Fişa modulului / disciplinei
Denumirea modulului /
Civilizaţia europeana II
disciplinei
Anul de studiu I Semestrul II Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G– generale, F – U Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, L A – liber alese
Total ore din planul de 75 Total ore studiu individual 75 Total ore pe semestru 150
învăţământ
Titularul modulului / Olga Rotaru
disciplinei
Facultatea Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Numărul total de ore (pe semestru)
Comunicării din planul de învăţământ
Catedra Comunicare
Domeniul general Ştiinţe ale comunicării
Total C S L T
de studiu
Domeniul de Ştiinţe ale comunicării 75 45 30
formare profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere
să determine obiectul de studiu al disciplinei;
să determine fenomenul de cultură, etnocultură;
să definească termenii de cultură, comunicare, intercultură, grup socio-cultural;
să identifice deosebirile dintre cultură, cultura-mamă, etnocultură, subcultură;
să determine funcţiile şi principalele tipuri ale comunicării;
să identifice elementele comunicării în contextul comunicării interculturale;
să identifice categoriile de bază ale culturii;
să descrie aspectul socio-psihologic al comunicării interculturale;
să recunoască rolul comunicării interpersonale în procesul comunicării
interculturale.
să explice noţiunea de bază a ştiinţei literare cu referire la literatura modernă şi
contemporană;
Competenţe să definească conceptele de avangardism, modernism, postmodernism etc;
specifice să formuleze definiţii şi aprecieri teoretice în baza studierii valorilor literare
disciplinei moderne şi contemporane în urma lecturii lor integrale sau fragmentare;
să determine caracterul specific literaturii universale din sec. al XX-lea;
să explice teoriile generale ce stau la baza geografiei politice contemporane a
Europei;
să deducă esenţa şi efectele interdependenţei componentelor naturii;
să descrie obiectele, procesele şi fenomenele geografice.
2. Aplicare
Să argumenteze necesitatea cunoaşterii particularităţilor socio-culturale în
procesul comunicării interculturale;
să determine rolul procesului de interculturare;
să determine specificul influenţei diverşilor factori asupra formării culturii;
să deosebească teoriile de bază ale CIC
să stabilească modelele de cunoaştere a culturilor străine.
să clasifice fenomenele literare studiate în funcţie de diferite criterii (cronologic,
tipologic, prozodic etc.);
să identifice specificul influenţei literaturii moderne şi contemporane asupra
formării mentalităţilor;
să sistematizeze cunoştinţele literare acumulate;
să descrie obiectele, procesele şi fenomenele geografice;
să compare caracteristicile unităţilor politico-economice;
să identifice pe hartă regiunile principale menţionate;
să alcătuiască caracteristici complexe diferitelor unităţi economice geografice.
3. Integrare
să aprecieze importanţa comunicării interculturale;
să formuleze unele reguli de comunicare interculturală eficientă;
să înainteze iniţiative de schimbare a atitudinii faţă de culturile străine.
să valorifice cunoştinţele literare acumulate în vederea unei integrări armonioase
în viaţa socială contemporană;
să promoveze valorile literare autentice în diferite contexte socio-culturale;
să propună modalităţi de optimizare a procesului educativ în şcoală şi în societate
în baza valenţelor etico-civice ale literaturii;
să elaboreze proiecte de desfăşurare a diferitelor activităţii profesionale;
să adapteze abilităţi de comunicare în funcţie de necesităţile profesionale;
să înţeleagă adecvat locul şi rolul deosebit al omului pentru natură şi societate;
să demonstreze atitudini responsabile pentru valorificarea raţională şi protecţia
naturii la nivel local, regional, global.
Conţinutul disciplinei
Geografia politică economică contemporană a Europei
Tema 1. Introducere în geografia politică contemporană. Obiectul de studiu al geografiei politice.
Evoluţia geografiei politice. Raporturile geografiei politice cu alte ştiinţe.
Tema 2. Evoluţia hărţii politice a Europei. Harta politică a Europei de la începutul istoriei pînă la
Marile Descoperiri Geografice. Periodizarea evoluţiei hărţii politice a Europei.Apariţia
primelor formaţiuni statale. Harta politică a Europei la etapa actuală.
Tema 3. Şcolile şi teoriile geopolitice. Şcolile ştiinţifice de geografie politică şi geopolitică. Şcolile de
geografie politică: germană, anglo-americană, franceză. Teorii, concepte şi curente
geopolitice.
Tema 4. Organizarea spaţial-politică a societăţii. Conceptul de stat. Spaţiul prsonal şi teritorialitatea.
Factorii de apariţie ai statelor: natural, politic, istoric, spiritual.
Tema 5. Clasificarea statelor lumii după diferite criterii. Teritoriile ocupate. Coloniile. Teritoriile
internaţionale. Zonele neutre.
