificarea şi asigurarea unei atractivităţi specifice atât pentru

turişti cât şi pentru investitori;

 înfiinţarea unei zone de agrement-turism-sport în sud-vestul comunei;

 dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale pe acţiuni, cu răspundere

limitată, asociaţii familiale, etc) se va orienta fără îndoială spre domeniile ce pot

exploata resursele locale, specifice fiecărei localităţi.

Una din premisele dezvoltării economice locale este îmbunătăţirea accesului

populaţiei comunei Bolintin-Deal la servicii financiar – bancare (prin înfiinţarea unei

filiale bancare).

 Dezvoltarea agriculturii presupune măsuri şi acţiuni prioritare dintre care se

enumeră:

 Realizarea lucrărilor de amenajare pentru instalaţiile de irigaţii;

 Măsuri simple de prevenire a degradării solului şi anume: arături pe curba de

nivel, asolamente de protecţie, controlul adâncimii nivelului freatic prin lucrări de

desecare-drenaj în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică;

 Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin sprijinirea serviciilor

specifice. În acest sens se propune susţinerea înfiinţării cercului de maşini agricole şi

servicii de reparaţii ale maşinilor agricole;

 Creşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, la îndemnul specialistului în

domeniu precum şi printr-o tehnologie completă;

 Stimularea producţiei vegetale şi animale prin promovarea unui sistem de prime

ce poate fi acordat producătorilor agricoli;

 Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, acvaculturii şi cultivarea ciupercilor precum

procesarea şi comercializarea produselor obţinute din aceste activităţi;

Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al

locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în

corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului.









37

3.3 Evolutia populatiei



Modelul de creştere tendenţială

Pentru a realiza prognoza populaţiei comunei Bolintin Deal s-a analizat evoluţia

populaţiei în perioada precedentă şi a mişcării naturale şi migratorii. Sporul natural şi

migratoriu s-a considerat constant pentru perioada previzionată.

S-a stabilit sporul mediu anual al populaţiei în ultimii 4 ani, respectiv intervalul 2002-

2006, de -10 locuitori/an. Presupunând constant ritmul diminuării populaţiei, aceasta va

scădea în 2015 cu 90 locuitori, ajungând la un efectiv de 6107 locuitori.

Prognoza arată scăderea efectivului populaţiei pentru perioada următoare. Metoda

sporului mediu anual se bazează pe analiza evolutiei populatiei în perioada precedentă

care relevă o diminuare a volumului populaţiei în progresie aritmetică, considerând

sporul natural constant pentru întreaga perioadă. Revigorarea economiei locale prin

atragerea de investitori va duce la creşterea atracţiei pentru a locui şi a trăi în comuna

Bolintin, va stabiliza populaţia prin ocuparea în noile obiective economice.

Prognoza nu a luat în considerare fenomenul migraţiei, foarte accentuat la

Bolintin, fenomen care va continua în viitor, odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Luarea în considerare a acestui fenomen justifică previzionarea unui trend demografic

negativ care va fi contrabalansat doar de fluxul invers urban-rural.

Evoluţia populaţiei comunei Bolintin se înscrie în evoluţiile demografice de la

nivel judeţean şi naţional. Astfel, se previzionează că sporul natural va cunoaşte o scădere

şi va deveni în viitor negativ prin procesul de îmbătrânire a populaţiei. Comuna se

încadrează în procesele demografice de la nivelul judeţului Giurgiu. Judeţul va fi afectat

de declin demografic şi de degradarea continuă a structurii pe vârste datorată procesului

de îmbătrânire a populaţiei, un fenomen mai grav prin consecinţele pe care le antrenează.

Conform prognozei demografice elaborată de INS6, populaţia judeţului va atinge

în 2015 cifra de 262,9 mii locuitori, o scădere cu 26,6 mii locuitori faţă de anul de

referinţă 2003, respectiv cu 9%. Reducerea de populaţie prognozată este mai mare la

nivelul judeţului Giurgiu decât cea de la nivel naţional (-4,8%).

Grupele de vârstă tinere se vor diminua ca efectiv şi pondere. Astfel, la nivelul

judeţului populaţia tânără, 0-14 ani, va scădea numeric cu 9 mii persoane în 2015, cea adultă

cu vârsta între 15-64 ani va scădea cu 7,4 mii, iar numărul celor cu vârsta peste 65 ani va

scădea cu 10 mii. Ponderea tinerilor se va reduce de la 16,6% în 2003, la 14,8 în 2015.

Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin

care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi migraţia, mai ales cea externă care

afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt. Migraţia acestora poate fi

oprită numai dacă vor fi create locuri atractive de muncă bine remunerate.

Prognoza evoluţiei populaţiei şi luarea ei în calculele decizionale este o necesitate.

În caz contrar, deciziile luate astăzi s-ar putea dovedi eronate peste câţiva ani. De

exemplu, scăderea în viitor a ponderii populaţiei şcolare va necesita o reorganizare a

distribuţiei unităţilor de învăţământ în teritoriu. Exemplul şcolilor poate fi extins şi asupra

multor altor amenajări: centre de sănătate, biblioteci, staţii de alimentare cu apă, instalaţii

de epurare şi asupra multor obiective de investiţii. Reducerea efectivului populaţiei

tinere, care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone poate deveni un

factor perturbator de limitare a dezvoltării.



6

“Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025„, INS, 2004





38

3.4 Organizarea circulatiei

Prezenta documentaţie de specialitate urmăreşte alcătuirea structurii reţelei majore

de circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor, organizarea desfăşurării

traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local şi interzonal,

circulaţie generală (autoturisme şi trafic de servicii şi intervenţii), dotările principale

actuale de circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi normative, precum şi de legislaţia

în vigoare (Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin

Legea nr. 82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, Ordinul M.T. nr. 44/1998

pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului înconjurator ca urmare a

impactului drum-mediu înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Ordinul

M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice, Ordinul M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, Ordinul MT nr. 946/2005 privind

Politicile sectoriale etc.).

În vederea stabilirii şi realizării strategiei de dezvoltare urbană şi regională, pentru

valorificarea la maximum a reţelei existente şi a potenţialelor de infrastructuri şi dotări,

ca şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie imediată, s-a urmărit modul în care

sunt realizate legăturile între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere,

sistemul major de artere pentru traficul greu etc., analizându-se, totodată, în ce măsură

căile de comunicaţie aferente localităţii corespund condiţiei majore de funcţionalitate

individuală şi în corelare, având în vedere necesitatea integrării în sistemul regional şi în

normele europene.

