Anexa VI
Neue TA-LUFT
(24. July 2002)
Romanian Version
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro)
Anexa VI
1. Domeniul de utilizare 9
2. Definitii si unitati de masura 10
2.1 Imisiile ................................................................................................. 10
2.2 Indicatori de imisii, Puncte de evaluare, Puncte de reper ................... 11
2.3 Valorile de imisii .................................................................................. 11
2.4 Volumul gazelor reziduale si debitul volumic al gazelor reziduale ....... 11
2.5 Emisiile ................................................................................................ 12
2.6 Gradul de emisii si gradul de diminuare a emisiilor ............................. 13
2.7 Valorile emisiilor si limitele de emisie .................................................. 13
2.8 Unitati si abrevieri ................................................................................ 14
2.9 Rotunjire .............................................................................................. 15
2.10 Instalatiile vechi ................................................................................... 15
3 Principii legislative in vederea autorizarii, acordarii
avizului si a aprobarii inceperii inainte de termen 16
3.1 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizatiei de instalare si
functionare a instalatiilor noi ................................................................ 16
3.2 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii unei parti de
instalatie (§8 BImSchG) sau al unui aviz (§ 9 BimSchG) .................... 16
3.3 Analiza solicitarilor in vederea aprobarii inceperii inainte de termen
(§ 8a BImSchG) .................................................................................. 17
3.4 Analiza necesitatii autorizarii in cazul unei modificari
(§ 15 paragraf. 2 BImSchG) ................................................................ 17
3.5 Verificare cererilor pentru obtinerea unei autorizari de modificare ...... 18
3.5.1 Notiunea de modificare ...................................................................... 18
3.5.2 Modificare prin dispozitie .................................................................... 18
3.5.3 Complexitatea verificarii ..................................................................... 18
3.5.4 Masuri de imbunatatire ....................................................................... 19
4 Cerintele pentru protectia impotriva
efectelor negative asupra mediului 19
4.1 Verificarea obligativitatii protectiei ....................................................... 19
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 2 din 233
Anexa VI
4.2 Protectia sanatatii omului .................................................................... 20
4.2.1 Valorile imisiilor ................................................................................... 20
4.2.2 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor .................................... 21
4.2.3 Autorizarea in cazul respectarii in viitor a valorilor imisiilor .................. 22
4.3 Protectia impotriva unor deranjari sau dezavantaje considerabile
prin depuneri de pulberi....................................................................... 23
4.3.1 Valorile imisiilor pentru depunerile de pulberi ..................................... 23
4.3.2 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor ................................... 23
4.4 Protectia impotriva dezavantajelor insemnate, mai ales protejarea
vegetatiei si a ecosistemelor .............................................................. 24
4.4.1 Valoarea imisiilor pentru dioxidul de sulf si oxizii de azot .................... 24
4.4.2 Valorile imisiilor pentru acidul fluorhidric; amoniac .............................. 25
4.4.3 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor .................................... 25
4.5 Protectia impotriva efectelor negative asupra mediului
prin depunerile de materiale poluante ................................................. 26
4.5.1 Valorile imisiilor pentru depunerile de materiale poluante ................... 26
4.5.2 Autorizare in cazul depasirii valorilor imisiilor pentru depunerile de
substante poluante sau a valorilor de verificare si masura .................. 28
4.5.3 Cazuri speciale la depasirea valorilor de verificare si masura ............. 28
4.6 Determinarea marimilor caracteristice ale imisiilor .............................. 29
4.6.1 Notiuni generale .................................................................................. 29
4.6.2 Determinarea poluarii preliminare ....................................................... 31
4.6.3 Marimi caracteristici pentru poluarea preliminara ................................ 35
4.6.4 Marimi caracteristice pentru poluarea suplimentara ............................ 36
4.7 Respectarea valorilor imisiilor ............................................................. 37
4.7.1 Valoarea anuala a imisiilor .................................................................. 37
4.7.2 Valoarea zilnica a imisiilor ................................................................... 37
4.7.3 Valoarea imisiilor pe ora ...................................................................... 38
4.8 Verificarea in cazurile in care nu au fost stabilite
valori ale imisiilor si in cazuri particulare ............................................. 38
5 Cerinte pentru precautii impotriva
efectelor negative asupra mediului 40
5.1 Notiuni generale .................................................................................. 40
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 3 din 233
Anexa VI
5.1.1 Continut si semnificatie ....................................................................... 40
5.1.2 Luarea in considerare a cerintelor in procedura de autorizare ........... 42
5.1.3 Cerinte de baza pentru evitarea si
reducerea integrata a poluarii mediului ............................................... 44
5.2 Cerinte generale pentru limitarea emisiilor .......................................... 46
5.2.1 Totalul de pulberi, inclusiv pulberile fine .............................................. 46
5.2.2 Substante anorganice sub forma de pulberi ........................................ 46
5.2.3 Emisii sub forma de pulberi la transportarea, depozitarea
sau prelucrarea substantelor solide .................................................... 48
5.2.4 Substante gazoase anorganice ........................................................... 53
5.2.5 Substante organice .............................................................................. 54
5.2.6 Emisii gazoase la prelucrarea, transportul, transvazarea
si depozitarea substantelor organice lichide........................................ 57
5.2.7 Substante care provoaca cancer, modificari genetice
sau disfunctionalitati de reproducere,
precum si substante organice greu degradabile, substante care se
imbogatesc usor si substante foarte toxice ......................................... 60
5.2.8 Substante cu miros puternic ................................................................ 64
5.2.9 Substante ce incarca solul .................................................................. 65
5.3 Masurarea si supravegherea emisiilor................................................. 66
5.3.1 Locul masuratorilor .............................................................................. 66
5.3.2 Masuratori in cazuri particulare ........................................................... 66
5.3.3 Masuratori continue ............................................................................. 69
5.3.4 Determinarea continua a unor substante speciale. ............................. 73
5.3.5 Echivalenta cu directivele VDI ............................................................ 74
5.4 Reglementari deosebite pentru anumite tipuri de instalatii .................. 74
5.4.1 Generare de caldura, minerit, energie ................................................. 75
5.4.2 Pietre si soluri, sticla, ceramica, materiale de constructii .................... 94
5.4.3 Otel, fier si alte metale inclusiv prelucrarea lor.................................. 109
5.4.4. Produsi chimici, medicamente, rafinarea uleiului mineral si prelucrarea
ulterioara ........................................................................................... 124
5.4.5 Tratarea suprafetelor cu substante organice, fabricarea de materiale
netede din plastic, alte prelucrari ale rasinilor si maselor plastice ..... 137
5.4.6 Lemn, celuloza ................................................................................. 141
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 4 din 233
Anexa VI
5.4.7 Produse alimentare, delicatese, produse furajere
si produse agricole ............................................................................ 144
5.4.8 Valorificarea si indepartarea deseurilor si a altor substante .............. 161
5.4.9 Depozitarea, incarcarea si descarcarea unor substante
si preparate ....................................................................................... 178
5.4.10 Altele ................................................................................................. 181
5.5 Evacuarea gazelor reziduale ............................................................. 188
5.5.1 Generalitati ........................................................................................ 188
5.5.2 Evacuarea prin intermediul cosurilor ................................................. 188
5.5.3 Nomograma in vederea calcularii inaltimii cosului ............................. 189
5.5.4 Identificarea inaltimii cosului in functie de constructii
si vegetatie, inclusiv pe terenuri cu suprafete neplane ...................... 192
5.5.5 Instalatii existente .............................................................................. 193
6 Prevederi ulterioare 194
6.1 Dispozitii ulterioare pentru protectia impotriva
efectelor daunatoare mediului ........................................................... 194
6.1.1 Limitare de masurare ........................................................................ 194
6.1.2 Conditii de interventie ........................................................................ 194
6.1.3 Masuri ............................................................................................... 195
6.1.4 Termene ............................................................................................ 195
6.1.5 Valorile calitatii aerului conform CE ................................................... 195
6.2 Ordine ulterioare in vederea prevenirii
impotriva efectelor daunatoare mediului............................................ 196
6.2.1 Principiu ............................................................................................ 196
6.2.2 Retehnologizare imediata ................................................................. 196
6.2.3 Acordarea termenelor pentru retehnologizare .................................. 197
6.2.4 Renuntarea la autorizare .................................................................. 198
6.2.5 Compensarea ................................................................................... 198
7 Suspendarea reglementarilor 199
8 Intrarea in vigoare 199
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 5 din 233
Anexa VI
Anexa 1 Identificarea distantei minime fata de
plantele sensibile (de ex. plante de cultura, pepiniere)
si ecosisteme cu privire la cerintele conform numarului 4.8 199
Anexa 2 Curbele pentru devierea fluxurilor masice
din prognosele de imisie 203
Anexa 3 Calculul de dispersie 209
Anexa 4 Substante organice din clasa I conform numarului 5.2.5 221
Anexa 5 Factori de echivalenta pentru dioxine si furane 227
Anexa 6 Directive si standarde pentru
tehnica de masurare a emisiilor 230
Anexa 7 Valori S 233
Imaginea 1: Curba distantei minime 145
Imaginea 2: Nomograma in vederea identificarii inaltimii cosului 191
Imaginea 3: Diagrama in vederea identificarii valorii J 193
Imaginea 4: Distanta minima a instalatiilor fata de plantele sensibile
(de ex. pepiniere, plante de cultura) si ecosisteme,
a carei valoare sub limita evidentiaza puncte de reper pentru existenta
dezavantajelor semnificative prin vatamarea bunurilor protejate
datorita actiunii amoniacului 202
Imaginea 5: Arsen si compusi organici de arsen 204
Imaginea 6: Plumb si compusi organici de plumb 205
Imaginea 7: Cadmiu si compusi anorganici de cadmiu precum si
taliu si compusi anorganici de taliu 206
Imaginea 8: Nichel si compusi de nichel anorganici 207
Imaginea 9: Mercur si compusi organici de mercur 208
Tabelul 1: Valorile imisiilor pentru substante
in vederea protectiei sanatatii umane 20
Tabelul 2: Valoarea imisiilor pentru depunerile de pulberi
in vederea protectiei impotriva daunelor sau
dezavantajelor considerabile 23
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 6 din 233
Anexa VI
Tabelul 3: Valorile imisiilor pentru dioxidul de sulf si dioxidul de azot pentru
protectia ecosistemelor si a vegetatiei 24
Tabelul 4: Valoarea imisiilor de acid fluorhidric pentru protectia impotriva
dezavantajelor considerabile 25
Tabelul 5: Valori irelevante ale poluarii suplimentare pentru
valorile imisiilor in protectia impotriva dezavantajelor deosebite 26
Tabelul 6: Valorile imisiilor pentru depunerile de materiale poluante 27
Tabelul 7: Debitele masice nesemnificative 29
Tabelul 8: Valorile depunerilor ca dovezi pentru o verificare
in cazuri particulare 40
Tabelul 9: Valorile emisiilor pentru dioxidul de sulf si trioxidul de sulf,
date ca dioxid de sulf, pentru instalatiile de la nr. 2.8 99
Tabelul 10: Factori de transformare a numarului locurilor pentru animale
in greutattea in viu, indicata in unitati de vite mari* 145
Tabelul 11: Factorii de emisie de amoniac pentru instalatiile
pentru adapostirea sau cresterea animalelor 200
Tabelul 12: Vitezele de depunere pentru gaze 210
Tabelul 13: Viteze de depunere si sedimentare a pulberilor 211
Tabelul 14: Lungimea medie a rugozitatii solului in functie de
clasele de amenajare a terenurilor conform cadastrului CORINE 212
Tabelul 15: Marimi pentru profile meteorologice de limita a straturilor 215
Tabelul 16: Calcularea Dh 216
Tabelul 17: Calcularea lungimii Monin–Obukhov LM 217
Tabelul 18: Clasificarea vitezelor vantului 220
Tabelul 19: Substanta organica din clasa I conform numarului 5.2.5 221
Tabelul 20: Factori de echivalenta pentru dioxine si furane 227
Tabelul 21: Directivele si standardele pentru tehnica de masurare
a emisiilor Procedura Directiva DIN/ Standard EN 230
Tabelul 22: Valori S 233
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 7 din 233
Anexa VI
Draft
Prima reglementare administrativa referitoare la Legea pentru protectia impotriva
imisiilor
(Indrumar Tehnic pentru Mentinerea Calitatii Aerului - ITMCA)
din…
In temeiul Legii protectiei impotriva imisiilor din declaratia de la 14 mai 1990
(BGB1. Pg. 880), modificat prin articolul 2 al legii din 27 iulie 2001 (BGB1. I, pg.
1950), a fost emisa urmatoarea reglementare administrativa:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 8 din 233
Anexa VI
1. Domeniul de utilizare
Aceste instructiuni tehnice servesc la protectia imprejurimilor si a vecinatatii si
prevenirea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluarea aerului,
avand ca scop obtinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului.
Prevederile acestui ghid tehnic trebuie avute in vedere la
a) Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii de instalare si functionare
a unei instalatii noi (par § 6. 1 BImSchG) precum si a modificarii pozitiei,
naturii sau functionarii unei instalatii existente (§ 16
paragraf. 1, impreuna cu paragraful 4 BImSchG)
b) Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii unei parti de instalatie, a
unei decizii preliminare sau a aprobarii inceperii inainte de termen (§§ 8, 8a si
9 BImSchG)
c) Analiza asupra necesitatii autorizarii in cazul unei modificari (§ 15 paragraf
2
BImSchG),
d) Hotararea referitoare la reglementarile ulterioare (§ 17 BImSchG) si
e) Hotararea referitoare la reglementarile pentru identificarea felului si
dispersiei emisiilor provenite de la o instalatie precum si a imisiilor din zona
de actiune a instalatiei (§ 26, si impreuna cu § 28 BImSchG).
Protectia impotriva poluarii mediului prin imisii mirositoare nu este reglementata
in actele administrative; prevenirea poluarii mediului prin imisii mirositoare este
insa reglementata in actele administrative.
In cazul in care reglementarile legislative nationale includ prevederi referitoare la
prevenirea si identificarea emisiilor de substante care polueaza aerul, prevederile
mentionate la numerele 5.1 – 5.4 nu sunt valabile pentru instalatiile care necesita
autorizare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 9 din 233
Anexa VI
In vederea indeplinirii obligatiilor, la evaluarea operatorului unei instalatii care nu
necesita autorizatie conform § 22 Abs. 1 Nrn. 1 und 2 BimSchG, din punct de
vedere al al efectelor negative asupra mediului cauzate de poluarea aerului,
trebuie sa fie utilizate principiile si unitatile de masura stabilite in nr. 4 pentru
identificarea si evaluarea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluarea
aerului.
Determinarea parametrilor de imisie conform nr. 4.6 nu se efectueaza, daca
rezulta o analiza singulara in care cheltuiala corespunzatoare este
neproportionala. In cazul in care instalatiile, care nu necesita autorizare,
contribuie intr-un mod relevant la poluarea mediului, atunci trebuie verificat daca
nu mai exista posibilitati pentru evitarea acesteia conform stadiului tehnicii.
Poluarea inevitabila a mediului trebuie sa fie limitata la o cantitate minima
conform stadiului tehnic.
Daca pentru indeplinirea obligatiilor conform § 22 paragraf 1 nr. 1 si 2 BImSchG
pot fi stabilite cerinte pentru instalatiile care nu necesita autorizatie, atunci
cerintele de prevenire mentionate la nr. 5 referitoare la instalatiile care necesita
autorizatie pot fi utilizate ca reper. Planurile pentru mentinerea calitatii aerului
sunt incluse in reglementarile conform §§ 24 si 25 BImSchG
2. Definitii si unitati de masura
2.1 Imisiile
Imisiile sunt, in sensul acestei reglementari administrative, poluanti in aer care
actioneaza asupra oamenilor, animalelor, plantelor, pamantului, apei, atmosferei
sau bunurilor materiale si culturale.
Imisiile sunt enuntate in felul urmator:
a) Concentratia masica, adica masa substantelor poluante exprimata in
functie de volumul de aer poluat; la substantele gazoase concentratia masica
este de 293,15 K si 101,3kPa.
b) Depunerea, adica acoperirea in timp a unei suprafete raportata la masa
substantelor poluante
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 10 din 233
Anexa VI
2.2 Indicatori de imisii, Puncte de evaluare, Puncte de reper
Indicatorii de imisii caracterizeaza nivelul poluarii initiale, al poluarii suplimentare
sau al poluarii totale pentru substanta poluanta corespunzatoare. Indicatorul
pentru poluarea initiala (preliminara) este poluarea prezenta produsa de o
substanta poluanta. Indicatorul pentru poluarea suplimentara este continutul de
imisii care va rezulta in viitor (in cazul instalatiilor planificate) sau este emis in
prezent (in cazul instalatiilor existente).
Indicatorul pentru poluarea totala este constituita in cazul instalatiilor planificate
din indicatorii poluarii initiale (preliminiare) si cele suplimentare; la instalatiile
existente aceasta corespunde poluarii prezente.
Punctele de evaluare sunt acele puncte aflate in apropierea instalatiei, pentru
care au fost indentificati indicatorii de imisii ai poluarii totale. Punctele de reper
sunt acele puncte aflate in apropierea instalatiei pentru care a fost prevazuta o
identificare calculata a poluarii suplimentare (prognoza de imisii).
2.3 Valorile de imisii
Valorea anuala de imisii este valoarea concentratiei sau depunerii unei substante
realizata intr-un an.
Valoarea zilnica de imisii este valoarea concentratiei unei substante rezultata
intr-o zi cu depasirile corespunzatoare (numarul de zile) in timpul unui an.
Valoarea orara de imisii este valoarea concentratiei unei substante rezultata intr-
o ora (de ex. intre orele 8.00 si 9.00) cu depasirile corespunzatoare (numarul de
ore) in timpul unui an.
2.4 Volumul gazelor reziduale si debitul volumic al gazelor reziduale
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 11 din 233
Anexa VI
Gazele reziduale, in sensul acestei reglementari administrative, sunt gazele
purtatoare de emisii solide, fluide sau gazoase.
Datele volumului gazelor reziduale si al debitului volumic al gazelor reziduale se
gasesc in aceasta reglementare in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) dupa
eliminarea continutului de apa din vaporii de apa, daca nu se prevede categoric
altceva.
2.5 Emisiile
Emisiile, in sensul acestei reglementari administrative, sunt poluantii din aer
rezultati dintr-o instalatie.
Emisiile sunt enuntate in felul urmator:
a) Masa substantelor sau a grupurilor de substante emise raportata la
volum (concentratia masica)
aa) gazului rezidual aflat in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa)
dupa eliminarea continutui de umezeala al aburului de apa ,
bb) gazului rezidual (f) aflat in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa)
inainte de eliminarea continutului de umezeala din aburul de apa;
b) Masa substantelor sau a grupurilor de substante emise exprimata in
functie de timp este debitul masic (debitul masic de emisii); debitul masic
este emisia instalatiei totale care rezulta in timpul unei ore de functionare
normala al unei instalatii care nu indeplineste conditiile pentru mentinerea
calitatii aerului ;
c) Numarul fasciculelor emise in functie de volumul (concentratia
fasciculelor din pulbere)
gazului rezidual in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) dupa eliminarea
continutului de umezeala al aburui de apa;
d) Raportul dintre masa substantelor sau a grupurilor de substante emise si
masa produselor finite sau raportul dintre masa substantelor sau a
grupurilor de substante emise si numarul crescatoriilor de animale (factorul
de emisii);
in raportul de masa este inclusa emisia rezultata din instalatie in timpul unei
zile in conditii normale de functionare a instalatiei care nu indeplineste
conditiile de mentinere a calitatii aerului;
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 12 din 233
Anexa VI
e) Numarul unitatilor care polueaza prin miros din punct de vedere al
volumului (concentratia de substanta care emana miros) de gaz rezidual la
293,15 K si 101,3 kPa, inainte de extractia concentratiei de apa din vaporii
de apa; concentratia substantelor care polueaza cu miros este raportul
masurat olfactometric al debitelor volumice la diluarea unei probe de gaz
rezidual cu aer neutru pana la un prag de miros, sub forma de multiplu al
pragului de miros.
2.6 Gradul de emisii si gradul de diminuare a emisiilor
Gradul de emisii este raportul dintre masa de substanta poluanta emisa printr-un
gaz rezidual si masa alimentata prin combustibili utilizati; acesta este mentionat
procentual.
Gradul de diminuare a emisiilor este raportul dintre masa unei substante
poluante emisa printr-un gaz rezidual si masa alimentata prin-un gaz brut; acesta
este mentionat procentual. Gradul de reducere al mirosului este gradul de
reducere a emisiilor.
2.7 Valorile emisiilor si limitele de emisie
Valorile emisiilor reprezinta baza limitelor de emisie.
Limitele de emisie reprezinta, conform dispozitiei de autorizare sau a
reglementarilor ulterioare,
a) concentratiile admise poluante de pulberi cu fascicule, de substanta care
polueaza cu miros sau cele masice din gazul rezidual cu conditia ca
aa) valorile medii intr-o zi sa nu depaseasca concentratia stabilita si
bb) valorile medii intr-o jumatate de ora sa nu depaseasca de doua ori
concentratia stabilita,
b) debitele masice admise, raportate la orele de functionare,
c) rapoartele de masa admise, raportate la zi (valorile medii intr-o zi),
d) gradele de emisii admise raportate la o zi (valorile medii intr-o zi),
e) gradele de diminuare ale emisiilor raportate la o zi (valorile medii intr-o zi)
sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 13 din 233
Anexa VI
f) alte prevederi pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului
cauzate de poluantii din aer.
2.8 Unitati si abrevieri
µm Micrometri: 1 µm = 0,001 mm
mm Milimetri: 1 mm = 0,001 m
m Metri: 1 m = 0,001 km
km Kilometri
m² Metri patrati
ha Hectar: 1 ha = 10 000 m2
1 Liter: 1 l = 0,001 m3
m³ metri cubici
ng Nanogram: 1 ng = 0,001 µg
µg Microgram: 1 µg = 0,001 mg
mg Miligram: 1 mg = 0,001 g
g Gram: 1 g = 0,001 kg
kg Kilogram: 1 kg = 0,001 Mg (t)
Mg Megagram (corespunde t : Tona)
s Secunda
h Ora
d zi (zi calendaristica)
a an
°C Grad Celsius
K Kelvin
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 14 din 233
Anexa VI
Pa Pascal: 1 Pa = 0,01 mbar (Milibari)
kPa Kilopascal: 1 kPa = 1 000 Pa
MPa Megapascal: 1 MPa = 1 000 000 Pa
kJ Kilojoule
kWh Kilowatt ora: 1 kWh = 3 600 kJ
MW Megawatt
GE unitate care polueaza prin miros
GE/m3 Concentratia de substante care polueaza prin miros
GV crescatoriile de vite mari (1 o crescatorie de vite mari corespunde la 500
kg de masa vie de animale)
2.9 Rotunjire
Daca valorile numerice pentru evaluarea imisiilor si emisiilor (de ex. valorile de
imisii, valorile poluarii suplimentare, valori irelevante, valori de emisii) trebuie
verificate, atunci trebuie identificate marimile de calcul si de masura mai mari cu
un decimal decat valoarea numerica. Rezultatul se va rotunji dupa ultimul
decimal conform nr. 4.5.1. din DIN 1333 (editia februarie 1992) precum se va
exprima in aceeasi unitate ca si valuarea numerica.
2.10 Instalatiile vechi
Instalatiile vechi (instalatiile existente) sunt, in sensul reglementarii
administrative,
1. instalatii, pentru care [utilizare: data intrarii in vigoare a acestei
reglementari administrative]
a) se emite o autorizare pentru instalarea si functionarea conform § 6 sau §
16 BimSchG sau o aprobare a inceperii inainte de termen conform § 8a
BimSchG, iar in aceasta aprobare se stabilesc cerinte conform § 5 Abs. 1
Nrn. 1 sau 2 BImSchG,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 15 din 233
Anexa VI
b) se emite o autorizare a partii asupra careia s-a solicitat autorizarea
conform § 8 BImSchG sau a unui conform § 9 BimSchG, daca se stabilesc
cerinte conform § 5 Abs. 1 Nrn. 1
sau 2 BImSchG,
2. instalatii, care trebuie notificate conform § 67 paragraf. 2 BImSchG sau
trebuiau sa fi fost notificate conform 67a Abs. 1 BImSchG sau conform § 16
Abs. 4 reglementarilor din domeniul comertului inaintea intrarii in vigoare a
legii cu privire la protectia impotriva imisiilor.
3 Principii legislative in vederea autorizarii, acordarii avizului si a
aprobarii inceperii inainte de termen
3.1 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizatiei de instalare si
functionare a instalatiilor noi
O autorizare de instalare si functionare a unei instalatii care necesita autorizare
poate fi emisa conform § 6 paragraf 1 nr. 1 impreuna cu § 5 paragraf 1 nr. 1 si 2
BimSchG, daca se asigura ca instalatia se instaleaza si functioneaza in asa fel
incat
a) poluantii din aer rezultati din instalatie sa nu poata actiona negativ asupra
mediului din imprejurimi si vecinatate si
b) prevenirea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluantii din
aer sa fie respectata
Pentru analiza conditiilor de autorizare sunt valabile numerele 4 si 5 din aceasta
reglementare administrativa.
3.2 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii unei parti de
instalatie
(§8 BImSchG) sau al unui aviz (§ 9 BimSchG)
Daca subiectul analizei este autorizarea unei parti de instalatie sau existenta
unor anumite conditii de autorizare din cadrul procedurii de avizare, atunci se va
utiliza nr. 3.1.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 16 din 233
Anexa VI
La emiterea avizului pentru un amplasament trebuie sa se verifice conform nr.
3.1, daca exista cauze care sa se opuna mentinerii calitatii aerului, a instalarii si
functionarii unei instalatii de tip mentionat pe amplasamentul respectiv.
La evaluarea intregii instalatii conform §§ 8 si 9 BimSchG trebuie sa se analizeze
daca piedicile rezultate din motive de mentinere a calitatii aerului si care stau in
calea desfasurarii proiectului sunt de neinlaturat.
Pentru evaluarea capacitatii de autorizare este necesara constatarea indeplinirii
prevederilor de la nr. 1 prin masuri tehnice si de functionare; Tipul proiectului nu
poate fi schimbat in urma masurilor enuntate.
3.3 Analiza solicitarilor in vederea aprobarii inceperii inainte de termen
(§ 8a BImSchG)
Aprobarea inceperii inainte de termen a construirii unei instalatii presupune
declaratia ca decizia va fi luata in favoarea solicitantului. Respectarea
prevederilor din nr. 4 si 5 se va verifica in mod sumar. Constatarile pot avea un
rezultat pozitiv daca cerintele referitoare la mentinerea calitatii aerului se pot
indeplini numai tinandu-se seama de alte conditii ce trebuie inca stabilite; trebuie
insa exclusa posibilitatea ca aceste conditii sa influenteze in asemenea masura
lucrarile de amenajare admise cf. § 8a BImSchG, incat executia acestora sa fie
pusa sub semnul intrebarii.
