Raport privind starea mediului
pe anul 2001
- judeţul IAŞI -
Cadrul natural ………………………………………………………….pg.8
Poziţia geografică a judeţului Iaşi
Dezvoltarea socio
economică…………………………………………..pg.13
Principalele resurse naturale ale judeţului Iaşi şi evaluarea stării principalelor probleme de mediu
2. Aer ………………………………………………………………………..pg.21
Introducere ……………………………………………………………………………………………pg.21
2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto……………………………………………pg.21
2.2. Efectul de seră…………………………………………………………………………….pg.21
Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră
2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă …………………………………………pg.22
Emisii de substanţe care distrug stratul de ozon
Protecţia stratului de ozon
2.4. Acidifierea ………………………………………………………………………………..pg.23
Emisii de substanţe acidifiante. Emisii anuale de dioxid de sulf, monoxid şi dioxid de azot şi amoniac
Calitatea aerului ambiant - aciditate. Concentraţii de dioxid de sulf şi dioxid de azot
Depăşiri ale pragurilor critice
2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi …………………………………………..pg.24
Emisii anuale de metale grele (plumb, cadmiu etc)
Calitatea aerului ambiant - metale grele (plumb)
Emisii de poluanţi organici persistenţi
2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici ………………………………………….pg.24
Emisii ale compuşilor organici volatili
Depăşirea pragului concentraţiei ozonului troposferic
2.7. Calitatea aerului…………………………………………………………………………pg.24
Poluarea de fond şi poluarea de impact
2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile …………………………….pg.27
Emisii de particule fine
Calitatea aerului ambiant - particule în suspensie
2.9. Evoluţia calităţii aerului ………………………………………………………………..pg.28
Evoluţia calităţii aerului – 1995-2001
Investiţii cu efecte majore sun aspectul protecţiei calităţii aerului
Concluzii………………………………………………………………………………………pg.31
3. Apa………………………………………………………………………..pg.32
Introducere
3.1. Resursele de apă ………………………………………………………………………...pg.33
Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile
Prelevările de apă pe sursă şi pe sector
Nivelul folosinţei de apă în bazinele hidrografice
Nivelul piezometric al pânzei freatice în bazinele hidrografice
Tarife pentru apa distribuită
Fondului de protecţie a apelor: taxe şi contribuţii
3.2. Starea apelor de suprafaţă …………………………………………………………….pg.37
Starea râurilor interioare
Starea lacurilor
Starea fluviului Dunărea. Calitatea apei fluviului Dunărea, pe teritoriul Rezervaţiei „Biosfera Delta
Dunării”
Calităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază
Calităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele pentru apele piscicole
2
Calităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă: repartiţia analizelor apelor de suprafaţă după indicele de
poluare organică (IPO)
Calitatea apelor de scăldat
Ecotoxicitatea apelor de suprafaţă
Calitatea biologică a cursurilor de apă
Starea fondului piscicol
3.3. Starea apelor subterane ……………………………………………………………..pg.59
Concentraţii de nitraţi în apele subterane
Concentraţia pesticidelor în apele subterane
Concentraţia metalelor în apele subterane
Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile
Categorii de tratament ale apelor potabile şi abandonarea captărilor (poluare cu pesticide)
Alimentarea cu apă a populaţiei
Taxe de conformitate bacteriologice ale apelor distribuite după populaţia deservită
Subproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabile
Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită
3.4. Situaţia apelor uzate …………………………………………………………………pg.61
Apa industrială uzată
Colectarea şi epurarea apelor uzate
Surse majore şi grad de epurare
4. Mediul marin şi costier
Introducere
4.1. Indicatori fizico-chimici
4.2. Starea ecosistemului şi resursele vii marine. Situaţia speciilor periclitate
4.3. Starea fondului piscicol marin
Concluzii
5. Starea solului …………………………………………………………pg.62
Introducere
5.1. Calitatea solurilor ……………………………………………………………………pg.62
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de
calitatea solurilor
Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării
5.2. Presiuni ……………………………………………………………………………….pg.65
Îngrăşăminte
Produse fitosanitare
Efluenţi de spălare
Irigaţii
5.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul ………………………………………………. pg.65
Evoluţia utilizării solului de către agricultură
Terenuri arabile retrase din circuitul agricol
Evoluţia şeptelului
Număr de bovine
5.4. Răspunsuri …………………………………………………………………………...pg.66
Măsuri de mediu legate de agricultură
Dezvoltarea agriculturii biologice
Exonerarea de taxe asupra apelor uzate
Împăduriri în mediu deschis
Concluzii ……………………………………………………………………………………………pg.66
6. Deşeuri …………………………………………………………………pg.67
3
Introducere
6.1 Deşeuri menajere ………………………………………………………………………pg.67
Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere
Compoziţia pubelelor menajere
Tratarea deşeurilor menajere
Evoluţia taxelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere
6.2 Deşeuri industriale …………………………………………………………………….pg.69
Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale
Tratarea deşeurilor industriale
Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase
Tratarea deşeurilor periculoase
Transferul transfrontieră al deşeurilor periculoase
6.3 Nămoluri provenite de la tratarea apelor …………………………………………….pg.70
Evoluţia cantităţilor de nămoluri produse în regiune
Tratarea nămolurilor produse în regiune
6.4. Centrele de depozitare a deşeurilor ………………………………………………….pg.71
Starea centrelor de depozitare a deşeurilor
Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului
6.5. Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor…………pg. 77
Concluzii…………………………………………………………………………………………………77
7. Pădurile şi biodiversitatea ………………………………………………………..pg.78
Introducere
7.1. Starea pădurilor ………………………………………………………………………pg.82
Funcţia economică a pădurii
Ponderea pădurilor pe principalele forme de relief
Suprafeţele de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Tăieri de arbori
Influenţe ale publicului asupra pădurii
Taxe de tăiere a lemnului
Evoluţia volumului de lemn/ha
Parcelarea pădurii
Depuneri (de substanţă) în pădure
Starea de sănătate a pădurilor
Subvenţii pentru proprietarii privaţi de păduri
Itinerarii marcate şi locuri de primire a publicului
Sensibilizarea publicului
Suprafeţe împădurite în anul respectiv
7.2 Biodiversitatea …………………………………………………………………………pg.84
Habitatele naturale
Flora şi fauna sălbatică
Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Presiuni exercitate de vânătoare
Presiuni exercitate de pescuit
Impactul stricăciunilor aduse de vânat pădurilor
Situaţia ariilor protejate şi a monumentelor naturii
Concluzii……………………………………………………………………………………………pg.86
8. Mediul urban ………………………………………………………….pg.88
Introducere
8.1. Calitatea aerului în mediul urban …………………………………………………...pg.88
8.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ……………………………………pg.89
4
8.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în
zonele locuite …………………………………………………………………………pg.89
8.4. Presiunea aglomerărilor urbane …………………………………………………….pg.90
Turism
Presiuni exercitate de către poluarea sonoră
Presiuni exercitate de traficul urban
Presiuni exercitate de transportul terestru de mărfuri
Presiuni exercitate de transporturile aeriene
Cheltuieli urbane în materie de mediu
Concluzii
9. Radioactivitatea ……………………………………………………..pg.93
Introducere
9.1. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în România ………………………...pg.93
Concluzii…………………………………………………………………………………………..pg.96
10. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu…………………pg.97
Introducere
10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului…………………………….pg.97
Concluzii………………………………………………………………………………………….…pg.98
11. Zone critice pe teritoriul ţării sub aspectul deteriorării stării de calitate a
mediului ………………………………………………………………………………….pg.99
Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane
Zone critice sub aspectul poluării solurilor
Concluzii…………………………………………………………………………………………….pg.100
12. Cheltuieli pentru protecţia mediului ……………………………………pg.101
5
Indice de tabele
1 – Temperatura medie şi precipitaţii pe anul 2001
2 – Frecvenţa vânturilor pe direcţii Pagina 12
3 – Viteza medie a vântului pe direcţie
2.2 .1 – Principalele emisii de gaze cu efect de seră
Pagina 22
2.3.1 – Tipurile de substanţe ce epuizează straturile de ozon
2.4.1 – Evoluţia indicatorului aciditate pentru precipitaţii în staţiile de urmărire amplasate în mun. Iaşi
Pagina 23
2.4.2 - Evoluţia indicatorului pH pentru precipitaţii în staţiile de urmărire amplasate în mun. Iaşi
2.7.1 – Reţeaua de monitorizare a aerului în judeţul Iaşi Pagina 25
3.1 – Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi Pagina 32
3.2 – Principalele acumulări din judeţul Iaşi Pagina 33
3.1.1 – Prelevări de apă pe surse şi pe sectoare Pagina 35
3.1.2 – Tarife pentru apa brută
Pagina 36
3.1.3 – Tarife pentru apa distribuită
3.2.1 – Calităţile fizico – chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază
3.2.2 – Calităţile fizico – chimice ale apelor de suprafaţă: repartiţia analizelor apelor după indicele de Pagina 55
poluare organică
3.3.1 – Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile Pagina 59
3.3.2 – Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţă
3.3.3 – Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă subterană
Pagina 60
3.3.4 – Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă de suprafaţă
3.3.5 – Subproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabile
3.4.1 – Staţii de epurare din judeţul Iaşi Pagina 61
5.1.1 – Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă Pagina 62
5.1.2 – Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Pagina 63
5.1.3. – Tipuri de degradare
5.1.4. – Perimetre de ameliorare Pagina 65
5.2.1. – Produse fitosanitare utilizate
5.3.1 – Efective din zootehnia judeţului Iaşi Pagina 66
6.1.1 – Evoluţia cantitativă de deşeuri menajere
Pagina 67
6.1.2 – Tipuri de recipienţi utilizaţi pentru colectare
6.1.3 – Tarife practicate pentru colectarea neselectivă a pubelelor Pagina 68
6.2.1 – Evoluţia cantităţii de deşeuri industriale Pagina 69
6.3.1 – Evoluţia cantităţii de nămol Pagina 70
6.4.1 – Societăţi de colectare deşeuri Pagina 72
6.4.2 – Depozite deşeuri menajere Pagina 73
6.4.3 – Depozite industriale de deşeuri
Pagina 74
6.4.4. – Depozite pesticide
7.1.1 – Ponderea pădurilor pe forme de relief
Pagina 82
7.1.2 – Tăieri de arbori
7.1.3 – Parcelarea pădurilor Pagina 83
7.1.4 – Suprafeţe împădurite în anul 2001 Pagina 84
8.2.1 – Cazuri de dizenterie şi boală diureică acută Pagina 90
9.1.1 – Măsurători beta globale Pagina 94
6
Indice de figuri
2.7.1 – Calitatea aerului în Iaşi - indicator SO2 Pagina 26
2.7.2 - Calitatea aerului în Iaşi - indicator NO2
Pagina 27
2.7.3 - Calitatea aerului în Iaşi - indicator NH2
2.7.4 - Calitatea aerului în Iaşi – indicator pulberi sedimentabile Pagina 27
2.9.1 – Evoluţia indicatorului NO2 1995 – 2000
Pagina 28
2.9.2 - Evoluţia indicatorului SO2 1995 – 2000
2.9.3 - Evoluţia indicatorului NH3 1995 – 2000
Pagina 29-30
2.9.4 - Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile 1995 – 2000
3.2.1 – Calitatea râului Prut – indicator O2 dizolvat
Pagina 38
3.2.2 – Calitatea râului Prut – indicator CCOMn
3.2.3 – Calitatea râului Prut – indicator CBO5
Pagina 39
3.2.4 – Calitatea râului Prut – indicator NH4
3.2.5 – Calitatea râului Prut – indicator reziduu fix
Pagina 40
3.2.6 – Calitatea râului Siret – indicator O2 dizolvat
3.2.7 – Calitatea râului Siret – indicator CCOMn
Pagina 41
3.2.8 – Calitatea râului Siret – indicator CBO2
3.2.9 – Calitatea râului Siret – indicator NH4
Pagina 42
3.2.10 – Calitatea râului Siret – indicator reziduu fix
3.2.11 – Calitatea râului Moldova – indicator O2 dizolvat
Pagina 43
3.2.12 – Calitatea râului Moldova – indicator CCOMn
3.2.13 – Calitatea râului Moldova – indicator CBO2
Pagina 44
3.2.14 – Calitatea râului Moldova – indicator NH4
3.2.15 – Calitatea râului Moldova – indicator reziduu fix
Pagina 45
3.2.16 – Calitatea râului Jijia – indicator O2 dizolvat
3.2.17 – Calitatea râului Jijia – indicator CCOMn
Pagina 46
3.2.18 – Calitatea râului Jijia – indicator CBO2
3.2.19 – Calitatea râului Jijia – indicator NH4
Pagina 47
3.2.20 – Calitatea râului Jijia – indicator reziduu fix
3.2.21 – Calitatea râului Bahlui – indicator O2 dizolvat
3.2.22 – Calitatea râului Bahlui – indicator CCOMn Pagina 48
3.2.23 – Calitatea râului Bahlui – indicator CBO2
3.2.24 – Calitatea râului Bahlui – indicator NH4
3.2.25 – Calitatea râului Bahlui – indicator reziduu fix Pagina 49
3.2.26 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator O2 dizolvat
3.2.27 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator CCOMn
Pagina 50
3.2.28 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator CBO2
3.2.29 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator NH4
Pagina 51
3.2.30 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator reziduu fix
3.2.31 – Calitatea lacurilor – indicator O2 dizolvat
Pagina 52
3.2.32 – Calitatea lacurilor – indicator CCOCr
3.2.33 – Calitatea lacurilor – indicator CCOMn
Pagina 53
3.2.34 – Calitatea lacurilor – indicator NH4
3.2.35 – Calitatea lacurilor – indicator CBO5
Pagina 54
3.2.36 – Calitatea lacurilor – indicator reziduu fix
3.2.37 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator O2 dizolvat
Pagina 56
3.2.38 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CCOCr
3.2.39 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CCOMn
Pagina 57
3.2.40 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator NH4
3.2.41 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CBO5
Pagina 58
3.2.42 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator reziduu fix
8.4.1 – Cheltuieli urbane în materie de mediu Pagina 92
9.1.1 – Probe aerosoli
Pagina 95
9.1.2 – Probe sol necultivat
9.1.3 – Probe vegetaţie
Pagina 96
9.1.4 – Probe depuneri şi precipitaţii
12.1 – Investiţii 2001 – agenţi economici
12.1 – Investiţii 2001 – consiliul judeţean Pagina 101
12.1 – Investiţii 2001 – consiliile locale
7
Cadrul natural
Din punct de vedere geografic, teritoriul judeţului Iaşi este situat în partea de NE a
României şi central estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între
meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică.
Judeţul Iaşi se învecinează cu judeţele: Botoşani la nord, Suceava la nord-vest, Neamţ la
vest şi Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formează graniţa dintre România şi Republica Moldova şi
este situat pe cursurile mijlocii ale râurilor Prut şi Siret.
Teritoriul judeţului Iaşi se integrează în cea mai mare parte în Podişul Moldovei, cu o
alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, cu structură şi litologie destul de
uniformă.
Relieful este de tip fluvio-deluvial, caracterizat prin trei subunităţi geomorfologice:
a) Câmpia Moldovei sau Jijia - Bahlui, caracterizată printr-un relief larg vălurit cu
interfluvii colinare şi deluviale cu altitudini de 125 ÷ 150 m;
b) Masive deluroase şi platouri structurale cu înălţimi ce depăşesc 400 ÷ 500 m,
aparţinând Podişului Sucevei (în partea de vest a judeţului);
c) Subunitatea geomorfologică cu relief înalt şi masiv cu multe suprafeţe structurale
având altitudini de 350 ÷ 450 m ce aparţine Podişului Central Moldovenesc;
Aproximativ 30% din teritoriul judeţului Iaşi este ocupat de formele de acumulare
reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, ponderea de 70% revenind
reliefului sculptural, respectiv culmilor şi podurilor interfluviale cvasiorizontale formate pe
monoclime.
Altitudinea maximă este de 556 m (Dealul Holm);
Altitudinea minimă este de 28 m (în Lunca Prutului, la confluenţa râului Jijia cu râul
Prut);
Suprafaţa totală : 547600 hectare ( 5476 km2. ) din care :
teren agricol : 380200 hectare ( 70 % )
păduri : 99095 hectare ( 18 % )
suprafaţa locuită : 14485 hectare
procentul din suprafaţa totală a judeţului ocupat de cursuri de apã 1.26 % :
suprafaţa albii minore in hectare – 6903 ha, respectiv lungime totala cursuri de apa
2400 km.
Râurile fac parte din două mari bazine hidrografice –BH Prut şi BH Siret - cea mai mare
parte (60 %) aparţinând Bazinului hidrografic Prut. Cele mai importante cursuri, aşa cum se succed
de la Est la Vest sunt: Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a
judeţului aparţine bazinului superior al Bârladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind
Vasluieţ, Sacovăţ, Stavnic.
Dintre toate cursurile de apă, numai râul Bahlui şi râul Jijioara îşi dezvoltă în întregime
bazinele în limitele judeţului, constituind râuri autohtone.
Alimentarea râurilor se face în principal din ploi şi secundar din zăpezi şi surse subterane.
Scurgere permanentă au râurile Prut, Jijia, Siret, Moldova, Bahlui şi unii afluenţi mai mari ai
acestora, restul reţelei hidrografice fiind semipermanentă sau temporară.
Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0
2
km/km , deci o densitate totală de 1,5 km/km2.
Caracterizare geografică
Geologie
8
Teritoriul la care ne referim aparţine din punct de vedere geologic, unităţii structurale a
Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură şi o
constituţie litologică relativ simplă.
Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de
vârstă precambriană, peste care se dispune o cuvertură sedimentară cu grosimi între 1.000 şi 2.000
m, formată din depozite cambrian-devoniene, cretacice şi neogene.
Ultimile depozite din seria neogenă sunt cele sarmaţiene, cu o grosime de 280 m la Iaşi şi
peste 1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structură monoclinală, cu înclinare de 8-10 m/Km
de la nord-vest către sud-est.
- Sarmaţianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar în partea de nord-vest a teritoriului sub
forma unui pachet de marne şi argile cu alternanţe de marne nisipoase, nisipuri şi intercalaţii de
gresii.
- Sarmaţianul mediu (Basarabianul) ocupă cea mai mare parte a teritoriului apărând sub
forma a trei formaţiuni:
Formaţiunea inferioară, constituită în zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile,
gresii, calcare oolitice, iar în partea de est a teritoriului, din argile, denumite "argile de
Ungheni".
Formaţiunea mijlocie, constituită din argile şi argile nisipoase peste care se găsesc
calcare oolitice, gresii calcaroase şi nisipuri.
Formaţiunea superioară, constituită dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri.
- Sarmaţianul superior (Kersonianul) se întâlneşte în partea de sud-est a teritoriului şi pe
unele înălţimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase şi nisipuri.
- Pliocenul este reprezentat prin depozite meoţiene întâlnite în partea de sud-est a judeţului
sub formă de argile marnoase şi nisipuri în care se intercalează un nivel de gresii cineritice.
Peste depozitele sarmaţiene şi meoţiene se dispun formaţiuni cuaternare aluvio-coluviale,
deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrişuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide.
Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmaţiene şi cuaternare fac parte sau
pot fi asimilate în clasa "argilelor grase", plastic-vârtoase, iar luturile loessoide sunt macroporice şi
sensibile la umezire, constituind în general terenuri care impun măsuri specifice de consolidare.
Tectonica zonei
Din schiţa tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu şi Visarion 1981)
pe teritoriul judeţului Iaşi se află falia Siretului, iar la sud falia Vaslui. Se consideră că delimitarea
marginilor Platformei Moldoveneşti, se poate face pe falia Siret şi falia Bistriţei. La exteriorul
Platformei Moldoveneşti se situează platforme mai tinere. Falia Siret, aflată pe direcţia Rădăuţi-
Paşcani, este stabilă şi nu produce fenomene geologice care să influenţeze activitatea antropică,
studiile geologice evidenţiind uşoare ridicări ale scoarţei, care, în nordul şi vestul teritoriului ating
3-4 mm/an iar în sud 2-3 mm/an.
Hidrogeologia
Apele subterane din cadrul judeţului Iaşi sunt de două categorii: captive (de adâncime) şi
libere.
A. Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate în depozite
sedimentare nesecţionate de văile râurilor, cu caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic
mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, badeniene,
sarmaţiene. În zona oraşului Iaşi au fost întâlnite astfel de ape cu mineralizări cuprinse între 13 şi 30
g/l, la adâncimi începând de la 320 m la 1100 m. În forajele de la Nicolina, s-au interceptat ape
clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate, cu calităţi terapeutice deosebite, care au
9
favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina.
B. Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în depozitele
secţionate de văi, puternic influenţate de precipitaţii. În funcţie de condiţiile morfologice şi
litologice, aceste ape pot fi grupate în mai multe unităţi hidrogeologice, deosebite între ele prin
rezerva de apa şi adâncimea la care se găsesc.
Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare cuaternare ale râurilor principale
aparţin celor două formaţiuni de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut.
Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncilor Siretului şi
Moldovei sub forma unui acvifer principal cu variaţii reduse de nivel şi cu debite constante de 3 -
10 l/s. Sunt ape potabile, având sub 1 g/l săruri şi duritate sub 30 0G. În nisipurile şi nisipurile
argiloase de la suprafaţă se mai întâlneşte un strat acvifer secundar cu debite mai mici şi influenţat
de factori externi. Luncile Moldovei şi Siretului constituie cele mai importante surse de apă
subterană admise ca potabile.
Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului, Jijiei, Bahluiului, Miletinului sub
forma unui strat acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma unui
strat acvifer secundar, lenticular, cu importante variaţii de nivel şi debit. Calitativ, sunt ape cu
mineralizări de peste 3 g/l săruri şi duritate mai mare de 300 G, fiind considerate nepotabile conform
STAS 1342/92.
Luncile râurilor mici conţin un singur strat acvifer cantonat în baza aluviunilor, cu debit
redus şi variabil iar calitativ nesigur.
Apele subterane de terasă, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza acestora, la
adâncimi variabile (4-25 m), sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 300 G, fiind
admise ca potabile. Ele constituie principala sursă de alimentare cu apă a localităţilor situate pe
terase.
Apele subterane de platou dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în fisurile şi golurile
acestor roci, la baza lor şi în intercalaţiile nisipoase sunt ape potabile, cu debite relativ bogate (1-5
l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţi din zonele Deleni - Hârlău - Sticlăria
- Scobinţi, sau Repedea - Pietrăria - Ipatele - Tansa, ş.a. Aceste surse acvifere satisfac numai
cerinţe locale de apă.
Apele subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în depozite deluvio-coluviale şi eluviale
sau în intercalaţii lenticulare sarmaţiene, sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variaţii mari
ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita
potabilităţii. Cele care spală argile şi marne sarmaţiene se încarcă şi mai mult în săruri, dând ape
minerale, unele cu proprietăţi curative.
Condiţii meteo locale
Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat - continental aflat sub influenţa
anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.
- Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în
cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se
realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
- Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 80 şi 90 în vest şi sud şi între 90 şi
100 în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se
înregistrează în iulie (180- 200 în zonele înalte şi 200-21,50 în zonele joase), iar cele mai mici valori
se înregistrează în ianuarie (-30-40 şi chiar sub - 40 pe văi).
- Temperaturile extreme au înregistrat maxime absolute de + 400 şi minime absolute de -
0
35 . Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce
10
depăşesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind şi
perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se
produce în medie toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ
fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În
mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iaşi, iar ultimul la 20
aprilie. În dealurile cu înălţimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheţ şi peste
40 zile de iarnă, iar în dealurile şi culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu
al zilelor cu îngheţ este 110.
Tot în acest interval se produc frecvente fenomene de inversiune termică, când pe văile largi
şi joase se acumulează şi stagnează mase reci de aer, înregistrându-se temperaturi mai scăzute decât
pe înălţimile limitrofe.
În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu temperaturi maxime
egale sau mai mari de 250 şi 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 300.
- Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 75 -76 % în zona înaltă din vest şi
sud şi 74 % în zona joasă din est. Cele mai mari valori lunare depăşesc 85-90 % iarna, iar cele mai
reduse coboară până la 64 - 65 % vara. Important de menţionat este deficitul de umiditate din aer
care se înregistrează în aprilie - mai (67-66%), influenţând negativ dezvoltarea vegetaţiei.
- Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie
anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna
(peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 şi 2000
ore/an în zonele înalte din vest şi sud şi între 2000 şi 2100 ore/an în zona câmpiei colinare. În cadrul
acestor zone se înregistrează valori mai reduse pe văile principale şi pe Coasta Iaşilor, respectiv sub
1900 ore/an în vest şi sud şi între 1900- 2000 ore/an pe văile din câmpie.
- Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază de la 450-500 mm în
medie pe an la limitele de nord-est şi sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi
câmpia colinară şi peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud. În timpul anului regimul
precipitaţiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi
iulie (65 -75 mm în medie) şi mici în decembrie - martie (25-35 mm în medie). ). În proporţie de
70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până
în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul
precipitaţiilor, 35-40% cad vara, 23-305 primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.
Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât şi deficitul de
precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra economiei, mai ales în zona câmpiei
colinare. În acest sens menţionăm aversele torenţiale, când într-un timp scurt se înregistrează
cantităţi ce depăşesc cu 50 -60% suma lunii respective. Astfel, valoarea maximă căzută în 24 ore a
înregistrat la Iaşi 136,7 mm şi la Podu Iloaiei 128,2 mm, la 25 august 1970.
Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul
producerii inundaţiilor şi alunecărilor de teren, activării eroziunii, etc. În general, când precipitaţiile
depăşesc 20 mm/24 ore şi solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore şi cad pe
un sol uscat, apar condiţii de producere a inundaţiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate
procesele de scurgere difuză, de eroziune a solului şi de deplasare în masă.
În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără precipitaţii, iar gruparea lor în perioada
vegetativă a culturilor, are influenţe negative asupra recoltelor.
Valorile evapotranspiraţiei potenţiale anuale oscilează între 600 -700 mm. Deficitul anual de
umiditate ajunge până la 150-180 mm, ceea ce necesită compensarea lui prin extinderea
suprafeţelor irigate.
Lipsa de precipitaţii măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie - octombrie
11
şi 14 zile în perioada octombrie - martie duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai
ales în partea de nord-vest.
Pentru zona Iaşi, numărul mediu al zilelor cu precipitaţii sub 0,1 mm este de 123, numărul
mediu al perioadelor secetoase este de 3, iar durata medie a perioadelor secetoase este de 13 zile
(maxima 22 zile). Secetele influenţează negativ mai ales agricultura judeţului, impunând irigaţiile.
Precipitaţiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistrează un număr
mediu de 40 zile în zona localităţii Iaşi, 33 zile în zona localităţii Cotnari, 31 zile în zona localităţii
Podu Iloaiei.
Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă variază de la 55 la Podu Iloaiei la 65 la Iaşi, iar
grosimea medie a stratului de zăpadă variază de la 2 cm la 19 - 20 cm.
În perioadele cu viscol zăpada se depune foarte neuniform, fiind troienită în zonele
adăpostite pe grosimi de câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.
Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima judeţului şi influenţează
negativ activitatea economică sunt: ceaţa, bruma, chiciura, poleiul care se produc cu intensitate şi
durată mai mare pe văile largi.
- Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi
viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului.
Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord-vest ( 23,3% la Iaşi, 29 %
la Cotnari) urmate de vânturile dinspre est (14,2 %, vest (9,4 %), sud-est (8,1%) şi nord (7,2%) la
Iaşi şi dinspre nord (12%), sud (11%), sud-vest (10%) şi sud-est (9%) la Cotnari.
Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre nord-est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari).
Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari), indicând
condiţii de adăpost aerodinamic.
Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iaşi şi 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia
dominantă de nord-vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s),
sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud-est (3,1 m/s), sud şi vest
(2,9 m/s). În timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă şi
primăvară, când se depăşesc 3 şi chiar 4 m/s în medie.
Pe trepte de viteză, cele mai mari valori se înregistrează pentru intervalul 2-3 m/s (40,8% la
Iaşi şi 34,2 % la Cotnari) urmat de intervalul 3-4 m/s (31,9 % la Iaşi şi 39,6 % la Cotnari).
Intervalul 3-5 m/s însumează majoritatea valorilor, respectiv 49,0 % la Iaşi şi 57,9 % la Cotnari,
rezultând că există posibilităţi pentru valorificarea energiei coliene, mai ales în zonele înalte şi fără
obstacole importante.
Din cele menţionate până aici rezultă că în general condiţiile climatice ale judeţului sunt în cea
mai mare parte favorabile activităţilor economice - în principal agricultura - şi sociale. Sunt însă
şi situaţii când unele elemente climatice au influenţe negative, mai ales pe văile largi şi joase şi
în zona câmpiei colinare. De asemenea, trebuie subliniat faptul că unele condiţii meteorologice
favorizează poluarea aerului, mai ales în centrele urbane cu surse generatoare de emisii în
atmosferă şi situate în zone cu calm atmosferic, inversiuni termice, umezeală redusă şi
nebulozitate accentuată, sau cu direcţii ale vântului dinspre surse spre zonele protejate .
* TEMPERATURA MEDIE PRECIPITAŢII
2001 10.2 660.1
Tabel 1. Temperatura medie şi precipitaţii pe anul 2001 pentru judeţul Iaşi
* N NE E SE S SV V NV Calm
2001 7.9 6.7 17.7 12.7 5.3 13.1 13.5 21.0 3.1
Tabelul 2. Frecvenţa vânturilor pe direcţii (%)
* N NE E SE S SV V NV Calm
12
2001 3.1 2.0 2.6 2.9 3.2 2.3 2.5 3.8 -
Tabelul 3. Viteza medie a vântului pe direcţii (m/s)
* Datele au fost furnizate de către Centrul Regional Meteorologic Moldova Iaşi
13
Dezvoltarea socio-economică.
Resurse naturale :
a) Resursele solului
Condiţiile orofito-climatice au determinat o desfăşurare zonală şi chiar o uşoară etajare a
principalelor tipuri de soluri. Defrişarea şi procesele erozionale au determinat degradarea în stadii
diferite a solurilor şi scăderea corespunzătoare a posibilităţilor de folosire a lor.
O mare parte din fondul pedologic se caracterizează printr-o fertilitate medie, solurile
aflându-se la altitudini mai mici de 350 m, dezvoltate în condiţii fitoclimatice de silvostepă, pe un
substrat ce asigură circulaţia apei. În regiunea dealurilor înalte, unde s-au dezvoltat soluri de pădure
acide, argiloiluviale, fertilitatea este mai scăzută îndeosebi pentru culturile de câmp.
În judeţul Iaşi solurile aparţin următoarelor tipuri genetice:
a. Clasa molisolurilor - (57.7%) - se suprapun cu silvostepa dezvoltându-se îndeosebi între
100 şi 250 m altitudine. Au o mare cantitate de humus şi proprietăţi care le asigură o fertilitate
deosebită. Pe pante mai mari ele se află în diferite stadii de degradare. Sunt reprezentate prin:
- cernoziomuri tipice - pe terasele inferioare ale Prutului, Jijiei şi Bahluiului. Sunt soluri cu
fertilitate potenţială ridicată;
- cernoziomurile cambice (levigate) - largă răspândire în cuprinsul Câmpiei Moldovei, dar şi
pe areale apreciabile în sudul şi estul Podişului Central Moldovenesc sau în Podişul Sucevei
(Şaua Ruginoasa - Strunga). Se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, fiind intens
folosite în agricultură;
- cernoziomuri argiloiluviale - se găsesc la contactul zonei colinare cu zonele mai înalte de
podiş şi au o fertilitate la fel de ridicată ca cele cambice;
- solurile cenuşii - au poziţia altimetrică la 200-300 m, dezvoltându-se îndeosebi în fâşiile de
racord dintre domeniul forestier şi cel de silvostepă; au o fertilitate medie spre bună.
Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare) şi pseudorendzinele (pe marne), din zonele de
podiş din vest şi sud, fiind deosebit de favorabile pentru silvicultură, păşuni, fâneţe şi chiar
pomicultură.
b. Clasa argiluvisoluri - (7.7%) - se desfăşoară la înălţimi de peste 300 m şi cuprinde:
- soluri brune argiloiluviale (tipice şi rendzinice) se întâlnesc în zona de contact dintre
câmpia colinară şi zona de podiş între 180 şi 300 m. Potenţialul lor de fertilitate este moderat, fiind
favorabile utilizării silvice, pomicole şi viticole;
- soluri brune luvice (tipice şi tipice pseudogleizate) cu o mare cuprindere în zonele de podiş
din vestul şi sudul judeţului, la altitudini de 300-450 m, sunt formate sub pădurea de stejar şi gorun.
Sunt soluri cu fertilitate moderată favorabile utilizării silvice şi viti-pomicole, dar cu măsuri
ameliorative pot fi cultivate şi cu cereale sau plante industriale.
c. Clasa solurilor hidromorfe - (2.0%) - sunt soluri intrazonale cu fertilitate redusă:
- lăcovişti (tipice şi salinizate) care se dezvoltă pe depozite lut - argiloase şi argiloase, în
care apa freatică, puternic mineralizată se găseşte la adâncimi mai mici de 2 m, iar în unele
perioade ale anului urcă până la suprafaţă;
- solurile gleice (molice şi salinizate) se găsesc în luncile Siretului şi Moldovei.
d. Clasa solurilor halomorfe - (1.6%) - sunt soluri intrazonale frecvente mai ales în lungul
văii din bazinul Jijiei, cărora le aparţin soloneţurile şi soloneacurile. Folosirea lor pentru diverse
culturi agricole necesită unele măsuri de ameliorare.
e. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate - (31.0%) - completează gama
solurilor intrazonale:
14
- soluri aluviale - ocupă porţiuni întinse în cadrul luncilor inundabile ale Siretului, Prutului,
Moldovei, Jijiei şi ale altor râuri. Au o fertilitate moderată;
- regosolurile şi erodisolurile - se întâlnesc izolat pe versanţii afectaţi de eroziuni intense, atât în
zonă colinară cât şi de podiş. Au în general o fertilitate scăzută;
- complex de soluri în zone cu alunecări active sau stabilizate - 14.1% din total clasă.
Conform datelor furnizate de Oficiul de cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol
Iaşi, la data de 31.12.2000 resursele de sol ale judeţului sunt reprezentate prin cele 380.200 ha.
folosite ca terenuri agricole, din care 250.300 ha. terenuri arabile.
Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie
de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, secăturare, poluare.
Din această cauză ele se încadrează în medie în clasa mijlocie de productivitate, majoritatea
terenurilor (64%) fiind de clasa II şi III de calitate şi numai 18% fiind de clasa I.
Pentru creşterea fertilităţii solurilor afectate sau neafectate de astfel de fenomene de
degradare, în judeţul Iaşi există o suprafaţă amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare de 312.501
ha, din care:
- combaterea eroziunii solurilor - 127.721 ha
- irigaţii - 55.432 ha
- desecări - 47.512 ha
- îndiguiri - 62.841 ha
- combaterea acidităţii solurilor - 6.200 ha
- combaterea eroziunii de adâncime (torenţi) - 5.07 km
În structura agricolă se detaşează suprafaţa ocupată cu terenuri arabile - 65.83 %, după care
urmează cele ocupate cu păşuni şi fâneţe naturale - 28.56 %, vii - 3,29 % şi livezi - 2,31%.
Cele mai întinse suprafeţe agricole se găsesc în aria centrală a judeţului, ce corespunde
câmpiei colinare. Tot aici se întâlnesc şi cele mai întinse terenuri destinate culturilor de câmp. Cele
mai mari suprafeţe de teren arabil le deţin 14 comune care totalizează circa 30 % din întreaga
suprafaţă arabilă a judeţului, având fiecare peste 4.000 ha teren arabil. La contactul cu podişurile
din vest şi sud, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale, viile şi pomii fructiferi au o extensiune mai
mare ţi reduc terenul arabil din unele comune la sub 45 % din suprafaţa agricolă, în comunele
Tomeşti, Bârnova şi Mădârjac.
Terenurile agricole au avut în perioada de tranziţie 1989 - 2000 o dinamică foarte activă cu
modificări în structura folosinţelor după cum urmează:
- suprafaţa agricolă a crescut cu 2.542 ha
- suprafaţa arabilă a scăzut cu 3.683 ha
- suprafaţa cu păşuni a crescut cu 8.666 ha
- suprafaţa cu fâneţe a scăzut cu 1.754 ha
- suprafaţa cu livezi a scăzut cu 85 ha
- suprafaţa cu vii a scăzut cu 602 ha
De remarcat că această creştere a suprafeţelor cu păşuni nu s-a făcut în baza unui program
de înfiinţare a păşunilor, ci ca urmare a abandonării a numeroase suprafeţe arabile. Păşunile
rezultate sunt practic neexploatabile.
Reducerea suprafeţelor plantate cu viţă de vie a fost determinată de dezafectarea unor
suprafeţe din podgoriile Iaşi, Cotnari şi Miroslava, şi cultivarea pe micile parcele ale ţărănimii cu
hibrizi, plantaţii de calitate redusă. Următoarele comune au peste 10 % din suprafaţa totală ocupată
de vii: Bârnova, Comarna, Cotnari, Tomeşti şi municipiul Iaşi.
Suprafeţele cu livezi s-au redus datorită abandonării şi defrişării lor de către noii proprietari.
15
b) Resursele subsolului
Resurse minerale
În funcţie de alcătuirea geologică, resursele minerale din subsolul judeţului Iaşi pot fi
grupate în două categorii: resurse legate de soclu şi resurse legate de cuvertură. Acestea din urmă, la
rândul lor, pot fi separate în resurse legate de cuvertura acoperită (care nu aflorează) şi resurse
legate de cuvertura descoperită.
Resurse posibile legate de fundament
La Todireni, Bătrâneşti, la est de Hârlău, Movileni, Ţigănaşi şi Popeşti s-au evidenţiat
câteva anomalii gravimetrice şi magnetice asemănătoare celor din Dobrogea de Nord (Palazu
Mare), care nu exclud posibilitatea prezenţei unor zăcăminte de fier în fundamentul Platformei
Moldoveneşti. Coloanele de roci extrase din fundamentul cristalin, prin foraje adânci, n-au relevat
existenţa unor concentraţii minereice de fier. Totuşi, nu poate fi exclusă definitiv posibilitatea
existenţei acestora, însă punerea lor în evidenţă ar necesita noi prospecţiuni geofizice de mare
precizie şi controlul anomaliilor prin foraje adânci (fundamentul se află la sub 1000 m adâncime).
Resurse legate de formaţiunile cuverturii aflate sub nivelul de eroziune
a) Hidrocarburi - Din prospecţiunile efectuate până în prezent, rezultă că potenţialul petro-
gazeifer din cuvertura Platformei Moldoveneşti, aferentă judeţului Iaşi, este foarte redus, iar
investigaţiile făcute n-au dus la identificarea unor zăcăminte exploatabile. S-a conturat, totuşi, în
cuprinsul formaţiunilor sarmaţiene, un culoar între Târgu Frumos şi Hîrlău, în care apar coloane
lentiliforme, foarte mici, cu gaze (cum este cel de la Hârlău - Deleni) lipsite, însă, de importanţă
economică. În situaţia actuală se poate pune întrebarea dacă aceste capcane foarte mici, cu
acumulări de gaze, nu ar fi rentabile de exploatat pentru necesităţi locale.
b) Fosforite - Investigaţiile făcute de I.P.G.G.- Bucureşti au relevat că rocile cu fosfaţi, în
grosime de 3-5 m, se găsesc în baza depozitelor cenomaniene. Fosfaţii apar într-un nivel detritic
greso-microconglomeratic, sub formă de oolite şi ca ciment, fiind asociaţi cu glauconit. Analizele
au stabilit un conţinut de P2O5 de 18,65%. Prospecţiunea fosfaţilor pe Platforma Moldovenească
(inclusiv a judeţului Iaşi) este executată de I.P.E.G.- Suceava.
c) Gips, calcare, gresii, nisipuri, argile- Resursele de acest tip, din cadrul cuverturii
acoperite, nu prezintă importanţă şi nici nu se pune problema investigaţiilor, deoarece majoritatea se
găsesc şi în cuvertura descoperită.
Resurse legate de formaţiunile cuverturii aflate peste nivelul de eroziune
Resursele utile care apar în cuprinsul cuverturii, aflate deasupra nivelului de eroziune
(inclusiv depozitele cuaternare) sunt reprezentate prin: argile, siltite, nisipuri, pietrişuri, calcare,
gresii, luturi loessoide, luturi deluviale şi coluviale.
a) Argile, siltite şi luturi - în alcătuirea cuverturii sarmaţiene participă, în proporţie mare,
rocile pelitice (argile şi siltite). Cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior, până
sub calcarul oolitic de Repedea, în jumătatea estică a judeţului (la est de linia Târgu Frumos -
Hârlău). Argilele şi siltitele sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor. Cea mai
importantă exploatare este la Tomeşti- Vlădiceni (10 ha).
Acumulările de argilă din aceste perimetre sunt situate în zone uşor accesibile, la suprafaţă
prezentând o copertă subţire, cu surse de energie şi apă în apropiere.