Legăturile în teritoriu ale comunei - drumurile judeţene DJ 401A Grădinari –

Bolintin Vale, DJ 601 Bolintin Vale – Ciorogârla - Bucureşti şi drumul comunal DC 148

Bolintin Deal – Bolintin Vale, asigură necesităţile viitoare de transport în teritoriu, dar, ca

şi trama stradală majoră, constituie priorităţile de reabilitare şi modernizare. Un alt aspect

major avut în vedere în prezentul studiu este realizarea unui drum de centură pentru

traficul greu, evitându-se tranzitarea localităţii.

Marea majoritate a străzilor necesită atât amenajări de profil, cât şi aplicarea de

îmbrăcăminţi.

Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de

lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de

viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice

locale în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi

amenajarea corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m.

Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei

de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât

aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă

de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Traseele deficitare ca

elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu zonele

adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în măsurile

restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să împiedice

optimizarea situaţiei.

Sunt propuse mai multe reglementări, în conformitate cu disfuncţionalităţile

semnalate în partea anterioară a studiului (profiluri transversale ale străzilor, care nu







39

corespund din punct de vedere tehnic noilor STAS-uri; faptul că majoritatea străzilor sunt

din pământ, discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal

insuficient; drumuri delegătură în teritoriu aflate în stare de degradare accentuată; trafic

eterogen: tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni, care generează accidente

rutiere în special pe timp de noapte; existenţa unor trasee sinuoase care necesită corectare

de elemente geometrice; străzi înguste care necesită lărgire; lipsa unei artere colectoare a

traficului spre autostradă, lipsa străzilor de legătură între zona veche, construită a

comunei, şi cea de extindere; faptul că traficul greu generat de prezenţa masivă a

industriei, tranzitează localitatea; intersecţii neamenajate; lipsa de parcaje amenajate

aferente principalelor dotări ale comunei, în zonele de interes social şi comercial).

În conformitate cu analiza datelor existente, a posibilităţilor de optimizare, a

obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru

proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu

factorii locali de specialitate, s-au propus câteva reglementări mai importante pentru

eliminarea disfuncţionalităţilor infrastructurii rutiere şi a celor de dotare şi organizare,

pentru satisfacerea condiţiilor de trafic şi de încadrare urbană:

- amenajarea intersecţiilor arterelor principale cu celelalte străzi, şi echiparea

acestora cu semafoare;

- amenajarea penetraţiilor rutiere;

- modernizarea şi viabilizarea străzilor (doar Bd. Muncii şi Bd. 1 Mai corespund

normelor tehnice în vigoare), prin:

- aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;

- amenajări de profil conform noilor STAS-uri;

- corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare şi lărgiri;

- reglementarea circulaţiei pietonale prin:

- refacerea continuităţii trotuarelor existente;

- amenajarea de trotuare;

- îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor;

- amenajarea de treceri pentru pietoni;

- propunerea de drumuri noi, de completare a reţelei stradale existente;

- rezolvarea problemei parcajelor în zonele de interes social şi comercial;

- executarea unui drum de centură pentru traficul greu;

- realizarea unui drum colector pentru traficul spre / dinspre autostrada A1

Bucureşti – Piteşti (E 81), întrucât comuna este nod rutier la autostrada Bucureşti – Piteşti

care străbate teritoriul administrativ în partea de nord.









40

3.5 Intravilan propus . Zonificare functionala. Bilant teritorial.



După introducerea obiectivelor de dezvoltare stabilite cu conducerea primăriei,

bilanţul zonificării funcţionale a teritoriului intravilan este următorul:

Procent

BOLINTIN DEAL % din

MIHAI VODA alte total total

Zona funcţională trupuri comună intravilan

Zona locuinte si functiuni

complementare 830.14 7.00 837.14 34.34

Zona instituţii publice şi

servicii 365.02 - 365.02 14.97

Zonă activităţi

productive: agricole,

agrozootehnice 1.20 - 1.20 0.05

Zonă activităţi

productive: unităţi

industriale, depozite 411.30 556.98 968.28 39.72

Zona gospodărire

comunală: cimitire 1.36 - 1.36 0.06

Zona gospodărire

comunală: edilitare 1.80 - 1.80 0.07



Zona sport, agrement 2.00 0.20 2.20 0.09



Zona spatii verzi 2.50 - 2.50 0.10

Zona cu destinatie

speciala - 24.50 24.50 1.00

Zonă căi de comunicaţie

rutieră 220.00 14.00 234.00 9.60

Total intravilan propus

(ha) 1,835.32 602.68 2,438.00 100.00



Zona rezidenţială reprezintă 34,34 procente din noul intravilan. A fost

extinsă în urma introducerii şi parcelării a unor zone care permit construcţia de

locuinţe si preconizarii devoltarii ulterioare a comunei.Dat fiind caracteristicile

geomorfologice ale terenului este necesară ca autorizarea construcţiilor să se facă în

baza unui studiu geotehnic.

Zona instituţii publice şi servicii – sunt propuse 14,97 procente pentru

dezvoltarea acestora, în special în zonele centrale ale localităţilor. Această funcţiune

este compatibilă cu cea rezidenţială - cu condiţia ca acestea să nu constituie sursă de

poluare (fonica sau noxe), dar pentru zonele centrale s-au prevăzut, în regulamentul

local de urbanism, indicatori urbani specifici.





41

Zonă activităţi productive: agricole. Pentru activităţi economice şi pentru

încurajarea micilor investitori vor fi luate în considerare unităţile agricole existente

(0,05%), parte din ele în conservare.

Zonă activităţi productive: unităţi industriale, depozite - dezvoltarea

acestora se va face in procent de 39,72 , în măsura compatibilităţii cu zonele

functionale adiacente.

Zona gospodărire comunală: cimitire – au fost mărite suprafeţele destinate

cimitirelor din fiecare localitate.

Zona gospodărire comunală: edilitare s-au rezervat terenurile necesare

realizării echipării tehnico-edilitare a localităţii:

- pentru realizarea alimentării cu apă a localităţilor: puţuri forate pentru

alimentarea cu apă, staţii de înmagazinare şi pompare,

- pentru realizarea reţelei de canalizare: staţii de epurare etc;

- realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale;

- imbunătăţirea iluminatului public.

In vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării

construcţiilor trebuie sa tina seama si de ORDIN MS nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru

aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Tinand seama de art. 11, distantele minime de protecţie sanitara intre o serie de

unităţi care produc disconfort si unele activităţi din teritoriul comunei Smardan,

astfel:

- rampe de gunoi 1000m

- cimitire 50m

- staţie de epurare a apelor uzate 300m

- cimitire de animale ( put sec) 200m

Zona sport, agrement – este propusa pentru dezvoltare astfel incat sa raspunda

necesitatilor locuitorilor din zona si pentru dezvoltarea sectorului de servicii la nivelul

intregii comune.