3.4 Analiza necesitatii autorizarii in cazul unei modificari (§ 15 paragraf.
2
BImSchG)
In cazul notificarii unei modificari intentionate a pozitiei, a naturii sau a
functionarii unei instalatii care necesita autorizare trebuie analizat daca
modificarea necesita o autorizare.
Acesta este cazul in care aceasta modificare provoaca efecte negative asupra
bunurilor protejate conform articolului 1 din BimSchG, care pot fi esentiale pentru
analiza conform articolului 6 paragraful 1 al BImSchG, atunci cand aceste efecte
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 17 din 233
Anexa VI
negative sunt reduse iar cerintele ce rezulta din articolul 6, paragraful 1 din nr.1
BImSchG sunt indeplinite (aticolul 16 paragraful 1 BImSchG).
Pentru a verifica daca prin modificarile intentionate se provoaca efecte negative
pentru pastrarea calitatiiei aerului nu este aplicabil nr. 3.1. La aceasta verificare
nu se analizeaza daca sunt respectate premisele autorizarii; aceasta este
obiectul unei eventuale proceduri de autorizare.
Impuritatile suplimentare necesita autorizarea– cu exceptia cazurilor articolului
16, paragraful 1, principiul 2 din BimSchG.
3.5 Verificare cererilor pentru obtinerea unei autorizari de modificare
3.5.1 Notiunea de modificare
Conform articolului 16, paragraful 1, principiul 1 din BImSchG, modificarea
considerabila a pozitiei, naturii sau a functionarii unei instalatii care necesita
autorizare, are nevoie de autorizare.
Prin modificare se intelege numai o abatere de la starea autorizata, nu o
exploatare mai larga a autorizarii curente.
3.5.2 Modificare prin dispozitie
O modificare esentiala nu are nevoie de autorizare daca serveste indeplinirii unei
dispozitii ulterioare conform articolului 17 din BImSchG, care in concluzie
precizeaza in ce mod trebuie modificate pozitia, natura sau functionarea
instalatiei.
3.5.3 Complexitatea verificarii
La hotararea asupra acordarii unei autorizatii de modificare se va folosi
corespunzator nr. 3.1. Se vor verifica partile instalatiei, etapele procedeului ce
trebuie modificate, precum si partile de instalatie si etapele procedeului care vor
suferi efectele modificarilor. La celelalte parti ale instalatiei si etape ale
procesului se va verifica daca cerintele dupa aceasta prevedere
administrativa,care au rol preventiv, pot fi indeplinite ca urmare a modificarii, cu
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 18 din 233
Anexa VI
incuviintarea intreprinzatorului. Prin executarea simultana a masurilor se poate
micsora volumul de munca necesar si se poate ajunge la o adaptare din vreme la
cerintele prevederii administrative.
3.5.4 Masuri de imbunatatire
O cerere depusa in vederea modificarii nu poate fi respinsa nici atunci cand chiar
daca dupa desfasurarea ei nu sunt respectate toate valorile imisiilor, dar daca:
a) o modificare serveste exclusiv sau cu precadere reducerii imisiilor,
b) nu este impiedicata respectarea valorilor imisiilor mai tarziu si
c)circumstantele concrete nu fac necesara o revocare a autorizarii
4 Cerintele pentru protectia impotriva efectelor negative asupra
mediului
4.1 Verificarea obligativitatii protectiei
Prevederile de la nr. 4 contin:
— Valorile imisiilor pentru protectia sanatatii oamenilor, impotriva unor deranjari
sau dezavantaje considerabile si valorile imisiilor pentru protectia impotriva
efectelor daunatoare asupra mediului prin depuneri
— Cerinte referitoare la determinarea solicitarii premergatoare, a solicitarii
suplimentare si a solicitarii totale,
— Concluzii pentru evaluarea imisiilor prin comparatie cu valorile imisiilor
— Cerinte pentru efectuarea testelor pentru cazurile speciale
Acestea servesc la verificarea asigurarii unei protectii impotriva efectelor
daunatoare asupra mediului cauzate de substante poluante.
La verificarea asigurarii protectiei impotriva unor efecte daunatoare ale
poluantilor din aer asupra mediului (nr. 3.1 alineatul 1, litera a)), organul
competent trebuie sa stabileasca mai intai volumul sarcinilor in vederea acestor
determinari.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 19 din 233
Anexa VI
Pentru substante daunatoare carora le-au fost stabilite valorile imisiilor la nr. 4.2
pana la 4.5, precizarea marimilor relevante pentru imisii nu se va mai face in
cazul:
a) unor debite masice mici ale emisiilor (vezi nr. 4.6.1.1),
b) unei poluari initiale mici (vezi nr.4.6.2.1) sau
c) unei poluari suplimentare irelevante (vezi nr. 4.2.2 litera a), 4.3.2 litera a),
4.4.1 paragraful 3, 4.4.3 litera a) si 4.5.2 litera a)). In aceste cazuri se poate
pleca de la premiza ca instalatia nu poate avea efecte negative asupra mediului,
daca nu cumva in ciuda unor debite masice reduse conform literei a) sau a unei
poluari initiale reduse conform literei b), exista destule motive pentru efectuarea
unei verificari speciale conform nr. 4.8.
Stabilirea valorilor imisiilor ia in considerare un domeniu de nesiguranta la
masurarea marimilor determinatorii. Valorile imisiilor sunt valabile chiar daca
apar simultan sau in cazul unei transformari chimice sau fizice a substantelor
daunatoare.
Pentru substantele daunatoare pentru care nu au fost stabilite valori ale imisiilor,
se cer si alte determinari mai cuprinzatoare daca se intalnesc premizele de la nr.
4.8.
4.2 Protectia sanatatii omului
4.2.1 Valorile imisiilor
Protectia impotriva pericolelor pentru sanatate date de substantele poluante din
tabelul 1 este asigurata atunci cand poluarea totala determinata conform nr. 4.7
nu depaseste urmatoarele valori ale imisiilor pentru nici un criteriu de evaluare.
Tabelul 1: Valorile imisiilor pentru substante in vederea protectiei sanatatii
umane
Substanta/ Concentratia Intervalul Frecventa permisa pentru
Grupa de de depasirea valorilor in
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 20 din 233
Anexa VI
substante mediere timpul unui an
Dioxid de sulf 50 An -
125 24 de ore 3
350 1 ora 24
Dioxid de azot 40 An -
200 1 ora 18
Benzen 5 An -
Tetracloretan 10 An -
Pulbere din aer 40 An -
(PM–10) 50 24 de ore 35
Plumbul si 0,5 an -
compusii sai
anorganici ca parti
ale pulberii din aer
(PM-10), date ca
Pb
Daca in directivele comunitatii europene sunt stabilite valorile limita pentru
protejarea sanatatii umane in cazul hidrocarburilor aromatice, arsenului,
cadmiului, nichelului sau mercurului, acestea sunt valabile ca valori ale imisiilor
din momentul in care prevederea de transformare intra in vigoare.
Pentru cadmiu si compusii sai anorganici ca si componenete ale pulberii din aer
(PM–10), date ca si Cd, este valabila pana in acest moment o valoare a imisiilor
de 0,02 µg/m3 pentru o perioada de mediere de un an.
4.2.2 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor
Daca poluarea totala determinata conform nr. 4.7 depaseste pentru o substanta
poluanta mentionata la nr. 4.2.1 o valoare a imisiilor pentru un criteriu de
evaluare, autorizarea nu poate fi refuzata, daca in privinta respectivei substante
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 21 din 233
Anexa VI
a) marimea determinanta pentru poluarea suplimentara data de emisiile
instalatiei corespunzatoare respectivului criteriu de evaluare nu depaseste
3% din imisiile anuale, si se impune luarea si a altor masuri pentru
pastrarea calitatii aerului, mai ales masuri care depasesc nivelul de
dezvoltare al tehnicii, sau
b) prin impunere unei conditii se asigura ca la cel tarziu 12 luni dupa
punerea in folosinta a instalatiei se iau masuri de reconditionare (inlaturare,
scoatere din functiune sau modificare) sau alte masuri, pentru instalatiile
solicitantului, care sa garanteze respectarea valorilor imisiilor de la nr. 4.2.1
Imbunatatiri ale conditiilor in care se fac determinarile (conditii de evacuare) se
vor lua in considerare la evaluarea acordarii unei autorizatii, daca la instalatiile in
cauza masurile pentru limitarea emisiilor substantelor respective corespund
nivelului tehnic de dezvoltare.
4.2.3 Autorizarea in cazul respectarii in viitor a valorilor imisiilor
Daca pentru o substanta poluanta a aerului, poluarea totala determinata conform
nr. 4.7 depaseste pentru un criteriu o valoare a imisiilor, autorizarea nu poate fi
refuzata din cauza acestei depasiri daca pentru respectiva substanta:
a) prevederile legale conform articolului 4 paragraful 5 al directivei 96/62/EG
(AB1.L 296 din 21 octombrie 1996, pag.55) precizeaza o valoare limita iar
respectarea acesteia este prevazuta a se realiza la un moment din viitor.
b) se asigura ca instalatia nu contribuie intr-o masura mare la incalcarea
valorii imisiilor incepand cu respectivul moment numit in directiva.
Premisa de la paragraful 1 litera b) este indeplinita daca
a) prin masuri suplimentare aduse instalatiei, prin utilizarea altor materii
prime, combustibili sau materiale secundare, prin modificari de procedeu
sau prin imbunatatirea conditiilor in care se fac determinarile conditiilor de
evacuare, se pot realiza premisele mentionate la nr. 4.2.2, iar prin precizari
secundare facute in autorizare (§12 BImSchG) se prevede ca pentru
realizarea acestor premise s-au indeplinit masurile necesare pana la
momentul in timp numit in directiva UE, sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 22 din 233
Anexa VI
b) pe baza unui plan de mentinerea a calitatii aerului, inchiderii instalatiilor
sau schimbari efectuate asupra altor surse, grupe de surse sau a altor
cunostinte, respectarea valorilor emisiilor pare asigurata.
In cazurile paragrafului 2 este valabil nr 4.2.2 principiul 2.
4.3 Protectia impotriva unor deranjari sau dezavantaje considerabile prin
depuneri de pulberi
4.3.1 Valorile imisiilor pentru depunerile de pulberi
Protectia impotriva daunelor sau dezavantajelor considerabile date de depunerile
de pulberi este asigurata daca poluarea totala determinata in conformitate cu nr.
4.7 nu depaseste limita valorii imisiilor din tabelul 2 pentru nici un criteriu de
evaluare.
Tabelul 2: Valoarea imisiilor pentru depunerile de pulberi in vederea
protectiei impotriva daunelor sau dezavantajelor considerabile
Grupa de substante Depunerile Intervalul de
g/(m2d) mediere
Depunerile de pulberi 0,35 an
pulberi
nepericuloase)
4.3.2 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor
Daca poluarea totala determinata conform nr. 4.7 pentru depunerile de pulberi
depaseste valoarea imisiilor pentru un criteriu de evaluare, autorizarea nu poate
fi refuzata in baza acestei depasiri daca
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 23 din 233
Anexa VI
a) marimea caracteristica pentru poluarea suplimentara prin emisiile
instalatiei dupa acest criteriu de evaluare, nu depaseste o valoare de 10,5
mg/(m2_d), calculata ca medie anuala.
b) se asigura printr-o conditie ca de regula la cel putin 6 luni dupa luarea
in folosinta a instalatiei, sa se ia asemenea masuri de reconditionare
(indepartare, inchidere, modificare) asupra instalatiilor existente, care sa
garanteze respectarea valorilor imisiilor
c) prin masuri in cadrul unui plan de pastrare a calitatii aerului se asteapta
respectarea valorilor imisiilor dupa o perioada de timp de trecere sau
d) o verificare pentru cazuri speciale conform nr. 4.8 arata ca din cauza
unor circumstante deosebite in cazul unic nu pot fi provocate dezavantaje
insemnate
4.4 Protectia impotriva dezavantajelor insemnate, mai ales protejarea
vegetatiei si a ecosistemelor
4.4.1 Valoarea imisiilor pentru dioxidul de sulf si oxizii de azot
Protectia impotriva pericolelor pentru ecosisteme, reprezentate de dioxidul de
sulf, sau pentru vegetatie, reprezentate de oxizii de azot, este asigurata pentru
criteriile de evaluare relevante de la nr. 4.6.2.6 paragraful 6, daca poluarea
totala, determinata dupa nr. 4.7, nu depaseste valorile imisiilor din tabelul 3.
Tabelul 3: Valorile imisiilor pentru dioxidul de sulf si dioxidul de azot
pentru protectia ecosistemelor si a vegetatiei
Substanta Concentratia Perioada de mediere Obiectul protectiei
µg/m3
Dioxidul de sulf 20 An si iarna (1. Ecosisteme
Octombrie pana la 31.
martie)
Oxizii de azot, 30 an Vegetatie
mentionati ca
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 24 din 233
Anexa VI
dioxid de azot
Daca protectia impotriva altor dezavantaje considerabile provocate de dioxidul de
sulf sau oxizi de azot este asigurata, se va verifica conform nr. 4.8. O asemenea
verificare nu este necesara, daca valorile poluarilor suplimentare stabilite la nr.
4.4.3 nu sunt depasite pentru nici un criteriu de evaluare.
4.4.2 Valorile imisiilor pentru acidul fluorhidric; amoniac
Protectia impotriva dezavantajelor considerabile cauzate de acidul fluorhidric
este asigurata cu conditia de la paragraful 2, daca poluarea totala calculata dupa
nr. 4.7 nu depaseste valorile imisiilor date in tabelul 4 pentru nici un criteriu de
evaluare
Tabelul 4: Valoarea imisiilor de acid fluorhidric pentru protectia impotriva
dezavantajelor considerabile
Substanta/Grupa de substante Concentratia Perioada de
µg/m3 mediere
Acidul fluorhidric si compusi gazosi anorganici 0,4 an
ai fluorului, in forma de fluor
Protectia impotriva dezavantajelor considerabile prin provocarea de daune
asupra unor animale foarte sensibile, plante si obiecte este asigurata cand
pentru acidul clorhidric si compusi gazosi anorganici ai fluorului, metionati ca
fluor si calculati ca medie anuala, se respecta o valoare a imisiilor de 0,3µg/m 3.
Daca protectia impotriva unor dezavantaje considerabile prin actiunea
daunatoare a amoniacului asupra unor plante sensibile (de ex. pepiniere, culturi
de plante) si ecosisteme, se va verifica conform Nr. 4.8.
4.4.3 Autorizarea in cazul depasirii valorilor imisiilor
Daca poluarea totala pentru una dintre substantele poluante indicate la nr. 4.4.1
si 4.4.2, calculata conform nr. 4.7 depaseste valoarea imisiilor din tabelul 3,
tabelul 4 sau in nr. 4.4.2 paragraful 2, pentru un criteriu de evaluare, autorizarea
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 25 din 233
Anexa VI
nu poate fi refuzata din cauza acestei depasiri, daca in privinta respectivei
substante
a) marimea caracteristica pentru poluarea suplimentara de catre emisiile
instalatiei pentru acel criteriu de evaluare nu depaseste valorile date in tabelul 5,
calculata ca medie anuala,
b) se asigura printr-o conditie ca de regula la cel tarziu 6 luni dupa darea in
folosinta a instalatiei se iau asemenea masuri de reconditionare (indepartare,
inchidere sau modificare) la instalatiile existente, care sa garanteze respectarea
valorilor imisiilor mentionate la nr. 4.4.1 sau 4.4.2,
c) prin masurile din cadrul unui plan de pastrare a calitatii aerului se asteapta
respectarea valorilor imisiilor dupa o perioada de timp de tranzitie sau
d) printr-o verificare speciala conform nr. 4.8 rezulta ca din cauza unor
circumstante deosebite in cazul unic nu pot fi provocate dezavantaje
considerabile.
Tabelul 5: Valori irelevante ale poluarii suplimentare pentru valorile imisiilor in
protectia impotriva dezavantajelor deosebite
Substanta/Grupa de substante Poluarea
suplimentara µg/m3
Dioxid de sulf 2
Oxizi de azot, mentionati ca dioxid de azot 3
Acid fluorhidric si compusi gazosi anorganici ai fluorului, 0,04
mentionati ca fluor
4.5 Protectia impotriva efectelor negative asupra mediului prin
depunerile de materiale poluante
4.5.1 Valorile imisiilor pentru depunerile de materiale poluante
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 26 din 233
Anexa VI
Protectia impotriva efectelor negative asupra mediului prin depunerea
substantelor poluante pentru aer, inclusiv protectia impotriva schimbarii
daunatoare a solului, este asigurata atat timp cat
a) poluarea totala, calculata conform nr. 4.7, nu depaseste pentru nici un criteriu
de evaluare valorile imisiilor trecute in tabelul 6
b) nu exista destule motive pentru a dovedi ca pentru un criteriu de evaluare,
valorile determinante de verificare si de masura, conform anexei 2 din Ordonanta
Federala Germana referitoare la Protectia Solului si Poluarii Istorice din1 12 iulie
1999 (BGB1. I, pagina 1554), sunt depasite din cauza poluantilor aerului.
Tabelul 6: Valorile imisiilor pentru depunerile de materiale poluante
Substanta/Grupa de substante depunerile Intervalul de timp
µg/(m2d) de mediere
Arsenul si compusii sai organici 4 an
mentionati ca arsen
Plumbul si compusii sai anorganici, 100 an
mentionati ca plumb
Cadmiu si compusii sai anorganici, 2 an
mentionati ca si cadmiu
Nichelul si compusii sai anorganici, 15 an
mentionati ca nichel
Mercur si compusii sai anorganici, 1 an
mentionati ca mercur
Taliul si compusii sai anorganici, 2 an
mentionati ca taliu
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 27 din 233
Anexa VI
4.5.2 Autorizare in cazul depasirii valorilor imisiilor pentru depunerile de
substante poluante sau a valorilor de verificare si masura
Daca poluarea totala, determinata conform nr. 4.7, a uneia dintre substantele
poluante mentionate in tabelul 6, depaseste pentru un criteriu de evaluare o
valoare a imisiilor sau daca sunt depasite valorile de masura si verificare
mentionate la nr. 4.5.1, autorizarea nu poate fi refuzata in baza acestei depasiri,
daca pentru respectiva substanta
a)aa) marimile caracteristice pentru poluarea suplimentara pentru depuneri prin
emisiile instalatiei nu depaseste pentru nici un criteriu de evaluare valoarea de
5% din valoarea respectivei imisii date in tabelul 6, sau
bb) Emisiile surselor instalatiei, in functie de respectivele inaltimi ale cosurilor, nu
depasesc debitele masice din anexa 2 la 8760 ore de functionare sau debitele
masice echivalente, recalculate pentru alte durate de functionare
b) se asigura printr-o conditie ca de regula la cel tarziu 6 luni dupa darea in
functiune a instalatiei se efectueaza asemenea masuri de reconditionare
(indepartare, inchidere sau modificare) la instalatiile existente, care garanteaza
respectarea valorilor imisiilor sau valorilor de verificare si masura mentionate la
nr. 4.5.1
c) prin masuri luate in cadrul unui plan de mentinere a calitatii aerului se asteapta
respectarea lor dupa un interval de tranzitie sau
d) o verificare speciala conform nr. 4.8 arata ca din cauza unor circumstante
deosebite intr-un caz unic nu pot fi provocate efecte daunatoare asupra mediului,
inclusiv modificari daunatoare ale solului.
4.5.3 Cazuri speciale la depasirea valorilor de verificare si masura
Daca valorile de verificare si masura conform Nr. 4.5.1 litera b), valorile pentru
poluarea suplimentara conform Nr. 4.5.2 litera a)aa) si debitele masice ale
emisiilor nesemnificative conform nr. 4.5.2 litera a) bb) sunt depasite, se va
cerceta printr-o verificare in cazuri speciale conform Nr. 4.8, daca si in ce masura
din cauza depasirii valorilor de verificare si masura pot apare modificari
daunatoare ale solului, provocate de catre poluantii din aer.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 28 din 233
Anexa VI
Daca modificarile daunatoare ale solului sunt provocate prin natura solului sau
alte efecte decat poluantii din aer, de exemplu ingrasamintele chimice, se vor lua
in considerare masuri pentru protectia solului pentru evitarea sau reducerea
modificarilor daunatoare ale solului.
4.6 Determinarea marimilor caracteristice ale imisiilor
4.6.1 Notiuni generale
4.6.1.1 Determinare in cadrul procedurii de autorizare
Stabilirea marimilor caracteristice pentru imisii nu este necesara in cadrul
procedurii de autorizare pentru respectiva substanta poluanta emisa, daca
a) emisiile determinate conform nr. 5.5 (debite masice) nu depasesc debitele
masice nesemnificative trecute in tabelul 7 si
b) emisiile ce nu au fost determinate conform Nr. 5.5 (emisii difuze) nu depasesc
10% din valoarea debitelor masice nesemnificative trecute in tabelul 7, atat timp
cat nu se obtin alte rezultate din cauza locatiei speciale sau a circumstantelor
deosebite. Debitul masic conform Literei a) rezulta din media calculata pentru
orele de functionare dintr-o luna calendaristica, in cazul unei functionari conforme
in cele mai nefavorabile conditii pentru pastrarea calitatii aerului.
Pentru determinarea debitului masic se vor considera si emisiile gazului de
evacuare pentru intreaga instalatie; la o modificare esentiala se vor lua in
considerare si emisiile partilor din instalatie ce trebuie modificate, precum si ale
partilor asupra carora vor avea efect modificarile, adica prin aceste emisii
suplimentare sunt depasite pentru prima data debitele masice nesemnificative
trecute in tabelul 7. Apoi se vor lua in considerare emisiile intregii instalatii.
Tabelul 7: Debitele masice nesemnificative
Substante daunatoare Debit masic
nesemnificativ kg/h
Oxizi de sulf (Dioxid si trioxid de sulf ), indicati ca 20
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 29 din 233
Anexa VI
SO2
Oxizi de azot (Monoxid si dioxid de azot), indicati 20
ca NO2
Benzol 0,05
Tetracloreten 2,5
Pulberi (fara considerarea substantelor continute in 1
pulberi)
Plumbul si compusii sai, dati ca Pb 0,025
Hidrogen fluorurat si compusi gazosi anorganici ai 0,15
fluorului, indicati ca F
Arsenul si compusii sai, indicati ca As 0,0025
Cadmiul si compusii sai, indicati ca Cd 0,0025
Nichelul si compusii sai, indicati ca Ni 0,025
Mercurul si compusii sai, indicati ca Hg 0,0025
Taliul si compusii sai, indicati Tl 0,0025
Benzopiren** (ca si componenta principala pentru 0,0025
hidrocarburile aromatice policiclice)
4.6.1.2 Determinarea in cadrul procedeului de supraveghere
Pentru determinarea poluarii totale in cadrul procedeului de supraveghere se va
proceda ca si in cazul determinarii poluarii preliminare in cadrul procedurii de
autorizare (vezi nr. 4.6.2). Daca se considera dispozitiile in privinta mai multor
emitatori, se va determina contributia acestora la imisii, in masura in care
aceasta este necesara pentru efectuarea conforma cu realitatea a masuratorilor.
Pentru aceasta se vor determina simultan, pe langa masurarea imisiilor, si
factorii meteorologici relevanti pentru dispersie. Sectoarele directiei vantului
*
Debitul masic nesemnificativ pentru aceasta substanta poluanta este valabil numai cand la nr. 4 se
stabileste o valoare pentru imisiile de hidrocar buri aromatice policiclice. Aceasta se intampla cel tarziu
atunci cand conform nr. 4.2.1 paragraful 2 este valabila o valoare corespunzatoare a imisiilor.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 30 din 233
Anexa VI
precum si situarea locurilor de masurare si a punctelor de masura se vor alege in
asa fel incat imisiile masurate respectiv calculate sa poata fi atribuite fiecarui
emitator in parte.
4.6.2 Determinarea poluarii preliminare
4.6.2.1 Criterii pentru necesitatea determinarii poluarii preliminare
Determinarea poluarii preliminare prin masuratori speciale nu este necesara, cu
aprobarea organelor de competenta, daca dupa evaluarea rezultatelor de la
statiile de masurare din retelele de masurare ale imisiilor din diferitele tari si dupa
estimarea sau determinarea poluarii suplimentare sau pe baza altor rezultate se
stabileste ca valorile imisiilor pentru fiecare substanta in parte, in locul celei mai
mari poluari dupa punerea in functiune a instalatiei, vor fi respectate.
Mai departe, determinarea nu este necesara cu conditia de la paragraful 3, daca
pe baza altor cunostinte preliminarii, de ex. masuratori mai vechi, rezultate ale
unor masuratori din domenii comparabile, rezultatele unor masuratori orientative
sau rezultatele unor calcule de extrapolare sau estimari, se poate stabili ca
pentru substanta poluanta respectiva la locul celei mai mari poluari
- media anuala masoara mai putin de 85% din valoarea concentratiei
- cea mai mare valoare in 24 de ore masoara mai putin de 95% din concentratia
pentru 24 de ore (in afara de pulberea din aer (PM-10)) si
- cea mai mare valoare pentru o ora masoara mai putin de 95% din valoarea
concentratiei pentru o ora ,
- pentru pulberi in suspensie (PM-10) se inregistreaza o frecventa de depasire a
valorii concentratiei pentru 24 de ore de 50µg/m 3 aer ca valoare medie pentru
ultimii 3 ani, nu mai mare decat 15 depasiri pe an.
Paragraful 2 nu este valabil daca din cauza emisiilor puternice din surse difuse
sau a unor imprejurari deosebite topografice, meteorologice sau legate de
functionare nu poate fi exclusa o depasire a valorilor imisiilor.
4.6.2.2 Planificarea masuratorilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 31 din 233
Anexa VI
Masuratorile se vor efectua dupa un plan asupra caruia s-a convenit impreuna cu
organele de competenta, in care punctele de evaluare, obiectele masuratorilor,
intervalul de masurare si procedeul de masurare, frecventa masuratorilor si
durata fiecarei masuratori sunt stabilite in functie de sursa vizata, respectiv
inaltimea surselor, considerandu-se conditiile meteorologice.
4.6.2.3 Inaltimea de masurare
Imisiile se masoara de regula la o inaltime de 1,5 m pana la 4 m deasupra
coridorului precum si la o distanta laterala mai mare de 1,5 m fata de constructie.
In paduri poate fi necesara stabilirea unor puncte de masura la o inaltime mai
mare, in functie de inaltimea arborilor.
4.6.2.4 Intervalul de masurare
Intervalul de masurare este de regula de 1 an. Acesta se poate scurta pana la 6
luni, daca este cuprins si anotimpul pentru care se asteapta cele mai mari imisii.
De altfel un interval de masurare mai mic este posibil, daca pe baza
masuratorilor curente se observa clar ca solicitantul masuratorilor de imisii
conform nr. 4.6.2.1 poate fi lasat sa aleaga.
