Fisa 1

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

CLUJ









PROGRAMUL DE ORIENTARE

SCOLARA PENTRU ELEVII

CLASEI A VII-A









2006







CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

1

CUVANT INAINTE







Pentru a putea lua decizii responsabile elevii trebuie să aibă informaţii corecte. Dascălul,

prin menirea lui, are datoria să ofere aceste informaţii şi să formeze la elevi abilităţile de a lua

decizii de la cele mai simple la cele mai importante, cum ar fi alegerea unei cariere.

Acest program îşi propune o incursiune în factorii care contribuie la alegerea unui traseu

educaţional referindu-se la 3 etape ale acestui proces complex: autocunoaşterea, cunoaşterea ofertei

şcolare, procesul de luare a unei decizii.

În funcţie de timpul disponibil sau nevoile elevilor programul se poate extinde de la 3 la 6

ore didactice. Echipa de lucru vă doreşte mult succes în implementarea lui!





Coordonator: prof. psiholog Marin Plosca, CJAPP

Prof. psiholog Veronica Bogorin, CJAPP

Prof. psiholog Corina Nistor, CJAPP

Prof. psiholog Carolina Căpitan, Şcoala nr. 10

Prof. psihopedagog Dacian Dolean, Şcoala „Ion Creangă”

Prof. psiholog Raluca Ocoş, Şcoala nr. 21









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

2

1

AUTOCUNOASTERE







OBIECTIVE:

 Evaluarea trăsăturilor temperamentale şi actualizarea tipurilor de meserii care se potrivesc cuiva

cel mai bine din această perspectivă

 Identificarea valorilor personale şi a rolului pe care acestea le au în viaţă





MATERIALE NECESARE: fişe, glosar

DURATA:1- 2 ore





ACTIVITATEA 1

Notă: această activitate nu doreşte să ofere un suport teoretic tematicii „Temperamentele”. De aceea

accentul nu se va pune pe definirea tipurilor temperamentale, ci pe descrierea lor.

În cadrul unei discuţii introductive se explică elevilor faptul că:

 Temperamentele descriu cantitatea de energie pe care fiecare persoană o are

 Nu există temperamente bune sau rele

 Deseori oamenii au câte puţin din fiecare temperament, nu există temperament „pur”, însă un tip

temperamental poate să predomine

Se cere elevilor să noteze cu „X” UN SINGUR cuvânt din cele 4 existente pe fiecare rând

(fişa 1). Profesorul poate explica elevilor noţiunile din listă apelând la definiţiile din Glosar

(anexa 1). Elevii îşi verifică temperamentul, consultând fişa 2 şi adunând punctajul obţinut la

fiecare temperament, după care profesorul citeşte trăsăturile fiecărui temperament (anexa 2) şi

enumeră câteva tipuri de meserii în care calităţile fiecărui tip temperamental pot constitui un

avantaj (anexa 3).



ACTIVITATEA 2



LISTA VALORILOR MELE





Fiecare elev va primi câte o fişă (fişa 1), având sarcina de a face o ierarhie a propriilor

valori, după ce în prealabil se discută semnificaţia termenului. După ce finalizează, exerciţiul se

discută frontal, cu elevii care doresc să-şi împărtăşească cu colegii propriul sistem de valori,

discutându-se importanţa valorilor în ghidarea comportamentului nostru. Ulterior, elevii vor fii

împărţiţi în grupuri de câte cinci, fiecare grup având sarcina de a realiza o ierarhie a valorilor

grupului, pornind de la ierarhiile fiecăruia dintre componenţii grupului.



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

3

Fişa 1 ACTIVITATEA 1









PUNCTE FORTE



1. __CUTEZĂTOR __ADAPTABIL __ANIMAT __ANALITIC

2. __PERSEVERENT __VOIOS __RĂZBĂTĂTOR __PAŞNIC

3.__DOCIL __ALTRUIST __SOCIABIL __DÂRZ

4.__AMABIL __AUTOCONTROLAT __COMBATANT __CONVINGĂTOR

5.__STIMULATOR __RESPECTUOS __REZERVAT __CAPABIL

6.__NEPRETENŢIOS __SENSIBIL __SIGUR PE SINE __VIVACE

7.__PREVĂZĂTOR __RĂBDĂTOR __POZITIV __INIŢIATOR

8.__FERM __SPONTAN __ORGANIZAT __TIMID

9.__ORDONAT __FLEXIBIL __SINCER __OPTIMIST

10.__PRIETENOS __STATORNIC __AMUZANT __PUTERNIC

11.__TEMERAR __ÎNCÂNTĂTOR __DIPLOMAT __METCULOS

12.__VESEL __CONSECVENT __CULTIVAT __ÎNCREZĂTOR

13.__IDEALIST __INDEPENDENT __INOFENSIV __ANTRENANT

14.__EXPANSIV __DECIS __SPIRITUAL __PROFUND

15.__PACIFICATOR __IUBITOR DE MUZICĂ __ACTIV __ATAŞABIL

16.__MANIERAT __TENACE __VOLUBIL __TOLERANT

17.__BUN ASCULTĂTOR __LOIAL __LIDER __ENERGIC

18.__MULŢUMIT __CONDUCĂTOR __RIGUROS __AGREABIL

19.__PERFECŢIONIST __PLĂCUT __PRODUCTIV __POPULAR

20.__ENTUZIAST __ÎNDRĂZNEŢ __DECENT __ECHILIBRAT









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

4

Fişa 2 ACTIVITATEA 1







PUNCTE FORTE







SANGVINUL COLERICUL MELANCOLICUL FLEGMATICUL

POPULAR PUTERNIC PERFECŢIONIST LINIŞTIT

1. ANIMAT CUTEZĂTOR ANALITIC ADAPTABIL



2 VOIOS RĂZBUNĂTOR PERSEVERENT PAŞNIC



3. SOCIABIL DÂRZ ALTRUIST DOCIL



4. CONVINGĂTOR COMBATANT AMABIL AUTOCONTROLAT



5. STIMULATIV CAPABIL RESPECTUOS REZERVAT



6. VIVACE SIGUR PE SINE SENSIBIL NEPRETENŢIOS



7. INIŢIATOR POZITIV PREVĂZĂTOR RĂBDĂTOR



8. SPONTAN FERM ORGANIZAT TIMID



9. OPTIMIST SINCER ORDONAT FLEXIBIL



10. AMUZANT PUTERNIC STATORNIC PRIETENOS



11. ÎNCÂNTĂTOR TEMERAR METICULOS DIPLOMAT



12. VESEL ÎNCREZĂTOR CULTIVAT CONSECVENT



13. ANTRENANT INDEPENDENT IDEALIST INOFENSIV



14. EXPANSIV DECIS PROFUND SPIRITUAL



15. ATAŞABIL ACTIV IUBITOR DE MUZICĂ PAIFICATOR



16. VOLUBIL TENACE MANIERAT TOLERANT



17. ENERGIC LIDER LOIAL BUN ASCULTĂTOR



18. AGREABIL CONDUCĂTOR RIGUROS MULŢUMIT



19. POPULAR PRODUCTIV PERFECŢIONIST PLĂCUT



20. ENTUZIAST ÎNDRĂZNEŢ DECENT ECHILIBRAT









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

5

ANEXA 1 ACTIVITATEA 1



GLOSAR

Adaptat după Lana Bateman, Personality Patterns, Hunting House, Inc., Lafayette, LA





PUNCTE FORTE

1.

Cutezător-cel care ia iniţiative noi şi îndrăzneţe cu hotărârea de a le coordona.

Adaptabil- se acomodează uşor şi se simte confortabil în orice situaţie.

Animat- plin de viaţă, cu gesturi vii ale mâinilor şi mimică expresivă a feţei

Analitic- îi place să examineze componentele unui întreg pentru a vedea relaţiile logice şi corespunzătoare



2.