De asemenea, prin PUG s-au prevăzut perdele de protecţie între funcţiuni

incompatibile sau cu funcţie de protecţie sanitara atunci când distanţele între

construcţii sau amenajări care necesita protecţie sunt (exista) amplasate la distanţe

care nu permit respectarea normelor.

Zonă căi de comunicaţie rutieră este propusa catre dezvoltare (min.9,6%)

datorită extinderii majore a teritoriului intravilan şi a măsurilor de modernizare a

tramei stradale.



3.6 Dezvoltarea echiparii edilitare



3.6.1 Aimentare cu apa si canalizare

3.6.1.1 Alimentare cu apă

Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi a unităţilor economice, în condiţii de

calitate conform normelor sanitare şi în regim permanent, reprezintă unul din principalele

elemente de infrastructură ale dezvoltării comunei Bolintin Deal.

În acest sens, la cererea Consiliului Local al Primăriei Bolintin Deal, s-a elaborat

Studiul de Fezabilitate Nr.353/2006 cu titlul „Alimentare cu apă a localităţilor Bolintin

Deal şi Mihai Vodă”. Calculele pentru determinarea elementelor caracteristice ale







42

sistemului de alimentare cu apă au fost făcute, luându-se în considerare populaţia actuală

a comunei Bolintin Deal – 6197 locuitori.

În prima fază se va realiza sistemul de alimentare cu apă propus în Studiu de

Fezabilitate, pentru numărul actual de locuitori ai Comunei Bolintin Deal. A doua etapă

propune extinderea sistemului de alimentare cu apă, corespunzătoare creşterii populaţiei

cu 6058 de locuitori.

Pentru asigurarea debitului necesar se propune deschiderea unui front de captare

de adâncime, alcătuit din 4 puţuri forate la 75m adâncime amplasate în partea de nord-est

a comunei Bolintin Deal. Aceste puţuri sunt capabile să furnizeze debitul de apă necesar

Q = 10,41-:- 12.44 l/s. În zona frontului de captare se va realiza împrejmuire conform HG

nr.930/2005 pentru asigurarea perimetrului de regim sever la puţuri: minimum 50 m în

amonte, 20 m aval de captare şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captării pe direcţia de

curgere a apelor subterane.

Amplasamentul definitiv al frontului de captare se va stabili în urma studiului

hidrogeologic şi se va situa în intravilanul localităţii pe un teren aflat în administrarea

Consiliului Local Bolintin Deal.

Conducta de aducţiune va urmări traseul cel mai scurt şi cel mai accesibil de la

puţuri la gospodăria de apă. În conformitate cu HG nr.930/2005 pe traseul conductei de

aducţiune se va introduce o zonă de restricţie pentru asigurarea protecţiei sanitare cu

regim sever constituită dintr-o fâşie cu lăţime de 20 m (conform art. 30 - 10m de la

generatoarele exterioare ale conductei). Exploatarea şi amenajarea terenului din

interiorul acestei zone de protecţie se face în conformitate cu prevederile aceluiaşi HG

930/2005 (capitol VII, art. 24 - 29).

Gospodăria de apă este compusă din: rezervor de înmagazinare a apei, 2 x

300mc, staţie pompe, hidrofor pentru consum menajer, pompă incendiu, staţie de

clorinare cu grup de exploatare şi laborator, precum şi toate utilităţile necesare.

Conform acestui studiu de fezabilitate, situaţia existentă şi de perspectivă a

necesarului realizării sistemului de alimentare cu apă potabilă, are următoarele

caracteristici:

1. Front de captare cu puţuri forate de adâncime;

 4 puţuri forate la 75m cu probabilitatea de obţinere a 12l/s

2. Capacitatea de înmagazinare;

 rezervoare 2 x 300 mc

3. Staţie de pompare cu hidrofor pentru consum menajer;

 staţie pompe hidrofor pentru consum menajer Qsp = 50mc/h; H =

40mcA

4. Staţie de pompe incendiu;

 staţie pompe incendiu Qie = 6mc/h; H = 50mcA

5. Staţie clorinare;

 staţie de clorinare cu debitul de max. 2mg/l

6. Grup de exploatare şi laborator ;

7. Reţea de distribuţie;

 reţeaua de distribuţie este telescopică, formată din conducte PEHD

cu diametre cuprinse între Dn110 şi Dn355 cu durata de viaţă 50

ani.

Stabilirea elementelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu apă s-a







43

făcut în baza standardelor SR 1343-1:2006; 1478-90; 4165-88; 4163/1,2-96.

Pentru etapa a doua de realizare a sistemului de alimentare cu apă, în urma

calculelor făcute pentru determinarea debitelor caracteristice corespunzătoare unei

extinderi de populaţie de circa 6058, se propune:

- extinderea frontului de captare cu încă 4 puţuri forate cu probabilitatea de

obţinere a 12l/s;

- dublarea capacităţii de înmagazinare prin adăugarea a 2 rezervoare - 2 x 300

mc;

- extinderea gospodăriei de apă si a reţelei de distribuţie, corespunzătoare unui

debit orar maxim Qs.o.max = 59.75 mc/oră;



3.6.1.2 Canalizarea apelor uzate

Comuna Bolintin Deal nu dispune în prezent de un sistem centralizat de

canalizare.

Se impune crearea unui sistem centralizat de canalizare care va determina

îmbunătăţirea stării sanitare, creşterea confortului edilitar al localităţii, protecţia calităţii

apelor subterane şi de suprafaţă, precum şi dezvoltarea activităţilor agro-industriale

specifice zonei.

Dimensionarea canalizării principale se face în conformitate cu STAS 1846/90

(„Canalizări exterioare - Determinarea debitelor de apă de canalizare - Prescripţii de

proiectare”), STAS 3051/91 („Sisteme de canalizare - Canale ale reţelelor exterioare de

canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare”) şi va avea în vedere:

 ansamblul sistemului şi perspectivele de dezvoltare,

 receptorii din zona respectivă,

 natura apelor evacuate,

 limitele admisibile de substanţe impurificatoare

Apele uzate menajere vor fi colectate printr-un sistem de canalizare în sistem

divizor şi direcţionate gravitaţional către staţia de epurare. Apele meteorice vor fi preluate

separat si dupa trecerea prin decantoare vor fi deversate in Sabar.

Traseul definitiv al colectorului principal se va stabili în funcţie de configuraţia

terenului.

Reţeaua de canalizare se va executa în intravilanul localităţii, urmărind trama

stradală existentă şi va fi pozată pe acelaşi traseu cu reţeaua de distribuţie a apei potabile.

