STRATEGIA JUDETEANA DE ASISTENTA SOCIALA �N DOMENIUL ...

CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA





ANEXĂ

la Hot. C.J.T. nr30.din12februarie.2008









STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI DREPTURILOR COPILULUI ŞI A PERSOANELOR ADULTE ÎN

DIFICULTATE ÎN PERIOADA 2008-2013





Strategia Judeţeană de Asisenţă Socială, denumită în continuare Strategie, se

desfăşoară pe perioada 2008-2013 datorită necesităţii cuprinderii întregii problematici a

drepturilor copilului şi persoanelor adulte în toate sectoarele care vizează copilul şi

adultul în dificultate în societatea românească, fapt care nu s-a mai realizat până în

prezent la o asemenea dimensiune. Pentru implementarea Strategiei s-au avut în vedere

trei etape care se vor concretiza în tot atâtea planuri operaţionale pentru următoarele

perioade de timp: 2008-2009, 2010-2011, 2012-2113. Planurile operaţionale vor fi

întocmite la începutul fiecărei etape şi vor fi aprobate prin hotărâre de Consiliu Judeţean,

cuprinzând două componente:

1. Protecţia şi promovarea drepturilor copilului în judeţul Tulcea în perioada 2008-

2013

2. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor adulte în dificultate în perioada

2008-2013.

Prin derularea sa în perioada 2008-2013 se realizează armonizarea acţiunilor

prevăzute în Strategie şi planurile operaţionale aferente cu Planul Judeţean de Dezvoltare,

care reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare ţi

prin care se realizează o programare a dezvoltării economice şi sociale a statului român,

similar statelor membre ale Uniunii Europene pentru Obiectivul 1 de intervenţie a

Fondurilor Structurale. Totodată, se asigură armonizarea cu alte strategii şi planuri de

acţiune care sunt prevăzute pentru acceaşi perioadă, sunt complementare acestora li sunt

menţionate în capitolul „Domeniile principale de interes şi direcţiile de acţiune”.





1

Obiectivul general al strategiei





Mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi

asigurarea unui parteneriat eficient în vederea protecţiei şi respectării drepturilor

copilului şi a persoanelor adulte în dificultate, precum şi a îmbunătăţirii condiţiei

copilului şi a adultului şi a valorizării sale în societatea românească.

Strategia are în vedere cei aproximativ 22204 copii ai judeţului Tulcea şi

persoanele adulte în dificultate şi se referă la implementarea drepturilor acestora, aşa

cum sunt ele definite în Convenţia ONU şi în alte documente internaţionale ratificate de

România, în toate domeniile de interes pentru copii şi adult: social, familial, educaţional,

de sănătate, etc. Totodată sunt vizaţi şi copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate, precum

şi copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul judeţului Tulcea, copiii refugiaţi şi copiii

cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul judeţului Tulcea, în situaţii de urgenţă.

În definirea şi implementarea prezentei Strategii, se reafirmă cu tărie interesul special

şi prioritatea acordată copiilor prin continuarea reformei pe un palier superior, trecând de

la accentul pe protecţia copilului aflat în dificultate la protecţia drepturilor tuturor

copiilor. În lumina acestei preocupări constante, se poate garanta dezvoltarea deplină şi

armonioasă a fiecărui copil doar prin realizarea unui echilibru între valorile culturale şi

spirituale ale poporului român şi cele europene.

Strategia subliniază rolul primordial al părinţilor şi al familiei în creşterea,

îngrijirea şi educarea copilului şi îngrijirea adultului în dificultate şi faptul că eforturile

societăţii trebuie îndreptate în direcţia întăriri şi susţinerii familiei în asumarea

responsabilităţilor faţă de copil şi adult în dificultate. Totodată, se recunoaşte faptul că

responsabilizarea familiei în spiritul noului pachet legislativ în domeniul protecţiei şi

promovării drepturilor copilului şi a adultului în dificultate, nu se poate realiza fara o

abordare sistemică a problemelor cu care se confruntă copiii şi familiile acestora, precum

şi familiile persoanelor adulte în dificultate şi a persoanelor adulte singure. Astfel,

resursele pentru depăşirea unor situaţii deficile trebuie căutate pe rând în familia extinsă,

reţeaua socială a familiei (de exemplu: prieteni, vecini, persoane apropiate), profesionişti







2

care intervin la un moment dat în viaţa copilului sau adultului (de exemplu: medic de

familie, educator, preot, poliţist, judecător/procuror), comunitatea prin intervenţia

structurilor consultative, autorităţilor locale şi serviciilor sociale primare, de prevenire şi,

în ultimă instanţă, în intervenţia specializată.

Prin implementarea Strategiei se va asigura creşterea calităţii vieţii copilului şi

adultului în dificultate, urmărindu-se ca toate serviciile pentru copil, din oricare din

domeniile de interes pentru acesta, să respecte standardele minime naţionale prevăzute

prin reglementări legale, care să fie verificate în mod perioadic într-un istem competent,

coerent şi unitar.

Prezenta Strategie propune soluţii concrete pentru problemele existente pornind de la

identificarea resurselor necesare – materiale, umane, financiare – şi ajungând la

monitorizarea utilizării acestora. Pe de altă parte, se subliniază importanţa tuturor

instituţiilor care, prin activitatea lor, au legătură cu copiii şi adultul în dificultate şi care

trebuie să conştientizeze faptul că sunt deopotrivă responsabile pentru protejarea

intereselor şi a drepturilor copiilor şi a adulţilor în dificultate. Responsabilitatea

implementării drepturilor copilului şi adultului în dificultate nu se poate limita doar la o

singură instituţie, ci fiecare din acestea trebuie să considere copilul şi adultul în

dificultate o prioritate în orice demers pe care-l efectuează.

Strategia asigură un cadru coerent pentru intervenţia instituţiilor responsabile şi

promovează colaborarea între aceste instituţii, organizaţii nonguverbamentale,

profesionişti şi beneficiari, realizarea unor parteneriate reale, viabile şi eficiente.









3

PARTEA I





PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI ÎN JUDEŢUL

TULCEA ÎN PERIOADA 2008-2013









CAPITOLUL 1

Contextul





Conform ultimelor date statistice, la 1 iulie 2007, în judeţul Tulcea erau

2204 copii cu vârste cuprinse între 0-18 ani, dintre care aproximativ 1000băieţi şi 1204

fete.

Informaţiile şi datele statistice care vor fi menţionate în continuare sunt furnizate

de Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Tulcea, Inspectoratul Şcolar General Tulcea, Inspectoratul Judeţean

de Poliţie Tulcea.





A) Protecţia copilului





Din populaţia totală de copii, aproximativ 1128 erau beneficiari ai serviciilor

sociale din cadrul sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului, la data de 31

decembrie 2007, după cum urmează: 255 copii beneficiau de servicii de prevenire a

separării de părinţi, 460 copii beneficiau de protecţie socială în familie substitut, 318

copii beneficiau de îngrijire în centre de plasament publice şi private.

Artificial separată de celelalte drepturi ale copilului, în fapt protecţia copilului a

presupus întotdeauna o colaborare cu celelalte sisteme care interacţionează cu copilul –

un exemplu elocvent fiind componenţa comisie pentru protecţia copilului, iar în unele

situaţii această colaborare s-a concretizat prin acţiuni comune şi contracte de parteneriat.

Mai jos sunt redate câteva din aceste situaţii, respectiv grupuri de copii cărora sistemul de

protecţie a copilului le-a acordat o atenţie specială:









4

a) La sfârşitul anului 2007 din totalul de 616 copii incadraţi într-un grad de

handicap aflaţi în evidenţa serviciului de evaluare complexă din cadrul Direcţiei generale

de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea: 52 au beneficiat de servicii alternative

(centre de recuperare/reabilitare şi consiliere), 118 au beneficiat de protecţie specială în

centre de plasament publice, 25 au beneficiat de îngrijire la asistenţi maternali. Datele

Inspectoratului Şcolar judeţean arată că 67 de copii au frecventat o formă de învăţământ

special.

b) În cursul anului 2007, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare se prezenta

astfel: 32 copii au fost înregistraţi ca fiind părăsiţi în maternităţi şi secţiile de pediatrie,

din care, în acelaşi an 18 au fost reintegraţi în familie, 12 au fost plasaţi la familii

substitutive şi 1 au fost protejaţi în centre de plasament publice, iar unul a decedat.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică Tulcea, la data de

1 noimebrie 2007, în conformitate cu prevederile Legii 272/2004, în unităţile sanitare

publice care au în structură secţii/compartimente de nou născuţi şi/sau pediatrie, era

angajat 1 asistent social.

c) La sfârşitul lunii decembrie 2007, se înregistra un număr de 48 tineri cu vârsta

peste 18 ani protejaţi în centrele de plasament, în condiţiile legii. Noua lege permite

ocrotirea tinerilor peste 18 ani în sistemul de protecţie specială, îndiferent dacă îşi

continuă studiile sau nu, pentru o perioadă de 2 ani. În cursul anului 2007, 15 tineri

provenind din centrele de plasament au beneficiat de consiliere gratuită, din partea

Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în vederea căutării unui loc de

muncă. În consecinţă, adolescenţii şi tinerii din sistemul de protecţie specială, mai ales

cei din serviciile rezideţiale, constituie un grup care necesită în continuare o atenţie

sporită, cu precădere în ceea ce priveşte dezvoltarea şi întărirea colaborării inter-

instituţionale pentru integrarea lor socio-profesională.

Închiderea instituţiilor de tip clasic şi sprijinirea copiilor pentru a fi menţinuţi

în îngrijirea propriilor familii au fost susţinute de crearea , dezvoltarea şi diversificare

serviciilor alternative, un accent deosebit punându-se pe serviciile comunitare. Astfel, la

sfârşitul anului 2007, funcţionau 14 servicii alternative: 1 centru maternal, 8 centre de zi,

1 centru de consiliere şi sprijin părinţi, 1 serviciu de prevenire a abandonului în perioada









5

preconceptivă şi serviciu de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispusă

la abandonul copilului, 3 centre de îngrijire de zi şi recuperare a copilului cu dizabilităţi.

În prezent, datorită integrării politicilor de protecţie a copilului în cadrul

politicilor familiale şi de asistenţă socială, situaţie reflectată în noua legislaţie şi în

structurile administrative, planul de servicii/planul individualizat de protecţie prevede atât

servicii necesare copilului şi familiei sale, cât şi prestaţiile legale de care familia cu copii

poate să beneficieze. Acestea din urma constau, în principal, în alocaţia pentru nou

născuţi, alocaţia de stat, alocaţia familială complementară, alocaţia de susţinere pentru

familia monoparentală, alocaţia de plasament a copilului din sistemul de protecţie

specială, indemnizaţia de creştere a copilului sub 2 ani. Încă există copii care nu

beneficiază de aceste drepturi, deoarece părinţii lor nu le solicită pentru că nu le cunosc.





B)Drepturile copilului





Mai jos sunt redate câteva informaţii puse la dispoziţie de către instituţiile

responsabile pe diferite arii în care se implementează drepturi ale copilului:

a) Dreptul copiilor la educaţie este garantat de Constituţia României. Accesul la

învăţământul primar şi gimnazial este prevăzut de legea învăţământului şi este gratuit

pentru toţi copiii din România. Cu toate că familiile sunt scutite de taxe şcolare pentru

învăţământul obligatoriu, există însă o serie de cheltuieli obligatorii legate de procesul de

învăţământ pe care nu toate familiile le pot acoperi, de exemplu: uniforme (pentru clasele

I-IV sau la solicitarea unităţii de învăţământ), rechizite (inclusiv condiţionarea

achiziţionării altor manuale alternative decât cele puse la dispoziţie de unitatea de

învăţământ şi preţul mult prea mare al unora dintre acestea), transport, etc. Totodată,

există deficienţe în a susţine participarea elevilor din mediul rural la învăţământul

secundar şi superior prin diferite programe sociale. Încă trebuie promovată o participare

şcolară, la parametri normali, a copiilor din comunităţile de rromi şi de oferire a unei

educaţii de calitate.

Pentru copiii şcolari care au dificultăţi în exercitarea dreptului la educaţie, mai

ales a celor din mediul rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a dezvoltat programe

naţionale pentru facilitarea accesului în şcoli, constând în asigurarea gratuităţii pentru







6

transport şi oferirea de hrană şi rechizite. În anul 2007, au beneficiat de acest tip de suport

1103 de copii. Cu toate acestea statisticile Inspectoratului Şcolar General arată că 442

copii au abandonat şcoala în cursul anului 2007, iar 2456 de copii din totalul populaţiei

de vârstă şcolară au fost şcolarizaţi la împlinirea vârstei de 7 ani.

Educaţia timpurie reprezintă domeniul-cheie în ceea ce priveşte incluziunea

socială şi dezvolatrea umană, contribuind semnificativ la reducerea ratei abandonului.

Părinţii sunt principalii responsabili de educaţia timpurie a copilului, însă există încă o

lipsă relativ acută de educare parentală şi derularea de programe de educare timpurie în

sistemul formal.

b) Dreptul la sănătate este recunoscut de legislaţia în vigoare, toţi copiii până la

vârsta de 18 ani având calitatea de asigurat fără plata contribuţiei în cadrul sistemului de

asigurări sociale de sănătate. Această calitate le conferă dreptul de a beneficia de asistenţă

medicală profilactică şi curativă în condiţiile prevederilor actelor normative care

reglementează materia asigurărilor sociale de sănătate. Ultimii ani au adus în opinia

publicului problema procurării medicamentelor gratuite şi compensate, situaţie care

afectează în egală măsură populaţia de copii ce cea de adulţi şi vârstnici, precum şi copiii

aflaţi în evidenţa sistemului de protecţie. Totodată, continuă să existe probleme legate de

procurarea protezelor şi ortezelor pentru copiii cu dizabilităţi, precum şi plata unor

operaţii complexe în ţară şi în străinătate.

c) Având în vedere că odihna şi socializarea reprezintă drepturi fundamentale ale

copiilor, în cursul anului 2007 un număr de 31 copii aflaţi în evidenţa sistemului de

protecţie au fost beneficiari ai taberelor şcolare sau alte forme de petrecere a timpului

liber organizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea.

d) Dreptul la protecţie împotriva torturii şi tratamentelro crude, inumane sau

degradante pentru copiii care savârşesc fapte penale, precum şi dreptul la protecţie al

copiilor privaţi de libertate. Referitor la copiii delincvenţi, în evidenţele Inspectoratului

Judeţean de Poliţie, pe anul 2007 s-au înregistrat un număr de 238 copii care au comis

infracţiuni. Totodată, un număr de aproximativ 200 de minori au beneficiat de serviciile

de probaţiune.

e) Reglementarea dreptului la identitate în legislaţia românească a presupus şi

presupune în continuare intervenţia unor multiplii factori şi modicifarea unor acte







7

normative din diferite domenii (acte de stare civilă, evidenţî, domiciliu, reşedinţă şi acte

de identitate, protecţia şi promovarea drepturilor copilului); exemple de aspecte care

trebuie să fie modificate: stabilirea unei identităţi provizorii pentru copilul părărsit/găsit

fără acte de identitate, monitorizarea copiilor fără identitate reveniţi în familie direct din

unităţile sanitare. De altfel, în prezent nu este cunoscută amploarea problemei referitoare

la copiii fără identitate astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru respectarea

acestui drept. Datele arată că tuturor copiilor părăsiţi în maternitate şi secţii de pediatrie li

s-au întocmit acte de identitate.

În concluzie, implementarea Strategiei, inclusiv întărirea capacităţii instituţionale

a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va conduce la cunoaşterea

amploarea încălcării drepturilor copilului, monitorizarea respectării acestora şi măsuri

concrete legislative şi administrative în vederea promovării şi respectării lor atât de către

familie, persoane fizice, cât şi de instituţii şi autorităţi.





CAPITOLUL 2

Misiunea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în

domeniul protecţiei copilului





Monitorizarea şi promovarea drepturilor copilului, coordonarea eforturilor de

implementare a drepturilor copilului în toate domeniile de interes pentru copii şi

susţinerea reformei în domeniul prevenirii separării copilului de părinţi şi al

protecţiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinţi.

Constituită în baza hotărârii Consiliului Judeţean nr. 76/2004, este organizată şi

funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice locale, cu personalitate

juridică, în subordinea Consiliului judeţean şi asigură respectarea, pe teritoriul judeţului

Tulcea, a depturilor copilului, prin intervenţia, în condiţiile legii, în procedurile

administrative şi judiciare privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului.

Monitorizarea drepturilor copilului presupune două aspecte:

1. Monitorizarea implementării drepturilor copilului aşa cum sunt ele prevăzute în

Convenţia ONU şi care se concretizează în:









8

a) Analiza situaţiei prin studii, investigaţii, cercetări, rapoarte perioadice realizate de

diverse organizaţii/instituţii pe această temă, precum şi prin colectarea sistematică a

datelor deyagregate pentru toate domeniile acoperite de Convenţie care privesc toate

persoanele sub 18 ani, cu accent deosebit în cazul celor care au nevoie de protecţie

specială etc. Această analiză este necesară pentru obţinerea de informaţii cu privire la

modul de cuprindere a drepturilor în legislaţia pentru copil şi în cea conexă drepturilor

copilului, precum şi modul de respectare a acestor prevederi.

b) Formularea unei strategii judeţene coerente, susţinute de derularea de programe

interne, în vederea coordonării eforturilor de promovare şi protecţie a drepturilor

copilului, respectiv Strategia prezentă. Aceasta sprijină efectiv implementarea drepturilor

copilului, inclusiv prin recomandări punctualepentru autorităţile/instituţiile responsabile

sau iniţiative legislative de modificare/completare a legislaţiei. Totodată, se are în vedere

întăririea mecanismelor di implementare a legislaţiei relevante pentru Convenţie, luându-

se în considerare nevoile de formare prefesională, crearea de servicii pe baza unor

standarde minime naţionale, mecanismele de monitorizare şi alocarea de resurse

adecvate.

2. Monitorizarea şi controlul încălcării drepturilor copilului se concretizează în

analiza tuturor petiţiilor, sesizărilor şi autosesizărilor (inclusiv din presa naţională şi

locală), evaluarea,/cerificarea situaţiilor sesizate, aplicarea/propunerea de sancţiuni entru

persoanele fizice şi juridice, întocmirea de rapoarte privind respectarea drepturilor

copilului.

Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 76/2004, Direcţia îndeplineşte atribuţii în

următoarele domenii principale:

a) protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

b) prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat

temporar sau definitiv de părinţi;

în implementarea efectivă a Strategiei, pe lângă activităţile care îi revin îm mod

direct, Direcţia îndeplineşte două roluri: coordonare şi monitorizare.

- coordonează eforturile de implementare a Strategiei, fiind un adevărat catalizator

al tuturor instituţiilor responsabile;

- monitorizează implementarea Strategiei.