4.6.2.5 Domeniul de evaluare
Domeniul de evaluare este suprafata care se gaseste in totalitate in interiorul
unui cerc in jurul centrului de greutate al emisiilor, cu o raza egala cu de 50 de ori
inaltimea cosului si in care poluarea suplimentara la punctul de masurare
masoara mai mult de 3% din valoarea concentratiei pe termen lung.
Paragraful 1 este valabil pentru o inaltime de iesire a emisiilor mai mica de 20 m
deasupra coridorului, cu mentiunea ca raza masoara cel putin1 km.
4.6.2.6 Stabilirea punctelor de evaluare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 32 din 233
Anexa VI
In cadrul domeniului de evaluare se vor stabili punctele de evaluare conform
urmatoarelor paragrafe, incat se poate face evaluarea poluarii totale in punctele
cu presupus cea mai mare incarcare relevanta pentru bunuri ce nu sunt expuse
numai temporar, ca si dupa aprecierea organelor competente. Masuratorile ce
sunt reprezentative numai pentru un domeniu foarte mic trebuie evitate. La
alegerea punctelor de evaluare se vor verifica marimea poluarii, relevanta ei
pentru evaluarea capabilitatii de autorizare si expunerea.
Mai intai se identifica punctele de masurare cu cea mai mare poluare
suplimentara calculata, cu ajutorul calculelor de dispersie din procedura de
autorizare conform anexei 3, respectiv a calculelor corespunzatoare de dispersie
din procedura de supraveghere.
Pentru substantele poluante, pentru care a fost stabilit numai o valoare a imisiilor
ca medie anuala, se va lua in considerare numai media anuala calculata, pentru
substante poluante cu valori maxime zilnice sau intr-o ora se vor lua si acestea in
considerare.
Intr-o a doua etapa se va evalua poluarea preliminara existenta in domeniul de
evaluare prin alte surse (inclusiv combustibil menajer si trafic), tinandu-se seama
de structura de poluare. Se va evalua mai ales posibila influenta a surselor joase
existente, inclusiv strazile. Pentru aceasta se vor folosi cunostintele mai vechi.
Determinari suplimentare pentru aprecierea poluarii preliminare se vor efectua
numai daca efortul necesar este proportional.
Intr-o a treia etapa se stabilesc pe baza determinarilor de la paragrafele 2 si 3
punctele pentru care se asteapta cea mai mare incarcare totala. Dintre acestea
se aleg de regula 2 puncte de evaluare, astfel incat este posibila atat o evaluare
a riscului presupus cel mai mare prin expunerea de lunga durata, cat si prin
expunerea la varfurile de poluare.
Daca este vorba de o substanta poluanta pentru care este stabilita numai o
valoare a imisiilor pentru efectele anuale, este suficient de regula un punct de
evaluare.
La o structura foarte neomogena a poluarii preliminare (de ex. la terenuri foarte
sectionate, conditii meteorologice deosebite, influenta mai multor emitenti josi din
domeniul de evaluare) pot fi necesare mai mult de 2 puncte. Daca se arata ca
structura imisiilor fata de varfurile de scurta durata ale poluarii si fata de poluarile
de lunga durata este de acelasi fel, poate fi de ajuns si un punct de evaluare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 33 din 233
Anexa VI
Punctele de evaluare pentru verificarea valorilor imisiilor conform nr. 4.4.1 se vor
stabili in asa fel incat sa fie la o departare de mai mult de 20km de camere de
aglomerare sau 5 km de alte terenuri construite, zone industriale sau strazi.
Stabilirea punctelor de evaluare se va motiva in planul de masuratori.
4.6.2.7 Procedeul de masurare
De regula poluarea preliminara se determina continuuu, deoarece cu metode de
masurare discontinue se pot determina cu o exactitate suficienta numai mediile
anuale. Masuratorile discontinue se iau in considerare numai atunci cand pentru
substanta poluanta este stabilita numai o valoare a imisiilor pentru efectual anual
sau cand nu este neaparat necesara determinarea varfurilor poluarilor pe termen
scurt.
Pe langa procedeele descrise in directivele si prevederile administrative din
legea federala pentru protectia impotriva imisiilor, in directivele VDI, in normele
DIN, CEN sau ISO, pot fi folosite si alte procedee, dovedite a fi echivalente.
4.6.2.8 Frecventa masuratorilor
La masurari continue trebuie garantata o disponibilitate minima de 75%,
raportata la valoriile medii intr-o ora. Daca sunt disponibile mai putin de 90% din
valorile medii intr-o ora, numarul depasirii limitei (calculate conform nr. 4.7.2 litera
b) si nr. 4.7.3 litera b)) se majoreaza la 100%. Aceste cerinte asupra
disponibilitatii sunt valabile si pentru mediile zilnice pt masuratorile poluarii cu
pulberi in suspensie. La masuratorile discontinue, numarul valorilor masurate pt
un punct de masurare este de cel putin 52. Atata timp cat cerinta directivei UE
asupra calitatii datelor pentru valoarea medie anuala nu este indeplinita de catre
52 de valori masurate, acest numar se va mari corespunzator. Pentru
determinarea calitatii datelor pentru valoarea medie anuala se va folosi DIN ISO
11222 (schita, editia aprilie 2001). Timpii pentru luarea probelor se vor raspandi
uniform in intervalul de masurare, pentru a asigura o proba reprezentativa
temporar.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 34 din 233
Anexa VI
4.6.2.9 Valorile masuratorilor
Valorile masuratorilor sunt in functie de intervalul de timp de raportare, medii
anuale, medii zilnice si medii intr-o ora. La masuratorile discontinue, timpul de
luare a probelor e de regula de 1 ora.
4.6.2.10 Masuratori orientative
O reducere a efortului de masurare conform nr. 4.6.2.7 si 4.6.2.8 se ia in
considerare pentru ca
- in cazul unor cunostinte deja existente, sa fie asigurata deja o medie anuala cu
ordin de marime cunoscut sau
- in locuri cu presupuse valori sub sau peste limita criteriilor de poluare conform
nr. 4.6.2.1, se demonstreaza acestea prin masuratori orientative
In functie de rezultat se vor mai face dupa caz masuratori conform 4.6.2.7.
4.6.3 Marimi caracteristici pentru poluarea preliminara
4.6.3.1 Notiuni generale
Masuratorile imisiilor sau constatarile comparabile asupra incacarii emisiilor pot fi
luate in considerare daca nu sunt mai vechi de 5 ani si nu s-au schimbat esential
pentru evaluarea circumstantelor relevante in aceasta perioada.
Marimile caracteristice pentru poluarea preliminara se determina din valorile
medii pe ora ale masuratorilor continue respectiv discontinue pentru fiecare
punct de evaluare.
4.6.3.2 Determinarea marimilor caracteristice pentru poluarea
preliminara
Marimea caracteristica pentru poluarea preliminara a imisiilor (IPA) este valoarea
medie anuala, determinata din toate valorile medii pe ora.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 35 din 233
Anexa VI
Marimea caracteristica pentru poluarea preliminara a zilei (IPZ)este frecventa
depasirilor (numarul zilelor) valorii concentratiei pentru efectele imisiilor in 24 de
ore.
Marimea caracteristica pentru poluarea preliminara intr-o ora (IPO)este frecventa
depasirilor (numarul de ore) valorii concentratiei pentru efectele imisiilor intr-o
ora.
4.6.3.3 Evaluarea masuratorilor
Din valorile masuratorilor se determina marimile caracteristice, in masura in care
pentru substantele poluante au fost stabilite valori ale imisiilor pentru efectele
anuale, zilnice sau intr-o ora.
La indicarea IPZ si IPO se indica simultan si cea mai mare valoare masurata intr-
o zi respectiv intr-o ora.
4.6.4 Marimi caracteristice pentru poluarea suplimentara
4.6.4.1 Notiuni generale
Marimile caracteristice pentru poluarea suplimentara se determina prin prognoza
calculata a imisiilor, pe baza unei repartitii medii anuale a frecventei sau a unei
serii reprezentative pentru un anotimp, formata din directia si viteza vantului si
clasa de dispersie. Pentru aceasta se foloseste procedeul de calcul din anexa 3.
4.6.4.2 Determinarea marimilor caracteristice pentru poluarea
suplimentara
Marimea caracteristica pentru poluarea suplimentara anuala a imisiilor (ISA) este
media aritmetica a tuturor contributiilor individuale calculate in fiecare punct de
masura.
Marimea caracteristica pentru poluarea suplimentara zilnica a imisiilor (ISZ) este
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 36 din 233
Anexa VI
- la utilizarea unei repartitii medii anuale a parametrilor meteorologici, de 10 ori
mediile aritmetice calculate ISA pentru fiecare punct de masura sau
- la utilizarea unei serii temporale meteorologice reprezentative, valoarea medie
a zilei cea mai mare calculata pentru fiecare punct de masura.
Marimea caracteristica pentru poluarea suplimentara pe ora a imisiilor(ISO) este
cea mai mare medie calculata intr-o ora pentru fiecare punct de masura.
4.7 Respectarea valorilor imisiilor
4.7.1 Valoarea anuala a imisiilor
Valoarea anuala a imisiilor indicata pentru o substanta este respectata atunci
cand suma dintre poluarea preliminara si poluarea suplimentara in punctele de
evaluare respective este mai mica sau egala cu valoarea anuala a imisiilor.
4.7.2 Valoarea zilnica a imisiilor
a) Valoarea zilnica a imisiilor este respectata in orice caz cand
- marimea caracteristica pentru poluarea preliminara nu este mai mare de 90%
din valoarea anuala a imisiilor si
- marimea caracteristica (IPZ) atinge maxim 80% din frecventa admisa de
depasire a valorii zilnice a imisiilor si
- diferite valori zilnice calculate pentru toate punctele de masura (ISZ) nu sunt
mai mari decat diferenta corespunzatoare dintre valoarea zilnica a imisiilor
(concentratia) si valoarea anuala a imisiilor.
b) de altfel valoarea zilnica a imisiilor este respectata cand poluarea totala
- determinata prin adunarea poluarii suplimentare pentru un an la valorile
concentratiilor preliminare pentru o zi, in punctele de masura, este mai mica sau
egala cu valoarea concentratiilor imisiilor pentru 24 de ore sau o evaluare arata
ca frecventa admisa pentru depasiri este respectata, daca nu cumva din cauza
unor circumstante deosebite in cazuri unice, de ex. emisii mari ce apar rar, este
necesara o evaluare aparte.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 37 din 233
Anexa VI
4.7.3 Valoarea imisiilor pe ora
a) Valoarea imisiilor int-o ora este intotdeauna respectata cand
- marimea caracteristica pentru poluarea preliminara IPA nu este mai mare de
90% din valoarea imisiilor anuale
- marimea caracteristica IPS atinge maxim 80 % din frecventa admisa de
depasire a valorii imisiilor intr-o ora
- diferite valori masurate intr-o ora pentru toate punctele de masura nu sunt mai
mari decat diferenta dintre valoarea intr-o ora a imisiilor (concentratia) si valoarea
anuala a imisiilor
b) Valoarea imisiilor intr-o ora este respectata cand poluarea totala
- determinata prin adunarea poluarii preliminare pentru un an la valorile
concentratiilor pentru poluarea preliminara intr-o ora in respectivele puncte de
masurare, este mai mica sau egala cu valoarea concentratiei imisiilor intr-o ora,
sau o evaluare arata ca prin circumstante deosebite intr-un caz unic, de exemplu
emisii mari ce apar rar, este necesara o evaluare aparte.
4.8 Verificarea in cazurile in care nu au fost stabilite valori ale imisiilor si
in cazuri particulare
La substantele poluante pentru aer, pentru care valorile imisiilor nu sunt stabilite
la numerele 4.2 pana la 4.5, si in cazurile pentru care se face trimitere la numarul
4.8, este necesara o verificare a posibilitatii de a se provoca efecte daunatoare
asupra mediului, daca exista destule dovezi pentru aceasta.
Verificare serveste
a) stabilirii efectelor provocate de poluantii aerului emisi de catre instalatie in
domeniul de evaluare; felul si dimensiunea celor stabilite se decid pe baza
principiului proportionalitatii;
si
b) evaluarii acestor efecte, daca trebuie considerate pericole, dezavantaje
majore sau daune majore pentru toti sau pentru vecinatati; evaluarea se
orienteaza dupa nivelul de cunoastere si al experientei generale
Pentru a aprecia daca pericolele, dezavantajele sau daunele sunt majore, sunt
valabile urmatoarele:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 38 din 233
Anexa VI
a) pericolele pentru sanatatea umana sunt intotdeauna majore. Daca pericolele
pentru animale si plante, sol si apa, atmosfera si alte bunuri materiale sunt
majore se va aprecia conform urmatoarelor litere b) si c)
b) dezavantajele si daunele sunt majore pentru toti, daca afecteaza in functie de
felul lor, dimensiune si durata binele general.
c) dezavantajele sau daunele sunt majore pentru vecinatati daca sunt
nerezonabile dupa felul lor, dimensiune si durata.
La evaluarea dupa literele b) si c) se vor lua in considerare mai ales:
- utilizarea terenurilor, stabilita in planurile de constructii,
- documentele de planificare teritoriala si de specialitate
- posibile urmari datorate respectivilor poluanti ai aerului
- utilizarea terenurilor cu respectarea cerintei de consideratie reciproca in relatiile
de vecinatate
- masuri de reconditionare intentionate pentru instalatii
La verificarea garantiei protectiei impotriva unor dezavantaje considerabile prin
daune aduse unor plante sensibile (de ex. plantatii de arbori si culturi de plante)
si unor ecosisteme sub actiunea amoniacului se va considera anexa 1, schema
4.
Pentru aceasta, nerespectarea distantelor minime este o dovada pentru
existenta unor dezavantaje considerabile.
Daca exista si alte dovezi care arata ca protectia impotriva unor dezavantaje
majore prin daune aduse plantelor sensibile ( de ex. plantatii de arbori si culturi
de plante) si ecosisteme( de ex. campii, mlastini si paduri) de catre depunerile de
azot, se va verifica si acest fapt. Tinandu-se seama de structura de poluare se va
aprecia daca instalatia contribuie decisiv la depunerile de azot. O dovada o
constituie depasirea densitatii vitelor de 2 grupe mari de vite la un hectar. La
aceasta verificare sunt importante mai ales tipul solului, tipul de vegetatie si
gradul de alimentare cu azot.
Daca reies dovezi pentru existenta unor dezavantaje considerabile prin daunarea
plantelor sensibile ( de ex. plantatii si culturi de plante) si ecosisteme pe baza
efectelor amoniacului sau din cauza depunerilor de azot, se va verifica cazul
unic.
Daca se efectueaza o verificare pentru un caz particular conform nr. 4.5.2, litera
d), se va verifica in special daca si in ce masura, in utilizarea actuala sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 39 din 233
Anexa VI
planificata ( de ex. ca loc de joaca pentru copii, zona de locuinte, parc sau loc de
agrement, teren industrial precum si teren agricol sau pajiste), pot duce
depunerile la efecte daunatoare asupra mediului printr-o actiune indirecta asupra
oamenilor, animalelor, plantelor, alimentelor. Valorile depunerilor asigura de
regula protectia suprafetelor de joaca pentru copii si zonelor de locuinte. Pentru
celelalte suprafete pot fi considerate valori mai mari ale depunerilor. In tabelul 8
se gasesc valori ale depunerilor ce pot demonstra existenta unor efecte
daunatoare asupra mediului pentru terenuri agricole sau pajisti.
Tabelul 8: Valorile depunerilor ca dovezi pentru o verificare in cazuri
particulare
Substanta/Grupa de substante Terenuri agricole µg/(m2d) Pajisti µg/(m2d)
Arsen 1 170 60
Plumb 185 1900
Cadmiu 2,5 32
Mercur 30 3
Taliu 7 25
5 Cerinte pentru precautii impotriva efectelor negative asupra mediului
5.1 Notiuni generale
5.1.1 Continut si semnificatie
Urmatoarele prevederi contin
- valori ale emisiilor, a caror depasire se poate evita cu ajutorul tehnicilor actuale
- cerinte ce limiteaza emisiile, care corespund nivelului de dezvoltare al tehnicii
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 40 din 233
Anexa VI
- alte cerinte pentru precautii impotriva efectelor daunatoare asupra mediului prin
poluarea aerului
- procedee pentru determinarea emisiilor
- cerinte pentru devierea gazelor de evacuare
Reglementarile de la nr. 5..2 in legatura cu nr. 5.3 sunt valabile pentru toate
instalatiile.
Atata timp cat reglementarile ce se abat de la aceasta sunt cuprinse la nr. 5.4,
acestea au prioritate inaintea reglementarilor afectate de la nr. 5.2, 5.3 sau 6.2.
Daca la nr. 5.4 sunt stabilite coeficientul de funingine, rapoartele masice, gradele
emisiilor, gradele de reducere ale emisiilor sau gradele de transformare pentru
diferite substante sau grupe de substante, cerintele referitoare la concentratia
masica a acestor substante de la nr. 5.2 nu sunt aplicabile. Cerintele stabilite la
nr. 5.2, 5.3 sau 6.2 raman intacte. Cerinta de minimizare a emisiilor de la nr.
5.2.7 se considera ca o completare.
Prevederile iau in considerare posibilele treceri ale efectelor negative de la un
bun asupra altuia; ele trebuie sa asigure un nivel inalt de protectie pentru intregul
mediu inconjurator.
Daca la decretarea acestei prevederi administrative sunt prezentate foi
explicative despre cele mai bune tehnici disponibile ale Comisiei Europene, care
sunt publicate in cadrul schimbului de informatii conform art 16 alineatul 2 al
directivei de la 24 septembrie 1996 despre evitarea si reducerea integrata a
poluarii mediului (directiva IVU, 96/61/EG, AB1. L 257 din 10 octombrie 1996,
pag. 26), informatiile cuprinse in ele sunt luate in considerare in cerintele de la nr.
5.2,5.3, 5.4 si 6.2.
Daca dupa decretarea acestei prevederi administrative sunt publicate de catre
Comisia Europeana foi explicative de genul mentionat, noi sau prelucrate,
cerintele acestei prevederi administrative nu sunt scoase din vigoare prin
aceasta. Un comitet de consiliere, instituit de catre Ministerul Federal pentru
Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor, compus din reprezentanti
specialisti ai cercurilor interesate conform § 51 BimSchG, verifica in ce masura
din completarile sau innoirile aduse acestor foi rezulta cerinte in completarea sau
extinderea cerintelor cuprinse in prevederea administrativa. Comitetul trebuie sa
decida in ce masura s-a dezvoltat nivelul de dezvoltare al tehnicii dincolo de
stipularile acestei prevederi administrative sau daca aceste stipulari au nevoie de
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 41 din 233
Anexa VI
completare. Daca Ministerul a facut cunoscuta dezvoltarea nivelului tehnicii sau o
completare necesara intr-un procedeu corespunzator § 31a, alineatul 4 din
BimSchG, organele de autorizare si supraveghere nu mai sunt sub incidenta
cerintelor prevederii administrative ce contrazic cele facute cunoscute de catre
minister. In aceste cazuri organele de compententa trebuie sa tina cont in
deciziile lor si de dezvoltarea tehnicii.
Pentru instalatiile care apar in Germania numai o data nu se vor stabili reguli la
nr. 5.4; intr-un astfel de caz, organul competent trebuie sa evalueze pe propria
raspundere particularitatile tehnice. Daca intr-un caz izolat, pentru o instalatie ce
necesita autorizare, s-au enuntat deja cerinte de precautie impotriva efectelor
daunatoare asupra mediului prin poluanti ai aerului, ce merg dincolo de cerintele
de la nr. 5.1 pana la 5.4, acestea sunt in continuare determinante prin prisma §
5,alineatul 1 nr. 2 BimSchG. Daca nr. 5.2 sau 5.4 nu contin reglementari, sau
numai reglementari incomplete pentru limitarea emisiilor, la determinarea
nivelului de dezvoltare a tehnicii se considera ca sursa informativa foile
informative despre cele mai bune tehnici disponibile sau directive sau norme ale
manualului VDI/DIN Pastrarea calitatii aerului.
5.1.2 Luarea in considerare a cerintelor in procedura de autorizare
Cerintele corespunzatoare prevederilor de la nr. 5 trebuie stabilite in decizia de
autorizare pentru fiecare sursa de emisii si pentru fiecare substanta sau grupa de
substante poluante, atata timp cat substantele sau grupa de substante sunt
cuprinse in volum relevant in gazul brut. Daca gazele de evacuare de la diferitele
parti ale instalatiei sunt colectate impreuna (conducta de colectare sau cos de
colectare), cerintele cu privire la limitarea emisiilor trebuie stabilite in asa fel incat
sa nu rezulte emisii mai mari decat la devierea gazelor fara colectarea lor.
Volumul relevant al unei substante in gazul brut al unei instalatii rezulta atunci
cand din cauza compozitiei gazului brut nu poate fi exclusa depasirea unei
cerinte stabilite la nr. 5. Daca la nr. 5 este prevazuta respectarea unui anumit
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 42 din 233
Anexa VI
debit masic sau a unei anumite concentratii masice, in decizia de autorizare se
vor limita debitul masic sau - in cazul depasirii debitului masic admis –
concentratia masica, daca la nr. 5.2 si 5.4 nu este precizat ca este necesara
limitarea amandurora.
Se poate face exceptie de la limitarile emisiilor precum concentratiile si debitele
masice admise de la nr. 5.2 si nr. 5.4, daca in locul acestora sunt stabilite
rapoarte masice admise (de ex. g/Mg de produs finit, g/kWh de energie de
ardere folosita) si cand prin observatii comparative cu tehnicile de proces si de
curatare a gazelor de evacuare, corespunzatoare nivelului tehnicii, se
demonstreaza ca nu apar debite masice mai mari ale emisiilor.
Pentru procesele de pornire si oprire, la care nu poate fi evitata depasirea
dublului limitei de emisie stabilite, trebuie facute reglementari particulare. Aici se
gasesc mai ales procese la care
- trebuie evitata o instalatie de curatare a gazelor de evacuare din motive de
siguranta (pericol de detonare, de infundare sau coroziune),
- instalatia de curatare a gazelor de evacuare nu este inca complet eficienta din
cauza unui debit prea mic al gazelor de evacuare, sau
- o colectare si curatare a gazelor de evacuare in timpul alimentarii sau golirii
recipientilor in procese de productie discontinue nu este posibila sau nu suficient
Daca din motive legate de functionare sau de tehnici de masurare ( de ex.
functionari intermitente, timpi de calibrare lungi), pentru limitarea emisiilor sunt
necesari alti timpi de mediere decat cei precizati la nr. 2.7, acestia trebuie stabiliti
corespunzator.
Daca gazul de evacuare al unei instalatii este folosit cu rolul de aer de ardere
sau ca substanta utilizata in alta instalatie, se vor face reglementari particulare.
Cantitatile de aer care sunt introduse intr-un dispozitiv din instalatie, pentru a
dilua sau a raci gazul de evacuare, nu se iau in considerare la precizarea
concentratiei masice. Daca valorile emisiilor sunt raportate la continutul de
oxigen din gazul de evacuare, concentratiile masice masurate in gazul de
evacuare se calculeaza dupa urmatoarea ecuatie:
Unde:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 43 din 233
Anexa VI
EM = concentratia masica masurata
EB = concentratia masica raportata la continutul de oxigen de referinta.
OM continutul masurat de oxigen
OB continutul de oxigen de referinta
Daca pentru reducerea emisiilor se conecteaza instalatii de curatare a gazului de
evacuare, atunci se admite ca pentru substantele pentru care se foloseste
instalatia de curatare, calcularea sa se faca numai pentru timpii in care continutul
de oxigen masurat este mai mare decat continutul de oxigen de referinta. La
procesele de ardere cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen se vor face
reglementari particulare.
5.1.3 Cerinte de baza pentru evitarea si reducerea integrata a poluarii
mediului
Pentru evitarea sau reducere integrata a emisiilor sau se vor aplica tehnici sau
masuri cu care emisiile in aer, apa sau sol sunt evitate sau limitate si astfel se
atinge un nivel total inalt de protectie a mediului; siguranta instalatiei,
administrarea ecologica a deseurilor precum si utilizarea economica si eficienta a
energiei trebuie luate in considerare.
Gazele de evacuare inevitabile trebuie colectate la locul producerii lor, in masura
in care aceasta este realizabila cu un efort proportional. Masurile de limitare a
emisiilor trebuie sa corespunda nivelului tehnicii. Cerintele acestei prevederi
administrative nu trebuie indeplinite prin masuri care pot dauna mediului in alte
privinte, precum apa sau solul. Aceste masuri trebuie orientate atat catre
reducerea concentratiei masice cat si catre debitele masice sau rapoartele de
masa ale poluantilor aerului produsi de catre o instalatie. Trebuie utilizate in
timpul functionarii instalatiei conform precizarilor.
La stabilirea cerintelor se vor considera mai ales:
- alegerea tehnicilor de proces integrate, cu cel mai mare beneficiu in produse si
emisii minime catre mediu
- optimizarea procedeelor, de ex. prin utilizarea in mare parte a substantelor
utilizate si obtinerea de produse secundare,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 44 din 233
Anexa VI
- Substituirea substantelor cancerigene, sau care provoaca modificari genetice si
disfunctii de reproducere
- reducerea cantitatii de gaze de evacuare, prin utilizarea unui aer circulant si
tinandu-se seama de cerintele date de legislatia protectiei muncii,
- economisirea de energie si reducerea emisiilor cu impact asupra climei, de ex.
optimizarea energetica la planificarea, constructia si functionarea instalatiilor,
valorificare energiei interna instalatiei, utilizarea unor masuri de izolatie termica
- evitarea sau reducerea emisiilor de substante care duc la distrugerea stratului
de ozon, in completarea masurilor mentionate in directiva CE Nr. 2037/2000 a
parlamentului european si a consiliului din 29. iunie 2000 (AB1. L244/1 din 29
septembrie 2000), de exemplu prin substituirea acestor substante, inchiderea in
incinte a instalatiilor, incapsularea partilor de instalatie, realizarea unei
subpresiuni in incaperi incapsulate si prevenirea neetanseitatilor in instalatii, prin
colectarea substantelor la administrarea deseurilor, prin utilizarea unor tehnici
optimizate de curatare a gazului de evacuare si prin administrarea conforma a
substantelor reciclate precum si a deseurilor,
- optimizarea operatiilor de pornire si oprire si alte stari de functionare speciale,
- cerintele protectiei animalelor si ale conditiilor fiziologice existente la animal
Daca pot fi emise substante de la nr. 5.2.2 clasa I sau II, nr. 5.2.4 clasa I sau II,
nr. 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7, substantele utilizate (materia prima si secundara)
trebuie alese in asa fel incat sa se produca numai emisii reduse.
Cicluri de proces, care prin imbogatire pot duce la emisii ridicate de substante de
la nr. 5.2.2 clasa I sau II sau nr. 5.2.7 trebuie evitate pe cat posibil prin masuri
tehnice sau de functionare. Daca ciclurile de proces sunt necesare, de ex. la
prelucrarea resturilor de productie pentru reciclarea metalelor, trebuie luate
masuri pentru evitarea emisiilor redicate, de ex. prin ecluzarea tintita a
substantelor sau includerea unor instalatii de curatare a gazelor de evacuare
deosebit de eficiente. Procesele de fabricatie, care sunt legate de conectarea
sau ocolirea unor instalatii de curatare a gazelor de evacuare, trebuie proiectate
si exploatate in vederea unor emisii reduse, precum si urmarite indeaproape prin
desemnarea unor procese potrivite.