Amplasarea acesteia va respecta poziţia şi distanţele de protecţie faţă de reţeaua de apă

conform normativelor în vigoare.

Staţia de epurare va fi amplasată în intravilanul comunei, pe un teren aflat în

administrarea Consiliului Local şi va ocupa o suprafaţă de cca. 0,12 ha.

Alegerea tipului de staţie de epurare si a instalatiilor specifice ale acesteia se va

face in concordanta cu necesitatile reale impuse de caracterul apelor uzate intrate.

Recomandăm autorităţii publice locale a comunei Bolintin Deal realizarea

proiectului de specialitate privind canalizarea apelor menajere si pluviale, având în

vedere că o reţea de distribuire a apei fără o reţea de colectare a apelor menajere ar

avea consecinţe negative asupra confortului urban, stării sanitare a localităţii şi un

impact negativ asupra mediului înconjurător.

Dacă pe parcursul exploatării puţurilor, debitele prezumtive a fi captate nu

acoperă cerinţele de consum, frontul de captare se va completa cu numărul de puţuri





44

necesare.

Realizarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare se va face în

conformitate cu proiectele de specialitate, în baza studiilor hidrogeologice care să

confirme amplasamentul puţurilor de captare, debitul, calitatea apei la sursă precum şi

caracteristicile apei emisarului pentru stabilirea condiţiilor de calitate a apelor uzate

menajere deversate.

Proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare

se vor face în baza normativelor şi STAS-urilor în vigoare.



Observatii finale :

3.6.1.3 Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor



Note de calcul:

Populaţia totală actuală – 6197 locuitori.

Populaţia totala estimată – 12255 locuitori

Pentru populaţia totală actuală, calculele pentru dimensionarea şi determinarea

elementelor caracteristice ale sistemului de alimentare cu apă au fost calculate în studiul

de fezabilitate nr.353/2006.

Conform acestui studiu acestea sunt:

N = 6197 loc

Gradul de confort luat în calcul pentru sistemul centralizat de alimentare cu apă

este:

- 40% alimentare prin cişmele stradale

- 40% alimentare prin cişmele în curţi

- 20% alimentare în locuinţă (gospodării având instalaţii interioare de apă rece,

cu preparare individuală a apei calde)



- alimentare de la cişmele stradale – 40%

N1 = 2512 locuitori

Q1=65l/om.zi

K1=1.3

- alimentare de la cişmelele amplasate în curţi – 40%

N2 = 2512 locuitori

Q2=110l/om.zi

K2=1.2

- alimentare din instalaţii interioare – 20%

N3 = 1256 locuitori

Q3=170l/om.zi

K3=1.2



1. Necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti şi publice

Debitul zilnic mediu – Qzi.med

Qzi.med = 1/1000(N1q1+N2q2+N3q3) = 653 mc/zi

Debitul zilnic maxim – Qzi.max

Qzi.max = 1/1000(N1q1k1+ N2q2k2+ N3q3k3) = 800 mc/zi

Debitul orar maxim – Qo.max







45

Qo.max = 1/24(Qzi.maxko) = 1/24 x 800 x 1.5 = 50 mc/ora

2. Rezerva de incendiu

Necesarul de apă pentru combaterea efectivă a focului

Vinc = 1/1000(n x Qie x Tie x 3600 + n x Qii x Tii x 60)

Vinc = 1/1000(10 x 3 x 3600 + 1.5 x 10 x 60) = 109 mc

Necesarul de apă pentru consumul utilizatorilor pe durata stingerii focului

Vcons = a x Qmax x Tie = 0.7 x 50 x 3 = 105 mc

Rezerva intangibilă de apă

VRI = Vinc + Vcons = 109mc + 105mc = 214 mc

Refacerea rezervei de apă

Qri = Vri / Tri = 213/24 = 9 mc/oră

Indici de calcul

 n = 1 – nr. de incendii simultane

 Qie = 10 l/s

 Tie = 3 ore

 Qii = 1.5 l/s

 Tii = 10 min



3. Capacitate rezerva de apă

V = Vcomp + Vri + Vavarie = 0.22 x Qzi.max + VRI + 0,25 x Qzi.max

V = 0.22 x 800 + 214 + 0.25 x 800 = 590 mc

Vrezerva = 600mc – se aleg 2 x 300 mc



4. Debite impuse la surse

Qs.zi.med = kp x ks x Qzi.med = 1.02 x 1.09 x 653 = 726 mc/zi

Qs.zi.max = kzi x Qs.zi.max = 1.3 x 726 = 944 mc/zi

Qs.o.max = 1/24 x ko x Qs.zi.max = 1/24 x 1.5 x 944 = 59 mc/ora



Pentru extinderea estimată a populaţiei de 6058 de locuitori, elementele

caracteristice ale sistemului de alimentare sunt:

N = 6058 loc

- 60% zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi

canalizare, cu prepararea individuală a apei calde

- 20% zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în curţi

- 20% zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în pe străzi



- alimentare din instalaţii interioare – 60%

N1 = 3636 locuitori

Q1=100l/om.zi

K1=1.3

- alimentare de la cişmelele amplasate în curţi – 20%

N2 = 1211 locuitori

Q2=60l/om.zi

K2=1.4

- alimentare de la cişmele stradale – 20%

N3 = 1211 locuitori

Q3=50l/om.zi





46

K3=1.5

1. Necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti şi publice

Debitul zilnic mediu – Qzi.med

Qzi.med = 1/1000(N1q1+N2q2+N3q3) = 496.81 mc/zi

Debitul zilnic maxim – Qzi.max

Qzi.max = 1/1000(N1q1k1+ N2q2k2+ N3q3k3) = 665.22 mc/zi

Debitul orar maxim – Qo.max

Qo.max = 1/24(Qzi.maxko) = 1/24 x 665.22 x 2 = 55.43 mc/oră



2. Rezerva de incendiu

Necesarul de apă pentru combaterea efectivă a focului

Vinc = 1/1000(n x Qie x Tie x 3600 + n x Qii x Tii x 60)