9

CAPITOLUL 3

Principiile implementării strategiei





La baza strategiei stau următoarele principii:

 Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului. Acesta este

principiul primordial şi de aceea, el trebuie să stea la baza tuturor acţiunilor care-l

privesc pe copil, înţeles ca persoană cu drepturi şi responsabilităţi, căruia i se acordă

prioritatea cuvenită în toate aspectele vieţii sale de către părinţi, reprezentanţi legali,

precum şi alte persoane fizice sau juridice cu care interacţioneaza.

 Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse. Prezenta strategie

asigură respectarea şi promovarea drepturilor tuturor copiilor prevăzute în Convenţia

cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, fără

nici o discriminare indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba religia, de opiniile

politice sau de opinii, naţionalitatea, apartenenţa etnică sau originea socială, de

situaţia materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, , statutul la naştere sau de statutul

dobândit, de orientarea sexuală, de dificuştăţile de formare şi dezvoltare sau de alt

gen ale copilului, ale părinţilor sau reprezentanţilor legali.

 Primordialitatea responsabilităţii părinţilor. Prin afirmarea/recunoaşterea

acesteia se doreşte schimbarea accentului de pe responsabilitatea statului paternalist

pe aceea a familiei, cu precădere a părinţilor, titulari de drepturi şi obligaţii faţă de

copiii lor.

 Abordarea sistemică, subsidiaritatea şi solidaritatea. Statul intervine atunci

când resursele familiale şi comunitare nu au satisfăcut sau au satisfăcut insuficient

nevoile copilului. Prezenta strategie continuă întârirea capacităţii instituţionale, atât a

Direcţiei generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cât şi a Serviciilor

Publice de Asistenţă Socială de la nivelul municipiului şi a oraşelor şi a persoanelor

cu atribuţii de asistenţă socială de la nivelul comunelor. Strategia asigură cadrul

instituţional şi prefigurează instrumentele necesare întăririi coeziunii sociale şi

mobilizării comunităţilor locale pentru crearea şi susţinerea serviciilor comunitare.









10

 Intervenţia intersectorială şi interdisciplinară. Abordarea problematicii

drepturilor copilului se realizează prin colaborarea şi coordonarea intervenţiilor

tuturor factorilor responsabili, în contextul integrării acestei probleme în politicile

sociale, familiale, educaţionale, de sănătate şi altele.

 Promovarea parteneriatului. În toate tipurile de activităţi prezenta strategie

promovează realizarea de parteneriate de o mare diversitate între instituţii, între

instituţii şi profesionişti, între profesionişti şi beneficiari, etc.

 Asigurarea transparenţei, participării şi consultării. Strategia prezentă este

rezultatul unui larg proces de consultare, în mod transparent şi consecvent, cu toţi

actorii sociali relevanţi, inclusiv cu membrii societăţii civile.

 Asigurarea stabilităţii, continuităţii, complementarităţii. Copilul are nevoie de

un mediu familial stabil, iar serviciile oferite pentru el şi familia sa trebuie gândite

astfel încât să se asigure continuitate şi complementaritate, respectiv serviciile trebuie

să fie disponibile în orice moment al vieţii lui şi în sprijinul autonomiei la vârsta

adultă, precum şi să acopere diversitatea nevoilor sale specifice. Acelaşi lucru trebuie

să fie valabil şi pentru copilul separat de părinţi, iar profesioniştii să aibă în vedere

găsirea de soluţii cu caracter de permanenţă.





CAPITOLUL 4

Grupurile ţintă ale strategiei





Aceasta este prima startegie care vizează toţi copiii judeţului Tulcea, precum şi copiii

fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul judeţului Tulcea, copiii refugiaţi şi copiii cetăţeni străini

aflaţi pe teritoriul judeţului Tulcea, în situaţii de urgenţă.

Prin ea se urmăreşte realizarea cât mai plenară a drepturilor copiilor şi conştientizarea

primordialităţii acestora în toate acţiunile societăţii. De aceea, Strategia doreşte să

reglementeze aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea

şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri

care necesită o atenţie sporită.

 Copiii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte copiii din

familii aflate în situaţii de criză ( de ex. calamităţi naturale, lipsa unei locuinţe,







11

pierderea veniturilor) pentru care modalitatea d eintervenţie trebuie să fie rapidă.

Pentru aceşti copii, planul de servicii va trebui să cuprindă şi măsuri imediate care

deocamdată, nu sunt expres prevăzute în lege, care să susţină familia până la punerea

în drepturi şi ieşirea din situaţia care a generat criza.

 Copiii separaţi de părinţi. Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană sau

familie, la asistent maternal profesionist sau într-un serviciu rezidenţial, planul

individualizat de protecţie trenuie să aibă drept finalitate, în cel mai scurt timp

posibil, o soluţie cu caracter permanent: reintegararea în familie, adopţia naţională

sau integrarea socioprofesională, adopţia internaţională fiind o soluţie de excepţie.

Totodată, se pune problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în

străinătate, din care o parte ramân în familia extinsă sau cunoştinţe de familie, fără o

situaţie juridică clară şi, în consecinţă, fără a putea beneficia de drepturile care li se

cuvin, potrivit legii, iar o parte ajung în sistemul de protecţie.

 Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru copiii nou născuţi sănătoşi sau cu

diferite dizabilităţi, dar şi copiii de diferite vârste, părăsiţi în diferite unităţi sanitare,

trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă în termen de 6 zile de la

constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite.

 Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit

capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar

care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind

confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la

2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale.

 Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. Abuzul, neglijarea şi

exploatarea sunt forme de rele tratamente produse de către părinţi sau orice altă

persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu copilul,

care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi ăi pun în

pericol viaţa, dezvoltarea şi demnitatea. În această categorie sunt incluşi şi copiii

traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi

migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi,

copiii refugiaţi.









12

 Copiii delincvenţi (copiii în conflict cu legea). Din acest grup fac parte atât

copiii care au savârşit o faptă penală dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund

penal. Astfel, copiii care nu răspund penal sunt cei care nu au împlinit vârsta de 14

ani şi cei cu vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta fără

discernământ; copiii care răspund penal sunt cei care au vârsta între 14-16 ani dacă se

dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ şi cei care au împlinit vârsta de 16 ani.

 Copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave. Din acest grup fac parte

copiii încadraţi într-un grad de handicap, copiii din învăţământul special şi cei

integraţi în învăţământul de masă, copiiiinfectaţi HIV sau bolnavi SIDA, precum şi

cei cu boli cronice grave (de exemplu cancer). Abordarea acestui grup de copii se

bazează pe Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii

aprobate în anul 2001de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

 Copiii străzii. Din acest grup fac parte copiii care trăiesc şi/sau muncesc pe

stradă, împreună sau nu cu familia lor, respectiv: a) copiii străzii – cei care trăiesc

permanent pe stradă şi nu întreţin nici un fel de legături cu familia; b) copiii în stradă

– cei care se află circumstanţial în stradă şi acre păstrează legături ocazionale cu

familia; c) copiii pe stradă – cei care se află permanent pe stradă trimişi de familie

pentru a câştiga bani prin diverse munci, cerşit sai mici furturi; d) familii cu copii în

stradă.

 Copiii cu tulburări de comportament. Acest grup de copii se află la risc de a fi

separaţi de familie şi, uneori, de a fi integraţi în învăţământ special datorită lipsei de

servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv

sănătate, educaţie, protecţia copilului.

 Copiii aparţinând minorităţilor etnice. Din cadrul acestui grup, se va acorda o

atenţie sporită copiilor din comunitatea rromă.

Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor

sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi

educarea propriilor copii. Totodată, strategia are în vedere profesioniştii care

interacţionează cu copiii, precum şi comunitatea locală.









13

CAPITOLUL 5

Instituţiile responsabile cu implementarea strategiei





Strategia prezentă se aplică prin coordonarea eforturilor acelor instituţii responsabile

şi persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării depturilor copilului, rolul

coordonării şi monitorizării revenindu-i Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi

protecţia Copilului.

Un accent deosebit se pune pe colaborarea dintre instituţiile administraţiei publice

centrale şi locale, cu respectarea deopotrivă a descentralizării şi subsidiarităţii. Totodată,

se subliniază că instituţiile publice sunt responsabile în aplicarea Strategiei prezente şi, în

consecinţă, vor fi monitorizate şi vor răspunde în acest sens. Acest lucru nu exclude,

dimpotrivă, presupune urmărirea consecventă a întăririi rolului primordial al părinţilor,

precum şi stabilirea de parteneriate durabile cu reprezentanţii societăţii civile.

Autorităţile administraţiei publice locale – judeţene, municipale, orăşeneşti,

comunale – au obligaţia de a implica comunitatea locală în procesul de identificare a

nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a preoblemelor sociale care privesc

copiii.

Consiliul Local

Conform art.36, alin. 6, pct.2 din Legea administraţiei pubilce locale nr. 215/2001, cu

modificările şi completările ulterioare, consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte în

condiţiile legii în toate probelemle de interes local, iar printre atribuţiile sale se numără şi

asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor sociale pentru protecţia copilului.

Primarul

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările

ulterioare, prevede că primarului îi revin responsabilităţi în asigurarea respectării

drepturilor şi libertăţilor fundamentale al ecetăţenilor, atribuţie prevăzută la art. 61, alin.

2. Legea nr. 272/2004 (art. 70, art.106 şi art. 121 – 123) privind protecţia şi promovarea

drepturilor copilului şi Codul Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd

responsabilităţi sporite în sarcina primarului, acesta fiind obligat să asigure respectarea

drepturilor fundamentale ale copilului din comunitatea în care este ales.









14

Serviciile Publice de Asistenţă Socială

Serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate la nivelul municipiilor şi

oraşelor de către consiliile municipale şi orăşeneşti, în exercitarea atribuţiilor ce le revin

potrivit prevederilor Legii nr.705/2001. La nivelul consiliilor locale comunale în raport

cu problematica socială din unitatea administrativ-teritorială respectivă, funcţionează

persoane cu atribuţii de asistenţă socială. Serviciile publice de asistenţă socială, precum

şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale

comunale, iau măsuri şi desfăşoară activităţi de asistenţă socială în domeniul protecţiei

copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap,

precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării,

menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile

sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei,

urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

Preşedintele Consiliului Judeţean

Potrivit prevederilor art.102 ali.1 din Legea 215/2001, preşedintele consiliului

judeţean reprezintă jjudeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi, potrivit alin.2

răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice

judeţene. Conform art.104, alin.6 lit. a şi lit. c preşedintele consiliului judeţean

coordonează şi controlează activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea

consiliului judeţean, inclusiv a celui de asistenţă socială şi protecţia copilului, iar la

art.104, alin 5 lit. a se prevede că îndrumă metodologic, urmăreşte şi controlează

activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară, desfăşurate în comune şi oraşe.

Secretarul General al Judeţului

Potrivit prevederilo art. 117, lit.h din Legea 215/2001, secretarul general al judeţului

îndeplineşte atribuţii sau însărcinări date de preşedintele consiliului judeţean.

Comisia pentru Protecţia Copilului

Comisia pentru protecţia copilului funcţionează în subordinea consiliului judeţean şi,

respectiv, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, ca organ de specialitate

al acestora, fără personalitate juridică. Aceatsa desfăşoară o activitate decizională în

materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Preşedintele comisiei este secretarul

general al judeţului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti.







15

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului.

Direcţia Generalăp de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului este instituţie publică

cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliului judeţean, respectiv a

consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. Roluzl acestei instituţii este de a

asigura la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor

şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor

singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane

aflate în nevoi şi are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale

specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine

funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă,

familial şi comunitar.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie

Se recunoaşte roul important al poliţiei în prevenirea separării copilului de părinţi, cu

precădere în situaţiile de abuz, neglijare, exploatare, inclusiv cele de violenţă în familie

îndreptată asupra copilului, prin supravegherea familiilor cu risc în acest sens şi sesizarea

obligatorie a autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de lege pentru a

interveni în aceste cazuri. Totodată, se recunoaşte rolul poliţiei în intervenţie, alături de

ceilalţi parteneri relevanţi, în cadrul unor echipe multidisciplinare şi interinstituţionale,

care vor trebui să fie formalizate. Se pune accent pe colaborarea necondiţionată în

stabilirea, cu celeritate a identităţii copiilor care trebuie să revină în ţară prin repatriere

sau readmisie, precum şi în cazul copiilor părăsiţi în unităţile sanitare sau fără acte de

identitate.

Centrul Judeţean de Consiliere şi Prevenţie Antidrog

Având în vederea amploarea recent descoperită a fenomenului consumului de alcool,

tutun şi droguri ilegale în rândul populaţiei de copii şia dolescenţi, se subliniază

importanţa realizării unei sinergii a eforturilor de prevenire, în special pe partea de

informare şi educare a publicului larg şi mai ales a grupurilor vulnerabile.









16

Inspectoratul Şcolar General

Educaţia pentru toţi copiii afirmată atât de Convenţia ONU privind drepturile

copilului, cât şi legislaţia internă în materie de ducaţie este unul din drepturile care vor fi

urmărite să se dezvolte cât mai plenar pe parcursul Strategiei prezente. Se au în vedere

copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave, precum şi copiii care au

discontinuităţi în frecventarea învăţământului obligatoriu sau au abandonat şcoala din

diverse motive. Totodată sunt avuţi în vedere părinţii acestor copii, aflaţi în evidenţa

sistemulu de protecţie a copilului, precum şi a politicilor pentru tineret, combaterea

marginalizării sociale, organizarea de proiecte interculturale şi de dezvoltare a

aptitudinilor tinerilor. În consecinţă, se va urmări realizarea unor şcoli inclizive, deschise

pentru toţi copiii.

În strânsă relaţie cu educaţia pentru toţi copiii este şi realizarea unor programe

constante în ceea ce priveşte promovarea drepturilor copilului în unităţile de învăţământ

atât prin efortul direct al sistemului educaţional, cât şi cu sprijinul sistemului de aisitenţă

socială şi protecţia copilului şi al societăţii civile.

Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială – va continua politica de dezvoltare a

serviciilor necesare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, de

promovare a colaborării nemijlocite cu autorităţile şi serviciile specializate pentru copiii

victime ale abuzului, neglijării şi exploatării, precum şi armonizarea propriului cadru

legislativ cu precădere cu cel din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului şi cel

al justiţiei.

Autoritatea Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) – împreună

cu agenţiile din subordine va continua să îşi adapteze acţiunile în funcţie de cerinţele

pieţii şi nevoile tinerilor din familie şi a celor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului.

Inspecţia Muncii – va continua şi dezvolta demersurile în domeniul prevenirii şi

combaterii exploatării prin muncă.

Tribunalul Tulcea

În aplicarea justiţiei pentru copii, Tribunalul va avea în vedere, propuneri de creare a

unor dispoziţii procedurale speciale, simplificarea celor existente şi sporirea garanţiilor

procesuale acordate copiilor corespunzător standardelor europene în materia respectării







17

drepturilor copilului. Totodată, se va conştientiza importanţa vitală a aplicării principiului

celerităţii în luarea deciziilor, precum şi a lucrului în echipă cu celelalte instituţii

prevăzute de lege, cu precădere cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului, poliţia şi parchetul.

Autoritatea de Sănătate Publică

Se recunoaşte rolul esenţial al Autorităţii de Sănătate Publică în promovarea dreptului

la sănătate al tuturor copiilor din judeţul Tulcea şi, în acest sens, se va urmări integrarea

serviciilor medicale din cadrul sistemului asistenţei sociale şi protecţia copilului în cadrul

sistemului de sănătate pentru a elimina dublarea eforturilor şi paralelismelor. Sistemul de

sănătate trebuie să îşi asume rolul de lider în acest domeniu, dar să se şi adapteze şa

reforma avansată din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, prin

armonzarea legislaţiei în domeniu, promovarea drepturilor copilului în rândul

personalului medico-sanitar şi, nu în ultimul rând, prin conştientizarea colaborării cu

autorităţile administraţiei publice locale, mai ales în ceea ce priveşte sesizarea obligatorie

a cazurilor prevăzute de lege (copiii părăsiţi în unităţile sanitare şi cazuri de abuz,

neglijare şi exploatare).

Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea serviciilor comuntare destinate

recuperării/reabilitării copilului cu dizabilităţi, în conformitate cu nevoile şi resursele

locale.

Educaţia permanentă şi formarea continuă a profesioniştilor din domeniul sănătăţii

este un alt aspect de interes pentru Strategia prezentă, astfel încât aceştia să ajungă să fie

în permanenţă la curent cu reforma din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor

copilului.

Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport

În spiritul dreptului la timp liber şi recreere, se subliniază aplicarea sandardelor

minime obligatorii aprbate în ceea ce priveşte organizarea taberelor, a activităţilor

sportive şi de socializare a tuturor adolescenţilor/tinerilor din inclusiv a celor aflaţi în

sistemul de evidenţă a protecţiei copilului, precum şi a politicilor pentru tineret,

combaterea marginalizării sociale, organizarea de proiecte interculturale şi de dezvoltare

a aptitudinilor tinerilor.









18

Biroul Judeţean pentru Rromi din cadrul Prefecturii

Strategia prezentă este prima care recunoaşte drept grup ţintă copiii aparţinând

minorităţilor naţionale, cu sublinierea expresă a categoriei aparţinâd comunităţii rrome. În

consecinţă, se pune accent pe includerea socială, ca deziderat pentru toţi copiii şi luarea

unor măsuri specifice pentru creşterea accesului la serviciile medicale şi educaţionale ale

copiilor rromi, luându-se în considerare particularităţile specifice ale acestora.





CAPITOLUL 6

Parteneri în implementarea strategiei





Pentru modernizarea şi susţinerea reformei sistemului de protecţie şi promovare a

drepturilor copilului, o cerinţă importantă este aceea a implcării unui număr cât mai mare

de parteneri la nivel judeţean şi local, care să împărtăşească aceleaşi principii şi valori în

activităţile desfăşurate pentru bunăstarea copilului.

Principalii parteneri în implementarea Strategiei prezente sunt reprezentanţii

societăţii civile, prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale, unităţi de învăţământ,

etc. Se urmăreşte realizarea unui dialog pe bază permanentă cu federaţiile din domeniul

asistenţei sociale şi protecţiei copilului, care s-au dovedit un interlocutor serios şi eficient

pentru consultarea organizaţiilor neguvernamentale şi primirea de sesizări şi recomandări

din partea acestora, însumând opinii similare sau convergente şi reprezentând o „voce”

puternică în domeniu.