In cazul nefunctionarii unor dispozitive pentru reducerea emisiilor se prevad
masuri pentru a reduce emisiile fara amanare cat se poate de mult si pentru a le
reduce tinandu-se cont de principiul proportionalitatii.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 45 din 233
Anexa VI
5.2 Cerinte generale pentru limitarea emisiilor
5.2.1 Totalul de pulberi, inclusiv pulberile fine
Emisiile sub forma de pulberi continute in gazul de evacuare nu pot depasi un
debit masic de 0,20kg/h sau concentratia masica de 20mg/m3.
Si la respectarea debitului masic sau inregistrarea unei valori mai mici de
0,20kg/h nu poate fi depasita in gazul de evacuare concentratia de 0,15g/m 3. Se
face referire la nr. 5.2.5 alineatul 3.
5.2.2 Substante anorganice sub forma de pulberi
Urmatoarele substante anorganice sub forma de pulbere, chiar daca sunt
prezente mai multe substante din aceeasi clasa, nu pot depasi in total
urmatoarele concentratii masice sau debite masice in gazul de evacuare; ca
derogare de la aceasta sunt valabile pentru substantele de clasa I cerintele
pentru fiecare substanta in parte:
Clasa I
— Mercurul si compusii sai, indicati ca Hg
— Taliu si comousii sai, indicati ca Tl
debitul masic 0,25g/h
sau
concentratia masica 0,05 mg/m3;
Clasa II
— Plumbul si compusii sai, indicati ca Pb
— Cobaltul si compusii sai, indicati ca Co
— Nichelul si compusii sai, indicati ca Ni
— Seleniul si compusii sai, indicati ca Se
— Telurul si compusii sai, indicati ca Te
debitul masic 2,5 g/h
sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 46 din 233
Anexa VI
concentratia masica 0,5 mg/m³;
Clasa III
— Stibiul si compusii sai, indicati ca Sb
— Cromul si compusii sai, indicati ca Cr
— Cianuri usor solvabile (de ex. NaCN), indicate ca CN
— Fluoruri usor solvabile (de ex. NaF), indicate ca F
— Cuprul si compusii sai, indicati ca Cu
— Manganul si compusii sai, indicati ca Mn
— Vanadiul si compusii sai, indicati ca V
— Staniul si compusii sai, indicati ca Sn
debitul masic 5 g/h
sau
concentratia masica de 1 mg/m³.
Daca sunt prezente substante din mai multe clase, indiferent de paragraful 1, la
intalnirea mai multor substante din clasele I si II in gazul de evacuare nu se pot
depasi in total valorile imisiilor din clasa II, precum si la intalnirea substantelor din
clasele I si III, a claselor II si III sau a claselor I pana la III in gazul de evacuare,
nu se pot depasi in total valorile emisiilor de clasa III.
Substantele anorganice sub forma de pulberi care nu au fost numite, despre care
exista banuiala ca pot provoca cancer, modificari genetice sau disfunctii de
reproducere (substantele din categoriile K3, M3, RE3 sau RF3, cu denumirea
R40, R62 sau R63) se atribuie clasei a III-a. Pentru aceasta se iau in considerare
- „Registrul substantelor ce provoaca cancer, modificari genetice sau disfunctii de
reproducere― (TRGS 905) si
- anexa I la directiva 67/548/EWG corespunzator listei substantelor periculoase
conform § 4a alineatul 1 al directivei pentru protectia impotriva substantelor
periculoase (GefStoffV).
La diferitele clasificari in cadrul categoriilor K, M sau R se aplica clasificarea mai
stricta din TRGS sau GefStoffV. Daca nu exista clasificari sau evaluari in TRGS
sau GefStoffV se pot folosi evaluari ale unor comisii stiintifice recunoscute, de ex.
clasificari ale comisiei senatului pentru verificarea substantelor de lucru ce pun in
pericol sanatatea al Societatii Germane de Cercetare.
In afara de acestea se face referire la § 4a paragraful 3 din GefStoffV.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 47 din 233
Anexa VI
Daca trebuie clasificate preparate conform § 4b din GefStoffV, ingredientele si
partile lor trebuie determinate si luate in considerare la stabilirea cerintelor pentru
limitarea emisiilor.
Daca la derivarea gazelor de evacuare sunt date conditii fizice (presiune,
temperatura), pentru care substantele se pot gasi in stare lichida sau gazoasa,
trebuie respectate concentratiile masice sau debitele masice pentru suma
emisiilor solide, lichide sau gazoase, indicate la paragraful 1.
5.2.3 Emisii sub forma de pulberi la transportarea, depozitarea sau
prelucrarea substantelor solide
5.2.3.1 Generalitati
La instalatiile in care sunt incarcate sau descarcate, transportate, prelucrate sau
depozitate substante solide, trebuie puse conditii adecvate pentru reducerea
emisiilor, atunci cand aceste substante, datorita densitatii, repartitia marimilor
granulatiilor, forma granulatiei, porozitatii suprafetei, rezistenta la frecare, taiere
si rupere, compozitiei sau umiditatii reduse, pot da nastere la emisii de pulberi.
La stabilirea acestor cerinte trebuie considerate conform principiului
proportionalitatii mai ales
- felul si proprietatile substantelor solide si a componentelor lor (de ex
periculozitatea si toxicitatea in sensul precizat in articolul 4 Substante
Periculoase, posibile efecte asupra apelor si pamantului, posibilitatea
formarii unor amestecuri explosive de pulberi si aer, umiditate, inclinarea
spre pulverizare)
- utilajul si procedeul de prelucrare,
- debitul masic si durata emisiilor
- conditiile meteorologice
- situarea punctului de lucru (de ex distanta fata de zona de locuinte)
Masurile se vor stabili luandu-se de asemenea in considerare si posibilele efecte
asupra apei si solului.
5.2.3.2 Incarcarea sau descarcarea
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 48 din 233
Anexa VI
La stabilirea cerintelor la incarcare sau descarcare se considera urmatoarele
masuri.
MASURI IN FUNCTIE DE PROCEDEUL DE TRANSBORDARE
— minimizarea lungimii de cadere la aruncare (de ex. la jgheaburile de aruncare
prin bucati de tabla conducatoare sau lamele)
— potrivirea inaltimii de aruncare in functie de inaltimea variabila de scuturare,
— potrivirea tipului de utilaj la materialul varsat (de ex. la bene este de evitat
supraincarcarea si incarcarea intermediara)’
— pornirea domoala a benei dupa incarcare
— benele goale trebuie sa fie inchise,
— minimizarea lucrarilor de curatire si reglare
— automatizarea unitatii de transbordare
MASURI REFERITOARE LA UTILAJUL DE PRELUCRARE
— intretinere permanenta a utilajelor (de ex. la bene se verifica etanseitatea
muchiilor de inchidere pentru a evita stropirea.
— bene inchise complet sau in mare parte pentru a evita sau a reduce
imprastierea in vant de pe suprafata materialului varsat.
— minimizarea lipirilor (mai ales la bene sau la utilizarea burdufului de incarcare
extensibil la incarcatori perpendiculari/tevi telescopice)
— teava de varsare cu cap de incarcare si aspiratie,
— ajutaj conic cu aspiratie la incarcatoarele perpendiculare
— reducerea vitezei la iesire la tuburile cu cadere prin instalatii sau prin utilizarea
unor jgheaburi cascada
— renuntarea in mare masura la utilizarea benzilor de lansare in exteriorul
camerelor inchise
— utilizarea incarcatoarelor cu roata numai la substante umede sau
nepulverizante;
MASURI REFERITOARE LA PUNCTUL DE LUCRU
— inchiderea completa sau in mare masura (de ex. Cu usi sau perdele la intrare
si iesire) a instalatiilor de incarcare si descarcare a masinilor (de ex. La statii de
umplere, jgheaburilor de varsare, buncare si alte locuri de aruncare)
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 49 din 233
Anexa VI
— aspiratia palniilor, a locurilor de transbordare, jgheaburilor de varsare, tevilor
de incarcare (dimensionare suficienta a puterii de aspiratie),
— imbunatatirea efectelor aspiratiei (de ex prin table dirijoare)
— utilizarea de palnii ( de ex cu inchidere lamelara, fund cu trapa, capac),
— utilizarea unei perdele de apa in fata deschizaturilor de iesire si a palniilor de
incarcare
— protectie impotriva vantului la procesele de incarcare si descarcare in aer liber
— prelungirea timpului de repaos al benei dupa varsare la locul de varsare
— restrictionarea transbordarii in timpul vanturilor puternice
— planificarea situarii locului de transbordare pe terenul intreprinderii
MASURI REFERITOARE LA SUBSTANTE SOLIDE
— cresterea umiditatii materialului, dupa caz folosind mijloace pentru
detensionarea suprafetei, in masura in care umezirea nu contravine prelucrarilor
urmatoare, depozitarii sau calitatii produsului a materialului transbordat,
—adaugarea unor substante lianti pentru pulberi
— granularea,
— uniformizarea granulatiei (indepartarea particulelor fine)
— impiedicarea murdaririi
— reducerea proceselor de transbordare.
5.2.3.3 Transportul
La transportul cu vehicule trebuie folosite volume inchise (vehicule magazie,
containere, prelate). In rest, pentru transportul pe teritoriul intreprinderii trebuie
folosite instalatii complet inchise sau in mare parte (de ex. benzi transportatoare
inchise, elevator cu cupe, transport cu mecanism melc, surub sau pneumatic.
La transportul pneumatic, aerul de transport incarcat cu pulberi trebuie trecut
printr-o instalatie de filtrare sau sa fie recirculat. Instalatiile de transport continuu
deschise (benzile de transport) trebuie incapsulate sau acoperite.
La umplerea recipientilor de transport inchisi cu substante solide, aerul de
impingere trebuie colectat si trecut printr-o instalatie de filtrare.
Locurile de trecere deschise trebuie umezite in masura in care aceasta umezire
nu impiedica prelucrarea urmatoare, depozitarea sau calitatea substantelor
manipulate. Ca alternativa aceste locuri se pot incapsula; aerul ce contine
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 50 din 233
Anexa VI
particule de pulberi trebuie trecut printr-o instalatie de filtrare. Deschiderile
incaperilor (usi, ferestre), in care se face manipularea deschisa a substantelor
solide, trebuie tinute pe cat posibil inchise. Usile trebuie deschise numai pentru
circulatia vehiculelor de transport.
In cazul aparitiei emisiilor de pulberi la transport, in zona instalatiei caile de
transport trebuie asfaltate, betonate sau intarite cu un strat dintr-un material
asemanator, pastrate intr-o stare corespunzatoare si curatate in functie de gradul
lor de murdarire. Trebuie evitata murdarirea cailor de transport la parasirea zonei
instalatiei de catre vehiculele de transport. In acest scop se folosesc instalatii de
spalare a cauciucurilor, masini de maturat, gratare de trecere sau alte instalatii
potrivite. Acestea nu sunt aplicabile in interiorul carierelor de piatra sau de
exploatare a resurselor minerale.
5.2.3.4 Prelucrarea sau pregatirea
Masinile, aparatele sau alte instalatii de prelucrare a substantelor solide (de ex.
spargere, macinare, cernere, sortare, amestecare, granulare, brichetare,
incalzire, uscare, racire), trebuie incapsulate sau dotate cu tehnici de reducere a
emisiilor.
Statiile de incarcare si de transbordare trebuie incapsulate; aerul incarcat cu
pulberi trebuie trecut printr-o instalatie de filtrare. Ca alternativa aceste locuri se
pot si umezi, in masura in care aceasta nu contravine cerintelor pt etapele
urmatoare de prelucrare, aptitudinii de depozitare sau calitatii produsului a
substantelor manipulate. Gazele reziduale din agregatele de prelucrare trebuie
captate si purificate.
5.2.3.5 Depozitarea
5.2.3.5.1 Depozitarea inchisa
La stabilirea cerintelor legate de depozitare este de preferat in principiu o
constructie inchisa (de ex. magazie, buncar, rezervor, hala, container). Daca
depozitarea nu este intr-un spaţiu complet închis, trebuie minimizata producerea
pulberilor printr-o construcţie geometrica adecvata a containerelor sau a staţiilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 51 din 233
Anexa VI
de depozitare, precum si a instalaţiilor de introducere sau de scoatere a
substantelor depozitate, mai ales in cazul depozitelor tranzitate. Gazele reziduale
din agregatele de încărcare si descărcare precum si aerul de transportare din
recipienti trebuie colectate si trecute printr-o instalaţie de filtrare. Toate
dispozitivele de umplere trebuie prevăzute cu o siguranţa împotriva umplerii
peste limita.
Deschiderile de evacuare ale silozurilor sau containerelor pot fi golite inchise
etans prin burdufuri de comunicare cu aspiratie si inchidere conica combinate; de
asemenea se pot folosi si roti cu cupe in combinatie cu transportul cu benzi sau
pneumatic.
5.2.3.5.2 Depozitarea in aer liber
La stabilirea cerintelor la inaltarea sau exploatarea haldelor sau la utilizarea
instalatiilor de uniformizare in aer liber se iau in considerare urmatoarele masuri:
— Acoperirea suprafetelor (de ex. cu saltele),
— Acoperirea cu verdeata a suprafetelor,
— Stropirea cu substante liante ale pulberilor la construirea haldei
— Intarirea suprafetei,
— Umezirea suficienta a haldei si a statiilor de tranzit si de transbordare,
adaugand daca e nevoie substante de detensionare superficiala, atat cat
umezirea sa nu impiedice urmatoarele etape de prelucrare, a aptitudinii de
depozitare sau sa degradeze calitatea produsului a substantelor depozitate.
— Varsarea sau exploatarea in spatele rambleurilor,
— Benzi transportoare cu inaltime reglabila,
— Plantari pentru protectia impotriva vantului,
— Orientarea axei longitudinale a haldelor in directia principala a vantului
— Limitarea inaltimii haldelor,
— Renuntarea pe cat se poate la lucrari in halde pe o vreme care avantajeaza in
mod deosebit emisiile (de ex. seceta de lunga durata, perioade de inghet, viteze
mari ale vantului).
Prin acoperirea, ingradirea sau combinarea ambelor metode, o astfel de
depozitare, inclusiv instalatiile adiacente, se poate transforma intr-o depozitare
inchisa complet sau partial, tinand cont de 5.2.3.1, paragraful 2.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 52 din 233
Anexa VI
5.2.3.6 Componente speciale
La substantele solide care contin substante conform nr. 5.2.2 clasa I sau II, nr.
5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7 sau pe care s-au depus aceste substante, trebuie
folosite cele mai folosite masuri enuntate la nr 5.2.3.2 pana la 5.2.3.5;
depozitarea trebuie facuta conform nr. 5.2.3.5.1. Principiul 1 nu se aplica de
obicei atunci cand la strecurarea substantelor solide printr-o sita cu ochiuri largi
de 5mm, continutul acestor substante speciale in sita nu depaseste urmatoarele
valori, raportate la masa uscata:
— Substante conform nr 5.2.2 clasa I, nr 5.2.7.1.1 clasa I sau nr 5.2.7.1.2
50mg/kg,
— Substante conform nr 5.2.2 clasa II, nr 5.2.7.1.1 clasa II sau nr. 5.2.7.1.3
0,50g/kg
— Substante conform nr. 5.2.7.1.1 clasa III 5,0g/kg .
5.2.4 Substante gazoase anorganice
Urmatoarele substante gazoase anorganice nu au voie sa aiba concentratii
masice sau debite masice in gazele reziduale mai mari decat valorile date:
Clasa I:
— Hidrogen arseniat
— Clorcian
— Fosgen
— Hidrogen fosforat
debit masic pt fiecare substanta 2,5 g/h
sau
concentratia masica pt fiecare substanta 0,5 mg/m³;
Clasa II
— Bromul si compusii sai gazosi, mentionati ca acid bromhidric
— Clor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 53 din 233
Anexa VI
— Acid cianogen
— Fluorul si compusii sai gazosi, mentionati ca acid fluorhidric
— Hidrogen sulfurat
debit masic pt fiecare substanta 15g/h
sau
concentratia masica pt fiecare substanta 3mg/m3 ;
Clasa III
— Amoniac
— compusi gazosi anorganici ai clorului, daca nu sunt cuprinsi in clasa I sau II,
mentionati ca acid clorhidric
debitul masic pt fiecare substanta 0,15kg/h
sau concentratia masica pt fiecare substanta 30 mg/m³;
Clasa IV
— Oxizi de sulf (dioxid si trioxid de sulf), mentionati ca dioxid de sulf
— Oxizi de azot (Monoxid si dioxid de azot), mentionati ca dioxid de sulf
debitul masic pt fiecare substanta 1,8kg/h
sau
concentratia masica pt fiecare substanta 0,35 g/m³.
In gazele reziduale de la instalatiile de ardere suplimentara termice sau catalitice,
emisiile de monoxid si dioxid de azot, nu pot depasi o concentratie masica de
0,10 g/m³; in acelasi timp emisiile de monoxid de carbon nu pot depasi o
concentratie masica mai mare decat 0,10 g/m³. Daca gazele introduse in arderea
suplimentara contin concentratii deloc mici de oxizi de azot sau alti compusi ai
azotului, masurile se iau specific cazului unic; emisiile de monoxid si dioxid de
azot nu pot depasi 1,8kg/h sau concentratia masica de 0,35 g/m³.
5.2.5 Substante organice
Substantele organice din gazul rezidual, cu exceptia substantelor organice sub
forma de pulbere, nu pot depasi in total
debitul masic de 0,50 kg/h
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 54 din 233
Anexa VI
sau
concentratia masica de 50 mg/m³,
mentionate ca si continut total de carbon.
La instalatiile vechi cu un debit masic anual de substante organice de pana la
1,5 Mg/a, mentionate ca si continut total de carbon, prin derogare de la
paragraful 1, emisiile de substante organice din gazul rezidual nu pot depasi
debitul masic de 1,5 kg/h, mentionate ca si continut total de carbon.
Numarul de ore de functioare, in care apar debite masice de peste 0,5kg/h pana
la 1,5kg/h, trebuie sa fie mai mic de 8 ore pe zi.
Pentru substantele organice sub forma de pulberi, cu exceptia celor din clasa I,
sunt valabile cerintele de la nr. 5.2.1
Pentru un debit masic sau o concentratie masica, substantele organice din
clasele I si II, chiar daca sunt prezente mai multe substante din aceeasi clasa, nu
pot depasi in total urmatoarele concentratii si debite masice in gazul rezidual:
Clasa I
Debit masic 0,10 kg/h
sau
concentratie masica 20 mg/m³
Clasa II
— 1–Brom–3–Clorpropan
— 1,1–Dicloretan
— 1,2–Dicloretil, cis si trans
— Acid acetic
— Formiat de metil
— Nitroetan
— Nitrometan
— Octametilciclotetrasiloxan
— 1,1,1–Tricloretan
— 1,3,5–Trioxan
debit masic 0,50 kg/h
sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 55 din 233
Anexa VI
concentratie masica 0,10 g/m³.
Daca sunt prezente substante din mai multe clase, suplimentar la cerintele din
paragraful 4, principiul 1 referitor la intalnirea mai multor substante din clasele I si
II in gazul rezidual, nu pot fi depasite valorile emisiilor din clasa II. Substantele
organice care nu au fost cuprinse in Anexa 4 sau produsii acestora care se
incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
— Suspecte de a provoca cancer sau modificari genetice (categoriile K3 sau M3
cu denumirea R40,
— Suspecte de avea efecte toxice pentru reproducere (categoriile RE3 sau RF3
cu denumirea R62 sau R63), tinandu-se seama de puterea efectului
— Valoarea limita pentru aer la locul de munca mai mica de 25 mg/m³
— otravitor sau foarte otravitor,
—posibila provocare a unor daune ireversibile,
—posibila sensibilizare la inspiratie,
— miros puternic,
—degradabilitate redusa si imbogatire rapida,
se atribuie in principiu clasei I, considerandu-se:
— „Registrul valorilor limita ale aerului la locul de munca‖ (TRGS 900) ,
„Registrul substantelor ce provoaca cancer, modificari genetice sau pun in
pericol functiile de reproducere‖ (TRGS 905) si
— Anexa I a procedurii 67/548/EWG conform listei substantelor periculoase art.
4a paragraful 1 al Ordonantei pentru protectia impotriva substantelor periculoase
(GefStoffV)
La baza incadrarilor in categoriile K, M sau R stau criteriile mai exigente din
TRGS sau GefStoffV.
Daca pentru substantele organice ce sunt incadrate pe baza acestor criterii in
clasa I, valorile emisiilor de clasa I nu se pot respecta cu un efort proportional,
atunci limita emisiilor se stabileste pentru cazul unic.
Daca nu se gasesc incadrarile sau valorile in TRGS sau GefStoffV, se pot folosi
valorile date de asociatiile stiintifice recunoscute, de ex. incadrarile comisiei
senatului pentru testarea substantelor de lucru ce pun in pericol sanatatea, din
Societatea de Cercetare Germana. In afara de acestea mai sunt indicate si
incadrarile conform articolului 4a paragraful 3 din GefStoff V.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 56 din 233
Anexa VI
Daca trebuie incadrate preparate conform articolului 4b din GefStoff, atunci
trebuie indicate ingredientele preparatului si proportiile acestora si luate in
considerare la stabilirea cerintelor legate de limitarea emisiilor.
5.2.6 Emisii gazoase la prelucrarea, transportul, transvazarea si
depozitarea substantelor organice lichide
La prelucrarea, transportul, transvazarea sau depozitarea substantelor organice
lichide, care
a) la o temperatura de 293,15 K au o presiune de vapori de 1,3kPa sau mai mare
b) au un continut masic mai mare de 1% pentru substantele de la nr. 5.2.5 clasa
I, nr. 5.2.7.1.1 clasa II sau III si nr. 5.2.7.1.3
c) au un continut masic mai mare decat 10 mg/kg pentru substantele de la nr
5.2.7.1.1 clasa I sau nr. 5.2.7.1.2 sau
d) contin substante de la nr. 5.2.7.2,
se vor respecta masurile pentru evitarea si reducerea emisiilor de la nr. 5.2.6.1
pana la 5.2.6.7.
5.2.6.1 Pompe
Se folosesc pompe tehnic etanse precum pompe cu motor cu spaltrohr, pompe
cu cuplaj magnetic, pompe cu garnitura inelara glisanta multipla si cu dispozitiv
de captare sau blocare, pompe cu garnitura inelara glisanta multipla si cu
garnitura uscata, pompe cu membrana sau pompe cu burduf de comunicatie.
Pompele existente pentru substante organice lichide de la nr. 5.2.6 litera a),
care nu indeplinesc una dintre caracteristicile enuntate la punctele b) pana la d)
si nu respecte cerintele de la paragraful 1, pot fi exploatate in continuare pana la
inlocuirea lor cu pompe noi. Dupa intrarea in vigoare a acestei prevederi
administrative, autoritatea de competenta trebuie sa solicite o inventariere si sa
urmareasca inlocuirea continua a pompelor precum si lucrarile de intretinere
pana la inlocuirea lor ca activitate a tinerii sub observatie a intreprinderii.
5.2.6.2 Compresoare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 57 din 233
Anexa VI
La comprimarea gazelor sau a vaporilor care corespund uneia dintre
caracteristicile de la punctele b) pana la d) se folosesc sisteme de etansare
multiple. La utilizarea sistemelor de etansare pe baza de lichide, lichidul de
etansare al compresorului nu trebuie degazificat in aer liber. La utilizarea
sistemelor de etansare uscate, de ex. colectoare cu gaz inert sau aspirarea
scurgerilor de material transportor, gazele ce scapa trebuie colectate si trecute
intr-un sistem de colectare a gazelor.
5.2.6.3 Legaturi cu flanse
Legaturile cu flanse trebuie folosite de regula numai cand sunt necesare din
punct de vedere tehnic al procedeului, al sigurantei sau pentru intretinere. In
acest caz se vor folosi legaturi cu flanse etanse conform directivei VDI 2440
(Editia noiembrie 2000). Pentru alegerea etansarii si proiectarii legaturilor cu
flanse se vor folosi parametrii de etanseitate conform DIN 28090-1 (Editia
septembrie 1995) sau DIN V ENV 1591-2 (Editia octombrie 2001). Respectarea
unei rate de scurgere de 10–5 kPa_l/(s_m) se va verifica printr-un test de
constructie conform directivei VDI 2440 (editia noiembrie 2000)
Pentru legaturile cu flanse existente se foloseste corespunzator nr. 5.2.6.1
paragraful 2 referitor la inlocuirea etansarilor. Nu este necesara o inventariere a
legaturilor existente.
5.2.6.4 Organele de inchidere
Pentru etansarea trecerilor filetate la organele de inchidere sau reglare, precum
ventile sau cursoare, se vor folosi
— burdufuri de comunicatie metalice etanse cu presgarnituri de siguranta s
sau
— sisteme de etansare echivalente
Sistemele de etansare se pot considera echivalente, daca in procedeul de
testare conform directivei VDI 2440 (Editia noiembrie 2000) sunt respectate
ratele de scurgere specifice temperaturilor.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 58 din 233
Anexa VI
Pentru organele de inchidere existente se va folosi nr. 5.2.6.1 paragraful 2.
5.2.6.5 Locurile in care se iau probe
Aceste locuri se incapsuleaza in asa fel si se prevad cu organe de inchidere
astfel incat la luarea de probe sa nu apara emisii; la luarea probelor coloana de
ridicare trebuie condusa inapoi sau complet oprita.
5.2.6.6 Transvasarea
La transvasare se vor lua cu precadere masuri pentru evitarea emisiilor, de ex.
tehnica de captare - recuperare a gazelor reziduale impreuna cu alimentarea prin
partea inferioara sau partea inferioara a nivelului.
Aspirarea si trecerea gazului rezidual printr-o instalatie de curatare a gazului
rezidual poate fi permisa cand captarea - recuperarea a gazelor reziduale nu
este realizabila din punct de vedere tehnic sau excesiva.
Tehnica de captare - recuperare a gazelor reziduale se utilizeaza in asa fel incat
fluxul de substante organice este eliberat numai la racordarea a sistemului de
captare - recuperare a gazelor reziduale, iar acesta impreuna dispozitivele
racordate nu inregistreaza scapari de gaze in atmosfera, in afara celor prevazute
din punct de vedere tehnic pentru garantarea sigurantei.
5.2.6.7 Depozitarea
Pentru depozitarea substantelor organice lichide se vor folosi rezervoare cu
capac fix, racordate la o conducta de colectare a gazelor sau legate la o
instalatie de curatire a gazelor reziduale.