Perseverent- urmăreşte un proiect până la finalizarea lui înainte de a începe altul

Voios- plin de bună dispoziţie şi umor

Răzbătător- convinge mai degrabă prin logică şi fapte decât prin farmec şi putere

Paşnic- pare tulburat şi liniştit şi evită orice conflict



3.



Docil- acceptă cu uşurinţă punctul de vedere sau dorinţa altcuiva, fără să simtă nevoia de a-şi susţine opinia

Altruist- renunţă din proprie iniţiativă la interesele sale de dragul celorlalţi sau pentru a veni în întâmpinarea acestora.

Sociabil- cel care vede în prezenţa altora mai degrabă o ocazie de a fi prietenos şi amuzant decât o provocare sau o

oportunitate de afaceri.

Dârz- cel care este hotărât să urmeze propria cale.



4.



Amabil- îl interesează nevoile şi sentimentele celorlalţi

Autocontrolat- are trăiri emoţionale, dar rareori le afişează

Combatant- transformă toate situaţiile, întâmplările sau jocurile într-un concurs şi întotdeauna joacă pentru a câştiga

Convingător- poate să te câştige în orice domeniu prin farmecul total al personalităţii sale



5.



Stimulator- revigorează şi impulsionează sau îl face pe ceilalţi să se simtă bine

Respectuos- îi tratează pe ceilalţi cu respect, onestitate şi consideraţie

Rezervat- autorestrictiv în exprimarea emoţiei sau a entuziasmului

Capabil- apt să acţioneze repede şi eficient în toate situaţiile posibile





6.



Nepretenţios- o persoană care acceptă cu uşurinţă orice împrejurare sau situaţie

Sensibil- se interesează cu intensitate de ceilalţi şi de ce se întâmplă

Sigur pe sine- o persoană sigură care are încredere deplină în propriile capacităţi, judecăţi şi resurse

Vivace- plin de viaţă şi de emoţie









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

6

7.



Prevăzător- preferă să realizeze cu anticipaţie un plan detaliat pentru îndeplinirea unui proiect sau obiectiv şi se implică

mai degrabă în stadiile de planificare şi finalizare decât în cele de execuţie

Răbdător- neafectat de întârzieri, rămâne calm şi tolerant

Pozitiv- este convins că va realiza orice acţiune dacă depinde numai de el.

Iniţiator- prin farmecul propriei personalităţi îi îndeamnă sau îi constrânge pe ceilalţi să i se alăture, să participe sau să

investească.



8.



Ferm- încrezător, rareori ezită sau oscilează

Spontan- preferă ca totul în viaţă să fie activitate impetuoasă, nepremeditată, nerestricţionată de planuri

Organizat- trăieşte şi acţionează conform unui plan zilnic; nu îi place ca planul său să fie perturbat

Timid- liniştit, nu provoacă prea uşor o conversaţie



9.



Ordonat- o persoană care îşi aranjează metodic, sistematic lucrurile

Flexibil-se acomodează uşor şi este gata rapid să procedeze altfel

Sincer-vorbeşte direct şi fără rezerve

Optimist- întotdeauna bine dispus; se autoconvinge şi îi convinge pe ceilalţi că totul se va rezolva cu bine



10.



Prietenos- mai degrabă reacţionează decât iniţiază, rareori începe o conversaţie

Statornic- de nădejde, credincios, devotat şi încrezător, uneori fără motiv

Amuzant- are un simţ al umorului efervescent, care ar putea transforma orice povestire într-un eveniment umoristic

Puternic- o personalitate care comandă şi căreia ceilalţi ezită să i se împotrivească





11.



Temerar- doritor să îşi asume riscurile; fără teamă, cutezător

Încântător- o persoană cu care este amuzant să fii

Diplomat- se poartă cu oamenii cu tact, sensibilitate şi răbdare

Meticulos- face totul în ordinea corectă, amintindu-şi clar tot ce s-a întâmplat





12.



Vesel- permanent în stare de spirit bună, inducând fericire şi altora

Consecvent- este stabil emoţional, reacţionând aşa cum este de aşteptat

Cultivat- persoană ale cărei interese implică şi ocupaţii intelectuale şi artistice, cum ar fi teatrul, concertele, baletul.

Încrezător- sigur pe sine şi convins de propriile aptitudini şi de succesul său.



13.



Idealist- vede lucrurile în forma lor perfectă şi simte nevoia de a se ridica el însuşi la acel standard

Independent- se bizuie pe propriile sale forţe, autonom, cu încredere în sine şi pare să aibă puţină nevoie de ajutor

Inofensiv- o persoană care niciodată nu spune, nici nu provoacă ceva neplăcut sau nedorit

Antrenant- îi încurajează pe ceilalţi să muncească, să i se alăture sau să se implice şi face şi face ca totul să fie

distractiv.



14.

Expansiv- îşi exprimă emoţia deschis, în special afecţiunea, şi nu ezită să îi atingă pe ceilalţi în timp ce le vorbeşte

Decis- o persoană cu abilitatea de a lua rapid şi definitiv o hotărâre

Spiritual- etalează un umor sec, care poate fi sarcastic





CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

7

Profund- intens şi adesea introspectiv, îi displac conversaţia şi lucrurile superficiale



15.



Pacificator- adesea se regăseşte în rolul de a aplana divergenţele pentru a evita un conflict

Iubitor de muzică- participă sau are o profundă apreciere pentru muzică; este implicat în muzică mai degrabă ca formă a

artei decât ca distracţie oferită de un spectacol

Activ- simte nevoia de a fi productiv; este un conducător pe care ceilalţi îl urmează şi găseşte că e dificil să stea liniştit

Ataşabil- îi plac petrecerile şi abia aşteaptă să cunoască fiecare invitat; toţi îi devin prieteni încă din primul moment



16.



Manierat- o persoană politicoasă care îşi aminteşte ocaziile speciale şi face cu promptitudine un gest amabil

Tenace- este ferm, îndărătnic şi nu se va lăsa până când obiectivul nu va fi realizat

Volubil- vorbeşte în permanenţă, spune în general povestiri caraghioase şi îi distrează pe cei din jur, simte nevoia de a

umple tăcerea pentru a-i face pe ceilalţi să se simtă bine

Tolerant- acceptă cu uşurinţă gânduri le şi modul de a fi al celorlalţi, fără să simtă nevoia de a li se împotrivi sau de a le

schimba.



17.



Bun ascultător- pare întotdeauna doritor să asculte ce ai de spus

Loial- credincios unei persoane, unui ideal sau unui loc de muncă, uneori fără motiv

Lider- un conducător înnăscut căruia îi place să se afle la „cârmă” şi adesea consideră greu de crezut că altcineva poate

face treaba la fel de bine

Energic- plin de viaţă, viguros, energic





18.



Mulţumit- satisfăcut cu uşurinţă de ceea ce are, rareori invidios

Conducător- are capacitatea de a conduce şi se aşteaptă ca oamenii să îl urmeze

Riguros- îşi organizează viaţa, sarcinile şi rezolvă problemele făcând liste, scheme sau grafice

Agreabil- simpatic, adorabil, centrul atenţiei





19.

Perfecţionist- stabileşte standarde înalte pentru el şi adesea pentru alţii, dorind ca totul să fie în ordine în orice moment

Plăcut- agreabil, conversaţia cu el este o plăcere

Productiv- trebuie în permanenţă să lucreze sau să acumuleze; adesea găseşte că este foarte dificil să se odihnească

Popular- reprezintă sufletul petrecerii şi de aceea este foarte dorit ca gazdă a petrecerii



20.



