METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A ISTORIEI
METODA CUBULUI
Subiectul: RENASTEREA ARTISTCĂ
Descrierea metodei:
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
1.Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea subiectului pus în discuţie.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor
şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de
timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi.
Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi
primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul
poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
I. DESCRIE operele de artă ale antichităţii, respectiv ale Renaşterii, pe care le aveţi în imagini.
II. COMPARĂ operele de artă ale antichităţii şi ale Renaşterii. Distinge asemănări, respectiv
deosebiri.
III. ASOCIAZĂ La ce te gandeşti privind aceste opere de artă? Cui se adresează operele de artă
din imagine? Ce caracter au aceste opere de artă?
IV. ANALIZEAZĂ Care sunt materialele utilizate pentru realizarea operelor de artă? Care sunt
tehnicile folosite de artişti în realizarea operelor de artă?
V. APLICĂ Identificati elemente ale operelor de arta ale antichitatii si Renasterii care se
regasesc in arta moderna sau contemporana.
VI. ARGUMENTEAZĂ PRO SAU CONTRA. Ia atitudine şi listează o serie de motive care vin
în sprijinul afirmaţiei tale.
Metoda – atelierul de scriere
Subiectul: Primul Război Mondial - Viaţa în tranşee
Descrierea metodei
Atelierul de scriere este o metodă pentru stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor.
Avantajele sunt numeroase şi vizează formarea unor competenţe specifice precum: înţelegerea
aprofundată a unui context istoric prin stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor, exprimarea
de opinii utilizând limbajul istoric, construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de
concluzii relative la sursele istorice, descoperirea în sursele de informare a perspectivelor
multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice, exprimarea de opinii despre personaje şi
evenimente istorice. Elevii îşi dezvoltă gândirea critică, ceea ce este important din punctul de
vedere al unei societăţi deschise.
În acelaşi timp, atelierele de scriere pot reprezenta nu numai un mijloc util de învăţare, dar şi o
metodă atractivă şi interesantă care poate stimula curiozitatea elevilor pentru studiul istoriei.
Sunteţi soldat în Primul Război Mondial şi veţi redacta o scrisoare către iubita,mama
voastră, pornind de la documentele pe care le aveti la dispozitie.
Metoda soarele ideilor
Subiectul: Regimuri totalitare în perioada interbelică
Descrierea metodei
Soarele ideilor este o metodă, relativ simplă, care se poate aplica la lecţia ,,Regimuri totalitare în
perioada interbelică’’(clasa a IX-a), pentru a evidenţia trasaturile fascismului sau comunismului
PARTID UNIC PARTID UNIC
CULTUL PERSONSLITĂŢII
FASCISM COMUNISM
CORPORATISM NAŢIONALISM
JOCURI DIDACTICE
Cutia timpului
Descrierea jocului
Această activitate este utilă pentru a întroduce elevilor conceptul de timp. O suită de obiecte
originale, dintr-o perioadă de timp comună, adunate din jurul casei, din pod sau pivniţă chiar, şi
puse împreună într-o cutie sau plasă, ajută elevii la instaurarea atmosferei dintr-o alta perioadă.
Aceştia pot investiga continutul, folosind vederea, mirosul, simţul tactil, deducînd că aceste
obiecte sunt dintr-o perioadă mai mult sau mai puţin indepartată. Aceasta conduce la
identificarea şi clasificarea obiectelor în funcţie de „ varsta lor”, îi poate încuraja pe copii să
aducă de acasă obiecte din perioada de timp a respectivei cutii, pentru a pune bazele unui colţ
istoric în sala de clasă. Dupa un anumit interval de timp, elevii ar trebui să fie capabili să
aprecieze singuri, pe baza propriei observaţii anumite progrese ale tehnologiei ( de exemplu la
aparatele casnice) .
SUCCESIUNEA
Descrierea jocului
Pentru a dezvolta elevilor mici notiunea de cronologie şi un sens al schimbarilor de-a
lungul unei perioade de timp, profesorii trebuie să consolodeze şi să dezvolte numeroasa
elemente de succesiune pe care copiii le deţin deja. Chiar prin ordonarea zilelor saptămînii, a
lunilor anului, a anotimpurilor înseamnă un exercitiu cu elemente şi noţiuni de timp.
Pentru întroducerea noţiunii de succesiune a timpului se pot folosi, de exemplu, diferite
exerciţii de ordonare a unor imagini în ordine cronologică. Se pot folosi imagini de obiecte sau
oameni, cel mai bine ale aceleiaşi persoane de-a lungul unei perioade de 25 de ani, de pildă. S-ar
mai putea realiza succesiunea momentelor din programul zilnic al elevilor şi, ulterior, al unei
etape din viaţa copilului - un interval de câteva săptămâni, realizat chiar sub forma unui jurnal. E
posibil ca în altă etapă să se facă referinţă la acest jurnal, cînd se studiază caracterul de încredere
al surselor, de exemplu problema jurnalelor – ca o “reflecţie adevărată” a întîmplărilor din trecut.
Această idee poate fi extinsă astfel ca fiecare copil să-şi creeze propria “linie de timp” şi apoi s-o
dezvolte pentru a acoperi viaţa unui adult - profesor sau părinte. Ulterior copiii pot fi capabili să
progreseze la o linie de timp seculară. Se poate scrie, desena sau folosi un calculator pentru a
produce o linie de timp ilustrată.