Vinc = 1/1000(10 x 3 x 3600 + 1.5 x 10 x 60) = 109 mc

Necesarul de apă pentru consumul utilizatorilor pe durata stingerii focului



Vcons = a x Qmax x Tie = 0.7 x 55,43 x 3 = 116.4 mc

Rezerva intangibilă de apă

VRI = Vinc + Vcons = 109mc + 116.4mc = 225.4 mc

Refacerea rezervei de apă

Qri = Vri / Tri = 225/24 = 9.37 mc/oră

Indici de calcul

 n = 1 – nr. de incendii simultane

 Qie = 10 l/s

 Tie = 3 ore

 Qii = 1.5 l/s

 Tii = 10 min



3. Capacitate rezerva de apă

V = Vcomp + Vri + Vavarie = 0.22 x Qzi.max + VRI + 0,25 x Qzi.max

V = 0.22 x 665.22 + 225.4 + 0.25 x 665.22 = 538 mc

Vrezerva = 600mc – se aleg 2 x 300 mc



4. Debite impuse la surse

Qs.zi.med = kp x ks x Qzi.med = 1.02 x 1.09 x 496.81 = 552 mc/zi

Qs.zi.max = kzi x Qs.zi.max = 1.3 x 552 = 717 mc/zi

Qs.o.max = 1/24 x ko x Qs.zi.max = 1/24 x 2 x 717 = 59.75 mc/ora



DEBITUL DE APE UZATE

Ape uzate menajere

Quz max = 0,8 Qzi max = 0,8 x 800= 640 m3/zi = 7,4 l/s – Nr.Loc = 6197

Quz max = 0,8 Qzi max = 0,8 x 665= 532 m3/zi = 6.15 l/s – Nr.Loc = 6058

Ape pluviale

Qpl are:

m = 0,9

S1

S2





47

S3

I= intensitatea ploii = 110 l/s.ha

Q pl = 0,9 x 110( 80.94 x 0,9 + 18.8 x 0.85 + 170 x 0.07) = 9971.28 l/s



3.6.2 Alimentare cu energie electrica



3.6.2.1 Eliminarea disfunctionalitatilor

In comuna Bolintin Deal sunt necesare o serie de lucrari de reparatii capitale ale

retelelor de alimentare cu energie electrica. In acest sens sunt necesare modernizari ale

posturilor de transformare (prin inlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din

punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale retelelor aeriene de joasa tensiune

(prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) si ale bransamentelor.

Retelele subdimensionate in raport cu consumul real de energie, se propun a fi

reviziute in concordanta cu consumatori existenti cat si cu cei propusi prin prezenta

dezvoltare. Dezvoltarea retelelor si retehnologizarea celor existente urmareste asigurarea

unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrarilor competitiv si o exploatare de buna

calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic.

Bransamentele existente se propun a fi refacute prin :

- inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;

- montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate;

- inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton;

- amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul lucrarilor

de interventie in caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din zona.

Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile

normativelor in vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip

PVB, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de iluminare necesar si configuratia

cailor de comunicatie.Se propune comanda automata a conectarii circuitelor aferente

iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.

Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu constructiile

aferente noilor consumatori.

3.6.2.2 Dezvoltarea urbanistica a localitatii

Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la

construirea de noi locuinte.Astfel, in localitatea Bolintin Vale, prin extinderera

intravilanului cu cca 600 ha numarul actual de gospodarii se va mari cu 2606 . Acest fapt

va determina o crestere a necesarului de putere electrica si, ca urmare, va fi necesara o

crestere a capacitatilor energetice.

Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul :

- posturilor de transformare existente , acolo unde gradul de incarcare al

acestora permite preluarea consumatorilor noi.

- posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate in centrul de greutate al

consumatorilor.

1) Locuinte individuale nou construite (2295) in localitarea Bolintin Deal

- Puterea maxim simultan absorbita de noile locuinte la nivelul posturilor de

transformare :

Pmsa= Nx KsxKs1xPa = 2606 x 0,4 x 0,85 x 3 = 2502 kW





48

unde : N - numarul de locuinte (N=2606)

Ks-coeficientul de simultaneitate pentru linia electrica care alimenteaza

locuintele Ks=0,4 (conf.PE 132 )

Ks1-coeficient de simultaneitate pentru postul de transformare care

alimenteaza mai multe linii electrice Ks1= 0,85 (PE 132)

Pa-puterea absorbita de o locuinta -se admite o putere absorbita de 3 kW/

locuinta





- Putera aparenta Sn necesara a fi livrata de posturile de transformare pentru

alimentarea locuintelor :





1,1xPmsa 1,1 x 2502

Sn = -------------- = ---------------- = 3058 kVA

cos φ 0,9





Unde : 1,1 – factor ce tine seama de caderea de tensiune pe

linie

cos φ – factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9 ).





-Numarul de noi posturi de transformare

Sn 3058

Ntr = -------- =-----------= 10

0,8x4oo 320

Se vor instala 10 noi posturi de transformare PTA 400kVA.





2)Tot in Bolintin Deal , pe o suprarata de 385,25 ha se vor mai dezvolta doua

zone destinate unor institutii publice, servicii, industrii sau depozite.

Pentru alimentarea cu energie electrica a acestora ( este previzionat un necesar de

cca 3000 kVA) se vor instala 5 noi posturi de transformare de 630 kVA fiecare.

Amplasrea definitiva a obiectivelor energetice (posturi de transformare, linii

electrice) se va stabili de catre proiectantul de specialitate de la SDFEE Giurgiu prin

lucrarea care i se va comanda.

In proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor

respecta urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare:

STAS 234 -Bransamente electrice. Conditii de proiecatare si executie





49

PE 106 -Normativ pentru constructia liniilor electrice de joasa tensiune.

PE 107 -Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice.

PE 132 -Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica.

PE 155 -Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru

cladiri civile .





3.6.3 Telecomunicatii

In comuna Bolintin Vale este necesara o extindere a retelei existente ..Avand in

vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, in localitatea i vor fi

necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate locuirii.

Directia de Telecomunicatii Giurgiu va stabili stabili solutiile optime de racordare

a noilor abonati.



3.6.4 Alimentare cu energie termica

La executarea retelelor de gaze se va avea in vedere ca in spatiul disponibil

urmeaza a se monta si alie condicte: apa, canalizare, telefonie.

Se recomanda echiparea obiectivelor de utilitate publica si mai ales a celor cu

aglomerari de personal ( scoli, gradinite, crese, spitale,etc.) cu centrale termice proprii,

pentru diminuarea punctelor de foc si implicit a riscului de incendiu si accidente. Exista

in acest fel si posibilitatea de a se prepara si apa calda de uz menajer.



3.6.5 Alimentare cu gaze

Aşa cum s-a arătat mai sus, înfiinţarea şi realizarea distribuţiei de gaze naturale în

comuna Bolintin Deal constituie o realizare importantă pentru îmbunătăţirea condiţiilor

de viaţă ale locuitorilor alături de alimentarea cu apă şi pietruirea drumurilor.

Introducerea alimentării cu gaze în această localitate este importantă şi pentru

faptul că alimentarea populaţiei cu combustibil solid se face din ce în ce mai greu din

cauza scăderii producţiei de cărbune şi a faptului că aducerea lemnului de foc din judeţele

cu exploatări forestiere se face la un preţ ridicat. Utilizarea gazelor pe scară mai largă

constituie, de asemenea, o premisă pentru reducerea tăierilor ilegale a arborilor din zonele

împădurite existente încă în judeţele Giurgiu şi Ilfov.

In conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT – DPE – 01/2004 publicate în

Monitorul Oficial nr. 173 bis din 27 febr. 2004, conductele instalaţiilor de utilizare

exterioare se execută din oţel sau polietilenă de înaltă densitate (PEID).Conductele de

oţel se montează de preferinţă suprateran, iar cele din polietilenă în mod obligatoriu

subteran.

In localităţi, conductele subterane de distribuţie se montează numai în domeniul

public.

In general, reţeaua de distribuţie se va amplasa pe partea opusă stâlpilor, liniilor şi

cablurilor electrice.

Conductele din oţel sau PEID se vor monta îngropat la adâncimea minimă de 0,9

m, cu excepţia porţiunilor de drum care traversează ape, canale de desecare, viroage,

unde se vor monta suprateran şi vor fi confecţionate din oţel.





50

Diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:

 Branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1” pentru conducte de oţel,

respectiv DN 32 mm pentru conducte de polietilenă

 Conducte de distribuţie, de regulă, minim 2” pentru conducte de oţel,

respectiv DN 40 mm pentru conducte de polietilenă

Instalaţiile de utilizare se vor racorda la reţelele de distribuţie printr-un

branşament la capătul căruia se montează postul de reglare echipat cu regulator de debit,

îmbinare electroizolantă şi armăturile respective, toate protejate într-o firidă (metalică sau

din zidărie) amplasată la limita proprietăţii.

In scopul micşorării numărului de racorduri la conducte şi de traversări ale

străzilor se recomandă să se execute un branşament pentru doi consumatori alăturaţi,

numărul de posturi de reglare urmând a se stabili de la caz la caz.

Pe arterele de circulaţie principale se recomandă montarea conductelor de gaze

naturale pe ambele părţi ale arterei de circulaţie, evitându-se traversarea ei de către

branşamente. Acolo unde aceasta nu este posibil, traversarea arterei de circulaţie se va

face prin foraj orizontal, evitându-se astfel montarea branşamentului în tranşee deschisă.

La executarea reţelelor de gaze se va ţine seama obligatoriu de faptul că în spaţiul

disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, cabluri de fibră optică

etc. şi de aceea trebuie lăsate spaţiile necesare şi pentru montarea acestora.

Este recomandabil ca majoritatea clădirilor de interes public şi mai ales cele cu

aglomerări de persoane să fie dotate cu instalaţii de încălzire centrală şi centrale termice

proprii. Se realizează astfel o creştere a confortului şi siguranţei în exploatare, o

micşorare a numărului de puncte de foc şi deci a pericolului de incendiu şi accidente. De

asemenea, există astfel posibilitatea de a se prepara şi apă caldă de consum menajer.

Extinderea intravilanului şi diversificarea construcţiilor existente şi propuse pe

teritoriul comunei impun ca fiecare consumator să aibă propriul sistem de alimentare cu

energie termică utilizată pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea

hranei, utilizări tehnologice.

La sistemul de încălzire cu centrale individuale, avantajele sunt:

 Posibilitatea echipării locuinţelor şi a celorlalte clădiri cu surse de încălzire

proprii pe măsura edificării lor, inclusiv prin folosirea unor alţi combustibili

(solid, lichid, GPL) până in momentul realizării în zonă a reţelei de distribuţie

a gazelor naturale;

 Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea

consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde

menajere, precum şi pentru prepararea hranei;

 Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze

naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal),

păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant

nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare.

 Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către

fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul

termic dorit, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.

 In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea

aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite

impropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un





51

program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor

de căldură de cca. 20-25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.

 Eliminarea totală a reţelelor de agenţi termici.

Dezavantajele constau în:

 Utilizarea unui combustibil fosil valoros, obţinut din ce în ce mai mult din

import (cca. 40% din necesar este importat în prezent din Rusia);

 Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării

sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare centrală termică ;

 Necesitatea realizării unei izolări termice sporite între locuinţele cuplate sau

înşiruite pentru a asigura un confort termic corespunzător şi a limita influenţa

modului de funcţionare a instalaţiei dintr-o locuinţă asupra celor învecinate;

 Creşterea, în perspectivă apropiată, a preţului gazelor naturale şi introducerea

taxei pentru combaterea poluării mediului.



Centralele termice alimentate cu gaze naturale şi vor fi echipate cu cazane cu

randament peste 90% şi arzătoare cu funcţionare automată, cu grad redus de poluare.

In cazul în care locuitorii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de

arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82

m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste

arzătoare utilizează plăci ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem

turbojet, dezvoltând temperaturi de cca. 1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la

cel mai redus nivel posibil, în comparaţie cu arzătoarele utilizate în prezent.

Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se

detectează lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din reţeaua de

gaze; se asigură, de asemenea, protecţia la aprinderi accidentale, funcţionarea la presiune

constantă, aprinderea piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea

reglării temperaturii ambiante.

Pentru toate clădirile la care este realizată alimentarea cu apă din surse

centralizate sau din surse proprii trebuie studiată şi soluţia preparării apei calde

menajere utilizând energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate în /

montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordanţă cu adoptarea unei orientări

şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare. Aceste

posibilităţi sunt favorabile având în vedere regimul redus de înălţime pentru clădirile din

mediul rural.

De asemenea, se pot utiliza pompele de căldură pentru unele dintre dotările

propuse, ţinând seama însă că acestea necesită investiţii iniţiale mari, suprafeţe de teren

pentru montarea conductelor de 1,5…2 ori mai mari decât suprafaţa încălzită, precum şi

încălzire prin pardoseală având în vedere temperatura mai redusă a agentului termic.

In Anexa nr. 1 sunt prezentate debitele instalate estimate de gaze naturale

pentru populaţie şi pentru dotările de interes public, respectiv pentru încălzire şi

prepararea hranei în funcţie de situaţia existentă şi de propunerile din cadrul prezentului

P.U.G.

Pentru gospodăriile propuse s-au considerat:

 un debit instalat de gaze q 1 = 2,83 m3N/h*gospodărie pentru jumătate din

numărul gospodăriilor (încălzire cu sobe)







52

 un debit instalat de gaze q 2 = 3,70 m3N/h*gospodărie pentru cealaltă

jumătate (încălzire cu microcentrale termice), debit defalcat astfel:

o 2,73 m3N/h – microcentrala termică încălzire + apă caldă menajeră

o 0,67 m3N/h – maşină de gătit tip aragaz

o 0,30 m3N/h – cotă parte dotări publice (≈6%)

Pentru preluarea noului debitul maxim instalat de gaze naturale, la momentul

oportun se va face un calcul de verificare a posibilităţilor de alimentare prin intermediul

conductei de înaltă presiune DN 200 mm, urmând ca SRMP să fie amplificată prin

montarea unor noi reductoare de presiune în cadrul locaţiei existente.