Luturile loessoide - cât şi luturile deluviale şi coluviale, sunt utilizate, la fel ca şi argilele
sarmaţiene, ca materie primă în industria ceramicii şi a cărămizilor. Pe scară largă se valorifică în
zona din apropierea municipiului Iaşi - la Tomeşti, Holboca,Vlădiceni şi Ciurea (pe 5 ha). De
asemenea, se exploatează şi în alte puncte pentru cărămidării şi olării în cadrul unor consilii locale
şi a unor foste C.A.P.-uri. Pentru unele din aceste cariere s-au făcut şi estimări de rezerve.
b) Nisipuri- Există acumulări de grosimi mari, între 5- 25 m, cum sunt nisipurile de Buda -
Sireţel, de Bârnova, de Şcheia şi de Păun.
16
Nisipul de Buda - Sireţel are o grosime de cca. 10- 12 m. Înainte de primul război mondial a
fost utilizat ca materie primă pentru sticlă. În prezent, se exploatează intermitent, pe plan local,
pentru mortare. Din datele analitice existente, rezultă că în stare naturală nu îndeplineşte condiţiile
de calitate pentru a fi utilizat ca materie primă pentru sticlă, în schimb corespunde ca material de
formare pentru turnarea aliajelor neferoase.
Nisipul de Bârnova, cu o grosime de 10-25 m, are o extindere foarte mare pe teritoriul
judeţului Iaşi. A fost studiat în aflorimentele de la Bârnova, Dobrovăţ, Răducăneni şi Pocreaca.
Nisipul de Şcheia, în grosime de 10 - 15 m, dar cu intercalaţii de gresii şi calcare, în stare
brută nu îndeplineşte condiţii de calitate, pentru a fi utilizat ca material de formare pentru turnarea
de aliaje neferoase şi a unor piese mici din fontă cenuşie sau fonte de calitate, cu greutate sub 100
kg.
Nisipul de Păun s-a dovedit apt ca material de formare în turnarea aliajelor neferoase,
turnarea în vid, confecţionarea formelor coji şi turnarea fontei pentru piese mici. De asemenea, este
bun şi la fabricarea silico- calcarelor.
A doua categorie de nisipuri o reprezintă cele din albia Moldovei (dintre Cristeşti şi
Mirosloveşti) şi din albia Siretului (dintre Lespezi şi Mirceşti). Rezervele sunt mari şi se
regenerează periodic la viituri. Spre exemplu, în albia Siretului au grosimi de până la 5 - 7 m, se
exploatează sistematic în zona Paşcani, fiind utilizate pentru betoane şi mortare. Nisipuri de acelaşi
fel se găsesc şi în valea Prutului - la Grozeşti, Victoria şi Probota.
c) Pietrişuri - Pe raza judeţului Iaşi pietrişurile exploatabile apar în albiile Moldovei şi
Siretului, unde sunt asociate cu nisipuri:
- Exploatare agregate minerale albie, comuna Lespezi - sat Buda - 2 ha;
- Exploatare agregate minerale, comuna Lespezi - 7 ha;
- Exploatare agregate minerale, Paşcani -10 ha;
- Exploatare agregate minerale, Stolniceni- Prăjescu - 10 ha;
- Exploatare agregate minerale, comuna Hălăuceşti - sat Luncaşi - 7 ha;
- Exploatare agregate minerale, pod Butea - 1ha;
- Exploatare agregate minerale, comuna Cristeşti - 7 ha;
- Exploatare agregate minerale, comuna Moţca - 5 ha;
- Exploatare agregate minerale, comuna Mirosloveşti - 1 ha.
d) Calcare - În cuprinsul judeţului apar câteva intercalaţii de roci calcaroase (calcare
oolitice), cum sunt cele de Hărmăneşti, de Criveşti şi de Repedea. Grosimea lor este redusă, variind
între 1 şi 5 m (foarte rar depăşesc această grosime). Se exploatează pentru necesităţi locale, în
cariere mici, la Corneşti, Deleni, Bârnova, Şcheia etc. Caracteristicile fizico - mecanice şi rezervele
acestor calcare au fost cercetate de către fostul I.G.P.S.M.S. Bucureşti. Calcarele prezintă
importanţă pe plan local datorită grosimii pe care o au, rezervele sunt mici şi, în majoritatea
cazurilor, copertele au grosimi de 3 m.
e) Gresii - Apar, la fel ca şi calcarele, sub formă de intercalaţii în depozitele sarmaţiene.
Zăcământul cel mai important se găseşte în perimetrul localităţii Deleni- Hârlău. Se exploatează
într-o carieră organizată, pe un front de cca. 1 km, fiind utilizată ca piatră spartă pentru drumuri şi
parţial pentru construcţii (fundaţii). Rezervele confirmate sunt mari, iar condiţiile de exploatare
favorabile.
Alte iviri de gresii se cunosc şi se exploatează, în cariere mici, la Bazga - Răsuni şi Stroeşti -
Coasta Măgurii.
f) Nămoluri - cu proprietăţi curative se găsesc la Leţcani şi Lungani. Nămolul de la Leţcani
se formează prin procese biochimice într-un braţ mort al Bahluiului.
Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale utile.
Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri. După cum am arătat, există
17
unele indicaţii privind posibilitatea prezenţei unor concentraţii de minerale exploatabile de fosfaţi.
Rocile care au cea mai mare pondere sunt argilele şi nisipurile. Deşi sunt considerate roci comune,
asupra lor trebuie îndreptată atenţia cercetării, atât fundamentale cât şi practice, în vederea
valorificării lor.
Apele minerale
Apele minerale constituie o resursă regenerabilă, extrem de importantă, de valoare naţională
sau internaţională, dar insuficient valorificată, cu însuşiri atât curative cât şi alimentare remarcabile.
Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită
dizolvării sărurilor din sedimente. De exemplu, forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-
Iaşi (1032 m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, foarte slab
radioactive, cu o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 -
43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl, CaSO4 şi
Ca(HCO3)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două
complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare în
săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate,
bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri.
Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear
format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de
cazare şi tratament şi o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la
Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299
mc/zi.
În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi,
ceea ce impune o utilizare raţională a acestor resurse. Ape minerale similare s-au semnalat şi în
forajul Deleni-Hîrlău.
În judeţul Iaşi se găsesc numeroase izvoare clasificate drept minerale, având compoziţie
chimică şi mineralizări variate, de la cele oligominerale cu mineralizări sub 1g/l, la cele alcaline,
alcalino-feroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, sulfuroase, cu mineralizări între 1 şi 20 g/l.
Principalele puncte cu izvoare sunt: loc. Strunga (sulfuroase, bicarbonatate, sodice, sulfatate) cu un
debit exploatabil de 80 mc/zi, loc. Răducăneni (cloro-sodice, iodo-bromurate), loc. Pârcovaci
(bicarbonatate, magneziene, calcice), loc. Breazu şi Grădina Botanică (sulfuroase, bicarbonatate,
sodice), Băiceni (sulfuroase, bicarbonatate, sodice), loc. Bohotin şi Cucuteni.
c) Resurse de vegetaţie şi faună
Vegetaţia
Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale judeţului Iaşi, au determinat
instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite, ca urmare
a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu provincia ponto-
sarmatică.
Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi sud şi zonei de silvostepă în nord-est,
sud-est şi extremitatea sudică. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranziţiilor difuze,
pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest şi sud, fiind
reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai
înalte, limitei inferioare a fagului.
Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul
judeţului în Dealul Mare - Hârlău, dealurile Moţcăi şi în sud pe platourile Poieni - Bârnova, Cheia
Domniţei, Ipatele, Tansa. Aceste făgete acoperă culmi, platouri şi versanţi cu expuneri diferite,
aflate de regulă la peste 350-400 m altitudine absolută, sub formă de areale relativ reduse. Însoţitorii
obişnuiţi cu care fagul formează arborete de amestec sunt reprezentaţi în principal prin gorun,
18
carpen şi tei, la care se adaugă cu o frecvenţă mai redusă, paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul,
teiul argintiu, scoruşul cireşul, etc. Arbuştii şi flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri
umbroase.
Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voinicelul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul,
socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure,
obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc.
Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu altitudini de
peste 200-300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul,
frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu
frunza lată.
Prezenţa luminişurilor în pădurile de foioase permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun,
dârmoz, călin, voinicelul, clocotiş, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, cruşin, lemn râios
porumbar, măcieş, etc., precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, jaleş, mierea ursului, pecetea lui
Solomon, urzică moartă , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, viorea, toporaş,
lăcrămioară, brebenel, etc.
Pajiştile zonei forestiere sunt formate preponderent din asociaţii de păiuş, firuţă zâzanie,
bărboasă, păiuş, firuţă cu bulb.
Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai
joase ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un
continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.
Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti,
puternic transformate şi modificate antropic.
Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlneşte:
carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi mai rar, stejarul brumăriu mojdreanul, cărpiniţa,
teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este
constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se
adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul .
Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin
gros, obsigă peliniţă, laptele câinelui , etc.
În cadrul zonei de silvostepă se diferenţiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică,
întâlnite în lungul văii Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahluieţului, Miletinului, Jijioarei, pe forme joase
de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri de dejecţie), suprapunându-se în cea
mai mare parte vegetaţiei de luncă.
Vegetaţia stepică este formată din pajişti în care se întâlnesc asociaţii de colilie, negară ,
păiuş, pir, firuţă cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, ş.a. Izolat, apar
tufişuri de arbuşti pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vişinul pitic, trandafirul pitic, măcieşul,
păducelul.
Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de
câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai
ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari:
stejar, ulm, frasin.
cea mai mare.
Fauna
Elementele faunistice ale judeţului Iaşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal,
putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei - stepei şi luncilor, precum şi o
faună acvatică.
Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud, este reprezentată prin
următoarele grupe şi specii:
19
a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul, vulpea,
iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător,
şoarecele de pădure .
b) Avifauna este bine reprezentată, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia,
ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha,
şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele,
câneparul, botgrosul , mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc
c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puţine: vipera, şarpele de pădure, şarpele
de alun, iar în poieni, şopârla .
d) Amfibienii sunt reprezentaţi de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul,
broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.
Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii
activităţilor umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul
pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurele
de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede în jur.
Mai pot fi menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar
uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistreţul şi chiar lupul.
b) Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea,
ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul,
câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de
la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul .
Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun şi gaia.
c) Amfibienii habitează într-un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, fiind reprezentaţi de:
brotăcele şi buhaiul de baltă.
Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuşi
prezenţa în lunca Prutului a vidrei, în prezent o raritate.
Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau
curgătoare.
Dintre mamiferele mai comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de
viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.
Păsările sunt numeroase şi variate în zonele de luncă şi luciu de apă, multe prezentând
interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa
suliţar, raţa cu gât roşu, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică .
Dintre amfibieni menţionăm: broasca ţestoasă de apă, broaştele de lac, tritonii, buhaii de
baltă.
Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare
(mai ales in cele mari Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca,
plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul. În iazuri şi acumulări au fost introduşi crapi
chinezeşti care s-au adaptat bine şi cu rezultate promiţătoare.
Ca şi vegetaţia naturală şi fauna judeţului a fost puternic afectată de intervenţiile umane,
care au dus la restrângerea arealelor, modificarea componenţei speciilor şi a posibilităţilor de
habitat, reducerea numerică şi chiar dispariţia unor specii. Datorită rolului important al faunei în
alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă
necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaţii naturale sau protecţii speciale
pentru speciile vulnerabile sau periclitate (33 specii).
20
d) Resursele de apă
Conform PATN - Secţiunea II judeţul Iaşi se înscrie din punct de vedere al resurselor de apă
dulce în zona cu resurse specifice mai mici decât media pe ţară, diferenţiat pe bazine hidrografice
astfel:
între 50 - 100% din resursa medie, pentru bazinele Siret şi Bârlad, respectiv partea de vest şi sud a
judeţului;
sub 50% din resursa medie pentru bazinul Prut, respectiv partea central - nordică şi de sud-est a
judeţului;
Conform datelor furnizate de Direcţia Apelor Prut Iaşi rezultă următoarele:
- resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate de
principalele râuri Prut şi Siret;
- debitele medii specifice variază între 0,96-2,55 l/s/km² în bazinul Prut, între 1,2 - 3,6 l/s/km² în
bazinul Bârlad şi între 2,5-7,5 l/s/km² în bazinul Siret;
- scurgerea lichidă teritorială înregistrează variaţii mari.
21
2. Aer
Starea atmosferei din judeţul Iaşi rezultă din prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de
impact, inventarul emisiilor substanţelor care distrug stratul de ozon (O.D.S.), inventarul gazelor cu
efect de seră şi a emisiilor de substanţe acidifiante, a metalelor grele şi de particule în suspensie.
2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto
În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, România trebuie să reducă emisiile
celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în protocol (CO2, CH4, N2O HFC, PFC şi SF6) cu 5-8% faţă
de nivelul înregistrat la nivelul anului 1990, în perioada de angajare 2008-2012.
În judeţul Iaşi există unele măsuri importante de retehnologizare şi eficientizare energetică a
activităţii unor agenţi economici şi în primul rând trecerea CET 2 Iaşi de la funcţionarea pe lignit la
funcţionarea pe huilă ce a determinat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât se
poate considera că acest obiectiv a fost atins. Pentru municipiul Iaşi este în formare şi implementare
începând din septembrie 2001, o agenţie locală de gestionare eficientă în domeniul energiei şi
mediului (ALGEPM) sub egida Uniunii Europene. În momentul de faţă se lucrează la planul de
activitate (master plan energetic), ce va trebui să fie efectiv operabil de la sfârşitul anului 2002 şi
care se referă în mod deosebit la retehnologizarea, eficientizarea energetică şi protecţia mediului.
2.2. Efectul de seră.
Inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici scoate în evidenţă faptul că în cursul anului
2001 sursele de poluare a atmosferei, fixe şi mobile, din judeţul Iaşi au emis în atmosferă o
cantitate totală de 3.239.116 tone echivalenţi CO2 . Principalii poluanţi sunt reprezentaţi prin CO2 -
2957819 tone, N2O - 219,62 tone şi CH4 - 18482 tone.
Sursele de poluare care generează aceste cantităţi de substanţe poluante sunt reprezentate de
traficul rutier (56,5 % din totalul emisiilor în echivalenţi CO2 ), CET II Iaşi (13,4 % echivalenţi
CO2), CET I Iaşi (13,2 % echivalenţi CO2), centralele termice de cvartal, maşini de gătit, sobe (4,5
% echivalenţi CO2 ), animale domestice (3,9 % echivalenţi CO2), Societatea Naţională Transport
Gaze Naturale (2,2 % echivalenţi CO2), RAGCL Paşcani (0,95 % echivalenţi CO2), SC ROMPAK
SA Paşcani (0,6 % echivalenţi CO2 ), RA Termoficare Iaşi (0,5 % echivalenţi CO2).
Am considerat utilă prezentarea emisiilor în echivalenţi CO2 deoarece raportarea se poate
face cu o singură cifră pentru întreaga clasă de poluanţi( gaze care provoacă efectul de seră).
Factorii de clasificare (echivalare) luaţi în considerare sunt: 1 (CO2) , 11 (CH4) şi 270 (N2O) şi
aceştia exprimă faptul că 1 kg de metan consumat provoacă acelaşi efect de seră cât 11 kg CO2 şi 1
kg N2O cât 270 kg CO2.
Echiv
CO2 N2O N2O CH4 echiv CO2 Total
trafic judeţul Iaşi 1810375 57.778 15600 267.47 2942.152 1828918
Termoelectrica CET 2 Iaşi 429857.8 17.257 4659.5 2.7094 29.80334 434547.1
Termoelectrica CET1 Iaşi 393682 128.48 34690 2.1638 23.80201 428395.5
Centrale termice rezidenţiale, maşini de gătit,
sobe 143663 7.1831 1939.5 11.924 131.1643 145733.6
animale domestice 0 0 0 11387 125256.6 125256.6
22
Societatea Naţională Transport Gaze Naturale
TRANSGAZ SA. Sucursala de transport Gaze
Naturale Mediaş, Regionala de Transport Bacău,
Sector Iaşi. 0 0 0 6387.7 70265.21 70265.21
R.A.G.C.L. Paşcani 30594.43 1.6102 434.76 1.3419 14.76047 31043.96
SC ROMPAK SA IAŞI 17975.52 0.9461 255.44 0.7852 8.63771 18239.6
REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE IAŞI 17199.75 0.9053 244.42 0.7544 8.298125 17452.47
SC FORTUS SA Iaşi 16125.97 0.8604 232.31 1.2119 13.33047 16371.61
RAJAC IAŞI + SECTII 10204.1 0.0197 5.3197 107.66 1184.236 11393.65
SC TERMOSERV SA TÂRGU FRUMOS 10926.9 0.5751 155.28 0.4793 5.27175 11087.45
SC UNIREA SA IAŞI 10347.3 0.277 74.79 2.2636 24.89993 10446.99
UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI 6542.372 0.3443 92.971 0.5739 6.312815 6641.655
SC MOLDOMOBILA SA IAŞI 6174 0 0 2.4696 27.1656 6201.166
SC ANTIBIOTICE SA IAŞI 6053.4 0.3186 86.022 0.2644 2.908818 6142.331
SNP PETROM SA BUCUREŞTI SUCURSALA
PECO IAŞI 4585.576 0.8794 237.44 0.0942 1.036466 4824.058
D.A.C. PASCANI 1410.4 0 0 299.3 3292.3 4702.7
SC SIRETUL SA PAŞCANI 4579 0.241 65.07 0.2 2.20033 4646.27
AEROPORTUL IAŞI 3387.75 0.1285 34.695 0.12 1.32 3423.765
Tabel 2.2.1. Principalele emisii de gaze cu efect de seră
Faţă de anul 2000 se constată o creştere cu 6 % a emisiilor de gaze cu efect de seră,
exprimate în echivalenţi CO2 , creştere datorată emisiei în atmosferă a unor cantităţi mai mari de
CO2 provenite din traficul auto.
2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă.
În municipiul Iaşi nu există agenţi economici producători de substanţe care epuizează stratul
de ozon, ci numai agenţi economici care utilizează sau comercializează astfel de substanţe.
În anul 2001 au fost identificaţi şi inventariaţi un număr de 24 agenţi economici utilizatori
de substanţe care epuizează stratul de ozon dintre care doi agenţi economici desfăşoară şi activităţi
de comercializare de astfel de substanţe (SC TITIFRIG SRL IAŞI şi SC CONFORTEX SRL IAŞI).
Tipurile substanţelor utilizate şi cantitativ inventariate în anul 2001 sunt prezentate în tabelul
următor:
Nr. Substanţe care Cantitate (kg/an) Pierderi în mediu
crt epuizează stratul (kg/an)
de ozon (ODS) Primit Consumat Stoc Aer Apă
1 CF2Cl2 4427,50 4668,8 1637,4 1631,6 -
2 CHF2Cl 156,57 1527,5 463,67 23,5 -
3 Freon R134 630,65 159,85 173,6 126,5 -
4 Freon R502 269,6 247,35 131 - -
5 Freon R11 83 62 21 - -
6 Freon R123 - - 300 - -
Tabel 2.3.1. Tipurile de substanţe ce epuizează statul de ozon
23
Începând din luna decembrie 2000, în Iaşi, la SC CONFORTEX SRL funcţionează un
Centru Zonal de recuperare şi reciclare a agenţilor frigorifici sub patronajul direct al ONUDI Viena
şi reprezentată în România prin ICPIAF Cluj – Napoca.
Periodic, în cadrul acestui centru sunt instruiţi şi atestaţi operatorii din domeniul service-ului
frigorific.
Unităţile şi persoanele fizice participante la aceste instruiri/atestări primesc, contra cost,
aparate specifice recuperării, stocării şi transportului de agenţi frigorifici poluanţi, iar IPM Iaşi, prin
controale sistematice efectuate de SIEUIM, BGDSCP verifică modul de implementare a procedurii
de recuperare şi valorificare a agenţilor frigorifici epuizaţi, conform prevederilor Legii nr. 159/2000
prin care s-a aprobat Ordonanţa Guvernului nr. 89/1999 privind Regimul comercial şi introducerea
unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.
2.4. Acidifierea.
Emisii anuale de dioxid de sulf, monooxid şi dioxid de azot şi amoniac
În atmosfera judeţului Iaşi au fost emise în cursul anului de raportare 30497 tone echivalenţi
SO2. Principalele substanţe poluante sunt reprezentate prin: SO2 (4928,62 tone), NOx (23137,7
tone), NH3 (4933,29 tone), HCl (0.055 tone) şi fluoruri (0,128 tone).