ACCEPTAREA UNUI PUNCT DE VEDERE
Descrierea jocului
Această activitate este o variaţie a “interpretării de rol” şi oferă elevilor ocazia de a expune
puncte de vedere cu care pot sau nu să fie de acord. Sunt ajutaţi astfel să-şi clarifice propriile
idei, să le înţeleagă şi să le aprecieze pe ale altora. Etapa de cercetare a dovezilor trebuie
realizată în prealabil şi de această dată, ca în cazul activităţii precedente. Ca mod de organizare
al cadrului de desfăşurare a activităţii se realizează două cercuri concentrice de scaune, în număr
egal, aşezate faţă în faţă. Elevii aflaţi în cercul exterior trebuie să aibă un punct de vedere opus
celor din cercul interior. Scopul este ca fiecare elev, în timp de 2-3 minute să-l convingă pe
celălalt de validitatea opiniei sale. Fiecărui elev i se va cere apoi să argumenteze punctul de
vedere al “adversarului” său de idei, astfel încât să aprecieze în final opinia acestuia.
„ALINIERI” SOCIO-ECONOMICE
Descrierea jocului
Această activitate ajută la clarificarea şi consolidarea înţelegerii tipurilor de mentalităţi care
pot axista în cadrul unei societăţi, într-o anumită perioadă istorică studiată. Elevii, pe grupe,
caută şi studiază informaţii despre un anumit individ, reprezentant al unui “strat socio-economic”
din cadrul societăţii acelei perioade. Aceste informaţii trebuie să conţină referinţe despre subiecte
cum ar fi: locuinţa, activitatea pe care a desfăşurat-o, tipul de educaţie de care a beneficiat şi ce
s-a întâmplat cu personajul în anumite momente. După ce s-au cules şi s-au prelucrat toate
informaţiile relevante despre personaje, grupurilor noi compuse – reprezentante ale şirului de
personaje - trebuie să li se ceară să se aranjeze în ordine, în concordanţă cu anumite criterii
cerute de coordonator. Elevii trebuie să discute şi să negocieze între ei pentru a decide poziţia lor
în şirul personajelor. De fiecare dată când criteriul este schimbat, se reia acelaşi procedeu de
negociere şi elevii vor trebui să-şi schimbe locurile pentru a indica noua ordine.
Pot fi folosite următoarele criterii:
- resursele financiare: cel mai bogat personaj şi cel mai sărac formează extremele, ceilalţi fiind
nevoiţi să-şi negocieze un loc în cadrul şirului în funcţie de veniturile lor;
- puncte de vedere asupra unei probleme: personajul cu cele mai extremiste opinii şi cel cu
vederile cele mai conciliante formând intervalul în cadrul căruia trebuie să se ordoneze cei cu
păreri intermediare;
- educaţia -standardele de trai; -activitatea pe care o desfăşoară etc.
TENIS VERBAL
Descrierea jocului
Este un exerciţiu de încălzire, ce conduce spre activitatea principală, de învăţare propriu-
zisă. Elevii sunt împărţiţi pe perechi. Se propune un subiect, scopul exerciţiului fiind să se aducă
cât mai multe referinţe relevante la subiect, într-o durată de timp limitată (stabilită). Unul din
elevi trebuie să formuleze o observaţie, urmată cât mai rapid de alta, făcută de partener. Acest
procedeu continuă timp de 2-3 minute. Nu trebuie repetată nici o remarcă, iar replicile trebuie
date rapid. Această tehnică poate fi folosită de exemplu pentru a verifica ce-şi mai amintesc
elevii despre un anumit subiect deja tratat. Se poate folosi tenisul verbal ca răspuns la
provocările profesorului precum: ” Enunţaţi ţările implicate în …” sau: “Menţionaţi motivele
pentru care…” etc.
PERSONALITĂŢI ILUSTRE
Descrierea jocului
Elevilor li se poate cere să enumere trei personalităţi din perioada studiată pe care ar dori
să le întâlnească şi apoi, dacă ar fi avut sau ar avea ocazia să le întâlnească, să precizeze ce
întrebări le-ar adresa.
Grupaţi în perechi, elevii discută întrebările alese, datoria partenerului fiind de a ghici numele şi,
eventual, ordinea cronologică a celor trei personalităţi alese. Coordonatorul poate cere apoi
aprecierile elevilor faţă de cele mai interesante personaje şi întrebări formulate. Aceasta poate
duce la discuţii aprinse şi interesante în cadrul colectivului clasei.
Metodele activ- participative, jocurile didactice fac posibile schimbarea – de la tratarea
istoriei ca un trunchi de cunoştinţe care trebuie memorate, la perceperea ei ca un proces de
investigaţii raţionale ale trecutului, bazat pe o diversitate de dovezi – care are un puternic impact
asupra formării elevilor. Imediat ce această necesitate este înţeleasă şi acceptată, poate influenţa
atitudinile şi poziţiile faţă de problemele cotidiene ale individului. Această idee o regăsim şi în
cuvintele lui Roger Austin: “Pe termen lung, valorile şi atitudinile sunt cele care au un efect mai
profund în vieţile noastre, mai degrabă decât aptitudinile sau cunoştinţele şi ar trebui ca cel puţin
să cultivăm în mod deliberat această dimensiune, în gândirea şi pregătirea noastră înaintea orelor
de istorie.”