Strategia prezentă subliniază necesitatea contractării serviciilor sociale de către

organizaţiile neguvernamentale şi vor fi propuse soluţii concrete pentru realizarea acestui

deziderat. S-a constatat, în mod obiectiv, gestionarea serviciilor sociale de către Direcţia

Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este o activitate dificilă şi

anevoioasă, acest fapt datorându-se mai multor factori: organigramă mare (de ordinul

sutelor), lipsa specialiştilor (sau situaţii în care specialiştii sunt înlocuiţi de funcţionari

publici, lucru inacceptabil în interacţiunea directă cu copiii şi cu clienţii, în general sau

specializarea şi promovarea pregătirii continue a personalului este ţinută pe ultimul loc),

posibilităţi reduse de menţinere sau atingere a standardelor minime obligatorii. Ultimii

doi factori sunt valabili şi pentru situaţia serviciilor publice de asistenţă socială.







19

În strânsă legătură cu contractarea serviciilor sociale, se urmăreşte întărirea statutului

de utilitate publică şi clarificarea aspectelor care ţin de drepturile conferite de acest

statut, inclusiv cele referitoare la contractarea de servicii.

Unii dintre partenerii importanţi din domeniul protecţiei copilului sunt Protoeria şi

cultele religioase recunoscute de lege, a căror vocaţie socială şi eficacitate în acţiune le

este recunoscută, dar, până în prezent, neexistând un cadru instituţional în baua căruia să

se perfecteze acestă colaborare la nivel judeţean. Serviciile sociale oferite de Biserică

devin tot mai adaptate la caracteristicile şi nevoile specifice fiecărei categorii de persoane

în funcţie de mediul de provenienţă a acestora. Strategia prezentă urmăreşte

instituţionalizarea colaborării cu Biserica, inclusiv pentru promovarea drepturilor

copilului.

Un rol care trebuie să capete consistenţă aparţine sindicatelor şi patronatelor mai ale

în ceea ce priveşte integrarea socio-profesională a tinerilor, precum şi prevenirea şi

combaterea exploatării prin muncă.





CAPITOLUL 7

Domeniile principale de interes şi direcţiile de acţiune





Operaţionalizarea Strategiei constă în determinarea domeniilor sale principale de

interes şi a direcţiilor aferente de acţiune. Pentru a fi relativ uşor de implementat şi

monitorizat, s-au desprins din cadrul legislativ existent şi din nevoia exprimată constant

din teritoriu un domeniu principal de interes şi un subdomeniu al acestuia:

A) Domeniul principal de interes: Protecţia şi promovarea drepturilor copilului:

1. Responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii

2. Promovarea şi respectarea depturilor şi libertăţilor civile ale copiilor

3. Creşterea accesului la serviciile de sănătate şi adaptarea serviciilor medicale şi de

promovare a sănătăţii la nevoile copiilor

4. Realizarea unui acces egal la educaţie pentru toţi copiii

5. Respectarea dreptului copilului la odihnă şi promovarea activităţilor recreative şi

culturale

6. Monitorizarea drepturilor copilului







20

7. Respectarea dreptului copilului la protecţie, prin intervenţie multidisciplinară şi

interinstituţională, împotriva abuzului, neglijării şi exploatării

8. Promovarea şi susţinerea formării profesionale.

A) Subdomeniu de interes: Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia

specială a copilului separat de părinţi:

9. Responsabilizarea comunităţilor locale pentru prevenirea separării copilului de

părinţi şi în susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor

copii

10. Continuarea reformei serviciilor sociale pentru copil şi familie

11. Protecţia unor grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită atenţie specială

(copiii străzii, copiii delincvenţi, copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice

grave/terminale, tineri care urmează să părăsească sistemul de protecţie)

Direcţiile de acţiune numerotate de la 1 la 11 sunt detaliate în termeni de obiective

operaţionale, activităţi, responsabili, parteneri, termene limită şi indicaotri în primul Plan

Operaţional 2008-2009 pentru implementarea Strategiei Judeţene în domeniul protecţiei

şi promovării drepturilor copilului, care este integrantă a strategiei.

Activităţile prevăzute în Planul Operaţional 2008-2009 aduc modificări, detaliază sau

sunt complementare celor care se realizezază în mod permanent la nivel local în

domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.





CAPITOLUL 8

Rezultatele aşteptate





Rezultatele aşteptate sunt prevăzute în Planul Operaţional, ataşat prezentei strategii.









21

PARTEA A II A

PROTECŢIA PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP ŞI A PERSOANELOR

VÂRSTNICE ÎN JUDEŢUL TULCEA ÎN PERIOADA 2008-2013





Susţinând că persoana cu handicap este la fel de importantă şi valoroasă ca orice

altă persoană,

Recunoscând şi reafirmând că:

a) protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,

precum şi posibilitatea de a se bucura pe deplin de acestea sunt esenţiale pentru

participarea activă a persoanelor cu handicap în societate, o societate participativă

şi activă fiind în beneficiul populaţiei în întregul ei,

b) promovarea participării depline a persoanelor cu handicap la viaţa comunităţii

conduce la îmbunătăţirea autonomiei individului astfel încât aceasta să poată

prelua controlul asupra propriei vieţi,

c) eliminarea formelor de discriminare a persoanelor cu handicap este imperativă,

acordându-se o atenţie deosebită grupurilor supuse discriminării multiple precum

femeile cu handicap, persoanele cu un grad ridicat de dependenţă, persoanele cu

handicap aparţinând unor grupuri etnice minoritare, dar nu numai,

d) îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu handicap reprezintă consecinţa

măsurilor bazate pe o evaluare multidisciplinară, realizată în funcţie de nevoile

individuale ale persoanelor cu handicap, luând în considerare preferinţele lor

precum şi circumstanţele specifice,

e) asigurarea unei reţele de servicii sociale, primare şi specializate, corespunzătoare

nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap constituie o prioritate,

f) educaţia la orice vârstă, inclusiv educaţia primară, formarea şi posibilităţile

corespunzătoare de învăţare continuă în toate etapele vieţii sporesc şansele de

integrare şi incluziune socială,

g) ocuparea şi încadrarea în muncă contribuie major la deplina participare a

persoanelor cu handicap la viaţa economică, culturală şi socială, precum şi la

dezvoltarea personală,









22

h) acordarea de facilităţi angajatorilor în procesul de încadrare în muncă a

persoanelor cu handicap, prin prevederi legislative care să determine creşterea

gradului de ocupare, este necesară,

i) facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii informaţionale şi

de comunicare creează premisele îmbunătăţirii perspectivelor de participare,

j) accesul mai bun la locul de muncă, în instituţiile de educaţie, cultură şi

divertisment şi în transportul public este deosebit de important pentru afirmarea

persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii,

k) implicarea organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care

reprezintă interesele acestora sau cu activitate în domeniu constituie o practică în

luarea deciziilor care pot afecta viaţa persoanelor cu handicap,

l) respectarea principiului "Nimic pentru noi, fără noi!" constituie baza oricărei

decizii luate în ceea ce priveşte persoanele cu handicap din România.

Considerând că este necesar să se adopte o abordare integrată a handicapului,

astfel încât nevoile persoanelor cu handicap să fie reflectate corespunzător în toate

politicile şi programele de dezvoltare naţionale, mai ales în cele referitoare la: locuinţă şi

transport, acces adecvat la mediul fizic şi informaţional, educaţie, orientare, formare şi

reconversie profesională, inclusiv a personalului implicat în procesul de proiectare,

implementare, monitorizare şi evaluare a activităţilor referitoare la persoanele cu

handicap, ocupare şi angajare în muncă, acces la cultură, turism şi petrecere a timpului

liber etc.

Strategia Judeţeană pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a

persoanelor dulte cu handicap şi a persoanelor vârstnice în perioada 2008-2013 este

dezvoltată şi centrată pe persoana cu handicap şi persoana vârstnică, cetăţean cu drepturi

şi obligaţii depline.

Strategia Judeţeană pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a

persoanelor adulte cu handicap şi a persoanelor vârstnice în perioada 2006-2013

constituie platforma tuturor acţiunilor viitoare.









23

Scopul Strategiei este asigurarea exercitării totale de către persoanele cu

handicap a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în vederea creşterii calităţii

vieţii acestora. Deasemena Strategia vizează, constituirea unui cadru

comprehensiv si dinamic care sa permita dezvoltarea si implementarea

politicilor si programelor de asistenta sociala destinate nevoilor specifice

persoanelor varstnice în vederea sustinerii participarii acestora la viata

economica, sociala si culturala a societatii si asigurarii dreptului la o viata

autonoma, împlinita si demna.

│

Conceptul fundamental al Strategiei este alegerea: persoana cu handicap şi

persoana vârstnică, are posibilitatea de a lua hotărâri privind viaţa sa, de a gestiona

bugetul personal şi de a alege serviciile de care are nevoie precum şi furnizorii lor, în

baza unor contracte individuale de servicii.

Reprezentantul legal al persoanei cu handicap sau persoană vârstnică va decide în

numele şi interesul acesteia numai în condiţiile expres prevăzute de lege.





Principii fundamentale

Această strategie este bazată pe următoarele principii fundamentale:

1. Respectarea drepturilor şi a demnităţii persoanelor adulte cu handicap şi a

persoanelor vârstnice, în baza Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului care proclamă,

în primul articol, că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi,

că sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în

spiritul fraternităţii. Astfel, comunităţile trebuie să ţină seama de diversitatea membrilor

lor şi să se asigure că persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice, membri ai

comunităţii, îşi pot exercita efectiv şi se bucură de toate drepturile omului: civile, politice,

sociale, economice şi culturale;

2. Prevenirea şi combaterea discriminării potrivit căruia fiecărei persoane i se asigură

folosirea sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor

fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social

şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice fără deosebire, excludere, restricţie

sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,

convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă,

infectarea HIV ori apartenenţă la o categorie defavorizată.







24

3. Egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap, înţeles ca proces, definit de

Regulile Standard privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap, prin care

diversele sisteme ale societăţii, cum ar fi serviciile, activităţile, informaţiile, comunicarea

şi documentarea, sunt disponibile tuturor.

4. Egalitatea de tratament care reprezintă absenţa oricărei discriminări directe sau

indirecte, bazate pe motive de apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau

orientare sexuală, în ceea ce priveşte ocuparea şi încadrarea în muncă, aşa cum este

stabilit în Directiva Consiliului Europei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000;

5. Solidaritatea socială, potrivit căruia societatea participă la sprijinirea persoanelor

care nu îşi pot asigura nevoile sociale, în vederea menţinerii şi întăririi coeziunii sociale;

6. Responsabilizarea comunităţii, potrivit căruia comunitatea intervine activ în

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi a persoanelor vârstnice precum şi în

crearea, dezvoltarea, diversificarea şi garantarea susţinerii serviciilor necesare acestora.

7. Subsidiaritatea, potrivit căruia comunitatea locală sau asociativă şi, complementar

acestora statul, intervin în situaţia în care familia sau persoana nu-şi poate asigura integral

nevoile sociale;

8. "Adaptarea" societăţii la nevoile persoanelor cu handicap şi a persoanelor vârstnice,

potrivit căruia societatea în ansamblul ei trebuie să vină în întâmpinarea eforturilor de

integrare a persoanelor cu handicap şi persoanelor vârstnice, prin adoptarea şi

implementarea măsurilor adecvate iar acestea trebuie să-şi asume obligaţiile de cetăţean.

9. Interesul persoanei adulte cu handicap şi a persoanei vârstnice, potrivit căruia orice

decizie şi măsură este luată numai în interesul acestei persoane, fiind inacceptabile

abordările întemeiate pe milă şi pe percepţia acestora ca fiind neajutorate;

10. Abordarea integrată, potrivit căruia protecţia, integrarea şi incluziunea socială a

persoanelor adulte cu handicap şi a persoanelor vârstnice sunt cuprinse în toate politicile

naţionale sociale, educaţionale, ale ocupării forţei de muncă, petrecerii timpului liber,

accesului la informaţie etc.

11. Parteneriatul, potrivit căruia organizaţiile neguvernamentale ale persoanelor cu

handicap şi ale persoanelor vârstnice, care reprezintă interesele acestora sau cu activitate

în domeniu sunt implicate şi consultate în procesul decizional, la toate nivelurile, privind









25

problematica handicapului, precum şi în procesul de protecţie a persoanelor cu handicap

şi a persoanelor vârstnice.





Grupul ţintă

Grupul ţintă cuprinde persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice, cu

domiciliul în judeţul Tulcea, familiile acestora sau reprezentanţii legali, precum şi

comunitatea din care acestea fac parte.









CAPITOLUL 9

Documente naţionale, europene şi internaţionale





La elaborarea Strategiei Judeţene pentru protecţia persoanelor adulte cu handicap

şi a persoanelor vârstnice, în perioada 2008-2013, s-au avut în vedere Carta Socială

europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin

Legea nr. 74/1999, documente ale aquis-ului comunitar, precum şi documente elaborate

de organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei

persoanelor cu handicap.

Carta Socială europeană revizuită reglementează, în art. 15, dreptul persoanelor

cu handicap la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii.

Regulile Standard privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap au

fost adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite cu ocazia celei de a 48-a sesiune

din 20 decembrie 1993, prin Rezoluţia 48/96. Cele 22 de reguli reiau concepte şi puncte

de vedere din Programul Mondial de Acţiune în legătură cu persoanele cu handicap şi

reprezintă recomandări pentru statele membre, ca urmare a Decadei Naţiunilor Unite

pentru Persoanele cu Handicap.

Prin Declaratia de la Viena din 1998 - "A îmbatrani în Europa: Solidaritatea între

generatii - baza a coeziunii sociale", prima Adunare Generala a Natiunilor Unite

consacrata îmbatranirii stabilea necesitatea elaborarii unor politici globale referitoare la

îmbatranire si persoane varstnice, aceasta fiind privita drept un raspuns si o sansa de

dezvoltare demografica si o conditie a mentinerii si întăririi coeziunii sociale.







26

9.1. Documente naţionale:

a) Strategia naţională, pentru prtecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu

handicap în perioada 2006 – 2013, emitent Autoritatea Naţională pentru Persoane cu

Handicap;

b) Legea 448 / 2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap;

c) Legea 487 / 2002, a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice;

d) Legea 47 / 2006, privind sistemul naţional de asistenţă socială;

e) Legea 17 / 2000, privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, cu modificări şi

completări ulterioare

f)Hotărârea Guvernului României nr. 268, pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii 447 / 2006;

g) Hotărârea Guvernului României nr.427 / 2001, pentru aprobarea normelor

metodologice privind condiţiile de încadrare, drepturile şi obligaţiile asistentului personal

la persoanei cu handicap;

h) Ordinul 432 / 2007 al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse pentru

aprobarea procedurii de acordare a drepturilor prevăzute la art.12 alin. (1) lit. b), e) – g)

din Legea 448 / 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

cu modificări şi completări ulterioare

i) Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 448 / 2006 privind

protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

j) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 205 /

2005privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru centrele rezidenţiale

pentru persoanele adulte cu handicap, centre de zi pentru persoane adulte cu handicap şi

locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap.

k) Ordinul 246 / 2006, privind aprobarea standardelor minime specifice de calitate

pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice şi pentru centrele

rezidenţiale pentru persoanele vârstnice









27

9.2. Documente internaţionale şi ale aquis-ului comunitar în domeniul protecţiei

persoanelor cu handicap:

a) Carta Socială Europeană revizuită, în special art. 15, "Dreptul persoanelor cu

handicap la independenţă, integrare socială şi participare la viaţa comunităţii";

b) Directiva Consiliului European nr. 76/207/EEC privind aplicarea principiului

egalităţii de tratament egal între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrare în

muncă, formare şi promovare profesională şi condiţiile de muncă din 9 februarie 1976;

c) Programul Mondial de Acţiune privind Persoanele cu Handicap, adoptat de

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia nr. 37/52 din 3 decembrie 1982;

d) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 159 pentru instruirea şi angajarea

persoanelor cu handicap, 1983;

e) Recomandarea Consiliului Europei nr. R (92) pentru o politică coerentă pentru

egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap, 1992;

f) Regulile Standard privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap,

adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 48/96, 1993;

g) Rezoluţia Consiliului Europei nr. 97/C12/01 şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor

membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap,

1996;

h) Rezoluţia Consiliului Europei şi a întâlnirii reprezentanţilor guvernelor ţărilor

membre referitoare la crearea oportunităţilor egale pentru persoanele cu handicap, 20

decembrie 1996;

i) Comunicatul Comisiei Uniunii Europene nr. (96)406 final referitor la crearea

oportunităţilor egale pentru persoanele cu handicap, 30 iulie 1996;

j) Recomandarea Consiliului European nr. 98/376/EC referitoare la instituirea card-ului

de parcare pentru persoanele cu handicap, 4 iunie 1998;

k) Rezoluţia Consiliului European nr. 1999/C186/02 referitoare la crearea

oportunităţilor egale la angajare pentru persoanele cu handicap, 17 iunie 1999;

l) Carta Drepturilor Fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene, articolele 21 şi 26,

2000;

m) Directiva Consiliului 2000/78/EC pentru stabilirea cadrului general pentru

tratamentul egal la angajare şi în cadrul activităţii, 27 noiembrie 2000;







28

n) Decizia Consiliului European nr. 2000/750/EC care stabileşte un program de acţiune

comunitar pentru combaterea discriminării pe perioada 2001-2006, 27 noiembrie 2000;

o) Comunicatul nr. 284 final "Spre o Europă fără bariere pentru persoanele cu

handicap", 12 mai 2000;

p) Cartea Albă a guvernării europene, iulie 2001;

q) Concluziile Consiliului European din 1 şi 2 decembrie 2003 ca urmare a Anului

European al Persoanelor cu Handicap şi în vederea promovării oportunităţilor egale

pentru persoanele cu handicap;

r) Rezoluţia Consiliului European nr. 2003/C175/01 referitoare la promovarea angajării

în muncă şi integrarea socială a persoanelor cu handicap, 15 iulie 2003;

s) Rezoluţia Consiliului European nr. 2003/C134/04 referitoare la accesibilizarea

infrastructurii aşezămintelor culturale şi la activităţile culturale pentru persoanele cu

handicap, 5 mai 2003;

t) Rezoluţia Consiliului European nr. 2003/C39/03 referitoare la "eAcesibilitatea - în

vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor cu handicap în societatea bazată pe

cunoaştere", 6 februarie 2003;

u) Declaraţia Politică a statelor membre ale Consiliului Europei "îmbunătăţirea calităţii

vieţii persoanelor cu handicap; Promovarea unei politici coerente pentru şi prin

participare totală", 7-8 mai 2003, Malaga, Spania;

v) Comunicatul nr. 650 final "Şanse egale pentru persoanele cu handicap: Un plan de

acţiune european", 30 octombrie 2003;

w) Cartea Verde - Egalitate şi nediscriminare într-o Uniune Europeană extinsă, iunie

2004.

y) Tratatul de la Amsterdam, precum si Carta Drepturilor Fundamentale proclamata la

Nisa în anul 2000, unde se face referire la eliminarea oricaror forme de discriminare

legate de varsta.

z) Recomandarea Comitetului de Ministri nr. R(87) privind constituirea Grupului de

legatura pentru depistarea si supravegherea problematicii persoanelor varstnice;

aa) Recomandarea Comitetului de Ministri nr. R/(94)14 referitoare la politicile coerente

si integrate;









29

bb) Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)1 "Viitorul cetatenilor varstnici:

protectie, participare si promovare".