Principalele surse de poluare a atmosferei care generează aceste substanţe poluante sunt
reprezentate prin: traficul rutier- 44,7 % din totalul echivalenţilor de SO2, animalele domestice,
mari emiţătoare de amoniac – 25,7 % echivalenţilor de SO2, , CET II Iaşi – 12,9 echivalenţilor de
SO2, CET I Iaşi – 9,5 % echivalenţilor de SO2, locuitori din zonele urbane şi rurale neracordaţi la
reţea de canalizare – 4,3 % echivalenţilor de SO2, utilizare îngrăşăminte – 0,68 % echivalenţilor de
SO2, DAC Paşcani 0,68 % echivalenţilor de SO2,, centralele termice de cvartal, maşini de gătit,
sobe 0,27 % echivalenţilor de SO2, SNP PETROM SA Sucursala PECO Iaşi – 0,2 % echivalenţilor
de SO2, . Factorii de clasificare luaţi în considerare sunt 1 (SO2), 0,7 (NO2), 1,88 (NH3), 0,88 (
HCl), 1,6 (HF). Faţă de anul 2000, se constată o creştere cu cca 1,2 % a cantităţilor de substanţe
poluante exprimate în echivalenţi SO 2, emisiei unor cantităţi mai mari de NO2 provenite din
traficul rutier.
Calitatea aerului ambiant - aciditate
Indicatorii specifici urmăriţi pentru stabilirea calităţii apelor colectate din precipitaţii sunt:
pH, conductivitate, rezidiu fix, amoniu, azotaţi, azotiţi, cantitatea de precipitaţii,
aciditate/alcalinitate, cloruri.
Rezultatele obţinute au pus în evidenţă producerea de ploi acide episodice în zona Bârnova
limitrofă municipiului Iaşi.
Acid.
mEq/l 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
Copou
Sediu I.P.M. 0.16 0.08 0.08 0.11 0.1 0.16 0.15 0.54 0.13 0.14 0.09 0.08
Statie Meteo
aeroport 0.12 0.11 0.23 0.28 1.02 0.24 - - 0.2 0.08 0.08 0.16
Bârnova - - 0.11 0.1 0.4 0.28 0.2 0.188 0.16 0.08 - -
Paşcani 0.22 0.08 0.27 0.06 0.8 0.12 0.2 0.2 0.012 - - -
Tabel. 2.4.1. Evoluţia indicatorului aciditate pentru precipitaţii în staţiile de urmărirea amplasate
în judeţul Iaşi
pH 01 0203 04 05 06 07 08 09 10 11 12
Copou Sediu APM 6.92 6.95 6.95 6.9 6.8 6.58 6.85 6.95 6.52 6.63 6.81 6.32
24
Statie Meteo aeroport 6.74 6.68 6.41 6.79 6.13 6.8 - - 6.54 6.9 6.72 5.39
Bârnova - - 6.71 6.5 6.87 6.56 6.9 6.51 6.65 6.88 - -
Paşcani 6.95 6.75 6.85 6.8 6.1 6.98 6.9 6.9 6.95 - - -
Tabel. 2.4.2. Evoluţia indicatorului pH pentru precipitaţii în staţiile de urmărirea amplasate în
judeţul Iaşi
2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi.
Emisii anuale de metale grele.
În cursul anului 2001 s-au emis în atmosferă o cantitate de 15,14 tone Pb echivalent în
metale grele . Aceste substanţe poluante sunt reprezentate prin Cd – 0,144 t, Cr – 0,305 t, Cu – 0,21
t, Hg – 0,58 t, Ni – 2,37 t, Pb – 0,66 t, Se – 0,075 t, Zn – 3,74 t.
Sursele de poluare care emit aceste metale grele în atmosferă sunt reprezentate de: CET I
Iaşi – 38,7 % din cantitatea totală de metale existente în Pb echivalenţi, SC FORTUS SA Iaşi –
22,7 % ., SC PHOENIX SA Iaşi – 22,2 %, CET II Iaşi – 9, 0 %, SC TERMOSERV SA Tg. Frumos
– 2,7 %, SC ASAM SA Iaşi – 1,9 %, SC SUPREM SA Iaşi – 0,7 %, REGIONALA CF Iaşi – 0,6 %,
SC ANTIBIOTICE SA Iaşi – 0,42 %. Factorii de clasificare (echivalenţi Pb ) luaţi în considerare
sunt: Pb=1, Hg = 1, Mn = 1, metale grele = 1, Cd= 50. Faţă de anul 2000 se constată o creştere cu
25,6 % a emisiilor de metale grele.
Emisii de poluanţi organici persistenţi
Cu privire la poluanţii organici persistenţi, se poate menţiona că, în cursul anului 2001, în judeţul
Iaşi s-a emis o cantitate totală de 0.00429 tone POP (poluanţi organici persistenţi).Principalele
substanţe poluante din această clasă sunt reprezentate de dioxine şi furani (0,00374 tone), benzo α
pyren- 0,004 tone, benzantracen – 0.0000128 t, dibenzoantracen – 0,0000016 tone şi hidrocarburi
policiclice aromatice –0,000001 tone. Sursele de poluare care emit aceste cantităţi de substanţe
poluante sunt reprezentate prin spitale şi unii agenţi economici (SC ASAM Iaşi, SC
ANTIBIOTICE). Faţă de anul 2000 se constată o reducere a cantităţii de POP în special din cauza
diminuării cantităţilor de benzo α pyren emisă în atmosferă de către SC FORTUS SA Iaşi.
2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici
Emisii ale compuşilor organici volatili.
În atmosfera judeţului Iaşi a fost emisă în cursul anului 2001 o cantitate totală de 11072,42
tone COV reprezentată prin echivalenţi etan. Substanţele poluante caracteristice pentru această
clasă sunt compuşi organici volatili nonmetanici (COVNM) emişi în cantitate totală de 26305,41
tone şi metan în cantitate de 18482 tone. Sursele de poluare sunt reprezentate prin traficul rutier din
judeţ (59,5% din total emisiilor în echivalenţi etan), SNTG Transgaz SA Sector Iaşi (31,23%
echivalenţi ethen), Antibiotice Iaşi (1,9% echivalenţi ethen) şi alte surse de poluare cu cantităţi
reduse.
Faţă de anul 2000 se constată o creştere a emisiilor de COV ce poate fi pusă în special pe
seama intensificării traficului rutier.
Factorii de clasificare (echivalare) luaţi în considerare au fost de 0,007 pentru
metan şi 0,416 pentru COVMN faţă de 1 pentru ethen.
2.7. Calitatea aerului.
În anul 2001, IPM Iaşi nu a efectuat analize privind poluarea de fond.
Poluarea de impact este monitorizată printr-o reţea alcătuită din 11 staţii fixe şi verificarea
concentraţiilor zilnice a parametrilor de calitate conform tabelului:
25
Nr. AMPLASAMENT ÎN INDICATORI (timp de prelevare)
STAŢIA
crt. MUNICIPIUL IAŞI NO2 SO2 NH3 Pulberi sedimentabile
0 1 2 3 4 5 6
Poarta 2 SC FORTUS
1 „FORTUS” 24h 24h 24h -
SA
Cartier Păcurari
2 „NICIMAN” vecinătate SC Niciman 24h 24h 24h Lunar
SA
Str. Silvestru vis-a-vis
3 „CONEL” 24h 24h 24h Lunar
de staţia CF Iaşi
„MOLDOMOBILA Str. Bucium, vecinătatea
4 24h 24h 24h -
” SC Moldomobila SA
Şos. Bucium vecinătatea
5 „BUCIUM” 24h 24h 24h -
staţia PECO
6 „COPOU” Perimetru IPM Iaşi 30 min. 30 min. 30 min. Lunar
7 PAŞCANI Perimetrul SH Paşcani 30 min. 30 min. 30 min. Lunar
Şos. Chişinăului,
8 „AGMUS” vecinătate SC Agmus - - - Lunar
SA
9 CETĂŢUIA Mănăstirea Cetăţuia - - - Lunar
INTERSECŢIE
10 ZONE CIRCULATE 30 min. 30 min. - -
FUNDAŢIE
INTERSECŢIE
11 ZONE CIRCULATE 30 min. 30 min. - -
PODU ROŞ
Tabel 2.7.1. Reţeaua de monitorizare a aerului în judeţul Iaşi
Reţeaua de supraveghere a poluării de impact a fost stabilită în municipiul Iaşi, zonele
supravegheate aflându-se sub impactul direct al surselor de poluare.
Prelucrarea statistică a rezultatelor analizelor face posibilă evidenţierea tendinţelor de
manifestare a valorilor.
În anul 2001 concentraţiile medii anuale ale indicatorilor SO2 (0,001 mg/m3) şi NO2 (0,011
mg/m3) se situează sub CMA-ul anual (0,06 mg/m3 pentru SO2 şi 0,04 mg/m3 pentru NO2).
26
0.0600
0.0500
0.0400
m g/dm 3 0.0300
0.0200
0.0100
0.0000
municipiu
P ăcurari Fo rtus Gara B ularga So co la CM A
Iaşi
M edie SO2 0.0006 0.0005 0.0021 0.0007 0.0012 0.0010 0.06
figura 2.7.1. Calitatea aerului în Iaşi, indicator SO2 – medie anuală
0.0400
0.0350
0.0300
0.0250
m g/dm 3 0.0200
0.0150
0.0100
0.0050
0.0000
municipiu
P ăcurari Fo rtus Gara B ularga So co la CM A
Iaşi
M edie NO2 0.0081 0.0085 0.0113 0.0125 0.0156 0.0112 0.04
figura 2.7.2. Calitatea aerului în Iaşi, indicator NO2 – medie anuală
Concentraţia medie anuală a indicatorului amoniac (NH3) este de 0,037 mg/m3 cu uşoare
variaţii faţă de această valoare în unele zone ale municipiului Iaşi, valoare care se situează mult sub
CMA-ul zilnic (0,1 mg/m3). Specificăm faptul că STAS 12574/87 nu indică CMA anual.
27
0.0450
0.0400
0.0350
0.0300
0.0250
m g/dm 3
0.0200
0.0150
0.0100
0.0050
0.0000
municipiu
P ăcurari Fo rtus Gara B ularga So co la
Iaşi
M edie NH3 0.0297 0.0331 0.0387 0.0394 0.0440 0.0370
figura 2.7.3. Calitatea aerului în Iaşi, indicator NH3 – medie anuală
Concentraţia pulberilor sedimentabile în municipiul Iaşi (22,281 g/m2 lună) depăşeşte limita
de 17 g/m2 lună, se constată creşteri semnificative în zonele Păcurari şi Gară, acestea se datorează
activităţii de transporturi, în special cel rutier din aceste zone.
70.0000
60.0000
50.0000
40.0000
m g/dm 3
30.0000
20.0000
10.0000
0.0000
municipiu
Co po u Gara P acurari P ascani A GM US Cetatuia Ho lbo ca
Iaşi
M edie P ulberi sedim 4.0517 40.1190 61.5303 15.0397 13.4921 4.2779 10.2152 22.2810
figura 2.7.4. Calitatea aerului în Iaşi, indicator pulberi sedim. – medie anuală
2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.
Emisii de particule fine
Sursele de poluare care generează aceste cantităţi de pulberi sunt reprezentate prin SC FORTUS SA
Iaşi (374 t/an), SC TERMOELECTRICA SA CET II Iaşi (366 t/an), SC ASAM SA (31,05 t/an) şi
SC CERAMICA SA (17,6 t/an).
Calitatea mediului ambiant – particule în suspensie
În ceea ce priveşte indicatorul pulberi în suspensie acest indicator a fost urmărit prin
campanii de verificare (probe momentane) în zonele locuite afectate de impactul surselor
28
generatoare specifice, staţii betoane, metalurgie, trafic. În urma determinărilor efectuate s-a impus
luarea de măsuri de reducere a emisiilor.
2.9. Evoluţia calităţii aerului
Evoluţia calităţii aerului – 1995-2001
Prelucrarea statistică a rezultatelor analizelor face posibilă evidenţierea tendinţelor de
manifestare a valorilor.
Concentraţiile medii anuale ale indicatorului dioxid de sulf (SO2) înregistrează o scădere
constantă cu valori care se situează sub CMA anuală respectiv valori mai mici de 0,06 mg/m3. Nu s-
au înregistrat valori maxime care să depăşească CMA anuală.
Concentraţiile medii anuale ale indicatorului dioxid de azot (NO2) evoluează spre o creştere
în perioada 1996 – 1999, o tendinţă de scădere în 2000 şi una de creştere în anul 2001 dar cu valori
care se situează sub CMA –ul anual de 0,004 mg/m3. această creştere se explică prin intensificarea
traficului în municipiul Iaşi. Se exemplifică aici că sursele generatoare industriale de oxizi de azot
nu sunt reprezentative pentru municipiul Iaşi principalele surse răspunzătoare pentru concentraţiile
de NO2 fiind instalaţiile de combustie (CET IASI) şi traficul rutier.
Concentraţiile medii anuale ale indicatorului amoniac (NH3) se menţin în perioada 1995 –
2001 aproximativ în jurul valorii medii anuale de 0,035 mg/m3. Specificăm faptul că STAS
12574/97 nu specifică C.M.A. anual. Aceste concentraţii scăzute ale amoniacului sunt datorate pe
de o parte reducerii severe a activităţii privind creşterea industrializată a suinelor, unităţile
reprezentative din municipiul Iaşi suferind o scădere accentuată a numărului de capete în perioada
1997-2000 până la închiderea (2000) a principalului agent poluator SC COMTOM SA Tomeşti, iar
pe de altă parte măsurilor dispuse de IPM Iaşi care au determinat eliminarea staţionării deşeurilor
menajere, transportul şi depozitarea sub control în depozitul de deşeuri al municipiului Iaşi.
Concentraţiile pulberilor sedimentabile au suferit ample fluctuaţii în perioada 1995 – 2001.
Aceste tendinţe se datorează pe de o parte intensificării activităţii de transporturi, în special cel
rutier, activităţii de construcţii precum şi arderii combustibililor fosili – cărbune, păcură, dar şi
accentuării fenomenului de secetă din ultimii ani, iar tendinţa de scădere se datorează finalizării
investiţiilor prevăzute în programele de conformare la o serie de agenţi poluatori (SC
TERMOELECTRICA SA, SC NICIMAN SA, etc).
0.0450
conc. m edie anuala NO2 m g/dm 3
0.0400
0.0350
0.0300
0.0250
0.0200
0.0150
0.0100
0.0050
0.0000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
NO2 0.0067 0.0050 0.0063 0.0083 0.0118 0.0091 0.0112
CMA 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400
Figura 2.9.1. Evoluţia indicatorului NO2 în municipiul Iaşi 1995-2001
29
0.0700
conc. m edie anuala SO2 m g/dm 3
0.0600
0.0500
0.0400
0.0300
0.0200
0.0100
0.0000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
SO2 0.0016 0.0025 0.0011 0.0015 0.0019 0.0013 0.0010
CMA 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600
Figura 2.9.2. Evoluţia indicatorului SO2 în municipiul Iaşi 1995-2001
0.0380
conc. m edie anuala NH3 m g/dm 3
0.0370
0.0360
0.0350
0.0340
0.0330
0.0320
0.0310
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
NH3 0.0333 0.0346 0.0354 0.0346 0.0342 0.0360 0.0370
Figura 2.9.3. Evoluţia indicatorului NH3 în municipiul Iaşi 1995-2001
30
conc. m edie anuala pulberi sedim entabile m g/m 2
30.0000
25.0000
20.0000
luna
15.0000
10.0000
5.0000
0.0000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Pulberi sedim 11.0930 9.4006 16.4696 28.1492 21.7420 21.3802 22.2810
Figura 2.9.4. Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile în municipiul Iaşi 1995-2001
Investiţii cu efecte majore sub aspectul protecţiei calităţii aerului
În cursul anului 2001 la nivelul jud. Iaşi, in domeniul protecţiei calităţii aerului s-au derulat
o serie de investiţii care au condus la îmbunătăţirea factorului de mediu aer, realizarea acestora
contribuind la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a instalaţiilor precum si la creşterea
gradului de siguranţa in exploatare a acestora si încadrarea emisiilor/imisiilor in valorile autorizate.
Dintre lucrările de investiţii la nivelul agenţilor economici de pe raza jud Iaşi care au condus
la îmbunătăţirea factorului de mediu aer in anul 2001, menţionăm:
1. Conversia cazanelor de 420 t/h de la funcţionarea pe lignit la funcţionarea pe huila (cazan
nr. 2), la SC TERMOELECTRICA SA IAŞI - CET II Iaşi, investiţie ce contribuie la reducerea
emisiilor de CO2 si a altor poluanţi specifici cu efect asupra schimbărilor climatice. Valoarea totală
a investiţiei este de 28.690 mil. lei.
2. Modernizarea centralelor termice din mun. Paşcani, investiţie realizata cu finanţare
elveţiana, prin programele de finanţare pentru reducerea gazelor cu efect de sera, care a contribuit la
îmbunătăţirea randamentelor termice, reducerea emisiilor/imisiilor precum si cogenerarea de
energie electrica.
3. Achiziţionarea de către SC LAFARGE AGREGATE BETOANE SA Iaşi a unei staţii de
betoane moderne tip TSEKOURAS – TMS 105/180/6 care a redus semnificativ impactul pe
factorul de mediu aer a activităţii desfăşurate.
4. Modernizarea instalaţiilor de depoluare a aerului impurificat emis in atmosfera rezultat
din activităţile industriale ale următorilor agenţi economici : SC NICOLINA SA IAŞI, SC
SUPREM SA IAŞI, SC MECANICA BUCIUM SA IAŞI, SC ASAM SA IAŞI, SC DUSTAS SRL
VLADICENI, SC CERAMICA SA IAŞI,SC STANDARD IDEAL CONSULTING SA IAŞI, SC
AGMUS SA IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC ANTIBIOTICE SA IAŞI, SC AQUAMOLD
TRADING SA IAŞI, SC SIRETUL SA PASCANI, SC NICIMAN SA IAŞI, SC MOLDOPLAST
SA IAŞI, SC TEHNOTON SA IAŞI, SC AGROTRANSPORT SA PASCANI, SC MOBIMIXT SA
PASCANI, SC DOVATEX SRL HIRLAU.
5. Realizarea de perdele vegetale de protecţie, perimetrale amplasamentelor agenţilor
economici: SC RETROM SA PASCANI, SC TEROM SA IAŞI, SC PREDEMET SA PD.
ILOAIEI, RAJAC IAŞI si plantaţii de arbori si arbuşti, perdele vegetale in zonele perimetrale
31
suprafeţelor de depozitare a deşeurilor urbane: PRIMARIA MUN. IAŞI – DIRECTIA DE
SALUBRITATE, PRIMARIA ORASULUI HIRLAU, SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS.
Concluzii
Datorită concentrării populaţiei şi a activităţilor economice în zonele urbane, aici se regăsesc
principalele surse de poluare ale atmosferei (trafic rutier, centrale termice, agenţi economici
etc.). Concentrarea acestor surse a impus ca şi reţelele de supraveghere a calităţii aerului să fie
amplasate preponderent în aceste zone.
32
3. Apa
Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi sunt prezentate în tabelul următor:
Debit mediu Stoc multianual Excedent (+)
Postul Stoc multianual
Râul multianual regularizat Deficit (-)
hidro (mil. mc)
(mc/s) (mil. mc) (mil. mc)
0 1 2 3 4 5
Siret Lespezi 33.48 1055.7 739.0 + 537.6
Prut Ungheni 72.55 1144.0x) 829.6x) - 203.6
Jijia Victoria 3,25 111.0 77.7 -35.4
Bahlui Iaşi 2.1 66.0 46.2 -17.2
Bârlad 3.0 34.0 -2.6
afluenţi - -
Total - - 2379.7 1726.5 -258,8
x) Volumul ce poate fi utilizat de România este de 50% la nivelul capacităţilor instalate
Tabel 3.1. Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi
. Rezultă că resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt
reprezentate în principal de râul Prut, cu un stoc mediu multianual de 1144 mil. m3 în secţiunea
Ungheni şi râul Siret cu un stoc de 1055.7 mil. m3 în secţiunea Lespezi.
De asemenea, rezultă un deficit de 258.8 mil. m3 din bazinele Prut şi Bârlad şi un excedent
de 537.6 mil. mc din bazinul Siret.
Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util
totalizează peste 55 milioane m³, precum şi de iazuri cu un volum total de peste 6 milioane m³.
Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un debit total pentru
alimentări cu apă de cca. 5000 l/s.
Informaţiile privind acumulările complexe de apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în tabelul
3.2.
Resursele de apă subterană sunt limitate, prezentând interes doar zona de vest a judeţului,
respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabilă în
condiţii de calitate corespunzătoare sunt de peste 18 m³/s .
Pentru zona Prut, deşi rezervele freatice sunt importante, acestea în marea lor
majoritate nu se încadrează în limitele de potabilitate. Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt
evaluate la 4,047 m³/s, din care numai 1,767 m³/s reprezintă ape exploatabile de calitate bună.