Entuziast- o personalitate spumoasă, plină de viaţă, de energie

Îndrăzneţ- fără frică, cutezător, fără teamă de risc

Decent- urmăreşte constant să facă totul în modul cel mai cuviincios

Echilibrat- stabil, moderat, nu îi plac extremele









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

8

ANEXA 2 ACTIVITATEA 1







Evaluare - Puncte forte ale fiecărui temperament



Sangvinicul

 Vorbăreţ, povestitor

 Simţul umorului dezvoltat

 Entuziast şi expresiv

 Vesel şi efervescent

 Curios

 Dispoziţie schimbătoare

 Energie şi entuziasm

 Îi însufleţeşte pe alţii



Melancolicul

o Gânditor

o Serios

o Potenţial de geniu

o Sensibil la ceilalţi

o Conştiincios

o Idealist

o Perfecţionist/ standarde înalte

o Ordonat şi organizat

o Minuţios



Colericul

 Leader înnăscut

 Dinamic şi activ

 Nevoia impulsivă de schimbare

 Voinţă puternică

 Degajă încredere

 Nu poate fi descurajat cu uşurinţă

 Bun organizator

 Independent şi mulţumit de sine



Flegmaticul

 Impasibil şi relaxat

 Calm, răbdător, liniştit

 Competent şi ferm

 Agreabil

 Evită conflictele

 Găseşte soluţia simplă

 Inofensiv

 Are simţul umorului

 Atent









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

9

ANEXA 3 ACTIVITATEA 1



Exemple de activităţi optime pentru diferite tipuri temperamentale





Carieră Calităţi necesare Tip temperamental

Publicitate, - creativitate, flexibilitate, Coleric, Sangvinic

compoziţie muzicală deschidere şi adaptare la nou.

Jucător de golf, sau şah - atitudine calmă, stabilitate Melancolic, Flegmatic

emoţională.

Director de instituţie - dinamism, voinţă puternică, Coleric, Flegmatic

bun organizator, independent.

Relaţii publice - sociabilitate, optimism, Sangvinic

entuziasm.

Artist muzical, actor - energie, expresivitate, Coleric

capacitate crescută de adaptare

la nou.



Cercetător ştiinţific - minuţiozitate, perfecţionism, Melancolic, Flegmatic

atenţie la detalii, răbdare.

Psiholog - relaxat, calm, echilibrat, Flegmatic, Melancolic

sensibil la ceilalţi, capacitatea

de mediere a conflictelor

Pilot de curse, alpinist - căutarea de senzaţii tari, Coleric

dinamism.





Menţiune: exemplele de mai sus au un caracter orientativ;





ATENtIE!





Este eronat să se înţeleagă şi să se transmită ideea că există o determinare liniară,

forţată între un tip de temperament şi o anumită profesie.

Caracteristicile unui tip de temperament pot constitui un avantaj sau, dimpotrivă, un

dezavantaj în exercitarea unei profesii.

Un anumit temperament nu te împiedică să activezi într-o anumită profesie, dar

probabil că ţi-ai putea valorifica mai bine calităţile într-o meserie care să valorizeze

caracteristicile temperamentului tău.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

10

Fişa 1 ACTIVITATEA 2





NUME:



PRENUME:







LISTA VALORILOR MELE





Mai jos este o listă cu lucrurile pe care elevii le consideră importante. Aşează-



le în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) pe



care le-o acorzi tu, personal. Care este cea mai importantă pentru tine? Încearcă să



evaluezi ceea ce este cu adevărat important pentru tine, nu ceea ce spun alţii că este



important.



 A avea câţiva prieteni buni.



 A avea bani să merg la film, să mănânc în oraş şi să-mi cumpăr mici lucruri care



îmi plac.



 A avea note mari.



 A avea un prieten/prietenă.



 A avea mult timp liber să fac ceea ce vreau.



 A avea o relaţie bună cu părinţii.



 A trăi într-o casă mare cu multe facilităţi (piscină, DVD, mobilă frumoasă,



multe camere).



 A-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale.



 A deveni un bun sportiv.



 A învăţa multe lucruri noi.



 A fi de ajutor prietenilor sau familiei.



 A fi cinstit în viaţă, cu familia, prietenii şi munca pe care o fac.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

11

2

INFORMAtii PRIVIND OPTIUNILE

SCOLARE ALE ELEVILOR

LA FINALUL CLASEI A VIII-A





OBIECTIVE:

 Oferirea de informaţii privind traseele educaţionale existente (liceu, şcoala de arte şi

meserii)

 Oferirea de informaţii privind structura învăţământului liceal pe profile, filiere şi specializări

 Oferirea de informaţii privind calificările obţinute prin şcoala de arte şi meserii.

MATERIALE NECESARE: coli A3, carioca, markere, fişe şi anexe, Minighid de Orientare

Şcolară, bandă adezivă

DURATA: 1-2 ore





ACTIVITATEA 1



Profesorul face o prezentare succintă a schemei opţiunilor educaţionale: liceu (vezi anexa 1)

şi şcoala de arte şi meserii (vezi anexa 2). Ca material suport profesorul va utilza Minighidul de

Orientare Şcolară pentru elevii claselor a VIII-a editat de Centrul Judeţean de Asistenţă

Psihopedagogică.





ACTIVITATEA 2





Colectivul de elevi va fi împărţit în 10 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă care conţine

descrierea unei filiere sau a unui profil. Sarcina elevilor este să realizeze o prezentare schematică a

informaţiilor din text pe o coală A3 într-un mod cât mai atractiv. După ce toate grupurile au realizat

schema pe hârtie, colile A3 vor fi lipite pe tablă şi fiecare grup va prezenta colegilor informaţia pe

care au structurat-o. Se recomandă începerea activităţii cu prezentarea filierelor, apoi a profilelor.





ACTIVITATEA 3 (facultativ, se recomandă pentru clasele în care există opţiuni spre Şcoala

de Arte şi Meserii)



Clasa va fi împărţită în 5 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă ce conţine domeniile şi

calificările profesionale existente. Se procedează în mod similar cu activitatea 2.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

12

RECOMANDĂRI PENTRU PROFESOR:





 Încurajaţi elevii să pună întrebări pentru o mai bună înţelegere a informaţiilor; în Minighidul

de Orientare Şcolară veţi putea identifica şi şcolile unde se regăsesc anumite profile sau

specializări.

 Interveniţi cu completări acolo unde prezentarea nu este foarte clară; creaţi o atmosferă de

cooperare şi implicare având mereu în minte scopul ca elevii să ajungă să-şi formeze o

imagine corectă şi completă despre opţiunile existente.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

13

Fişa 1 ACTIVITATEA 2









Filiera teoretică cuprinde două profiluri: real şi uman. Elevii care doresc să urmeze profilul

real pot alege între două specializări: Matematică – informatică sau Ştiinţe ale naturii. Cei cu

înclinaţii şi abilităţi umaniste pot opta pentru specializarea Filologie sau Ştiinţe sociale.

În cadrul acestor profiluri, în funcţie de specialitate, se studiază mai multe ore pe săptămână,

discipline din aria curriculară „Matematică şi ştiinţele naturii” (profil real), respectiv discipline din

aria curriculară „Limbă şi Comunicare”, pentru specializarea Filologie şi din aria „Om şi societate”,

pentru specializarea Ştiinţe sociale.

Absolvirea învăţământului liceal, filiera teoretică se realizează prin susţinerea examenului de

bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea diplomei de bacalaureat.

Posibilităţile de continuare a studiilor în aceste domenii sunt multiple la nivel postliceal sau

universitar.









Această filieră cuprinde cinci profiluri: artistic, sportiv, teologic, pedagogic, militar.

Orientarea elevilor înspre aceste profiluri trebuie să aibă la bază interesul real al acestora pentru

domeniile respective, dar şi aptitudini în domeniul ales.

Învăţământul vocaţional urmăreşte valorificarea potenţialului aptitudinal al elevilor, dar

totodată, acordă o atenţie sporită şi disciplinelor de cultură generală. Astfel, la profilurile

menţionate se studiază, în funcţie de specialitate, mai multe ore săptămânal, fie în aria curriculară

„Arte”, fie „Educaţie fizică şi sport”; la profilul pedagogic se aprofundează disciplinele socio-

umane, iar la profilul teologic se studiază discipline teologice şi discipline legate de patrimoniul

cultural.