Pentru alimentarea zonei de unităţi industriale şi depozite, amplasată la nord de

Autostrada Bucureşti – Piteşti şi având o suprafaţă de circa 420 ha, alimentarea cu gaze

se poate face fie actuala SRMP, cu extinderea capacităţii acesteia, prin intermediul unor

conducte de medie presiune (din motive de siguranţă recomandabil două) care să

subtraverseze autostrada, fie prin intermediul unei SRMP proprii alimentată dintr-o

conductă de transport apropiată care va fi indicată de TRANSGAZ S.A. Mediaş.



REGLEMENTĂRI

Elementele de construcţie exterioare ale noilor clădiri sau care se reabilitează

trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze un coeficient global de transmisie a

căldurii conform Normativului C 107/2005 privind calculul termotehnic al elementelor

de construcţie ale clădirilor şi respectând prevederile Legii nr. Legii 372/2005 privind

performanţa energetică a clădirilor, obţinându-se un consum scăzut de combustibil, un

confort termic corespunzător şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor.

Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală trebuie să fie peste

90%, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi

executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct

de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de

elementele combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

Conductele de distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instalaţiile

interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către

organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi

HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru

construcţii.

Distanţele minime dintre conductele subterane de gaze naturale de medie, redusă

şi joasă presiune din oţel sau PEID şi diferite instalaţii, construcţii sau obstacole sunt

indicate în Anexa nr. 2.

Distanţele de siguranţă faţă de diversele construcţii sau obstacole in

conformitate cu Normativul departamental ND 3915 – 1994 privind proiectarea si

construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale sunt indicate în Anexa

nr. 3. Acest Normativ departamental este în curs de a fi înlocuit cu un nou normativ, care

prevede distanţe de siguranţă în funcţie de presiunea gazelor naturale transportate, dar şi

de vechimea conductelor, astfel încât distanţele indicate sunt informative, urmând a fi

indicate, de la caz la caz, de către TRANSGAZ S.A. – S.N.T.G.N. Mediaş.

Trebuie menţionat că distanţele de siguranţă pot fi reduse prin montarea unor

conducte cu grad sporit de protecţie.

Zona de protecţie a unei conducte de gaze de înaltă presiune este de 5 m de o





53

parte şi de alta a acesteia (în păduri de 3 m). In zona de protecţie nu vor circula vehicule,

cu excepţia utilajelor pentru efectuarea lucrărilor agricole curente şi a utilajelor care

intervin pentru întreţinere şi reparaţii. De asemenea, nu se vor planta pomi şi sunt

interzise lucrări care ar afecta conducta îngropată (scarificări sau nivelări ale terenului).

Pentru corecta exploatare a conductelor de transport gaze naturale de înaltă

presiune este necesar ca la fiecare punere în posesie a foştilor proprietari conform Legii

fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005), la

întocmirea actelor de vânzare – cumpărare sau la eliberarea Certificatelor de Urbanism să

se indice servituţile, respectiv să se obţină avizul TRANSGAZ S.A. S.N.T.G.N.

MEDIAŞ - Str. Constantin Motaş nr. 1 prin intermediul REGIONALEI

BUCUREŞTI – Str. Lacul Ursului nr. 2- 4, sector 6, telefon 021 – 221 17 78.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, publicată in

Monitorul Oficial nr. 679 din 28 iul. 2004 activitatea de transport şi cea de distribuţie

ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional, iar lucrările de

realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor

de transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.

Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea

publică a statului, fiind de importanta strategică.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor,

operatorul SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul sa folosească, cu

acordul autorităţii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală

ocupate de obiectivele sistemelor, precum si cele utilizate pentru lucrarile de execuţie,

exploatare, intreţinere si reparaţii.

In cazul terenurilor proprietate privată, legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu

completările ulterioare – Legea 247 / 2005) prevede că ocuparea terenurilor necesare

remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la

conductele de transport a gazelor care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă

de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri

sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului. In toate cazurile, deţinătorii de

terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

In cazul utilizării pentru încălzire şi prepararea hranei a gazelor petroliere

lichefiate (GPL) pe sistem mic-vrac se vor respecta prevederile Normativului I 31-1999

pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. In

tabelul de mai jos sunt indicate distanţele minime de siguranţă dintre depozitele de GPL

cu recipiente fixe şi obiectivele învecinate.









54

(Distanţe în metri, capacităţi în litri)

Nr. ≤3000 3001…5000

crt. Obiective

1. Autocisternă 3 3

2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de producţie, ateliere,

depozite (altele decât cele cu regim special)

5 7,5

3. Clădiri publice: săli de spectacole, hoteluri, şcoli,

spitale, biserici, birouri, clădiri administrative, inclusiv

prizele de aer ale acestora, canalizări, alte obiective cu

destinaţie similară 15 15

4. Linii electrice de joasă şi medie tensiune (măsurarea se

face de la proiecţia în plan a acestora), cale ferată.

15 20

5. Linii electrice de înaltă tensiune (măsurarea se face de

la proiecţia în plan a acestora) 20 20

6. Limita de proprietate 3 5



Se vor respecta în principal următoarele reglementări, lista lor nefiind limitativă:

 Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcţii

 Legea 18 / 1991 a fondului funciar cu completările ulterioare (Legea 247 /

2005).

 Legea gazelor nr. 351 / 2004

 Legea 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 Normativul C 107-2005 privind calculul termotehnic al elementelor de

construcţie ale clădirilor.- MO 1124 bis / 13.12.2005

 Normativul P 118 – 1999 de siguranţă la foc a construcţiilor

 Normativul C 300 - 1994 de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata

executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 Normele tehnice NT-DPE-01/2004 pentru proiectarea şi executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale –MO 173 bis / 27.11. 2004

 Prescripţia tehnică ISCIR PT A1 – 2002 - Cerinţe tehnice privind

utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. – MO 674 /

11.11. 2002

 Normativ Departamental 3915 – 1994 pentru proiectarea şi construirea

conductelor colectoare şi de transport gaze naturale (în curs de revizuire)

 Normativul I 31-1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de

alimentare cu gaze petroliere lichefiate

 SR 8591 – 1997 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane

executate în săpătură

 STAS 9312 - 1987 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte -

Prescripţii de proiectare;









55

3.7 Protectia mediului



Se formulează următoarele propuneri:

- Realizarea reţelei de alimentare cu apă a populaţiei;

- Realizarea reţelei de canalizare, împreună cu o staţie de epurarea apei menajere;

- Educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;

- Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului comunei şi pe cel al satelor

aparţinătoare astfel în cât să se evite existenţa depozitelor spontane şi

necontrolate de deşeuri menajere provenite de la gospodăriile individuale;

- Se propune realizarea unei platforme ecologice de precolectare a deşeurilor spre

a fi depozitate conform normelor în vigoare până la data transoprtării la groapa

de gunoi ecologică.