CAPITOLUL 10

Situaţia prezentă





10.1. Analiza instituţională

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea s-a înfiinţat

începând cu data de 01.01.2005 în urma fuziunii Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială

Tulcea cu Direcţia Generală de Protecţia Drepturilor Copilului Tulcea fiind principala

instituţie, la nivelul judeţului, care are ca obiect de activitate protecţia socială a

persoanelor cu handicap şi a persoanelor aflate în dificultate.

Încă de la înfiinţarea sa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului Tulcea a continuat implementarea Strategiei Judeţene de Protecţia Persoanelor

cu Handicap pentru perioada 2003-2006 pe care Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială

Tulcea a propus-o şi pe care Consiliul Judeţean Tulcea a aprobat-o. Făcând o analiză a

rezultatelor obţinute în urma implementării acestei strategii se poate observa că au fost

atinse două dintre obiectivele majore şi anume: promovarea drepturilor şi sprijinirea

persoanelor cu handicap neinstituţionalizate fără nici un fel de discriminare, precum şi

creare de noi centre rezidenţiale.

În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

măsurile de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor aflate în dificultate

sunt puse în practică prin intermediul:

 Serviciului Prestaţii Sociale Persoane cu Handicap;

 Serviciului de Asistenţă Socială a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate;

 Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap;

 Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi;

 Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Babadag;

 Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Babadag;

 Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Zebil - Laguna;

 Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Zebil II „Sf. Dumitru”;







30

 Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Horia;

 Centrul de Recuperare Neuromotorie Babadag

 Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială Tichileşti;

 Complexul de Servicii Sociale cu Funcţiuni Multiple Tulcea.





10.2.2. Analiza din punct de vedere al legislaţiei

Articolul 50 din Constituţia României, prevede:

"Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei

politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în

vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând

drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor."

Sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap şi a persoanelor vârstnice este

reglementat prin acte normative de bază - legi, ordonanţe, hotărâri de guvern - şi acte

normative din domeniul secundar, care conţin prevederi de natură metodologică.





10.2.3. Analiza din punct de vedere statistic, drepturi şi facilităţi

Conform statisticii raportate timestrial şi semestrial Autorităţii Naţionale pentru

Persoanele cu Handicap, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului, la 31.12.2007, numărul persoanelor adulte cu handicap din judeţ este de 5892

dintre care se află în instituţii 447 persoane iar 5445 sunt în îngrijirea familiei şi/sau

trăiesc independent. Din numărul total de persoane, pe tipuri de handicap, enumerăm:

handicapul mintal – 836 (14,18%); handicapul vizual – 1371 (23,27%); handicapul fizic –

614 (10,42); handicapul psihic – 1014 (17,21%); handicapul somatic – 1112 (18,88%);

handicapul auditiv – 150 (2,55%); handicapul asociat – 678 (11,51%); social – 17

(0,29%).

Ponderea persoanelor cu handicap în judeţul Tulcea este de 2,34, apropiată de

ponderea populaţiei României care este de 1,98%. În comparaţie, ponderea medie la

nivelul ţărilor din Uniunea Europeană este de 10%.

La aceeaşi dată, există 5 centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap în

care se acordă asistenţă unui număr de 447 persoane. Aproape toate centrele rezidenţiale









31

găzduiesc persoane cu handicap excepţie făcând Centrul de Îngrijire Babadag unde sunt

câteva cazuri sociale şi bolnavi cronici.

Persoanele cu handicap asistate în familie beneficiază de anumite prestaţii sociale

din partea statului conform Legii 448 / 2006

Persoanele cu handicap grav din familii pot avea asistent personal care este, de

regulă, un membru al familiei sau o rudă, angajat de primăria în a cărei rază teritorială îşi

are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap sau poate opta pentru indemnizaţie de

însoţitor.

Conform statisticii Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, până la

cel mult 20% din totalul clădirilor publice sunt adaptate conform nevoilor persoanelor cu

handicap, ceea ce determină o foarte slabă participare a acestora la viaţa societăţii.

În afara acestor persoane, cuprinse în cadrul sistemului de protecţie specială a

persoanelor cu handicap, în judeţul Tulcea există persoanele cu invaliditate. Persoanele

beneficiare ale pensiei de invaliditate sunt definite prin Legea nr. 19/2000 privind

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu completările şi

modificările ulterioare.

În ceea ce priveşte asistenţa socială a persoanelor vârstnice, asigurarea şi

respectarea drepturilor acestora într-o zonă de interes special constituie o prioritate

naţională. Conform datelor obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică la timestrul III

2007 erau 41971 pensionari, iar în luna iulie 2007 conform aceleaşi surse erau 44277

persoane vârstnice. Dintre acestea 62 persoane vârstnice beneficiază de servicii sociale

acordate în centrele rezidenţiale pentru persoane vârstnice administrate de către DGASPC

Tulcea. Pe lângă acestea un număr de 13 persone vârstnice beneficiază de servicii sociale

în centrele rezidenţiale pentru persoane cu handicap fiind cazuri sociale.

De asemenea, conform Legii 17 / 2000, persoanele vârstnice pot beneficia de

servicii comunitare asigurate la domiciliul persoanei vârstnice, servicii asigurate de

administraţia publică locală.









32

CAPITOLUL 11

Misiunea





Până în anul 2013, persoanele cu handicap beneficiază de drepturi şi oportunităţi

reale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii personale. Implementarea unui cadru de

referinta cu valori si principii de baza ale politicilor sociale, astfel încat, pe termen mediu,

sa se poata modela o societate activa, un mediu comunitar sigur, responsabil si solidar,

apt sa dezvolte masuri de protectie adecvate pentru persoanele varstnice si un acces

nediscriminatoriu la orice tip de suport menit sa sustina incluziunea sociala a acestora.





CAPITOLUL 12

Obiective generale şi specifice





1. Promovarea unui sistem coordonat şi integrat de asistenţă socială care să

satisfacă nevoia de integrare a persoanelor cu handicap şi persoanelor vârstnice





Obiective specifice:

3.4. Creşterea capacităţii instituţionale şi administrative la nivelul autorităţilor publice

locale

1.2. Participarea activă şi accesul la serviciile sociale

1.3. Consolidarea parteneriatului public – privat

1.4. Promovarea furnizării serviciilor de calitate care să răspundă nevoilor individuale

ale persoanei cu handicap şi persoanelor vârtnice

1.5. Accesibilizarea mediului fizic şi informaţional

1.6. Corelarea sistemului de protecţie a copilului cu handicap cu cel al adultului cu

handicap





2. Acordarea de sprijin pentru familiile care au în componenţă persoane cu

handicap. Combaterea riscului de excluziune sociala a acestora si cresterea calitatii

vietii persoanelor varstnice









33

Obiective specifice:

2.1. Identificarea nevoilor de sprijin familial

2.2. Asigurarea serviciilor de sprijin familial





3. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu

handicap.

Obiective specifice:

3.1. Sprijin timpuriu efectiv (inclusive prin dezvoltarea sistemului educaţional de la

vârsta timpurie corelată cu nevoile identificate în vederea creşterii gradului de incluziune

socială)

3.2. Implicarea angajatorilor

3.3. Îmbunătăţirea sistemului de formare profesională continuuă a personalului angajat

3.4. Îmbunătăţirea serviciilor de sprijin în vederea angajării şi crearea serviciilor de

sprijin al persoanelor cu handicap la locul de muncă



CAPITOLUL 13

Bugetul necesar implementării strategiei





În vederea atingerii rezultatelor aşteptate prin implementarea Strategiei judeţene în

domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului în perioada 2008-2013, se

estimează o creştere a necesarului de resurse financiare. Un argument în plus pentru a

justifica efortul financiar al autorităţilor administraţie publice locale, este faptul că, dacă

strategiile anterioare s-au concentrat pe dreptul la protecţie specială a copiilor, Strategia

prezentă vizează un grup ţintă mult mai mare şi toate drepturile copilului, precum şi

protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor adulte în dificultate.

Implementarea strategiei se finanţează din următoarele surse:

 bugetul judeţului – contribuie, în principal, la înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor

de protecţie specială a copilului separat de părinţi, precum şi a celor specializate

care se adresează copilului la risc de separare şi a altor categorii de copii

menţionate la capitolul 4 „Grupurile ţintă ale strategiei”;









34

 bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor – contribuie, în principal,

la înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor pentru prevenirea separării de familie;

 fonduri externe: programe bilaterale, fonduri rambursabile şi fonduri

nerambursabile, în condiţiile legii – contribuie la înfiinţarea serviciilor pentru

copii şi familie, la derularea de campanii de sensibilizare/conştientizare a

publicului, la realizarea de studii şi cercetări în domeniu, precum şi la finanţarea

punctuală a consultanţei în cazul activităţilor care vizează elaborarea şi aprobarea

actelor normative, precum şi a programelor (cadru) de formare profesională, a

standardelor şi metodologiilor; aceste fonduri provin în principal de la

organismele internaţionale menţionate în capitolul 6 „Parteneri în implementarea

strategiei”;

 donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice

din ţară şi din străinătate;

 alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Toate sursele menţionate vor fi analizate în detaliu cu ocazia stabilirii modalităţilor

concrete de evaluare şi monitorizare a Strategiei, aşa cum este precizat în capitolul 15.





CAPITOLUL 14

Oportunităţi şi constrângeri





Oportunităţi





 Conştientizarea de către publicul larg şi a autorităţilor administraţiei publice

locale, a necesităţii îmbunătăţirii sistemului de protecţie a copilului care

reprezintă în egală măsură şi condiţie pentru integrarea României în UE;

 Experienţa acumulată până în prezent în domeniul promovării şi creării de modele

ale serviciilor pentru copii şi familie atât în sectorul public, cât şi privat;

 Existenţa cadrului legislativ comprehensiv, modern şi armonizat standardelor

europene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;









35

 Existenţa precizărilor clare în legislaţie privind responsabilizarea comunităţilor

locale în luarea măsurilor pentru înfiinţarea serviciilor sociale de proximitate

pentru copii şi familii;

 Numărul de organizaţii neguvernamentale care sunt implicate în domeniu şi

profesionalismul acestora;

 Deschiderea instituţiilor centarle şi locale faţă de colaborarea în domeniul

problematicii copiilor cu organizaţiile neguvernamentale şi mediul de afaceri;

 Unificarea problematicii copilului şi familiei la nivel judeţean;

 Interesul declarat al Guvernului pentru realizarea cadrului legal necesar pentru

contarctarea serviciilor sociale pentru copii de către organizaţiile

neguvernamentale;

 Existenţa standardelor minime obligatorii pentru serviciile de prevenire a separării

copilului de familie şi pentru serviciile de protecţie specială a copilului separat de

părinţi;

 Implicarea constantă a instituţiilor centrale, concretizată în grupuri inter-

ministeriale, pentru găsirea celor mai bune căi şi instrumente de lucru care să

asigure protecţia reală a copiilor, precum şi promovarea drepturilor acestora;

 Experienţa existentă în derularea programelor de interes naţiuonal;

 Profesionalizarea dialogului dintre diverşii furnoziri de servicii şi instituţii

centrale şi locale implicate în domeniu.





Constrângeri





În raport cu sistemul interinstituţional:





 Rezistenţa la descentralizare a structurilor administrative, la nivelul autorităţilor

locale, motivată de lipsa experienţei acestora din urmă în managementul şi

organizarea serviciilor sociale;

 Lipsa unei experienţe în implicarea comunităţii, a mediului de afaceri şi

cetăţenilor în acţiuni sociale, de binefacere;









36

 Ritmul lent de reformă din alte sectoare de activitate complementare sistemului de

protecţie a copilului – educaţie, sănătate, administraţie locală.









În raport cu resursele umane:

 Lipsa de atractivitate a serviciilor din mediul rural faţă de personalul calificat în

domeniile de asistenţă socială, psihologie, kinetoterapie, etc.

 Sistemul actual de salarizare care facilitează migraţia către alte domenii de

activitate;

 Rezistenţa la schimbare a personalului preluat din vechile instituţii de ocrotire şi

educare;

 Statutul neomogen al personalului la nivel judeţean, respectiv o parte fiind

funţionari publici nu îşi pot exercita pe deplin profesia pentru care s-au pregătit;

 Lipsa unui sistem coerent de formare profesională continuă şi slaba ofertă

existentă în acest domeniu.





În raport cu finanţarea:





 Ritmul lent al reformelor economice, care determină menţinerea la cote ridicate a

ratei de sărăcie şi apariţia fenomenului migraţiei în străinătate care afectează

situaţia familiilor copiilor;

 Incapacitatea consiliilor locale de a face plăţi în mod constant şi integral către

beneficiari.

CAPITOLUL 15

Evaluarea şi monitorizarea startegiei





În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 76/2004, Direţia generală de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului coordonează activităţile şi măsurile de

implementare a obiectivelor cuprinse în prezenta Strategie şi evaluează impactul aplicării

obiectivelor strategice.









37

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei prezente constă, în principal,

în verificarea atingerii obiectivelor operaţionale.

Evaluarea se realizează prin rapoarte periodice, anual şi la încheierea perioadelor

de implementare ale planurilor operaţionale. Evaluarea va fi efectuată de către persoanele

desemnate din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Evaluarea va cuprinde şi elemente de impact şi recomandări pe de o parte pentru

reajustarea activităţilor, iar pe de altă parte pentru realizarea strategiilor viitoare din acest

domeniu.

La încheierea etapelor consemnate prin planurile operaşionale se va lua în

considerare revizuirea per ansamblu a Strategiei.

Monitorizarea se va realiza în mod sistematic şi complex de către persoane desemnate din

cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

În sprijinul măsurii indicaotrilor din Planul Operaţional şi al rezultatelor aşteptate

ale implementării strategiei se va utiliza noul sistem naţional de monitorizare a protecţiei

copilului (CMTIS), precum şi alte mijloace de minotorizare.









PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL,

prof. Gheorghe BUNDUC jr. Constantin CABUZ









38

Planul operaţional 2008 – 2013 pentru implementarea

Strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008 - 2013

pentru judeţul TULCEA







A) Domeniu principal de interes: Protecţia şi promovarea drepturilor copilului







1. Responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii

Obiective operaţionale Activităţi Responsabili Parteneri Termen Indicatori

1.1 Educarea 1.1.1 Asigurarea consilierii premaritale a DGASPC ISJ Trim II Respectarea programei

adolescenţilor şi a adolescenţilor şi tinerilor aflaţi la vârstă Centrul de 2008 cadru referitoare la

tinerelor familii in minimă legală pentru căsătorie şi doresc să Consiliere educaţia pre-maritală

spiritul valorilor se căsătorească în baza unei programe aprobată

familiale, a cadru transmisă de ANPDC.

responsabilităţilor 1.1.2 Asigurarea consilierii părinţilor în DGASPC ANPDC Trim. II Nr. rapoarte de consiliere

parentale si noii viziuni baza unei programe cadru, precum şi a unei 2008 conform programei cadru

referitoare la protecţia metodologii pentru „Şcoala părinţilor” care pentru „Şcoala părinţilor”

copilului in familie se derulează în centrele de consiliere pentru transmisă de ANPDC

părinţi si copii, programată de ANPDC.

1.1.3 Dezvoltarea reţelei de consiliere CL, ANPDC, Trim IV Nr. centre ]nfiin’ate sau

pentru părinţi si copii la nivelul DGASPC OPA 2008 nr. rapoarte consiliere

municipiilor, oraşelor şi asigurarea efectuate de persoane

consilierii de către referenţii sociali ai responsabile din C.L. cu

consiliilor locale comunale. Realizarea precizări referitoare la

programului „Şcoala părinţilor” în centrul desfăşurarea „Şcolii

de consiliere pentru părinţi si copii părinţilor”





39

1.2 Sensibilizarea 1.2.1 Derularea Campaniilor de educaţie DGASPC CL, OPA, Trim.II Studiul de evaluare a

populaţiei asupra privind drepturile copilului Mass media 2008 impactului celor doua

dispoziţiilor legale campanii

privind primordialitatea

responsabilităţii

părinţilor referitoare la

creşterea, îngrijirea şi

educarea copiilor, cât si

a sancţiunilor ce decurg

din nerespectarea

obligaţiilor părinteşti

1.3 Responsabilizarea 1.3.1 Consiliere şi intervenţie în baza unor DGASPC Tribunalul Trim.III Nr. intervenţii în baza

acelor părinţi care nu au măsuri legislative referitoare la plata DMPS 2008 actului normativ care

în îngrijire proprii copii, pensiei de întreţinere la care este obligat reglementează

în caz de divorţ, plecarea părintele căruia nu i-a fost încredinţat modalitatea de plată a

la muncă în străinătate copilul, astfel încât aceasta să fie reţinută pensiei alimentare prin

direct din salariul părintelui in sarcina reţinere din salariu si

căruia s-a stabilit plata pensiei şi efectuarea regimul sancţionator

plăţii de către angajatorul acestui părinte

către părintele care are încredinţat copilul.

Existenţa unui regim sancţionator clar în

cazurile de refuz sistematic de plată.

1.3.2 Aplicarea procedurii transmise de DGASPC ANPDC, Trim.III Nr. servicii sociale oferite

ANPDC prin care se realizează plata, de DMPS 2008 şi nr. cazuri de copii

către părinţi, a serviciilor sociale oferite pentru care s-a luat o

copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la măsură de protecţie

munca în străinătate, în cazul în care copiii specială.

au măsură de protecţie specială.

REZULTATE

• Diversificarea modalităţilor de informare a publicului larg privind respectarea drepturilor copilului şi promovarea unei

atitudini pro-active în activităţile de diseminare

• Iniţierea întăririi capacităţilor parentale prin asumarea responsabilităţilor fata de creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor

copii





40

2. Promovarea şi respectarea drepturilor si libertăţilor civile ale copiilor

Obiective Activităţi Responsa Parteneri Termen Indicatori

operaţionale bili

2.1 Reducerea 2.1.1 Asigurarea gratuităţii expertizei medico-legale CL DGASPC Trim.III Linia bugetară

semnificativă a pentru înregistrarea naşterii copilului, conform 2008 specifică în cadrul

numărului de copii prevederilor art.12 alin.(2) din Legea nr.272/2004 prin bugetului CL, CLS

fără acte de prevederea sumelor necesare cu această destinaţie, în reflectată în bugetul

identitate baza situaţiei din anul precedent, în cadrul bugetelor de stat aprobat

consiliilor locale de la nivelul municipiului, oraşelor şi pentru anul 2009

comunelor.