Absolvirea învăţământului liceal, filiera vocaţională are două componente:

 Examenul de bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea diplomei de

bacalaureat;

 Examenul pentru certificarea competenţelor profesionale, a cărui promovare dă

dreptul de obţinere a Certificatului de competenţe profesionale.

Studiile liceale pot fi continuate cu învăţământ universitar în domeniile respective, dar nu

numai.



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

14

Fişa 2 ACTIVITATEA 2









Filiera tehnologică se regăseşte în ciclul inferior şi ciclul superior al liceului.

În ciclul inferior al liceului se urmăreşte pregătirea elevilor sub următoarele aspecte:

 formarea competenţelor cheie prin ariile curriculare de cultură generală, indiferent de

profil (scop al învăţământului obligatoriu)

 formarea unor competenţe de preprofesionalizare pentru nivelul 3 de calificare, prin aria

„Tehnologii”, precum şi prin alte discipline la decizia şcolii (scop al învăţământului tehnic şi

profesional) şi au în vedere fundamentarea unei culturi tehnologice de specialitate în trei

profiluri: tehnic, servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului

La sfârşitul ciclului inferior al liceului se poate obţine un certificat de absolvire a învăţământului

obligatoriu care atestă competenţele cheie, fără recunoaşterea vreunei calificări.

Competenţele cheie dobândite se certifică cu scop educaţional prin certificatul de absolvire a

învăţământului obligatoriu. Competenţa pre-profesională dobândită se certifică cu scop profesional

prin portofoliul de educaţie permanentă.

Competenţele dobândite în ciclul inferior al liceului constituie un avantaj la înscrierea într-o rută

ulterioară de profesionalizare (clasa XI-XII) care se poate finaliza prin obţinerea nivelului 3 de

calificare după promovarea examenului de certificare profesională la sfârşitul clasei a XII-a, separat

de examenul de bacalaureat.



În ciclul superior al liceului se urmăreşte pregătirea elevilor sub următoarele aspecte:

 formarea competenţelor de cunoaştere şi a competenţelor sociale, realizate prin ariile

curriculare de cultură generală şi se urmăreşte pregătirea teoretică a elevilor în vederea obţinerii

diplomei de bacalaureat şi continuării studiilor în forme superioare de învăţământ. Aceste

competenţe îi asigură absolventului posibilitatea continuării studiilor în învăţământul terţiar

(postliceal, universitar) indiferent de profil şi sunt atestate printr-un certificat de absolvire.



 formarea competenţelor tehnice şi profesionale pentru nivelul 3 de calificare, realizate prin

aria „Tehnologii”, precum şi prin alte discipline din curriculum-ul diferenţiat şi la decizia şcolii.

Competenţele tehnice şi profesionale se recunosc cu scop profesional printr-un certificat de

calificare de „tehnician” (nivelul 3 de calificare profesională). Pregătirea este proiectată pentru

formarea de abilităţi cheie şi a experienţei în muncă, pe de o parte şi pregătirea tehnică de

specialitate, pe de altă parte.



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

15

Fişa 3 ACTIVITATEA 2





Şcoala de arte şi meserii se constituie ca alternativă la ciclul inferior al liceului. La absolvire,

elevii dobândesc un certificat de absolvire şi portofoliu personal pentru educaţie permanentă

şi, la cerere, foaia matricolă. Absolvenţii care susţin şi promovează examenul de certificare a

competenţelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 1.

Traseul educaţional se poate continua cu un an de completare la sfârşitul căruia se obţine

un certificat de calificare profesională de nivel 2. Absolvenţii anului de completare pot să-şi

continue studiile în ciclul superior al liceului (clasa XI - XII) dacă au dobândit certificatul de

absolvire a anului de completare şi certificatul de calificare profesională de nivel 2. Continuarea şi

finalizarea studiilor în ciclul superior al liceului se atestă printr-un certificat de calificare de nivel

3.

Pregătirea oferită prin şcoala de arte şi meserii asigură formarea culturii generale, a culturii

de specialitate şi a deprinderilor practice.

Anul şcolar este structurat pe 36 de săptămâni,

 32 săptămâni - instruire formativă în şcoală;

 4 săptămâni - instruire practică la agenţii economici.

Programul şcolar de 33 de ore pe săptămână este conceput pentru primul an astfel:

 studierea disciplinelor de cultură generală: 14-16 ore/ săptămână în trunchiul comun;

 studierea disciplinelor de cultură de specialitate: 9-11 ore/ săptămână în trunchiul comun

şi 2 ore/săptămână discipline din curriculum în dezvoltare locală;

 instruirea practică o zi/ săptămână (6 ore/ zi) în trunchiul comun şi 4 săptămâni comasat

în curriculum în dezvoltare locală.

În cadrul disciplinelor de cultură generală se studiază la toate calificările: limba şi

literatura română (2 ore/ săpt.), limba modernă (2 ore/ săpt.), matematica (2 ore/ săpt.), cultura

civică/ antreprenorială (1 oră/ săpt.), religia (1 oră/ săpt.), educaţia fizică (1 oră/ săpt.), orientare

şi consiliere vocaţională (1 oră/ săpt.), tehnologia informaţiei şi comunicării (2 ore/ săpt.).

În funcţie de calificările profesionale apar diferenţe în studiul anumitor discipline din cadrul

ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe”. Astfel disciplina Fizica se studiază doar la calificările din

domeniul mecanic, electric, electromecanic, electronica si automatizări, chimie industrială, textile-

pielărie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului. Disciplina Chimie nu se studiază

la calificările din domeniul comerţ, alimentaţie publică şi turism. Disciplina Biologie nu se studiază

la calificările comerţ, alimentaţie publică, turism, mecanic, electric, electromecanic, electronică şi

automatizări, chimie industrială; textile-pielărie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea

lemnului.



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

16

Fişa 4 ACTIVITATEA 2









Aceasta specializare asigura aprofundarea cunoştinţelor din

domeniul uman oferind bazele şi suportul necesar pentru continuarea

studiilor in domeniul literaturii, limbilor străine, dreptului, jurnalisticii etc.

Se acorda o pondere mare disciplinelor incluse in aria curriculară

«Limbă şi comunicare»: limba şi literatura română, limbile moderne,

limba latină. Astfel, la specializarea filologie sunt prevăzute mai multe ore săptămânal pentru

disciplinele incluse în aria menţionată: 10 ore în clasa a IX-a, acordate ariei curriculare «Limba si

comunicare » faţă de 8 ore acordate ariei curriculare «Limba si comunicare» în cazul celorlalte

specializări.

La specializările filologie şi ştiinţe sociale se studiază în primii doi ani de liceu 7-9 ore

săptămânal la ariile menţionate mai sus, iar în clasele a XI-a şi a XII-a nu se mai studiază fizică,

chimie, biologie iar matematică se studiază 2-3 ore săptămânal.









Această specializare pune accent pe cunoştinţe şi competenţe în

domeniul ştiinţelor sociale: istorie, filozofie, psihologie, sociologie,

economie etc. Studiile liceale pot fi continuate cu învăţământ postliceal

sau universitar în domeniul menţionat: istorie, filozofie, psihologie,

sociologie, economie, drept, geografie, asistenţă socială, teologie etc.

În planurile cadru pentru învăţământ liceal sunt prevăzute mai multe ore săptămânal pentru

disciplinele incluse în aria curriculară «Om şi societate»: istorie, geografie, ştiinţe socio-umane

(psihologie, logică, economie, filozofie), religie, istoria religiilor. Astfel, în cadrul acestei

specializări elevii vor studia disciplinele menţionate astfel: 7 ore în clasa a IX-a, 8 ore în clasa a X-

a iar în clasele a XI-a şi a XII-a aceste discipline se studiază 10 respectiv 9 ore. În cazul celorlalte

specializări se acordă mai puţine ore acestei arii curriculare (4 ore săptămânal pe parcursul anilor

de liceu).



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

17

Fişa 5 ACTIVITATEA 2









Această specializare asigură aprofundarea

cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor în

domenii de mare actualitate în societatea contemporană.