- Se va avea în vedere realizarea unei platoforme ecologice pentru depozitarea

deşeurilor menajere rurale;

- Se recomandă monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin

efectuarea de măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui element

component al mediului;

- Se recomandă plantarea de perdele de vegetaţie protectoare, amplasate între

zonele ocupate de societăţile economice productive (fermele avicole şi

combinatul zootehnic) şi zona de locuinţe, astfel încât să se diminueze efectele

nocive generate de poluare.

- În partea de N-E aferent zonei industriale se recomanda plantarea unei perdele

de vegetaţie cu scopul de a proteja si separa zona de servicii de zona de locuire

- În partea nordica a comunei se recomanda plantarea unei benzi de vegetaţie de

protecţie pe aliniamentul autostradei.

- în partea de S-V în vecinătatea râului Argeş, în zona aferentă balastierei se

propune plantarea de perdele de vegetaţie cu scop de porotecţie şi separare a

zonei de agrement si sport propuse de zona în care se va afla balastiera.

- în partea N-V a comunei Bolintin Deal se propune plantarea unei perdele de

vegetaţie cu scop de protecţie si separare a zonei de locuire de cea de industrie

şi servicii.

- în zona centrală a comunei şi anume în satul Bolintin Deal se recomanda

amenajarea terenului ce revine parcului pentru a deveni un loc de agrement si

recreere pentru populaţie.



3.8 Obiective de utilitate publica



Planul Urbanistic General a fost actualizat în vederea creerii condiţiilor de

îndeplinirea a obiectivelor de dezvoltare în plan spaţial ale comunei BOLINTIN DEAL.

S-a urmărit implementarea proiectelor cu privire la:

- Extinderea teritoriului intravilan pentru a raspunde cerintelor de dezvoltare ale

comunei;

- Realizarea unor noi lotizări destinate construirii de noi locuinţe pentru

satisfacerea cererii în comuna Bolintin Deal;

- Extinderea dotarilor aferente locuirii corespunzator numarului de locuitori ai

comunei;





56

- Dezvoltarea zonelor industriale / depozitare, servicii, in vederea atragerii de

investitii;

- Realizarea unei reţele de distribuire apă potabilă;

- Realizarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate;

- Modernizarea si extinderea reţelei stradale astfel incat sa raspunda cerintelor

noilor zone dezvoltate;

- Extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale în comună;



3.9 Concluzii:



Odată cu aprobarea, Planul urbanistic general şi Regulamentul local de

urbanism capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei

locale în realizarea obiectivelor propuse şi eliberarea autorizaţiilor de construire.









57

ANEXA 1

PUG BOLINTIN - DEAL

JUD. GIURGIU



TABEL CU DEBITELE MAXIME ORARE ESTIMATE DE ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE PENTRU ÎNCĂLZIRE,

PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE, VENTILARE, PREPARAREA HRANEI ŞI UTILIZĂRI TEHNOLOGICE



Nr UTR Supr. Destinaţia CUT Adc hmed V q Q Gmax orar

ha m2 m mii m3 W/m3 kW m3N/h

1 Zc 28,19 Zona centrală

L1 Subzona locuinţe individuale şi înc. 2.648

colective mici cu maxim P+2 1765 gospodării existente acm 882

niveluri situate în zone construite hr.1.183

M1 Subzona activităţi mixte locuire şi dotări 287

servicii

5.000

TOTAL

(existent)

2 L2 131,20 Subzona locuinţe individuale şi înc.+ acm

colective mici cu maxim P+3 1.242

niveluri situate în noile extinderi sau hr. 352

enclave neconstruite – dotări 121

525 gospodării

3 L2 171,40 Idem – 686 gospodării înc.+ acm

2635 gospodării propuse 1.622

hr. 460

dotări 158









58

ANEXA 2



DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE

GAZE NATURALE ŞI DIFERITE

INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE



Conform Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004

Nr. Instalaţia, construcţia sau Distanţa minimă în [m] Distanţa minimă în [m]

crt. obstacolul de la conducta de la conducta

de gaze din PE de: de gaze din oţel de:

pj pr pm pj pr pm

1 Clădiri cu subsoluri sau 1 1 2 2 2 3

terenuri

propuse pentru construcţii

2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0.5 1 1,5 1,5 2

3 Canale pentru reţele 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

termice, canale pentru

instalaţii telefonice

4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5

5 Conducte de apă, cabluri 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6

electrice de forţă, cabluri

telefonice montate direct în

sol şi căminele acestor

instalaţii

6 Cămine pentru reţele 0,5 0,5 1 1 1 1

termice, telefonice şi

canalizare, cămine

subterane în construcţii

independente

7 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5

8 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

9 Linii de cale ferată, exclusiv

cele din staţii, triaje şi

incinte industriale: 1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*

 În rambleu 3,0** 3,0** 3,0** 5,5** 5,5** 5,5**

 În debleu, la nivelul

terenului



Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între

limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul linei de cale ferată

Se va solicita şi acordul SNCFR





Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ,

adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m.





59

Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor

clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.

Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea

ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă

tensiune.



ANEXA 3

DISTANŢELE MINIME DE SIGURANŢĂ



ÎNTRE CONDUCTELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE

CU PRESIUNE PESTE 6 BAR ŞI DIVERSE OBIECTIVE.



Conform Normativ Departamental 3915 – 1994 pentru proiectarea şi construirea

conductelor colectoare şi de transport gaze naturale (în curs de revizuire)

DIST.

NR. MINIMĂ

(m)

OBIECTIVUL

1. OBIECTIVE DIN INDUSTRIA DE PETROL

ŞI GAZE 40

2. DEPOZITE DE CARBURANŢI ŞI STAŢII PECO 60

3. DISTANŢA ÎN JURUL SONDELOR DE FORAJ

EXPLORARE-EXPLOATARE (RAZA SONDEI) 50

4. LINII ELECTRICE:

 CU TENSIUNEA ≥ 110 KV

 CU TENSIUNEA 40 bar

 La stabilirea distanţelor minime pentru conductele de gaze naturale s-a ţinut

seama de prevederile celor 2 clase de locaţie





60