2.1.2 Implementarea metodologiei de intervenţie inter- DGASPC Prefectura Trim.I Numărul anual de

instituţională pentru stabilirea identităţii copiilor părăsiţi ASP, IPJ, 2008, copii fără identitate

în unităţile sanitare CL permane din unităţile

nt sanitare pentru care

se fac demersurile

în stabilirea

identităţii – din

rapoartele periodice

al ANPDC

2.1.3 Reglementarea modalităţii de eliberare în regim de Serviciul CL, CJ, Trim.III Nr. de cazuri

urgenţă a cărţilor de identitate provizorie pentru mamele public de DGASPC 2008 rezolvate

care nu au domiciliu sau nu posedă acte de identitate din stare

varii motive, astfel încât copilul nou-născut să poată fi civilă

înregistrat în cel mai scurt timp după naştere (SPSC)

2.1.4 Desfăşurarea unei activităţi inter-instituţionale în CL Prefectura Trim.I Raportul judeţean

scopul identificării copiilor fără acte de identitate şi ASP, IJP, 2008 întocmit de

realizarea demersurilor legale pentru stabilirea identităţii CL, SPSC, DGASPC, nr.

acestora. Monitorizarea comunităţilor la nivelul cărora au DGASPCA rapoarte transmise

fost identificate cazuri de copii fără identitate. NR – de C.L.

birouri

regionale









41

2.1.5 Realizarea unui sistem de raportare a cazurilor de DGASPC DGASPC Trim.I Raportul judeţean

copii fără acte de identitate din comunităţi, precum şi a CL 2008 realizat în baza

comunităţilor cu risc descoperite cu ocazia acţiunii la rapoartelor

nivel judeţean. consiliilor locale,

întocmit de

DGASPC

2.1.6 Identificarea unor soluţii pentru fluidizarea DGASPC, SPSC, CJ, Trim.I Nr. propuneri de

circuitului actelor în ceea ce priveşte întocmirea actelor SPSC DGASPC 2008 soluţii transmise

de identitate pentru copiii care împlinesc 14 ani, aflaţi în

sistemul de protecţie.

2.2 Conştientizarea 2.2.1 Difuzarea unor materiale informative privind DGASPC DMPS, Trim. II Materialele

populaţiei, precum şi efectele psihologice, precum şi alte consecinţe, produse DGASPC, 2008 informative

a autorităţilor/ asupra copilului de separarea temporară de părinţii care Agenţiile diseminate

instituţiilor privind pleacă la muncă în străinătate si importanta menţinerii publice şi

importanţa relaţiilor personale intre copii si părinţi. Distribuirea private care

mediază

menţinerii relaţiilor materialelor părinţilor care solicita plecarea la muncă în

plecarea la

dintre copii şi părinţi străinătate/ familiilor în cadrul cărora rămâne copilul în muncă în

în cazul copiilor îngrijire prin intermediul DGASPC şi agenţiilor publice străinătate,

separaţi temporar de şi private care mediază plecarea la muncă în străinătate. OPA,

părinţii lor ANPDC

2.2.2 Îmbunătăţirea procedurii juridice în situaţiile de Tribunalul DGASPC Trim.IV Propuneri de

încredinţare a copilului în caz de divorţ în sensul 2008 completare a

obligativităţii instanţei de a se pronunţa cu privire la Codului de

dreptul la vizită, programul si condiţiile în care se procedură civilă

realizează aceasta

2.3 Realizarea unui 2.3.1 Participarea la realizarea unui studiu în vederea DGASPC ANPDC Trim. IV Raportul final al

cadru legislativ identificării tuturor situaţiilor care afectează imaginea şi 2008 studiului

coerent referitor la implicit demnitatea copilului care să includă, printre

respectarea, altele, şi definirea clară şi fără echivoc a situaţiilor care

protejarea dreptului pot genera încălcarea acestui drept

la imagine, intimitate 2.3.2 Punerea în aplicare a planului de acţiune DGASPC ANPDC Trim. I Aplicarea hotărârii de

şi viaţă privată a cuprinzând măsurile legislative şi administrative rezultate 2008 Guvern prin care se

copilului. din recomandările studiului aprobă Planul de

acţiune





42

2.4 Promovarea si 2.4.1 Instituirea unei colaborări interinstituţionale pentru DGASPC Mass media Trim.III Conţinutul

facilitarea în cadrul promovarea mesajelor pentru părinţi despre practicile ISJ 2008 materiale

familiei, în şcoli şi pozitive de educare şi creştere a copilului, axate pe informative

alte instituţii, precum ascultarea, consultarea şi libera exprimare a acestuia, în rezultate/

si în procedurile cadrul campaniilor/ programelor/ activităţilor de rapoartele

judiciare si informare-educare-comunicare dfesfăşurate de fiecare activităţilor

administrative a instituţie responsabilă în parte desfăşurate

respectării opiniilor 2.4.2 Realizarea unui studiu cu privire la realizarea ISJ DGASPC, Trim.IV Raport cu privire la

copiilor si dreptului copilului la libera exprimare, consultarea şi OPA 2008 respectarea

participarea lor în participarea copilului în unităţile de învăţământ drepturilor copilului

toate problemele preşcolar, şcolar şi liceal

care îi privesc 2.4.3 Aplicarea unor proceduri clare privind modul de DGASPC CJ Tulcea, Trim.IV Respectare

exercitare a dreptului copilului de a solicita şi primi Prefectura 2008 proceduri aprobate

informaţii, precum si de a fi consultat si a-si exprima Tulcea, şi transmise de

opinia în cadrul diferitelor instituţii care furnizează DMPS, ministrele

servicii pentru copii şi punerea acestora la dispoziţia ASP, ISJ, responsabile

clienţilor, sub forme adaptate nevoilor acestora, de către IJP, SPSC,

instituţiile în cauză Tribunalul

Tulcea,

SJA, DJTS

2.5 Conştientizarea 2.5.1 Incurajarea formelor de asociere a copiilor şi CJ Tulcea, ANPDC, Trim.IV Planificarea acestor

copiilor privind tinerilor prin intermediul cărora sunt promovate şi CL, DJTS 2008 activităţi (Ex:

importanţa sprijinite diferitele categorii de copii, în scopul stabilirii Prefectura Consiliul Judeţean

exercitării dreptului comunicării permanente cu DGASPC şi derularea, în Tulcea, al Copiilor)

de a cere si primi parteneriat, a unor programe de promovare a drepturilor OPA

informaţii, de a-şi copilului.

exprima opinia., de a 2.5.2 Punerea în aplicare a programelor de promovare a DGASPC, ANPDC, Trim.I Lista programelor

depune plângeri, de dreptului copilului la libera exprimare şi diseminarea DJTS OPA 2008

a se asocia şi acestora.

participa la viaţa 2.5.3 Prezentarea unor materiale informative pentru copii ISJ, OPA DGASPC Trim.III Materiale

comunităţii, de a-şi cu privire la modalităţile de a sesiza nerespectarea 2008 informative

menţine specificul drepturilor copilului si diseminarea acestora la nivelul diseminate

etnic si cultural unităţilor de învăţământ şcolar şi liceal.





43

2.5.4 Punerea în aplicarea programelor destinate DGASPC, OPA, Trim.II Nr. rapoarte ale

menţinerii identităţii culturale în rândul copiilor ISJ organizaţii 2008 programelor

minorităţilor etnice; respectarea unor elemente de tradiţie neguvernam

în şcoli şi alte instituţii, cum ar fi realizarea unor serbări entale ale

cu specificul etniei, portul hainelor tradiţionale; minorităţilor

mediatizarea unor poveşti de succes ale copiilor şi ,Mass media

familiilor din cadrul etniei respective etc.).

REZULTATE

• Aplicarea mecanismului legal şi interinstituţional de (re)stabilire rapidă a identităţii pentru copiii cărora li s-a încălcat acest

drept

• Punerea în practică a unui cadru legislativ coerent în ceea ce priveşte menţinerea relaţiilor copiilor cu proprii părinţi în caz de

separare, divorţ, părinţi plecaţi la muncă în străinătate, executarea unei pedepse privative de libertate, părinţi cu domiciliul în

alte state, internări prelungite etc.

• Scăderea numărului de cazuri în care se încalcă dreptul copilului la demnitate, imagine şi intimitate în mass media

• Creşterea nivelului de implicare a copiilor în luarea deciziilor care îi privesc atât în familie, cât şi în societate în general, precum

şi în sesizarea încălcării drepturilor lor

• Dezvoltarea şi diversificarea modalităţilor de promovare şi menţinere a specificului etnic şi cultural al copiilor aparţinând

minorităţilor naţionale









44

3. Creşterea accesului la serviciile de sănătate şi adaptarea serviciilor medicale şi de promovare a sănătăţii la

nevoile copiilor

Obiective operaţionale Activităţi Responsabil Parteneri Termen Indicatori

i

3.1 Creşterea eficienţei în 3.1.1 Iniţierea extinderii, la nivel ASP DGASPC, Trim.IV Situaţia statistică a

acordarea serviciilor judeţean, a sistemului de vizitare la CJ Tulcea 2008 ASP

socio-medicale de domiciliu în vederea asigurării educaţiei

promovare şi ocrotire a pentru sănătate în primul an de viaţă al

sănătăţii copiilor şi a copilului prin intermediul medicilor de

familiilor acestora în familie, asistentelor medicale

general şi în special în comunitare, mediatori sanitari, alte

zonele rurale si în cazul persoane autorizate, inclusiv prin

familiilor sărace programe de voluntariat.

3.1.2 Identificarea unei soluţii potrivit ASP, OPA Trim.I Proprunere de act

căreia, copiii în vârstă de până la 18 ani DGASPC 2008 normativ prin care

să beneficieze de acordarea de asistenţă se aprobă soluţia

medicală gratuită în unităţile sanitare identificată în urma

publice. analizei legislaţiei

3.1.3 Coordonarea eforturilor în ASP, OPA Trim.III Raportul grupului

domeniul planificării familiale în DGASPC 2008 de lucru

vederea eficientizării acestora în scopul (compartiment

prevenirii sarcinilor nedorite si evitarii monitorizare

riscului de abandon al copiilor. gravide) pe această

temă cu soluţiile

identificate, nr.

acţiuni de prevenţie

3.1.4 Desfăşurarea activităţilor care MAI-ANA, MMSSF, Permanent Stadiul de

revin în responsabilitatea SJA şi SJA, ISJ, ASP, implementare al

DGASPC, precum şi a altor parteneri DGASPC DJTS, CJ, CL, activităţilor din

stabiliţi in Planul de acţiune pentru OPA Planul de acţiune

implementarea strategiei naţionale

antidrog în perioada 2005-2008.





45

3.2. Creşterea accesului 3.2.1 Propuneri de revizuire şi ANPDC, DGASPC, CPC, Trim.IV Nr. propuneri

copiilor cu dizabilităţi la completare a ordinului secretarului de ASP, OPA, 2008

serviciile de recuperare/ stat al Autorităţii Naţionale pentru MEdC, şi Universităţi,

reabilitare Protecţia Copilului şi Adopţie, al ANPH

ministrului educaţiei şi cercetării, al

ministrului sănătăţii şi familiei şi al

preşedintelui Autorităţii Naţionale

pentru persoanele cu handicap nr. 18/

3.989/ 416/ 142/ 2003 privind aprobarea

Ghidul metodologic pentru evaluarea

copilului cu dizabilităţi şi încadrarea

într-un grad cu handicap.

3.2.2 Aplicarea reglementărilor privind DGASPC ASP 2008 - Nr. servicii acorate

acordarea serviciilor medicale şi de 2013

reabilitare destinate copilului cu

dizabilităţi din cadrul serviciilor

specializate înfiinţate de CJ/CL, precum

şi din cadrul compartimentelor

corespunzătoare din DGASPC.

3.2.3 Realizarea planului de recuperare DGASPC ISJ, ASP, CPC, Trim.I Nr. copii cuprinşi în

pentru copilul cu dizabilităţi OPA 2008, cu activităţile de

revizuire recuperare

periodică

3.2.4 Dezvoltarea şi diversificarea ASP, ISJ, OPA Trim.IV Înregistrarea unui

serviciilor de recuperare/ reabilitare pentru CJ, CL, 2008 procent crescut din

copilul cu dizabilităţi, cu HIV/SIDA, boli DGASPC copiii aflaţi în

cronice grave/ terminale (servicii evidenţa serviciilor

specializate de zi, servicii de respiro, centre de evaluare complexă

tip hospice şi alte servicii de tip paleativ, din cadrul DGASPC

asistenţi maternali specializaţi, servicii care beneficiază de

mobile de recuperare/reabilitare la servicii de

domiciliu, centre de dezvoltare pentru recuperare/

intervenţia precoce etc. – în funcţie de reabilitare, în funcţie

nevoile specifice ale judeţului/sectorului) de nevoile lor





46

3.2.5 Reorganizarea şi restructurarea DGASPC OPA Trin.IV Nr. servicii create

Centrului de Plasament „Cristian” 2009 după reorganizare

pentru copilul cu dizabilităţi

3.2.6 Monitorizarea activităţilor ASP, CJ,CL,OPA, Permanent Stadiul de

destinate copiilor cu HIV/ SIDA aflaţi în DGASPC implementare al

evidenţa direcţiilor generale de asistenţă activităţilor din

socială şi protecţia copilului derulate în cadrul programului

cadrul Programului Fondul Global (dacă avem

asemenea situaţii)

3.2.7 Realizarea unor propuneri de DGASPC ASP, CJ, OPA Trim.III Nr. propuneri

programe de formare a părinţilor 2008 pentru programa

copiilor cu dizabilităţi, precum şi a cadru de formare,

celorlalte categorii de persoane care reţea de formatori

îngrijesc în sistem familial copilul cu la nivel judeţean

dizabilităţi (tutore, asistent personal,

asistent maternal etc.) cu privire la

importanţa recuperării/reabilitării şi

metode/tehnici de lucru cu copilul la

domiciliu.

REZULTATE

• Iniţierea unui sistem eficient de promovare şi ocrotire a sănătăţii copiilor şi a familiilor acestora

• Creşterea procentului de copii cu dizabilităţi care accesează servicii de recuperare/ reabilitare









47

4. Realizarea unui acces egal la educatie pentru toţi copiii



Obiective operaţionale Activităţi Responsabili Parteneri Termen Indicatori

4.1 Creşterea 4.1.1 Aplicarea procedurilor privind sesizarea ISJ, CL ISJ, CL/CL, Trim II Nr. cazuri

capacităţii consiliilor cazurilor de abandon şcolar şi a celor cu risc DGASPC, IJP 2008 rezolvate

locale in a preveni si de abandon şcolar de către unităţile şcolare

reduce neşcolarizarea către SPAS/ persoane cu atribuţii în asistenţa

şi abandonul şcolar socială, precum şi privind sesizarea cazurilor

datorat unor cauze de copii neşcolarizaţi de către SPAS/

socio-economice persoane cu atribuţii în asistenţa socială către

unităţile şcolare şi ISJ

4.1.2 Aplicarea si testarea unor instrumente si ISJ, CL OPA Trim.IV Raportul privind

proceduri pentru identificarea copiilor la risc 2008 aplicarea

de abandon şcolar datorat în principal programului de

exploatării prin muncă acţiune

4.1.3 Introducerea în mandatul structurilor CL Structuricomunitare 2008 - Rapoartele

comunitare consultative a obligativităţii consultative, 2013 trimestriale

analizei cazurilor de copii neşcolarizaţi şi a DGASPC, ISJ,

celor care au abandonat şcoala în vederea ANPDC

soluţionării cazurilor şi realizării activităţilor

de prevenire în cazul comunităţilor cu risc

ridicat. Transmiterea informaţiilor referitoare

la cazurile de neşcolarizare şi abandon şcolar

(număr, cauze, soluţii, activităţi de prevenire

etc.) trimestrial la DGASPC şi ulterior la

ANPDC.

4.1.4 Includerea copiilor neşcolarizaţi şi a CL şi ISJ Unităţile şcolare, 2008 - Rapoartele

celor care au abandonat şcoala in programe DGASPC, ANR- 2013 trimestriale

de sprijin adaptate situaţiei lor, precum şi birouri regionale,

activităţi de consiliere, realizate în parteneriat OPA

de CL/CLS, unităţile şcolare şi/sau ISJ şi alte

instituţii relevenate .







48

4.1.5 Stimularea participării active a copiilor ISJ OPA, 2008- Numărul de

în prevenirea abandonului şcolar (educarea 2013 copii care au

de la egal la egal) participat la

program -

raportul

programului de

acţiune

4.1.6 Introducerea programului de consultare, ISJ ISJ,ANR,birouri Trim.III Numărul de

informare reciprocă, schimb de experienţe regionale, 2008 părinţi de etnie

„De vorbă cu părinţii” în toate unităţile de Organizaţii rromă

învăţământ preşcolar şi gimnazial frecventate neguvernamentale participanţi la

şi de copiii rromi rrome întâlniri/ cursuri

4.1.7 Realizarea unor activităţi de ISJ OPA, Organizaţii 2008- Raportele

sensibilizare a comunităţilor dezavantajate, internaţionale 2013 activităţilor

cu precădere din zonele rurale şi/sau izolate, neguvernamentale

în scopul stimulării frecventării de către copii rrome

a învăţământului obligatoriu

4.1.8 Extinderea reţelei de mediatori şcolari ISJ DGASPC, OPA, Trim.IV Numărul

şi a centrelor de zi organizate în şcoli în Organisme 2009 mediatorilor

vederea creşterii numărului de copii rromi neguvernamentale şcolari şi a

incluşi în învăţământul obligatoriu rrome numărului de

centre de zi

4.1.9 Creşterea participării la programele de ISJ CL/CL, DGASPC, Trim.IV Numărul de fete

emancipare a fetelor de etnie rroma OPA, 2008 care finalizează

învăţământul

obligatoriu,

beneficiază de

orientare şcolară

si profesională si

consiliere pentru

dezvoltarea

carierei









49

4.2 Creşterea accesului 4.2.1 Aplicarea unui cadru unitar şi coerent DGASPC, CPC,OPA, Trim.II Nr. certificate de

copiilor cu dizabilităţi în ceea ce priveşte evaluarea copiilor cu ISJ Organisme Private 2008 orientare şcolară

şi a celor cu dificultăţi dizabilităţi, precum şi a celor cu dificultăţi de Străine (ADAPEAI,

de adaptare şcolară la adaptare şcolară în vederea orientării şcolare/ Aveyron Franţa)

servicii educaţionale profesionale: aplicarea criteriilor de orientare

adaptate nevoilor lor în şcolară/ profesională, utilizarea aceluiaşi set

vederea realizării de instrumente de evaluare de către serviciile

educaţiei incluzive de evaluare complexă şi comisiile interne de

evaluare continuă, modalităţi concrete de

punere la dispoziţie sau achiziţionare a

instrumentelor de evaluare, prevederi

referitoare la realizarea în etape a etalonării

instrumentelor de evaluare, prevederea unor

sancţiuni pentru cei care încalcă legislaţia

privind orientarea şcolară etc.



