Manual

1

Volumul









NOTE DE CURS

Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare









ehnol

T ogia

ProtezelorDentareFixe

1

CORPORATE GRAPHICS AND COMMUNICATIONS





Manuscris original









 Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu

Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare

Facultatea de Stomatologie

U.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti

Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti

Telefon/Fax: 313.53.77

u rn

C pi s

Introducere i





CAPI TOLUL 1



How To Customize This Manual 1



About the “Picture” Icons 1



Section Breaks are Key 2



About Pictures and Captions 2



How To Generate a Table of Contents 3



How To Create an Index 3



How To Change Headers and Foo



ters 3



How To Save Time in the Future 4



How To Create a Document 4



More Template Tips 4







CAPI TOLUL 2



How To Customize This Manual 1



About the “Picture” Icons 1



Section Breaks are Key 2



About Pictures and Captions 2



How To Generate a Table of Contents 3



How To Create an Index 3



How To Change Headers and Footers 3



How To Save Time in the Future 4









2

1

Capitolul









PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI



Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode:

 directe (obturatii)

 indirecte (unidentare/pluridentare)

Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau partial)

un organ (dintii).

Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator).



Clasificarea protezelor:

1. proteze dentare;

2. proteze chirurgicale;

3. aparate ortodontice.



Protezele dentare

Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care restaureaza morfologia

unui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind

prin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective, a sistemului

dento-maxilar.



Clasificare:

1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:

 Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura dentara in principal

prin frictiune si secundar prin cimentare.

Sunt :

1) unidentare=microproteze-ce refac morfologia unui element

dentar.

2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor elemente

dentare (1 pana la 4 dinti absenti ).

 Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partial

morfologia de arcada (la nivelul edentatiilor : uniterminale,

biterminale,latero-terminale, fronto-terminale, mixte)

Sunt proteze partiale :

1) Acrilice

2) Scheletate

 Proteze mobile (totale)-restaureaza integral morfologia si

functionalitatea aparatului dento-maxilar (ADM) , a sistemului

dento-maxilar.



Protezele chirurgicale

Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din zona

maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche, nasul in totalitate, proteze oculare ). Se

fixeaza cu adezivi speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si

corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale lezate.

In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele tip obturatoare, care

refac morfologia ososa a zonelor afectate in special de formaţiuni maligne, ele

aplicandu-se dupa rezectia acestora.



Aparatele ortodontice

Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de pozitie, a

incongruentelor, a inghesuirilor dentare.

Sunt:

1. Mobile;

2. Fixe.





Edentatia

Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada =edentatie.



Clasificarea edentatiei :

 partiala:

a) redusa (lipsa 1-4 dinti);

b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie

subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila.

 totala:

-absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie

unimaxilara);

-absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie

bimaxilara).



Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi =infrastructura dentara

prin:

 frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale

(FOZ);



4

 frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CIS

sau cimenturi policarboxilate=PCZ).





Cauzele leziunilor dentare:

 Caria dentara: simpla/complicata;

 Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;

 Fracturile dentare.

 Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin

restaurari morfologice directe (obturatiile).

 Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.



Leziunile dentare:

 cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile, displazia=leziunea

preexistenta eruptiei; de obicei in zona de colet).

 fara lipsa de substanta = anomalii dentare:

 de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus);

 de volum (forma nanica a incisivului lateral superior);

 de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie)

 de culoare (datorita igienei bucale defectuoase, medicamente

cu sulf, bismut si tratament conservative si restauratoare

defectuoase).



Campul protetic:

Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu

restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt:

 bontul dentar+tesuturile parodontale;

 dintii vecini +ariile de contact;

 dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal =zonele de „stop

ocluzal”;

 relatia de ocluzie.









5

6

2

Capitolul









PROTEZELE FIXE UNIDENTARE

– DESCRIERE, CLASIFICARE -

Caracteristicile protezelor fixe unidentare:

 restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet dentar;

 proteze de mare precizie;

 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea

riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice –L.P.).



Clasificarea protezelor fixe dentare:

1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:

 incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia

coronara si un volum redus de tesut dentar).

 coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum de

tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:

 coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);

 ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate

pentru cazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin

turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat

la 1,5mm de colet;

 coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din

fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M);

 coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor

dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul

unui pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.

2. Dupa aspectul estetic:

 proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomia

dintelui afectat:

 coroane polimerice (acrilice, diacrilice);

 coroane ceramice (integral ceramice, metalo-ceramice);

 croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).





7

 proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobile

de diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-

Cr.

 proteze unidentare mixte:

 metalo-polimerice;

 metalo-ceramice;

 metalo-compozite.

3. Dupa indicatiile clinice:

 pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;

 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea

ocluzala;

 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si

onlay=coroane);

 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri

care vor favoriza agregarea PPS.;

 pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).

 coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;

 coroane de substitutie.



4. Dupa tehnologie:

 restaurari fixe turnate;

 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane

metalo-compozite);

 sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile ceramice si

metalo-ceramice.









8

3

Capitolul









INCRUSTATIILE METALICE



Definitie:

Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica dimensiune (cea mai mica

dimensiune) care restaureaza partial morfologia coronara.



Caracteristici:

 Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ;

 Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-tehnice, din

materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT),

mase ceramice si rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali ,

cavitati clasa I –dintii premolari, molari la persoanele de sex feminin)

 Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam (rezistenta

mecanica mai mare), precizie in restaurarea morfologiei (punct de

contact)

 Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-necesita

dotare si experienta clinica , o echipa medic-tehnician de exceptie.



Indicatiile incrustatiilor:

 Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea morfologiei

coronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselor

carioase, traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;

 Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile

parodontale –sub forma de inlay intratisular dar in special inlay

extratisular sau pinlay

 Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici (1, 2

elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare labila la un capat.

 Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai

crosetelor turnate (PPS);

 Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate anterior :

dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si





9

clinica insuficienta-lipsa de experienta ; pretul uneori prohibitiv

pentru pacienti datorita materialelor specifice.



Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii:

 incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti suficient

de grosi de tesut dur (smalt);

 incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4

din 5 la dintii cuspidati –premolari, molari=incrustatii

extratisulare=coroane partiale-cele mai precise tipuri de proteze fixe

unidentare.

 incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - cand inlay prezinta un

sistem retentiv tip pivot.







Etapele clinico-tehnice de realizare

a incrustatiilor metalice

Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor dentare

trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.



1. Examenul clinic:

 Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale (procese carioase),

fracturi, abraziuni.

 Tratamente odontale simple, complicate.

 Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale simple sau complicate

tratate sau netratate + solutia protetica (se stabileste indicatia de

tratament cu sau fara).



2. Pregatirea dintilor:

In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare) dintii sunt pregatiti

pentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme geometrice retentive. Se

frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de incrustatie.Se

frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile pe dintii frontali : incisivul central,

canin (3/4)-trei din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci

din fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).



Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular

Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile lui Black:





10

 Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de grosi si inalti,

usor divergenti ocluzal sau proximal.

 Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept, bine

exprimat de inlayul metalic ;

 Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor fi

rotunjite pentru inlayul ceramic.

Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la

eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire ceramic e

fragil).

Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta rezistenta mecanica

si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin BRUNISARE.

Adancimea preparatiei

 aproximativ 2 mm.

 mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic

 pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar nu

foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie.

Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale, iar

marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45º.

Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10º.

Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure metalice sau

diamantate inclinate 30-45º pentru inlayul metalic si pana in 10ºla inlayul ceramic.



Caracteristicile de preparare a cavitatilor:

Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu inlayuri (intratisulare)

simple.

Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrul

suprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile vor fi rotunjite

(bizotate).

Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime suficienta (2

mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de grosi altfel se fractureaza.

Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de compozit.

Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile rotunjite-pentru

inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali sunt usor divergenti pentru a

facilita insertia.

Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe fetele

vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin.

Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice la molari.

Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri intratisulare .

sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa preparare elimina de pe fetele

proximale procesul carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal

(distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor, molarilor se afla

cavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de randinica).





11

Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt restaurate cu

inlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru puntile mici si in

imobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati proximale

(mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la incrustatia dubla si o

cavitate ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor fi

bizotate ca la inlayul metalic.

La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul cavitatii

orizontale cat si la nivelul celor verticale.

Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a cavitatii sa se

trateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de sticla).



Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):

 Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala) aproximativ 1mm,

planandu-se aceste fete si fiind orientate convergent oral sau spre

palatinal.

 Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm pana

la 1 mm.

 La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.

 Preparatia este continuata de un sant situat pe fata proximala care se

va prelungi cu 1 sant de retentie retroincizal unit cu cel proximal de

pe fata distala.

 Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de retentie.

 Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata.

 Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate pe dintii

cuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata ocluzala cara va fi

preparata la nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor proximale

si ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele proximale sunt planate.

 Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv.



Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):

 Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.

 Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau orificii

intracoronare in care intra pivoturile de retentie.



Observatie clinica:



Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente de agregare

pentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate de

la 1-3. Se indica pe dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de carie, dinti

voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).









12

3. Amprentarea:

Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul coroanelor s-au

preparat incrustatiile.

A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a elementelor

campului protetic; realizandu-se cu metode si materiale speciale.



Metode de amprentare:

In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare:

 Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);

 Metoda de amprentare cu materiale elastice.



1. Metoda clasica de amprentare:

Etape:

1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele

calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara (unitara).

Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe

preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tip

KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezulta

astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se justifica amprenta cu

inel.

2. Supraamprentarea:

Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii

vecini +intreaga arcada.

Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie. Supraamprenta

inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-azi

abandonat.

Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) –frecvent

utilizati.

3. Amprentarea dintilor antagonisti:

Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN,

SEPTALGIN).

4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:

 folie de ceara;

 elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;

 pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.

Observatie clinica:



Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi materiale si

metode cand se amprenteaza integral arcadele dentare (amprente globale sau de

arcada :arch impression).









13

Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra si sunt

suficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM (pozitia de

intercuspidare maxima) manual.





Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei unitare cu

tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu materiale

termoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile preparatiei :forme,

unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributiei

uniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte subtire.

Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide termoplastice

inregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproduc

unghiuri drepte rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta.

Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de metoda cu materiale

elastice.



2. Metoda de amprentare cu materiale elastice

In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada cu materiale

elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de aditie si polieterii.



Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):

 Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta cu sisteme

de retentie, orificii si stopere interne cu rol in dirijarea materialului de

amprenta.

 Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor.

 Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-culoare roz,

PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si elastomerii

polieterici –IMPREGUM F-prezinta modificari volumetrice minime

(mici coeficienti de contractie), rezultand amprente de mare precizie.



Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):

Etape:

 Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric

chitos=amprenta primara de precizie mica.

 Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomeric

siliconic, polieteric sau polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta de

corectare.

Observatie clinica:



Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce consta in

sectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de degajare pentru siliconul

semifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival.







14

Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale amprentei atunci cand

aplicam al 2-lea material de amprentare.



Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile generand imprecizii.





Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri standard

metalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din material plastic.



Alte metode de amprentare cu materiale elastice.

Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2 materiale in

lingura si pe bont cu seringa.

La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de

amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS TECHNIC.

Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert se indica

amprenta de corectare in dublu amestec (se ia amprenta primara, se asteapta priza

si se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS TECHNIC nu

se asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai frecvent utilizata in tehnica.

In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia

incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada (segmentara).

Aceasta amprenta este contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluzie

datorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu cheie diastala de

ocluzie).





4. Modelul de lucru:

Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor campului

protetic. Se obtine dupa turnarea amprentei.

Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor materiale

speciale de modele.



Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:

 gipsuri dure /superdure ;

 rasini compozite pe baza de rasini epoxidice (EPOXIDIE)-

materialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conserva

integritatea preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe , putin

utilizate in tehniologia modelelor de lucru.

 ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se utilizeaza rar, in

scop de cercetare ; este o metoda laborioasa.



Tipuri de modele de lucru:

 Model de arcada cu bonturi mobilizabile –cel mai indicat in

tehnologia protezelor fixe;



15

 Model cu bont fix (monobloc);

 Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si bont fix

(monobloc) sau bont mobilizabil ;

Observatie:



In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau hemiarcada.









Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile:

 Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ;

 Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ;

 Se evita deformarea machetelor ;

 Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat cu mare exactitate;

 La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul arbitrar. Tehnica

obtinerii modelelor enumerate-vezi L.P.Conditionarea amprentei.

Turnarea gipsului.



Modele speciale:

1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK

Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-un

conformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturi

ionomere (are loc o cimentare/lipire).

Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor ceramice dar

si metalice.

2. Cu pinuri – tip ZEISER I, II

Arcada se toarna din rasina compozita in care se fixeaza pinuri

metalice. Soclul este sub forma arcuata din material plastic cu orificii.In

orificii se fixeaza arcada.

Caracteristici:

 model de manevrat

 tehnica moderna

 arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure sau din rasini

compozite (tehnica originala)

 tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu se pot deplasa in

nici un sens ;

 este un model de mare precizie.

3. Modelul virtual

4. Modelul holografic

16

5. MACHETA



Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea in ceara

sau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) cu volum si forma identice cu

viitoarea incrustatie.



Materiale de macheta

 uzuale:

 Ceara

 Rasinile acrilice simple

 Materiale de macheta ideale:

 Rasinile compozite



Metode de obtinere a machetei:

 Metoda directa:

Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct , in

cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din ceara; metoda

dificila rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera imprecizii

datorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii.

Se indica mai mult rasini compozite (procedeul modern).

Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material

fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie mic, are

proprietati superioare cerurilor, timpul de priza scurt 60-90

secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza. Sunt transparente si

sunt vizibile zonele de contact (de adaptare marginala).

Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.

 Metoda indirecta:

Macheta se modeleaza pe model de catre tehnician. Aceasta

metoda este cea mai indicata si utilizatadatorita conditiilor obiective

(pe model vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ; forma

preparatiei, relatii proximale, ocluzale etc). Materialul uzual este ceara.

 Metoda mixta:

Macheta este modelata de medic direct pe dinte in cavitatea

bucala din rasini acrilice simple ssau rasini compozite si perfectata

adaptarea marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai mult

macheta mixta ca material si procedeu.



Observatie clinica:







17

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si in celelalte

macheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara).



Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al inchiderii perfecte ;

inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay.



Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de obtinere a

reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..







Principii de modelaj pentru ceara:

 Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate cu vehicul gras

(spray-uri siliconice).

 Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau fularea energica a

cerii deoarece poate duce la deformari, contractii la racire.

 Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor din ceara.

Prezenta api in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se utilizeaza

lacuri siliconice izolante :LUSTROL.

 Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta in

recipient (metoda directa) sau pe model (metoda indirecta) timp de 5-

10 ore.

 Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa =detensionarea

termica amachetei



Tijarea machetelor - metoda directa:

 Machetele pentru indepartarea din cavitati si transport sunt tijate in

mod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii.

 Incrustatii simple - se aplica tije unice.

 Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale.

 Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.

 Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de sticla sau

material plastic cu vata sau postiren pe fundul lor, nu in recipiente cu

apa (au loc contractii si deformari).

 Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca support pentru

macheta canalului principal de curgere a materialului.

 In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai groasa a inlay-

lui.









18

6. TIPARUL

Este etapa tehnologica indispensabila in tehnologia protezelor fixe.

Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare) pe

suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin

parcurgerea mai multor etape.

Etape de obtinere a tiparului :

 Pregatirea machetei pentru ambalare ;

 Ambalarea propriu-zisa ;

 Evacuarea machetei din ambalaj.

Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si

forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar utilizat

pentru ambalare. Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in stare fluida

a aliajului necesar obtinerii incrustatiilor.



Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se finiseaza cu

ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se detensioneaza

prin racirea lenta pe model timp de 5-10ore.



Etape:

1. Macheta canalului principal de turnare:

Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din

ceara la aceleasi dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica e

calibrata prin picurarea cerii.

Pozitia: verticala.

Lungimea :30mm.

Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic

deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta rezervorului de metal

fluid+istmul)

2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de

contractie):

Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.

Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.