Posibilităţile de continuare a studiilor în acest domeniu sunt multiple la nivel postliceal sau

universitar :matematică, informatică, medicină, învăţământ tehnic, economic, militar etc.

Se pune accentul pe studiul disciplinelor din ariile curriculare «Matematică şi ştiinţele

naturii» (matematică, fizică, chimie, biologie) şi «Tehnologii» (informatică-tehnologia

informaţiei). Astfel, se studiază pe parcursul celor patru ani de liceu 10-11 ore săptămânal în aria

curriculară «Matematică şi ştiinţele naturii» şi între 2 şi 3 ore săptămânal în aria curriculară

«Tehnologii» ( informatică-tehnologia informaţiei).









Această specializare pune accentul pe aprofundarea studiului

disciplinelor din aria curriculară «Matematică şi ştiinţele naturii»

(matematică, fizică, chimie, biologie). Posibilităţile de continuare a

studiilor în acest domeniu pot fi învăţământ postliceal sau universitar:

biologie, chimie, fizică, geologie, geografie, biotehnologie, medicină,

agronomie etc.

Se studiază 10-11 ore săptămânal discipline din aria curriculară

«Matematică şi ştiinţele naturii», în special fizică, chimie, biologie. Se studiază mai puţine ore de

matematică şi informatică decât la specializarea «matematică- informatică».









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

18

Fişa 6 a ACTIVITATEA 2









 arte vizuale

 arte plastice şi decorative

 muzică

 teatru

 coregrafie



În învăţământul de artă, şcolarizarea pe domenii de specialitate se realizează încă din

clasele primare. Probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice. Clasele se constituie

pe ani de studiu, iar activitatea de specialitate se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.

Planul cadru pentru învăţământul liceal prevede un număr mai mare de ore – 10-11 ore

săptămânal - alocate disciplinelor incluse în aria curriculară „Arte” (educaţie artistică de

specialitate, educaţie plastică, educaţie muzicală).

Certificatul de competenţă profesională se obţine în funcţie de specializări:

Arte vizuale - specializările: arhitectură, arte ambientale şi design – tehnician în domeniul artistic

Arte plastice şi decorative - tehnician pentru tehnici artistice

Muzică - corist, instrumentist, corepetitor

Teatru – instructor de teatru

Coregrafie – instructor coregraf, instructor dans sportiv, instructor animator









Specializările din cadrul acestui profil pun accentul pe dobândirea cunoştinţelor şi a

competenţelor prin studiului disciplinelor din aria curriculară: ”Educaţie fizică şi sport”: educaţie

fizică, pregătire sportivă teoretică şi pregătire sportivă practică, pentru care sunt alocate 12 ore

săptămânal, din care doar pentru disciplina pregătire sportivă practică sunt prevăzute 8 ore

săptămânal.

Certificatul de competenţă profesională: instructor sportiv.





CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

19

Fişa 6 b ACTIVITATEA 2









 teologic ortodox

 patrimoniu cultural

 teologic catolic, teologic unitarian, teologic reformat, teologic baptist, teologic

penticostal, teologic adventist, teologic musulman

Aceste specializări pun accentul pe dobândirea de cunoştinţe şi competenţe din sfera teologică

prin alocarea unui anumit număr mai mare de ore pentru studiul disciplinelor teologice şi de

specialitate, oferind suportul necesar continuării studiilor în acest domeniu.

Certificatul de competenţă profesională: preot cu studii medii, cântăreţ bisericesc









 învăţător-educator



În cadrul acestei specializări, planul cadru pentru învăţământul liceal prevede o pondere

mai crescută de ore – 6 ore/săptămână - pentru disciplinele incluse în aria curriculară „Om şi

societate”, accentul fiind pus pe disciplinele psihologie şi pedagogie.

De asemenea, pentru studiul disciplinelor din aria curriculară „Limbă şi comunicare”:

limba şi literatura română, limba modernă 1, limba modernă 2, comunicare didactică, se alocă

un număr de 9 ore/săptămână

Certificatul de competenţă profesională: învăţător-educator.









 ştiinţe sociale

 matematică-informatică

Aceste specializări cuprinse în profilul militar pot fi urmate doar în cadrul liceelor Ministerului

Administraţiei şi Internelor. Accentul se pune pe aprofundarea cunoştinţelor şi competenţelor in

domeniul militar. De aceea, planul cadru alocă un număr de ore special pentru ariile: „Pregătire

militară şi legislaţie”, „Educaţie fizică şi sport”, pe lângă numărul de ore crescut alocat ştiinţelor

sociale, matematicii şi informaticii.



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

20

Fişa 7 a ACTIVITATEA 2









Tehnician în automatizări

Competenţe profesionale:

 Executarea unor lucrări de complexitate medie în electronică şi automatizări;

 Corelarea activităţilor de execuţie, de măsurare şi verificare cu documentaţia tehnică;

 Verificarea stării de funcţionare a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor.



Tehnician în telecomunicaţii

Competenţe profesionale:

 Proiectarea şi organizarea unor faze a proceselor tehnologice din domeniul telecomunicaţiilor;

 Supravegherea proceselor tehnologice din telecomunicaţii;

 Înregistrarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute pe durata monitorizării circuitelor specifice în

telecomunicaţii;

 Controlul operaţiilor tehnologice şi auxiliare din domeniul telecomunicaţiilor.



Tehnician mecatronist

Competenţe profesionale:

 Aplicarea normelor şi principiilor de protecţie a muncii, PSI şi a celor de protecţie a mediului;

 Verificarea stării de funcţionare a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor;

 Executarea de lucrări de punere în funcţiune, exploatare şi reparare a unor sisteme mecatronice;

 Utilizarea schemelor şi diagramelor funcţionale specifice sistemelor mecatronice.



Tehnician operator tehnici de calcul

Competenţe profesionale:

 Aplicarea, instalarea, exploatarea, întreţinerea şi depanarea sistemelor de calcul;

 Utilizarea manualelor de service şi a softului specializat.



Tehnician designer vestimentar

Competenţe specifice:

 Executarea documentaţiei noului produs: tipare, detalii, şabloane

 Multiplicarea tiparelor pe mărimile şi taliile prevăzute în standardele în vigoare

 Executarea cu exactitate a documentaţiei



Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

Competenţe specifice:

 Realizarea planurilor de ansamblu şi detaliilor pentru lucrări de construcţii şi instalaţii

 Citirea şi interpretarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor pentru lucrări de construcţii şi

urbanism

 Utilizarea tehnologiei informatice în activitatea de proiectare pentru lucrări publice şi

instalaţii





CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

21

Fişa 7 b ACTIVITATEA 2



Tehnician operator procesare text-imagine

Competenţe specifice:

 Utilizarea programelor de procesare text-imagine (Office, Corel Drew etc)

 Executarea unor lucrări de proiectare asistate de calculator de complexitate medie utilizând

softul specializat

 Întocmirea şi utilizarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor realizate

 Utilizarea metodelor de diagnosticare soft a calculatorului



Tehnician proiectant CAD

Competenţe specifice:

 Utilizarea programelor de proiectare asistate de calculator (Auto Cad, ArhiCad, OrCad, Lab

View)

 Executarea unor lucrări de proiectare asistate de calculator de complexitate medie utilizând

Softul specializat

 Întocmirea şi utilizarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor realizate

 Utilizarea metodelor de diagnosticare soft a calculatorului



Tehnician electrotehnist

Competenţe specifice:

 Executarea unor lucrări de complexitate medie în domeniul electrotehnicii

 Corelarea activităţii de execuţie, de măsurare şi verificare cu documentaţia tehnică

 Monitorizarea etapelor unor procese tehnologice de fabricaţie din domeniul electrotehnic

 Asigurarea sistemului informaţional pentru fluxuri tehnologice din domeniul electrotehnic



Tehnician în instalaţii electrice

Competenţe specifice:

 Trasarea instalaţiilor electrice conform planurilor construcţiilor

 Executarea lucrărilor pentru fixarea şi susţinerea diverselor piese ale instalaţiilor electrice

 Montarea elementelor componente ale instalaţiilor, efectuarea operaţiilor de racordare electrică

a diferitelor tipuri de consumatori









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

22

Fişa 8 a ACTIVITATEA 2









Tehnician în activităţi financiare şi comerciale

Competenţe profesionale:

 Efectuarea lucrărilor contabile de complexitate medie;

 Verificarea exactităţii datelor înscrise în documentele contabile şi corectitudinea executării

operaţiilor financiare;

 Utilizarea tehnicilor de marketing în activitatea comercială;

 Negocierea şi argumentarea vânzării produselor / serviciilor;

 Utilizarea mijloacelor informatice în realizarea activităţilor financiare şi comerciale;



Tehnician în administraţia publică

Competenţe profesionale:

 Utilizarea echipamentelor birotice şi a softurilor specifice în activitatea de secretariat;

 Redactarea, primirea, trierea şi transmiterea corespondenţei;

 Organizarea întâlnirilor de lucru şi desfăşurarea activităţilor specifice de relaţii publice;

 Activitatea de documentare (culegerea, selectarea şi difuzarea informaţiilor).



Tehnician în turism

Competenţe profesionale:

 Întâmpinarea clienţilor (în agenţie sau telefonic), comunicarea în mediul profesional;

 Identificarea, colectarea informaţiilor pentru informarea şi consilierea clientului;

 Realizarea vânzării produselor turistice

 Urmărirea derulării sejururilor în urma vânzării, asigurarea calităţii serviciilor turistice şi

protecţiei consumatorilor.



Tehnician în activităţi de poştă

Competenţe profesionale:

 Întâmpinarea clienţilor, comunicarea în mediul profesional;

 Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poştale interne, a caracteristicilor acestora;

 Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poştale interne;

 Efectuarea unor operaţiuni specifice şi a înregistrărilor contabile specifice activităţii poştale.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

23

Fişa 8 b ACTIVITATEA 2









Tehnician în analize produse alimentare

Competenţe profesionale:

 Efectuarea analizelor pentru stabilirea calităţii materiilor prime şi materiale, semifabricatelor şi a

produselor finite conform standardelor în vigoare;

 Pregătirea instalaţiilor şi aparaturii de laborator folosite în controlul calităţii produselor alimentare;

 Înregistrarea şi prelucrarea informaţiilor specifice analizelor produselor alimentare.



Tehnician chimist de laborator

Competenţe profesionale:

 pregătirea instalaţiilor, aparaturii, reactivilor pentru experimente sau analize;

 participarea la aprovizionarea cu reactivi, materii prime, piese de schimb;

 prelevarea probelor şi efectuarea analizelor, supravegherea şi reglarea parametrilor de producţie

 redactarea rapoartelor de lucru, buletinelor de analiză, altor documente tehnice.



Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

Competenţe profesionale:

 identificarea şi corelarea factorilor care influenţează echilibrul ecologic;

 recoltarea, conservarea şi transportul probelor de apă, sol, aer în vederea efectuării analizelor;

 operarea aparatelor de laborator, calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor;

 realizarea observaţiilor hidrologice şi meteorologice pe teren şi interpretarea rezultatelor.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

24

Fişa 1 ACTIVITATEA 3



MECANICĂ



Lucrătorul din acest domeniu execută operaţii de montaj şi asamblare a pieselor şi maşinilor,

confecţionează piese de schimb, efectuează întreţinerea şi repararea lor (lăcătuş mecanic); execută

şi recondiţionează piese pentru diferite aparate şi instalaţii mecanice, prelucrează suprafeţele

interioare/ exterioare ale unor piese (strungar); prelucrează manual sau cu maşini prin găurire,

tuşare, lipire, piese turnate, forjate (sculer); sudează şi decupează suprafeţe metalice, asamblează

piese, scule, utilaje (sudor); confecţionează obiecte de artă prin prelucrarea materialului preţios,

modelează, taie, pileşte, lustruieşte diverse materiale: piatră, sticlă, aur, sudează, topeşte, aliază

metale (bijutier); repară motoare, sisteme de direcţie şi frânare la autovehicole, întreţine, repară,

înlocuieşte piese defecte (mecanic auto, mecanic agricol).



ELECTROMECANICĂ



Lucrătorul din acest domeniu întreţine, reglează şi repară aparate electrocasnic: frigidere,

cafetiere, aspiratoare, maşini de spălat, radiatoare (electromecanic reparator obiecte de uz

casnic); execută reparaţii pentru remedierea defecţiunilor aparatelor radio, video, calculatoare,

înlocuieşte piesele defecte, stabileşte contacte, reglează comenzile pentru îmbunătăţirea calităţii

(electromecanic utilaje şi instalaţii din cinematografe, TV, radio).





ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI



Lucrătorul din acest domeniu exploatează centrale telefonice, localizează defecţiuni şi

asigură remedierea lor (electronist echipamente digitale); se ocupă de întreţinerea curentă a reţelei

telefonice cu fir şi a posturilor telefonice, remediază deranjamente şi asigură întreţinerea reţelei

(electromecanic reţele cabluri).



ELECTRIC



Lucrătorul din acest domeniu montează, întreţine şi repară instalaţii şi cabluri electrice,

instalează şi testează întrerupătoare, prize, relee, circuite (electrician în construcţii); asigură

montarea şi demontarea părţilor mecanice şi electrice, remontează piesele înlocuite, asigură

funcţionarea utilajelor, execută modificări (electrician de întreţinere şi reparaţii în industria

mică); trasează instalaţii electrice, execută lucrări pentru fixare, susţinere instalaţii electrice,

montează elemente componente ale instalaţiilor, efectuează operaţii de racordare electrică a

diferitelor tipuri de consumatori (electrician în instalaţii energetice).







CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

25

Fişa 2 ACTIVITATEA 3

CHIMIE INDUSTRIALĂ



Lucrătorul din acest domeniu coordonează procesul de ardere a substanţelor chimice în

cuptoare, asigurând alimentarea cu substanţe chimice, excesul de aer în funcţie de compoziţia,

granulaţia şi umiditatea cerută, în funcţie de materiile prime utilizate, dirijează procesul tehnologic

la cuptoare (operator chimist); preia, pregăteşte şi prelucrează materiile prime conform reţetelor de

fabricaţie, supraveghează procesul tehnologic şi efectuează intervenţii de reglare asupra instalaţiilor

(preparator produse cosmetice de parfumerie).





CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Lucrătorul din acest domeniu stabileşte, conform proiectului cantitatea şi calitatea

materialelor necesare (tapet, adezivi, solvenţi, ipsos etc.) pregăteşte şi prelucrează suprafeţele care

vor fi tapetate (tapetar); verifică, pregăteşte aparatele, dispozitivele, trusa de chei, pregăteşte ţevile,

le selectează ca lungime şi diametru, montează ţevi (instalator încălzire centrală şi gaze); execută

lucrări de fixare şi susţinere a pieselor instalaţiei de apă, montează, racordează instalaţia de apă şi

canal (instalator apă, canal); montează, repară şi întreţine căi ferate, înlocuirea traverselor,

bucăţilor de şină uzate, reface terasamentul căii de rulare, consolidează liniile şi terasamentele

(constructor căi ferate); execută ziduri din pietre naturale şi artificiale (prefabricate, beton) de

forme şi provenienţă diferită legate cu mortar, aprovizionează locul de muncă cu materiale, scule şi

dispozitive necesare, execută mortarul, pereţii, finisează faţadele, ciopleşte pietrele, verifică

execuţia de ansamblu (zidar); pregăteşte mortarul, verifică plăci, gresie, faianţă, mozaic, montează

materia primă, fixează plăcile, finisează pardoseli (mozaicar-faianţar).