4.2.2 Aplicarea unei metodologii ISJ DGASPC - 2008 - Nr. copii cu

comprehensive de integrare a copiilor cu Serviciile de 2013 dizabilităţi

dizabilităţi în învăţământul de masă, cu evaluare complexă, integraţi în

prevederi referitoare atât la responsabilităţile CPC, OPA, învăţământul de

sistemului de învăţământ (evaluarea masă

necesarului de profesori de sprijin şi

angajarea şi formarea lor în etape, formarea

cadrelor didactice din şcolile de masă în

spiritul includerii sociale, modalităţi de

stimulare a şcolilor pentru a deveni şcoli

integratoare sau incluzive etc.) precum şi ale

sistemului de protecţie a copilului (servicii şi

programe de sprijin pentru copiii cu

dizabilităţi integraţi, părinţii acestora şi

părinţii celorlalţi copii din şcolile

integratoare sau incluzive)









50

4.2.3 Diversificarea serviciilor educaţionale ISJ DGASPC, OPA, CL Trim.IV Creşterea anuală a

pentru copiii cu dizabilităţi şi pentru cei cu 2009 numărului de copii

dificultăţi de adaptare şcolară, concomitent integraţi în

cu creşterea numărului de servicii învăţământul de

masă, a celor care

educaţionale în şcolile de masă, posibilităţi

învaţă la

crescute de învăţare la domiciliu pentru cei domiciliu, fiind

nedeplasabili şi deschiderea învăţământului nedeplasabili, şi a

special pentru copiii cu dizabilităţi asociate şi celor cu

grave, precum şi stabilirea unui sistem clar de dizabilităţi

identificare şi recunoaştere a serviciilor asociate şi grave

educaţionale care sunt oferite de alţi furnizori integraţi în

de servicii decât cei din sistemul educaţional învăţământul

special

4.3 Promovarea 4.3.1 Implementarea standardelor minime ISJ, DGASPC OPA, Organisme Trim.IV Nr. acţiuni

respectării drepturilor obligatorii privind calitatea interacţiunii cu internaţionale 2008 comune

copilului în cadrul copilul în unităţile de învăţământ, inclusiv pe

sistemului educaţional durata şederii în semiinternate, exclusiv

componenta educativă

4.3.2 Analiza legislaţiei, precum şi a ISJ OPA Trim.IV Nr. propuneri de

programelor educaţionale şi sociale de 2009 podificare a

susţinere a copiilor în învăţământul actelor

obligatoriu cu scopul identificării unor soluţii normative

ca aceştia să beneficieze de gratuitatea

prevăzută de lege în orice situaţie (se vor

analiza inclusiv aspectele legate de

uniformele şcolare, manualele alternative,

rechizitele, fondul clasei, precum şi

identificarea unor sancţiuni clare în cazul

nerespectării legii)

4.3.3 Crearea unor servicii (cluburi de ISJ OPA,Organisme 2008 - Nr. servicii şi

excelenţă, consiliere, activităţi de socializare internaţionale 2013 programe

şi timp liber etc.) şi derularea unor programe

speciale - educaţionale şi extraşcolare -

adresate copiilor supradotaţi





51

4.4 Diversificarea de 4.4.1 Promovarea instrumentelor de evaluare ISJ, DGASPC AJOFM, OPA, Trim.IV Numărul de

servicii de informare si a cunoştinţelor, abilităţilor şi preferinţelor 2008 copii care au

orientare şcolară si copiilor în şcoli si în serviciile rezidenţiale beneficiat de

profesională, precum pentru a iniţia cât mai devreme procesul de consiliere în

şi de dezvoltare a orientare profesională si de dezvoltare a unei vederea

carierei cariere dezvoltării

carierei

4.4.2 Distribuirea de materiale informative ISJ MEdC, AJOFM Trim.IV Materiale

privind orientarea profesională pentru cadrele OPA, 2008 informative

didactice diseminate

4.4.3 Promovarea activităţilor de expunere a ISJ, DGASPC Trim.IV Nr. vizite

copiilor la diferite tipuri de profesii/ meserii 2009

începând cu vârste mici prin vizite la unităţi

de producţie, instituţii publice si private,

organisme internaţionale, societăţi

comerciale, furnizori de servicii de servicii





REZULTATE

• Reducerea numărului de copii neşcolarizaţi şi care au abandonat şcoala pe motive socio-economice

• Creşterea procentului de copii cu dizabilităţi şi dificultăţi de adaptare şcolară (re)integraţi în învăţământul de masă

• Integrarea progresivă a drepturilor copilului în sistemul şi în procesul efectiv de învăţământ aşa cum sunt ele prevăzute în Legea

nr.272/2004

• Creşterea capacităţii copiilor/tinerilor de a lua decizii cu privire la orientarea şcolară si profesională si dezvoltarea unei cariere

corespunzător calităţilor si preferinţelor exprimate de aceştia









52

5. Respectarea dreptului copilului la odihnă şi promovarea activităţilor recreative si culturale



Obiective Activităţi Responsabili Parteneri Termen Indicatori

operaţionale

5.1Promovar 5.1.1 Analiza dreptului copilului la odihnă din DGASPC, ISJ ASP, CJ, OPA Tri. III. Nr. copii

ea acţiunilor perspectiva legislaţiei în vigoare şi a respectării acestuia 2008 – participanţi la

care vizează în instituţiile destinate protecţiei, îngrijirii şi educării 2013 tabere şcolare

respectarea copiilor

dreptului 5.1.2 Identificarea bunelor practici privind organizarea si ISJ, DGASPC CL, cluburile Trim.III Modele de bune

copilului la petrecerea timpului liber (organizarea şi participarea la copiilor, OPA 2008 - practici

odihnă, spectacole, organizarea de activităţi de cunoaştere a 2013 diseminate. Nr.

precum şi a patrimoniului ştiinţific şi cultural, tabere, dezvoltarea de copii participanţi

activităţilor hobby-uri, schimburi interculturale etc.) si promovarea la spectacole şi

recreative şi acestora de către personal din unităţile preşcolare si acţiunile

culturale şcolare, precum şi în sistemul de protecţie a copilului enumerate etc.

5.1.3 Creşterea numărului de centre de zi în şcoli, ISJ, unităţile CJ,CL 2008 - Numărul de

precum şi a şcolilor cu regim de semiinternat, cu de învăţământ DGASPC, 2013 centre de zi în

precădere în zonele în care există un număr crescut de OPA, şcoli, precum şi a

copii care au întrerupt procesul educaţional datorită Organisme şcolilor cu regim

dificultăţilor de acces internaţionale de semiinternat

5.1.4 Pregătirea unui personal specializat pentru animaţia DJTS, ISJ DGASPC, 2008- Nr. persoane

activităţilor de timp liber, inclusiv promovarea implicării OPA 2013 participante la

copiilor /tinerilor în calitate de animatori de grup, programele de

voluntari si în activităţi educative de la egal la egal formare

5.1.5 Propuneri pentru crearea unui fond naţional pentru ISJ, DJTS DGASPC, Trim.III Numărul de copii

acordarea de burse, premii şi distincţii pentru copiii cu OPA, CJT 2008 din comunităţile

talent artistic/ sportiv/ cu performanţe în diverse domenii locale care au

din comunităţile locale prin promovarea responsabilităţii primit burse,

sociale corporative premii şi distincţii

REZULTATE

• Diversificarea şi adaptarea modalităţilor de petrecere a timpului liber pentru copii

• Direcţionarea educaţiei, în special a celei timpurii, către dezvoltarea la potenţial maxim a personalităţii copilului, a talentelor si

abilităţilor sale fizice si mentale





53

6. Monitorizarea drepturilor copilului

Obiective operaţionale Activităţi Respons Parteneri Terme Indicatori

abili n

6.1 Întărirea capacităţii 6.1.1 Identificarea, centralizarea şi analiza DGASP ISJ, ASP, Anual Rapoarte efectuate

instituţionale a DGASPC activităţilor de monitorizare parţială a drepturilor C IJP, 2008 - către ANPDC

Tulcea în vederea copilului derulate la nivel judeţean şi local, de către Tribunalul 2013

îndeplinirii adecvate a celelalte instituţii care vizează copilul, şi realizarea Tulcea, CJ,

obligaţiilor ce îi revin, raporturilor referitoare la monitorizarea drepturilor CL

potrivit actelor copilului, inclusiv a sesizărilor/ autosesizărilor, la OPA,

normative interne şi

nivelul DGASPC, de încălcare a drepturilor copilului Organisme

internaţionale, în

monitorizarea modului internaţionale

în care sunt promovate, 6.1.2 Realizarea de schimburi de experienţă şi DGASP DMPS, ISJ, Trim.I Protocoale de

respectate şi promovarea modelului reformei în domeniul C OPA, V colaborare cu

implementate drepturile protecţiei copilului în celelalte sectoare din sistemul Tulcea DGASPC-uri 2008 instituţiile implicate

copilului asistenţei sociale

6.2 Sprijinirea 6.2.1 Realizarea aspectelor legate de gratuitatea DGASP IJP, OPA, Trim.I Nr. copii asistaţi

activităţilor de asistenţei juridice pentru copiii aflaţi în evidenţa C Organisme I 2008 juridic

implementare a DGASPC, precum şi pentru familiile acestora. internaţionale

drepturilor copilului 6.2.2 Înfiinţarea serviciilor de asistenţă juridică CJ, CL, OPA Trim.I Numărul de jurişti din

gratuită la nivelul DGASPC şi SPAS DGASP V cadrul DGASPC şi

C 2008 consiliile locale, nr.

cazri în care s-a acordat

asistenţă juridică

6.2.3 Propuneri pentru completarea cadrului normativ IM IM, DGASPC Trim.I Nr. propuneri

existent pentru realizarea unei abordări unitare a I 2008

unităţilor publice şi private care mediază munca în

străinătate, astfel încât să fie posibilă monitorizarea

copiilor ai căror părinţi sau reprezentanţi legali sunt

plecaţi la muncă în străinătate.

REZULTATE • Iniţierea unui sistem naţional de monitorizare a respectării drepturilor copilului în vederea coordonării eficiente

a implementării Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului în România şi redactarea rapoartelor de ţară conform art.44 al

convenţiei menţionate

• Creşterea compatibilităţii informaţiilor şi experienţei României în domeniul protecţiei speciale a copiilor în raport

cu alte ţări din regiune



54

7. Respectarea dreptului copilului la protecţie, prin intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională,

împotriva abuzului, neglijării şi exploatării

Obiective operaţionale Activităţi Responsabil Parteneri Termen Indicatori

i

7.1 Creşterea gradului de 7.1.1 Aplicarea şi aprobarea procedurilor Tribunalul DGASPC Trim.II Propuneri transmise

conştientizare a populaţiei în privind emiterea ordonanţei preşedinţiale Tulcea IJP 2008 şi la Ministerul de

general şi a profesioniştilor de către instanţa judecătorească pentru permanent Justiţie pentru

în special în vederea plasarea copilului în regim de urgenţă îmbunătăţirea

prevenirii şi semnalării/ actului normativ

sesizării cazurilor de abuz, 7.1.2 Luarea măsurilor de asigurare a DGASPC, IJP, IM, 2008-2013 Propuneri act

neglijare si exploatare a gratuităţii certificatelor de expertiză Tribunalul Tribunalul normativ prin care

copilului, inclusiv medico-legală a copiilor victime ale Tulcea Tulcea se aprobă

exploatare sexuală în scop abuzului, neglijării si exploatării copilului, asigurarea

comercial, exploatare prin inclusiv a exploatării sexuale în scop gratuităţii

muncă, trafic de copii, comercial exploatării prin muncă, certificatelor de

migraţie ilegală, violenţă în traficului de copii, migraţiei ilegale şi expertiză medico-

familie şi alte forme de altor forme de violenţă asupra copilului cu legală a copiilor

violenţă asupra copilului, respectarea cadrului legal necesar victime.

precum şi creşterea - solicitarea şi prevederea sumelor Nr. cazuri rezolvate

eficienţei intervenţiei în necesare cu această destinaţie, în baza

aceste cazuri situaţiei din anul precedent, în cadrul

bugetelor instanţelor judecătoreşti care

solicită aceste expertize

7.2.1 Încheierea convenţiilor de CJ Tulcea, Prefectură, Trim.I Convenţii de

7.2 Dezvoltarea şi colaborare între instituţiile relevante de pe DGASPC IJP, ASP, ISJ 2008 colaborare încheiate

diversificarea intervenţiei şi plan judeţean în vederea implementării şi alte servicii

a reţelei de servicii pentru ghidului metodologic pentru prevenirea şi deconcentrate

reabilitarea şi reintegrarea intervenţia în echipe multidisciplinare şi ale

socială a copiilor victime ale în reţea interinstituţională în situaţiile de ministerelor şi

abuzului, neglijării si abuz, neglijare şi exploatare a copilului autorităţilor

exploatării copilului administraţiei

centrale





55

7.2.2 Participarea şi implicarea în CJ, Prefectura, Trim.IV Nr. de persoane

pregătirea personalului instituţiilor DGASPC IJP, ASP, ISJ 2008 pregătite la nivel

semnatare ale convenţiei de colaborare Tulcea şi alte servicii judeţean

care întră în componenţa echipelor deconcentrate

multidisciplinare ale

ministerelor şi

autorităţilor

administraţiei

centrale, OPA

7.2.3 Asigurarea consilierii prin serviciul DGASPC OPA, ISJ Trim.IV Nr. cazuri

specializat pentru prevenirea şi 2008 consiliere

combaterea abuzului, neglijării şi

exploatării

7.2.4 Participarea la realizarea unui studiu DGASPC DMPS, OPA, Trimestrial Rapoarte transmise

privind consecinţele separării copiilor de

către părinţii plecaţi la muncă în

străinătate la solicitarea ANPDC



REZULTAT

• Crearea şi dezvoltarea unui sistem unitar, coerent şi comprehensiv de prevenire, semnalare/ sesizare si intervenţie în cazurile de

abuz, neglijare si exploatare a copilului, inclusiv exploatare sexuală în scop comercial, exploatare prin muncă, trafic de copii,

migraţie ilegală, violenţă în familie şi alte forme de violenţă asupra copilului









56

8. Promovarea şi susţinerea formării profesionale



Obiective operaţionale Activităţi Responsabili Parteneri Termen Indicatori

8.1Armonizarea sistemelor 8.1.1 Asigurarea formării profesionale continue a DGASPC ANPDC, Permanent nr.cursuri

de formare profesională în specialiştilor din domeniul protecţiei şi promovării INA, organizate

domeniul protecţiei şi drepturilor copiilor a profesioniştilor care OPA nr. participanţi

promovării drepturilor interacţionează cu copilul (asistenţi sociali, medici, la cursuri din

copilului asistenţi medicali, psihologi, instructori de fiecare

educaţie, jurişti, etc.) categorie

profesională



REZULTAT

• Iniţierea unui sistem naţional coerent de formare iniţială şi continuă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului a

profesioniştilor care interacţionează cu copilul









57

B) Subdomeniu de interes: Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat de

părinţi



9. Responsabilizarea comunităţilor locale pentru prevenirea separarii copilului de parinti

şi susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii

Obiective Activităţi Responsa Parteneri Termen Indicatori

operaţionale bili

9.1Creşterea 9.1.1 Reactivarea şi punerea în valoare a Consiliului local CL, CJ, Trim.I Nr. întruniri privind

responsabilit Consultativ – structură comunitară – cu activitate în Primarii DGASPC 2008 funcţionarea

ăţii domeniul protecţiei copilului localităţilo structurilor

comunităţii r comunitare

locale în consultative

prevenirea

separării 9.1.2 Dezvoltarea grupurilor de sprijin pentru familii, CL, CJ OPA, BOR, 2008 - Nr. şedinţe de

copilului de inclusiv pentru familiile monoparentale, la nivelul tuturor ISJ 2013 consiliere.

familie centrelor de consiliere pentru părinţi si copii Nr. participanţi la

consiliere

9.1.3 Încurajarea voluntariatului la nivelul comunităţilor CL CJ/CL – Trim.II Numărul de voluntari

locale pentru desfăşurarea de activităţi de sprijin al familiilor DGASPC, 2008 implicaţi în

si copilului în situaţie de risc, cu precădere în situaţii de criză OPA, BOR activităţile de sprijin

9.1.4 Realizarea de acţiuni ample (prin puncte de informare CL DMPS, Trim.IV Numărul de puncte

permanente, atitudine pro-activă de diseminare a informaţiei Structurile 2008 de informare la nivel

în comunitate, organizarea de caravane periodice de comunitare local

informare în zonele rurale izolate etc.) în vederea cunoaşterii consultative,

de către părinţi a tuturor formelor de susţinere a familiei de OPA

către stat pentru îndeplinirea obligaţiilor părinteşti

9.1.5 Angajarea asistenţilor sociali/ persoanelor cu atribuţii CL ANPDC,CJ- Trim.IV Numărul asistenţilor

în asistenţa socială la nivelul tuturor comunităţilor locale DGASPC, 2008 sociali/ persoanelor

OPA, cu atribuţii în

asistenţa socială care

se angajează la

nivelul comunelor







58

9.1.6 Înfiinţarea şi diversificarea serviciilor sociale CL ANPDC,CJ- Trim.IV Numărul serviciilor

comunitare (centre de zi, centre de recuperare etc.) DGASPC, 2008 sociale comunitare

OPA, BOR,

Organisme

internaţional

e (BDCE)

9.1.7 Identificarea comunităţilor cu risc de separare a CL şi CJ, ANPDC, Trim.I Lista comunităţilor cu

copilului de familie (pe baza unor studii/ evaluări rapide) şi CL, OPA, BOR, 2008 risc de separare a

organizarea de activităţi de informare şi sensibilizare faţă de DGASPC copilului de familie;

efectele separării copilului de părinţii săi Materiale informative

diseminate

9.1.8 Realizarea unor programe de pregătire a asistenţilor CL şi CJ ANPDC 2008 - Nr. participanţi la

sociali/ persoanelor cu atribuţii în asistenţa socială cu privire DGASPC 2013 programe de pregătire

la modul de întocmire a planului de servicii, în baza

Ordinului nr.80/2004 cu modificările şi completările

ulterioare



REZULTATE

• Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale în asumarea problematicii copiilor din punct de vedere financiar,

al profesionalizării resurselor umane şi dezvoltării serviciilor în funcţie de nevoile specifice identificate