Derogare de la principiul 1 poate primi depozitarea titeiului cu un volum mai mare
de 20 000 m3 in rezervoare cu capac plutitor cu etansare eficienta a marginilor
sau in rezervoare cu capac fix si cu capac plutitor interior, daca se realizeaza o
reducere a emisiilor de cel putin 97% fata de rezervoarele cu capac fix fara
capac plutitor interior.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 59 din 233
Anexa VI
Mai departe, ca derogare de la principiul 1, pentru substantele organice lichide
conform nr. 5.2.6 litera a), care nu indeplinesc unul dintre criteriile mentionate la
literele b) pana la d) si care sunt depozitate in rezervoare cu capac fix cu un
volum mai mic de 300m3se poate renunta la racordarea rezervorului la o
conducta colectoare de gaz sau la o instalatie de purificare a gazelor reziduale.
Daca rezervoarele sunt construite si exploatate deasupra pamantului, peretele
exterior si capacul se dau cu straturi de vopsea adecvata, care dovedesc un grad
de remisie al caldurii durabil, de cel putin 70%.
Daca aspectele tehnice de siguranta permit, gazele si vaporii care ies din
armaturile supapelor de presiune sau dispozitivelor de golire se conduc spre un
sistem de colectare a gazelor sau se trec printr-o instalatie de purificare a
gazelor reziduale. Gazele reziduale care apar la inspectii sau la lucrari de
curatare a rezervorului se trec printr-o ardere suplimentara sau se aplica aceleasi
masuri ca si pentru reducerea emisiilor.
5.2.7 Substante care provoaca cancer, modificari genetice sau
disfunctionalitati de reproducere, precum si substante organice greu
degradabile, substante care se imbogatesc usor si substante foarte
toxice
Emisiile de asemenea substante continute in gazele reziduale trebuie limitate cat
se poate de mult, tinandu-se cont de Principiul proportionalitatii (Principiul de
minimizare a emisiilor
5.2.7.1 Substante care provoaca cancer, modificari genetice sau
disfunctionalitati de reproducere
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 60 din 233
Anexa VI
O substanta poate fi considerata ca fiind cancerigena, sau provocatoare de
modificari genetice si disfunctionalitati de reproducere daca se incadreaza in una
dintre categoriile K1, K2, M1, M2, RE1, RE2, RF1 sau RF2 (cu denumirea R 45,
R 46, R 49, R 60 sau R 61)
— in „Registrul substantelor provocatoare de cancer, modificari genetice, ce pun
in pericol reproducerea‖ (TRGS 905) sau
— in Anexa I la directiva 67/548/EWG conform listei substantelor periculoase,
articolul 4a paragraful 1 al Ordonantei pentru protectia impotriva substantelor
periculoase (GefStoffV).
La diferitele incadrari in categoriile K, M sau R se considera criteriile mai
exigente ale TRGS sau GefStoffV. Daca nu exista incadrari sau evaluari in
TRGS sau GefStoffV, se pot lua in considerare incadrarile asociatiilor stiintifice
recunoscute, de ex. incadrari ale Comisiei Senatului pentru examinarea
substantelor de lucru periculoase pentru sanatate a Societatii de Cercetare
Germane.
In afara de acestea mai sunt indicate incadrarile conform articolului 4a paragraf 3
al GefStoff.
Daca trebuie incadrate preparate conform articolului 4b al GefStoffV,
ingredientele preparatelor si cantitatile lor trebuie indicate si luate in consideratie
la stabilirea cerintelor in vederea limitarii emisiilor.
5.2.7.1.1 Substante cancerigene
Ca cerinta minima, urmatoarele substante, chiar daca se regasesc mai multe
substante din aceeasi clasa, nu pot avea in gazul rezidual in total concentratii si
debite masice cu valori mai mari decat:
Clasa I
—Arsenul si compusii sai (exceptand hidrogenul arseniat), mentionat ca As
— Benzopiren
— Cadmiul si compusii sai, mentionati ca Cd
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 61 din 233
Anexa VI
— Composi ai cobaltului solubili in apa, mentionati ca Co
— Compusii cromului(VI) (exceptand cromatul de bariu si de plumb), mentionati
ca si Cr
debit masic 0,15 g/h
sau
concentratia masica 0,05 mg/m³;
Clasa II
— Acrilamida
— Acrilnitril
— Dinitrotoluen
— Etilenoxid
— Nichelul si compusii sai (exceptand nichelmetalul, aliajele nichelului,
carbonatul de nichel, hidroxid de nichel, tetracarbonil de nichel), mentionati ca Ni,
— 4–Vinil–1,2–ciclohexen–diepoxid
debit masic 1,5 g/h
sau
concentratia masica 0,5 mg/m³;
Clasa III
— Benzen
— Brometan
— 1,3–Butadien
— 1,2–Dichloretan
— 1,2–Propilenoxid (1,2–Epoxipropan)
— Stiroloxid
— o–Toluidin
— Tricloreten
— Vinilclorid
debit masic 2,5 g/h
sau
concentratia masica 1 mg/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 62 din 233
Anexa VI
Daca sunt prezente substante din mai multe clase, la intalnirea unor substante
din clasele I si II, aceste valori nu pot depasi in total in gazul rezidual valorile
limita ale clasei II, pentru substante din clasele I si III, II si III, sau de la I pana la
III, aceste valori nu pot depasi in total in gazul rezidual valorile emisiilor pentru
clasa III.
Substantele cancerigene ce nu au fost numite si incadrate in aceste clase se vor
atribui claselor de substante cu efectele cele mai apropiate ca intensitate; pentru
aceasta se face o evaluare a intensitatii efectelor bazata pe riscul calculat, de ex.
prin procedeul Unit-Risk.
Daca pentru substantele cancerigene ce au fost clasate conform acestei
impartiri, valorile minime ale emisiilor nu pot fi respectate decat printr-un efort
excesiv, atunci limita emisiilor se va stabili pt cazul unic, considerandu-se
principiul minimalizării emisiilor.
Fascicule
Emisiile urmatoarelor substante cancerigene in forma de fascicule nu pot depasi
urmatoarele valori pentru concentratia de pulberi sedimentabile:
— pulberi sedimentabile de asbest 1_104 fascicule/m³
(de ex. crisotil, crochidolit, amosit),
— fibre ceramice biopersistente 1,5_104 fascicule/m³
(de ex. din silicat de aluminiu, oxid de aluminiu, carbid de siliciu, titanat de caliu),
daca intra in categoria „fibre ceramice cristaline artificiale‖ conform nr. 2.3 din
TRGS 905 sau in categoria „fascicule ceramice minerale‖ din anexa I, directiva
67/548/EWG (conform articolului 4a paragraful 1 GefStoffV),
— fascicule minerale biopersistente 5_104 fascicule/m³,
daca corespund criteriilor pentru „pulberi fibroase anorganice (exceptand
azbestul)‖ de la nr 2.3 din TRGS 905 sau pentru fascicule biopersistente conform
anexei IV nr.22 din GefStoffV
Dintre diferitele criterii din TRGS si GefStoffV se vor folosi criteriile cele mai
exigente. Emisiile substantelor cancerigene in forma de fascicule pot fi limitate in
cazul unic si tinand cont de principiul minimalizarii emisiilor prin stabilirea unei
valori a emisiilor pentru intreaga pulbere.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 63 din 233
Anexa VI
5.2.7.1.2 Substante care provoaca modificari genetice
Daca aceste substante sau preparatele lor nu sunt cuprinse in cerintele pentru
substantele cancerigene , pentru emisiile lor in gazele reziduale se va tinde spre
un debit masic de maxim 0,15g/h sau o concentratie masica de maxim 0,05
mg/m³. Daca aceste valori nu pot fi respectate decat cu un efort excesiv, emisiile
din gazele reziduale vor fi limitate tinandu-se cont de principiul minimalizarii
emisiilor.
5.2.7.1.3 Substante care produc disfunctionalitati de reproducere
Daca aceste substante nu sunt cuprinse in cerintele pentru substante
cancerigene, emisiile se vor limita tinandu-se cont de principiul minimalizarii
emisiilor si de intensitatea efectelor substantelor.
5.2.7.2 Substante organice greu degradabile, usor de imbogatit si
foarte toxice
Dioxinele si furanele mentionate in anexa 5, indicate ca valoare cumulata dupa
procedeul numit acolo, nu au voie sa depaseasca, ca cerinta minima, sa
depaseasca
Debitul masic in gazul rezidual 0,25 µg/h
sau
concentratia masica in gazul rezidual 0,1 ng/m³
Timpul minim de luare a probelor e de 6 ore si nu trebuie sa depaseasca 8 ore.
La alte substante organice, ce sunt deopotriva greu degradabile si usor de
imbogatit, precum si foarte toxice, sau care din cauza unor efecte deosebit de
daunatoare asupra mediului nu pot fi incadrate la nr. 5.2.5 clasa I (de ex.
dibenzodioxine polibromate, dibenzofurane polibromate sau bifenile
polihalogenate), emisiile trebuie limitate considerandu-se principiul minimalizarii
emisiilor.
5.2.8 Substante cu miros puternic
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 64 din 233
Anexa VI
La instalatiile care in timpul unei functionari conforme sau din cauza unei
sensibilitati la perturbari conditionate functional, pot emite substante cu miros
puternic, trebuie stabilite cerinte pentru reducerea emisiilor, de ex. inchiderea
instalatiilor in incaperi, incapsularea unor parti din instalatii, realizarea unei
depresiuni in camera incapsulata, depozitarea adecvata a substantelor folosite, a
produselor si deseurilor, reglarea procesului.
Gazele reziduale cu miros puternic trebuie trecute de regula prin instalatii de
purificare a gazelor reziduale sau se iau masuri echivalente. Gazele reziduale se
deriva conform nr 5.5
La stabilirea volumului de cerinte in cazurile izolate se vor considera in special
debitul volumic al gazului rezidual, debitul masic al substantelor putenic
mirositoare, conditiile locale de dispersie, durata emisiilor si distanta de la
instalatie pana la cea mai apropiata zona cuprinsa intr-un plan de constructii (de
ex. o zona de locuinte) ce trebuie protejata. Daca in vecinatatea instalatiei sunt
de asteptat efecte ale mirosului, trebuie determinate toate masurile tehnic
realizabile pentru a diminua emisiile.
Daca limitarea emisiilor pentru substante sau grupe de substante izolate, de ex.
Amine, sau ca si continut total de carbon, nu este posibila sau nu este indeajuns,
la instalatiile cu dispozitive de purificare a gazelor reziduale, cerintele trebuie
formulate ca grad de diminuare a mirosului ce poate fi determinat olfactometric
sau masurand concentratia substantei mirositoare
5.2.9 Substante ce incarca solul
La depasirea valorilor preventive ale solului pentru plumb, cadmiu, nichel sau
mercur conform nr. 4.1 din anexa 2 Ordonantei Federale Germane referitoare la
Protectia Solului si Poluarii Istorice, a debitelor masice din anexa 2 si a valorilor
suplimentare de incarcare conform nr. 4.5.4 litera a)aa), pentru o determinare
mai precisa a obligatiilor de preventie in conformitate cu § 3, alineatul 3,
paragraful 2 a Legii de protectie a solului, in afara de cerintele stabilite in nr 5 ale
acestei prevederi administrative, se va tinde catre alte masuri preventive, daca
prin functionarea instalatiei sunt depasite poluarile anuale precizate la nr. 5 din
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 65 din 233
Anexa VI
anexa 2 a Ordonantei Federale Germane referitoare la Protectia Solului si
Poluarii Istorice.
5.3 Masurarea si supravegherea emisiilor
5.3.1 Locul masuratorilor
La aprobarea instalatiilor trebuie solicitata si definita in detaliu amenajarea unor
locuri de masura sau de luare a probelor. Aceste locuri trebuie sa fie destul de
mari. Usor accesibile, si alcatuite si alese in asa fel incat sa poata fi efectuate
masuratori relevante si tehnic ireprosabile pentru emisiile unei instalatii. Se iau in
considerare recomandarile procedurii VDI 4200 (Editia decembrie 2000).
5.3.2 Masuratori in cazuri particulare
5.3.2.1 Masuratori efectuate pentru prima data si masuratori repetate
Se cere ca dupa instalare sa fie determinate emisiile tuturor substantelor
poluante pentru care sunt precizate emisiile limita in decizia de autorizare Nr.
5.1.2, masurate in repetate randuri in locuri ce manifesta variatii deosebite, locuri
stabilite conform § 26 BImSchG
Masuratorile efectuate pentru prima data dupa instalare trebuie intreprinse dupa
ce s-a realizat o functionare uniforma, dar cel devreme dupa trei luni si cel tarziu
dupa 6 luni de la darea in functiune.
Nu se iau in considerare cerintele cu privire la masuratorile facute pentru prima
data sau cele repetate, daca determinare emisiilor se face conform Nr. 5.3.3 sau
Nr. 5.3.4.
Se poate renunta la masuratorile particulare conform articolului 1, daca cu
ajutorul altor teste, de ex. dovedind eficienta masurilor pentru reducerea
emisiilor, a compozitiei combustibilului sau a aditivilor, sau a conditiilor
procesului, se poate determina cu o certitudine destul de mare ca emisiile limita
nu sunt depasite.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 66 din 233
Anexa VI
Masuratorile repetate trebuie facute totusi dupa o perioada de functionare de 3
ani. La instalatiile la care emisiile limita sunt exprimate prin debitul masic,
termenul se poate prelungi la 5 ani.
5.3.2.2 Planificarea masuratorilor
Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate in asa fel incat
rezultatele sa fie reprezentative pentru emisiile instalatiei si comparabile cu cele
ale unor instalatii asemanatoare si in conditii asemanatoare de functionare.
Planificarea masuratorilor trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editia
decembrie 2000) si directivei VDI 2448 pagina 1 (eidtia aprilie 1992). Organele
competente pot solicita ca inainte sa se convina impreuna cu ele asupra
planificarii masuratorilor.
La instalatiile cu conditii de functionare majoritar constante in timp trebuie
efectuate 3 masuratori particulare pentru functionare neperturbata cu grad mare
de emisii si cel putin una pentru fiecare dintre starile de functionare periodice cu
un comportament variabil al emisiilor, de exemplu la lucrarile de curatare si
regenerare, sau la proceduri prelungite de pornire sau oprire. La instalatiile cu
conditii de functionare preponderent variabile trebuie efectuate masuratori
suficiente ca numar, dar cel putin 6 pentru conditii de functionare ce, prin prisma
experientei, pot avea un grad ridicat de emisii.
Durata unei masuratori intr-un caz particular masoara de obicei o jumatate de
ora; rezultatul masuratorii se va da ca media acelei jumatati de ora. In cazuri
deosebite, de exemplu functionarea intermitenta sau concentratiei masice mici in
gazul rezidual, se va ajusta corespunzator timpul considerat.
La substantele ce se gasesc in diferite stari de agregare, se vor face pregatiri
deosebite in timpul masuratorii pentru a cuprinde toate partile (de exemplu
conform directivei VDI 3868 pagina 1, editia decembrie 1994).
5.3.2.3 Alegerea procedeelor de masurare
Masuratorile pentru determinarea emisiilor trebuie efectuate aplicand procedee si
instrumente de masura ce corespund nivelului tehnicii de masurare. Toleranta
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 67 din 233
Anexa VI
procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din emisiile
limita ce trebuie supravegheate. Masurarea emisiilor trebuie facute tinand seama
de directivele si normele VDI/DIN – Manual pentru pastrarea calitatii aerului
descrise in anexa 6.
Luarea de probe trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editia decembrie
2000). In plus trebuie luate in considerare procedeele directivelor pentru
reducerea emisiilor din VDI/DIN-Manual pentru pastrarea calitatii aerului.
Determinarea totalului de carbon se va face cu instrumente adecvate pentru
masuratori continue (de exemplu dupa principiul de masurare al unui detector de
ionizare al flacarilor)
Calibrarea instrumentelor de masura folosite pentru emisiile unor substante sau
amestecuri de substante definite se va face cu respectivele substante sau
amestecuri, sau se stabilesc prin calcul pe baza unor anumiti factori de raspuns
la calibrarea cu propan. La amestecuri complexe de substante trebuie ales un
factor de raspuns reprezentativ. In cazuri de exceptie fondate, determinarea
totalului de carbon se poate face prin determinarea carbonului adsorbit in gelul
silicat.
5.3.2.4 Evaluarea si aprecierea rezulatelor masuratorilor
Se va solicita intocmirea si prezentarea unui raport cu referire la rezultatul
masuratorilor. Raportul trebuie sa contina date despre planificarea masuratorilor,
rezultatul fiecarei masuratori, procedeul de masurare folosit si conditiile de
functionare ce sunt semnificative pentru aprecierea valorilor particulare si a
rezultatelor masuratorilor. La acestea se adauga si date despre combustibili si
aditivi precum si despre starea de functionare a instalatiei si a instalatiilor pentru
reducerea emisiilor; acest raport trebuie sa corespunda anexei B a directivei VDI
4220 (editia septembrie 1999).
Pentru masuratorile efectuate prima data dupa inceperea activitatii, pentru
masuratorile ce au loc dupa modificari insemnate sau pentru masuratori repetate,
cerintele sunt respectate in orice caz atunci cand rezultatul fiecarei masuratori
singulare incluzand tolerantele nu depaseste emisiile limita stabilite in dispozitia
de autorizatie.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 68 din 233
Anexa VI
Daca prin dispozitiile ulterioare ce se bazeaza pe determinarea emisiilor se
solicita masuri suplimentare de reducere a emisiilor, se va tine seama de
toleranta de masurare in avantajul intreprinderii. Verificarea mai ales a adecvarii
procedeului de masurare la nivelul tehnicii masuratorilor este necesara in cazul
in care rezultatul masuratorilor incluzand tolerantele nu respecta emisiile limita.
In cazul depasirii acestora sunt necesare noi determinari ( de exemplu verificarea
cauzelor specifice instalatiei).
5.3.2.5 Masuratori pentru substante cu miros puternic
Daca la autorizarea instalatiei se limiteaza emisiile substantelor cu miros puternic
prin stabilirea unui grad de diminuare a mirosului a unei instalatii de curatare a
gazelor reziduale sau ca si concentratie a substantei mirositoare, acestea trebuie
verificate prin masuratori olfactometrice.
5.3.3 Masuratori continue
5.3.3.1 Programul de masurare
Supravegherea emisiilor surselor relevante prin intermediu masuratorilor
continue trebuie solicitata, conform articolului 3, in masura in care debitele
masice stabilite la 5.3.3.2 sunt depasite si limitele emisiilor sunt stabilite. O sursa
este de regula relevanta daca emisiile ei reprezinta mai mult de 20% din debitul
masic total al instalatiei. Pentru determinarea debitelor masice sunt
determinatorii precizarile dispozitiei de autorizare.
Daca este de asteptat ca o instalatie sa depaseasca in repetate randuri
concentratiile masice permise stabilite in dispozitia de autorizare, de exemplu la
instalatii cu exploatare variabila sau usor dereglabile, masurarea continua a
emisiilor poate fi solicitata si pentru valori ale debitelor masice specificate la
5.3.3.2. La instalatiile la care intr-o functionare neperturbata, instalatiile pentru
reducerea emisiilor sunt scoase in mod repetat din functiune din motive tehnice
de siguranta sau a caror actiune trebuie limitata considerabil, se considera
debitele masice care rezulta de pe urma eficacitatii reduse
Se poate renunta la supravegherea continua a unei surse atunci cand aceasta
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 69 din 233
Anexa VI
emite mai putin de 500 de ore anual sau cand reprezinta mai putin de 10 % din
emisiile anuale ale instalatiei.
Atat timp cat substantele poluante din gazele reziduale se afla intr-un raport
strans, masurarea continua se poate margini la cea a unei componente de baza.
De altfel se poate renunta la masurarea continua a emisiilor daca prin intermediul
altor teste, de exemplu determinarea continua a eficientei instalatiilor de
reducere a emisiilor (de exemplu masurarea temperaturii din camera de ardere la
o ardere suplimentara termica in locul masurarii concentratiei masice a
substantelor organice sau prin determinarea diferentei de presiune la separatori
cu filtru in locul masurarii concentratiei masice a substantelor sub forma de
pulberi din gazul rezidual), a compozitiei combustibililor sau aditivilor, sau a
conditiilor de proces, se poate stabili cu o precizie suficienta ca limitarile de
emisii sunt respectate.
5.3.3.2 Pragurile debitelor masice in supravegherea continua
La instalatiile cu un debit masic al substantelor sub forma de pulberi mde 1kg/h
pana la 3kg/h , sursele relevante trebuie echipate cu instrumente de masura care
sunt capabile sa supravegheze continuu functionarea corespunzatoare a
instalatiei de curatire a gazelor reziduale si respectarea limitelor emisiilor
(instrumente de masura calitative). La instalatiile cu un debit masic pentru
substantele sub forma de pulbere mai mare de 3kg/h, sursele relevante trebuie
prevazute cu instrumente de masura care indica permanent concentratia masica
a emisiilor sub forma de pulbere. La instalatiile cu emisii sub forma de pulberi ale
unor substante precum cele de la nr. 5.2.2 sau 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7, sursele
relevante trebuie sa aiba instrumente de masura care sa indice continuu
concentratia totala de pulberi, daca debitul masic depaseste de cinci ori unul
dintre debitele mentionate acolo.
La instalatiile ale caror emisii de substante gazoase depasesc unul sau mai
multe dintre urmatoarele debite masice, sursele relevante trebuie prevazute cu
instrumente de masura care indica permanent concentratia masica a
substantelor in cauza:
— Dioxid de sulf 30 kg/h,
— monoxid de azot si dioxid de azot, mentionate ca dioxid de azot, 30 kg/h,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 70 din 233
Anexa VI
— monoxid de carbon ca substanta principala pentru evaluarea arderii complete
in procesele de ardere 5kg/h
— monoxid de azot in toate celelalte cazuri 100kg/h,
— fluor si compusi anorganici gazosi ai fluorului, mentionati ca acid fluorhidric
0,3 kg/h
— compusi gazosi anorganici ai clorului, mentionate ca acid clorhidric 1,5kg/h
— clor 0,3 kg/h,
— acid sulfuric 0,3kg/h
Daca concentratia masica a dioxidului de sulf trebuie masurata continuu ,
concentratia masica a trioxidului de sulf trebuie determinata la calibrare si luata
in considerare in calcule. Daca pe baza masuratorilor in cazuri particulare rezulta
ca procentul de dioxid de azot din emisiile de oxid de azot este sub 10%, se va
renunta la masurarea continua a dioxidului de azot, iar contributia acestuia se va
lua in considerare prin calcul.
La instalatiile la care debitul masic al substantelor organice, mentionat ca si
continut total de carbon, depaseste pentru substantele de la nr. 5.2.5 clasa I
1kg/h , iar pentru substantele de la nr. 5.2.5 2,5 kg/h, sursele relevante trebuie
dotate cu instrumente de masura care indica permanent continutul total de
carbon.
La instalatiile care au un debit masic al mercurului si ai compusilor lui mai mare
de 2,5 g/h, mentionati ca mercur, sursele relevante trebuie echipate cu
instrumente de masura ce indica permanent concentratia masica a mercurului, in
caz ca nu s-a dovedit cu certitudine ca concentratia masica de la nr 5.2.2 clasa I
reprezinta mai putin de 20%.
Institutia competenta trebuei sa solicite ca instalatiile ce au emisii de substante
de la nr. 5.2.2 clasa I sau II sau substante de la nr. 5.2.7,sa fie dotate cu
instrumente de masurare continua pentru determinarea concentratiei masice,
atunci cand debitul masic depaseste de 5 ori unul dintre debitele masice
mentionate acolo si se dispune deja de instrumente de masura adecvate.
5.3.3.3 Marimi de referinta
Instalatiile la care concentratiile masice ale emisiilor trebuie supravegheate in
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 71 din 233
Anexa VI
mod continuu vor fi echipate cu instalatii de masura si evaluare, care sa indice si
sa inregistreze continuu parametrii de functionare necesari evaluarii si aprecierii
masuratorilor continue, de ex. temperatura gazelor reziduale, debitul volumic al
gazelor reziduale, umiditatea, presiunea, continutul de oxigen, inclusiv semnale
relevante pentru diferite stari de functionare.
Se poate renunta la masurarea continua a parametrilor de functionare atunci
cand experienta a aratat ca parametrii au un interval de variatie mic, sunt
nesemnificativi pentru evaluarea emisiilor sau pot fi determinati cu o precizie
suficienta si pe alta cale.
5.3.3.4 Alegerea dispozitivelor pentru determinarea emisiilor
Pentru masuratorile continue trebuie folosite aparate adecvate de masura si
evaluare, care sa determine si sa inregistreze continuu marimile ce trebuie
supravegheate conform nr. 5.3.3.2, 5.3.3.3 sau 5.3.4 si sa le evalueze conform
nr. 5.3.3.5.
Trebuie solicitat ca o institutie competenta conform legislatiei nationale sa
elibereze un certificat atestand montarea corespunzatoare a aparatului de
masura continua.
Ministerul pentru mediu, protectia naturii si siguranta reactorilor publica in
colaborare cu autoritatile regionale in monitorul oficial directive despre verificarea
adecvarii, montarea, calibrarea si intretinerea aparatelor de masura. Aparatele
de masura recunoscute ca adecvate de catre autoritatile regionale sunt facute
cunoscute de catre ministerul mediului, al protectiei naturii si al sigurantei
reactorilor in monitorul oficial.
5.3.3.5 Evaluarea si aprecierea rezultatelor masuratorilor
Din valorile masurate se calculeaza in principiu media valorilor inregistrate intr-o
jumatate de ora, succesiv pentru fiecare jumatate de ora. Mediile obtinute se
raporteaza la marimile de referinta si se inregistreaza cu semnalele
corespunzatoare starilor de functionare.
Evaluarea se face prin procesoare de emisii adecvate, ale caror montare si
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 72 din 233
Anexa VI
parametrizare au fost verificate de catre un birou autorizat. Transmiterea datelor
catre institutii se face la cererea acestora telemetric.
Din mediile pe jumatate de ora se calculeaza o medie a zilei pentru fiecare zi a
anului, raportat la durata zilnica de functionare. Instalatia corespunde cerintelor
cand nu sunt depasite limitele emisiilor stabilite in certificatul de aprobare sau
intr-o ordonanta ulterioara; incalcarile se vor inregistra separat si comunicate fara
intarziere organelor competente.
Se va solicita ca intreprinzatorul sa evalueze rezultatele masuratorilor continue
de-a lungul unui an si sa le prezinte in 3 luni de la sfarsitul anului calendaristic.
Intreprinzatorul trebuie sa pastreze rezultatele timp de 5 ani.
Cerinta evaluarii rezultatelor dispare atunci cand rezultatele sunt comunicate
telemetric institutiilor competente.
5.3.3.6 Calibrarea si verificarea functiilor dispozitivelor pentru
determinarea continua a emisiilor
Trebuie cerut ca dispozitivele pentru determinarea continua a emisiilor sa fie
calibrate si sa li se verifice functionalitatea de catre un oficiu autorizat de catre
institutiile competente pentru calibrari. Calibrarea terbuie facuta conform
directivei VDI 3950 pagina 1 (editia decembrie 1994. In cazuri deosebite, de
exemplu la functionarea intermitenta, pentru durate de calibrare mai mari de o
jumatate de ora se vor schimba in consecinta si timpii de mediere.