AGRICULTURĂ



Lucrătorul din acest domeniu cultivă arbuşti, bulbi, seminţe, pregăteşte terenul cu

îngrăşăminte, plantează seminţe, bulbi în sere şi în grădini (floricultor); participă la pregătirea

terenului în vederea plantării viţei de vie, plantează viţa de vie, efectuează lucrările de întreţinere,

tăierea şi repararea sistemului de susţinere, fertilizează terenul, se preocupă de combaterea bolilor şi

a dăunătorilor (viticultor); pregăteşte şi administrează furajele pentru hrana animalelor, asigură

necesarul de apă, verifică instalaţiile de adăpat, asigură mici reparaţii ale adăposturilor, controlează

starea de sănătate a animalelor, curăţă boxele (crescător, îngrijitor de animale domestice);

exploatează şi întreţine familiile de albine, execută lucrări de întreţinere şi reparare a utilajelor

apicole, tratamente preventive pentru diverse boli ale albinelor şi extrage produse apicole (miere,

ceară, propolis etc.) (apicultor); pregăteşte solul în pepiniere, realizează împăduriri, curăţă terenuri,

combate bolile şi dăunătorii arborilor, scoate şi plantează puieţi (arboricultor).



CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

26

Fişa 3 ACTIVITATEA 3



TURISM ŞI ALIMENTAŢIE



Lucrătorul din acest domeniu prepară în laborator produse de patiserie, sortează, curăţă

materia primă, modelează şi coace produsele, umple şi formează produse de patiserie (patiser);

aprovizionează cu băuturi, prepară, serveşte băuturi în localuri de alimentaţie publică (barman);

efectuează şi întreţine curăţenia camerelor, a holurilor şi a dependinţelor din hotel, distribuie presa

şi poşta la fiecare cameră, igienizează zilnic baia din fiecare cameră, schimbă vesela, lenjeria de pat

din camere după plecarea oaspeţilor, culege, la cerere, lenjeria personală a clienţilor pe care o spală

şi o calcă (cameristă).



INDUSTRIE ALIMENTARĂ



Lucrătorul din acest domeniu recepţionează materia primă, prepară şi prelucrează aluatul

(frământat, divizat, modelat, dospit), coace, răceşte, depozitează şi expediază produsele (brutar);

filtrează, pasteurizează laptele, dozează fermenţii lactici, degresează laptele, întreţine brânzeturile,

ambalează, îmbuteliază laptele şi produsele din lapte (preparator produse lactate); transformă

materia primă în produse ca drajeuri, ciocolată, bomboane (operator la prepararea produselor

zaharoase); conduce şi supraveghează maşinile de măcinat cereale, verifică calitatea cerealelor,

asigură depozitarea făinurilor şi a tărâţei (morar); pregăteşte materia primă şi materiile auxiliare,

prepară saramura necesară conservării şi maturării cărnii, supraveghează malaxarea cărnii şi

injectarea semifabricatelor cu saramură, prepară sosul condimentat pentru fabricarea specialităţilor,

pregăteşte adaosuri de natură vegetală (făină, soia), execută umplerea membranelor (crenvurşti,

cârnaţi), porţionează, introduce semipreparatele în forme sau prese, fasonează, leagă

semipreparatele pentru specialităţi, supraveghează fierberea şi afumarea produselor, execută

etichetarea produselor (operator la fabricarea mezelurilor).



SILVICULTURĂ



Lucrătorul din acest domeniu asigură paza pădurii pentru a preveni tăierea, păşunatul şi

incendiile, constată delictele şi urmăreşte contravenienţii, asigură protecţia vânatului şi a pescuitului

(pădurar).









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

27

Fişa 4 ACTIVITATEA 3





FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Lucrătorul din acest domeniu croieşte şi prelucrează, îndreaptă, rindeluieşte, furniruieşte,

îmbină lemnul (tâmplar); confecţionează în serie şi comandă plapume de diferite modele, fixează

punctele de reper pentru croirea materialului de umplutură, execută cusătura de îmbinare a

materialelor croite, fixează plapuma pe gherghef în vederea realizării cusăturii ornamentale

(plăpumar); prelucrează manual sau mecanizat materialul lemnos, măsoară, trasează, ciopleşte,

dăltuieşte, rindeluieşte, găureşte, bate cuie, îmbină lemnul (dulgher).





INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE



Lucrătorul din acest domeniu prelucrează pieile, tratează pieile cu materiale chimice,

minerale, vegetale etc., prelucrează, stoarce, taie şi întinde piei (tăbăcar pielar); realizează tipare,

şabloane, alege materialele de bază (confecţioner produse textile); confecţionează încălţăminte din

piele şi înlocuitori prin prelucrări manuale sau mecanice, croieşte şi pregăteşte materia primă

(cizmar); aprovizionează maşina cu materia primă necesară, încarcă şi schimbă suveica, observă

defectele pe ţesătură şi leagă firele rupte, schimbă sau taie ţesătura în bucăţi, curăţă cu peria scama

depusă pe maşină, curăţă ţesătura şi urzeala de resturi de fire şi scamă (ţesător).





TEHNICI POLIGRAFICE





Lucrătorul din acest domeniu asigură montarea formei de tipărit, amestecul culorilor

tipografice cu lianţi, calitatea cernelurilor şi hârtiei, schimbarea vaslurilor de cauciuc, înlăturarea

deranjamentelor tehnice uşoare ale maşinii folosite (tipăritor offset); repartizează diferitele

componente ale formei după o machetă care indică poziţia exactă a paginilor de text sau a

imaginilor, lipeşte pe coala de montaj cu soluţii speciale peliculele negative sau diapozitivele

reprezentând imagini sau text, transpune montajul pe folii transparente, pe piatra litografică sau pe

placa de metal, realizează tratamentul chimic şi mecanic (operator montaj, copiat tipar probă).









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

28

FIŞA 5 ACTIVITATEA 3





COMERŢ

Lucrătorul din acest domeniu primeşte clienţii sau vizitatorii, le identifică cerinţele şi

le face legătura cu cei care le rezolvă problemele, lucrează în serviciile publice: hoteluri, spitale,

cabinete medicale, bănci, firme de avocaţi, agenţii de turism etc., răspunde la apelul telefonic al

clientului, face rezervări, repartizări, înregistrări şi încasări de plată pentru clienţi, ţin evidenţa

dosarelor clienţilor, introduce în computer date despre clienţi şi efectuează situaţii statistice privind

clienţii, acordă informaţii clienţilor privind natura serviciilor oferite, distribuie broşuri, pliante şi

alte materiale informative şi publicitare pentru clienţi (recepţioner); expune mărfurile într-o

manieră estetică şi uşor de vândut, afişează preţurile în mod vizibil, asigură igiena locului de

muncă, a produselor, prezintă marfa clienţilor (calitativ, funcţional, utilitatea şi preţul articolelor),

întocmeşte formele de vânzare pentru achitarea la casă sau încasează banii asigură ambalarea

produselor, eliberează marfa (vânzător).





ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI OMENESC

Lucrătorul din acest domeniu desfăşoară activităţi de îngrijire şi aranjare estetică a părului

(coafor, frizer); îngrijeşte unghiile şi tegumentele mâinilor şi picioarelor, utilizând tehnici,

instrumente şi produse cosmetice corespunzătoare pentru întreţinerea şi ameliorarea aspectului

acestora (manichiurist).





MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Lucrătorii din acest domeniu încrustează superficial desene în miniaturi, figuri stilizate,

prelucrează articole de sticlă şlefuite şi lustruite (gravor); identifică straturile argiloase pentru

confecţionarea produselor de ceramică, transportă şi depozitează argila, taie argila în bucăţi, adaugă

apa pentru omogenizare şi pregăteşte lutul, confecţionează din lut „turtele”, elimină impurităţile,

modelează manual, elimină surplusul de argilă, execută finisarea, uscarea, smălţuirea şi arderea

produselor în cuptoare speciale şi imprimarea lor cu desene (olar ceramică artizanat); transformă

materia primă în materie vitroasă şi o prelucrează în variate forme şi obiecte, amestecă materia

primă, o introduce la cuptor, o topeşte în pastă de sticlă incandescentă şi prelucrează topitura

rezultând produse din sticlă semifabricate sau finite, suflă la ţeavă şi dă formă materiei

incandescente (sticlar).