33
Volume (mil.m3) Folosinţe Suprafaţa (ha)
Nr.
Denumire Curs Alim. Piscicult la
crt Atenuar Irigaţii la
acumulare de apă Total Util apă . corona
. e (ha) N.N.R.
(l/s) (ha) -ment
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Pârcovaci Bahlui 8,9 6,0 2,4 200 200 65 65 100
2. Tansa Bahlui 36,0 8,9 23,3 100 3280 350 350 465
Gurguiat
3. Plopi 24,25 4,55 19,4 --- 400 137 137 425
a
4. Podu Iloaiei Bahlueţ 45,37 1,75 43,05 --- 520 150 150 750
Valea
5. Sârca 23,3 3,0 20,0 --- 480 104 104 260
Oii
6. Cucuteni Voineşti 12,2 3,0 8,0 --- 200 108 108 230
7. Ciurea Nicolina 8,44 --- 8,44 --- --- --- --- 155
8. Bârca Locii 8,7 --- 8,7 --- --- --- --- 150
9. Ciurbeşti Locii 13,5 2,46 11,9 --- 100 154 154 309
10. Cornet Cornet 3,9 --- 3,9 --- --- --- --- 68
11. Ezăreni Cornet 3,85 0,72 2,12 --- --- 47 47 105
12. Cârlig Cacaina 3,2 --- 3,15 --- --- --- --- 110
13. Vânători Cârlig 3,7 --- 3,6 --- --- --- --- 68
14. Aroneanu Ciric 5,0 1,08 3,76 --- --- 70 70 162
Ciric III
15. Ciric 1,9 0,25 1,20 --- --- 8 8 48
(Veneţia)
16. Chiriţa Chiriţa 7,65 5,0 2,50 4500 --- --- --- ---
Fundu
17. Rediu 1,0 0,3 0,60 --- 100 15 15 27
Văii
18. Hălceni Miletin 42,80 11,80 9,12 111 1000 335 399 506
19. Tungujei Sacovăţ 42,0 7,10 15,40 110 --- 315 315 700
20. Paşcani Siret 68,70 61,00 --- 1000 46.000 --- 1720 ---
Tabel 3.2. Principalele acumulări din judeţul Iaşi
3.1. Resursele de apă.
Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile:
3.1.1. Resurse de apă potenţial utilizabile:
Bazinul hidrografic Prut: 1.374,1 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi)
Bazinul hidrografic Bârlad: 507 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi)
TOTAL =1.881,1 mil. m3
3.1.2. Resurse de apă tehnic utilizabile:
Bazinul hidrografic Prut: 302,3 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi)
Bazinul hidrografic Bârlad: 30,4 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi)
34
Prelevările de apă pe surse şi sector
Principalele resurse de apă ale municipiului Iaşi sunt:
sursele de suprafaţă: Prut, lac Hălceni, lac Pârcovaci
sursele subterane: Timişeşti;
1. captările locale: Valea Chilii, Repedea, Ciric (Aroneanu).
Apa captată se distribuie în municipiul Iaşi, care reprezintă localitatea urbană din
judeţul Iaşi cu cel mai mare număr de consumatori având în vedere şi numărul de locuitori
care depăşeşte 350.000. O parte din apa potabilă captată din sursa Timiş eşti se distribuie
în localităţile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei pentru alimentarea cu apă a locuitorilor, dar şi
a unor agenţi economici care sunt amplasaţi în zona traseului conductelor magistrale care
transportă apa de la Timişeşti la Iaşi.
B.H. Prut
Nr. Tip Sector de curs; Asig. Debite caracteristice la
crt. folosinţă Denumirea unitatii; Judetul Cursul de recirculare maxima (mc/s)
Localitatea de apa calcul captat consum
(%) minim restituit (7-8)
necesar
0 1 3 4 5 7 8 9
Sector 2
Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Prut 95 0.009163 0.009163
+ Zoo Raducaneni
Sector 2
Grup folosinte Iasi Prut 90-95 0.001 0.001 0.000384
Sector 2
1 Grup folosinte afluenti Iasi 90-95 0 0.00851 -0.00851
Irig RAIF Iasi
Sistem Costuleni Prut 80 0.076 0.076392
Sector 2
SC PESCARIS SA Iasi Prut 0.03229 0.02572 0.00657
Pisc. Sectia GORBAN
Sector 2
Folosinte pe afluenti Iasi 0.011 0.00778 0.003542
Total sector 2 0.130 0.043 0.088
Sector 3
Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Prut 95 1.423232 1.423232
3 + Zoo Iasi
Sector 3 Iasi
Irig. Grup folosinte Prut 75 0.908 0.908
Total sector3 2.331 0.000 2.331
Sector 6
6 Pisc. SC ACVARES SA IASI Iasi Jijia 80 0.048 0.11574 -0.06817
Sectia Vladeni
35
Total sector 6 0.048 0.1157 -0.0682
Sector 7
Irig. RAIF IASI Iasi Jijia 80 0.104 0.10441
Sistem Tiganasi
7 Sectorul 7
Pisc. Grup folosinte Iasi Jijia 80 0.107213 0.733 -0.62581
Sector 7
Folosinte pe afluenti 0.181 0.13254 0.048809
sector 7 Iasi 80
Total sector 7 0.393 0.004 -0.003
0 1 3 4 5 7 8 9
Sector 8
P+I+Z Grup folosinte Iasi Miletin 90-95 0.001261 0.028 0.003577
8 Sector 8
Irig. RAIF IASI Iasi Miletin 80 0.000519 0.0005
S. Tiganasi
Pisc. Sectorul 8
Grup folosinte Iasi Miletin 80 0.190813 0.064 0.126513
Total sector 8 7.576 0.004 0.027
Sector 9
Grup folosinte Iasi Bahlui 90-95 0.031104 2.460 #REF!
P+I+Z Sector 9
9 Grup folosinte afluenti Iasi 90-95 0.001
Sector 9
Irig. Grup folosinte Iasi 75 0.003 0.003
afluenti
Sector 9
Pisc. Folosinte pe afluenti Iasi 80 0.058238 0.089 -0.0305
sector 9
Total sector 9 0.092 2.549 -2.457
Sector 10
RAJAC IASI Iasi Bahlui 95 2.460 -2.460
Iasi
10 P+I+Z Sector 10
Grup folosinte Iasi Bahlui 90-95 0.049 -0.04853
Sector 10
Grup folosinte afluenti Iasi 90-95 0.105785 0.05659 0.049195
Sector 10
RAIF IASI Iasi Bahlui 80 0.076 0.076
Irig. S. Rediu Miroslava
36
Sector 10
Grup folosinte Iasi 80 0.028 0.028
afluenti
Sector 10
Pisc. Folosinte pe afluenti Iasi 0.125769 0.235 -0.10892
sector 10
Total sector 10 0.336 2.800 -2.464
B.H. Barlad
0 1 3 4 5 7 8 9
Sector 3
Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Sacovat 95 0.002 0.001 0.0011
+ Zoo Tibanesti
Sector 3
Pisc. D.S. PIATRA NEAMT Iasi Vasluet 80 0.013 0.013
Ferma Schitu Duca
Total sector 3 0.015 0.001 0.014
Tabel 3.1.1. Prelevările de apă pe surse şi pe sectoare
Nivelul folosinţei de apă în bazinele hidrografice:
1. În cursul anului 2001 a fost prelevat ( judeţul Iaşi – în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad)
un volum de apă total de 51,65 mil. m3, din care:
- din bazinul hidrografic Prut = 51,3 mil. m3
- din bazinul hidrografic Bârlad = 0,35 mil. m3
2. Dacă comparăm resursele teoretice utilizabile (pe bazinele hidrografice aferente judeţului
Iaşi adică B. H. Prut şi Bârlad, fără B.H. Siret care este administrat de D.A.S. Bacău) cu
prelevările de apă din anul 2001 (din aceste bazine hidrografice) rezultă:
- - în bazinul hidrografic Prut aproximativ 17% din resursele de suprafaţă şi subterane
sunt tehnic utilizabile;
- - în bazinul hidrografic Bârlad aproximativ 1,2% din resursele de suprafaţă şi
subterane sunt tehnic utilizabile.
Tarife pentru apa distribuită
SURSA TIP DE UTILIZARE PREŢ
(lei/m3 fără TVA)
APĂ DE SUPRAFAŢĂ Pentru agenţi economici 188
Piscicultură şi irigaţii 14
SUBTERANĂ Pentru agenţi economici 208,6
Pentru populaţie 96,7
Piscicultură şi irigaţii 14
Agrozootehnie 123
Conform Avizului Oficiului Concurenţei nr. 2820/27.07.2001
DATE PRELUATE DE LA CN APELE ROMÂNE – DA PRUT IAŞI
Tabel 3.1.2. Tarife pentru apa brută
37
TIP DE UTILIZARE TARIF LEI/MC (fără TVA)
APĂ POTABILĂ 9371
APĂ INDUSTRIALĂ 8138
DATE PRELUATE DE LA RAJAC IAŞI
Tabel 3.1.3. Tarife pentru apa distribuită
Fondul de protecţie a apelor: taxe şi contribuţii
Conform Legii Apelor nr. 107/96, fondul apelor se constituie din tarifele pentru serviciul de
reglementare a folosinţelor de apă (notificări, avize, amplasare). Fondul apelor se mai constituie şi
din penalităţile care se dau pentru depăşirea concentraţiilor indicatorilor poluanţi autorizaţi.
3.2. Starea apelor de suprafaţă.
Starea râurilor interioare
Cursurile naturale de apă urmărite sub aspect calitativ sunt: Prut, Siret, Moldova, Jijia,
Bahlui şi Bahlueţ.
Pentru râurile mari secţiunile expertizate cu frecvenţă trimestrială au fost situate în principal
la intrarea şi ieşirea din judeţ, în scopul evaluării aportului activităţilor din judeţ la starea de calitate
ale acestora.
Pentru râurile de mai mică importanţă şi pentru acumulări, cu impact asupra calităţii apelor
de suprafaţă, secţiunile de control au fost amplasate în apropierea surselor punctiforme.
Monitorizarea integrată s-a realizat şi prin analiza sedimentelor prelevate din aceleaşi secţiuni de
control urmărindu-se conţinutul în metale grele.
Râul Prut constituie principalul curs de apă al judeţului, fiind de o deosebită importanţă atât
ca râu de frontieră cât şi ca sursă de alimentare cu apă potabilă.
Acesta intră în judeţ (com. Bivolari) de categoria I-a de calitate la toţi indicatorii fizico – chimice
analizaţi şi îşi menţine calitatea până la ieşirea din judeţ (com. Gorban) chiar dacă după confluenţa
cu râul Jijia (com. Prisăcani) valoarea indicatorilor este modificată. Conţinutul în metale grele din
sedimentele analizate au fost raportate la limitele prevăzute în Ord. 756/97 pentru soluri cu folosinţe
sensibile şi comparate cu cele prevăzute în „General environmental quality (quality objective
2001)” pentru sediment. Aceste valori sunt situate sub limitele prevăzute în ambele normative.
Starea râului Prut, după confluenţa cu râul Jijia, în anul 2001 comparativ cu anii anteriori se
constată menţinerea la limita categoriei I-a de calitate a acestuia excepţie făcând la indicatorul
CBO5 unde valoarea pentru categoria menţionată este depăşită cu 0,7 mg/dm3( CMA 5 mg/dm3).
Din această cauză râul ar putea fi considerat de categoria I-a de calitate pe întreg tronsonul aferent
judeţului Iaşi. La ieşirea din judeţ, ca urmare a proceselor de autoepurare, calitatea apei se
îmbunătăţeşte, încadrându-se la categoria de calitate.
38
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
B IVOLA RI UNGHENI P RISA CA NI GORB A N
O2DIZOLVA T 9.853 10.753 9.366 9.667
Cat.I 6 6 6 6
Cat. II 5 5 5 5
Cat. III 4 4 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.1. Calitatea râului Prut -indicator oxigen dizolvat
25.000
20.000
15.000
m g/dm 3
10.000
5.000
0.000
B IVOLA RI UNGHENI P RISA CA NI GORB A N
CCO_M N 5.810 5.934 7.705 7.100
Cat.I 10 10 10 10
Cat. II 15 15 15 15
Cat. III 25 25 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.2. Calitatea râului Prut -indicator CCOMn
39
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
B IVOLA RI UNGHENI P RISA CA NI GORB A N
CB O5 4.810 3.498 0.000 5.712
Cat.I 5 5 5 5
Cat. II 7 7 7 7
Cat. III 12 12 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.3. Calitatea râului Prut -indicator CBO5
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
m g/dm 3 5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
B IVOLA RI UNGHENI P RISA CA NI GORB A N
A M ONIU 0.529 0.418 0.879 0.656
Cat.I 1 1 1 1
Cat. II 3 3 3 3
Cat. III 10 10 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.4. Calitatea râului Prut -indicator amoniu
40
1200.000
1000.000
800.000
m g/dm 3 600.000
400.000
200.000
0.000
B IVOLA RI UNGHENI P RISA CA NI GORB A N
REZID_FIX 256.000 275.414 309.781 285.500
Cat.I 750 750 750 750
Cat. II 1000 1000 1000 1000
Cat. III 1200 1200 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.5. Calitatea râului Prut -indicator reziduu fix
Râul Siret la intrarea în judeţ (com. Lespezi) este de categoria I-a de calitate conform
indicatorilor fizico-chimici analizaţi şi la ieşirea din judeţ (com. Şcheia) de aceeaşi categorie;
efluentul staţiei de epurare Paşcani neavând un impact semnificativ asupra calităţilor apelor din
emisar.
Menţionăm că la caracterizarea calităţii râului nu au fost luate în considerare valorile
indicatorilor analizaţi în cursul lunii ianuarie 2001, când aceasta a fost afectată de poluarea
accidentală de la Fălticeni. Această situaţie este prezentată în capitolul „Poluări accidentale.”
Concentraţia metalelor grele din sediment nu depăşeşte limitele prevăzute în Ord. 756/97,
soluri cu folosinţă sensibilă şi nici valorile prezentate în Normativul CEE.
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
LESP EZI P A SCA NI SCHEIA
O2DIZOLVA T 10.620 11.082 9.456
Cat.I 6 6 6
Cat. II 5 5 5
Cat. III 4 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.6. Calitatea râului Siret -indicator oxigen dizolvat
41
25.000
20.000
15.000
m g/dm 3
10.000
5.000
0.000
LESP EZI P A SCA NI SCHEIA
CCO_M N 3.944 8.941 7.760
Cat.I 10 10 10
Cat. II 15 15 15
Cat. III 25 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.7. Calitatea râului Siret -indicator CCOMn
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
LESP EZI P A SCA NI SCHEIA
CB O5 1.875 0.000 4.420
Cat.I 5 5 5
Cat. II 7 7 7
Cat. III 12 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.8. Calitatea râului Siret -indicator CBO5
42
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
m g/dm 3 5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
LESP EZI P A SCA NI SCHEIA
A M ONIU 0.439 0.329 0.602
Cat.I 1 1 1
Cat. II 3 3 3
Cat. III 10 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.9. Calitatea râului Siret -indicator amoniu
1200.000
1000.000
800.000
m g/dm 3 600.000
400.000
200.000
0.000
LESP EZI P A SCA NI SCHEIA
REZID_FIX 246.800 225.802 251.500
Cat.I 750 750 750
Cat. II 1000 1000 1000
Cat. III 1200 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.10. Calitatea râului Siret -indicator reziduu fix
Râul Moldova corespunde categoriei I-a de calitate la indicatorii fizico-chimici analizaţi pe
toată lungimea care traversează judeţul. De asemenea nu s-au înregistrat valori peste limitele CMA
la metalele grele analizate din sediment.
43
10.000
8.000
6.000
m g/dm 3
4.000
2.000
0.000
TIM ISESTI VERSENI
O2DIZOLVA T 9.848 9.565
Cat.I 6 6
Cat. II 5 5
Cat. III 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.11. Calitatea râului Moldova -indicator oxigen dizolvat
25.000
20.000
15.000
m g/dm 3
10.000
5.000
0.000
TIM ISESTI VERSENI
CCO_M N 3.600 3.875
Cat.I 10 10
Cat. II 15 15
Cat. III 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.12. Calitatea râului Moldova -indicator CCOMn
44
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
TIM ISESTI VERSENI
CB O5 3.613 3.458
Cat.I 5 5
Cat. II 7 7
Cat. III 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.13. Calitatea râului Moldova -indicator CBO5
10.000
8.000
6.000
m g/dm 3
4.000
2.000
0.000
TIM ISESTI VERSENI
A M ONIU 0.265 0.280
Cat.I 1 1
Cat. II 3 3
Cat. III 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.14. Calitatea râului Moldova -indicator amoniu
45
1200.000
1000.000
800.000
m g/dm 3 600.000
400.000
200.000
0.000
TIM ISESTI VERSENI
REZID_FIX 188.500 190.500
Cat.I 750 750
Cat. II 1000 1000
Cat. III 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.15. Calitatea râului Moldova -indicator reziduu fix
Râul Jijia la intrarea în judeţ (com. Andrieşeni) prezintă categoria degradat, conform
indicatorilor ce definesc regimul de oxigen (CCOMn, CBO5) şi de categoria a-II-a după reziduu
fix, situaţie datorată surselor de poluare din judeţul Botoşani. Calitatea râului se menţine chiar dacă
în secţiunea Victoria, ca urmare a procesului de autoepurare, valorile indicatorilor sunt sensibil mai
mici.
După confluenţa cu râul Bahlui creşte concentraţia în ioni amoniu, substanţele organice
corespunzând tot categoriei degradat.
10.000
8.000
6.000
m g/dm 3
4.000
2.000
0.000
A NDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI
O2DIZOLVA T 8.090 9.114 6.864
Cat.I 6 6 6
Cat. II 5 5 5
Cat. III 4 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.16. Calitatea râului Jijia -indicator oxigen dizolvat
46
35.000
30.000
25.000
20.000
m g/dm 3
15.000
10.000
5.000
0.000
ŞENI
A NDRIE VICTORIA CHIP ERESTI
CCO_M N 29.045 30.463 31.206
Cat.I 10 10 10
Cat. II 15 15 15
Cat. III 25 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.17. Calitatea râului Jijia -indicator CCOMn
25.000
20.000
15.000
m g/dm 3
10.000
5.000
0.000
A NDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI
CB O5 22.090 16.555 22.440
Cat.I 5 5 5
Cat. II 7 7 7
Cat. III 12 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.18. Calitatea râului Jijia -indicator CBO5
47
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
m g/dm 3 5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
A NDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI
A M ONIU 3.164 2.403 6.385
Cat.I 1 1 1
Cat. II 3 3 3
Cat. III 10 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.19. Calitatea râului Jijia -indicator amoniu
1200.000
1000.000
800.000
m g/dm 3 600.000
400.000
200.000
0.000
A NDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI
REZID_FIX 690.070 890.790 639.062
Cat.I 750 750 750
Cat. II 1000 1000 1000
Cat. III 1200 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.20. Calitatea râului Jijia -indicator reziduu fix
Râul Bahlui până la Hârlău este de categoria a-II-a de calitate, trecând apoi în categoria
degradat până la confluenţa cu râul Jijia.
În aval de localitatea Podu Iloaiei primeşte aportul râului Bahlueţ ale cărui ape de categoria
degradat contribuie împreună cu apele evacuate din staţia de epurare a municipiul Iaşi la menţinerea
acestei calităţi.
Impactul produs de evacuările de apă uzată insuficient epurată din localitatea Belceşti, staţia
de preepurare SC ROVICO SA Cotnari, Staţia de epurare Iaşi, etc, au condus la degradarea treptată
a acestui râu.
48
12.000
10.000
8.000
mg/dm3 6.000
4.000
2.000
0.000
AM .HIRLA AV.BELCE AM .PD.IL AV.PD.ILO AV.TG.FR AM ONTE HOLBOC
LETCANI
U STI OAIEI AIEI UM OS S.E. A
O2DIZOLVAT 10.700 7.950 8.850 8.8 8.25 7.549 7.366 5.855
Cat.I 6 6 6 6 6 6 6 6
Cat. II 5 5 5 5 5 5 5 5
Cat. III 4 4 4 4 4 4 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.21. Calitatea râului Bahlui -indicator oxigen dizolvat
40.000
35.000
30.000
25.000
m g/dm 3 20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
A M .HIRLA A V.B ELCE A M .P D.IL A V.P D.ILO A V.TG.FR A M ONTE HOLB OC
LETCA NI
U STI OA IEI A IEI UM OS S.E. A
CCO_M N 10.425 29.750 28.350 29.55 29.3 35.243 34.469 35.198
Cat.I 10 10 10 10 10 10 10 10
Cat. II 15 15 15 15 15 15 15 15
Cat. III 25 25 25 25 25 25 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.22. Calitatea râului Bahlui -indicator CCOMn
25.000
20.000
15.000
mg/dm3
10.000
5.000
0.000
AV.BELCES AM .PD.ILOAI AV.PD.ILOAI AV.TG.FRU AM ONTE
AM .HIRLAU LETCANI HOLBOCA
TI EI EI M OS S.E.