Calibrarea aparatelor de masura trebuie repetata dupa o modificare esentiala, ca
de altfel si la fiecare 3 ani. Rapoartele despre rezultatele calibrarii si despre
verificarea functionarii trebuie prezentate organelor competente in 8 saptamani.
Verificarea functiilor instalatilor pentru determinarea continua a emisiilor se va
relua anual. Se va cere ca intreprinzatorul sa prevada lucrari periodice de
intretinere si verificare a functionarii aparatelor de masura.
5.3.4 Determinarea continua a unor substante speciale.
La instalatiile care au emisii de substante de la nr. 5.2.2, nr. 5.2.5 clasa I sau nr.
5.2.7 trebuie solicitata determinarea zilnica a concentratiei masice a acestor
substante, exprimata ca medie a zilei raportata la durata zilnica de functionare,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 73 din 233
Anexa VI
daca se depaseste de 10 ori debitul masic indicat in acel loc.
Daca mediile zilnice au variatii mici, atunci determinarea concentratiei maice a
acestor substante in gazul rezidual poate fi masurat si la intervale de timp mai
mari, de ex. saptamanal, lunar sau anual. Se poate renunta la determinarea
emisiilor unor substante speciale daca prin intermediul altor teste, de ex.
controlul continuu al functiilor instalatiei de curatire a gazelor reziduale, se poate
stabili cu o certitudine destul de mare ca emisiile limita nu sunt depasite.
Respectarea cerintelor conform nr. 5.2.7.2 se va dovedi prin notarea continua si
determinarea parametrilor de functionare si ai gazului rezidual relevanti, atata
timp cat din cauza unor premise tehnice nu se poate efectua o urmarire continua
a emisiilor.
Este necesar sa se solicite ca intreprinzatorul sa evalueze rezultatele
supravegherii continue a emisiilor de substante speciale si sa le prezinte
institutiilor competente in 3 luni de la sfarsitul anului calendaristic. Intreprinzatorul
trebuie de asemenea sa pastreze rezultatele masuratorilor timp de 5 ani.
5.3.5 Echivalenta cu directivele VDI
Pe langa procedeele descrise in directivele VDI amintite la nr. 5.3, pot fi folosite
si alte metode, dovedite ca fiind echivalente.
5.4 Reglementari deosebite pentru anumite tipuri de instalatii
Cerintele speciale pentru anumite tipuri de instaltii, cuprinse la nr. 5.4, sunt
enumerate in anexa ordonantei cu privire la instalatiile ce necesita autorizari, in
conceptia de la 14 martie 1997 (BGB.I. pag.504), modificata ultima data prin
articolul 4 al legii din 27 iulie 2001 (BGB I pag. 1950), si sunt valabile numai
pentru tipurile de instalatii specificate. Se fac referiri la nr. 5.1.1 paragraful 2
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 74 din 233
Anexa VI
5.4.1 Generare de caldura, minerit, energie
5.4.1.1 Instalatii de la nr. 1.2: Instalatii de ardere
5.4.4.1.1. Instalatii pentru generarea curentului electric, abur, apa calda,
caldura de proces sau gaz rezidual incalzit in instalatii de ardere
ce folosesc carbune, cocs, inclusiv cocs de petrol, brichete de
carbune, brichete de turba, turba de foc, sau lemn cu putere
termica de ardere mai mica de 50 MW
MARIME DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza in cazul arderilor de carbune, cocs, cocs de
petrol, brichete de carbune, la volumul de aer din gazul rezidual de 7 % iar la
arderile de brichete de turba, turba de foc sau lemn, la un volum de aer in gazul
rezidual de 11 %.
DEBITELE MASICE
Debitele masice mentionate la nr. 5.2 nu sunt aplicabile.
TOTALUL DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi nu au voie sa depaseasca urmatoarele concentratii
masice in gazul rezidual:
a) la instalatiile cu putere termica de ardere de 5 MW sau mai mare, 20mg/m3
b) la instalatiile cu o putere termica de ardere mai mica de 5MW, 50mg/m3
c) la instalatiile cu putere termica de ardere mai mica de 2,5 MW, care folosesc
exclusiv lemn, 100mg/m3.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Nr. 5.2.2 nu este aplicabil, cu exceptia arderilor cu cocs de petrol.
MONOXID DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca o
concentratie masica de 0,15g/m3.
Pentru arderile izolate cu o putere termica de ardere mai mica de 2,5 MW,
emisiile limita sunt valabile numai pentru functionarea la sarcina nominala.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 75 din 233
Anexa VI
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid si dioxid de azot din gazul rezidual, mentionate ca dioxid de
azot, nu au voie sa depaseasca urmatoarele concentratii masice:
a) pentru lemn 0,25 g/m3,
b) pentru alti combustibili
aa) la arderile cu turbionarea combustibilului 0,30 g/m3,
bb) la alte tipuri de ardere in instalatii cu o putere termica de ardere
— de 10 MW sau mai mult 0,40g/m3
— mai putin de 10 MW 0,50 g/m3.
Emisiile de oxid de azot din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca la arderile
cu carbune, cu turbionarea combustibilului, concentratii masice de 0,15g/m3.
OXIZI DE SULF
La utilizarea combustibililor fosilizati, emisiile de dioxid si trioxid de sulf din gazul
rezidual nu pot depasi urmatoarele concentratii masice, mentioanate ca dioxid de
sulf:
a) la arderile cu turbionarea combustibilului 0,35g/m3
sau, in masura in care aceasta concentratie masica nu poate fi respectata decat
cu un efort disproportionat, un grad de emisie pentru sulf de 25%
b) la alte arderi
aa)pentru huila 1,3 g/m3
bb) la alti combustibili 1,0g/m3
Pentru lemn, nr. 5.2.4 nu este aplicabil
COMPUSII HALOGENULUI
Nr. 5.2.4 nu este aplicabil.
SUBSTANTELE ORGANICE
La arderile cu lemn, emisiile de substante organice din gazul rezidual nu au voie
sa depaseasca o concentratie masica de 10mg/m3, mentionata ca total de
carbon. Cerintele de la nr. 5.2.5 pentru emisiile de substante organice de clasa I
si II nu sunt aplicabile.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 76 din 233
Anexa VI
MASURATORI CONTINUE
Arderile izolate cu putere termica de ardere de 5 pana la 25 MW trebuie dotate
cu aparate de masura care sa masoare calitativ si continuu concentratia masica
a emisiilor sub forma de pulberi.
Arderile izolate cu o putere termica de ardere de mai mult de25 MW trebuie
dotate cu o instalatie de masura care sa indice permanent concentratia masica a
emisiilor sub forma de pulbere.
Arderile izolate cu o putere termica de ardere de 2,5 MW sau mai mare trebuie
dotate cu aparate de masura care sa determine continuu concentratia masica de
monoxid de carbon.
Nr. 5.3.3.1, paragraful 2 se poate aplica referitor la emisiile de oxid de sulf, atata
timp cat intreprinzatorul poate dovedi continutul de sulf si puterea calorica
inferioara a combustibilului folosit cat si adaosul de sorbentina
Sorbentienzugabe, pastreaza aceste dovezi 5 ani si le prezinta la cerere
institutiilor de competenta.
INSTALATII VECHI
Instalatiile vechi trebuie sa respecte cerintele de limitare a emisiilor sub forma de
pulberi cat si a celor de monoxid de carbon si oxizi de sulf pana la cel mult 8 ani
de la intrarea in vigoare a acestei prevederi administrative.
La arderile izolate cu o putere termica de ardere mai mica de 2,5 MW, emisiile de
monoxid de carbon din gazul rezidual nu pot avea o concentratie masica mai
mare de 0,25g/m3; valoarea emisiilor este valabila numai la functionarea la
sarcina nominala.
MASURATORI CONTINUE
La arderile izolate existente cu o putere termica de 2,5 MW pana la 25 MW nu se
aplica cerinta cu privire la dotarea cu aparate de masura care sa determine
permanent concentratia masica a emisiilor de monoxid de carbon.
5.4.1.1.1 Instalatiile pentru producerea de curent, aburi, apa calda, caldura
de proces sau gaz rezidual incins in instalatii de ardere care
functioneaza cu pacura, bitum natural emulsionat, metanol,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 77 din 233
Anexa VI
etanol, uleiuri vegetale sau esteri metilici de uleiuri vegetale, cu o
putere termica de ardere mai mica de 50 MW
MARIME DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic de oxigen in gazul rezidual
de 3%.
DEBITE MASICE
Debitele masice prezentate la nr. 5.2 nu sunt valabile.
TOTALUL DE PULBERI
La utilizarea de pacura, conform DIN 51603 partea I (Editia Martie 1998), de
metanol, etanol, uleiuri vegetale sau esteri metilici de uleiuri vegetale, numarul
5.2.1 nu este aplicabil. Gazele reziduale trebuie sa fie curatate de derivati ai
uleiului, astfel incat hartia de filtru folosita pentru masurarea funinginei sa nu
indice urme vizibile de derivati ai uleiului. La utilizarea altor substante lichide, ca
abatere dela nr. 5.2.1, este permisa o valoare a emisiilor de maxim 50mg/m3,
atat timp cat valorile emisiilor de la numerele 5.2.2 si 5.2.7.1.1 nu sunt depasite.
MONOXIDUL DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca o
concentratie masica de 80mg/m3.
OXIZII DE AZOT
Emisiile de oxid si dioxid de azot din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca
urmatoarele concentratii masice, mentionate ca dioxid de azot:
a) La utilizarea de pacuri conform DIN 51603 partea I (editia martie 1998), la
cazane cu o valoare setata a instalatiei de siguranta ( de ex. limitator de
temperatura, ventil de presiune de siguranta):
aa) o temperatura mai mica de 110 °C sau a unei suprapresiuni mai mica de
0,05 MPa 0,18gm3,
bb) o temperatura de 110 °C pana la 210 °C sau o suprapresiune sw 0,05MPa
pana la 1,18MPa 0,20g/m3
cc) o temperatura maimare de 210 °C sau o suprarpresiune mai mare de
1,8MPa 0,25g/m3
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 78 din 233
Anexa VI
raportate la valoarea de referinta a azotului combinat organic de 140mg/kg dupa
anexa B a DIN EN 267 (editia noiembrie 1999)
b) la utilizarea de combustibili lichizi 0,35g/m3. Pt uleiuri conform DIN 51603
partea I 9 editia martie 1998), se va stabili continutul de azot in combinatii
organice din combustibil conform ASTM 4629-91 (editia 1991). Concentratiile
masurate de dioxid de azot si monoxid de azot se recalculeaza raportandu-se la
valoarea de referinta a azotului in combinatii organice, mentionat ca dioxid de
azot, precum si la conditiile de referinta 10g/kg umiditatea aerului si 20 °C
temperatura aerului de ardere.
OXIZI DE SULF
La utilizarea combustibililor lichizi cu un continut mai mare de sulf decat al
pacurii usoare conform ordonantei despre continutul de sulf al pacurii usoare si
combustibil diesel (3. BimSchV) de la 15 Ianuarie 1975 (BGB1. I pag. 264),
modificata ultima data la 21 decembrie 2000 (BGB1 pag. 1956), in versiunea
valabila, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazul rezidual nu au voie
sa depaseasca concentratia masica de 0,85g/m3, mentionate ca dioxid de sulf.
Ca derogare de la paragraful 1, la arzatoarele singulare cu o putere termica de
ardere pana in 5MW se pot folosi alti combustibili lichizi decat pacura cu un
continut masic de sulf pentru pacura usoara conform 3.BimSchV, in versiunea
valabila, daca se asigura ( de exemplu prin continutul de sulf din combustibil sau
prin instalatii de desulfurizare), astfel incat sa nu rezulte emisii de oxizi de sulf
mai mari decat folosindu-se pacuri usoare cu un continut de sulf conform 3.
BimSchV, in versiunea valabila.
MASURATORI IZOLATE
La utilizarea de pacuri conform DIN 51603 partea I (editia martie 1998), care nu
depasesc continutul masic de sulf admis pt pacurile usoare conform 3.BimSchV,
de metanol, etanol, uleiuri vegetale sau esteri metilici ai uleiurilor vegetale,
nr.5.3.2.1 pentru totalul de pulberi si oxizi de sulf nu este aplicabil.
MASURATORI CONTINUE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 79 din 233
Anexa VI
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere de 10MW sau mai mare, in
cazul folosirii pacurilor conform DIN 51603 partea I (editia martie 1998), a
metanolului, etanolului, uleiurilor vegetale sau esteri metilici ai uleiurilor vegetale,
care fac parte dintr-o instalatie cu o putere termica de ardere de 20MW sau mai
mare, trebuie prevazute cu aparate de masura care sa determine in mod
continuu coeficientul de funingine conform DIN 51402 partea I (eidtia octombrie
1986) si concentratia masica a emisiilor de monoxid de carbon din gazul
rezidual.
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere de 20MW sau mai mare, in
cazul folosirii metanolului sau etanolului trebuie dotate cu aparate de masura
care sa indice permanent concentratia masica a emisiilor de monoxid de carbon
din gazul rezidual.
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere mai mica de 20MW care
folosesc pacura, cu exceptia pacurilor conforme cu DIN 51603 partea I (editia
martie 1998), sau bitum natural emulsionat trebuie prevazute cu aparate de
masura care sa indice calitativ continuu concentratia masica a emisiilor sub
forma de pulberi; arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere de 20MW
sau mai mare trebuie doatate cu aparate de masura care sa indice permanent
concentratia masica a emisiilor de pulberi si monoxid de carbon in gazul rezidual.
INSTALATII VECHI
Instalatiile vechi ce folosesc pacura, cu exceptia pacurii conforme cu normele
DIN 51603 partea I (editia martie 1998), care nu depasesc continutul de sulf din
3.BimSchV, in versiunea valabila, pentru pacura usoara – trebuie sa respecte
cerintele pentru limitarea emisiilor sub forma de pulberi precum si emisiile de
dioxid de sulf, intr-un timp de cel mult 10 ani de la intrarea in vigoare a acestei
prevederi administrative
5.4.1.1.2 Instalatii pentru producerea de curent, aburi, apa calda, caldura
de proces sau gaz rezidual incalzit, mai ales gaz de cuptor de
cocs, gaz de mina, gaz emis la productia de otel, gaz de rafinarie,
gaz de sinteza, gaz de petrol din extrageri tertiare de petrol, gaze
de epurare, biogas, gaz natural, gaz lichid, gaz din reteaua publica
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 80 din 233
Anexa VI
de alimentare cu gaz sau hidrogen, cu o putere termica de ardere
mai mica de 50MW
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza un continut volumic de oxigen din gazul rezidual
de 3%.
DEBITE MASICE
Debitele masice stabilite la nr. 5.2 nu sunt aplicabile.
TOTALUL DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulbere din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca
urmatoarele concentratii masice:
a) la utilizarea gazului din reteaua de alimentare publica cu gaz, gaz lichid,
hidrogen, gaz de rafinarie, gaz de epurare sau biogaz, 5 mg/m³,
b) la utilizarea altor tipuri de gaz 10 mg/m³.
MONOXID DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu au voie sa depaseasca o
concentratie masica de 50mg/m3 in cazul folosirii gazelor din reteaua publica de
alimentare cu gaz, si o concentratie de 80mg/m3 pentru diferite alte gaze.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid si dioxid de azot din gazul rezidual nu au voie sa aibă
concentraţii masice, menţionate ca dioxid de azot, mai mari decât:
a) in cazul gazelor din reţeaua publica de alimentare cu gaz pentru cazane cu o
valoare fixata pentru instalaţiile de siguranţa ( de ex. limitator de temperatura,
supapa de presiune) pentru a nu depasi
aa) o temperatura mai mica de 110 °C sau o suprapresiune mai mica de
0,05Mpa 0,10g/m3
bb) o temperatura de 110 °C pana la 210 °C sau a unei suprapresiuni de
0,05Mpa pana la 1,8Mpa 0,11g/m3
cc) o temperatura mai mare de 210 °C sau a unei suprapresiuni mai mari de
1,8MPa 0,15g/m3
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 81 din 233
Anexa VI
b) la utilizarea altor gaze, cu excepţia gazelor de proces care conţin compuşi ai
azotului, 0,20g/m3;
c) la utilizarea gazelor de proces, care contin compusi ai azotului, emisiile de
oxizi de azot trebuie limitate prin masuri conforme cu nivelul de dezvoltare al
tehnicii.
OXIZI DE SULF
Emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazul rezidual nu trebuie sa
depaseasca urmatoarele concentratii masice, date ca dioxid de sulf :
a) la utilizarea gazului lichid 5mg/m3,
b) la utilizarea gazului din reteaua publica de alimentare 10mg/m3,
c) la utilizarea gazului de cocs sau de rafinarie 50mg/m3,
d) la utilizarea biogazului sau gazului de epurare 0,35 g/m3,
e) la utilizarea gazului de petrol, care este folosit ca si combustibil pentru
producerea de abur sau ca masura tertiara la extragerea petrolului 1,7g/m3
f) la utilizarea gazelor de ardere, care sunt folosite intre uzina siderurgica si
cocserie,
aa) la utilizarea gazului de furnal 0,20 g/m³,
bb) la utilizarea gazului din cuptorul de cocs bei Koksofengas 0,35 g/m³,
g) la utilizarea altor gaze 35 mg/m³.
5.4.1.1.3 Arzatoare combinate sau arzatoare cu mai multi combustibili cu
o putere termica de ardere mai mica de 50MW
ARZATOARE COMBINATE
La arzatoarele combinate, valorile emisiilor stabilite pentru respectivul
combustibil trebuie determinate ca raport intre energia produsa de acest
combustibil si energia produsa in total. Valorile emisiilor determinatorii pentru
instalatia de ardere se calculeaza prin adunarea valorilor calculate astfel. De la
paragraful 1 se abat prevederile pentru combustibilul care are cea mai mare
valoare a emisiilor, daca in timpul functionarii instalatiei, procentul acestui
combustibil este de cel putin 70% din energia produsa in total, la instalatiile din
rafineriile de uleiuri minerale cel putin 50%. Procentul combustibilului determinant
poate fi mai mic la instalatiile care folosesc reziduuri de distilare si conversie din
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 82 din 233
Anexa VI
prelucrare petrolului pentru uzul propriu, atunci cand concentratia emisiilor din
gazul rezidual care pot fi atribuite gazului respectiv, nu depaseste valoarea
calculata pentru acest gaz, conform pargrafului 1.
ARZATOARELE CU MAI MULTI COMBUSTIBILI
La arzatoarele cu mai multi combustibili sunt valabile cerintele pentru respectivul
combustibil folosit; de la aceasta fac exceptie cazurile in care se trece de la
combustibil solid la combustibil gazos sau pacura conform normelor DIN 51603
partea I (editia martie 1998) si se aplica, pentru o perioada de patru ore de la
efectuarea trecerii, cerintele pentru combustibilii solizi, in vederea limitarii
emisiilor sub forma de pulberi.
ARZATOARE CU TURBIONAREA COMBUSTIBILULUI
La arzatoarele cu turbionarea combustibilului care sunt folosite ca arzatoare
combinate sau pentru mai multi combustibili se aplica valorile emisiilor pentru
totalul de puberi de la nr. 5.4.1.2.1.
5.4.1.1.4 Instalatiile de ardere de la instalatiile de uscare
La instalatiile de ardere, cu ale caror gaze sau flacari sunt uscate bunuri ce nu se
afla in imediata apropiere, se aplica cerintele de la nr. 5.4.1.2.1, 5.4.1.2.2 sau
5.4.1.2.3. Urmatoarele cerinte sunt valabile pentru instalatiile de ardere cu ale
caror gaze sau flacari se usuca bunuri in imediata apropiere.
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic al oxigenului in gazul
rezidual de 17%; in masura in care din cauza procedeului tehnic sau din motive
legate de calitatea produsului, este necesar un continut volumic al oxigenului in
gazul rezidual diferit, se va stabili continutul de oxigen de referinta pentru fiecare
caz in parte.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 83 din 233
Anexa VI
COMBUSTIBILI
Instalatiile de ardere trebuie sa foloseasca urmatorii combustibili:
a) combustibili gazosi,
b) combustibili lichizi, ce nu provoaca emisii de oxizi de sulf mai mari decat
pacurile conforme cu normele DIN 51603 partea I (editia martie 1998), cu un
continut masic de sulf pentru pacurile usoare dupa 3.BimSchV, in versiunea
valabila, sau
c) carbuni care nu provoaca emisii mai mari de oxizi de sulf decat huila cu un
continut masic de sulf mai mic de 1%, raportate la o putere calorica inferioara de
29,3MJ/kg; daca in anumite cazuri singulare se folosesc alti combustibili solizi, se
vor face reglementari speciale.
5.4.1.2 Instalatii de la nr. 1.3 :
Instalatii pentru generarea de curent electric, abur, apa
calda, caldura de proces sau gaz rezidual incalzit in
instalatiile de ardere ce folosesc alti combustibili solizi sau
lichizi decat cei numiti la nr. 1.2
La utilizarea paielor sau a altor materiale vegetale asemanatoare (de ex. paie de
cereale , ierburi) in instalatii de ardere cu o putere tremica de ardere mai mica de
50MW, sunt valabile urmatoarele cerinte:
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic de exigen in gazul rezidual
de 11%.
DEBITE MASICE
Debitele masice stabilite la nr. 5.2 nu sunt aplicabile.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 84 din 233
Anexa VI
TOTALUL DE PULBERE
Emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual nu pot depasi urmatoarele
concentratii masice:
a) la instalatii cu o putere termica de ardere de 1MW sau mai mult, 20mg/m3,
b) la instalatii cu o putere termica de ardere mai mica decat 1MW, 50mg/m3.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Nr. 5.2.2 nu este aplicabil.
MONOXIDUL DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu trebuie sa depaseasca o
concentratie masica de 0,25g/m3.
La arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere mai mica de 2,5MW, se
va lua numai valoarea emisiei la functionarea in sarcina nominala.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazul rezidual, mentionate ca
dioxid de azot, nu trebuie sa depaseasca urmatoarele concentratii masice in
gazul rezidual, mentionate ca dioxid de azot:
a) la instalatiile cu o putere termica de ardere de 1MW sau mai mare, 0,40g/m 3
b) la instalatiile cu o putere termica de ardere mai mica de 1MW, 0,50g/m 3
SUBSTANTE ORGANICE
Nr. 5.2.5 este valabil cu specificatia ca cerintele pentru emisiile de substante
organice de clasa I si II nu sunt aplicabile.
MASURATORI CONTINUE
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere de 5MW pana la 25MW
trebuie dotate cu aparate de masura care sa determine continuu calitativ
concentratiile masice ale emisiilor sub forma de pulberi.
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere mai mare decat 25 MW
trebuie dotate cu aparate de masura care sa determine permanent concentratia
masica a emisiilor sub forma de pulberi.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 85 din 233
Anexa VI
Arzatoarele singulare cu o putere termica de ardere de 2,5 MW sau mai mare
trebuie dotate cu aparate de masura care sa determine continuu concentratia
masica a emisiilor de monoxid de carbon.
INSTALATIILE VECHI
TOTALUL DE PULBERI
Instalatiil vechi trebuie sa respecte cerintele pentru limitarea emisiilor de pulberi
la cel tarziu 8 ani dupa intrarea in vigoare a acestei prevederi administrative.
MASURATORI CONTINUE
Pentru arzatoarele singulare existente cu o putere termica de ardere de 2,5 MW
pana la 25 MW nu este aplicabila cerinta pentru dotarea cu aparate de masura
care sa determine continuu concentratia masica a emisiilor de monoxid de
carbon.
5.4.1.3 Instalatiile de la nr. 1.4:
Instalatiile motoarelor cu ardere (inclusiv cele de la nr. 1.1
si 1.2)
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic de oxigen in gazul rezidual
de 5%.
DEBITE MASICE
Debitele masice stabilite la nr. 5.2 nu sunt aplicabile.
TOTALUL DE PULBERI, INCLUSIV PARTILE SUBSTANTELOR CE PROVOACA
CANCER,MODIFICARI GENETICE SAU DISFUNCTII DE REPRODUCERE
Emisiile de pulberi din gazul rezidual pentru motoarele cu autoaprindere, ce
functioneaza cu combustibili lichizi, au ca cerinta minima conditia de a nu depasi
o concentratie masica de 20mg/m3.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 86 din 233
Anexa VI
Emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual provenite de la instalatiile
motoarelor cu ardere ce sunt folosite numai in cazuri de urgenta sau care au un
timp de functionare de pana la 300 de ore pe an pentru a contribui la realizarea
sarcinii de vârf ( de ex, la generarea de curent electric, a aprovizionarii cu apa
sau gaz) nu trebuie sa depaseasca, ca cerinta minima, o concentratie masica de
80mg/m3.
Trebuie de asemenea incercate toate posibilitatile de diminuare a emisiilor oferite
de nivelul de dezvoltare al tehnicii.
MONOXID DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu pot depasi urmatoarele
concentratii masice:
a) la motoarele cu autoaprindere si aprindere externa ce folosesc combustibili
lichizi, combustibili gazosi, cu exceptia biogaz, gaz de epurare sau gaz de mina,
0,30g/m3,
b) la motoarele cu aprindere externa, ce folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu
o putere termica de ardere de
aa) 3 MW sau mai mare 0,65 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW 1,0 g/m3,
c) la motoare cu aprindere externa ce folosesc gaz de mina, 0,65 g/m 3,
d) la motoare cu aprindere, ce folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu o putere
termica de ardere de
aa) 3 MW sau mai mult 0,65 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW 2,0 g/m3;
La utilizarea de biogaz, gaz de epurare sau gaz metan trebuie incercate toate
posibilitatile de limitare a emisiilor de monoxid de carbon care sunt permise de
nivelul de dezvoltare al tehnicii.
Valorile emisiilor pentru monoxidul de carbon nu sunt aplicabile la instalatiile
motoarelor cu ardere care servesc exclusiv unor interventii de urgenta sau
functioneaza maxim 300 de ore pe an, pentru acoperirea necesarului in cazul
functionarii la sarcina de varf (de ex. la generarea de curent, alimentarea cu gaz
sau apa); trebuie incercate toate posibilitatile permise de nivelul de dezvoltare al
tehnicii, pentru diminuarea emisiilor.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 87 din 233
Anexa VI
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazul rezidual nu pot depasi
urmatoarele concentraii masice , mentionate ca dioxid de azot:
a) la motoarele cu autoaprindere care folosesc combustibili lichizi, cu putere
tremica de ardere de:
aa) 3 MW sau mai mare, 0,50 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW, 1,0 g/m³,
b) la motoare cu autoaprindere care folosesc gaz si la motoarele cu aprindere
externa
aa) la motoare cu aprindere, care folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu o
putere termica de ardere de:
— 3 MW sau mai mare 0,50 g/m³,
— mai mica decat 3 MW 1,0 g/m³,
bb) la motoare cu utilizare redusa de gaz si alte motoare Otto in patru timpi,
care functioneaza cu biogaz sau gaz de epurare, 0,50 g/m³,
cc) la motoarele cu aprindere si cele cu utilizare redusa de gaz, care
functioneaza cu alti combustibili gazosi, 0,50 g/m³,
c) la alte motoare Otto in patru timpi 0,25 g/m³,
d) la motoarele in doi timpi 0,80 g/m³;
la utilizarea de biogaz sau gaz de epurare pentru motoarele cu aprindere cu o
putere tremica de ardere mai mica de 3MW trebuie incercate toate posibilitatile
de diminuare a emisiilor de azot prin solutii de motorizare.