Diametrul: 3,5-4,5mm.

Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).

3. Macheta istmului:

Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata

ocluzala.

Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre

tipar.

4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:





19

Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu

macheta rezervorului de metal in centrul termic al tiparului.

Observatie



Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului cu macheta

rezervorului de metal in centru.





5. Detensionarea:

Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului

dupa fixarea machetei pe acesta.

6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:

Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de

nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile exterioare ale machetei si

se lipesc pe versantele conului.

7. Degresarea:

Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici

tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.

Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din

contactele digitale din timpul modelajului.



Ambalarea :

Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicarea

materialului refractar pe macheta pregatita pentru ambalare.



Materiale si aparate:

Materiale de ambalare - mase de ambalat:

 pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)

 pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).

Instrumentar:

 Dozatoare;

 Bol de cauciuc;

 Spatule ;

 Vacuum malaxor ;

 Masa vibratoare;

 Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cu

orificii concentrice de dimensiunio diferite in care se aplica

conformatoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se

fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta o

incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.



Mase de ambalat:

 Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)



20

 Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati

deoarece se evita contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi

sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.



Etapele ambalarii:

1. Dozarea , prepararea materialului refractar

Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicata

metoda).

Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata. Se aplica

in recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta semifluida

aplicabila in conformator prin pensulare.

Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta tipare

poroase si rezistenta la soc mica.

Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate.

2. Aplicarea masei de ambalat

Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in conformator

pana la umplerea cu vibrare mecanica.

3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.

Observatie clinica:



Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie

pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuarea

ambalajului din conformator.





Metode de ambalare:

 intr-un timp cu 1 material;

 in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cu

pensula+ vibrare manuala a masei de ambalt, grosime de 5 mm.Priza

nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa de

ambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de ambalare

cea mai exacta in tehnologia coroanelor fixe.

 in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2

nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia incrustatiilor.



Eliminarea machetei din tipar

Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului

(preincalzire, incalzire).

Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a

pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului.



Preincalzirea

Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent

in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200ºC, timp de 1 ora.

21

Tehnica:

 ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cu

palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de evacuare a gazelor de

ardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor.

 In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajului

deasupra unei flacari a becului Bunsen sau a aragazului.

 Se extrage in prima faza tija metalica.

 In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest

procedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje

nobile.

Scopul preincalzirii:

 de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea machetei

din rasini acrilice simple,

 de a elimina partial apa din peretii ambalajului,

 de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub actiunea

agentului termic dirijat.

Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi

crescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul la

microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului.



Incalzirea ambalajului:

Se practica in regim termic lent. Temperatura este ridicata de la 200-750ºC

strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu program=cuptoare de calcinare.

In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in etapa de

preincalzire :

 eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ;

 eliminarea apei din peretii ambalajului ;

 aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii datorita dilatarii

finale termice (dilatare higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala).

Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele nobile la 1,20-

1,35%=coeficient de dilatare care compenseaza coeficientul de

contractie al aliajului nobil.

Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata pentru aliajele

nobile. Nu se depaseste 750ºC deoarece masele de ambalat pentru aliajele nobile

sunt pe baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai mari de 750ºC se

poate descompune liantul lor in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usor

combinabila cu metalul fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalul

rezultand turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene care nu mai pot fi

omogenizate.

Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor nobile sunt cele

pe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de contaminare a metalului fluid.

Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine tiparul

propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale machetei situata in

22

interiorul materialului refractar (a masei de ambalat). In aceasta cavitate se va

introduce fortat (sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.





7. Topirea şi turnarea

Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si supus

regimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar (in conditii tehnice

de maxima siguranta)-necontaminare+protectie.

Subetape:

 alegerea aliajului;

 alegerea sursei de topire;

 alegerea aparatului de turnat;

 determinarea intervalului de topire.



Alegerea aliajului

Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de aur cu

continut crescut de aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii

INLAY GOLD (aliaj soft).

Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de 60%

aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-30%paladiu)

care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea termica (tratament de

inmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi turnate pentru puntile

speciale agregate-incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-Pd =PALIAG.

Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei:

 Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de aliaj.

 Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.

 Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil.

Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub forma de con si tja

laboratorului.



Sursa de topire

Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de:

 Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz

metan, propoan, butan, hidrogen, acetilena.

Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura

intre 1500-2000ºC suficienta pentru topirea metalelor nobile.

Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a

oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi

prea mari pentru metalele nobile , deci indicate pentru materialele

nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.

Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.



23

 Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de

inductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa frecventa.

Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori

ridicate :2000-3000ºsi programabile la aparatele de turnat

electronice.

 Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta

temperaturi mari, necontaminante; putin utilizata in tehnica de

laborator;

 Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala; in

tehnica dentara utilizata restrans; mai eficient ca laserul.

Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsa

de amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in

camera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr-un

orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:

 Zona rece;

 Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;

 Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.

Observatie:



Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile datorita efectului de

contaminare a aliajului fluid.





Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul

tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau

orizontale.



Aparatele de tunat

Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta

centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:

 simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ; nu

are o forta centrifuga foarte mare ;

 semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTAL

FARM, SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare

si implicit forta de impingere a aliajului in tipar ;

 centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL

FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta centrifuga

suficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar

In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara oxigaz iar

turnarea acestora cu cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce exista in

laboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acest

procedeu, insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta de

catapultare este variabila, deseori insuficienta.



24

Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se contraindica in

turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a aliajului topit cu borax s-a

dovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobile

este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip Castomat.

La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in creuzete ceramice

care sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare va patrunde

prin catapultare aliajul fluid in tipar.

In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel mai

indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa, acestea fiind surse

rapide de topire, necontaminante, cu actiune indirecta.

Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon, kripton).

Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de protectie

antioxidanta, rezultand turnaturi de calitate.

Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia incrustatiilor este

metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa, in creuzete speciale din grafit

sectionate vertical care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in palnia

tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negativa creata anterior).

Aparatul de turnat Haereus –Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteaza

introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si mai

necontaminant deoarece:

 nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul tiparului,

materialul fluid fiind aspirat.

 topirea se face cu protectie de gaz nobil.

Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in creuzete ceramice

(aparate semiautomate+automate).

Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru turnarea aliajelor

Ag-Pd sau baza paladiu.



Intervalul de topire al aliajului

In etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de topire indicate de

fabricant.

 aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC

 aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC

 aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-1450ºC,

 aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)

Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura la care

aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va duce la aparitia

defectelor de turnare.

Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita randamentului si

temperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele mai dificile aliajele pe baza de

titan.







25

8. Dezambalarea şi prelucrarea

Subetape:

 racire tipar si tratare termica a turnaturii;

 dezambalare propriu-zisa;

 sablarea;

 dezoxidarea;

 prelucrare si lustruire.



Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii

Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la aproximativ

800ºC dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin acest procedeu are loc

calirea, recoacerea turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline a

aliajului.



Dezambalarea propriu-zisa

Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa de

ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita de

fragmente de masa de ambalat si oxizi.



Sablarea

Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe

suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.



Particule curent utilizate:

 particule de cuart nisip fin

 particule de corindon (oxid de aluminiu)

 particule de alumina (dimensiuni micronice).

Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile.

 Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru sablare

turnaturi din aliaj nobil



Dezoxidarea

Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in solutii acide

din eprubete.



Solutii acide pentru dezoxidare:

 Pentru aliaje baza aur –acid clorhidric 10-15% ;

 Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.

Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand

solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot fi in

continuare prelucrate.

26

Prelucrarea, lustruirea

Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in laborator.

Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar

restul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.

Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul

intraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact

marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.

Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant),

pasta de lustruit :oxid de crom verde.

Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tip

oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure

frictiunea).





9. Fixarea incrustatiei

Reprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in cavitati dupa

inserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat subtire si pe incrustatie.



Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice:

 cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-cimentare; sunt

dizolvabile marginal ;

 cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin frictiune-lipire;

cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii intracoronare;

datorita adeziunii chimice sunt mai insolubile in mediu umed,

determina o imbinare marginala de buna calitate.





Defecte de turnare

Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii metalografice.



Clasificarea defectelor de turnare:

 negative

 totale;

 partiale (microcavitati, pori);

 pozitive

 sferice - perlate;

 aciforme - lamelare;

 volumetrice

 supradimensionarea;

 subdimensionarea.



27

Defecte de turnare negative:



Defecte de turnare totale

Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar dupa topirea-turnarea

aliajului (« expresia curenta : nu a iesit la turnat »)

Cauze:

 Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia tiparului si

necurgerea lui pe canalul principal (ramane material in palnie,

vascos) ;

 Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar se

declanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e aproape solidificat-

absenta turnaturii in tipar).



Defecte de turnare partiale - porozitatile:

Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in tehnologia protezelor

fixe.

Cauze:

 Cantitatea de aliaj insuficienta ;

 Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care se toarna

incrustatia ;

 Prezenta unor subdimensionari pe traiectul metalului=gatuiri,

obstacole care uneori pot antrena fragmente de masa de ambalat in

aliajul fluid ;

 Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;

 Forta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta.



Defecte de turnare partiale – microcavitatile:

Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza tijei canalului

principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre tija se elimina prin

prelucrare.

Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor axiali

necesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e declarata rebut).

Cauze:

Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei pentru ambalare

si topire –turnare.

Cauze ce tin de pregatirea machetei:

 Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid duce la

microstructura poroasa ;

 Subdimensionarea canalului principal ;

 Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si plasarea machetei

rezervorului de metal fluid la o distanta prea mare de suprafata

ocluzala.

28

 Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in

conformator.

Cauze ce tin de topire-turnare:

 Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica (cu flacara

oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ;

 Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta.





Defecte de turnare pozitive



Defecte de turnare perlate sau sferice

Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;

Cauze:

Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a machetei

si ambalare a machetei:

o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este principala

cauza a aparitiei microspatiilor dintre masa de ambalt si

macheta pe care va patrunde metalul fluid. Datorita urmelor

de grasime de pe macheta, la suprafata machetei rezulta o

tensiune superficiala negativa ; masa de ambalat nu adera de

macheta. In spatiile create dintre macheta si masa de ambalat

patrunde metalul fluid.

o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de

ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la aparitia

microspatiilor in care va patrunde aliajul fluid ce ia forma

sferica.

Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de porozitati se

pot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate.



Defecte de turnare aciforme - lamelare:

Cauze:

Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului

(preincalzire, incalzire):

 Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura neindicata de

fabricant ;

 Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;

In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora fortat cu tendinta

la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a aliajului. Cand tiparul

nu se sparge, in microfisurile rezultate datorita preincalzirii/incalzirii accelerate

patrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, se

reduc cu freze speciale si piesa turnata este corecta.







29

Defecte volumetrice



Supradimensionarea:

Cauze:

 Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat mult

mai mare si cel de contractie al aliajului mult mai mic,

 Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda directa).

Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune, cavitatea se dilata

rezultand defecte de turnare cu supradimensionare ce se

caracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei pe

model.



Subdimensionarea:

Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a incrustatiei in cavitate.

Cauze:

 Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult

(eroare de alegere a masei de ambalat) ;

 Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa in etapa

de detensionare duce la contractii mari nedetensionabile ;

 Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea cavitatii

intraoral sau pe model conduc la obtinerea unor machete

subdimensionate.



Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire, ambalare,

topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului) genereaza cele mai multe

defecte de turnare in domeniul protezelor fixe.

Indicatii: tehnologia moderna.

Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din:

 mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali, sexul feminin);

 mase ceramice.

Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele metalice si masele

ceramice.









30

4

Capitolul









INCRUSTATIILE NEMETALICE

-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase ceramice.

 R.A. S. –abandonate, datorita dezavantajelor ;

 R.D.C.-in special pentru zona frontala;

 Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice, carora le sunt

superioare.







Incrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:

 adaptarea marginala superioara;

 aria de contact proximal;

 suprafata ocluzala modelata corect anatoform;

 prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net superioare.



Dezavantaje:

 timp de lucru mai mare;

 materiale si aparate mai costisitoare ;

 prêt de cost superior.



Indicatii :

 pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care

prezinta modificari coloristice ;

 pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare cu 1/3 mai

mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana.





R.D.C. pentru incrustatii:





31

 materiale hibride compozite, cu componenta preponderent

anorganica (80%).

 HERCULITE (Kerr);

 SIGNUM (Haereus Kultzer);

 BRILIANT (Coltene);

 special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer), CEROMERI

(Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.





Etapele clinico-tehnice

1) Prepararea cavitatilor:

 pereti usor divergenti (10-20º);

 se bizoteaza fin marginal;

 formele de caseta cu unghiuri rotunjite;

 limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact

ocluziv ;

 adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;

 proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea

adeziva eficienta.

2) Amprentarea:

 cu materiale elastomerice ;

 bifazica sau monofazica;

 cu siliconi de poliaditie sau polieteri.

3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul);

4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas cu pas in

cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac separator :

 se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ;

 in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;

 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlay-

ului) ;

 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;

 in final se aplica un strat de transparent total, care permite

vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;

 se adauga un alt strat transparent usor opac, mai intens in zonele

proximale (pentru culoarea estetica) ;

 stratul final este smalt ;

 dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si se lustruieste

5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata eventualele retusuri

marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prin

imbinare adeziva marginala



32

6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii (acid

fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de adezivi

(bondinguri).



Observatie :



Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri metalice :TRAY-

SYSTEM si ACCU-TRACK.









Incrustatia ceramica

Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin arderea sticlei

pe folii de platina (secolul XIX :1837).

Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa elaborarea maselor

ceramice moderne, utilizare gravaj acid dublu, elaborarea bondingurilor=agentilor

de legatura (cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dubla

polimerizare :DUAL CURE.

Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari adezive

(incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea demineralizantilor,

bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cu

cimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu se obtinea o legare

chimica incrustatie-aderent.



Indicatii:

 restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase

 restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)

 restaurarea dintilor depulpati



Contraindicatii:

 in parafunctii;

 ocluzii adanci nefavorabile;

 la fumatori.



Avantaje:

 estetica deosebita.

 tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).



Caracteristici clinice

Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul metalic dar cu

urmatoarele diferentieri :

33

 Peretii verticali divergenti 5-8º;

 Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete parapulpar rotunjite ;

 Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate de contact maxime

intre incrustatie si marginile cavitatii, favorizand legarea chimica ;

 Adancimea prag mini 1 mm ;

 Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ;

 La prepararea cavitatii nu se aplica principiul extensiei si retentiei

(cavitatile de retentie orizontale sunt preparate asemanator rectilinii) ;

Amprentarea:

 identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin metoda clasica

(cu inel) ;

 cea mai indicata : metoda de amprentare monofazica cu elastomer de

sinteza aplicat in portamprenta individuala (vezi inalyul metalic) ;

Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru incrustatia

ceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-injectare).

Observatie:



Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele enumerate la

inlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica realizata de camera

video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.







Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:



1) prin turnare (tehnica DICOR) ;

2) prin presare–injectare (EMPRESS –SYSTEM)-Ivoclar;

3) modelare directa (VITA IN CERAM);

4) metode substractive

 Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted design-

computer asisted manufacturing – CEREC SYSTEM

 Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM – Mickronia.



1) Metoda turnarii:

 preparare cavitate;

 amprenta;

 model de lucru;

 macheta ;

 tipar ;

 topire–turnare vitroceramica (la t =1370ºC), rezultand un miez

vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 4-6 ore,

de la temperatura de 670ºC pana la 1050ºC, rezultand miezul cristalin



34

vitroceramic, pe care se vor aplica mase ceramice de placat,

nuantandu-se coloristic.

Caracteristici :

 timp de lucru lung

 procedeu depasit

 rezultate nu totdeauna foarte bune.



2) Tehnica presarii-injectarii:

 amprentare

 model

 macheta

 tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se introduc lingouri

ceramice plastifiate, la temperatura de 850ºC, timp de 90 minute,

dupa care se injecteaza la 1100ºC.

Caracteristici :

 precizie

 exactitate

 siguranta.