Tema 6. Tipizarea teritoriilor nesuverane după diferite criterii. Geografia frontierilor. Clasificarea
frontierelor după diverse criterii. Funcţiile frontierelor.
Tema 7. Evoluţia delimitării spaţiului oceanic. Zone maritim naţionale şi internaţionale. Regimul
juridic al spaţiilor maritime şi oceanice: apelor teritoriale, zona economică exclusivă, platoul
continental, strîmtorile şi canalele maritime.
Tema 8. Rolul capitalelor în dezvoltarea statelor. Rolul nucleului central în formarea statelor. Capitalele
politice ale statelor. Clasificarea capitalelor.
Tema 9. Geografia naţiunilor. Statul naţional şi naţionalismul. Naţiunea şi statul naţional. Apariţia
primelor state naţionale în Europa. Statele naţionale şi problematica acestora. Naţionalismul.
Problema minorităţilor naţionale în Europa.
Tema 10. Locul R. Moldova în configuraţia geopolitică a lumii contemporane. Condiţiile istorico-
politice de apariţie a R.S.S.M. Locul R. Moldova în Configuraţia geopolitică a lumii
contemporane şi perspectivele evoluţiei.
Literatura Europei de Vest
Tema 1. Introducere în literatura Europei contemporane. Contextul politic şi ideologic al Europei de
Vest la cumpăna dintre secole. Cadrul filosofic şi estetic. Modernicm, modern, modernitate,
avangardă. Principalele curente, orientări şi şcoli literare.
Tema 2. Romanul tradiţional din prima jumătate a sec. XX. Tipuri de roman. Tradiţie vs inovaţie.
Conceptul de scriitură tradiţionalistă. Structuri, nuclee tematice, tipologii ale romanului
tradiţionalist. Reprezentanţii principali ai scriiturii tradiţionaliste.
Tema 3. Romanul modernist din prima jumătate a sec. XX. Tipuri de roman. Experimentalism versus
tradiţionalism. Programe estetice şi tipuri de scriitură modernistă. Codurile scriiturii
moderniste: structuri, procedee, tehnici narative. Tipuri de scriitură: M. Proust. Tipuri de
scriitură: J. Joys. Tipuri de scriitură: F. Kafka, G. Orwell.
Tema 4. Dramaturgia Europei din I jumătate a sec. XX. Direcţii şi orientări. Inovaţie versus tradiţie.
Coduri dramatice: structuri, procedee, actanţi. Tehnici dramatice. Tipuri de dramă: B. Shaw.
Tipuri de dramă: B. Brech. Tipuri de dramă: L. Pirandellu.
Tema 5. Poezia europeană din I jum a sec. XX. Imaginea de ansamblu. O nouă poezie - o estetică nouă.
Coduri poetice: structuri, imagini, versificaţie, ritmică, strofică etc. Poetica lui P. Valery.
Poezia dadistă: T. Tzara. Poezia futuristă: F. T. Marinetti. Poezia suprarealistă: A. Breton.
Comunicarea interculturală
Tema 1. Bazele cultural-antropologice ale comunicării interculturale (CIC)
1. Ce este cultura? Cultura şi comunicarea. Cultura şi comportamentul. Normele şi valorile
culturale. Esenţa valorilor culturale şi locul lor în CIC. Normele culturale şi rolul lor în
domeniul culturii.
2. Problema „străin” şi etnocentrism în cultură. Concepţia de străin şi propriu. Esenţa şi natura
concepţiilor de „străin” şi „propriu”. Esenţa etnocentrismului şi rolul acestuia în CIC. Esenţa şi
formarea identităţii culturale. Noţiunea de „identitate culturală”. Identitatea etnică. Identitatea
personală.
3. Perceperea culturii. Interculturarea şi socializarea. Conceptul de „interculturalizare” şi
„socializare”. Etapele interculturării. Impactul mediului ambiant asupra interculturalizării.
Unele mecanisme psihologice ale interculturalizării.
4. Dinamica culturii. Schimbarea culturii. Sursele şi mecanismele de schimb cultural. Difuzarea
culturală şi contextele ei moderne. Schimbul de cultură în epoca globalizării. Importanţa
schimbărilor culturale pentru interacţiunea culturilor
Tema 2. Direcţiile de bază ale teoriei CIC.
1. Conceptul de comunicare şi rolul ei în conceptul de cultură. Determinarea comunicării şi
comunicaţiei. Corelarea acestor termeni. Cultura şi comunicarea.
2. Comunicarea interpersonală. Modelele proceselor comunicaţionale. Procesul de codare şi
decodare a informaţiei. Caracterul simbolic al comunicării. Caracterul simetric, concomitent şi
continuu al comunicării. Caracterul inconştient al procesului de comunicare. Canalele de
comunicare. Aspectele de bază şi scopul comunicării.