Valorile emisiilor pentru oxiziide azot nu sunt aplicabile la instalatii cu motoare de
ardere care servesc exclusiv cazurilor de urgenta sau care functioneaza maxim
300 de ore pe an pentru acoperirea necesarului la sarcina de varf (de ex.
producerea curentului, aprovizionarea cu gaz sau apa).
OXIZI DE SULF
Dintre combustibilii lichizi minerali pot fi utilizati numai pacurile conforme cu
normele DIN 51603 partea 1 (editia martie 1998) cu un continut masic de sulf
pentru pacurile usoare conform cu 3. BimSchV, in versiunea valabila, sau
combustibili diesel cu un continut masic de sulf conform 3. BimSchV, in
versiunea valabila, sau se vor aplica masuri pentru o reducere echivalenta a
emisiilor.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 88 din 233
Anexa VI
Pentru combustibilii gazosi sunt valabile cerintele de la nr. 5.4.1.2.3 cu
specificatia ca trebuie considerat raportul fata de un continut de oxigen de
referinta din gazul rezidual de 5%.
La utililizarea de biogas sau gaz de epurare trebuie cercetate toate posibilitatile
de reducere a emisiilor de oxizi de sulf prin masuri primare conforme cu nivelul
de dezvoltare al tehnicii (purificarea gazului).
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de formaldehide din gazul rezidual nu pot depasi o concentratie masica
in gazul rezidual de 60mg/m3. Pentru emisiile altor substante organice nu se
aplica cerintele de la nr. 5.2.5. Trebuie cercetate toate posibilitatile de reducere a
emisiilor de substante organice prin masuri conforme cu nivelul de dezvoltare al
tehnicii.
5.4.1.4 Instalatiile de la nr. 1.5:
Instalatiile cu turbine de gaz cu o putere termica de ardere
mai mica de 50 MW (inclusiv instalatiile cu turbine de gaz
de la nr. 1.2)
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic de oxigen in gazul rezidual
de 15%.
DEBITE MASICE
Debitele masice stabilite la nr. 5.2 nu sunt aplicabile.
TOTALUL DE PULBERI
Numarul 5.2.1 nu este aplicabil.
La utilizarea combustibililor lichizi, indicele de funingine nu trebuie sa
depaseasca valoarea 2 la functionarea de durata si valoarea 4 la pornire.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 89 din 233
Anexa VI
MONOXIDUL DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu trebuie sa depaseasca o
concentratie masica de 0,10g/m3 pentru functionarea la 70% din sarcina sau mai
mult.
OXIZII DE AZOT
La utilizarea gazului natural, emisiile de monoxid si dioxid de azot din gazul
rezidual pentru functionarea la o sarcina de 70% sau mai mare, nu pot depasi o
concentratie masica de 75mg/m3, mentionate ca dioxid de azot. La turbinele de
gaz in functionare solitara, cu un randament de 32% sau mai mare, la 15 °C,
101,3kPa si o umiditate relativa a aerului de 60% (conditiile ISO), valoarea
emisiilor de 75mg/m3 va creste corespunzator cresterii procentuale a
randamentului.
La utilizarea diferitilor combustibili gazosi sau lichizi, emisiile de monoxid sau
dioxid de azot din gazul rezidual al turbinelor de gaz nu trebuie sa depaseasca o
concentratie masica de 0,15g/m3, mentionate ca dioxid de azot. La turbinele de
gaz, care functioneaza exclusiv in cazuri de urgenta sau pana la 300 de ore pe
an pentru acoperirea varfurilor de sarcina la aprovizionarea cu gaz, valorile
emisiilor pentru oxizii de azot nu sunt aplicabile.
OXIZII DE SULF
Dintre combustibilii lichizi se pot utiliza numai pacuri conforme cu DIN 51603
partea 1 (editia martie 1998), cu un continut masic de sulf pentru pacura usoara
conform cu 3.BimSchV, in versiunea valabila, sau combustibili diesel cu un
continut masic al sulfului conform cu 3.BimSchV, in versiunea valabila, sau
combustibili diesel cu un continut masic de sulf conform cu 3.BimSchV, in
versiunea valabila, sau se aplica masuri echivalente de reducere a emisiilor.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 90 din 233
Anexa VI
INSTALATIILE VECHI
OXIZII DE AZOT
Instalatiile vechi trebuie sa respecte cerintele pentru limitarea emisiilor de oxizi
de azot la cel mult 10 ani dupa intrarea in vigoare a acestei prevederi
administrative; pentru agregatele deja exsitente cu un debit masic de oxizi de
azot de pana la 20Mg/a, mentionati ca dioxid de azot, nu sunt valabile cerintele
pentru instalatiile noi in vederea limitarii emisiilor de oxizi de azot.
5.4.1.9 /10 Instalatiile de la numerele 1.9 si 1.10:
5.4.1.9.1 Instalatiile pentru macinarea si uscarea carbunelui
5.4.1.10.1 Instalatii pentru brichetarea carbunelui brun sau huilei
TOTALUL DE PULBERI
a) huila
Emisiile sub forma de pulbere din vapori de apa nu pot depasi concentratia
masica de 75mg/m3 (f).
b) carbune brun
Emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual din instalatia de desprafuire a
vaporilor de apa, si cea de desprafuire in cazul proceselor de presare (vezi
cuptoarele de cocs) nu pot depasi concentratia masica de 75mg/m3 (f).
INSTALATIILE VECHI
TOTALUL DE PULBERI
Carbunele brun
Pentru instalatiile vechi, emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual provenit
de la desprafuirea interioara, nu pot depasi 75mg/m3, atat timp cat din cauza
pericolului de explozie sunt folosite procedee pe baza de lichide pentru
purificarea gazului.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 91 din 233
Anexa VI
5.4.1.11 Instalatiile de la nr. 1.11:
Instalatiile pentru distilarea uscata a huilei (cocserii)
ARDEREA PRIN PARTEA INFERIOARA
a) Marimi de referinta
Valorile emisiilor se raporteaza pentru gazele de evacuare ale arderii la un
continut volumic al oxigenului in gazul rezidual de 5%.
b) Pulberi
Emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual nu pot depasi o concentratie
masica de 10mg/m3.
c) Oxizii de azot
La prima masuratoare efectuata, emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot
din gazul rezidual nu trebuie sa depaseasca 0,50g/m3, mentionate ca dioxid de
azot; trebuie considerate toate posibilitatile pentru limitarea o crestere a emisiilor
din cauza invechirii, prin masuri legate de tehnica de ardere sau alte procedee
conforme cu nivelul de dezvoltare al tehnicii.
d) Combustibilul
Concentratia masica a compusilor sulfului in gazul utilizat la arderea prin partea
inferioara nu poate depasi 0,80g/m3, mentionata ca sulf.
UMPLEREA CUPTORULUI DE COCS
La transportarea carbunelui din buncarul de carbune in caruciorul de umplere
trebuie evitata producerea emisiilor de pulberi.
Gazele de umplere trebuie colectate. La procesul de varsare, gazele de umplere
trebuie trecute in gazul brut.
La procesul de presare, gazele de umplere trebuie trecute in gazul brut sau in
cuptorul alaturat. Gazele ce nu pot fi trecute in nici o alta parte trebuie trimise
inspre ardere. Emisiile sub forma de pulberi din gazul rezidual al arderii nu pot
depasi o concentratie masica de10mg/m3.
La nivelarea gramezii de carbune se vor evita emisiile de gaz de umplere prin
etanseizarea deschiderii de nivelare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 92 din 233
Anexa VI
CAPACUL ORIFICIULUI DE UMPLERE
Emisiile pe la capacele gaurilor de umplere trebuie evitate pe cat se poate, de
exemplu prin utilizarea unor capace cu suprafete mari de etanseizare, turnarea
capacelor de la gaurile de umplere dupa fiecare alimentare a cuptorului si
curatare regulata a cadrului gaurii de umplere si a capacului gaurii inaintea
inchiderii gaurilor de umplere. Mantaua cuptorului trebuie curatata regulat de
resturi de carbune.
CAPACELE COLOANELOR ASCENSIONALE
Capacele coloanelor ascensionale trebuie prevazute cu coloane de apa sau
sisteme echivalente pentru prevenirea emisiilor; coloanele ascensionale trebuie
curatate regulat.
MASINILE PENTRU MANIPULAREA CUPTOARELOR DE COCS
Aceste masini trebuie dotate cu aparate pentru curatarea suprafetelor etanse si
cadrului usii cuptorului.
USILE CUPTORULUI DE COCS
Trebuie folosite usi cu inchidere tehnic etansa impotriva gazelor. Apasarea liselor
de etanseizare pe cadrul camerei se realizeaza cu ajutorul unei forte elastice sau
cu un sistem cu o eficienta echivalenta. Suprafetele de etanseizare ale usilor
cuptorului de cocs trebuie curatate regulat. Trebuie cercetate toate solutiile
pentru reducerea emisiilor, fie prin reglarea presiunii intr-o singura camera,
aspirare sau alte masuri corespunzatoare nivelului de dezvoltare al tehnicii.
PRESAREA COCSULUI
La presare cocsului trebuie colectate gazele emanate si trecute printr-o instalatie
de filtrare a pulberilor; emisiile sub forma de pulberi nu pot depasi o concentratie
masica de 5mg/m3 sau un raport masic de 5g pt fiecare Mg de cocs.
RACIREA COCSULUI
Se vor folosi procedee pentru o racire cu emisii reduse, cum este racirea uscata
a cocsului; emisiile de pulberi din gazul emanat la racirea uscata a cocsului nu
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 93 din 233
Anexa VI
pot depasi o concentratie masica de 15mg/m3, iar emisiile de pulberi la racirea
umeda, un raport masic de 10g pt fiecare Mg de cocs.
INDICATII DE FOLOSIRE
In indicatiile de folosire se stabilesc masurile pentru reducerea emisiilor in timpul
functionarii cuptorului de cocs, mai ales referitor la etanseizarea deschizaturilor,
la asigurarea ca pot aparea numai incendii decarburate si la evitarea iesirii
gazelor nearse in atmosfera.
INSTALATII PENTRU PRELUCRAREA CARBUNILOR
Pentru instalatiile de prelucrare a carbunilor sunt valabile cerintele de la nr.
5.4.4.1m.2, 5.4.4.1p.1 si 5.4.4.4. Daca in gazul de proces, pe langa amoniac se
gaseste si hidrogen sulfurat, la utilizarea unei arderi suplimentare se va trece
gazul de ardere printr-o instalatie de obtinere a acidului sulfuric sau a sulfului.
INSTALATIILE VECHI
RACIREA COCSULUI
La instalatiile vechi cu dispozitiv de stingere umeda pentru racirea cocsului,
emisiile de pulberi ale turnului de stingere nu pot depasi un raport masic de 25g
pt fiecare Mg de cocs. La o innoire radicala a racirii cocsului se vor respecta
cerintele pentru instalatiile noi.
5.4.2 Pietre si soluri, sticla, ceramica, materiale de constructii
5.4.2.3 Instalatiile de la nr. 2.3:
Instalatiile pentru fabricarea clincherului de ciment sau ciment pentru care
se folosesc exclusiv combustibili de la nr. 1.2.
DEPOZITAREA
Materialul de clincher este depozitat in silozuri sau in incaperi inchise, cu
aspiratie si deprafuire.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 94 din 233
Anexa VI
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la un continut volumic al oxigenului in gazul de
evacuare de 10%.
AMONIACUL
Cerintele de la nr. 5.2.4 nu sunt aplicabile pentru emisiile de amoniac. Daca sunt
folosite ca materie prima deseurile cu continut relevant de substante cu amoniu,
a caror utilizare nu este reglementata in ordonanta pentru instalatiile de ardere
pentru deseuri si substante asemanatoare (17.BImSchV) din 23 noiembrie 1999
(BGB1. I pag.186), in versiunea curenta, se introduc prin conducta de alimentare
a cuptorului sau prin calcinator.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazul de evacuare din
cuptoarele de ciment nu pot depasi concentratia masica de 0,50g/m3,
mentionate ca dioxid de sulf. Trebuie analizate toate posibilitatile de reducere a
emisiilor, prin tehnici de ardere sau altele corespunzatoare nivelului de
dezvoltare a tehnicii.
SUBSTANTELE ORGANICE
Cerintele de la nr. 5.2.5 nu sunt aplicabile. Daca sunt folosite ca materie prima
deseurile cu continut relevant de substante organice, a caror utilizare nu este
reglementata in 17.BImSchV in versiunea curenta, se introduc prin conducta de
alimentare a cuptorului sau prin calcinator.
SUBSTANTELE CANCERIGENE
Numarul 5.2.7.1.1 este valabil cu conditia ca pentru emisiile de benzol din gazul
de evacuare de la cuptoarele de ciment, sa se tinda catre o concentratie masica
de 1mg/m3 si nu se depaseste valoarea de 5mg/m3.
MASURATORILE CONTINUE
Numarul 5.3.3.2 nu se aplica pentru emisiile de monoxid de carbon, fluor si
compusii anorganici gazosi ai fluorului si ai clorului.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 95 din 233
Anexa VI
5.4.2.4 Instalatiile de la nr. 2.4:
Instalatiile pentru arderea calcarului, bauxitei, dolomitului,
gipsului, diatomitului, magnezitului, cuartitului sau argilei
de samota
MARIME DE REFERINTA
Valorile emisiilor pentru instalatiile de fabricare a hidratului de calcar sau dolomit
se raporteaza la gazul umed de evacuare.
TOTALUL DE PULBERI
La utilizarea decantoarelor electrice este valabil ca derogare de la nr. 2.7 literele
a) si bb), ca media pe 30 de minute sa nu depaseasca mai mult de 2,5 ori
concentratia masica de 20mg/m3.
OXIZII DE AZOT
Emisiile de dioxid si monoxid de azot nu pot depasi in gazul de evacuare
concentratia masica de 0,50g/m3, mentionata ca dioxid de azot. La fabricarea
varului stins sau dolomit sinterizat in cuptoare cu tambur rotativ este valabila ca
derogare de la paragraful 1 depasirea unei concentratii masice in gazul de
evacuare de 1,5g/m3, data ca dioxid de azot; trebuie analizate toate posibilitatile
de reducere a emisiilor prin tehnici de ardere sau alte masuri corespunzatoare
nivelului de dezvoltare a tehnicii.
RECIRCULAREA GAZELOR DE EVACUARE
La cuptoarele cu tambur rotativ pentru arderea gipsului, la recircularea gazului de
evacuare, concentratia masica a dioxidului si trioxidului de sulf, date ca dioxid de
sult, precum si a dioxidului si monoxidului de sulf, date ca dioxid de azot, se
raporteaza la debitul volumic al gazelor de evacuare pentru functionarea fara
recircularea gazelor de evacuare.
INSTALATIILE VECHI
TOTALUL DE PULBERI
Instalatiile pentru arderea gipsului, care sunt dotate cu filtre electrice si folosesc
ca si combustibil pulberi de carbune brun, trebuie sa respecte cerintele pentru
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 96 din 233
Anexa VI
limitarea emisiilor de pulberi cel tarziu la 8 ani dupa intrarea in vigoare a acestei
prevederi administrative.
HIDROGEN SULFURAT
La cuptoarele cu cuva de calcar cu ardere combinata se tinde pentru emisiile de
hidrogen sulfurat din gazul de evacuare la o concentratie masica de 3mg/m3;
trebuie cercetate toate posibilitatile de reducere a emisiilor prin masuri primare
sau altele permise de nivelul de dezvoltare al tehnicii.
5.4.2.7 Instalatiile de la nr. 2.7:
Instalatiile pentru umflarea perlitei, sisturilor sau argilei
MARIMEA DE REFERINTA
Valorile emisiilor se raporteaza la gazul de evacuare cu continut de apa, la un
volum de oxigen de din gazul de evacuare de 14%.
OXIZII DE SULF
La instalatiile pentru umflarea argilei sau sisturilor este valabil nr. 5.2.4 cu
conditia ca emisiile de dioxid si trioxid de sulf din gazul de evacuare sa nu
depaseasca o concentratie masica de 0,75g/m3, date ca dioxid de sulf.
SUBSTANTE CANCERIGENE
La instalatiile pentru umflarea argilei sau sisturilor este valabil nr. 5.2.7.1.1, cu
conditia ca pentru emisiile de substante de clasa a III-a din gazul de evacuare sa
se tinda la o concentratie masica de 1mg/m3 si sa nu se depaseasca o
concentratie de 3mg/m3.
5.4.2.8 Instalatiile de la nr. 2.8:
Instalatiile pentru fabricarea sticlei, daca este fabricata din
sticla veche, inclusiv instalatiile pentru fabricarea fibrei de
sticla.
MARIME DE REFERINTA
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 97 din 233
Anexa VI
Valorile emisiilor se raporteaza pentru cuptoarele de topire a sticlei incalzite la
flacara, la un continut volumic al oxigenului in gazul de evacuare de 8%, precum
si pentru cuptoarele cu oale incalzite la flacara si cazi deschise de 13%.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERE
Daca din motive legate de calitatea produsului este necesara utilizarea
plumbului sau seleniului, este valabil nr. 5.2.2, cu conditia ca emisiile
substantelor de clasa a II-a din gazul de evacuare sa nu depaseasca o
concentratie masica de 3mg/m3; daca exista substante din mai multe clase, nu
se poate depasi, indiferent de nr. 5.2.2 paragraful 1 la intalnirea mai multor
substante din clasele II si III sau I pana la III, o concentratie masica de 4mg/m3.
Utilizarea plumbului sau seleniului trebuie documentata.
Daca se folosesc cioburi de alta provenienta pentru productia de sticla pentru
recipiente, este valabil nr. 5.2.2 cu conditia ca emisiile de plumb si compusii sai
din gazul de evacuare sa nu depaseasca o concentratie masica de 0,8mg/m3,
data ca Pb; daca exista mai multe substante din clasa a II-a, emisiile acestor
substante nu pot depasi in total o concentratie masice de 1,3mg/m3. Daca sunt
prezente substante din mai multe clase, indiferent de nr. 5.2.2 paragraful 1, la
intalnirea substantelor din clasa II si III sau de la I pana la III nu trebuie depasita
o concentratie masica de 2,3mg/m3. Se va documenta utilizarea cioburilor de
alta provenienta.
FLUORUL SI COMPUSII SAI GAZOSI ANORGANICI
Numarul 5.2.4 este valabil cu specificatia ca emisiile fluorului si compusilor sai
anorganici gazosi din gazul de evacuare, indicati ca acid fluorhidric, nu trebuie sa
depaseasca concentratia masica de 5 mg/m³. Trebuie incercate toate
posibilitatile de reducere a emisiilor de fluor si a compusilor sai gazosi
anorganici, prin alegerea unor materii prime cu continut redus de compusi ai
fluorului; daca din motive legate de calitatea produsului este necesara utilizarea
fluorurilor, cantitatea folosita se va limita la cea necesara, iar acestea se vor
documenta.
OXIZII DE SULF
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 98 din 233
Anexa VI
Emisiile de dioxid si trioxid de sulf din gazul rezidual, indicate ca dioxid de sulf,
nu pot depasi concentratiile masice indicate in tabelul 9.
Tabelul 9: Valorile emisiilor pentru dioxidul de sulf si trioxidul de sulf, date
ca dioxid de sulf, pentru instalatiile de la nr. 2.8
Instalatii pentru fabricarea Incalzire Incalzire Conditii de functionare
sticlei cu gaz cu ulei
(g/m3) (g/m3)
Sticla pentru recipienti sau 0,40 0,80
sticla plata
Sticla pentru recipienti 0,80 1,5 Functionare aproape
stoichiometrica pentru reducerea
primara a NOX, recirculare
completa a pulberii filtrate,
curatarea sticlei lichide, precum si
procentul de sticla proprie si straina
mai mare de 40%, raportat la
amestec
Sticla plata 0,80 1,5 Functionare aproape
stoichiometrica pentru reducerea
primara a NOX, recirculare
completa a pulberii filtrate, si la un
continut de sulfat necesar calitatii
sticlei mai mare de 0,45%,procent
masic, raportat la amestec
Sticla pentru produse de uz 0,20 0,50
casnic
Sticla pentru produse de uz 0,50 1,4 Functionare aproape
casnic stoichiometrica pentru reducerea
primara a NOX, recirculare
completa a pulberii filtrate, si la un
continut de sulfat necesar calitatii
sticlei mai mare de 0,45%,procent
masic, raportat la amestec
Fibre de sticla 0,20 0,80
Fibre de sticla 0,80 1,4 recirculare completa a pulberii
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 99 din 233
Anexa VI
filtrate, si la un continut de sulfat
necesar calitatii sticlei mai mare de
0,40%,procent masic, raportat la
amestec
Vata de sticla 0,050 0,80
Vata de sticla 0,10 1,4 Proportia de cioburi proprii si
straine, mai mare de 40%, raportat
la amestec
Sticla speciala 0,20 0,50
Sticla speciala 0,40 1 recirculare completa a pulberii
filtrate,
Sticla de apa 0,20 1,2
Sinterizare 0,20 0,50
Pentru alte conditii de functionare decat cele trecute in tabelul 9 pentru valorile
maxim admise ale emisiilor la un produs de sticla, se stabilesc valori ale emisiilor
mai joase in cazurile particulare, daca pentru aceste conditii de functionare exista
o contributie mica de sulf in amestec sau concentratii masice mici pentru oxizii de
sulf din gazul brut.
La arderi compuse sau arderi de mai multi combustibili, limitarea emisiilor se
stabileste pentru fiecare caz.
Se va documenta recircularea pulberilor filtrate, utilizarea de cioburi straine
precum si continutul de sulfat din amestec.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 0,50 g/m³. Pentru arderile in cuva cu flacara
in forma de U sau arderi cu flacara perpendiculara pe cuva, cu un debit de gaze
de evacuare sub 50000 m³/h, se impune, facind exceptie de la paragraful 1,
atingerea unei concentratii masice din gazele reziduale, indicata ca dioxid de
azot, de 0,50 g/m³ pentru emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot si
mentinerea valorii concentratiei masice sub 0,80 g/m³. Posibilitatile de reducere a
emisiilor prin masuri premise de stadiul tehnic actual sau legate de tehnici de
incinerare trebuie exploatate la maximum.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 100 din 233
Anexa VI
Atita timp cit, din motive ce privesc calitatea produsului, este necesara o
purificare cu ajutorul nitratilor, emisiile de de monoxid de azot si dioxid de azot
din gazele reziduale produse in timpul tratamentului, indicate ca dioxidul de azot,
nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 1,0 g/m³. Incarcatura de nitrati
utilizati trebuie verificata.
SUBSTANTE CANCERIGENE
La producerea rezervoarelor din sticla se aplica prevederile numarului 5.2.7.1.1.
luind in considerare cerinta, considerata minima, ca emisiile de substante din
clasa I din gazele reziduale sa nu depaseasca concentratia masica de 0,5
mg/m³.
Atita timp cit din motive ce privesc calitatea produsului este necesara utilizarea
compusilor arsenici ca solutii de purificare, se aplica prevederile numarului
5.2.7.1.1. luind in considerare cerinta respectarii valorilor emisiilor pentru
substantele din clasa I , exceptind arsenicul si legaturile sale; in acest caz
emisiile de arsenic si a legaturilor sale, indicate ca As, nu au voie sa
depaseasca, aceasta fiind o cerinta minima, fluxul masic de 1,8 g/h respectiv
concentratia masica de 0,7 mg/m³; posibilitatiile de reducere a emisiilor ex: prin
utilizarea unor metode de purificare ce nu implica utilizarea arsenicului sau
antimoniului de arsenic, trebuie epuizate.
Atita timp cit din motive ce privesc calitatea produsului este necesara utilizarea,
pentru colorarea sticlei, a legaturilor de cadmiu, se aplica prevederile cap.
5.2.7.1.1. luind in cosiderare cerinta respectarii valorilor emisiilor valabile pentru
substantele din clasa I, exceptind cadmiul si legaturile sale; in acest caz emisiile
de cadmiu si a legaturilor sale, indicate ca Cd, nu au voie sa depaseasca,
aceasta fiind o cerinta minima, fluxul masic de 0,5 g/h respectiv concentratia
masica de 0,2 mg/m³; Incarcatura cu compusi de arsenic si cadmiu trebuie
verificata.
REGLEMENTARE SPECIALA
In cazul cuptoarelor pentru topire a sticlei, incalzite electric sau ajutorul
combustibilului-oxigen, se impun reglementari speciale. Ca norme de apreciere
se va avea in vedere consumul energetic specific al cuptoarelor moderne pentru
topire a sticlei, incalzite cu combustibil-aer, comparabile din punct de vedere al
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 101 din 233
Anexa VI
consumului, precum si capacitatea echipamentelor de purificare a gazelor de
evacuare.
Se atrage atentia asupra Directivei VDI 2578 (publicata in noiembrie 1999).
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
In cazul instalatiilor vechi echipate cu separatoare electrice si care corespund
cerintelor mentionate in cap. 6.2.3.3. emisiile sub forma de pulberi din gazele
reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 30mg/m³.
OXIZI DE AZOT
In cazul instalatiilor vechi echipate cu arderile in cuva cu flacara in forma de U
sau arderi cu flacara perpendiculara pe cuva, emisiile de monoxid de azot si
dioxid de azot din gazele reziduale, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 0,80 g/m³; in plus trebuie verificat in ce
masura este posibila solicitarea unor valori a emisiilor de 0,50 g/m³, incluzind aici
masurile aditionale de eliminare a gazelor reziduale.
Cerintele pentru limitarea emisiilor de oxizi de azot trebuie respectate in cel mult
opt ani de la intrarea in vigoare a acestui regulament administrativ; in timpul
acestei perioade, dupa desfasurarea fiecarei durata de utilizare a cuvei, trebuie,
pentru diminuarea emisiilor de oxizi de azot, aduse modificari constructive,
permise de stadiul actual al tehnicii, cuvei de topire.