3) Sistemul VITA in CERAM

Se caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din ceramica

aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips special (poros) in 2 etape:

1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face arderea

miezului la 1200ºC timp de 2 ore , rezultand miezul poros ;

2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi temperatura , dupa

care , in partea finala se face arderea de infiltrare, rezultand un miez

ceramic optim, care se nuanteaza coloristic.

Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel mai sigur, cel

mai raspandit si cel mai economic pentru elementele integral ceramice.



4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM

 nu necesita amprenta;

 nu necesita model, macheta, tipar;

 amprenta se realizeaza cu camera intraorala;

 macheta este procesata;

 frezarea este asistata de calculator;

 din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).



4b) Sistemul substractiv CELAY

 frezare prin copiere;

 neasistat de calculator.





35

I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a esuat, datorita

adeziunii scazute a acestora la materialele de cimentare, dupa 1990, utilizarea

clinica a ceastor sisteme cunoaste un progres datorita:

 posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu (demineralizarea

smaltului)

 aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare

 bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt

 se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica deosebita.







Fatetele ceramice

Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate a

discromiilor, a anomaliilor dentare.



Avantaje:

 metoda minim invaziva ;

 permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;

 favorizeaza transmiterea luminii ;

 metoda simpla, durabila ;

 da reactii tisulare minime.



Dezavantaje:

 reduceri de tesuturi dure in smalt;

 nu se pot face rectificari;

 nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu discromie

avansata) ;

 fixarea nu este totdeauna eficienta ;

 rata de esec ~ 5% ;

 manipulare dificila ;

 ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata ;



Indicatii :

 anomalii de culoare si forma ;

 distrofii , displazii, eroziuni ;

 fracturi de unghiuri ;

 malpozitie.



Contraindicatii :



36

 dinti devitali ;

 ocluzie mai mare ;

 parafunctii ;

 morfologie coronara nefavorabila ;

 igiena dentara precara ;

 in smalt insuficient .





Etape clinico-tehnice

1. Prepararea fetei vestibulare:

 slefuirea reductionala a smaltului;

 adancime 0,3-0,8mm;

 margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival);

 margini proximale terminate inaintea punctului de contact;

 marginea incizala usor scurtata.

2. Amprentarea;

3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode de obtinere ca la

INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent VITA in CERAM);

4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice (Duracryl??????????).









37

38

5

Capitolul









DISPOZITIVELE

CORONO-RADICULARE (D.C.R.)

Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara partial sau

total distrusa. Se fixeaza prin frictiune–cimentare in lojetele intraradiculare

(intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea radacinilor.



Componentele D.C.R.:

 Segmentul radicular : stift, pivot ;

 Segmentul coronar sub forma de bont artificial metalic

subdimensionat, cu o forma cvasizsemanatoare coroanei.

N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.



Indicatii D.C.R.:

 In restaurarea dintilor fracturati accidental ;

 Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde in scop protetic;

 In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau fizionomice (in scop

protetic);

 In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti sau nu cu coroane;

 Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sau

angulate;

 In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai biologica

conservativa decat coroana de substitutie.



Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie):

 Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ;

 In abraziuni exagerate ;

 In distructii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare;

 La pacientii sensibili alergici la aliaje.







39

Etapele clinico-tehnice

1. Prepararea dintelui:

Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine (obturatie de canal

corecta pana la apex).

Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul radicular care

dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 din

lungimea sa.

Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara praguri pe 2/3 din

lungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a se

realiza preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa). D.C.R.cele mai

eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.



2. Amprentarea :

1. Metoda indirecta:

 Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe

canal ;

 Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija

de suport pentru materialul siliconic;

2. Metoda directa:

Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:

 ceara,

 rasini acrilice simple (R.A.S.);

 rasini compozite ;

 rasini+ceara.

In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in

laboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai

curent procedeu este cu R.A.S.

Avantaje:

 Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul

dorite de clinician ;

 In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly

(inlay wax) ;

 Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile

compozite.

Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la

incrustatia metalica:



3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont

mobilizabil);



4. Macheta

Metoda directa:

 conditionarea modelului 5 minute ;

40

 alegerea tijei ;

 se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar;

 intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior

fulata;

 se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se indeparteaza

macheta pivotului din canal;

 se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica

subdimensionata ;

 macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica machetele

secundare.

Metoda indirect-directa:

 macheta se modeleaza pe model in cabinet;

 este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, in

cavitatea pacientului;

 metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;

 se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de

ceara.

5. Ambalare

6. Turnare

7. Dezambalare

8. Prelucrare



Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:

Pentru turnare R.C.R. se indica:

 Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR);

 Sunt stabile fizico-chimic;

 Prelucrare usoara;

 Pret de cost ridicat.

 Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT

 Sunt mai ieftine ;

 Sunt stabile fizico-chimic ;

 Se prelucreaza greu.

 Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi.

 Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza.

 Sunt cele mai folosite.

Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.



Avantaje D.C.R. :

 Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ;

 Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la

rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ;



41

 Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor

dentare (vezi D.C.R. angulate) ;

 D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de

coroane (pragri vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient de

adanci).

 Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi

acoperit cu o varietate mai mare de coroane.









42

6

Capitolul









COROANELE DE INVELIS METALICE



Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera partial sau total

preparatia dentara (bontul dentar).



Clasificare

Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se clasifica:

 coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara, acopera

intotdeauna suprafetele axiale)

 coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul anatomic;

acopera suprafata ocluzala si fetele axiale.

 coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri), reprezentate

de coroana ¾ (3 din 4 fete sunt acoperite : canin, incisiv central, rar

incisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari).



Indicatii:

1. In scop bioprofilactic:

 pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii

voluminoase (amalgam, rasini compozite);

 prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii

protezelor partiale prin crosete;

 prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;

 prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact

(cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de acoperire

si cand spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2

coroane metalice si restaurarea zonelor de contact proximale.

 prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor de

contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe

papilele interdentare).

2. In scop morfofunctional:



43

 Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :

 atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) - bruxism;

 abraziune (frecare cu alimente exogene);

 Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii

mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate). Planul

se aduce in normofunctie.

 Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de

sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.);

 In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu

un aliment sau obiect exogen;

 Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional

este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-tehnica

foarte dificila, dar indispensabila);

3. In scop protetic:

 pentru agregarea puntilor dentare

 ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile (P.P.S.)

 ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile

parodontale - scop protetic parodonto-profilactic.







COROANA TURNATA





Etapele clinico-tehnice:

Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea unor etape

clinico-tehnice:



1. Prepararea dintelui:

Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma specifica -

bont dentar.

Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar

(asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetei

ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-

conica.

Etape:

1. Prepararea suprafetei ocluzale:







44

Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate,

fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt) urmarind morfologia

suprafetei ocluzale.

Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiem

foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare).

Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul

machetei.

2. Prepararea fetelor axiale:

Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o

inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.

Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu

dimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat in

final sa rezulte o forma cilindro-conica.

Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeaza

insertia coroanei metalice.

Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar inseram

cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane.

3. Preparatia cervicala:

Se realizeaza in 3 variante.

 Curent preparatia cervicala este plasata prin limita terminala

subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi este o

preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia

subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet,

hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechi

subgingivale. Daca este mai mult de 1mm generam

inflamatii prin deranjarea sistemului epitelial.

Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e realizata fara o

limita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife ridge)

pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita

terminala plasata subgingivala sa fie decelabila.

 Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul se

preparara pana aproape de limita cervicala. Este o

preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indica

la tineri.

 Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se

realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul prezinta

un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limita

sub forma de prag , coroana se inchide foarte precis.

Preparatia e decelabila si se poate observa clinic calitatea

inchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie se indica

utilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin turnaturi de

mare precizie ca pot fi adaptate pe preparatie

Observatie clinica:



45

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientii

parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai

mare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare).



Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece sunt

generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomele

parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).







2. Amprentarea

Amprentare reprezinta reproducerea elementelor campului protetic cu

materiale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala,

speciale(Kettenbach).

Metode de amprentare:

1. Amprente de arcada:

 Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in

practica.

 In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce

toate detaliile campului protetic).

 In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile

datorate produselor expirate).

 Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)

 Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.

 Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta

standard rar utilizata.

 Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:

 aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a siliconului

chitos in portamprenta cu care se amprenteaza campul

protetic;

 aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri:

chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe campul

protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)

Observatie:



Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.





2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

 Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)

 Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie.

 Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane

solo (este de o mare imprecizie).



46

 Genereaza inaltari de ocluzie.

 Amprenta cu lingura Kettenbach:

 Se aplica material siliconic in dublu amestec.

 Amprenta e de hemiarcada in ocluziune.

 Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie.

 Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce determina

distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea

modelului de lucru.

Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare atentie

pentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu materiale

elastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproduc

rotunjite).

Erori de amprentare:

 strat neuniform de material;

 Desprinderi ;

 Microglobule in materialul elastomeric ;

 Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;

 Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei cervicale.

Toate aceste erori impun reamprentarea.



Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:

 Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special

cele inel +material termoplastic STENTS ;

 Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate.

 Redau si erorile de preparatie.

 Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie si

coroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru a

reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-

proximal).

 Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta

determinand precizia.



Conditionarea locala a campului protetic:

Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta in:

 hemostaza;

 dilatarea santului gingival;

 spalare/uscare;

 aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea zonei

subgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor parodontale

adiacente de bont.





47

Procedee de dilatare a santului gingival:

 mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu substante

vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu

tip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Se

contraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata (nediluata).Are

efect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o indapartare a

parodontiului marginal cu expunerea zonei subgingivale.

 Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu seringa in sulcusul

subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir.

 Chirurgical: contraindicata.

Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei amprente de

foarte buna calitate.



3. Turnarea modelului

Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele morfologice ale

campului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul

se poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1

timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure).



Tipuri de modele:

 Modele segmentare:

 curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model

monobloc ;

 model de hemiarcada cu bont mobil ;

 Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de hemiarcada

(segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie.

 In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul

segmentar cu bont mobil ;

 Modele de arcada:

 cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe

ample=punti totale, punti de hemiarcada)

 model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in mod

curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK.



Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile:

 conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu

sau glutaraldehida, aplicare lamele)

 turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ;

 plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in sens transversal

sau orizontal a tijelor;

 priza gipsului superdur;





48

 turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur compatibil cu cel

superdur);

 priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ;

 turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire distala pentru a

modele cheia de ocluzie;

 priza;

 demularea amprentei;

 obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu panza de fierastrau;

 presiune pe tije sau lamele.



Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:

 consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ;

 priza gipsului 20 minute ;

 demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a modelului

arcadei ;

 frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare in dreptul

fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ;

 modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ;

 se toarna soclul (priza gips dur) ;

 obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-proximala si

presiune verticala pe tija ;

PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in tehnologia

de precizie a coroanelor metalice de invelis.





4. Macheta coroanei turnate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine prin mai

multe metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime totala

(nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata.



Coroana turnata cu grosime totala

Caracteristici:

 Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata

suprafata) ;

 Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm

(ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;

 Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;

 Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor

dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat (stratul

cimentului 40 ) ;



49

 Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa

taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se sparg

discurile) ;

 Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;

 Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-se

de regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametre

crevico-incizale mici).



Indicatii:

 element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii

posteriori.



Sisteme de machetare:

1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se

depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat.

Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale

asemanator tehnicilor descrise.

2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat este

introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de ceara

(0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acest

prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a

bontului este asa numita « capa din ceara ». Peste capa, prin picurare,

se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei

ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a

machetei. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt

refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj

corespunzator) si de ocluzia inregistrata.

3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu

grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate la

flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus

intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de

silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma

acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa

din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara in

aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model, se

continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale

pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin

sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in final sa

rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si

suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.

Avantaje:

 ergonomica;

 exacta;



50

 se obtin machete cu pereti uniformi;

 metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei

turnate cu grosime totala.

4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda laborioasa,

necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta. Este o metoda

contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in

tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne

necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial).

Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile

cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite,

prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele

oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt

inserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei

ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si

functionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata

ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic (santuri, fose, versante,

convexitati).

Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point

centric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.





Coroana turnata cu grosime dirijata

Caracteristici:

 Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;

 Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;

 Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ;

 In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (rol

termoizolant) ;

 Transmite variatiile termice mai putin ;

 Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ;

 Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;





Indicatii:

 ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo pe

dintii posteriori( molari) ;

 ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest tip

de coroane sunt mai favorabile pe bonturi pe care se aplica piese

protetice ample (punti de hemiarcada/totale).



Machetarea:





51

1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate din

cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal;

Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre

bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu e

curent utilizata.

2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza

subetapele cu exactitate;

3. Metoda cu model duplicat:

 Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa,

subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite 2-

3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in

contact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2-

a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se

introduc in material siliconic aplicat in conformator, rezultand

amprenta duplicat. Turnare model duplicat (din mase de

ambalat specifice din care se va obtine tiparul pentru coroana

respectiva, fosfatice);

 Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicat

in contact intim cu acesta pana la forma finala a acesteia,

rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalata

impreuna cu modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu

tehnologic foarte exact, indicat de regula in tehnologia clasica

de obtinere a coroanelor si puntilor (din elemente unite)

turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta

coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de machetare cu

model duplicat actualmente are utilizare restransa.

4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa

aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana la

realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in

tratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn varianta

gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia mandibulei

fata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari.

Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele de arcada

montate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile

(pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician

experimentat.



Examinarea machetei:

Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie sa prezinte:

 Puncte de contact cu vecinii;

 Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice –fosete , versante

corect modelate;

 Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati;



52

 Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a arcadei.



Observatie



Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic.



Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redarea

morfologiei anatomo-functionale.









5. Obtinerea tiparului:

Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei,

situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat).



Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica:

 Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare,

tijare, degresare) ;

 Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ;

 Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere

tipar;



Pregatirea machetei pentru ambalare

Sistemul de tijare:

1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)

2. Sistemul modern;



Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de

30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se

aplica pe tija principala.

Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de

agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul

BEGO-HERAEUS).

Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor

secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la

3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din

canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.



Dimensiuni ale tijelor:

Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile

substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni

mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;



53

Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalo-

compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acest

procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil fara

incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid,

situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esential

in scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºC

pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije

calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa, freza sau ceara –

varianta clasica)

Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de

contracarare erori.

Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si

diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate

termica foarte mare (se raceste relativ repede).

La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de

material fluid.

Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.

Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale

pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in

unghi mai mare de 90º, combate turbionarea aliajului.

Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului.

Machetele propriu-zise-plasate excentric.

Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a

machetei cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de metal

fluid.



Ambalarea:

Ambalarea se poate realiza prin trei metode:

 Modern:

 intr-un timp

 in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) - procedeul

cel mai indicat.

 Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) - contraindicat



Timpi:

 Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa distilata

 Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine o masa de

ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu grosimea

corespunzatoare ;

 Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica

(pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana la umplerea

conformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica





54

Observatie practica



Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fi

utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoarece

prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie

al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic.



Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr+nobile.



Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce

compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne.



Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de siliciu si

magneziu/zirconiu(Titavest).







Eliminarea machetei:

Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele

termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele

de temperatura si durata indicate de fabricant.

Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.



Preincalzirea:

Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).

Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.

Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara sau

eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple.



Incalzirea:

Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea valorii expune

ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi

(anhidride) care vot contamina aliajul fluid.

Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceasta

temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam

coroana.

Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si

pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.





6. Topirea, turnarea:

In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare sunt

topite cu :







55

1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) ,

procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul de

carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.

2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit

cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in stare

fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax).

Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomate

ROTOJET/SCHLODER.

3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de

inductie ale aparatelor de topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai

indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect

in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice

pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in stare

fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea

aliajului se realizeaza prin centrifugare automata.

Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai

putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica,

structura P.P.S.



Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:

 sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;

 ambalare in 2 timpi ;

 preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica;

 aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului

(la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ;

 topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta

frecventa si mediu de protectie)

 Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.





7. Dezambalare, prelucrare:

Este o etapa efectuata in laborator.

Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe bontul real

(relatia de ocluzie, zone de contact proximale+constatare nivel convexitati),

prezenta santurilor de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada, echilibrare

ocluzala riguroasa.

Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu polipant/pasta de

lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza ce poate fi fixata prin

cimentare provizorie (de durata).







56

COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI

A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime dirijata.

Obtinere:

 Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;

 Se realizeaza capacul prin picurare ;

 Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroana superioara

celei stantate, bine adaptata cervical si ocluzal.



COROANA STANTATA

Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje nobile (aur) si aliaje

nenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).



Caracteristici:

 coroana cu pereti subtiri;

 modelaj ocluzal aproximativ;

 inchidere marginala deficitara.



Avantaje fata de coroana turnata:

 toleranta in prepararea bontului si insertie;

 tehnologie putin costisitoare;

 termoizolarea cu strat gros de ciment.



Dezavantaje:

 riscul perforarii ocluzale;

 adaptare cervicala aproximativa;

 absenta convexitatilor;

 imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului mare de

contractie (nu existau mase de ambalat specifice in anul 1940).



Ambele coroane au valoare istorica.

Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in tehnologia metalo-

ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil (aur, Au-Pt), in tehnologia

coroanelor fizionomice ceramice.





DEFECTE DE TURNARE

I. Lipsa piesei protetice :

a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;

b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).





57

A. Lipsa totala :

 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ;

 aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste

vascozitatea prematura a turnaturii)



B. Lipsa partiala:

 cantitate insuficienta de aliaj;

 topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de topire al

aliajului ;

 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta ;

 absenta machetei de evacuare a gazelor ;

 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce

devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;

 forta de centrifugare si timpul insuficiente.



II. Defecte de turnare pozitive :



1. Sfere :

 incorecta degresare a machetei ;

 absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care

patrunde aliajul fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt fara

porozitati pot fi corectate.



2. Aciforme, lamelare:

 conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;

 evaporarea apei accelerata;

 ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde

patrunde metalul fluid;

 aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul

topirii-turnarii;



III. Defecte de turnare negative:



Microcavitatile, porii:

 subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului de

aliaj fluid si plasarea rezervorului excentric ;

 supraincalzirea aliajului ;

 forta de impingere si topirea insuficiente ;

 absenta mediului de protectie.



IV. Defecte de turnare volumetrice :



58

1. Supradimesionarea :

 restaurarea fixa nu se insera pe bont :

 datorita detensionarii incorecte a machetei ;

 neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat,

mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire.





2. Subdimesionarea :

 restaurarea se insera lejer ;

 coroanele nu se insera pe bont deoarece :

 s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat

macheta si a rezultat o incrustatie mai mica;

 izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;

 masa de ambalat nespecifica.



Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta

a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).









59

7

Capitolul









COROANELE DE INVELIS

NEMETALICE



Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:

 Rasini acrilice ;

 Rasini (mase )compozite ;

 Mase ceramice.

De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice), ceramice, compozite

sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei estetice.

Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali. Are un

caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi inlocuita de tehnologiile

–materialele moderne (rasini diacrilice = compozite, polisticle, ceromeri)-materiale

moderne, superioare rasinilor polimerice.









COROANA DE INVELIS ACRILICA

(JACKET ACRILIC)

Indicatii:

 Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;

 Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale (proximale)

 Traumatisme insotite de fracturi ;

 Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii :

 endogene (tratamente intracanalare eronate) ;

 exogene – aport excesiv de factori modificatori de

culoare :alcool, tutun, vin rosu.

 Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket acrilic)

Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor moderne.



60

Contraindicatii:

 Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cu

parafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;

 Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datorita

contactului ferm abraziunii intense cu expunere la fracturare.In

parafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un

modul de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.

 La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din masa

compozita, mase ceramice, coroane metalo-ceramice) ;

 Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM

provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni)si examinarea

relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se pierde

stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta cu stop

ferm metalic sau cu o coroana ceramica.

 Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde nu

se pot realiza preparatii cu prag.Jacketul acrilic necesita o preparatie

nebiologica, cu sacrificiu de material dentar.







Etape clinico-tehnice:



1. Prepararea:

Elementul dentar se prepara sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv.

Prepararea se realizeaza secvential prin reducerea (frezarea/slefuirea) fetelor

axiale+marginea incizo-ocluzala. Reducerea e mai accentuata prin frezare pe fetele

vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata ocluzala) pentru a crea un

spatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic bun.

Vestibular:

Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau

reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in sens sagital mai mult

adanca.

Cervical:

Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical

axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm vestibular si dupa

taiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei gingivale, iar

oral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera maxim

de spatiu pentru un rezultat estetic bun.

Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre mici, se

diminueaza retentia expunand coroana la decimentari.



61

Varianta 2:

Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu plasare subgingivala

si continuare pe fata proximala.

Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu retentie mult mai mare

decat varianta clasica.

Varianta 3:

Este o preparatie tangentiala, fara o limita decelabila. Preparatia este

in bizou, muchie de cutit (knife edge) pe care nu se poate inchide foarte

exact marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele fizionomice trebuie

efectuata pe prag (cu adancime suficient de mare)

Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatia

tangentiala, cu deosebire la jacket acrilic.Neinchiderea coroanei are efect

iritativ local.

Incizal:

Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine un efect

estetic foarte bun.



Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice

(compozite), polisticle, ceromeri:

 Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie cervicala

sub forma unui prag semirotund CHAMFREIN cu reducere oral

0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.

 Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera estetica,

proprietati mecanice, tehnologie moderna, tripolimerizare (caldura,

presiune, fascicul luminos).





2. Amprenta:

Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi a

bontului.



Metode de amprentare:

 Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele doaua variante:

 rigid-elastica (Stents+elastomeri);

 in dublu amestec siliconic(Kettenbach);

Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu cele mai

indicate.

 Amprenta de arcada :

 de corectare ;

 metoda dublului amestec ;

 Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de material

siliconic. Rar utilizata.



62

Conditionarea:

Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala (pregatirea

sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea parodontiului gingival prin mijloace

mecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj intern gingival.

Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea) limitei

terminale a preparatiei cervicale.

Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac imbibate cu

solutie vasoconstrictoare, hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat

feros, alaun+aditiv=EXPANSIL.

Observatie clinica:



Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare de 10%.





Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.

Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se sectioneaza fata interna a

peretelui gingival +toaleta (indepartare detritus), hemostaza+amprentare rapida .

Este cea mai eficienta modalitate de largire a santului gingival. Sectionarea fara

interesarea insertiei epiteliale.

Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara lezarea insertiei

cu hemostaza si apoi amprentare in sedinta.





3. Modelul:

Reproducere in marime naturala a elementelor campului protetic la scara

1/1.

In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul monobloc

(segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat desi contraindicat. Cel mai

indicat este modelul de lucru cu bont mobil sectionat proximo-proximal.

Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????





4. Macheta:

Macheta se obtine prin 3 tehnici :

1. Tehnica racirii gradate si picurare;

2. Tehnica picurarii;

3. Tehnica plastifierii.

Tehnicile-vezi L.P.

Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se

plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe

bontul izolat.





63

Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin

sectionare-sculptare.

Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.



Etape machetare:

o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute, aplicare

DIE SPACER (lac) –creaza distanta pentru filmul cimentului si ne

ajuta la indepartarea machetei de pe bontul dentar.

 Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;

 Racire lenta fara introducere in apa;

 Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform functional

(de detaliu: creste, convexitati, cingulum, zone de stop);

 Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorul

machetei sub forma de bont. Degresare macheta.

Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a machetei

pentru ambalare.





5. Ambalarea:

Metode de ambalare:

Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroanei

acrilice:

 gipsuri dure tip Moldano;

 amestecul de gips dur cu gips normal.

In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips normal.

Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta.

Conformatorul este format din 2 inele si 2 capace. In conformator se aplica cu

vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in materialul de

ambalat exista 2 metode :

1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;

2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta patrunzand

pana la nivel cervical.

Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Observatie tehnica:



Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala deoarece se poate

controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu

valoare estetica superioara comparativ cu metoda verticala (mai indicata pentru coronale

provizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).









64

6. Polimerizarea coroanei acrilice:

Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice introduse in

tipar, in mai multe subetape tehnice.



Conditionare tiparului:

Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa

fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la 40-45ºC si apoi se

conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3

straturi sau lacuri siliconice .

Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate actualmente.



Rolul conditionarii:

 Separa rasina de masa de ambalat ;

 Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;

 Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.



Dozare, preparare rasina:

Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1, 2/1.Se

aplica pulberea intr-un godeu ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand o

pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice pana la cel favorabil

introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.

Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de baza,

apoi culoarea pentru colet si incizal.

Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac chiuveta.

Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita se

sectioneaza in bizou cervical si incizal si se prepara din nou.

In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt asamblate si

chiuveta este introdusa intr-o presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timp

de 15 minute.

Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular

=RING, care mentine partile chiuvetei in aceeasi pozitie pe durata

termopolimerizarii.



Observatii tehnice:



In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica pulberea+monomerul in

tipar direct, rezultand culori uniforme, terne.



Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform schemei SPOFA

impartite la 2. Pentru obtinerea coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA in

15 nuante tip SUPERPONT.. Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT (Kulzer).







65

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.







Polimerizarea propriu-zisa:

Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii umede.

Polimerizarea are loc conform curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta a

temperaturii de la temperatura mediului ambiant pana la 60ºC, in timp de 30

minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute,

la temperatura de 100ºC si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta ,

timp de 4-8 ore.

Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.

Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza

monomerul si pentru a se consuma lent in timpul reactiei cu obtinerea unor

structuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim, structuri foarte compacte).





7. Dezambalarea, prelucrarea

o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a gipsului,

indepartarea de pe coroana?????? si enucleerea coroanei din

masa de ambalat.

o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.

o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.

o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul modelului ; se

realizeaza o adaptare exacta cervicala, o adaptare proximo-

proximala+echilibrare ocluzala .

o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva

(feldspat+apa)

In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei protetice se obtine

prin prelucrarea cu pufuri din bumbac.



Observatie:



Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu prezinte franjuri

pentru a nu avea efect iritativ asupra parodontiului).







ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI

JACKET POLIMERICE









66

I. Din materiale moderne:

 Rasini diacrilice compozite;

 Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;

 Ceromeri.

Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice

polimerice.



Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:

1.Preparatia dintelui:

 in limitele preparatiei conventionale ;

 se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;

 se contraindica preparatia tangentiala ;

 se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-2mm fetele axiale,

1,5mm incizal.



2. Metode de amprentare: identice.

De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a campului protetic.



3. Modelul de lucru: identic.

Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile obligatoriu (tehnologia

moderna).



4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa de machetare,

ambalare, tipar deoarece rasinile diacrilice compozite, polisticlele si ceromerii se

aplica strat cu strat, direct pe bontul conditionat.



Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:

 Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;

 Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare) pentru rasini

diacrilice compozite.In urma polimerizarii materialului rezulta

structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati

estetice adecvate.



5. Prelucrarea:

Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice

tehnologiei : freze extradure, freze diamantate, polipanturi cu paste speciale pentru

lustrul final (aici se deosebesc de masele ceramice).



Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali:

 (multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice, biologice mult

imbunatatite) :





67

 preparatia bontului , amprentarea, modelul =in varianta

conventionala (preparatia mult mai conservativa) ;

 rezultate finale estetice superioare ;

 adaptare marginala /proximala mult mai exacte ;

 pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral creamica de

obtinere a jacketurilor fizionomice.

 elimina subetape tehnologice : machetare, ambalare, introducerea

machetei in tipar, polimerizarea in vase (toate impreciziile generate de

ele). Tehnologia anticipeaza tehnologia metalo-ceramica.

 Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionare fete interne

(obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).



Dezavantaje:

 pretul de cost al materialului +tehnologia mai scumpe decat la

jacketul acrilic (nu e accesibil orice laborator) ;

 nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a evalua exact

stabilitatea stopurilor centrice (rezistenta la abraziune) ; in zona

laterala ne ferim de a aplica pentru a nu perturba functional zona

respectiva ;

 termobaropolimerizarea se realizeaza pentru rasinile diacrilice

compozite la temperaturi mai mari de 100ºC si in intervalele de timp

mai scurte 7-30 minute ;

 masele compozite si polisticlele (materiale hibride in general) se

livreaza sub forma de pasta, culori diferite si sub forma de masa

opac, masa pentru dentina, mase pentru incizal, mase

corectoare+flacoane cu lichide pentru conditionat (aderenta intre

aceste mase) sau compactizarea suprafetelor laterale modelate.



II. Din fatete prefabricate:

Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza pe bont si este

definitivata macheta partiala pentru fetele proximala si orala). Se ambaleaza ,

rezulta tiparul, se polimerizeaza, se obtine o coroana acrilica cu proprietati

superioare fata de varianta clasica (tehnologia clasica e pe cale de a fi abandonata

datorita aparitiei materialelor moderne).



III. Din acrilate baropolimerizabile:

(tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93)

Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana la forma finala a

coroanei (cu nuantari coloristice).

Se poate polimeriza in:

 Piroconvectoare (sub actiunea caldurii uscate :BIOMAT) ;





68

 Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la temperatura de 120C,

timp de 30 minute.

Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu (suprafete

compacte, lucioase).



IV. Din coroane prefabricate:

Acestea pot fi din:

 Acetat de celuloza;

 Rasini policarbonat ;

 Rasini sintetice.

Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza

marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale,

implanturi.



V. Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN).

Etape:

 Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se amprenteaza dintii

cu materiale alginice sau elastomeri siliconici.

 Preparare dinti;

 Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina);

 Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in amprenta + pe

preparatii;

 Priza rasinii care e autopolimerizabila;

 Dezinsertia din amprenta a coroanei;

 Prelucrare;

 Lustruire;

 Cimentare provizorie.

Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter provizoriu. Se

contraindica pe dintii laterali.

Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu dotare minima;

Coroanele jacket moderne se obtin in laboratoare dotate tehnologic.









69

8

Capitolul









COROANA DE INVELIS

INTEGRAL CERAMICA

(JACKETUL CERAMIC)



Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toate

coroanele de invelis.

Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu a

dintilor naturali.

Se obtin prin mai multe procedee :

1. Clasic:

 ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din platina

sau aur platinat ;

2. Modern :

 prin aplicare directa pe bont;??????????????????

 turnare-presare,

 frezarea unor lingouri.



Indicatii:

Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale jacketului acrilic.

Preponderent se indica pentru restaurari fizionomice ale dintilor frontali. Se

contraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica in

cvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:

 leziuni carioase profunde;

 discromii cromatice exo/endogene;

 anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare;

 pe dintii cu indice de carie mic.



Contraindicatii:

 La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate realiza

preparatia.

70

 Pe dintii laterali;

 Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul cervical;

 In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);

 In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);

 La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie coronara

rapida).



Avantaje:

 Estetica - restaurare fizionomica excelenta;

 Biocompatibilitate (integrare tisulara);

 Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata vestibulara si

coroana mixta ; pe fetele proximale si orala reducerile prin frezare

sunt chiar mai mari.



Dezavantaje:

 Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);

 Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;

 Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial

(circumferential).







Etape clinico-tehnice



1. Preparatia dintelui:

Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-conica ,

neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm incizal

(ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si prag este de 90º, cu rotunjirea

zonelor de intalnire.

Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze (unghiul ascutit

genereaza tensiuni).

Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea mai

accentuata la nivel incizal. In rest reducerea este uniforma.





2. Amprentarea:

Metode de amprentare pentru tehnologia integral ceramica: se indica

amprenta de arcada exclusiv:





71

 Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat in portamprenta

individuala este cea mai indicata;

 Amprenta de arcada bifazica :

 de corectare ;

 in dublu amestec (vezi inlay).

 Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material

elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.

 Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda

combinativa « hidrocolizi reversibili-ireversibili »(metoda

hidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.





3. Modelul:

In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai modelul de

arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul de hemiarcada (in zona

frontala) numai cu bont mobilizabil.



Materiale utilizate:

 Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai folosite ;

 Rasini compozite pentru completare ; cele mai indicate , dar nu au

utilizare larga ;

 Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau rasina de

completare ; tehnologie laborioasa, rar utilizata numai in ceramica.