CBO5 5.458 21.050 14.875 21.55 17.9 22.200 0.000 21.743
Cat.I 5 5 5 5 5 5 5 5
Cat. II 7 7 7 7 7 7 7 7
Cat. III 12 12 12 12 12 12 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.23. Calitatea râului Bahlui -indicator CBO5
49
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
mg/dm3 5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
AV.BELCES AM .PD.ILO AV.PD.ILOA AV.TG.FRU AM ONTE
AM .HIRLAU LETCANI HOLBOCA
TI AIEI IEI M OS S.E.
AM ONIU 0.610 1.685 2.168 1.298 2.42 1.765 2.212 6.769
Cat.I 1 1 1 1 1 1 1 1
Cat. II 3 3 3 3 3 3 3 3
Cat. III 10 10 10 10 10 10 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.24. Calitatea râului Bahlui -indicator amoniu
1400.000
1200.000
1000.000
800.000
mg/dm3
600.000
400.000
200.000
0.000
AV.BELCEST AM .PD.ILOAI AV.PD.ILOAI AV.TG.FRU AM ONTE
AM .HIRLAU LETCANI HOLBOCA
I EI EI M OS S.E.
REZID_FIX 409.938 884.875 1110.250 1213.44445 985.75 931.499 838.202 605.027
Cat.I 750 750 750 750 750 750 750 750
Cat. II 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000
Cat. III 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.25. Calitatea râului Bahlui -indicator reziduu fix
Râul Bahlueţ este degradat pe toată lungimea. Primeşte evacuările de la staţia epurare Tg.
Frumos şi alte surse de poluare difuze.
12.000
10.000
8.000
m g/dm 3 6.000
4.000
2.000
0.000
RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM .TG.FRUM OS
O2DIZOLVAT 10.525 10.125 10.350
Cat.I 6 6 6
Cat. II 5 5 5
Cat. III 4 4 4
Sectiunea
Figura 3.2.26. Calitatea râului Bahlueţ -indicator oxigen dizolvat
50
30.000
25.000
20.000
m g/dm 3 15.000
10.000
5.000
0.000
RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM .TG.FRUM OS
CCO_M N 16.450 28.000 18.267
Cat.I 10 10 10
Cat. II 15 15 15
Cat. III 25 25 25
Sectiunea
Figura 3.2.27. Calitatea râului Bahlueţ -indicator CCOMn
16.000
14.000
12.000
10.000
m g/dm 3 8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM .TG.FRUM OS
CBO5 13.875 14.875 9.967
Cat.I 5 5 5
Cat. II 7 7 7
Cat. III 12 12 12
Sectiunea
Figura 3.2.28. Calitatea râului Bahlueţ -indicator CBO5
51
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
m g/dm 3 5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM .TG.FRUM OS
AM ONIU 3.575 2.275 0.560
Cat.I 1 1 1
Cat. II 3 3 3
Cat. III 10 10 10
Sectiunea
Figura 3.2.29. Calitatea râului Bahlueţ -indicator amoniu
1200.000
1000.000
800.000
m g/dm 3 600.000
400.000
200.000
0.000
RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM .TG.FRUM OS
REZID_FIX 826.000 790.500 811.500
Cat.I 750 750 750
Cat. II 1000 1000 1000
Cat. III 1200 1200 1200
Sectiunea
Figura 3.2.30. Calitatea râului Bahlueţ -indicator oxigen dizolvat
Starea lacurilor
Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor analizelor
fizico-chimice ale probelor recoltate.
Expertizele efectuate au vizat acumulările cu folosinţă de alimentaţie cu apă potabilă şi a
celor amenajate pentru înot şi agrement.
Acumularea Chiriţa – sursă de apă potabilă şi industrială a municipiului Iaşi, alimentată
din râul Prut corespunde categoriei de folosinţă conform indicatorilor analizaţi.
Acumularea Tansa, amplasată pe cursul râului Bahlui are rol complex, respectiv sursă de
alimentare cu apă potabilă a localităţii Belceşti şi piscicol. Se încadrează la limita categoriei I-a de
calitate.
Acumularea Hălceni, amplasată pe cursul râului Miletin care este de categoria degradat în
secţiunea Şipote, prezintă o calitate a apei corespunzătoare aceleaşi categorii, respectiv degradat.
52
Rezultă că această acumulare este improprie folosinţei de alimentare cu apă potabilă, iar pentru a
putea fi utilizată în acest scop sunt necesare tratamente corespunzătoare.
Acumularea Pârcovaci, sursă de alimentare cu apă potabilă pentru oraşul Hârlău,
corespunde categoriei I-a de calitate, deci poate fi folosită în scop potabil.
Acumularea Tungujei, la fel ca şi Tansa, se încadrează la limita categoriei I-a de calitate.
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
O2 dizo lvat 9.450 7.880 9.730 9.710 0
Figura 3.2.31. Calitatea lacurilor -indicator oxigen dizolvat
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
CCOCr 18.20 0.00 13.54 18.60 79.4
Figura 3.2.32. Calitatea lacurilor -indicator CCOCr
53
30
25
20
15
10
5
0
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
CCOM n 3.2 4.32 9.64 9.78 27.2
Figura 3.2.33. Calitatea lacurilor -indicator CCOMn
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
NH4+ 0.24 0.33 0.62 0.6 0.46
Figura 3.2.34. Calitatea lacurilor -indicator amoniu
54
30.00
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
CB O5 3.52 3.34 6.63 4.58 30
Figura 3.2.35. Calitatea lacurilor -indicator CBO5
700.0
600.0
500.0
400.0
300.0
200.0
100.0
0.0
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
Chiriţa P ârco vaci Tansa Tungujei Hălceni
Reziduu fix 287.0 230.0 546.0 267.0 641
Figura 3.2.36. Calitatea lacurilor -indicator reziduu fix
Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază
Denumire Categorii Observaţii
I II III Degradat
râu Prut x Alimentează ac. Chiriţa
râu Siret x
râu Moldova x Când este necesar completează
pânza freatică Timişeşti prin râu
Ozana
râu Jijia x
râu Bahlui x x
am.Hârlău av.Hârlău
Râu Bahlueţ x
râu Miletin x Alimentează ac. Hălceni
55
ac. Chiriţa x Sursă de alimentare cu apă
potabilă mun. Iaşi
ac. Hălceni x Rol complex
ac. Pârcovaci x Alimentare cu apă oraş Hârlău
ac. Tansa x Rol complex
lalimită
ac. Tungujei x
lalimită
Tabel 3.2.1 Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază
(STAS 4706-88)
Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele piscicole.
Apele de suprafaţă cu folosinţă piscicolă din judeţul Iaşi (râuri, acumulări, iazuri,
heleştee) sunt populate în majoritate cu ciprinide (crap, sânger, novac, cosaş, caras, etc.) a
căror cerinţe privind calitatea fizico-chimică a apei se încadrează în limitele STAS-ului
4706/88 pentru categoria a-II-a de calitate. O situaţie particulară se întâlneşte la
acumularea Pârcovaci, situată pe râul Bahlui în nordul judeţului unde ichtiofauna are în
componenţă şi salmonide (păstrăv), introduse experimental, dar această acumulare se
încadrează în limitei categoria I-a de calitate.
Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă : repartiţia analizelor apelor de
suprafaţă după indicele de poluare organică
Denumire Categorii Observaţii
I II III Degradat
râu Prut x
râu Siret x
râu Moldova x
râu Jijia x
râu Bahlui x x
am.Hârlău av.Hârlău
Râu Bahlueţ x
râu Miletin x
Tabel 3.2.2. Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă- repartiţia analizelor apelor de
suprafaţă după indicele de poluare organică
Calitatea apelor de scăldat
Calitatea apelor amenajate pentru înot trebuie să corespundă STAS 12585 -87.
Acumulările: Aroneanu, Dorobanţ, Ciric I, II şi III, Ciurbeşti fiind zone de agrement
pentru populaţia municipiului Iaşi, sunt folosite şi ca ape de scăldat. De aceea expertiza
lor a fost efectuată atât în sezon cât şi în anotimpurile reci.
Este de menţionat faptul că aceste acumulări sunt improprii înotului datorită calităţii fizico-
chimice a apei, substanţele organice, respectiv ionul amoniu depăşeşte considerabil valorile admise.
Populaţia este atenţionată prin plăcuţe avertizoare.
56
11.000
10.500
10.000
9.500
9.000
8.500
8.000
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
A ro neanu Do ro banţ Ciric I Ciric II Ciric III
O2 dizo lvat 9.060 10.525 9.805 10.800 9.705
Figura 3.2.37. Calitatea apelor de scăldat -indicator oxigen dizolvat
160.00
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare A cumulare
A ro neanu Do ro banţ Ciric I Ciric II Ciric III
CCOCr 51.50 147.20 77.50 93.40 55.45
Figura 3.2.38. Calitatea apelor de scăldat -indicator CCOCr
57
40
35
30
25
20
15
10
5
0
A cumulare A cumulare A cumulare Ciric A cumulare Ciric A cumulare Ciric
A ro neanu Do ro banţ I II III
CCOM n 39.25 30.925 25.185 22.185 22.035
Figura 3.2.39. Calitatea apelor de scăldat -indicator CCOMn
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
A cumulare A cumulare A cumulare Ciric A cumulare Ciric A cumulare Ciric
A ro neanu Do ro banţ I II III
CB O5 16.15 18.00 19.75 21.00 20.39
Figura 3.2.40. Calitatea apelor de scăldat -indicator CBO5
58
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
A cumulare A cumulare A cumulare Ciric A cumulare Ciric A cumulare Ciric
A ro neanu Do ro banţ I II III
NH4+ 0.926 0.9435 0.8225 0.7725 0.7165
Figura 3.2.41. Calitatea apelor de scăldat -indicator amoniu
780.0
770.0
760.0
750.0
740.0
730.0
720.0
A cumulare A cumulare A cumulare Ciric A cumulare Ciric A cumulare Ciric
A ro neanu Do ro banţ I II III
Reziduu fix 773.0 741.0 762.0 738.5 742.0
Figura 3.2.42. Calitatea apelor de scăldat -indicator reziduu fix
Starea fondului piscicol
Teritoriul judeţului Iaşi este situat în bazinele hidrografice ale râurilor Prut şi Siret, care
străbat Platforma Moldovenească.
Structura geologică cu rezistenţă slabă a rocilor platformei a permis formarea în
lungul cursului râului Prut a numeroase meandre ale albiei minore, care cu timpul datorită
aluviunilor s-au izolat de cursul principal şi astfel au luat naştere ochiuri de apă stătătoare
numite pruteţe sau bălătăie.
Pruteţele formate din albia minoră a Prutului prezintă o ichtiofaună reprezentată de specii
stagnofile, specii care sunt tolerante la oscilaţii ale factorilor de mediu.
Tronsonul Râului Prut care limitează în partea estică teritoriul judeţului Iaşi se încadrează
din punctul de vedere ichtiofaunistic în zona şcobarului, mrenei şi crapului.
Afluenţii râului Prut, râul Bahlui şi râul Jijia prezintă o faună săracă în specii de peşte cu
număr mic de indivizi, râul Bahlui caracterizându-se prin dominanţa peştilor de talie mică, cu
număr redus de specii datorită încărcării mari de substanţă organică ca urmare a descărcării apelor
59
uzate insuficient epurate din staţiile de epurare ale municipiului Iaşi şi a principalelor localităţi
(Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei).
Jijia, deşi prezintă o ichtiofaună relativ bogată – 16 specii în aval de localităţile mari, din
cauza impactului antropic negativ se caracterizează printr-un număr scăzut de specii şi indivizi.
Comparând situaţia ichtiofaunei actuale cu cea existentă iniţial în reţeaua hidrografică a judeţului
reiese că structura cenozei de peşti a suferit schimbări drastice prin:
- introducerea accidentală a speciilor din crescătorii, alopatrice în detrimentul speciilor reofile
valoroase ca cega, viza etc. în bazinul râului Prut.
- Apariţia a 3 specii din care 2 exotice, care nu sunt caracteristice acestei zone şi dispariţia a 7
specii.
În anul 2001, bazinul râului Siret a fost supus unui impact antropic negativ
reprezentat prin poluarea cu cianuri provenite din dezafectarea unor rezervoare aparţinând
SC METADET SRL Fălticeni de către SC DALEX SRL Iaşi.
Unda de poluare a afectat întreaga cenoză de peşte a tronsonului din aval confluenţă
Şomuzul Mare – Siret pe o porţiune de aproximativ 100 Km, înregistrându-se mortalitate ridicată în
rândul ichtiofaunei (alcătuită din 27 specii de peşte din care 11 accidentale) la toate categoriile de
vârstă.
Din evaluarea realizată de către AJVPS Iaşi, deţinătorul fondului piscicol din râul Siret pe
porţiunea aferentă judeţului Iaşi în lungime de 75 Km, rezultă că în urma poluării cu cianuri s-a
înregistrat o cantitate de aproximativ 30 tone peşte mort (estimată prin numărare şi cântărire)
aparţinând speciilor şcobar, clean, mreană, oblete, ştiucă, şalău, somn, porcuşor şi crap.
Ţinând cont că mortalitatea ichtiofaunei a fost constatată pe toată lungimea râului Siret
aparţinând judeţului Iaşi şi că, concentraţiile de cianuri au depăşit cu mult CMA pe toată lungimea
râului, putem spune că întregul fond piscicol a fost distrus, paguba produsă în fizic fiind de 55 tone
peşte.
Distrugerea fondului piscicol existent conduce la pierderea productivităţii piscicole în
următorii 2 ani, timp necesar pentru refacerea ichtiofaunei, dacă peştii ce habitează în amonte de
confluenţa Şormuzul Mare – Siret migrează şi se reproduc la 3 ani (în condiţiile în care nu au fost
distruse larvele de insecte de pe fundul apei, ce constituie hrana peştilor).
3.3. Starea apelor subterane.
Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile
SURSE DE APĂ ZONE DE PROTECŢIE SANITARĂ ŞI MĂSURI
Sursa Timişeşti Zonă de protecţie cu regim sever S=100 ha. Împrejmuire,
acces şi exploatarea terenului conform HGR –
101/03.04.1997. Zona de protecţie cu regim de restricţie
este exploatată corespunzător.
Alte surse subterane locale Zonele de protecţie cu regim sever (îngrădite) se
exploatează conform HGR – 101/03.04.1997.
Tabel 3.3.1. Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile
Captările de apă subterană în scop potabil asigură apă de calitate corespunzătoare, conform
STAS 1342-91, iar dezinfecţia se realizează cu clor gazos.
60
Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţă
Surse Tratarea apelor Reziduuri de la tratare
Moldova Coagulare (floculare) – decantare – Nămol paturi
(Timişeşti) filtrare - dezinfecţie
Prut – Iaşi Coagulare (floculare) – decantare – Nămol staţie epurare Iaşi
filtrare - dezinfecţie
Hălceni (Vlădeni) Coagulare (floculare) – decantare – Nămol primar paturi
filtrare – dezinfecţie
Răducăneni (Prut) Coagulare (floculare) – decantare – Nămol primar paturi
filtrare – dezinfecţie
Tungujei Coagulare (floculare) – decantare – Nămol primar paturi
(Ţibăneşti) filtrare – dezinfecţie
Tansa (Belceşti) Coagulare (floculare) – decantare – Nămol primar paturi
filtrare - dezinfecţie
Tabel 3.3.2. Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţă
Alimentarea cu apă a populaţiei şi conţinutul de nitraţi
Sursa Localitatea Conţinutul de nitraţi
Timişeşti Târgu Frumos
Podu Iloaiei
.
ÎN URMA REGULARIZĂRII CURSULUI RÂULUI Jijia, albia minoră veche, care în trecut
oferea condiţii favorabile pentru ihtiofaună şi păsări, în prezent nu mai oferă condiţii de habitat şi au
dispărut o mare parte din ihtiofaună (ţipari – Misgurnus fossilis şi alte specii de peşti).
Pentru refacerea biodiversităţii în acest curs vechi al Jijiei este necesară realizarea unui proiect
de reconstrucţie ecologică – proiect început de Direcţia Apelor Prut Iaşi.
Pentru protejarea şi refacerea biodiversităţii pe culoarul Prutului şi a afluenţilor săi
sunt necesare măsuri restrictive în ceea ce priveşte păşunatul în perioadele umede ale
anului şi refacerea covorului vegetal ierbaceu pe terenurile desţelenite şi devenite
degradate azi, de asemenea este necesară crearea unei perdele forestiere din specii
autohtone de-a lungul afluenţilor săi.
Flora şi fauna sălbatică
Sub aspect floristic teritoriul judeţului Iaşi se include în provincia ponto- sarmatică, la
contactul acesteia cu provincia central- europeană, est- carpatică, ambele provincii făcând parte din
regiunea eurosiberiană. Până în prezent pe teritoriul judeţului Iaşi s-au semnalat peste 1000 specii
de fanerogame, şi cel puţin tot atâtea specii de ferigi, muşchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră
bogată şi variată, consecinţă a poziţiei sale fitogeografice. În componenţa florei sălbatice predomină
speciile orientale şi nordice faţă de cele vestice şi sudice, dar şi un procent important de plante
cosmopolite şi adventive. Vegetaţia are un puternic caracter de silvostepă şi datorită reliefului
accidentat şi diferenţei apreciabile de altitudine ea are o dispoziţie etajată în împrejurimile
municipiului Iaşi. Vegetaţia de stepă în prezent este în mare parte sărăcită în specii, degradată şi
ruderalizată prin păşunat şi activităţi antropice, dar pe alocuri mai pot fi întâlnite specii
caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe
pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetaţie secundară
reprezentată de specii ca firuţa, pir gros, etc. Fauna caracteristică de stepă şi silvostepă este mai
săracă , în prezent fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităţilor antropice. Se poate
observa că în aşezările omeneşti de pe întreg teritoriul judeţului se dezvolta în număr mare
şoarecele de casă şi şobolanul de casă, care prezintă un potenţial pericol pentru starea de sănătate a
populaţiilor sălbatice, aceştia fiind cunoscuţi ca vectori ai numeroase boli transmisibile speciilor
sălbatice cu sensibilitate la aceste atacuri.
86
Specii din fauna şi flora sălbatică valorificate economic
În anul 2001 s-au valorificat economic la export din fauna sălbatică 19510 fazani vii
(Phasianus colchicus) din crescătoria AJVPS şi Direcţia Silvică Iaşi, şi un număr de 977 capete
iepuri de câmp vii (Lepus europaeus). Din flora spontană şi cultivată au fost valorificate la export
următoarele cantităţi de plante: 15 tone flori de tei, 210 tone măceşe- fructe, 57 tone porumbe-
fructe, iar pe piaţa internă a fost valorificată de către persoane fizice o cantitate totală de 1025 kg
plante medicinale şi 3 tone ciuperci de pin. Speciile recoltate si comercializate atât pe piaţa internă
cât şi pe piaţa externă nu fac parte din categoria speciilor ocrotite, statutul speciilor înscrise în
Cartea Roşie a judeţului fiind respectat şi nu s-au constatat încălcări ale legislaţiei în vigoare.
Cantităţile comercializate au fost recoltate în limita necesarului optim pentru perpetuarea speciilor,
fără a se perturba echilibrul ecosistemelor.
Pentru anul 2001 cotele de vânat pe fonduri de vânătoare au fost aprobate prin ordin al
ministrului, completat cu Ord.161/ 2001. Dintre speciile de faună de interes cinegetic, au fost
afectate de mortalitate fazanii, iepurii de câmp şi puii de căprioară, cauza morţii fiind păsările de
pradă (ulii). Din cotele aprobate de vânat, specia de mistreţ a fost recoltată aproape jumătate din
cotă, datorită reducerii sezonului de vânătoare la mistreţi.
Situaţia ariilor protejate şi a monumentelor naturii.
Judeţul Iaşi cuprinde un număr de 27 rezervaţii naturale cu o suprafaţă totală de 22 597, 1
ha, fiind clasificate conform UICN în următoarele categorii:
- categoria IA: 3 rezervaţii
- categoria IB: 2 rezervaţii;
- categoria IV: 10 rezervaţii
- categoria V: 9 rezervaţii
- categoria VI: 3 rezervaţii
Pe raza judeţului Iaşi au fost identificate şi supuse regimului de protecţie şi conservare un număr de
221 exemplare izolate de arbori şi arbuşti a căror valoare deosebită (specii exotice, exemplare cu
vârste multiseculare, sau exemplare care au fost plantate sau numele lor se leagă de personalităţi
ilustre ale culturii şi istoriei noastre), a impus necesitatea ocrotiri prin declararea lor ca monumente
ale naturii, din care 102 în judeţ şi 119 în municipiul Iaşi. Lista monumentelor naturii şi ariilor
protejate din judeţul Iaşi rămâne deschisă în continuare pentru completări ulterioare pe măsură ce
acestea vor fi inventariate.