• Creşterea numărului de servicii de prevenire a separării copilului de părinţi înfiinţate la nivelul comunităţilor locale în vederea

apropierii serviciilor de beneficiari









59

10. Continuarea reformei serviciilor sociale pentru copil şi familie



Obiective Activităţi Responsa Parteneri Termen Indicatori

operaţionale bili

10.1Creşterea 10.1.1 Continuarea programelor de diseminare a DGASPC ANPDC, OPA Trim.I 2008 Rapoartele finale

calităţii standardelor minime obligatorii în domeniul protecţiei şi ale programelor

serviciilor copilului şi propuneri de îmbunătăţire a acestora permanent

sociale 10.1.2 Propuneri privind elaborarea normelor igienico- ASP CJ, DGASPC, Trim.IV Nr. propuneri

pentru copil sanitare necesare funcţionării serviciilor rezidenţiale OPA 2008

şi familie organizate pe model familial (case, apartamente, module)

astfel încât să se poată aplica standardele minime

obligatorii aprobate în domeniul protecţiei copilului

10.1.3 Diversificarea şi lărgirea reţelei de asistenţi CJ, ANPDC, OPA 2008 - 2013 Nr. asistenţi

maternali pentru a răspunde nevoilor imediate, de DGASPC maternali şi nr.

urgenţă sau unor caracteristici deosebite ale copiilor copii la asistenţi

protejaţi (copilul 0-2 ani; copilul cu handicap/ dizabilităţi maternali

neuro-psiho-motorii si/sau senzoriale; copilul cu HIV/

SIDA; copii aparţinând minorităţilor naţionale; copiii

străzii; preluarea în regim de urgenţă) precum şi a reţelei

de servicii, programe şi activităţi de sprijin pentru

asistenţii maternali

10.1.4 Perfecţionarea personalului educativ din cadrul DGASPC ANPDC, INA, 2008 - 2013 Nr. educatori şi

serviciilor pentru copil şi familie - OPA - instructori educaţie

(ADAPEAI, participanţi la

Aveyron programe de

Franţa) perfecţionare

10.1.5 Crearea unui serviciu specializat pentru copiii DGASPC ANPDC Trim. IV Realizarea

străzii prin accesarea unor programe cu finanţare externă 2008 proiectului

sau internă cu sprijinul ANPDC







60

10.2 10.2.1 Propuneri de complementare a Legii nr.273/2004 DGASPC ORA Trim.I 2008 Nr. propuneri

Realizarea privind regimul juridic al adopţiei cu prevederi

unei integrări referitoare la proceduri adaptate situaţiilor concrete din

a copilului adopţia naţională (de exemplu, proceduri simplificate şi

separat de mai rapide în cazul adopţiei copilului între soţi sau de

familia sa către membrii familiei lărgite)

într-un mediu 10.2.2 Propuneri privind elaborarea aprobarea unei Tribunalul ANPDC, Trim.III Nr. propuneri

stabil proceduri judiciare speciale care să permită judecarea cu Tulcea DGASPC 2008

permanent în celeritate a speţelor cu privire la copii, cu precădere în

cel mai scurt cazul plasamentului în regim de urgenţă

timp posibil

de la luarea

sa în evidenţă

în cadrul

sistemului de

protecţie a

copilului

REZULTATE

• Creşterea eficienţei parteneriatelor centrale şi locale, interinstituţionale, public-private, inclusiv prin crearea cadrului legal

necesar pentru contractarea serviciile sociale publice pentru copii de către organismele private acreditate





• Creşterea numărului de serviciilor rezidenţiale pe model familial, inclusiv instituţii modulate concomitent cu scăderea

numărului instituţiilor de tip clasic, precum şi a serviciilor rezidenţiale cu număr peste 100 de copii

• Scăderea numărului de copii părăsiţi de părinţi în unităţile sanitare

• Creşterea calităţii serviciilor prin dezvoltarea sistemului de standardizare, acreditare, licenţiere şi inspecţie

• Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de tip familial

• Scăderea duratei de şedere a copiilor în sistemul de protecţie specială prin realizarea cadrului legal necesar pentru integrarea

copilului separat de familia sa într-un mediu stabil permanent în cel mai scurt timp posibil de la luarea sa în evidenţă în cadrul

sistemului de protecţie a copilului



61

11. Protecţia grupurilor vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie specială (copiii fără identitate,

copiii delincvenţi, copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave/ terminale, tinerii care urmează să

părăsească sistemul de protecţie)



Obiective operaţionale Activităţi Responsabili Parteneri Termen Indicatori

11.1 Crearea unui sistem 11.1.1 Propuneri privind elaborarea şi DGASPC ANPDC, Trim I Parteneri pentru

de monitorizare şi aprobarea unei metodologii şi a unui set de IJP,OPA 2008 ordinul comun prin

control a fenomenului instrumente în vederea respectării dreptului la care se aprobă

„copiii străzii” protecţie specială a copiilor fără identitate până metodologia şi setul

la eliberarea documentelor de identitate de instrumente

11.2 Dezvoltarea şi 11.2.1 Iniţierea şi/sau derularea programelor de IJP DGASPC, CJ, Trim.IV Includerea

diversificarea serviciilor prevenire ale IJP în parteneriat atât cu unităţile CL, OPA 2008 şi parteneriatului în

şi activităţilor de de învăţământ (prin includerea obligatorie a permanent metodologia

prevenire a delincvenţei consilierilor şcolari în întâlnirile de diseminare programelor de

juvenile, precum şi a organizate de poliţie) şi cu serviciile de prevenire a IJP;

celor de reabilitare a asistenţă socială/persoanele cu atribuţii în Raportul de

copiilor delincvenţi asistenţa socială de la nivelul comunităţilor, cât evaluare a

şi cu DGASPC proiectelor locale şi

a programului

cadru

11.2.2 Dezvoltarea reţelei specializate de CJ/CLS, ANPDC, Trim.IV Numărul de servicii

servicii rezidenţiale şi centre de zi pentru DGASPC OPA,Organis 2009 specializate pentru

copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu me copilul care a

răspunde penal, înfiinţarea unui asemenea internaţionale săvârşit o faptă

serviciu cu sprijin ANPDC, OPA penală şi nu

răspunde penal

11.2.3 Propuneri pentru realizarea unui proiect Tribunalul DGASPC, Trim.II Raportul anual

pilot pentru dezvoltarea unui program/ serviciu Tulcea, OPA, IJP, 2008 privind realizarea

de monitorizare şi sprijin post-detenţie, Serviciul de ANPDC proiectului

utilizând „tutori de reintegrare” care să Probaţiune

colaboreze cu serviciile de probaţiune existente

şi cu serviciile de asistenţă socială





62

11.3Asigurarea 11.3.1 Participarea la realizarea unui studiu la DGASPC ANPDC Trim.I Raportare la

complementarităţii şi nivel naţional cu privire la gradul integrării CPC,OPA 2008 - solicitarea ANPDC

continuum-ului de sociale a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi 2013

servicii pentru tinerii cu 11.3.2 Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor DGASPC ANPDC Trim.IV Numărului de

dizabilităţi aflaţi în necesare pentru tinerii cu dizabilităţi (locuinţe 2009 servicii nou

evidenţa sistemului de protejate, ateliere protejate, cluburi şi centre de înfiinţate pentru

protecţie a copilului în zi etc.) în vederea dobândirii abilităţilor de trai tinerii cu

vederea dobândirii independent şi/sau integrării lor socio- dizabilităţi

abilităţilor de trai profesionale

independent şi/sau

integrării lor socio-

profesionale

11.4 Sprijinirea 11.4.1 Aplicarea standardelor minime DGASPC, ANPDC Trim.IV Rapoartări

integrării socio- obligatorii privind serviciul de dezvoltare a OPA 2008 şi trimestriale

profesionale a tinerilor deprinderilor de viaţă independentă permanent

care urmează să 11.4.2 Corelarea activităţilor din protecţia specială DGASPC DMPS, ISJ, Trim.IV Modele cadru de

părăsească sistemul de cu cele realizate de restul autorităţilor şi instituţiilor AJOFM, OPA 2009 protocoale de

protecţie implicate în sprijinirea integrării socio-profesionale colaborare intre

(apartamente de tranzit, locuinţe sociale, subvenţii, instituţiile relevante

sprijin financiar pentru micii întreprinzători, sunt elaborate;

medierea obţinerii locurilor de muncă, cursuri de

Numărul anual de

calificare/ recalificare, consiliere vocaţională etc.) a

tinerilor după părăsirea sistemului de protecţie, în tineri integraţi

baza prevederilor strategiei din domeniu, inclusiv socio-profesional

prin încheierea unor protocoale de colaborare

11.4.3 Popularizarea prevederilor legale cu privire la CJ/ CL - AJOFM Trim.II Raportări statistice.

facilităţile acordate tinerilor aflaţi în dificultate şi DGASPC 2008 şi Nr. acţiuni

confruntaţi cu riscul excluderii profesionale, precum ulterior efectuate

şi tinerilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, anual

inclusiv a celui special în rândul tinerilor beneficiari

ai măsurilor de protecţie specială

REZULTAT • Creşterea numărului de servicii specializate pentru copiii separaţi de părinţi care necesită o atenţie specială (copiii

străzii, copiii delincvenţi, copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave/terminale, tinerii) concomitent cu diversificarea

acestor servicii







63

Lista abrevieri

AJOFM - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

SJA – Centrul de Prevenţie şi Consiliere Antidrog;

DJTS – Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport;

ANPDC - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

BOR - Biserica Ortodoxă Română;

CJ/CL - Consiliul Judeţean/Consiliul Local

CPC - Comisia pentru Protecţia Copilului ;

DECP - Direcţia de Evidenţă Centralizată a Populaţiei ;

DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului ;

DMPS - Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială;

ASP - Autoritatea de Sănătate Publică ;

IJP - Inspectoratul Judeţean de Poliţie ;

IM - Inspecţia Muncii

INA - Institutul Naţional de Administraţie ;

ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean;

OPA - Organism Privat Acreditat ;

SPAS - Serviciul Public de Asistenţă Socială;

SPSC – Serviciul Public de Stare Civilă şi Evidenţa Populaţiei;



PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL,

prof. Gheorghe BUNDUC jr. Constantin CABUZ









64

Planul de acţiune privind implementarea strategiei judeţene pentru persoane adulte cu handicap şi persoane

vârstnice

Obiectivul general 1:

Promovarea unui sistem coordonat şi integrat de asistenţă socială care să satisfacă nevoia de integrare a persoanelor cu

handicap şi persoanelor vârstnice

Obiective Măsuri Termene Instituţii responsabile

specifice

1.1. Creşterea a) continuarea reformei instituţionale şi administrative a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

capacităţii Direcţiei Generale de Asistenţă socială şi Protecţia Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

instituţionale şi Copilului Tulcea, precum şi a centrelor de tip rezidenţial

administrative (conform Anexei 1) şi nerezidenţial pentru persoane cu

la nivelul handicap şi persoane vârstnice.

autorităţilor b) îmbunătăţirea comunicării în domeniu între nivelurile 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

publice locale de responsabilitate locală, judeţeană şi naţională Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală

c) realizarea unui circuit informaţional unitar şi eficient 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

care să servească interesului persoanei cu handicap şi a Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

persoanei vârstnice, asigurarea la nivelul administraţiei Administraţia Publică Locală

publice locale a infrastructurii de tehnologie a informaţiei

şi a resurselor umane necesare pentru a susţine circuitul

informaţional

d) eficientizarea procedurilor de obţinere şi/sau exercitare 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

a drepturilor şi facilităţilor prevăzute de legislaţia în Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

vigoare

e) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor şi a 2008 -. 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

informaţiilor statistice respectând dreptul la viaţă intimă, Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

demnitate precum şi alte drepturi ale persoanelor cu Administraţia Publică Locală

handicap









65

f) implementarea unui sistem coerent de stabilire a 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

încadrării în grad de handicap; stabilirea potenţialului de Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

integrare a persoanei cu handicap în viaţa comunităţii Comisia de Evaluare a Persoanei cu

prin referire la potenţialul funcţional al acesteia, urmând Handicap Adulte, Administraţia

ca gradul de handicap să fie stabilit de medicul de Publică Locală

specialitate iar potenţialul de integrare de către o comisie

multidisciplinară de evaluare.

g) monitorizarea implementării Strategiei Judeţene 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

pentru protecţia persoanelor adulte cu handicap şi a Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

persoanelor vârstnice în perioada 2008 – 2013 şi a Administraţia Publică Locală

Planului de Acţiune



h) prevenirea instituţionalizării persoanelor cu handicap 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

şi a persoanelor vârstnice Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală

i) elaborarea în vederea implementării Strategiei 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Judeţene pentru protecţia persoanelor adulte cu handicap Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

şi a persoanelor vârstnice a Planului de

restructurare/închidere a instituţiilor rezidenţiale de tip

vechi (anexa 1)

j) continuarea procesului de transformare a instituţiilor 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

existente din unităţi pasive, de internare şi supraveghere Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

medico-socială, în instituţii cu politică activă de integrare

socială a persoanelor cu handicap

i) restructurare/închiderea instituţiilor în care standardele 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

minime de calitate nu pot fi implementate Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

j) crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

alternative de tip familial Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală









66

i) alocarea de resurse adecvate nevoilor persoanelor cu 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

handicap şi a persoanelor vârstnice Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală

j) promovarea valorilor şi principiilor privitoare la Direcţia Generală de Asistenţă

drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, la Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

drepturile cetăţeneşti ale omului, la drepturile cetăţeneşti Administraţia Publică Locală

ale persoanei cu handicap şi persoanei vârstnice, precum

şi participarea activă a acestora la viaţa comunităţii

k) implicarea autorităţilor administraţiei publice locale 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

precum şi a societăţii civile în: Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

 Procesul de informare şi comunicare destinat Administraţia Publică Locală

persoanelor cu handicap şi a persioanelor vârstnice,

familiilor acestora, membrilor comunităţii;

 Asigurarea accesului la informaţii publice în

formate accesibile şi tehnologii corespunzătoare tipurilor

de handicap

l) promovarea imaginii pozitive despre persoanele cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

handicap, în colaborare cu diverşi actori implicaţi, Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

inclusiv mass-media; creşterea nivelului de vizibilitate a Administraţia Publică Locală, mass-

persoanei cu handicap şi a persoanei vârstnice ca media locală

membru cu drepturi depline al comunităţii

m) desfăşurarea de campanii de conştientizare şi/sau 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

sensibilizare a opiniei publice inclusiv pentru a combate Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

stereotipurile şi prejudecăţile existente despre persoanele Administraţia Publică Locală, mass-

cu handicap/persoane vârstnice şi pentru a susţine media locală

receptivitatea faţă de drepturile acestora

n) dezvoltarea parteneriatului public / privat în scopul 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

promovării protecţiei persoanelor cu handicap şi a Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

persoanelor vârstnice Administraţia Publică Locală,









67

1.2. Participarea a) promovarea accesului la serviciile necesare pentru a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

activă şi accesul susţine integrarea socială şi a preveni izolarea şi Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

la serviciile separarea de comunitate a persoanelor cu handicap şi a Administraţia Publică Locală,

sociale persoanelor vârstnice

b) diversificarea prestaţiilor şi serviciilor sociale pentru 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

persoanele cu handicap şi a persoanelor adulte precum şi Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

diversificarea modului de atribuire, în scopul de a acoperi Administraţia Publică Locală,

nevoile acestora

c) înfiinţare şi susţinerea de centre de reabilitare pe tipuri 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

de handicap şi centre pentru persoane vârstnice Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală,

furnizorii de servicii sociale acreditaţi

d) înfiinţarea, dezvoltarea, diversificarea serviciilor 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

sociale necesare reintegrării în comunitate a persoanelor Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

cu handicap şi a persoanelor vârstnice din centrele Administraţia Publică Locală,

rezidenţiale furnizorii de servicii sociale acreditaţi



e) dezvoltarea de servicii prin care să se sprijine 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

integrarea socială a persoanei cu handicap şi a persoanei Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

vârstnice, de exemplu ateliere protejate, birouri de Administraţia Publică Locală

consiliere etc.



f) aplicarea principiului resursa urmează persoana ceea 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

ce presupune că persoana cu handicap / vârstnică poate Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

beneficia de serviciul social corespunzător nevoilor Administraţia Publică Locală

individuale acolo unde îl alege



g) promovarea participării persoanelor cu handicap / 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

vârstnice la activităţi cultural-sportive şi de petrecere a Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

timpului liber la nivel naţional şi internaţional Administraţia Publică Locală









68

1.3. a) implicarea persoanelor cu handicap / vârstnice în 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Consolidarea luarea de decizii şi în măsurile care le pot afecta viaţa, Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

parteneriatului precum şi a organizaţiilor persoanelor cu handicap / Administraţia Publică Locală

public - privat vârstnice, a reprezentanţilor acestora, acordând o atenţie

deosebită persoanelor cu grad ridicat de dependenţă

b) implicarea societăţii civile atât în elaborarea, 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

implementarea şi monitorizarea strategiilor în domeniu Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

cât şi în sesizarea nerespectării drepturilor persoanelor cu Administraţia Publică Locală

handicap/vârstnice

c) consolidarea colaborării dintre autorităţile 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

administraţiei publice şi persoanele juridice, publice sau Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

private, instituţii de cult recunoscute de lege în vederea Administraţia Publică Locală

elaborării de proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea

serviciilor sociale pentru persoane cu handicap /

vârstnice

d) organizarea în colaborare sau parteneriat între 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

neguvernamentale cu activitate în domeniu, de activităţi Administraţia Publică Locală

cultural – sportive şi de petrecere a timpului liber pentru

persoanele cu handicap / vârstnice şi familiile acestora

e) încuraşarea şi promovarea activităţilor de voluntariat 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

Administraţia Publică Locală

1.4. a) implementarea standardelor minime de calitateb 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Promovarea pentru serviciile sociale specializate furnizate Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

furnizării persoanelor cu handicap şi persoanelor vârstnice Administraţia Publică Locală









69

serviciilor de b) asigurarea instruirii şi formării continue a 2008 - 20132 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

calitate care să personalului, implicarea la toate nivelurile în protecţia Generală de Asistenţă Socială şi

răspundă persoanelor cu handicap / vârstnice, inclusiv a Protecţia Copilului Tulcea, Direcţia

nevoilor asistenţilor personali, care lucrează în cadrul sistemului Muncii Solidarităţii Sociale şi

individuale ale de protecţie a persoanelor cu handicap Familiei Tulcea, Agenţia Judeţeană de

persoanei cu Ocupare a Forţei de Muncă,

handicap şi Administraţia Publică Locală

persoanelor c) crearea şi dezvoltarea unor centre zonale de instruire, 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

vârtnice formare şi perfecţionare a personalului în domeniul Generală de Asistenţă Socială şi

protecţiei, integrării şi incluziunii sociale a persoanelor Protecţia Copilului Tulcea, Direcţia

cu handicap Muncii Solidarităţii Sociale şi

Familiei Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

d) asigurarea ponderii personalului specializat angajat în 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap / Generală de Asistenţă Socială şi

vârstnice în raport cu tipul de servicii: asistenţi sociali, Protecţia Copilului Tulcea, Direcţia

psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuţi, Muncii Solidarităţii Sociale şi

pedagogi de recuperare etc. Familiei Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

e) asigurarea continuităţii, complementarităţii şi 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

cooperării în procesul de servicii sociale pentru persoane Generală de Asistenţă Socială şi

cu handicap şi persoane vârstnice Protecţia Copilului Tulcea, Direcţia

Muncii Solidarităţii Sociale şi

Familiei Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală









70

f) promovarea contractării serviciilor sociale de către 2008 - 2013 Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia

autorităţile administtaţiei publice către furnizorii Generală de Asistenţă Socială şi

acreditaţi de servicii în domeniul persoanei cu handicap / Protecţia Copilului Tulcea, Direcţia

vârstnice Muncii Solidarităţii Sociale şi

Familiei Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală



1.5. a) promovarea şi implementarea conceptului Acces 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Accesibiliza pentru toţi pentru a împiedica crearea de noi bariere şi Socială şi Protecţia Copilului Tulcea,