4. Macheta / obtinerea coroanei:

In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea se indica pentru

procedele tehnologice moderne (turnare, presare): DICOR SYSTEM, EMPRESS

(Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).

In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se adapteaza pe

bont o folie de 0,2 mm de platina sau aur platinat obtinandu-se dupa pirosirea

foliei o capa intim adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe aceasta capa usor

extinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa ceramica care va fi

sinterizata (arsa strat cu strat).

Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice:

procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita sistem de machetare pentru ca ,

coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.



Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:

 Amprentare;

 Model de lucru;



72

 Conditionare bont (DIE SPACER);

 Amprenta duplicat =duplicare;

 Modelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta:

SUPERHARD;

 Ardere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in 2 etape

pentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica masele ceramice

conventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai sigur.



Etapele de lucru:

In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:

 se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si se

arde la 1100ºC timp de 2 ore, rezultand o capa poroasa. ardere de

infiltrare=se aplica pe capa obtinuta in prima ardere aluminoceramica

cu particule de sticla (alumina 70-75%) si se arde (ceramizeaza) timp

de 4 ore, la aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistenta

mecanic=miez alumino-ceramic.

 pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantare

coloristica. Arderea are loc la temperaturi mai mici de 1000ºC ( 990-

950ºC).

Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul din

masa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de sablare si coroana este

adaptata pe modelul de lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv (cimenturi

rasinice ionomere).

Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.



Etape de lucru ale tehnologiei clasice:

Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip

VITA (ceramica feldspatica) - componenta de baza 60-80%.

Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:

 feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza in faza de topire

amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate. Din punct de

vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.

 componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata masa ceramica in

momentul arderii, iar dupa ardere confera luciul caracteristic.

 caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care influenteaza

fluorescenta maselor ceramice.

Alte elemente componente:

 aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu, borax) cu rol

de a creste masa produsului si a scadea temperatura de ardere.

 pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramice

stabilitate cromatica.





73

Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-ceramica). In

masele ceramice se adauga miniprocente de oxizi metalici precum: aur, argint, fier,

crom, cobalt, nichel, titan, indiu, staniu.

 Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel, titan

(generati de componenta metalica si adaugati in masa ceramica).

 Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor fuzibile)

care migreaza termoelectronic in zona de interdifuziune. Si masele

ceramice contin aceeasi oxizi pentru a facilita legarea chimica intre

cele 2 componente.

Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul dentar e un

portelan caolinic (caolin 50-70%) care ii confera o cluoare alb-laptoasa, cuart 20-

25%, feldspat 25-30%.



Masele ceramice moderne:

 Aluminoceramica;

 Vitroceramica;

 Ceramica magnezica;

 Ceramica zirconica.

Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele).

Contin in plus substante fluorescente care cresc gradul de translucenta (oxizi ai

metalelor grele din pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.

Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata de

apa distilata si alcool, la care se adauga lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu

rol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.



Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):

1. Capa din platina, anterior arderii maselor ceramice se degazeifica ( se

conditioneaza prin incalzire la 1200-1300ºC) timp de 10 minute

rezultand o capa apta de a primi masa ceramica opac.

2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de 0,3mm pe toata suprafata

care are rolul de a ecrana eventualele modificari coloristice ale

bontului sau reconstituirilor si de a favoriza aderenta masei dentina-

smalt.

3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5 minute cu preardere

prealabila in gura cuptorului.

4. Arderea dentinei si a smaltului –pe capa acoperita cu opac se aplica in

exces masa de dentina +smalt (20-30%)cu vibrare si absorbtie a apei

distilate (sugativa hartie filtru).

5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentru

preardere (in prezenta oxigenului) , urmata de ardere in vid la 900ºC

timp de 4 minute. Racire lenta.

6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.





74

7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite normale

morfologice si urmeaza apoi arderea de corectare.

8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si se ard la

950ºC, timp de 4 minute, in vid.

9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2 minute,

in prezenta oxigenului (aceeasi temperatura).

4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute, in prezenta

oxigenului.

10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza pe modelul de

lucru adaptarea.





5. Prelucrarea:

Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si clinicianul vor

controla minutios adaptarea.





6. Fixarea:

Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea adeziva)

dupa conditionarea prealabila a fetei interioare.

Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta o

suprafata asperizata ce favorizeaza imbinarea adeziva.









75

9

Capitolul









COROANA MIXTA



Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita din 2 componente:

Metalica-care acopera in totalitate bontul;

Fizionomica –care placheaza partial/total coroana metalica

Coroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis metalice (proprietati

mecanice ) cu avantajele coroanelor de invelis fizionomice (proprietati estetice).

Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece sunt mai conservative

decat coroanele de substitutie si constituie un element de agregare mezial mai

fizionomic decat coroanele de invelis metalice.



Indicatii:

Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale coroanelor de invelis

fizionomice si metalice.

Din punct de vedere conservativ-restaurator:

 in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese carioase

voluminoase , traumatisme, abraziune;

 in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);

 in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;

 ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si pe dintii

laterali (morfologie adecvata, ca elemente de agregare punti speciale,

cazuri clinice speciale-estetica deosebita).

Din punct de vedere protetic:

 ca element de agregare pentru punti mixte partiale (de hemiarcada),

punti totale;

 ca lement de agregare (curent) al protezelor partiale scheletate;

 ca element de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (in

parodontopatii);

 in echilibrarile ocluzale (curent).



Contraindicatii:



76

 pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu exista spatiu

pentru cele 2 componente +retentie preacara);

 la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare

voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate (preparatii cu prag);

 la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scop

protetic).



Avantaje:

 coroane mult mai conservative decat coroanele de substitutie ;

 efect fizionomic satisfacator si superior celor metalice ;

 pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai conservativ

:D.C.R.+coroana mixta.



Dezavantaje:

 Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari +reduceri mai

crescute de tesut dentar (fetele vestibulare) fata de coroanele de

invelis metalice si fizionomice (ceramice de regula-cu ele comparam) ;

 grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita formei

bontului (avem o reducere mai mare de tesut dentar) ;

 Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei metalo-

polimer cu modificari coloristice.

Observatie clinica



Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.) genereaza disfunctii ocluzale

datorita abraziunii care duce la pierderea stopului ocluzal.Chiar si compozitul prezinta

deficiente si se abrazeaza in timp. Deci, se contraindica placarea cu rasini la nivel

ocluzal..





Clasificare:

Coroanele mixte se clasifica:

Dupa aspectul estetic:

 coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este placata cu

componenta fizionomica (metalo-acrilicele, metalo-

diacrilicele=compozite) ;

 coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica acopera

in totalitate fetele axiale ramanand numai o colereta metalica 0,5mm

vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea gingiei colereta

metalica devine vizibila.

Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):

 coroane metalo-polimerice :

 metalo-acrilica (clasica);

 metalo-diacrilica (compozita);



77

 coroane metalo-ceramice.

Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:

 termopolimerizare clasica: rasini acrilice;

 termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura (piroconvectoare);

 termopolimerizare sub vapori de presiune - baropolimerizare

(modern);

 fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);

 fotobaropolimerizare: rasini compozite;

 fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata pentru

componentele fizionomice din rasini compozite;

 prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare speciale;

 din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO BASE

SYSTEM).



Componenta metalica se poate obtine prin:

 turnare (procedeu devenit clasic);

 sinterizare;

 galvanizare;

 ambutisare;

 galvanizare.

Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a componentei metalice

(de regula pentru coroana metalo-ceramica)

Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta componenta se arde

masa ceramica.

Observatie:



Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este abandonata dar ea este utilizata

in tehnologiile moderne de obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.





Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este coroana mixta metalo-

ceramica datorita stabilitatii coloristice in timp, biocompatibilitatii+proprietatilor

mecanice (cazuri clinice speciale care trebuie sa fac fata pretului de cost, rezolvari

protetice speciale, in conditii de dotare adecvate).





Etapele clinico-tehnice:

1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)

In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-conica , neretentiva.

Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si incizal/ocluzal.





78

Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si incizal:1,5-2mm

=coroana mixta metalo-polimerica. Aceste reduceri se indica pentru a crea un

spatiu necesar celor 2 componente.

Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai putin :0,3-0,5mm cand sunt

acoperite cu metal in varianta clasica si pana la 1-1,2mm si cu o conicizare spre ax

in varianta moderna cu componenta fizionomica extinsa (metalo-compozita,

metalo-ceramica).

Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica (metalo-compozita )2mm.

Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila =PRAG.



Preparatia cervicala:

Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in sens sagital). Oral se

deretentivizeaza prin slefuire morfofunctionala.

Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale:

 preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife Edge » ; ce nu are

limita. Se contraindica in tehnologia coroanelor mixte ; este cel mai

mult utilizata in practica (este simpla de preparat, comoda,

deretentivizeaza rapid, da rapid amprenta). Are efect iritativ local.

Prezinta inchiderea dento-protetica aproximativa, genereaza in timp

iatrogenii, sangerari, mobilitate, retractii etc.

 cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN scurt- (pentru

coroana mixta metalo-polimerica) sau CHANFREIN lung (“dup”) -

(coroana mixta metalo-ceramica). Prepararea CHANFREIN, dupa

scoala japoneza, e favorabila obtinerii unor coroane metalo-ceramice

fizionomice cu o inchidere marginala (dento-protetica buna).

 prag in unghi drept cu unghi de intalnire, pereti axiali rotunjit =

vezi jacketul ceramic;

 prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.

Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat suficient de gros

ceramic - un rezultat estetic excelent.

Inchiderea marginala prin cimentare este dificila (riscanta-se poate fisura

masa ceramica) daca este in unghi drept. Din acest motiv preparatia trebuie sa se

realizeze cu prag bizotat – se observa colereta metalica si fata de praparatia EN

CONGE preparatia este mai biologica, mai dificil de facut. Ideal CHANFREIN

CIRCUMFERENTIAL pe toate fetele.





2. Amprentarea:

Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin metodele de

amprentare prezentate la corana fizionomica +coroana de inveli metalica .

Se indica preponderent amprenta de arcada.

Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare (de hemiarcada) in

ocluzie si model segmentar obligatoriu cu bont mobil.

79

3. Modelul:

Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de cea mai buna

calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si superdure (arcada). Modele de

arcada cu bonturi detasabile (mobile) sunt cele mai indicate.

Observatie clinica:



Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.





Pentru obtinerea modelelor pot fi utilizate si alte materiale: rasini compozite,

metale electrodepuse sau pulverizate. Clasic se utiliza modelul duplicat din mase de

ambalat termorezistente.





4. Macheta componentei metalice:

Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua variante.

1. varianta clasica:

 tehnica racirii gradate

 tehnica picurarii.

Procedee pe cale de disparitie.

2. varianta moderna:

 ceara calibrata +elemente prefabricate. Capa din ceara

calibrata + capacul =din element turnat si lipit.

 discuri termoplastice (prin ambutisare);

 rasini compozite foto;

 tehnica aditiei de ceara.

In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-ceramica sunt necesari

pereti cu grosimi uniforme, rigizi, nedeformabili care ofera spatiu necesar

componentei fizionomice.

Tehnica de lucru la sistemul de machetare –vezi L.P.........................

Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic sa se inscrie in

standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm pentru un rezultat estetic foarte bun –

strat suficient de gros pentru a permite translucenta luminii).



Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-polimerice:

 prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau anse ce

pot sa transpara prin rasini) ;

 peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular.

Macroretentii +retentii+prag cervical cu rol in mentinerea mecanica a

componentei fizionomice.



80

 componenta metalica dupa sablare prezinta si microretentii

(microcavitati).

 prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a materialului fizionomic

(sa nu se desprinda datorita impactului ocluzal) ; nu lasam

componenta fizionomica neprotejata.



Macheta componentei metalice a coroanei metalo-compozita:

 Prezinta micro si macroretentii: perle micronice, perle macro :0,2-

0,4mm –IVOCLAR, RENEFERT+prag , rama de protectie.

 Componenta metalica la metalo-compozite prin conditionare :

sablare, degresare, gravaj electrochimic, silanizare este pregatita

pentru a fuziona fizico-chimic componeta diacrilica (legatura prin

punti ce este superioara fata de metalo-acrilica care se mentine stric

mecanic).



Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice:

 Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;

 Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);

 Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau pereti

proximali evazati;

 Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sau

ambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;

 Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a favoriza

translucenta ; se obtine o fizionomie excelenta.

Observatie tehnica:



Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.



Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati , microdenivelari care vor favoriza

fuzionarea masei ceramice pe capa :BONDING TREPTHS (cavitati negative)





Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de NaCl si apoi se spala

cu jet de apa rezultand microcavitati ce favorizeaza aderenta masei ceramice.

Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru metalo-ceramica

genereaza fisuri, desprinderi ale masei ceramice .Se contraindica.

Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-compozite se

folosesc machete prefabricate +sisteme retentive (perle, butoni) tip INZOMA

(Ivoclar) si PROBOND (Renefert). De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu cat sunt

mai numeroase cu atat gradul de fuziune este mai crescut : tehnica SHORE.

Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri (agenti de

legare, cuplare) : INZOMA P pentru aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje



81

nenobile ce au rolul de acreste gradul de fuziune de aderenta, creste legatura fizico-

chimica a maselor ceramice de componenta metalica.

Avantaje:

 Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri, fetele

interne plane, fetele externe concave cu rolul de a creste umectarea

intre masa ceramica si metal. ;

 Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru coroane propriu-

zise dar si pentru intermediari pentru a face economie de metal nobil

intre 40-60%.





5. Topirea, turnarea

Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza identic ca la coroana

de invelis metalica (aliaje, surse, metale?????????????????????).





6. Placarea coroanei mixte:

Placajul cu rasini acrilice simple:

 Componenta metalica se conditioneaza prin sablare, degresare ,

lustruire, curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete

foarte curate.

 Modelare macheta pentru coroana fizionomica:

 Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in exces si dupa

racire se modeleaza anatoform prin sculptare.

 Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata metalica in jos si

macheta orientata superior.

 Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul , introducere, indesare,

polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic.

 Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).

 Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu instrumentar

rotativ/abraziv si lustruire.

 Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin

microretentii aplicate pe componenta metalica.

 Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit sau masa ceramica.

 Componenta metalica prezinta macroretentii+microretentii la

coroana metalo-compozita.



Placajul cu rasini diacrilice compozite:

Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa.

Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt combinate in godeuri/seringi

cu denumiri diferite:

82

 masa opac (opaquer);

 masa pentru dentina;

 masa pentru smalt;

 masa pentru cervical;

 mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt),

 mase intensive;

 flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ; lichid pentru

activat straturi depuse =ISOSIT N ; lichid pentru compactizare

rasina pentru modelarea finala).

Etape:

 conditionare componenta metalica :

 sablare, gravaj electrochinic (metodologia standard), silanizare.

 Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari, silicatizari,

metalizari, oxidari.

 Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe

componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu

gruparile –COOH disponibile ale silanilor in final, rezultand o

legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana

acrilica.

 silanizare :

 Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe

suprafata anterior conditionata.

 aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de

smalt.

 Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.



Rasini compozite de placare:

 SR ISOSIT N –rasini fototermopolimerizabile (Ivoclar) ;

 COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambele

fotopolimerizabile.

 SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala).

 CHROMASIT (Ivoclar) –barotermopolimerizabile.



Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):

Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un silan numit

SPECTRALINK , un lichid pentru activarea straturilor depuse

SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare, modelare finala

+inchiderea porilor rasinii.

Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie.

Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile –

OH , rezultand organo-silani.



83

Tehnica de lucru:

1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta metalica conditionata.

2. Aplicarea opacului in grosime uniforma:0,3mm.

Rol:

 Opacizare, ecranare a metalului;

 Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina,

smalt).

3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5

minute.Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica, strat

uniform fara transparenta metalului (ideal).Cand avem transparenta

reluam procedeul.

4. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR .

5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza ; se aplica

de la colet spre incizal.

6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros)spre

colet (grosime atenuata)+masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).