Concluzii
Având în vedere prevederile Strategiei Naţionale privind Protecţia Naturii şi Conservarea
Biodiversităţii precum şi necesitatea implementării atât la nivel naţional cât şi la nivel local a
obiectivelor convenţiilor, acordurilor şi programelor internaţionale, I.P.M. Iaşi prin compartimentul
Protecţia Naturii şi Arii Protejate, în anul 2001 a realizat următoarele activităţi în vederea
conservării diversităţii biologice atât în ariile naturale protejate din judeţul Iaşi cât şi în afara
acestora după cum urmează:
Numărul autorizaţiilor emise conform Ordinului 647/2001 este 55 din care 43 autorizaţii pentru
activităţile de recoltare, achiziţie şi comercializare a plantelor din flora sălbatică, 2 autorizaţii
pentru capturare, achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a animalelor din fauna sălbatică, 10
autorizaţii pentru activităţile de vânătoare. Pentru recoltarea, capturarea şi comercializarea
plantelor şi animalelor ocrotite din flora şi fauna sălbatică nu s-au eliberat autorizaţii.
Au fost întreprinse 19 acţiuni de inspecţie în ariile Protejate şi supraveghere a speciilor de floră
şi faună ameninţate cu dispariţia. Cu ocazia acţiunilor de inspecţie s-a constatat că în judeţul Iaşi
regimul special al ariilor protejate este respectat şi nu s-au produs modificări în biodiversitatea
87
ecosistemelor terestre şi acvatice. Au fost stabiliţi custozii ariilor protejate, au fost instalate
panouri de avertizare şi marcare a ariilor protejate şi monumentelor naturii. Au fost operate
actualizările în fişele de caracterizare standard a ariilor protejate. Au fost realizate acţiuni de
igienizare într-o serie de arii protejate şi parcuri dendrologice.
Pentru înfiinţarea de noi arii protejate, în cursul anului 2001, s-au făcut următoarele propuneri şi
documentaţii ştiinţifice:
Rezervaţia geologică-paleontologică din zona nisipurilor şi gresiilor calcaroase fosilifere
„ŞCHEIA” comuna Şcheia
Rezervaţia geologică-paleontologică „ PĂRÂUL PIETREI-BAZGA”, comuna Răducăneni
o Situaţia cadastrală a Ariilor Protejate din judeţul Iaşi a fost clarificată, fiind stabilite limitele
exacte, pe teren, pe hartă şi descriptiv şi au fost efectuate modificările suprafeţelor sau ale
denumirii ariilor naturale protejate faţă de Legea nr. 5/2000
o În cursul anului 2001 au fost întreprinse 33 de acţiuni pentru informarea mass-media, prin
articole în presa locală, posturile de radio-televiziune, panouri, pliante şi afişe cu ocazia
marcării zilelor din calendarul ecologic, s-a colaborat cu 5 ONG-uri pentru promovarea de
proiecte privind conservarea naturii şi educaţia ecologică
o Compartimentul P.N.A.P. s-a implicat în realizarea derulării şi reactualizarea următoarelor
proiecte privind protecţia naturii:
Proiectul VLĂDENI 2000 , care are ca obiectiv conservarea biodiversităţii în zona
Heleşteelor Vlădeni judeţul Iaşi, iar ca scop declararea acestei zone ca SIT
RAMSAR.
Continuarea derulării în colaborare cu Direcţia Apelor „Prut” Iaşi a proiectului de
reconstrucţie ecologică a vechiului curs al râului Jijia
Realizarea în colaborare cu Centrul de Cercetare şi informare pentru societatea civilă
Intrer-Mediu de la Facultatea de Biologie a Universităţii „Al. I. Cuza Iaşi” a
proiectului „Studiul ecologic al văii Prutului fundamentare pentru rezervaţie
transfrontalieră, componentă a rezervaţiei biosferei DELTA DUNĂRII”
Realizarea proiectului „Conservarea diversităţii biologice în rezervaţia floristică
Fâneţele Seculare Valea lui David comuna Miroslava judeţul Iaşi”
Realizarea proiectului „Cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor naturii din
municipiul Iaşi”
În cursul anului 2001 personalul din cadrul compartimentului P.N.A.P nu a participat la
reuniuni internaţionale în acest domeniu.
Printre problemele cu care ne-am confruntat în cursul anului 2001 putem menţiona:
Mortalităţi în ecosistemul acvatic de pe râul Siret ca urmare a poluării accidentale cu cianuri din
luna ianuarie 2001 produsă la Fălticeni judeţul Suceava. A fost înregistrată o mortalitate ridicată în
special în rândul ihtiofaunei reprezentată prin 27 de specii de peşti. Efectele acestei poluări pot
determina ca refacerea ihtiofaunei să nu se realizeze mai devreme de cel puţin 6-7 ani, acest lucru
fiind condiţionat de supravieţuirea unor exemplare mature capabile să asigure perpetuarea speciilor.
Mortalităţi în ecosistemul acvatic al iazului Dumeşti, comuna Dumeşti, datorită perioadei
prelungite de secetă şi depozitării de reziduuri menajere pe malurile lacului.
O altă problemă cu care ne confruntăm permanent cu toate demersurile făcute pentru rezolvarea ei
este presiunea turistică foarte mare la care este supusă rezervaţia naturală fosiliferă „Repedea” în
special în zilele de week-end.
88
8. Mediul urban
Activitatea umană evoluează spre accelerarea evidentă a procesului de urbanizare,
concomitent cu implementarea celor mai diverse industrii şi tehnologii. Se realizează astfel o
creştere continuă a densităţii populaţiei urbane şi a suprafeţelor constituite, ceea ce produce
diminuarea ariilor terenurilor plantate şi intensificarea factorilor poluanţi.
Accentuarea crizei în relaţia om – natură, impune ca cerinţă prioritară a urbanismului
contemporan simbioza utilitară şi estetică dintre ecologia umană şi spaţiile verzi, componentă de
bază în structura mediului ambiant.
Răspunzând, la nivel local, cerinţelor lansate la Conferinţa Mondială asupra Mediului şi
Dezvoltării desfăşurată la Rio de Janeiro în anul 1992, municipiul Iaşi face în prezent parte alături
de alte cinci municipii din România (Galaţi, Giurgiu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş) ca
oraşe pilot în proiectul ROM/98/012: „Dezvoltarea capacităţilor de implementare a Agendei 21
locale în România”.
De asemenea municipiul Iaşi face parte încă din 1996 din Campania Oraşelor din Europa
care Militează pentru Durabilitate. Este primul oraş din România implicat în această campanie şi
primul semnatar al cartei Aalborg, în această calitate recunoscând responsabilitatea autorităţilor
locale ca principală cheie în orice progres către durabilitate. Procesul de realizare a Agendei 21
locale pentru municipiul Iaşi a fost lansat la 5 aprilie 2000 sub conducerea Centrului Naţional
pentru Dezvoltare Durabilă. Finanţarea acestui proiect pentru municipiul Iaşi va fi asigurată de
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenţia Internaţională Canadiană de
Dezvoltare şi Institutul Internaţional de Dezvoltare Durabilă Canada.
Pe data de 23 iunie 2000 a fost constituit colectivul implicat în realizarea Agendei 21 locale
pentru municipiul Iaşi. Cu această ocazie a fost stabilită componenţa: Comitetul de Coordonare (23
persoane), Secretariatul Agendei (2 persoane) şi patru grupe de experţi care lucrează în domeniile:
economic, social, mediu şi cultural. Inspectoratul de Protecţia Mediului Iaşi are reprezentanţi atât în
comitetul de coordonare (inspectorul şef), cât şi în cadrul grupei de experţi care lucrează în
domeniul protecţiei mediului (reprezentantul compartimentului Resurse Publice, Relaţii cu Mass-
media, Programe Locale şi Internaţionale).
Evaluarea potenţialului actual al municipiului Iaşi, pe obiectivele şi direcţiile strategice ale
Agendei 21 locale va contribui în varianta finală la prioritizarea problemelor economice, sociale şi
de mediu ale municipiului Iaşi şi orientarea eforturilor investiţionare pe termen lung în aceste
domenii.
8.1. Calitatea aerului în mediul urban.
Populaţia judeţului Iaşi de 833.388 locuitori (la 01 iulie 1999) este distribuită între aşezările
urbane, reprezentate prin municipiile Iaşi şi Paşcani şi oraşele Târgu Frumos şi Hârlău (cu o
populaţie de 419.113 locuitori, reprezentând 50,3% din populaţia judeţului), şi localităţile rurale
organizate din punct de vedere administrativ în 85 de comune cu o populaţie de 414.275 locuitori
reprezentând 49,7% din populaţia judeţului.
Municipiul Iaşi cu 347.606 locuitori reprezintă centrul urban polarizator al judeţului Iaşi.
Datorită concentrării populaţiei şi activităţilor economice în intravilanul municipiului Iaşi şi în zona
periurbană, aici se regăsesc principalele surse de poluare a atmosferei. Dintre poluatorii atmosferei
putem enumera: trafic rutier, CET1 Iaşi, CET2 Iaşi, centralele termice de cvartal, SC FORTUS SA
IAŞI, RA TERMOFICARE IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC TRANSGAZ, SC MOLDOMOBILA
SA Iaşi, RAJAC Iaşi, SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, SC MOLDOPLAST SA Iaşi. Tot aici este
89
concentrată şi o mare parte a traficului rutier cu impactul său caracteristic asupra calităţii
atmosferei. Concentrarea acestor surse de poluare a impus ca şi reţelele de supraveghere a calităţii
factorilor de mediu să fie dimensionate corespunzător. Datele prezentate în capitolul 2 privind
starea factorului de mediu aer în judeţul Iaşi se referă în mare măsură la zonele urbane şi
împrejurimile municipiului Iaşi, unde impactul asupra mediului este predominant.
8.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement.
Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, se constituie în componenta principală a
spaţiilor verzi. Principalul scop al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea mediului
înconjurător şi armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, astfel încât să fie
create condiţii ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.
În municipiul Iaşi, în anul 2001, din suprafaţa totală de 471,5 ha ce era ocupată de spaţii
verzi avea următoarele trei categorii de folosinţă după cum urmează:
- spaţii verzi cu acces nelimitat (grădini, scuaruri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe
etc.), 309 ha;
- spaţii verzi cu acces limitat (spaţii verzi aferente instituţiilor publice, unităţilor social –
culturale etc.), 54,5 ha;
- cu profil specializat (Grădina Botanică Iaşi), 108 ha.
La suprafaţa totală a spaţiilor verzi intravilane se adaugă suprafaţa ocupată de zonele verzi
periurbane (Breazu, Bucium, Ciric, Ţicău) care reprezintă zone de agrement cu elemente naturale
de atracţie deosebită (calcarele de la Repedea, lacurile Ciric I, II, III etc.) cu o suprafaţă de
aproximativ 129.540 ha.
Municipiul Iaşi prezintă un indice de spaţiu verde pe locuitor de 12,17 m2, considerat
nesatisfăcător, suprafaţa ocupată de spaţii verzi fiind în continuă descreştere datorită extinderii
spaţiilor betonate şi scoaterii terenurilor din circuitul spaţiilor verzi în favoarea amplasării
construcţiilor (blocuri de locuinţe, staţii de distribuire a carburanţilor etc.).
Zonele de agrement din jurul municipiului Iaşi sunt supuse unor presiuni multiple din partea
publicului prin practicarea unui turism neconform cu legile ecologiei, concretizat prin distrugerea
valorilor naturale (roci dislocate, ruperea vegetaţiei etc.), depozitarea necontrolată a deşeurilor
menajere şi amplasarea de vetre de foc în alte locuri decât cele amenajate.
De asemenea lipsa unor reţele de canalizare în zonele de agrement Ciric conduce la scăderea
categoriei de calitate a apelor (acumulările Ciric I, II, III), acestea încadrându-se în categoria
„degradat” fiind interzis scăldatul.
8.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în
zonele locuite.
În anul 2001 au fost înregistrate 49 de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi în zonele afectate de
concentraţii ridicate de nitraţi şi nitriţi în ape subterane, după cum urmează:
- Trim. I, 11 cazuri în comunele: Scânteia, Popricani, Grozeşti, Gorban, Bivolari, Ciurea,
Andrieşeni;
- Trim. II, 10 cazuri în comunele: Ţigănaşi şi Miroslava;
- Trim. III, 10 cazuri în comunele: Butea şi Româneşti;
- Trim. IV, 18 cazuri în comunele Gropniţa şi Bălţaţi.
Au mai fost înregistrate 127 cazuri la 100.000 locuitori de hepatită virală în
municipiul Iaşi, 133 cazuri la 100.000 locuitori în Târgu Frumos, 76 cazuri la 100.000
locuitori în Paşcani şi 109 cazuri la 100.000 locuitori la Hârlău.
90
De asemenea au fost înregistrate cazuri de dizenterie şi boală diareică acută după cum
urmează:
Localitatea Dizenterie Boală diareică acută
(cazuri la 100.000 locuitori) (cazuri la 100.000 locuitori)
Iaşi 12 70
Târgu Frumos 2 154
Paşcani 7 853
Hârlău 8,4 168
Tabel 8.2.1. Cazuri de dizenterie şi boală diareică acută
Cauzele îmbolnăvirilor au fost rezultate de calitatea necorespunzătoare a apei potabile din sursele
de alimentare, de depozitările necontrolate de deşeuri în locuri nepermise precum şi de lipsa
puţurilor seci.
8.4. Presiunea aglomerărilor urbane.
Presiuni exercitate de către poluarea sonoră
IPM Iaşi a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în
urma sesizărilor, cât şi în urma inspecţiilor de autorizare). Dintre cauzele care contribuie la
generarea disconfortului fonic menţionăm: agregate frigorifice, centrifuge, ţesătorii, instalaţii de
îmbuteliere băuturi răcoritoare şi alcoolice care emit zgomote şi vibraţii ce ajung prin elementele
construcţiilor la locatari. În majoritatea cazurilor zgomotul se transmite prin aer şi în blocurile de
locuinţe învecinate nivelele de zgomot măsurate depăşesc limitele prevăzute de STAS – uri.
Traficul urban are un impact major datorită numărului mai mare de autovehicule faţă de
2000, a căilor de rulare cu neregularităţi ale tramvaielor, ale autovehiculelor cu defecţiuni. De
asemenea şi traficul feroviar din intravilanul celor două municipii: Iaşi şi Paşcani constituie una
dintre cauzele care duc la depăşirea nivelului de zgomot admis.
În municipiul Iaşi Inspectoratul de Protecţie a Mediului realizează supravegherea nivelului
de zgomot cu ajutorul unei reţele distribuite pe intersecţii cu trafic intens cum sunt: Podu Roş,
Fundaţie, Podu de Piatră, sau străzi intens circulate (bulevardele Alex. Cel Bun, Păcurari, Ştefan cel
Mare) şi pe trafic feroviar (staţia CF Iaşi, Staţia CF Nicolina).
Presiuni exercitate de către traficul urban
Impactul asupra mediului rezultat din transportul rutier şi feroviar se manifestă în special în
localităţile urbane ale judeţului şi în primul rând în municipiile Iaşi şi Paşcani.
Dacă traficul feroviar creează probleme de disconfort manifestat în primul rând sub formă
de zgomot, traficul rutier determină poluarea atmosferei cu substanţe poluante ca NOX, SO2, CO,
particule în suspensie, Pb, COV etc. în condiţii de expunere solară intensă şi temperaturi ridicate o
parte dintre aceşti poluanţi primari pot intra în reacţie între ei pentru a forma ozonul troposferic.
Numărul de autovehicule a crescut în judeţul Iaşi de la 106.505 buc. în 2000 la 115.781 buc.
în 2001. Din punct de vedere al categoriilor de autovehicule această creştere s-a produs în special în
domeniul autoturismelor (au crescut cu 7363 buc. în 2001 faţă de 2000).
Impactul generat de această creştere este resimţit în special în zonele urbane ale judeţului.
IPM Iaşi realizează supravegherea nivelului de zgomot cu ajutorul unei reţele alcătuite din
164 secţiuni de control uniform distribuite. Din măsurătorile efectuate la emisii se constată depăşiri
faţă de fondul natural şi limitele STAS 10009/88 în majoritatea secţiunilor de control. Cauzele care
conduc la depăşirile limitelor sunt: căile de rulare ale tramvaielor care prezintă neregularităţi în plan
91
orizontal şi vertical, mijloace de transport pentru mărfuri şi pasageri cu defecţiuni tehnice sau care
nu îndeplinesc normele de protecţie fonică.
IPM Iaşi, convins de importanţa pe care o reprezintă poluarea datorată traficului auto pentru
judeţul Iaşi şi pentru zonele urbane ale acestui judeţ, a promovat o serie de acţiuni educative care să
determine conştientizarea populaţiei pentru reducerea impactului datorat traficului rutier. Una dintre
manifestările cele mai importante în acest domeniu a fost celebrarea zilei de 22 septembrie „O zi
fără maşină în oraşul meu”.
Municipiul Iaşi s-a alăturat în această zi pentru a doua oară (prima manifestare de acest gen
a fost organizată la 22 septembrie 2000) Campaniei Europene a Oraşelor Fără Maşini. În vederea
comparării impactului în zilele cu trafic faţă de zilele fără trafic, în unele intersecţii ale municipiului
Iaşi, a fost invitat să execute prelevări de probe ale poluanţilor atmosferici autolaboratorul aflat în
dotarea IPM Bacău, în perioada 21-23 septembrie. Din rezultatul măsurătorilor se observă că deşi
nu se constată depăşiri ale CMA-urilor din punct de vedere al ozonului troposferic se constată faptul
că în ziua fără trafic, concentraţia acestui poluant s-a redus aproape la jumătate faţă de zilele cu
trafic. Din punct de vedere al nivelului de zgomot, s-a observat o scădere a acestuia cu 10 – 15 dB
în ziua fără maşini faţă de zilele cu trafic.
Presiuni exercitate de transportul terestru de mărfuri
Prin SNTFM „CFR Marfa” SA – Sucursala Iaşi, pe raza teritoriului Judeţului Iaşi, în anul
2000 au tranzitat şi s-au expediat un număr de 102.417 vagoane convenţionale marfa (pe 2 osii).
La nivelul Sucursalei Marfă Iaşi în anul 2000 au funcţionat următoarele subunităţi de
reparaţii şi exploatare locomotive şi vagoane marfă:
- Revizia de vagoane Cristeşti Jijia, cu subunităţile Post revizie vagoane Bârnova,
Revizia Socola şi Staţia de dezinfecţie Vagoane Ungheni;
- Revizia de Vagoane Paşcani;
- Punct de Alimentare şi Echipare Socola;
- Depoul de locomotive Paşcani
Menţionăm că în aceste unităţi, în decursul anului 2001 nu s-au înregistrat incidente care să
afecteze calitatea factorilor de mediu: sol, apă şi aer.
Transporturile de marfă s-au efectuează în conformitate cu instrucţiunile şi reglementările
interne şi internaţionale:
- Regulamentul de transport pe Căile Ferate Române, aprobat prin OG nr. 41/1997;
- RIV – Regulamentul internaţional vagoane, cu privire la circulaţia vagoanelor în
trafic internaţional cu privire la modul de încărcare a vagoanelor de marfă;
- RID Regulament de transport internaţional al mărfurilor periculoase;
- PPV – Regulament privind vagoane transpuse (CSI);
- RIV 2000 – regulament de utilizare a vagoanelor de mărfuri între întreprinderile
feroviare.
Presiuni exercitate de transporturile aeriene
Aerogara Iaşi a promovat şi realizat până în anul 2001 investiţia pentru extindere şi modernizare în
vederea clasificării ca aeroport internaţional.
În cadrul investiţiei au fost executate şi lucrări pentru diminuarea impactului asupra
factorilor de mediu:
- AER: s-a înlocuit centrala termică alimentată pe CLU cu centrală termică alimentată cu gaz,
cu diminuarea corespunzătoare a noxelor emise în atmosferă;
92
- APĂ: faţă de sistemul vechi de evacuare a apelor uzate în râul Ciric, după preepurare, s-a
realizat evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi, prin executarea
unui traseu de prim racord la canalizarea Aerobazei Moldova.
- ZGOMOT: amplasarea la 10 km distanţă de municipiul Iaşi a Aeroportului nu creează
probleme de impact.
Cheltuieli urbane în materie de mediu
În cursul anului 2001 în zonele urbane ale judeţului au fost realizate cheltuieli de mediu în
valoare totală de 1.944 mil. lei care reprezintă cheltuieli privind salubrizarea, canalizarea apelor
uzate menajere, realizarea aliniamentelor stradale de arbori şi arbuşti, întreţinerea şi extinderea
spaţiilor verzi.