3. Funcţiile comunicării. Funcţia informaţională, socială, expresivă, pragmetică, interpretativă.
4. Principalele tipuri ale comunicării. Comunicarea informativă (afectiv-evaluativă, recreativă, de
convingere, rituală). Eficienţa comunicării şi factorii ce o influenţează (determinarea
comunicării de succes, factorii personali, situaţionali).
5. CIC. Particularităţile comunicării interpersonale în contextul CIC. Determinarea CIC. Aspectul
afectiv al CIC şi dependenţa lui de distanţa culturală. Teoriile CIC. Axiomele CIC.
6. Elementele comunicării în contextul CIC. Comunicarea verbală. Limba – element al culturii.
Teoriile privind legătura dintre limbă, gândire şi cultură. Rolul limbii în CIC. Contextul
comunicării. Stilul comunicării: direct/indirect, iscusit/ concret şi laconic, personal/situaţional,
instrumental şi afectiv. Comunicarea non-verbală. Specificul. Bazele psihologice şi cultural
specifice ale CIC. Elementele comunicării non-verbale (kinesica, sensorica, poruncirea tactilă,
proxemica, hronemica). Comunicarea paraverbală.
Tema 3. Aspectul social-psihologic al CIC.
1. Influenţa culturii asupra perceperii. Apariţia conflictelor interculturale.
2. Procesul categorizării sociale şi stereotipizării. Ce sunt stereotipele? Funcţiile stereotipelor.
Însemnătatea lor pentru CIC.
Tema 4. Categoriile de bază ale culturii.
1. Categorizarea culturii după A. Hall: concepţia „gramatica culturii”. Timpul. Ritmul vital al
culturii. Cultura mono- şi policromatică. Contextul. Spaţiul. Fluxul informaţional.
2. Categorizarea culturii după G. Hofstede: conceptul „programelor mentale”. Distanţa puterii.
Individualism – colectivism, masculinitate – feminitate, evitarea nedeterminărilor.
Tema 5. Practica CIC şi cunoaşterea culturilor străine.
1. Şocul cultural în procesul cunoaşterii culturii străine. Conceptul de şoc cultural şi simptomele
lui. Mecanismul dezvoltării lui. Factorii ce influenţează şocul cultural.
2. Modelul de cunoaştere a culturii străine după M. Bennet. Etapa etnocentrică. Negarea.
Apărarea. Micşorarea (neconsiderarea). Etapa etnorelativistă. Acceptarea. Adaptarea.
Integrarea.
Studiu individual pretinse studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute),
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0
curs, manualelor) şi documentare
18 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren, etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0
6 8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0
14 9. Alte activităţi...
traduceri, etc.
4. Activităţi practice 18 10. Alte activităţi... 0
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări 0
6 11. Alte activităţi...
semestriale
6. Consultaţii 8 12. Examinare finală 5
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =75
1. Dasen, P.; Perregaux, C.; Rey, M., "Educaţia interculturală", Editura "Polirom",
Bibliografie Iaşi, 1999.
Obligatorie 2. Salat, L., "Multiculturalsmul liberal", Editura "Polirom", Iaşi, 2001.
*selectiv 3. "O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea", Editura "Polirom", Iaşi.
4. Miculescu, S., "Relaţiile publice internaţionale în contextul globalizării", Editura
SNSPA, Bucureşti, 2001.
5. Kunczik, Michael; Zipfel, Astrid, "Introducere în ştiinţa publicisticii şi a
comunicării", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998.
6. Huntington, Samuel, "Conflictul civilizaţiilor", Editura "Antet", Bucureşti, 1998.
7. Bauman, Zygmunt, "Globalizarea şi efectele ei sociale", Editura "Antet", Bucureşti
8. Dogan, Matei, "Cum să comparăm naţiunile", Editura "Alternative", Bucureşti,
1993.
9. Leclerc, Gerard, „Mondializarea culturală”, Chişinău 2003
10. Tanase, A. „Cultura şi civilizaţia”, Bucureşti 1977
11. Maliţa, Mircea „Zece mii de culturi o singură civilizaţie”
12. Быстрова А. Н., Киселев В. А. «Мир культуры и культура мира»,
Новосибирск 1997
13. Тер-Минасова С. Г. «Межкультурная коммуникация»
14. Anixt. . Istoria literaturii engleze, Bucureşti, 1965
15. Bercescu S. Istoria literaturii franceze, Bucureşti, 1970
16. Martini F. Istoria literaturii germane, Bucureşti, 1972
17. Culiffe M. Literatura Statelor Unite, Bucureşti, 1969
18. Mihuţ I. Simbolism, modernism, avangardism. Îndrumări metodice, Bucureşti,
1976
19. Grigorescu D. Expresionismul, Bucureşti, 1969
20. Cristomaţie d literatură universală, Bucureşti, 1993