7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid ISOSIT, reultand forma

finala a componentei fizionomice.

8. Polimerizare: in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC,

presiune 6 barri, timp de 7 minute.Rezulta o componenta

fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice,

estetice, coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.

Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au, Pt pana

la Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-

Cr soft. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt producatoare de

oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).

La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei duble retentii: perle

0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv) si macroretentii.

Observatie tehnologica:



Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat, aemanator tehnicii

metalo-ceramice.





Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este

superioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara, mai laborioasa,

necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare, materiale.

Observatie :



Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice.









84

Placajul ceramic:

Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice, anterior

conditionate.

Etape:

Conditionarea componentei metalice

 Sablarea.

 Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.

 Curatire in bai ultrasonice.

Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie).

Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte,

totdeauna cu prearderi (preuscari).

 Arderea (sinterizarea) masei opac.

Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe

componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in gura

cuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in vid.

Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY.

Arderea masei opacare ca rol:

 Ecraneaza metalul;

 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.

Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.

 Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt (mase ceramice de

baza)-bonding porcelain.

Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal

catre colet, usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se aplica masa

de smalt in 1/3 incizala+medie.

Se practica un modelaj sumar schitat.

Aplicarea maselor: cu vibrare+absorbtia umiditatii (hartie

filtru, sugativa).

Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata de

introducerea in cuptor la 980ºC, in vid. Se mentine la acesta

temperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta, rezultand un volum

mai mic al masei ceramice (pana la 30%).

Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate

fissure, cu freze extrahard din tungsten. Se obtine forma

caracteristica. Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model. Se

trimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa apara erori: fisurari,

desprinderi, aspect mat, vitros (supraardere). Toate erorile se

corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat + mase

intensive pana la nuantari. Dupa examenul intraoral la care se

constata corectitudinea adaptarii, coroana este degresata din nou in

solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea finala,

(glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta oxigenului.

 Glazurarea se obtine prin 2 procedee:

85

 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform);

 Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand

coroane mixte cu un grad de fizionomie,

biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara celor

prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica

celor integral ceramice.

Observatie tehnica



A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de contact.







7. Cimentare / Fixare:

Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi

conventionale FOZ (fosfat de zinc)

Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor

policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.

Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau

cimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare adeziva ( cimenturile reactioneaza

chimic cu tesuturile dentare).









86

10

Capitolul









COROANA DE SUBSTITUTIE



Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara

printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.

Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.

Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure distruse.

Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).



Parti componente: - 2 dispozitive:

 Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);

 Dispozitivul radicular cu accesorii:

 Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera suprafata

bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita

preparatiei)

 Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasat

subgingival 0,5mm.

 Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu o

forma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica

(frictiune maxima), diametrul 1/3 din diametrul radacinii,

pentru a se conserva suficient de grosi peretii.

Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de

torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Inelul impreuna cu placuta

constituie capacul.



Clasificare:

Din punct de vedere estetic, coroanele de substitutie se clasifica:

 Coroane de substitutie fizionomice: bont si coroana acrilica

/diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial si acrilat din ce in ce mai

rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice

simple. Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite si

masele ceramice.

 Coroane de substitutie mixte: caseta/semicaseta. Se obtin prin 2

procedee:



87

 elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se

lipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin utilizata.

 elemente unite (monobloc).

Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana solo pe el este solutia

moderna. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central, canin

cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Coroana va avea fata orala metalica.

Materialul polimeric nu rezista, cel ceramic rezista chiar abrazand dintii antagonisti.



Indicatii:

 Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese carioase,

anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme, abraziuni.

 Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se contraindica pe

molari (de necesitate).

 Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile de

pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate, corectandu-se

anomalia.

 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-

laterale fiind indicat ca element mezial de agregare.Protetic ofera

gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.



Contraindicatii:

 Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte (mai

conservative).

 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat

prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se

toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor

(lizereu verzui pe fond de oxizi metalici).

 Cand dotarile tehnice sunt modeste.







Etapele clinico-tehnice:



1. Examenul clinic:

Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului protetic (fractura,

abraziunea), analiza RX (exista sau nu tratamentul conservativ, calitatea obturatiei

de canal, starea parodontala periapicala-osteita,periapicala, prezenta sau nu a

parodontopatiilor cronice)









88

2. Prepararea dintelui:

Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de insertia gingivala,

prepararea bontului in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si unul orizontal

(oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand preparatia in 2

planuri a bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea inelului metalic se

plaseaza (infunda) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic

superior.Prepararea radiculara : canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr,

dupa care se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o

largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde pivotul

(stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul sectionat inainte de

prepararea subgingivala, se prepara subgingival cu peretii axiali convergenti cu

freze diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul pericervial.





3. Amprentarea:

Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate trei metode de

amprentare:

 Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu sau fara

stift metalic;

 Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu stift

metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul in canal; amprenta cu silicon

chitos, se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluid

pe canal, stift + material siliconic chitos.

 Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta

unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata. Se indica

pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in care coroana de

substitutie este ca element de agregare:

 In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con acrilic.

 In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in

care se fixeaza stiftul;

 In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo si

se aplica siliconul in portamprenta, ea se va insera pe

preparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.

Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului gingival cu

ajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului gingival.

Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o amprenta exacta a

preparatiei corono-radiculare.





4 Modelul:

Modelul se va realiza din:



89

 gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips dur pentru soclu;

modelul segmentar se va realiza cu bonturi mobilizabile.

 Rasinile compozite vor fi folosite rar;

 Modelul de arcada galvanic-rar.





5. Macheta:

Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din:

 Ceara;

 Rasini compozite –ideal- mult mai ergonomice, costisitoare;

 Rasini acrilice simple;

Macheta din ceara – tehnica picurarii –vezi L.P. va razulta o macheta foarte

exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!





6. Tiparul:

Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire metalice;

Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam sulfat-nobile;

fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare: intr-un timp si in 2 timpi cu

aceeasi masa de ambalat.





7. Topirea-turnarea:

Etape descrise la inlay-ul metalic.

Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta freventa si curentii de

joasa frecventa atat pentru aliajele nobile + nenobile, in creuzete ceramice (de

regula) si la intervalele de topire indicate.



Materiale:

 Aliaje nobile:

 aur platinat : 833%o aur +12% platina –aliaj foarte rezistent

 baza paladiu;

 Aliaje seminobile : Argint-Paladiu –Palliag;

 De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in varianta metalo-

compozit, metalo-ceramica.

Observatie tehnica



Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje Co-Cr sau aliaje baza cupru.









90

8. Prelucrare, finisare:

Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare; dispozitivul este adaptat de

tehnician pe model;

Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru examenul intraoral. ; are

loc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ; se sectioneaza cu frezele astfel incat

in bizou , inelul sa patrunda subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai mare de

1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie sa permita aplicarea

componentei fizionomice.

Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste bont, pentru

obtinerea casetei ce ulterior era lipita de dispozitivul radicular ; tehnologie

abandonata.

Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ; caseta-mai

frecvent.



Realizarea componentei fizionomice:

Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina acrilica simpla sau rasini

baropolimerizabile (vezi coeroana acrilica) - BIODENT, SUPERPONT., cu

aplicare succesiva pe bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna din punct de

vedere fizionomic, cu o raspandire destul de mare datorita pretului de cost

comparativ cu coroana de substitutie metalo-compozita.

Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la coroana mixta;

pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul se modeleaza cu praguri:

vestibular, oral cu macro si microretentii (conditii identice cu celede la coroana

mixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se placheaza cu rasini

compozite dupa o prealabila conditionare a acestora : sablare, ceramizare,

metalizare.

Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-macheta

pentru componenta metalica-vezi praguri rotunjite, fara retentii, fara margini

ascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este extins pe toate fetele axiale la

coroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana mixta cu fetele orale

metalice.

Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic coroanei

placate cu rasini acrilice simple, au o biocompatibilitate superioara si parametrii

mecanici de legarea componentei fizionomice este superioara ; varianta

tehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei + pretul de cost –

sufragiul unanim.

Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate ceramice

(crampoane butonate scurte, lungi, fatete Steel) sunt depasite tehnologic datorita

aparitiei tehnologiilor metalo-ceramice.







91

92

11

Capitolul









PUNTILE DENTARE

- GENERALITATI -



Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintii

stalpi prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din materiale diferite.



Elemente componente:

 Elementele de agregare: protezele unidentare care se fixeaza pe

infrastructura dentara= dintii stalpi ;

 Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza dintii absenti de

pe arcada; corpul de punte in varianta moderna - se modeleaza unit

de elementele de agregare si in varianta clasica - separat fiind

solidarizat de elementele de agregare prin lipire).



Indicatii:

Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate partial.



Caracteristicile:

 Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi;

 Au un volum asemanator sau identic cu cel al dintilor naturali, cu un

modelaj ocluzal anatoform functional;

 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-

parodontal;

 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile cu o

rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac;

 Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la alte

tipuri de microproteze.



Conceperea puntilor dentare:

Puntile dentare se concep in functie de:

 gradul de disfunctionare al cazului clinic si topografia edentatiei:



93

 zona frontala: fizionomia: elemente de agregare, corpuri de

punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai

moderne; coroane metalo-ceramice, incrustatii in incrustatii.

 zona laterala: masticatia : punti rezistente din punct de vedere

biomecanic; de regula ~ puntilor mixte cu elemente de

agregare mixte (coroana de substitutie, coroane mixte, coroane

de acoperire distal).

 Conditiile clinico-tehnice : cabinete si laboratoare dotate

corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea celor mai

adecvate elemente de agregare si corpuri de punte.



Avantajele tratamentului prin punti dentare:

Din punct de vedere masticator, comparativ cu protezele

mobilizabile/mobile, restaureaza aceasta functie in grad superior 90%, functie de

conditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate, numarul dintilor, raportul

corpului de punte cu creasta edentata. Datorita prezentei morfologiei anatoforme

si functionale sunt superioare. Datorita sprijimului dento-parodontal are loc o

transmitere fiziologica, dento-parodontala a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la

osul alveolar. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie

ocluzala (cuspizi, fosete, puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele

ocluzale.

Puntiel dentare asigura un confort prin fixitate, aspect, volum - confort

psihic si integrare rapida in mediul social.

Din punct de vedere fonetic, modelarea corecta a corpului de punte (in

regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala, modelarea fetelor

orale cu creste, cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. Se pronunta

corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. Lateral punile prin

corpul de punte, trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea

rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se contraindica

corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.



Dezavantajele tratamentului prin punti dentare:

Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa

crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de trecere, orice corp am

concepe se retentioneaza alimente+igiena precara, insuficienta duce la aparitia

halenei fetide . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) – igienice

pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halena

fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce duce

la aparitia fenomenelor locale+coroziune.

Estetic, puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu

o componenta fizionomica; componenta metalica nu permite individualizarea

dintilor ca forma, volum, culoare asemanatoare dintilor naturali. Transpare metalul

la o individualizare pronuntata; volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si

diasteme; se restaureaza foarte dificil distemele, tremele. Rezultatul estetic nu

94

totdeauna este cel ideal; in cele mai multe cazuri exista un compromis intre

principiul biomecanic si cel biofunctional. Cu protezele mobile, rezultatul estetic

este superior.

Realizarea puntilor dentare necesita conditii clinico-tehnice deosebite de

dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune; in laboratoare modeste se pot

realiza doar punti metalice, din gaudent, stantate.



Elementele componente:

1. Corpul de punte

 din punct de vedere al materialului:

 metalice;

 nemetalice;

 mixte.

 din punct de vedere al esteticii:

 fizionomice;

 nefizionomice-laterale

 partial fizionomice - cele mai indicate pentru restaurarea

fizionomiei + economie material si confort, greutatea

mai mica

Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei

edentate (bresei).

2. Elementele de agregare sunt concepute functie de :

 topografia edentatiei;

 dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia coronara, zona

in care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti,

maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati)

Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.



Observatie clinica



In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti, elementele de agregare vor

fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.





Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala redusa.







Edentatia partiala

Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor elemente dintare.



Cauzele edentatiei partiale:



95

 Extractia dentara;

 Parodontopatia;

 etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici, fracturi, accidente

- avulsia de pe arcada a unui element dentar.



Clasificarea starii de edentatie:

 dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer );

 clasa I-oblica;

 clasa II-transversala;

 clasa III –unilaterala;

 clasa IV - patrulater.

 dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman);

 Clasa I -edentatia frontala –incizia alimentelor;

 Clasa II -edentatia laterala-masticatia.

 dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa);

 clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) , edentatiile

fiind limitate numai mezial (biterminala);

 clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari, molari)

(uniterminala);

Modificari Swanson: Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa

I. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a

combinat criteriul topografic cu cel clinic.

 clasa III-zona laterala –premolari, molari –edentatia clasa III-

(unilaterala.);

 clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala.

Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T;

Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de

hemiarcada (unilaterala).

Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit, extindere

larga, utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze

mobilizabile.

 dupa zona topografica (Costa):

 Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie frontala ;

 Absenta dintilor laterali (premolari, molari) = edentatie

laterala;

 Absenta premolarilor, molarilor dintr-un cadran=edentatie

unilaterala;

 Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa;

 Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala, frontala si

terminala;

 !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia

mediana.



96

 Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta

a minim 2 dinti pe arcada.

Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.

Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de

ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule. Linia

mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“ (in scriere). Este o clasificare usor de

retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.



Campul protetic:

 Dintii limitanti - dintii stalpi;

 Dintii vecini;

 Dintii antagonisti;

 Creasta edentata;

 Relatia de ocluzie.

Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se

pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si tipul raportului corpului

de punte.

Dintii stalpi delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). Daca

delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala.

Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un bont

dentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta

suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic

presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal..

Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei constructii sa

fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.

Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel:

 Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu aparitia

tremelor intre dinti;

 Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.

Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ; rezulta

pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in

etapa de pregatire. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei.

Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia initiala. In

edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce

impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare

pentru a realiza a relatie ocluzofunctionala intre elementele dentare.

Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:

 Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu

mucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia blocajelor

ocluzale.

 Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.

Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara, aducerea in

plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv.

97

Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o mucoasa fixa,

iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. Rezorbtia va fi normala sau

medie in cazul extractiilor recente, la pacientii tineri, interventii pe parodontiul

sanatos. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase, la pacientii

parodontopati.



Metode de obtinere a puntilor dentare:

 din elemente separate (clasic): in timpul I se obtin elementele de

agregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin

lipire de elementele de agregare (tehnologia metalo-ceramica-aliaje

nobile).

 din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se pot obtine

si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).



Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.





PUNTILE DIN ELEMENTE UNITE

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte.

Etape:

 Examenul clinic;

 Diagnosticul protetic;

 Solutia protetica;

 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creasta

edentata) - elementele componente indemne din punct de vedere

patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti

dentare.

 Amprentarea;

 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;

 Machetarea puntii din elemente unite;

 Ambalarea si obtinerea tiparului;

 Topirea si turnarea;

 Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;

 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;

 Placarea componentei metalice;

 Prelucrarea, lustruirea finala;

 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi).



Caracteristici:

 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;

 timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;



98

 pret de cost mai mic;

 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se

impune obtinerea unui paralelism perfect, riguros al dintilor stalpi.

 necesita o echipa medic –tehnician experimentata profesional si

dotata.



Avantaje:

Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor, fracturilor si

coroziunii.



Indicatii:

 Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice

(edentatia mixta).

 La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de

punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate).

 Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte

integranta a tiparului..



Dificultati:

Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce

intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea

dintilor stalpi.









99

100

12

Capitolul









PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA

PUNTILOR DENTARE



In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate urmatoarele principii

protetice:

 Biofunctional;

 Biomecanic;

 Bioprofilactic.

Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale sistemului

stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.







Principiul biofunctional:

Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurarea

functiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.



1) Masticatia

Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari protetice cu:

 Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe arcada ;

 Suprafete morfologic cuspidate ;

 Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic (metalice,

ceramice).

Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens vestibulo-

oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta masticatorie (functia

masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).

Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica

restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil, functional,



101

eficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la

restaurarile partiale fixe de tipul puntilor.

Observatie



Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.





Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile protetice

fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai redusa la cazurile clinice cu

ocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-15%).

Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidare

maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului interdentar de la nivelul

arcadelor, contact ce se stabileste intre versantele cuspidului activ si versantele

fosetei (in 3 puncte). Cuspidul nu contacteaza planseul fosei. Este un contact ferm,

stabil. Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la restaurarile

protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai la cazurile cu

ocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta cu long centric.

Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu proteze totale.

Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar si antero-laterale « wide

centric », proportinal cu miscari condil in cavitatea glenoida . Este tipul de contact

cel mai indicat in restaurari protetice fixe.

Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte de contact

initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai fosetei. Morfologic

cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci (morfologia primara), ulterior consecutiv

functionalitatii in parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin atritie

impreuna cu fosetele anulandu-se morfologia initiala chiar pana la desfiintare. Este

un contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu ajutorul puntilor dentare.

Afecteaza in ansamblu ocluzia.

Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj aditiv al

machetelor. Este rar utilizat.





2) Fonatia

Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea trebuie restabilita

cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se restaureaza cel mai rapid cand se

realizeaza corect lucrarea fixa.



Caracteristici:

 Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in configuratia de

arcada, avand un traiect arcuat.

 Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica cu a

dintilor naturali ;





102

 Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al

dintilor naturali (creste marginale, cingulum in 1/3 medie,

convexitati, relief concav-convex);

 Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale, subdimensionat in

sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.

Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism, sasait.





3) Fizionomia

Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale in

realizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor

naturali.

Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor dentare

pentru a obtine armonia dento-dentara caracteristica cazului clinic.

Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice (estetica

mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce

confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.







Principiul biomecanic:

Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-

chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.





1. Rezistenta fizica:

Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din materiale

rezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/

abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe sectiune

au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai rezistente la

actiunea fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).

Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma

rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor prezenta diametre

maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte sunt

asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.

Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de rezistente.

La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica suprafete

metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile (1,5mm),

materialul de placat ideal va fi masa ceramica.

Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale

de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile

103

clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie maxima . Se placheaza cu

materiale hibride : ceromeri, compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in

vid.

Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din

ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in zona

frontala.





2. Insertia:

Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a dintilor

limitanti (pe care se agrega).

Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau

coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand

coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.





3. Stabilitatea:

Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea realizata

intre fata interna a elementelor de agregare si bont.

Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).

Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe

bonturile dentare.

Fixitatea prin frictiune-cimentare.

!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????







Principiul bioprofilactic

Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale caror

elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului

protetic.

Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine

igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).

Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie, latime, modelaj

ocluzal, raport cu creasta edentata specifice (modificate) pentru a favoriza in

primul rand igiena.









104

Directia corpului de punte:

In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l inscrie in

configuratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-incizala

/vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai aceste corpuri de punte pot

asigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.

Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical, sagital

sau modelate aplatizat deoarece genereaza tulburari fizionomice, de dinamica

functionala si parodontale.

In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor

curba.





Raportul corpului de punte cu creasta edentata:

Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specifica

principiilor bioprofilactice si igienizarii.

Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):

La maxilar:

 Zona frontala: sa/semisa.

Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in cazurile

speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in semisa este cel

mai indicat si utilizat in practica.

 Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular

(dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa (dinti scurti cu

creste late).

La mandibula:

 Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.

 Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar),

punctiform , suspendat.



Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi L.P.???????????????????????????









105

13

Capitolul









CORPURI DE PUNTE MAXILARE



Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in conformitate cu

principiile bioprofilactic, biomecanic, biofunctional.

Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia, fonatia, ocluzia.

Sunt concepute preponderent din punct de vedere bioprofilactic.

Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si realizarea

corpului de punte:

 In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica si

ocluzo-functionala.

 In zona laterala corpul de punte va reabilita functia masticatorie si

ocluzo-functionala.



Functii restaurate de corpurile de punte maxilare

Fizionomia (vezi principiul biofunctional).

Dintii artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea, volumul dintilor

naturali pentru a realiza armonia dento-dentara si armonia dento-faciala.Gradul

maxim de fizionomie se obtine prin dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilor

intermediari si prin individualizarea lor.

Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte mixte.Se

realizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti suprapusi, malpozitionati,

inghesuiti chiar cu spatiere).

Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta metalica care

transpare in momentul individualizarii si se anuleaza efectul fizionomic.



Fonatia (vezi principiul biofunctional).

Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform (creste marginale,

cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de ansamblu concav-convex).

Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-incizala

pentru a preveni tulburari fonetice.



Bioprofilaxia



106

Corpurile de punte frontale maxilare

Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa. Se

contraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii).

Ocluzal, corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu marginile

incizale inferioare.

Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele marginale. Se va

restaura panta de ghidaj cu un traseu de minim 5 mm din zona de contact pana la

nivelul marginii incizale. Se va realiza ocluzia cu long centric, cu ghidaj anterior.

Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important parametru functional.



Corpurile de punte frontale pot fi:

 total fizionomice,

 mixte fizionomice,

 mixte : casete +fatete.



A. Corpuri de punte total fizionomice.



Indicatii:

 edentatii reduse :1-2 dinti.



Materiale

 rasini polimerice

 R.A.S.

 Rasini diacrilice

 Polisticle

 Ceromeri.

 Mase ceramice.

Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica (masele

ceramice si materialele hibride:polisticle, ceromeri) ;in grad satisfacator R.A.S.-

(restaurari provizorii , din ce in ce mai putin untilizate datorita abraziunii usoare, se

perforeaza, in 6 luni isi modifica culoarea, au o rata de imbatranire crescuta).

Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.

Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin tehnica:

 VITA IN CERAM,

 EMPRESS SISTEM.



B.Corpurile de punte mixte fizionomice



Materiale:

 metalopolimerice,

107

 metaloceramice,

 metalocompozite.

Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice):

Parti componente: o componenta metalica sub forma de bara

simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte metalo-acrilice

clasice.

Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita rezultatelor

precare generate de componenta acrilica.

Corpuri de punte metalo-compozite:

Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma de bara

cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-2mm) si prevazute cu

praguri +retentii (macro si microretentii). Componenta rasinica (rasina

standard, polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice, biomecanice ,

biocompatibilitate.

Corpuri de punte metalo-ceramice:

Componenta metalica este modelata sub forma de elemente dentare

subdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu unghiuri rotunjite +placaj

fizionomic ceramic cu rezultatele cele mai bune.

Randasu –pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice –puntile clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!



Corpurile de punte metalo-acrilice:

Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica este inglobata in

materialul de placat. Clasic componenta metalica se realiza sub forma de

bara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-a varianta este mai estetica. Barele erau

turnate si lipite la componenta fizionomica. Tehnologia este depasita.

Tehnica moderna:

Componenta metalica se realizeaza unita de componenta de agregare

sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute cu prag oral

vestibular+retentii). Modelarea elementelor este subdimensionat 1,5-2mm

pentru a realiza spatiul necesar placarii.

Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (se

contraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor ocluzale.Pot

fi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase ceramice. Pentru placarea cu

mase ceramice componenta metalica nu prezinta retentii.

Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite. Dintii

intermediari de modeleaza sub forma de masiv, subdimensionati mucozal

1,5mm, ocluzal 2mm.

Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica matwerialul

ceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.



Corpuri metalo-compozite:

Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este superior estetic

placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar biomecanic +ocluzal nu conserva

stopul ocluzal, in timp se abrazeaza.

108

Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de vedere

biomecanic, estetic si se contraindica in practica.

Corpurile de punte frontale mixte (real) -(caseta metalica+fateta) sunt

satisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din punct de vedere biomecanic,

ocluzo-functional. Compuse dintr-o componenta metalica vizibila pe fetele

proximale +orale (sunt vizibile marginile de protectie ) + o componenta

fizionomica pe fata vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate transpare in

1/3 incizala modificand culoarea in timp.

Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite) este

retentionata de micro-si macroretentii +silan.

Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice clasice) nu

necesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza fizico-chimic.



Indicatiile corpurilor de punte mixte:

 ocluziile adanci;

 ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti subdimensionati care nu

permit preparari conventionale pentru coroane mixte total

fizionomice;

 pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice maxilare;

 dotare clinico-tehnica modesta.



Materiale:

Componenta metalica a acestor corpuri de punte se poate turna din toata

gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti , baza cupru (Gaudent)- in varianta

metalo-polimerica.

Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din aliaje nobile.



Caracteristicile corpurilor de punte frontale:

 cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele metaloceramice

cu extensia placajului ceramic pe fetele orale si proximale ;

 corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt indicate in

ocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici interarcadice si cu

dinti subdimensionati care nu permit pregatiri specifice pentru cele

mixte fizionomice ;

 corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate, cu fatete

Steel, cu crampoane scurte, lungi, butonate, subbutonate sunt

depasite tehnic.









109

Corpurile de punte laterale maxilare:

Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor proteticii :

biofunctional, biomecanic, bioprofilactic. Restaureaza functia masticatorie.



Fizionomic:

 corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei vestibulare (PM,

M);

 spatiul este impartit de la mezial catre distal (armonie dento-dentara);

 culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ;

 volum/forma =dintii naturali.



Ocluzal:

 Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform repartizate pe

intreaga arcada.

 Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de grup. Functia

restaurata contribuie la functionalitatea ADM.



Bioprofilactic:

 Raportul cu creasta va fi tangential la versantul vestibular, cu unghiuri

largi de autocuratire si curatire mecanica ;

 Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii speciale de

dinti subdimensionati, creasta lata.



Tipuri de corpuri de punte laterale:

 corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-

compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;

 corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice. Cele

metalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o componenta

sub forma de caseta si o componenta fizionomica-placaj acrilic

/compozit).



Conditii tehnice:

Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt favorabile echilibrarii

ocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale centrice.Sunt indicate frecvent in

practica curenta.

Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte fizionomice, mixte

reale-vezi corpuri de punte frontale.



Avantajul suprafetelor metalice:





110

 Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la materialele

fizionomice polimerice;

 Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii) dupa ultima

ardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.

 Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare biomecanic

si ocluzal ;

 Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare estetic.

 Corpuri de punte metalice se indica in cazuri speciale, dinti

subdimensionati cu spatiu mic, creasta lata edentata, ocluzii

labiodonte, atat mandibulare cat si maxilare.



Materiale:

Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale: baza aur, baza cupru,

cu indicatia de metale nobile pentru tehnologia ceramica.



Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:

 Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice;

 Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici;

 Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate.

Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc, prin aparitia

tehnologiilor moderne.









111

14

Capitolul









CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA



Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona laterala cele

mai frecvente si indicate sunt cele mixte, care restaureaza satisfacator functia

fizionomica in varianta metalo-polimerica si foarte bine functia masticatorie ,

ocluzala.

Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o morfologie specifica,

modificata.







Corpuri de punte frontale mandibulare:

Fizionomia:

Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de expusi ca dintii

frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3 incizala.

La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi expusa in

totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.

Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice aplicate pe

componenta metalica sau pe miezuri ceramice.

Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta) estetic sunt

inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale, scutului de protectie cu rol de

conservare a stopului centric. Se contraindica margini incizale din R.A.S sau

compozite. Se abrazeaza rezultand disfunctie a ghidajului anterior si efect

discromic. Tot estetic se indica individualizarea volumului si formei identice cu a

dintilor naturali.



Bioprofilaxia:

Se concep corpuri de punte in functie de morfologia crestei edentate:

 In semisa –creasta normala ca volum ;

 Tangent punctiform-creasta rezorbita.

Cele mai indicate sunt cele in semisa.



112

Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita dezavantajelor

(fizionomic-efect inestetic ; igienic-retentioneaza alimentele). Se vor modela

unghiuri deschise, largi ; igiena totusi nu este satisfacatoare.

Observatie clinica:



Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.





Ocluzal:

Corpurile de punte vor restaura aceasta functie, deoarece au rol esential in

ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara se realizeaza prima, deoarece este

elementul dinamic . Se realizeaza prin contact cu zonele maxilare infero-cingulare.



Materiale:

Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai indicat din

punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai rezistent este rama metalica.



Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:

Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale maxilare.Se

parcurg etapele principiilor protetice.

Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi concepute cu

suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip cuspid-fosa.

Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale foarte

rezistente mecanic (aliajele metalice, masele ceramice). Se contraindica suprafete

ocluzale din rasini acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot realiza aceste

suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic nu sunt senzationale.

Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele morfologice locale,

cu mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca aceasta morfologie sa nu

afecteze local morfologia campului protetic. Corpurile vor trebui sa aiba o relatie

de contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contact

traumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.







Corpuri de punte laterale mandibulare:

Raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata:

 Tangential liniar- suprafata ocluzala metalica, fata linguala modelaj

convex si convergent catre mijlocul crestei. Din ratiuni economice

pentru aliaj, pentru confort se va realiza o caseta cu o fateta din

R.A.S. (rasini compozite).Fata vestibulara este fizionomica, modelaj

convergent spre varful crestei, are o forma convexa cu unghiuri largi

pentru autocuratire si curatire artificiala.



113

 Raportul tangent punctiform: numai punctiform la nivelul crestei ;

se creaza spatii triunghiulare intre dintii intermediari si elementele de

agregare favorazand curatirea.In realitate si acest corp de punte

prezinta dezavantajul major, in sensul ca retentioneaza

alimente. Estemai putin utilizat.

 Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara este

suspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un spatiu intre el si

creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este ideal, igienic, putin utilizat

in practica deoarece nu intalnim conditii morfologice : dinti inalti=8-

10mm, creste rezorbite, pacienti sanatosi sa accepte.



Fizionomia:

 Nu este predominanta ;

 Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ;

 Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..

La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare + fata ocluzala.



Materiale:

Materialulu ideal este reprezentat de masele ceramice.

Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite) nu satisfac din

punct de vedere fizionomic(este vizibil metalul), dar satifac biomecanic si

biofunctional (maasticator).



Ocluzal:

Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu modelaj anatoform.

Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea mandibulei in sens

sagital fara contacte traumatice, interferente. Restaurarea ocluzo-functionala este

cea mai importanta.

Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice (gradul I)care

trebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de masticatie si pe intreaga arcada.

Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-lateral:

 ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini);

 ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care este implicat

numai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit

 ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este perturbata

(implantare deficiatara a caninului, absenta caninului).

Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare trebuie sa

elibereze mandibula in miscarile functionale de contacte premature (mandibula

condusa in centric) si interferente (in miscari excentrice mandibula nu trebuie sa

interfereze in miscarile laterale).



Tipuri de corpuri de punte mandibulare:





114

Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte:

 Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta (acrilica) - in

regiunea frontala si laterala.

 Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine din

punct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat corpul de

punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din ratiuni

materiale);

 Corpul de punte metalo-ceramic:

 In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat.

 In varianta moderna (cu placare); ceramica este extinsa pe

toate fetele si confera o fizionomie si proprietati biomecanice

excelente.

 Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple, corpul de

punte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi ceramici sunt

contraindicate si abandonate tehnologic. Primele generau disfunctii

ocluzale datorita abraziunii acrilatului, prin modificari ale contactului

cuspid-fosa.









115

15

Capitolul









DIFICULTATI IN

PROIECTAREA SI MODELAREA

CORPURILOR DE PUNTE

Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei (diasteme, treme),

pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax, in vestibulopozitie sau oropozitie

(anomalii de pozitie). Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.

In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat morfologia

corpului de punte asemanator cu dintii naturali. Din ratiuni estetice, fizionomice,

proteticianul incearca sa redea, sa refaca tiparul fizionomic al cazului clinic, lucru

dificil datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .

Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.

La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia dintilor limitanti ;

nu ramane acelasi spatiu.

Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele frecvente in terapia

protetica).



Modificari orizontale:

Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic, dintii artificiali,

corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au aceeasi individualizare cu a dintilor

naturali.

In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate mai mari.

In ambele situatii nu se reproduce tiparul fizionomic al cazului clinic.

Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente:

 in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele convexe;

 in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu suprafete plane,

conform principiului ca aceeasi dimensiune dar modelata diferit pare

mai mare sau mai mica datorita unghiului de incidenta a luminii pe

suprafata modelata.



Modificari verticale:



116

Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi importante de

tesuturi oasoase si implicit modificari ale crestei alveolare. In aceste situatii clinice,

de asemenea, pentru echipa medic-tehnician ete greu de restaurat fizionomia in

zona frontala.

Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine pe dintii

limitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei edentate prin plastie de creasta.

Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in zona

frontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice, ceramice cu o culoare

asemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta defectul.

Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-compozite (ideal

metalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai bune ca proteze fixe sunt puntile

mobilizabile telescopate asupra carora se pot interveni (igienizare, reparatii).

Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana clinica mai mare) si

spatiul la nivelul edentat este supradimensionat in sens vertical, dintii intermediari

sunt modelati cu colete false( de modeleaza dintii cu colet normal) ; de la nivelul

coletului anatomic pana la retractie se modeleaza pentru a compensa deficitul de

substanta).



Modificarile in zona laterala zona laterala:

Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii dintilor restanti

(meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica probleme.

In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre distal.

Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului distal (principiul fizionomic nu

este important).

In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si tehnicianul sa modifice

raportul corpului de punte cu creasta edentata.

La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul vestibular; de

regula se face in semisa.

In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile de punte

suspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa.

Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte va fi total

metalic.



Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu inghesuire.

In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati mai

voluminosi.

In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea

puntilor provizorii (punti test), obtinerea acceptiunii pacientului si convingerea

clinicianului. Redarea intocmai a spatiilor prin realizarea de corpuri de punte la

distanta exact ca in situatia clinica initiala.

Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin conectori metalici

plasati oral, in contact lejer cu mucoasa. Aceasta modificare tehnica reda cel mai

bine tiparul fizionomic al cazului clinic ; nu este o protezare brutala ; solutia

tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot retentiona alimente.

117

Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice, metalo-

compozite cu acesti conectori cat mai ales puntile adezive.

In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata special.Se

aplica principiul mentionat la modificarile orizontale,(se modeleaza elementele

dinspre mezial cu volum si forma asemanatoare dintilor naturali in detrimentul

dintelui distal ce poate fi modelat ca un premaolar).

Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din punct de

vedere al proiectarii corpului de punte, in practica, avem dificultati reale.

Componenta metalica nu ne permite individualizarea si modelarea cu un volum si

o forma asemanatoare dintilor naturali.

Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala. Aceeasi nisa

interdentara nu se poate reda intocmai pe corpul de punte ; se schiteaza doar.

Grosimea in sens V-O a materialului de placat+transparenta materialului sunt

factori negativi in individualizarea dintilor naturali.



Artificii tehnice:



Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-proximal pentru individualizarea

volumului + o separatie a dintilor, creand senzatia de volum bine conturat.





Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte metalo-ceramice,

metalo-compozite, puntile integral ceramice(1 dinte), puntile din ceromeri (Targis-

Vectris). Aceasta metoda nu maimpune probleme ca pentru puntile metalo-

acrilice.









118

16

Capitolul









PUNTI SPECIALE

Din cadrul puntilor speciale fac parte:

 Puntea totala;

 Puntea cu extensie;

 Puntile mobilizabile si demontabile;

 Puntile pe implante;

 Puntea adeziva (colanta)-Maryland.

Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-tehnice

speciale.

Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.

Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician.







Puntea totala

Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale.

Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta

extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L.

Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara

afectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini

+cei 2 molari.

Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna,

capacitatea pacientului de a rezista la tratament, posibilitatile financiare, dotarea

tehnologica corespunzatoare.

Din punct de vedere al metodelor protetice :

 Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) –din elemente

separate;

 Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din

elemente unite).





119

Caracteristici:

1. Metoda clasica:

Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult mai

precisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul dintilor stalpi nu este

asigurat, nu este realizat corect.

Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare –de la amprentare

pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate, exact

pe preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se amprenteaza

coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale :

clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in dublu amestec –

Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice.Rezulta o amprenta

de arcada, model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala

elementele de agregare

In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe

acest model, se pregateste pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem Bego

Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza

intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie

asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.

Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere

usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu creasta edentata, relatia

de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de ghidaj in

excursiile mandibulei din centric.

Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea

componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de mare exactitate.



2. Metoda moderna:

Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de

agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat, ce

confera siguranta si precizie in modelaj, macheta este fixa pe model,

modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar

Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure),

dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii

la indepartarea de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o reactie

exoterma, puntile dentare basculeaza pe campul protetic.

Caracteristici:

 Timp de lucru redus la jumatate ;

 Consum de materiale ;

 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente.

Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai

exacte .Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata

pentru puntea din elemente separate.







120

Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului, dar

rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp, nu este o

metoda de precizie (este una de rutina).

Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta ,

fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.

Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata (coroane

provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in

etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie

pentru a evita inaltarile frecvente, inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta

ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).







Puntea cu extensie

Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in

consola »).

Exista doua posibilitati de extensie:

 Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata

de elemetele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii maxilare

de incisiv lateral si premolarul 1.

 Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fata

de elementele de agregare.Este indicata frecvent in edentatii

terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Aceste piese

mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala;

in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia reala a dintelui

inlocuit.

La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba corpul de

punte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele antagonist migreaza

rezultand interferente in antero-lateralitate; dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul

1-premolarul2).

Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele

antagonist.

Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim

pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin), pacienti tineri, sex

feminin, din absenta conditiilor tehnice.

Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi

bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti

antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior+

ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul), fie

din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile).



Solutii ideale:



121

 Punti speciale agregate cu coroane partiale;

 Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala;

 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie);

 Punti speciale pe implante (costisitoare).

O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ;

(nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ; extensia poate fi

atasata unei punti totale (subtotale).







Puntile mobilizabile si demontabile

Sunt alcatuite din:

 componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de matrice

(incrustatie, capa sau implant) ;

 componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica (corp

de punte la care este atasat patricea, incrustatia, coroana, piulita

pentru fixare cu surub).

Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin:

 coroane telescopate;

 culise;

 insurubare sistem surub-piulita;

 incrustatie in incrustatie;

 agregare prin crosete divizate.

Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile mobilizabile si

demontabile. Necesita o dotare foarte buna, medic+tehnician experimentat,

materiale de calitate pentru a obtine piese de mare precizie.



Indicatii:

 in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si orizontal unde se

contraindica puntile fixe;

 in defecte osoase postextractionale, postraumatice nerestaurate

chirurgical;

 in agregarea pe implanturi;

 in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen (leucoplazii) in

care se contraindica puntile fixe;

 in conditii de dotare foarte bune.



Avantajele:

 se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician;





122

 se poate examina starea de sanatate a stalpilor, implanturilor,

mucoasei;

 se pot repara in caz de fractura relativ usor;

 se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului osos in mobilizari ale

dintilor sau implanturilor datorita alveolizelor.Reconsolidarea

stalpilor se face cu implant granular biovitroceramic;

 se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti stalpi+implant) sau a

agregarii pluriplantara.



Dezavantaje:

 tehnologia este pretentioasa, de mare precizie;

 sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita frictiunii si

stenuirii (stergerea filetului).

 Zona capului de surub este zona de minima rezistenta deoarece se

obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).



Puntea telescopata



Elemente componente:

 Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm aplicata intim pe

bont, are forma cilindrica ;

 Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu morfologie

ocluzala normala.

Retentia se realizeaza prin frictiune la puntile pur telescopate si mixt:

frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un capat pe implant si la alt capat

pe dinte natural.



Materiale:

 capele se toarna din materiale rigide, nedeformabile: Au-Pt, Co-Cr,

Ni-Cr, Ti.



Caracteristici:

 in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se mobilizeaza cu usurinta ;

 se indica mijloace suplimentare de marire a frictiunii: crosete,

resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in coroana+teaca la

nivelul capei.



Observatie clinica:



Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de telescopare coroana de

substitutie - pivot si teaca fixata intraradicular cu placuta .





123

Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza frictiunea.





Puntea agregata prin culise

Culisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate

dar si a puntilor mobilizabile. Au forme diferite.



Parti componente:

 Componenta cavitara din matrice;

 Componenta pozitiva din patrice.

Cele 2 componente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu ajutorul

culiselor in 2 variante:

 patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de agregare;

 matricea este fixata la nivelul corpului de punte.

Agregarea conventionala este in cazul PPS. Matricea fixata de elementul de

agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se indica pentru puntile cu

agregare mixta (dinti naturali si implanturi). Aceasta modalitate permite dintelui sa

se deplaseze in sens vertical fiziologic (20-30), neafectand rigiditatea implantului.





Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)



Agregarea poate fi:

 Mixta: dinti naturali si implant;

 Pur implant.

Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din realizarea

unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a coroanei de acoperire cu orificiu.

Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul distal, cel mezial fiind agregate fie prin

telescopare, culisare, incrustatie in incrustatie.

Puntea putea fi demontata de clinician si examinata.

Tehnologic foarte rar utilizata.

Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la sistemul de

insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se foloseau teci filetate in care patrund

suruburi de aceeasi dimensiune.



Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile:

 Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante;

 Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal, periplantar;

 Se poate interveni local chirurgical sau protetic pentru corecatrea

morfologiei corpului de punte (morfologia ocluzala, contacte dentare,

tipul de ocluzie).





124

Variante tehnologice:

Sunt reprezentate de puntile mobilizabile agregate prin:

 sisteme incrustatie in incrustatie.

Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau

semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;

Componenta mobila: incrustatie patrice atasata , unita la corpul de

punte.

Acest sistem se realiza in variantele:

 varianta clasica cu agregare pe dinti naturali (incrustatia patrice

este cimentata);

 agregare mixta: implant+dinti naturali. Incrustatie patrice nu se

cimenteaza.

 crosete.

Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor

sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus, constructie

protetica predominanta pentru proteza partiala.

Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost inlocuite prin

solutiile moderne (puntile implantopurtate).







Puntea agregata pe implante

Componente:

 Suprastructura protetica;

 Infrastructura implantara/mixta.



Agregarea pe implante se poate realiza prin:

 Frictiune-cimentare;

 Mijloace speciale: bare ;

 Sisteme surub-piulita.

Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice prevazut

sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului este de a transforma edentatiile terminale

in edentatii laterale.



Tipuri de implante:

In raport cu oferta osoasa:

SCHRODER prezinta 4 implanturi:

a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate + integrare tisulara mai

mare;

b) juxtaosoase, in relatie cu osul

c) submucozale;



125

d) subperiostale – nu mai sunt indicate datorita gradului de rezorbtie in

timp.

Functie de material:

 Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;

 Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ;

 Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar utilizate, in

scadere.

Dupa forma:

 surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta –FRIALIT II) ;

 lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul molarului 1,

deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta edentata ascendenta.. In

dreptul molarului 1 avem oferta osoasa mult mai buna – creasta

zigomatico-alveolara.

 ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii dentare ; Azi

sistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA, PRUIN.



Partile componente ale unui implant:

 Segmentul osos-conic, cilindric;

 Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ), influenteaza zona unde se

ataseaza fibromucoasa formand santul perimplantar dupa integrare si

vindecare gingivo-osoasa;

 Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii;

Accesorii:

 Surub de acoperire la implanturile stadiul II;

 Cape de transfer ;

 Dispozitive directe si indirecte de transfer ;

 Stalpul analog.

Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole proaspete), ce

pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30 zile. Se numesc implanturi FRIALIT

I, II cu forma cilindro-conica, se introduc dupa extractie, avulsie. Exista si

implanturi BIOCERAM – implanturi imediat ceramice din alumina.

Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic dupa 3-4

luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-osoasa este mai rapida si 4-6 luni, la

maxilar, unde vindecarea este mai lenta.



Conceperea puntii pe implante:

Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea implantului pe arcada.

Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de mentinerea implantului pe

arcada.

O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce la eliminarea

implantului prin fibroliza , prin transmiterea fortelor ocluzale paraaxial

(nefiziologic).



126

Designul (principii protetice) privind puntea pe implante:

 Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala;

 Suprafata orala va fi modelata egal sau usor subdimensionata;

 Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric si

wide centric, pentru ca transmiterea presiunilor ocluzale sa fie cat mai

fiziologic transmise.



Concepte ocluzale:

La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie mutuala

caracterizata prin:

 Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de ghidaj aplatizat;

 Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup;

 Se contraindica ghidajul canin;

 In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara interferente;

 Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara contacte premature;

 Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj atenuat cu reduceri

in sens V-O a ariilor ocluzale.

In supraprotezarile pe implante se indica conceptul ocluziei lingualizate

caracterizat prin:

 Contact cuspid fosa aplatizata;

 Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat;

 Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound);

 Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si fosa.



Metodele protetice:

 Cu articulator individual sau semiadaptabil.

 Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie pentru a fi transferate

pe articulator.

 Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei centrice cu

sablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.



Materiale de placat:

 Indicate sunt materialele polimerice (rasini baropolimerice, rasini

compozite) ;

 Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.

Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa integrarea lui.



Factorii de succesc ai implantului sunt:

 Indicatia implantului;

 Tipul de implant;



127

 Cum se incarca implantul;

 Gradul de participare al cazului clinic;

 Posibilitatile financiare.





Puntile adezive

Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la maximum

sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri de lucrari protetice necesita

preparatii superficiale, numai in smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie sa

fie integri.La prepararea pentru o coroana de invelis conventionala se sacrifica

aproximativ 40-60% din tesuturile dure dentare coronare, in timp ce pentru o

proteza fixa adeziva se sacrifica0-10%.

Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si pot fi

realizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta.

Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se microconditioneaza.

Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor suferite de dintii

stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.



Macroconditionarea dintilor laterali:

 crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-cervicala;

 crearea unei forme proximale rezistente;

 realizarea incercuirii proximale(elementele de agregare trebuie sa

cuprinda dintele pe cel putin180º;

 obtinerea unei arii de colaj maxime;

 crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal;

 crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.



Macroconditionarea dintilor frontali presupune:

 obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie unic.

 crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’

Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid orto-fosforic.

Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se conditioneaza si ele

prin diferite metode pentru a imbunatati adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj:

1. realizarea de macroretentii sub forma de orificii, retentii perlate, grile

sau rugozitati

2. obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid electrolitic,

coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic;

3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare, ceramizare,

cositorizare,depunerea unui strat intermediar de silicati

4. tehnici combinate.





128

Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi diacrilice(Panavia,C&B

Metabond).



Indicatii:

 restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2 dinti;

 imobilizarea dintilor parodontotici;

 contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice si/sau

chirurgicale;

 restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia temporara;

 la pacientii varstnici care nu suporta un tratament conventional prin

punti fixe sau este contraindicat datorita unor afectiuni sistemice;

 indicate de unii medici pentru marirea DVO;

 tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata;

 punti clasice la care un element de agregare este adeziv;

 modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea mijloacelor de

mentinere, spijin si stabilizare ale unei proteze mobile ;

 la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se coleaza fata

palatinala cu o placuta orala.



Contraindicatii:

 suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi;

 dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund exigentelor

fizionomice ale pacientilor;

 preexistenta unor treme sau diasteme;

 dinti stalpi devitali;

 ocluzii adanci, mai ales cele acoperite;

 parafunctii de tipul bruxismului;

 diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi;

 eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi;

 absenta dintilor din zona de sprijin;

 inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice;

 puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate;

 igiena bucala deficitara;

 pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-dentare(boxeri);

 .imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare obligatoriu in

restaurarile adezive;

 la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea.



Avantaje:

 sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare;



129

 riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este minim;

 fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman intacte;

 limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii la

nivelul parodontiului marginal;

 sunt estetice;

 pretul de cost este mai redus;

 este posibila o refixare daca se decoleaza.



Dezavantaje:

 rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice;

 necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;

 pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa transpara;

 presupun etape de mare acuratete si precizie;

 nu se pot fixa provizoriu;

 daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirarii.









130