3500
3000
2500
2000 planificat
1500 realizat
1000
500
0
total buget local buget de stat altele
Figura 8.4.1. Cheltuieli urbane în materie de mediu
93
9. Radioactivitatea
Staţia de radioactivitate Iaşi funcţionează cu un program de 24 ore zilnic. În cadrul staţiei se
fac măsurători şi analize globale pentru cinci factori de mediu: aer, depuneri atmosferice, apă,
vegetaţie – iarbă şi sol necultivat. Supravegherea nivelului radioactivităţii acestor factori de mediu
este foarte importantă în detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de
radioactivitate a mediului. De aceea măsurătorile globale sunt un indicator sensibil al
radioactivităţii factorilor de mediu. Este important a se cunoaşte nivelul radioactivităţii mediului
pentru a putea evalua unele emisii accidentale de material radioactiv la scară locală şi regională şi
evaluarea expunerii suplimentare a populaţiei datorate contribuţiilor cumulate ale evenimentelor cu
impact radiologic.
9.1. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Iaşi
1. Supravegherea nivelului radioactivităţii aerului prin analiza probelor de aerosoli atmosferici
este foarte importantă, deoarece aerul constituie mediul prin care transportul substanţelor
poluante în mediul înconjurător se face foarte rapid. Calculul activităţilor specifice medii pe
anii 2000 şi 2001, în cadrul urmăririi nivelului radioactivităţii naturale şi artificiale a
probelor de aerosoli atmosferici a demonstrat că nu a existat nici o contaminare radioactivă
a aerului, valorile medii situându-se sub limita de detecţie a aparaturii de măsură. Puţinele
depăşiri ale unor valori ale activităţilor specifice ale probelor de aerosoli atmosferici
datorându-se fondului natural de radiaţii;
2. Depunerile atmosferice cu cele două componente: praful şi precipitaţiile atmosferice sunt un
factor de mediu integrator foarte important din punct de vedere al supravegherii
radioactivităţii mediului înconjurător. Valorile medii ale activităţilor specifice ale probelor
de depuneri pentru anii 2000 şi 2001 s-au încadrat în limitele aparaturii de detecţie, puţinele
cazuri în care s-au obţinut valori semnificative datorându-se precipitaţiilor atmosferice
abundente după o perioadă îndelungată de secetă.
3. Radioactivitatea medie a probelor de apă potabilă şi apă brută pentru anii 2000 şi 2001, în
cazul măsurătorilor imediate după colectare, menţinându-se frecvenţa punctelor de
colectare, s-a situat sub limita de detecţie a aparaturii de măsură utilizate.
4. În cazul probelor de apă colectate săptămânal pentru râurile importante din judeţul Iaşi:
Bahlui, Jijia şi Prut, calculul activităţilor specifice medii pentru anul 2000 şi 2001 a
demonstrat situarea acestor valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsură din dotare.
5. Supravegherea radioactivităţii probei de vegetaţie necultivată (iarbă), probă care este un
factor de mediu integrator, a demonstrat prin compararea valorilor medii ale activităţilor
specifice pe anii 2000 şi 2001 uşoare depăşiri ale limitei de detecţie a aparaturii de măsură,
depăşiri mici cauzate de radionuclizii proveniţi din depuneri, precipitaţii şi aerosoli
atmosferici.
Ca şi în cazul probei de vegetaţiei, radioactivitatea medie a probei de sol pentru anii 2000 şi 2001 s-
a încadrat în limitele normale, variaţiile activităţilor specifice medii existente peste limita de
detecţie a aparaturii de măsură datorându-se depunerii radionuclizilor proveniţi din depuneri şi
precipitaţii atmosferice, strat vegetal, variaţii care nu implică nici un risc de contaminare radioactivă
artificială.
1. MĂSURĂTORI RAPIDE
VALOAREA ACTIVITĂŢII
Nr. UNITATE DE VALOAREA DE
PROBA MEDIA MAXIMA
crt. MĂSURĂ ALARMĂ
LUNARĂ LUNARĂ
3 14.69
1 Aer Bq/m 2.269 200
(august)
94
0.106
2 Debitul dozei absorbite în aer Gy/h 0.0647 10
(ianuarie)
Depuneri şi precipitaţii 2 69.8
3 Bq/m .zi 2.144 2000
atmosferice (noiembrie)
Apă de suprafaţă - Bahlui Podu 0.48
4 Bq/l 0.36 20
Roş (decembrie)
0.98
5 Apă potabilă - Timişeşti Bq/l 0.43 20
(noiembrie)
2. RADIOACTIVITATE NATURALĂ
IZOTOPI NATURALI VALOAREA ACTIVITĂŢII
Nr. UNITATE DE
DESCENDENŢI: Rn 222 şi
crt. MĂSURĂ MEDIA LUNARĂ MAXIMA LUNARĂ
Rn 220
3 39.362
1 RADON Bq/m 6.263
(august)
3 1.575
2 TORON Bq/m 0.185
(august)
3. RADIOACTIVITATEA ARTIFICIALĂ - MĂSURĂTORI DUPĂ 5 ZILE
VALOAREA ACTIVITĂŢII
Nr. UNITATE DE VALOAREA DE
PROBA MEDIA MAXIMA
crt. MĂSURĂ ALARMĂ
LUNARĂ LUNARĂ
3 0.0136
1 Aer Bq/m .zi 0.0046 0.5
(ianuarie)
Depuneri şi precipitaţii 4.73
2 Bq/l 0.55 2000
atmosferice (octombrie)
Apă de suprafaţă - Bahlui Podu 0.58
4 Bq/l 0.295 20
Roş (decembrie)
0.26
5 Apă potabilă - Timişeşti Bq/l 0.23 20
(septembrie)
Apă suprafaţă probe colectate 0.61
6 Bq/l 0.32 20
săptămânal - JIJIA (noiembrie)
Apă suprafaţă probe colectate 0.26
7 Bq/l 0.16 20
săptămânal - PRUT (noiembrie)
0.43
8 Vegetaţie iarbă Bq/l 0.21
(octombrie)
0.71
9 Sol necultivat Bq/l 0.35
(noiembrie)
Tabel 9.1.1. Măsurători -globale
95
AEROSOLI
DUPĂ 5 ZILE
0.016
0.014
0.012
0.01
VALOARE MEDIE
0.008
LUNARĂ
VALOARE MAXIMĂ
0.006 LUNARĂ
MEDIE 2001ŞI 2000
0.004
0.002
0
AI
E ST
SE AUG E
IE
AP IE
TO RIE
BR RIE
EM IE
E
E
M IE
IE
LI
LI
NI
T
BR
M
R
R
NO BR
PT U
RI
IU
AR
IU
O MB
FE UA
D MB
UA
M
N
IE
IA
EC
C
Figura 9.1.1. Probe aerosoli
SOL NECULTIVAT
DUPĂ 5 ZILE
0.8
0.7
0.6
0.5
VALOARE MEDIE LUNARĂ
0.4 VALOARE MAXIMĂ LUNARĂ
0.3 MEDIE 2001
MEDIE 2000
0.2
0.1
0
AI
T
SE UG IE
IE
AP IE
TO RIE
BR RIE
EM IE
E
E
M IE
IE
PT US
LI
NI
T
BR
M
A L
R
R
NO BR
RI
IU
AR
IU
O MB
FE UA
D MB
UA
M
N
E
IE
IA
EC
C
Figura 9.1.2. Probe sol necultivat
96
VEGETAŢIE (IARBĂ)
DUPĂ 5 ZILE
0.5
0.45
0.4
0.35
0.3 VALOARE MEDIE
LUNARĂ
0.25 VALOARE MAXIMĂ
LUNARĂ
0.2 MEDIE 2001
0.15
MEDIE 2000
0.1
0.05
0
AI
T
SE UG IE
IE
AP IE
M E
BR RIE
EM IE
E
E
M IE
IE
PT US
RI
LI
NI
T
BR
M
A L
R
R
NO BR
RI
IU
AR
IU
O MB
FE UA
D MB
UA
N
TO
E
IE
IA
EC
C
Figura 9.1.3. Probe vegetaţie
DEPUNERI ŞI PRECIPITAŢII ATMOSFERICE
DUPĂ 5 ZILE
5
4.5
4
3.5
3
VALOARE MEDIE LUNARĂ
2.5 VALOARE MAXIMĂ LUNARĂ
2 MEDIA 2001
1.5 MEDIA 2000
1
0.5
0
AI
T
SE UG IE
IE
AP IE
TO RIE
BR RIE
EM IE
E
E
M IE
IE
PT US
LI
NI
T
BR
M
A L
R
R
NO BR
RI
IU
AR
IU
O MB
FE UA
D MB
UA
M
N
E
IE
IA
EC
C
Figura 9.1.4. Probe depuneri şi precipitaţii
Concluzii
În concluzie, supravegherea radioactivităţii mediului la Staţia de Radioactivitate Iaşi, pentru anul
2000 şi 2001 a demonstrat că nu au existat evenimente de contaminare radioactivă a mediului iar
expunerea populaţiei a fost nesemnificativă.
97
10. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În cursul anului 2001, pe raza jud. Iaşi, s-au înregistrat o serie de poluări accidentale care nu
au condus la modificări majore a calităţii stării mediului si doua poluări accidentale cu impact major
asupra factorilor de mediu si anume poluarea apelor râului Siret (in cursul lunii ianuarie) si a apelor
de suprafaţa a acumulării permanente din localitatea Dumeşti (in cursul lunii iunie).
10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
10.1.1. În cursul lunii ianuarie s-a semnalat pe raza com. Lespezi, mortalitate in rândul
ichtiofaunei apelor râului Siret, datorate deversărilor de substanţe toxice si periculoase (cianuri)
provenite de la SC METADET SA Fălticeni, jud. Suceava.
IPM Iaşi a luat masuri de limitare a impactului produs prin intervenţii si verificări in teren
împreuna cu reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civila Iaşi, Inspectoratului Judeţean de
Politie si efectuări de analize specifice pe probe de apa si peşti in laboratoarele de specialitate din
cadrul IPM Iaşi, Direcţia Ape Siret-Bacău - Sistem Hidrotehnic Paşcani, Direcţia de Sănătate
Publica Iaşi si Direcţia Sanitar Veterinara Iaşi.
S-au impus masuri de atenţionare si informare permanenta a populaţiei prin toate mijloacele
asupra pericolului consumului de peste din râul Siret, control ale organelor de politie si primăriilor
privind interzicerea colectării, consumului si comercializării de peste infestat, depistarea cetăţenilor
care deţin cantităţi de peste si confiscarea acestuia, atenţionarea proprietarilor de animale din
localităţile riverane râului Siret să nu adape animalele din apele râului, colectarea cantităţii totale de
ichtiofaună afectată şi neutralizarea acestuia.
Pentru creşterea operativităţii efectuării analizelor de laborator si monitorizarea acestui
fenomen s-a organizat un serviciu de permanenta la nivelul IPM cu reprezentanţi ai SMIFM si
SIEUIM.
10.1.2. În cursul lunii iunie, s-a semnalat mortalitate piscicola pe malurile lacului Dumeşti,
iar din analizele fizico-chimice efectuate in cadrul laboratoarelor IPM Iaşi, DSP Iaşi, DSV Iaşi si
CN Apele Romane - DAP Iaşi, atât pe probe de apa cit si de peşti, a rezultat depăşirea indicatorilor
fizico-chimici si prezenta de substanţe organoclorurate peste limitele admise, care in asociere cu
alţi factori au condus la mortalitatea piscicola înregistrată. IPM Iaşi a efectuat verificări in teren
împreuna cu reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civila Iaşi, Inspectoratului Judeţean de
Politie, Direcţia Ape Prut Iaşi, Direcţia de Sănătate Publica Iaşi si Direcţia Sanitar Veterinara Iaşi.
In urma verificărilor efectuate in teren s-au constatat depozite semnificative de dejecţii
animaliere si resturi vegetale, care au contribuit in timp la dezvoltarea (înflorirea) algelor si implicit
la eutrofizarea apei lacului Dumeşti. In condiţiile de creştere a temperaturii (a apei si a atmosferei)
dezvoltarea algelor a condus la scăderea concentraţiilor de O2 , cauza probabila a mortalităţii
piscicole înregistrate.
S-au impus masuri de atenţionare si informare permanenta a populaţiei prin toate mijloacele: asupra
pericolului consumului de peste din lacul Dumeşti, control ale organelor de politie si primăria
Dumeşti privind interzicerea colectării, consumului si comercializării de peste infestat, depistarea
cetăţenilor care deţin cantităţi de peste si confiscarea acestuia, atenţionarea proprietarilor de animale
din localitate de a nu adăpa animalele din apele lacului, asigurarea pazei perimetrului iazului
Dumeşti, colectarea ichtiofaunei afectate şi neutralizarea acesteia.
98
Concluzii
Fenomenele de poluare a apelor de suprafaţa înregistrate (râul Siret si acumularea Dumeşti),
au afectat calitatea apelor si implicit a faunei si florei, plantele si microorganismele care constituie
sursa primara de hrana pentru multe vieţuitoare fiind primele care au asimilat substanţele poluante.
Monitorizarea ulterioara de catre IPM Iaşi a efectelor produse se concretizează in revenirea
calităţii apelor râului Siret la categoria a I-a de calitate si regenerarea populaţiei piscicole din
acumularea Dumeşti. Pentru refacerea ichtiofaunei distruse prin poluările menţionate se recomandă
repopularea artificială cu speciile existente anterior impactului.
La nivelul IPM Iaşi s-a constituit un colectiv de specialişti care acţionează în scopul
intervenţiei rapide pentru prevenirea şi limitarea efectelor negative produse în urma poluărilor
accidentale şi evenimentelor deosebite cu impact asupra factorilor de mediu (grup pentru urgenţe de
mediu).
99
11. Zone critice pe teritoriul ţării sub aspectul deteriorării stării de calitate a
mediului.
Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Zonele în care s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile (peste limita
admisă) în municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară, unde s-au făcut determinări sistematice.
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane
Situaţia calităţii apelor de suprafaţă în anul 2001 comparativ cu anul 2000 s-a îmbunătăţit
prin înregistrarea unei lungimi de 22 Km de apă de categoria I de calitate in plus faţă de situaţia din
anul 2000 (râul Bahlui, secţiunea izvoare - amonte Hârlău).
În judeţul Iaşi nu se semnalează zone critice afectate de activităţile petroliere fiind asigurată
supravegherea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din zona depozitelor de hidrocarburi
petroliere.
În ceea ce priveşte impactul determinat de depozitele de deşeuri industriale şi urbane asupra
calităţii apelor, analizele efectuate au arătat că în anul 2001 impactul constatat a fost local, în
zonele limitrofe amplasamentelor, datorită exfiltraţiilor din depozite şi a apelor pluviale scurse de
pe suprafaţa depozitelor.
Râul Bahlui aval oraş Hârlău până la confluenţa cu Jijia, fiind degradat se creează situaţii
critice datorită faptului că pe acest curs de apă este amenajat un lac de acumulare – Tansa Belceşti,
care este utilizat pentru alimentarea cu apă a localităţii Belceşti. În cursul anului 1999 APM Iaşi
împreună cu organele teritoriale de sănătate publică au sesizat calitatea necorespunzătoare a apelor
de suprafaţă, folosită după tratare în scop potabil.
Poluarea râului Bahlui se accentuează spre cursul inferior al acestuia şi se amplifică pe
tronsonul aval de municipiul Iaşi unde primeşte efluentul de apă uzată rezultat din municipiul Iaşi
deşi staţia de epurare a municipiului Iaşi a fost modernizată şi retehnologizată în procent de 50% şi
asigură o epurare îmbunătăţită a apelor uzate, comparativ cu anii precedenţi încărcarea în poluanţi
scăzând semnificativ. Debitul important al apelor uzate de cca. 3 mc/s, determină poluarea cursului
inferior al râului Bahlui, care transportă un debit de cca. 6 mc/s. În această zonă nefiind amplasaţi
utilizatori de apă nu s-au constatat folosinţe periclitate de calitatea necorespunzătoare a apei. Din
punct de vedere biologic ecosistemul acvatic este afectat.
Pe râul Jijia, poluarea se accentuează pe ultimii 3 Km aval de confluenţa cu râul Bahlui,
fiind astfel degradat pe o lungime totală de 42km. Menţionăm că râul Bahlui transportă apele uzate
rezultate din municipiul Iaşi şi zona din amonte care cuprinde peste 90% din activitatea desfăşurată
pe teritoriul judeţului.
Râul Miletin a cărui apă alimentează acumularea Hălceni are rol complex, respectiv piscicol
şi alimentare cu apă potabilă pentru localitatea Vlădeni.
Zone critice sub aspectul poluării solului
În judeţul Iaşi nu se semnalează zone critice cu excepţia suprafeţelor unde sunt amplasate
platformele de gunoi menajer, batale, etc.
Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a
transformat într-o apă stătătoare, fără aport de apă permanent , fiind supusă colmatării şi
eutrofizării. Prin această transformare biocenoza iniţială, cu o ichtiofaună caracterizată de specii
reofile valoroase (scobar, mreană, chişcar care este întâlnit numai în acest habitat din Moldova), a
fost înlocuită de specii mai puţin importante, caracterizate printr-un număr redus de specii şi
indivizi adaptate la noile condiţii de viaţă.
100
Ţinând cont de importanţa pe care o reprezintă acest ecosistem din punct de vedere
ichtiologic şi avifaunistic (habitat şi sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj) se
propune reconstrucţia acestei arii şi refacerea biocenozei iniţiale, existentă înaintea regularizării
cursului.
O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acţiunea combinată a
poluanţilor este triunghiul Ţuţora- Holboca- Tomeşti, unde acţionează poluanţi din surse majore
cum ar fi CET II Iaşi, depozitul de deşeuri menajere Tomeşti, Staţia de epurare a municipiului Iaşi,
proximitatea zonei industriale a oraşului, cariera de argilă a SC CERAMICA SA şi SC COMTOM
SA Tomeşti.
Concluzii
Pentru minimizarea influenţei traficului auto asupra calităţii factorului de mediu aer, se
impune o fluidizare a traficului în intersecţiile aglomerate, pentru a se evita pornirile şi opririle
repetate şi replantarea tramelor stradale cu specii de arbori cu rol în reţinerea particulelor în
suspensie. O importanţă deosebită în prevenirea poluării atmosferice o reprezintă respectarea
legislaţiei rutiere cu privire la traficul autovehiculelor grele (acestea vor tranzita marile centre
urbane numai pe şoselele laterale) şi implementarea la nivel local a normelor europene EURO 3.
Epurarea insuficientă a apelor uzate provenite din centrele populate (Tg. Frumos, Pd. Iloaiei,
Belceşti, Hârlău) conduce la o încărcare a emisarului de suprafaţă în care se evacuează producându-
se o poluare cu substanţă organică. Pentru prevenirea impactului antropic negativ este necesară
retehnologizarea staţiilor de epurare aferente principalelor centre populate.
Din punct de vedere al factorului de mediu sol impactul antropic poate fi diminuat prin
evitarea depozitărilor necontrolată de deşeuri de orice natură, amplasarea corectă a platformelor de
depozitarea aferente comunelor, restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de
reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier.
101
12. Cheltuieli pentru protecţia mediului
In cursul anului 2001, in jud. Iasi s-au derulat o serie de lucrări de investiţii la nivelul
agenţilor economici, consilii locale si consiliul judeţean, lucrări care au contribuit la îmbunătăţirea
parametrilor de funcţionare a instalaţiilor generatoare de poluanţi in mediu, la creşterea gradului de
siguranţa in exploatare a acestora precum si la încadrarea emisiilor/imisiilor in valorile autorizate.
De asemenea aceste cheltuieli de mediu in valoare totala de 109.335.000.000 lei au condus
la îmbunătăţirea stării factorilor de mediu si sănătăţii umane la nivelul organizaţiilor si populaţiei.
Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi, prin programul de acţiuni impus a fi realizat in
viitor, acţionează in colaborare cu instituţiile si organizaţiile din teritoriu, pentru dezvoltarea si
perfecţionarea capacităţii de prevenire, control si intervenite in domeniul protecţiei mediului.
120000
100000
80000
planificat
60000
realizat
40000
20000
0
total surse buget de alte surse
proprii stat
Figura 12.1. Investiţii 2001, agenţi economici
450000
400000
350000
300000
250000 planificat
200000 realizat
150000
100000
50000
0
to tal buget lo cal buget de stat altele
Figura 12.2. Investiţii 2001, Consiliul judeţean
3500
3000
2500
2000 planificat
1500 realizat
1000
500
0
to tal buget lo cal buget de stat altele
Figura 12.3. Investiţii 2001, Consiliile locale
102