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

29

3

LUAREA DECIZIEI



OBIECTIVE:



 identificarea paşilor în luarea unei decizii raţionale

 identificarea stilului decizional personal

 antrenarea abilităţilor de luare a deciziei în funcţie de mai multe criterii



MATERIALE NECESARE: fişe

DURATA: 2 ore



ACTIVITATEA 1

ETAPELE DECIZIEI

Prezentaţi elevilor schema procesului decizional (fişa 1) şi explicaţi succint fiecare etapă.

Împreună cu elevii încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului de decizie.

Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii pe care le-au luat deja şi de decizii care urmează să fie

luate.

Împărţiţi elevii în două echipe. Una va analiza procesul decizional prin prisma unei decizii pe

care au luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie pe care urmează să o ia. Cereţi elevilor să

genereze cât mai multe elemente definitorii, răspunzând la întrebările specifice fiecărei etape a

procesului decisional. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte concluziile în faţa clasei.





ACTIVITATEA 2

IDENTIFICAREA STILULUI DECIZIONAL PROPRIU



Explicaţi elevilor că fiecare persoană tinde să ia decizii importante în acelaşi fel. Aceasta reflectă

stilul său propriu de a lua decizii. Citiţi elevilor fiecare descriere din “Chestionarul de identificare a

stilului decizional” (fişa 2a) şi cereţi-le să-şi noteze numărul de la descrierile care consideră că se

potrivesc modului în care ei obişnuiesc să ia decizii.

Pentru identificarea stilului decizional predominant, notaţi pe tablă grila de cotare (fişa 2b) şi

cereţi elevilor să-şi identifice individual acest stil. Prezentaţi elevilor caracteristicile definitorii ale

stilurilor decizionale folosindu-vă de grilă. Analizaţi împreună cu elevii eficienţa diverselor stiluri

decizionale şi identificaţi modalităţi de a depăşi inconvenientele unui stil sau altul.

Subliniaţi faptul că stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei. Ne

bazăm pe intuiţie, de exemplu când alegem ce să ne jucăm în timpul liber. Pentru deciziile ce au

implicaţii pe termen lung, ca de exemplu alegerea liceului sau a profesiei, stilul raţional s-a dovedit

cel mai eficient.





CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

30

ACTIVITATEA 3



EVALUAREA ALTERNATIVELOR



Discutaţi cu elevii despre factorii (interese, abilităţi, stil de viaţă, nivel de educaţie etc.) care pot

fi luaţi în considerare atunci când doresc să identifice avantajele şi dezavantajele unei alternative de

decizie. Accentuaţi luarea în considerare a opiniilor personale importante legate de alternativele

posibile.

Discutaţi, pe baza etapelor procesului decizional, ce rol are evaluarea alternativelor în luarea

unei decizii. Alegeţi împreună cu elevii o situaţie de decizie legată de orientarea şcolară, (alegerea

unui liceu, a unui profil, a unei meserii etc.). Cereţi elevilor să identifice aproximativ 3 alternative

posibile spre care doresc să se îndrepte.

Împărţiţi elevilor fişele de lucru (fişa 3) şi cereţi să analizeze individual opţiunile alese de către

ei anterior. Instruiţi elevii să analizeze alternativa prin prisma factorilor care apar în fişa de lucru,

dar că pot adăuga sau elimina factori după cum consideră că este nevoie.

Puteţi împărţi elevii în 3 grupe, fiecare să lucreze, individual, pe: alegerea liceului (gr.1),

alegerea profilului (gr.2), respectiv alegerea unei meserii (gr.3). Cereţi elevilor să prezinte în faţa

clasei concluziile analizelor.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

31

Fişa 1 ACTIVITATEA 1

Schema etapelor deciziei



1. Definirea deciziei. Identificarea alternativelor



 Despre ce fel de decizie este vorba?

 De ce am ales această decizie?

 Ce a facilitat luarea acestei decizii?

 Ce alternative posibile am identificat?



2. Explorarea şi evaluarea alternativelor existente.



 Care sunt abilităţile, aptitudinile, interesele şi atitudinile mele care sunt importante pentru

această decizie?

 Ce informaţii am despre această alternativă de carieră?

 Care sunt persoanele sau situaţiile a căror părere o ascult /care mă influenţează în legătură

cu această decizie?



3. Planul de carieră



 Cum mă gândesc să pun în aplicare decizia?

 Ce scopuri îmi stabilesc?



4. Implementarea deciziei



[pentru grupa care a luat deja decizia]

 Cum a funcţionat punerea în practică a planului?

 Au apărut dificultăţi?



5. Reevaluarea deciziei



[pentru grupa cam a luat deja decizia]

 Am avut destule informaţii despre alternativele pe care le-am identificat? Am evaluat bine

aceste informaţii?

 Am ales alternativa potrivită?

 A fost bine stabilit planul meu?

 A mers totul bine când am pus planul în practică?

 Ce aş putea optimiza pe viitor?









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

32

Fişa 2a ACTIVITATEA 2



Chestionar de identificare a stilului de decizie

1.Cand iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

9. De obicei iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.

13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile

mele.

14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii.

19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

33

Fişa 2b ACTIVITATEA 2







Grila “de cotare” a răspunsurilor

STILUL ITEMII CORESPUNZĂTORI

STILULUI

DECIZIONAL

Stilul raţional 4, 7, 13, 20

Stilul dependent 2, 5, 10, 19

Stilul evitativ 6, 11, 14, 17

Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16

Stilul spontan 8, 9, 15, 18









Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale



STILUL CARACTERISITICI EXEMPLE

DECIZIONAL

Stilul raţional  Utilizează o abordare logică şi organizată în “Am luat decizia

luarea de decizii; după ce am

 Elaborează planuri minuţioase pentru cântărit bine toate

punerea în practică a deciziei luate; alternativele”

Stilul dependent  Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea “Ceilalţi ştiu cel

din partea altora în luarea de decizii; mai bine ce e

 Consideră că ajutorul celor apropiaţi este potrivit pentru

indispensabil în luarea deciziei; mine”

Stilul evitativ  Amână şi / sau evită luarea unei decizii; “Acum nu e

momentul potrivit

să iau această

decizie”

Stilul intuitiv  Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea “Am făcut aşa

unei decizii; pentru că am simţit

 Nu caută dovezi pentru argumentarea unei eu că e mai bine”

decizii;

Stilul spontan  Iau decizii sub impulsul momentului, rapid “Am luat decizia

şi fără prea multe deliberări. rapid şi fără să mă

gândesc prea

mult”









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

34

Fişa 3 ACTIVITATEA 3



Cum evaluez alternativele?





Criterii de evaluare a OPŢIUNEA 1 OPŢIUNEA 2 OPŢIUNEA 3

opţiunilor de carieră ……………... ……………… ………………

Temperamentul meu

……………

Tipul meu de inteligenţă

……………

Alte caracteristici ale mele

……………

……………

Valorile mele

……………

……………

Interesele mele

……………

……………

Abilităţile, aptitudinile mele

……………

……………

Stilul de viaţă dorit

……………

……………

Nivelul educaţional pe care

doresc să-l ating

Alte aspecte

…………….

…………….

Dezavantaje posibile

…………….

…………….

TOTAL







Pentru fiecare criteriu din prima coloană se notează cu” +” în dreptul opţiunii care satisface criteriul, iar la

rubrica „dezavantaje” se notează” cu “-“ . La sfârşit se realizează totalul pe fiecare opţiune scăzând, dacă este

cazul, punctele apărute la „dezavantaje”, astfel încât să reiasă care din opţiunile luate în calcul satisfac mai multe

din criteriile importante pentru elev.









CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

35