-rea mediului apariţia unor noi surse de discriminare Administraţia Publică Locală

fizic şi b) facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

informaţional tehnologii Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

Administraţia Publică Locală

c) asigurarea suportului în adaptarea locuinţei persoanei 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

cu handicap în funcţie de nevoile acesteia Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

Administraţia Publică Locală

d) diversificarea accesului la servicii de petrecere a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

timpului liber, inclusiv turism, pentru persoanele cu Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

handicap etc. Administraţia Publică Locală

1.6. Corelarea a) planificarea tranziţiei copilului cu handicap din 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

sistemului de sistemul de protecţie a copilului în sistemul de protecţie a Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

protecţie a adultului cu handicap, în baza nevoilor individuale

copilului cu identificate ale acestuia

handicap cu cel b) asigurarea continuităţii serviciilor acordate 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

al adultului cu persoanelor cu handicap Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

handicap Administraţia Publică Locală

c) instituirea unui set de măsuri menite să asigure 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

pregătirea copilului pentru viaţa adultă şi pentru viaţa Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

independentă Administraţia Publică Locală









71

d) creşterea nivelului de informare a copilului cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

handicap în ceea ce priveşte oportunităţile de educaţie, Socială şi Protecţia Copilului Tulcea

angajare, accesul la viaţa socială, accesul la diferite Administraţia Publică Locală

mijloace de petrecere a timpului liber









Obiectivul general 2

Acordarea de sprijin pentru familiile care au în componenţă persoane cu handicap. Combaterea riscului de excluziune

sociala a acestora si cresterea calitatii vietii persoanelor varstnice



Obiective Măsuri Termene Instituţii responsabile

specifice

2.1. a) asigurarea unei evaluări individuale, multidisciplinare, a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Identificarea persoanei cu handicap / vârstnice şi a condiţiilor necesare Socială şi Protecţia Copilului

nevoilor de sprijin implementării programului individual de reabilitare şi Tulcea Administraţia Publică

familial integrare socială şi a planului individualizat de servicii Locală

împreună cu persoana cu handicap / vârstnică sau familia

acestuia

b) monitorizarea implementării programului individual de 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

reabilitare şi integrare socială, a planului personalizat de Socială şi Protecţia Copilului

servicii şi a rezultatelor obţinute; asigurarea condiţiilor Tulcea Administraţia Publică

pentru evaluarea periodică a persoanelor cu handicap şi Locală

monitorizarea

rezultatelor obţinute









72

c) înfiinţarea sistemului bazat pe managementul de caz în 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

protecţia persoanelor cu handicap / vârstnice Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea Administraţia Publică

Locală

d) monitorizarea permanentă a costurilor serviciilor sociale 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

astfel încât indicatorul cost-eficienţă să răspundă nevoilor Socială şi Protecţia Copilului

persoanei cu handicap Tulcea Administraţia Publică

Locală

e) asigurarea unei evaluări a nevoilor de sprijin al familiei 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

în mediul ei de viaţă Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea Administraţia Publică

Locală

f) dezvoltarea de servicii de prevenire şi intervenţie în 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

cazurile de vagabondaj, cerşetorie şi trafic de persoane cu Socială şi Protecţia Copilului

handicap şi persoane vârstnice Tulcea Administraţia Publică

Locală

g) dezvoltarea de servicii de prevenire şi intervenţie în caz 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

de abuz şi exploatare a persoanei cu handicap / vârstnice Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea Administraţia Publică

Locală

h) sprijinirea oricăror forme de asociere familială în 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

vederea asigurării integrării şi incluziunii sociale a Socială şi Protecţia Copilului

persoanelor cu handicap Tulcea Administraţia Publică

Locală

i) sprijinirea iniţiativelor persoanelor juridice, publice sau 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

private, instituţiilor de cult recunoscute de lege cu privire Socială şi Protecţia Copilului

la identificarea nevoilor de sprijin familial Tulcea Administraţia Publică

Locală









73

2.2. Asigurarea a) promovarea mediului familial ca fiind mediul cel mai 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

serviciilor de prielnic de dezvoltare a persoanei cu handicap / vârstnice Socială şi Protecţia Copilului

sprijin familial Tulcea Administraţia Publică

Locală

b) diversificarea modalităţilor de acordare a prestaţiilor 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

social Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea Administraţia Publică

Locală

c) implicarea familiei şi responsabilizarea acesteia cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

privire la nevoile de îngrijire, reabilitare şi integrare Socială şi Protecţia Copilului

socială ale persoanei cu handicap / vârstnice Tulcea Administraţia Publică

Locală

d) dezvoltarea unui sistem de instruire şi calificare a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

asistenţilor personali ai persoanei cu handicap şi îngrijitori Socială şi Protecţia Copilului

la domiciliu pentru personae vârstnice Tulcea Administraţia Publică

Locală

e) dezvoltarea de programe de susţinere între părinţi şi 2008 - 2009 Direcţia Generală de Asistenţă

specialişti şi alte tipuri de instruire în domeniul Socială şi Protecţia Copilului

handicapului în colaborare sau parteneriat cu persoanele Tulcea Administraţia Publică

juridice, publice sau private, instituţii de cult recunoscute Locală

de lege

f) dezvoltarea serviciilor sociale de tip centre de zi, 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

locuinţe protejate, centre de tip respire / centre de criză, Socială şi Protecţia Copilului

servcii la domiciliu, altele, corespunzătoare nevoilor Tulcea Administraţia Publică

individuale ale persoanelor cu handicap / vârstnice, Locală

sprijinirea iniţiativelor persoanelor juridice, publice sau

private, instituţiilor de cult recunoscute de lege









74

g) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale la nivel 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

comunitar, cu predominanţă servicii de îngrijire la Socială şi Protecţia Copilului

domiciliu care permit menţinerea persoanei cu handicap / Tulcea Administraţia Publică

vârstnice în mediul propriu de viaţă, în familie şi Locală

comunitate

h) informarea persoanelor cu handicap, a familiilor şi a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

tuturor instituţiilor cu activităţi în domeniul pentru a face Socială şi Protecţia Copilului

cunoscute drepturile şi obligaţiile, mijloacele şi resursele Tulcea Administraţia Publică

ce le pot fi alocate Locală

i) susţinerea participării persoanei cu handicap şi a familiei 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

sale la evenimente cultural-sportive şi la teatre, muzee, Socială şi Protecţia Copilului

cinematografe, biblioteci precum şi facilitarea accesului la Tulcea Administraţia Publică

obiectivele de patrimoniu, turistice şi de petrecere a Locală

timpului liber

j) asigurarea accesului persoanelor cu handicap / vârstnice 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

şi a familiilor lor la programele guvernamentale de Socială şi Protecţia Copilului

securitate socială, sănătate şi de reducere a sărăciei; Tulcea Administraţia Publică

includerea nevoilor persoanelor cu handicap şi a familiilor Locală

acestora în toate politicile, strategiile şi programele de

dezvoltare, judeţene şi locale

k) crearea, la nivel local, a unor structuri comunitare 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

consultative care să sprijine persoanele cu handicap şi Socială şi Protecţia Copilului

familiile acestora Tulcea Administraţia Publică

Locală









75

Obiectivul general 3

Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu handicap.

Obiective Măsuri Termene Instituţii responsabile

specifice

3.1. Sprijin a) asigurarea şcolarizării la domiciliu a persoanelor cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

timpuriu efectiv handicap nedeplasabile pe durata perioadei de şcolarizare Socială şi Protecţia Copilului

(inclusiv prin obligatorie Tulcea, Inspectoratul Şcolar

dezvoltarea Judeţean Tulcea; Administraţia

sistemului Publică Locală

educaţional de la b) corelarea permanentă cu strategia naţională în domeniul 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

vârsta timpurie curriculum-ului pentru cei care să lucreze cu persoanele cu Socială şi Protecţia Copilului

corelată cu handicap Tulcea, Inspectoratul Şcolar

nevoile Judeţean Tulcea, Administraţia

identificate în Publică Locală









76

vederea creşterii c) accentuarea importanţei evaluării abilităţilor şi, mai ales, 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

gradului de a abilităţilor socio-profesionale ale persoanei cu handicap Socială şi Protecţia Copilului

incluziune Tulcea, Administraţia Publică

socială) Locală

d) realizarea, diversificarea, susţinerea financiară a 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

programelor privind orientarea şi reconversia profesională Socială şi Protecţia Copilului

a persoanelor cu handicap Tulcea, Inspectoratul Şcolar

Judeţean Tulcea, Administraţia

Publică Locală

e) corelarea pregătirii profesionale a persoanelor cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

handicap cu cerinţele pieţii muncii Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

f) susţinerea programelor care au ca obiectiv dezvoltarea 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

abilităţilor persoanelor cu handicap, indiferent de vârsta Socială şi Protecţia Copilului

acestora Tulcea, Inspectoratul Şcolar

Judeţean Tulcea, Administraţia

Publică Locală

3.2. Implicarea a) dezvoltarea formelor de stimulate a angajatorilor în 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

angajatorilor vederea angajării şi păstrării locului de muncă al Socială şi Protecţia Copilului

persoanelor cu handicap; promovarea şi asigurarea Tulcea, Administraţia Publică

cunoaşterii de către angajatori a dreptului la muncă al Locală

persoanei cu handicap

b) stabilirea unei comunicări permanente între Direcţia 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Administraţia Publică Locală şi organizaţiile Ocupare a Forţei de Muncă,

neguvernamentale din domeniu Administraţia Publică Locală









77

c) dezvoltarea la nivel judeţean a unor noi modalităţi de 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

organizare a activităţilor lucrative pentru persoanele cu Socială şi Protecţia Copilului

handicap, ateliere protejate, întreprinderi sociale Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

d) înfiinţarea şi susţinerea de complexe de servicii formate 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

din ateliere sau unităţi protejate şi locuinţe protejate la Socială şi Protecţia Copilului

nivelul judeţului Tulcea Tulcea, Administraţia Publică

Locală

3.3. Îmbunătăţi- a) promovarea accesului la educaţie şi formare 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

rea sistemului de profesională a persoanelor cu handicap, indiferent de tipul Socială şi Protecţia Copilului

formare şi gradul de handicap Tulcea, Administraţia Publică

profesională Locală

continuuă a

personalului b) promovarea conceptului potrivit căruia persoana cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

angajat handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată Socială şi Protecţia Copilului

pentru societate şi, în special, pentru comunitatea căreia Tulcea, Administraţia Publică

aparţine Locală



c) crearea condiţiilor şi serviciilor necesare pentru ca 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

persoana cu handicap să poată alege forma de conversie Socială şi Protecţia Copilului

sau reconversie profesională şi locul de muncă în Tulcea, Agenţia Judeţeană de

conformitate cu potenţialul ei funcţional Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

d) desfăşurarea de programe, în colaborare sau parteneriat 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

cu persoanele juridice, publice sau private, instituţiile de Socială şi Protecţia Copilului

cult recunoscute de lege, având ca obiect crearea de Tulcea, Administraţia Publică

oportunităţi pentru dezvoltarea abilităţilor persoanelor cu Locală

handicap









78

e) asigurarea de acces egal al persoanelor cu handicap la 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

oportunităţile de formare şi promovare la locul de muncă Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea, Administraţia Publică

Locală



3.4. Îmbunătăţi- a) promovarea unui mediu de muncă deschis, inclusiv şi 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

rea serviciilor de accesibil persoanelor cu handicap Socială şi Protecţia Copilului

sprijin în vederea Tulcea, Agenţia Judeţeană de

angajării şi Ocupare a Forţei de Muncă,

crearea serviciilor Administraţia Publică Locală

de sprijin al b) promovarea recunoaşterii capacităţilor, abilităţilor şi 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

persoanelor cu contribuţiei persoanelor cu handicap la locul de muncă şi Socială şi Protecţia Copilului

handicap la locul pe piaţa muncii şi implicit, combaterea prejudecăţilor în Tulcea, Agenţia Judeţeană de

de muncă acest domeniu Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

c) crearea condiţiilor pentru creşterea şanselor persoanelor 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

cu handicap de angajare şi avansare în carieră pe piata Socială şi Protecţia Copilului

liberă a muncii şi îndeosebi în sectorul public Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

d) diversificarea şi susţinerea de servicii sociale, astfel: 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

consiliere pentru persoana cu handicap şi familia acesteia, Socială şi Protecţia Copilului

informare pentru angajatori etc. Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

e) realizarea şi actualizarea permanentă a bazei de date la 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

nivel judeţean pentru evidenţierea ofertei de muncă din Socială şi Protecţia Copilului

rândul persoanei cu handicap Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală









79

f) dezvoltarea colaborării cu mass-media în vederea 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

creşterii gradului de conştientizare şi/sau sensibilizare a Socială şi Protecţia Copilului

comunităţii cu privire la potenţialul, abilităţile şi Tulcea, Agenţia Judeţeană de

contribuţia persoanelor cu handicap la piaţa muncii Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

g) realizarea de programe şi proiecte, în colaborare cu 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, Socială şi Protecţia Copilului

instituţii de cult recunoscute de lege, având ca obiect Tulcea, Agenţia Judeţeană de

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală

h) susţinerea de campanii de sensibilizare şi conştientizare 2008 - 2013 Direcţia Generală de Asistenţă

a angajatorilor asupra abilităţilor persoanelor cu handicap Socială şi Protecţia Copilului

Tulcea, Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă,

Administraţia Publică Locală









Anexa nr 1

Starea implementării

Planului judeţean de restructurare a instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele cu handicap



Nr. Instituţii rezidenţiale existente Soluţii propuse Termen

crt.









80

1. Denumire centru: Centrul de Recuperare şi 1. Restructurarea centrului în funcţie de tipul de

Reabilitare Neuropsihiatrică Babadag abilitate.

- capacitate centru: 150 locuri Obiectivul (CRRN Babadag) este reprezentat printr-o

- nr. total persoane asistate 150 clădire formată din 5 niveluri (P + 4), astfel:

- nr. persoane după rezultatul evaluării SOS - parterul deserveşte spaţiul pentru personalul auxiliar

 abilitate ridicată: 54 (compartiment contabilitate, birou şef centru, birou

 abilitate medie: 50 secretariat), farmacie, cabinet psihologic, izolator, cameră

 abilitate scăzută: 46 primire, sală de vizite şi alte domenii de referinţă

(spălătorie - călcătorie, magazie materiale, bloc alimentar, 2008 – 2009

bloc aprovizionare);

- etajul I este prevăzut cu 4 rezerve (2 paturi) şi 4 camere

(4 paturi, ), modul terapie ocupaţională (cabinet

socializare, kinetoterapie, club, ateliere de pictură,

croitorie, ţesătorie). Camerele şi rezervele sunt prevăzute

cu toaletă proprie (duş, WC, lavoar).

- etajele II, III şi IV sunt prevăzute, pentru fiecare nivel în

parte, cu 9 camere (4 paturi) şi 4 rezerve (2 paturi), sală de

mese, cabinet medical consultaţii.



a) Centrul de Recuperare şi Reabilitare

Neuropsihiatrică - Babadag I.

Capacitate: 50 locuri;

Beneficiari: persoane cu handicap cu abilitate ridicată

b) Centrul de Recuperare şi Reabilitare

Neuropsihiatrică - Babadag II.

Capacitate: 50 locuri;

Beneficiari: persoane cu handicap cu abilitate medie

c) Centrul de Recuperare şi Reabilitare

Neuropsihiatrică - Babadag III.

Capacitate: 50 locuri;

Beneficiari: persoane cu handicap cu abilitate scăzută







2008 - 2009 81

2. Înfiinţarea unui nou centru rezidenţial



a) Centrul de Recuperare şi Reabilitare

Neuropsihiatrică - Somova

Capacitate: 50 locuri;

Beneficiari:

 persoane cu handicap psihic aflate pe lista de

aşteptare în vederea admiterii într-un centru rezidenţial;

 persoane cu handicap psihic sau mintal, aflate

în centrele rezidenţiale existente.

2. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Babadag cu 1. Restructurarea centrului în funcţie de tipul de

Secţia exterioară „Dumbrava” abilitate:

- capacitate centru: 150 locuri

- nr. total persoane asistate 156 a) Centrul de Îngrijire şi Asistenţă - Babadag

- nr. persoane după rezultatul evaluării SOS Capacitate: 100 locuri;

 abilitate ridicată: 44 Beneficiari: persoane cu handicap altul decât psihic cu

 abilitate medie: 60 abilitate scăzută şi medie

 abilitate scăzută: 52

2. Înfiinţarea de noi servicii sociale 2008 - 2009



a) Centrul de Îngrijire şi Asistenţă „Dumbrava” -

Babadag

Capacitate: 50 locuri;

Beneficiari: persoane cu handicap altul decât psihic cu

abilitate scăzută şi medie



b) Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de

tip ambulatoriu „Dumbrava” - Babadag

Beneficiari: persoane cu handicap fizic aflate în

comunitate şi în centrele rezidenţiale pentru persoane cu

handicap







82

c) Serviciul de Asistenţă Socială a Victimelor Violenţei

în Familie



3. Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică – 1. Continuarea procesului de implementare a

Horia standardelor de calitate pentru serviciile sociale

- capacitate centru: 50 locuri

- nr. total persoane asistate 45

- nr. persoane după rezultatul evaluării SOS

 abilitate ridicată: 27

 abilitate medie: 13

 abilitate scăzută: 5

4. Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică – 1. Continuarea procesului de implementare a 2008 - 2009

Zebil I standardelor de calitate pentru serviciile sociale

- capacitate centru: 50 locuri

- nr. total persoane asistate 50

- nr. persoane după rezultatul evaluării SOS

 abilitate ridicată: 25

 abilitate medie: 15

 abilitate scăzută: 10

5. Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică – 1. Continuarea procesului de implementare a 2008 - 2009

Zebil II „Sf. Dumitru” standardelor de calitate pentru serviciile sociale

- capacitate centru: 50 locuri

- nr. total persoane asistate 45

- nr. persoane după rezultatul evaluării SOS

 abilitate ridicată: 19

 abilitate medie: 22

 abilitate scăzută: 14









83



Restructurarea se va efectua pe de etaje, acestea fiind prevăzute cu dormitoare, sală de mese şi cabinet de consultaţii, respectiv etajele II, III şi IV









PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL,



prof. Gheorghe BUNDUC jr. Constantin CABUZ









84