Atita timp cit din motive ce privesc calitatea produsului este necesara o purificare
prin nitrare, pe parcursul purificarii prin nitrare, emisiile de monoxid de azot si
dioxiod de azot din gazele reziduale, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa
depaseasca urmatoarele concentratii masice:
a) pentru un flux volumic de gaze de evacuare de 5000 m³/h sau mai mare –
1,0 g/m³
b) pentru un flux volumic de gaze de evacuare mai mic de 5000 m³/h – 1,2
g/3
Incarcatura de nitrati utilizati trebuie verificata.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 102 din 233
Anexa VI
5.4.2.10 Instalatii de la numarul 2.10:
Instalatii pentru arderea produselor ceramice
MARIMI DE REFERINTA
Valorile emisiilor corespund unui continut volumetric de oxigen in gazele
reziduale de 17%.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Pentru utilizarea de Schüttschichtfiltern se aplica prevederile numarului 5.2.1,
luind in considerare cerinta ca in timpul dozarii discontinue sau a amestecarii
discontinue a agentului de sorbtie, emisiile sub forma de pulberi din gazele
reziduale sa nu depaseasca concentratia masica de 40 mg/m³.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Pentru utilizarea glazurilor sau a substantelor ce contin plumb se aplica
prevederile de la numarul 5.2.2, luind in considerare respectarea cerintelor
privind valorile emisiilor pentru substantele din clasa II, exceptie facind plumbul si
legaturile sale. In ceea ce priveste emisiile de plumb si a legaturilor acestuia din
gazele reziduale, indicate ca Pb, trebuie atins un flux masic de 2,5 g/h si o
concentratie masica de 05 mg/m³ iar concentratia masica nu are voie se
depaseasca valoarea de 3 mg/m³. Posibilitatile de reducere a emisiilor de plumb
si a legaturilor acestuia cu ajutorul utilizarii glazurilor si substantelor ce nu contin
plumb trebuie exploatate la maximum.
FLUORUL SI LEGATURILE SALE ANORGANICE GAZOASE
Capitolul 5.2.4 se aplica cu cerinta ca emisiile de fluor si legaturile sale
anorganice gazoase din gazele reziduale, indicate ca hidrogen fluorid, sa nu
depaseasca concentratia masica de 5 mg/m³. In cazul cuptoarelor exploatate
discontinuu, emisiile de fluor si legaturile sale anorganice gazoase din gazele
reziduale, indicate ca hidrogen fluorid, nu au voie sa depaseasca, facind exceptie
de la prevedera 1, fluxul masic de 30 g/h sau concentratia masica de 10 mg/m³.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de fluor si legaturilor sale anorganice
gazoase prin alegerea de materii prime cu un continut scazut de legaturi de fluor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 103 din 233
Anexa VI
si prin masuri primare si secundare permise de stadiul tehnicii trebuie exploatate
la maximum.
OXIZI DE SULF
Emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazele reziduale, indicate ca dioxid
de sulf, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,50 g/m³.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de dioxid de azot si monoxid de azot din gazele reziduale, indicate ca
dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,50 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul utilizarii unei arderi suplimentare exterioare, emisiile de substante
organice din gazele reziduale, indicate ca continutul total de carbon, nu au voie
sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³; cerintele numarului 5.2.5
referitoare la emisiile de substante organice din clasa I si II nu se aplica aplica in
cazul acesta.
SUBSTANTE CANCERIGENE
In cazul cuptoarelor fara ardere suplimentara externa, se aplica prevederile de la
numarul 5.2.7.1.1, avind in vedere cerintele, ca pentru emisiile de benzol din
gazele reziduale sa se incerce obtinerea valorii concentratiei masice de 1 mg/m³
iar concentratia masica a emisiilor sa nu depaseasca 3 mg/m³.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
In cazul cuptoarelor existente, care functioneaza cu Schüttschichtfilter sau fara
instalatie de desprafuit, emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au
voie sa depaseasca concentratia masica de 40 mg/m³; posibilitatile de reducere
a emisiilor sub forma de pulberi prin aplicarea unor masuri corespunzatoare
stadiului tehnicii trebuie exploatate la maximum.
OXIZI DE SULF
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 104 din 233
Anexa VI
In cazul instalatiilor existente, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din
gazele reziduale, exprimate ca dioxid de sulf, nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 750 mg/m³.
5.4.2.11 Instalatii de la numarul 2.11:
Instalatii pentru topirea substantelor minerale inclusiv
instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale
MARIME DE REFERINTA
In cazul instalatiilor incalzite cu combustibil fosil, valorile emisiilor corespund unui
continut volumetric de oxigen in gazele reziduale de 8%.
FLUORUL SI LEGATURILE SALE ANORGANICE GAZOASE
Capitolul 5.2.4 se aplica cu cerinta ca emisiile de fluor si legaturile sale
anorganice gazoase din gazele reziduale, indicate ca hidrogen fluorid, sa nu
depaseasca concentratia masica de 5 mg/m³. Posibilitatile de reducere a
emisiilor de fluor si legaturilor sale anorganice gazoase prin alegerea de materii
prime cu un continut scazut de legaturi de fluor si prin masuri primare si
secundare permise de stadiul tehnologic trebuie exploatate la maximum; atita
timp cit din motive ce privesc calitatea produsului este necesara utilizarea
fluoridelor, cantitatea utilizata trebuie limitata la strictul necesar si verificata.
OXIZI DE SULF
In cazul producerii vatei minerale, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din
gazele reziduale, exprimate ca dioxid de sulf, nu au voie sa depaseasca
urmatoarele concentratii masice:
a) in cazul utilizarii pietrei brute sau a amestecului – 0,60 g/m³,
b) in cazul utilizarii unui procent din masa mai mic 45% de piatra cioplita
legata mineral, procent raportat la intregul amestec – 1,1 g/m³,
c) in cazul utilizarii unui procent din masa de 45% sau mai mult de piatra
cioplita legata mineral, procent raportat la intregul amestec, si la reciclare
pulberilor rezultate prin filtrare in productie – 1,5 g/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 105 din 233
Anexa VI
In cazul altor proportii de piatra cioplita legata mineral sau in cazul reciclarii
pulberilor rezultate prin filtrare in productie incomplete, limitarea emisiilor se
stabileste pentru fiecare caz in parte.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca concentratia de 0,50 g/m³. Pentru arderile in cuva cu flacara in
forma de U sau arderi cu flacara perpendiculara pe cuva cu un debit de gaze de
evacuare sub 50000 m³/h se impune, facind exceptie de la paragraful 1,
atingerea unei concentratii masice, indicata ca dioxid de azot, de 0,50 g/m³
pentru emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazele reziduale si
mentinerea valorii concentratiei masice sub 0,80 g/m³. Posibilitatile de reducere a
emisiilor prin masuri premise de stadiul tehnic actual sau legate de tehnici de
incinerare trebuie exploatate la maximum.
In cazul cubilourilor cu ardere termica suplimentara, emisiile de monoxid de azot
si dioxid de azot din gazele reziduale, exprimate ca dioxid de azot, nu au voie sa
depaseasca, facind exceptie da la prevederile numarului 5.2.5, concentratia
masica de 0,35 g/m³.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
In cazul instalatiilor vechi echipate cu separatoare electrice si care corespund
cerintelor mentionate in cap. 6.2.3.3., emisiile sub forma de pulberi din gazele
reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 30mg/m³.
OXIZI DE AZOT
In cazul instalatiilor vechi cu arderile in cuva cu flacara in forma de U sau arderi
cu flacara perpendiculara pe cuva emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot
din gazele reziduale, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,80 g/m³; in plus trebuie verificat in ce masura este
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 106 din 233
Anexa VI
posibila solicitarea unor valori a emisiilor de 0,50 g/m³, incluzind aici masurile
aditionale de eliminare a gazelor de evacuare.
Cerintele pentru limitarea emisiilor de oxizi de azot trebuie respectate in cel putin
opt ani de la intrarea in vigoare a acestui regulament administrativ; in timpul
acestei perioade, dupa derularea fiecarei durate de utilizare a cuvei, trebuie,
pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot, aduse modificari constructive
corespunzatoare, premise de stadiul tehnic, cuvei de topire.
Atita timp cit din motive ce privesc calitatea produsului este necesara o purificare
prin nitrare, pe parcursul purificarii prin nitrare emisiile de monoxid de azot si
dioxiod de azot din gazele reziduale, exprimate ca dioxid de azot, nu au voie sa
depaseasca urmatoarele concentratii masice:
a) pentru un flux volumic de gaze de evacuare de 5000 m³/h sau mai mare –
1,0 g/m³
b) pentru un flux volumic de gaze de evacuare mai mic de 5000 m³/h – 1,2
g/3
Incarcatura de nitrati utilizati trebuie verificata.
5.4.2.9 Instalatii de la numarul 2.15:
Instalatii pentru amestecarea asfaltului
MARIME DE REFERINTA
Valoarea emisiilor corespund unui continut volumetric de oxigen in gazele
reziduale de 17%, exceptie facind agregatul care incalzeste uleiul termic pentru
care continutul volumetric de oxigen din gazele reziduale este de 3%.
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele de evacuare care contin pulberi si provin de la uscator cu toba pentru
compozite minerale, de la toba pentru asfalt granulat (tamburi paraleli), de la
dispozitivul de transport pentru minerale calde, de la masina de ciuruit si de la
amestecator trebuie colectate si trecute printr-o instalatie de desprafuire.
Concasoarele pentru indepartarea asfaltului trebuie capsulate si echipate cu
dispozitive eficiente pentru reducerea emisiilor de pulberi, ex: udare cu apa.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 107 din 233
Anexa VI
Posibilitatiile de scadere a temeperaturii de fabricatie pentru asfalt, prin aplicarea
masurilor corespunzatoare premise de stadiul tehnic, ex: prin agregate auxiliare
sau masuri privind tehnologia de fabricare, trebuie exploatate la maximum.
MONOXID DE CARBON
In cazul utilizarii combustibililor gazosi sau lichizi, emisiile de monoxid de carbon
din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,50
g/m³. In cazul utilizarii combustibililor solizi, pentru emisiile de monoxid de carbon
din gazele reziduale trebuie atinsa o concentratie masica de 0,50 g/m³, iar
concentratia masica nu are voie sa depaseasca valoarea de 1,0 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Gazele reziduale incarcate cu substante organice, din zona gurii de scurgere a
amestecatorului, punctului de transfer ce urmeaza amestecatorului, dispozitivelor
de transport a amestecului precum si din zona magaziei trebuie colectate si
introduse intr-un dispozitiv adecvat de purificare a gazelor de ardere (ex: prin
introducerea ca aer de ardere in uscatorul cu toba pentru substantele minerale).
Emisiile de substante organice rezultate la incarcarea rezervoarelor de
depozitare a bitumului sint de preferinta de evitat , prin utilizarea captarii-
recuperarii gazelor.
Cerintele numarului 5.2.5 privind emisiile de substante organice din clasa I si II
nu se aplica in cazul de fata.
SUBSTANTE CANCERIGENE
Capitolul 5.2.7.1.1 se aplica cu prevederea ca emisiile de substante din clasa III
din gazele reziduale sa tinda spre o concentratie masica de 1 mg/m³ si sa nu
depaseasca concentratia masica de 5 mg/m³.
INSTALATII VECHI
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul instalatiilor vechi, in timpul functionarii tamburilor de granulat asfaltul
emisiile de substante organice din gazele reziduale, indicate ca continut total de
carbon, trebuie sa tinda spre concentratia masica de 50 mg/m³, iar concentratia
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 108 din 233
Anexa VI
masica de 0,10 g/m³ nu are voie sa fie depasita; cerintele numarului 5.2.5
privind emisiile de de substante oraganice din clasa I si II nu se aplica in cazul de
fata.
In cazul instalatiilor vechi, gazele reziduale incarcate cu substante organice din
zona gurii de scurgere a amestecatorului, punctului de transfer ce urmeaza
amestecatorului, dispozitivelor de transport a amestecului precum si din zona
containerului trebuie colectate si introduse in cosul dispozitivului de desprafuire a
gazelor de ardere; mai mult, trebuie verificat daca se pot cere masuri
suplimentare de reducere a emisiilor, ex: introducerea ca aer de ardere in
uscatorul cu toba pentru substantele minerale.
La umplerea containerului de depozitare a bitumului, in cazul instalatiilor vechi se
pot implementa masuri mai putin elaborate decit la instalatiile noi, ex:
introducerea gazelor reziduale incarcate cu substante organice in dispozitivele
de transport pentru mineralele incalzite.
Se poate renunta la colectarea gazelor de evacuare din zona gurii de scurgere a
amestecatorului, punctului de transfer ce urmeaza amestecatorului, dispozitivelor
de transport a amestecului precum si din zona containerului precum si la
utilizarea tehnicii de captare-recuperare a gazelor reziduale sau a unei instalatii
asemenatoare de purificare a gazelor de evacuare, daca pentru instalatiile cu o
capacitate de productie de:
a) 200 mg/h sau mai mult – se pastreaza o distanta minima de 500 m
b) mai putin de 200 mg/h – se pastreaza o distanta minima de 300 m
fata de cea mai apropiata zona rezidentiala sau zona pentru care sunt prevazute
planuri de constructii civile.
5.4.3 Otel, fier si alte metale inclusiv prelucrarea lor
5.4.3.1 Instalatii de la numarul 3.1:
Instalatii de prajire, topire sau sinterizare a minereurilor
5.4.3.1.1 Instalatii de sinterizare a minereului de fier
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 109 din 233
Anexa VI
Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine, ex: banda de aglomerare,
instalatia de macinat cocs, buncarul de amestecare, zona de aruncare de pe
banda de aglomerare, racirea arsurii (produsului sinterizat) si filtrarea la cald a
arsurii, si recirculate printr-un dispozitiv de purificare a gazelor reziduale.
Pulberei retinute de filtru i se va gasi pe cit posibil o utilizare.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Capitolul 5.2.2 se aplica cu prevederea ca emisiile de plumb din gazele reziduale
provenite de la banda de aglomerare sa nu depaseasca concentratia masica de
1 mg/m³.
OPRIRI ALE EXPLOATARII, CONDITIONATE DE PENE IN FUNCTIONARE
In cazul opririi exploatarii cauzate de pene in functionare a benzii de aglomerare,
cerintele privind cantitatea totala de pulberi si cele privind substantele anorganice
sub forma de pulberi nu au aplicatie pina la atingerea stadiului normal de
functionare; dispozitivul de desprafuire trebuie totusi sa functioneze la
capacitatea maxima posibila de separare.
OXIZI DE SULF
Emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazele reziduale provenite de la
banda de aglomerare, indicate ca dioxid de sulf, nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,50 g/m³.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazele reziduale provenite de la
banda de aglomerare, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,40 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Capitolul 5.2.5 se aplica cu prevederea ca emisiile de substante organice din
gazele reziduale provenite de la banda de aglomerare, indicate ca cantitatea
totala de carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,75 mg/m³.
DIOXINE SI FURANI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 110 din 233
Anexa VI
Capitolul 5.2.7.2 se aplica cu prevederea ca emisiile de dioxine si furani din
gazele reziduale sa tinda spre concentratia masica de 0,1 ng/m³ si sa nu
depaseasca concentratia masica de 0,4 ng/m³.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
In cazul instalatiilor vechi care sunt echipate cu separatoare electrice, emisiile
sub forma de pulberi din gazele reziduale provenite de la banda de aglomerare,
zona de aruncare a benzii de aglomerare, racirea de sinterizare si strecurarea de
sinterizare la cald (desprafuirea incaperii) nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 50 mg/m³.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
In cazul instalatiilor vechi echipate cu separatoare electrice, se aplica prevederile
de la numarul 5.2.2 astfel incit emisiile de pulmb din gazele reziduale provenite
de la banda de aglomerare sa nu depaseasca concentratia masica de 2 mg/m³.
5.4.3.1.2 Instalatii de prajire, topire sau sinterizare a minereurilor
metalifere-neferoase
Se aplica prevederile numarului 5.4.3.1.1
5.4.3.2 Instalatii de la numarul 3.2
Instalatii de extragere, producere sau topire a fontei sau otelului
5.4.3.2a Uzine metalurgice integrate
5.4.3.2a.1 Uzine siderurgice
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale incarcate cu pulberi trebuie colectate la locul emisiei, ex: hala
de turnare a furnalului, incarcarea furnalului, incarcatura furnalului si recirculate
printr-un dispozitiv de desprafuire; facind exceptie de la prevederea anterioara, la
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 111 din 233
Anexa VI
descarcarea furnalului, formarea gazelor reziduale poate fi evitata si printr-o
inertizare (neutralizare) larga, ex: printr-o atomsfera de azot.
GAZ DE FURNAL
Gazul de furnal se poate valorifica din punc de vedere energetic; atita timp cit din
motive de siguranta tehnica sau in cazuri de urgenta, gazul de furnal nu poate fi
valorificat, acesta trebuie directionat spre o flacara.
RECUPERATOR (COWPER)
MARIME DE REFERINTA
Valoriile emisiilor se refera la un continut volumetric de oxigen in gazele
reziduale de 3%.
CONTINUTUL TOTAL DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
5.4.3.2a.2 Uzine de fabricare a otelului
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale ce contin pulberi trebuie colectate la locul de origine, ex: la
transvazarea fontei, la indepartarea zgurei, la desulfurizare, la incarcarea si
descarcarea convertizorului, la tratarea lingourilor de otel, si recirculate printr-un
dispozitiv de desprafuire; facind exceptie de la prevederea anterioara,
producerea gazelor reziduale poate fi evitata, ex: la transvazarea fontei lichide,
si prin o inertizare, ex: prin atmosfera de dioxid de carbon.
Pulberei retinute de filtru i se va gasi pe cit posibil o utilizare.
GAZ DE CONVERTIZOR
Gazul de convertizor trebuie exploatat din punct de vedere energetic. Daca din
motive tehnice de siguranta sau datorita cazurilor de urgenta nu poate fi
exploatat, acesta trebuie directionat spre o flacara.
INSTALATII VECHI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 112 din 233
Anexa VI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Instalatiile de desprafuire echipate cu separatoare electrice trebuie sa respecte
cerintele de limitare a emisiilor sub forma de pulberi in cel mult opt ani de la data
intrarii in vigoare a acestei reglementari administrative.
GAZ DE CONVERTIZOR
In cazul instalatiilor vechi, gazul de convertizor trebuie exploatat din punct de
vedere energetic. In caz ca gazul de convertizor nu poate fi exploatat acesta
trebuie directionat spre o flacara; in acest caz, continutul pulberilor in gazul
provenit de la flacra, dupa trecerea prin dispozitivul de desprafuire, nu are voie
sa deapseasca 50 mg/m³.
5.4.3.2b Instalatii pentru producerea sau topirea fontei sau otelului inclusiv
turnare continua
5.4.3.2b.1 Otelarii cu cuptoare electrice
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine, ex: la cuptoarele electric cu
arc, primar, printr-o aspirare la orificiul capacului si secundar prin aspirarea
halelor sau la delimitarea etapelor proceselor sarjare, topire, descarcarea fontei
din furnal si recircularea lor printr-o instalatie de purificare a gazelor de evacuare.
Parafului retinut de filtru I se va gasi, pe cit posibil, o utilizare.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele de ardere provenite de la otelarii
echipate cu cuptoare electrice cu arc, nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 5 mg/m³; facind exceptie de la prevederile numarului 2.7 litera a) bb)
se aplica cerinta ca toate mediile calculate pe jumatate de ora sa nu depaseasca
triplul concentratiei masice mentionate mai sus.
INSTALATII VECHI
CANTITATE TOTALA DE PULBERI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 113 din 233
Anexa VI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale provenite de la otelariile cu arc
electric, exprimate ca medie zilnica, nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 10 mg/m³.
5.4.3.2b.2 Instalatii electrice de retopire a zgurei
FLUORUL SI LEGATURILE SALE ANORGANICE GAZOASE
Emisiile de fluor si a legaturilor sale anorganice gazoase din gazele reziduale,
exprimate ca hidrogen flourid, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de
1 mg/m³.
5.4.3.3 Instalatii de la numarul 3.3:
Instalatii pentru producerea de metale brute neferoase
5.4.3.3.1 Instalatii pentru producerea de metale brute neferoase cu
exceptia aluminiului si a feroaliajelor
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine, ex: la sarjare, topire,
rafinare si turnare si recirculate printr-un dispozitiv de purificare a gazelor.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 5 mg/m³.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Capitolul 5.2.2 se aplica cu prevedere ca emisiile de substante anorganice sub
forma de pulberi din gazele de ardere sa nu depaseasca urmatoarele
concentratii masice:
a) Substante din clasa II concentratia masica totala 1mg/m³, iar in uzinele de
plumb 2 mg/m³,
b) Substante din clasa III concentratia masica totala 2 mg/m³.
OXIZI DE SULF
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 114 din 233
Anexa VI
In cazul gazelor reziduale cu un continut sporit de dioxid de sulf, se aplica
intocmai prevederile numarului 5.4.4.1m.2.
MASURAREA SI SUPRAVEGHEREA EMISIILOR DE OXIZI DE SULF
Pentru instalatiile la care predomina conditiile de functionare fluctuante, in cazul
masuratorilor individuale, timpul de notificare trebuie sa corespunda duratei de
elaboarare a unei sarje, nedepasind in acelasi timp durata de 24 ore; in cazul
masuratorilor continue, facind exceptie de la prevederile numarului 2.7 litera a)
bb), mediile calculate pentru fiecare jumatate de ora nu au voie sa depaseasca
triplul concentratiei masice stabilite.
COMBUSTIBILI
In cazul folosirii combustibililor lichizi sau solizi, fluorul din combustibil nu are voie
sa depaseasca, la combustibilii solizi aceasta valoare este raportata la o putere
calorica inferioara de 29,3 MJ/kg, un continut de 1% din masa, atita timp cit prin
utilizarea unui dispozitiv de purificare a gazelor de evacuare nu se atinge o
valoare echivalenta a emisiilor pentru oxizi de sulf; in cazul folosirii carbunilor,
este permisa numai utilizarea carbunilor care nu produc emisii mai mari de oxizi
de sulf decit huila cu un continut de sulf mai mic decit 1% din masa, raportat la o
putere calorica inferioara de 29,3 MJ/kg.
SUBSTANTE CANCERIGENE
In cazul uzinelor metalurgice pentru cupru sunt valabile cerintele numarului
5.2.7.1.1 cu aplicarea valorilor de emisiie pentru substantele clasa I, exceptie
facind arsenul si legaturile sale. Emisiile pentru arsen si legaturile sale (exceptind
hidrogenul arseniat), idicate ca As, din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca, aceasta constituind o cerinta minima, fluxul masic de 0,4 g/h sau
concentratia masica de 0,15 mg/m³;
DIOXINE SI FURANE
Capitolul 5.2.7.2 se aplica cu cerinta ca emisiile de dioxine si furane din gazele
reziduale sa tinda spre o concentratie masica de 0,1 ng/m³ si sa nu depaseasca
concentratia masica de 0,4 ng/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 115 din 233
Anexa VI
INSTALATII VECHI
OXIZI DE SULF
In cazul instalatiilor vechi, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazele
reziduale– exceptind gazele provenite din procesul de fabricatie, trebuie sa fie
recirculate prin instalatiile mentionate la 5.4.4.1m2 si nu au voie sa depaseasca
concentratia masica, indicata ca dioxid de sulf, de 0,50 g/m³.
5.4.3.3.2 Instalatii pentru producerea de feroaliaje prin metoda
electrotermica sau metalotermica
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 5 mg/m³.
5.4.3.3.3 Instalatii pentru producerea de aluminiu din minereu prin metoda
electrolitica cu introducerea discontinua a anozilor arsi
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Cuptoarele cu electroliza trebuie exploatate ca tip de constructie inchisa.
Deschiderea cuptoarelor precum si frecventa efectelor anodului trebuie limitate
pina la valorile permise de modul functionare; in plus modul de functionare al
cuptoarelor cu electroliza trebuie automatizat.
Pulberei provenita de la filtre trebuie sa i se gaseasca, pe cit posibil, o
intrebuintare.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca:
a) 10 mg/m³ – in caz ca provin de la cuptoare cu electroliza
b) raport de masa de 2 kg pro mg de aluminiu – in caz ca provin de la
cuptoarele cu electroliza sau sint gaze de evacuare care provin de la hala
cuptoarelor.
FLOURUL SI LEGATURILE SALE ANORGANICE GAZOASE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 116 din 233
Anexa VI
Emisiile de fluor si a legaturilor sale anorganice gazoase din gazele reziduale,
exprimate ca hidrogen fluorid, nu au voie sa depaseasca:
a) in gazele reziduale provenite de la cuptoarele cu electroliza – 1 mg/m³
b) in gazele reziduale provenite de la cuptoarele cu elctroliza, inclusiv cele
eliminate din hala cuptorului – raportul de masa 0,5 kg pro Mg aluminiu.
5.4.3.3.4 Instalatii pentru producerea aluminiului din materii prime
secundare
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuiesc colectate la locul de origine, ex: la sarjare, topire,
rafinare, aliere si turnare.
Hexaclor-etanul nu are voie sa fie utilizat la tratamentul prin topire.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid si dioxid de azot, exprimate ca dioxid de azot, din gazele
reziduale provenite de la cuptoarele cu tambur rotativ care functioneaza cu
arzator pe baza de oxigen, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de
0,50 g/m³.
COMBUSTIBILI
In cazul utilizarii combustibililor lichizi, se vor folosi numai combustibili lichzi care
nu produc emisii mai mari de dioxizi de sulf decit pacura, conform DIN 51603
Partea I (Editia Mai 1998) si cu un continut masic de sulf pentru pacura usoara
conform 3. BimSchV precizata in versiunea valabila la momentul respectiv.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 117 din 233
Anexa VI
5.4.3.4 Instalatii de la numarul 3.4
Instalatii pentru topire, aliere sau rafinare a metalelor neferoase
5.4.3.4.1 Instalatii pentru topire, aliere sau rafinare a metalelor neferoase
cu exceptia aluminiului
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate la locul producerii, ex: la sarjare, topire,
rafinare, aliere si turnare.
Hexaclor-etanul nu are voie sa fie utilizat la tratamentul prin topire.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale, nu au voie sa depaseasca
fluxul masic de 50 g/h si concentratia masica de 5 mg/m³.
SUBSTANTE ANORGANICE SUB FORMA DE PULBERI
Numarul 5.2.2 se aplica cu prevederea ca emisiile de substante anorganice sub
forma de pulberi, cuprinse in clasa II, din gazele reziduale provenite da la
instalatiile de rafinare a plumbului, sa nu depaseasca, in total, concentratia
masica de 1 mg/m³.
COMBUSTIBILI
In cazul utilizarii combustibililor lichizi, se vor folosi numai combustibili lichzi care
nu produc emisii mai mari de dioxizi de sulf decit pacura, conform DIN 51603
Partea I (Editia Martie 1998) si cu un continut masic de sulf pentru pacura usoara
conform 3. BimSchV, precizata in versiunea valabila la momentul respectiv.
DIOXINE SI FURANE
Capitolul 5.2.7.2 se aplica cu cerinta ca emisiile de dioxine si furane din gazele
reziduale, provenite de la cuptoarele cu cuva pentru cupru, sa tinda spre o
concentratie masica de 0,1 ng/m³ si sa nu depaseasca concentratia masica de
0,4 ng/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 118 din 233
Anexa VI
5.4.3.4.2 Instalatii de topire pentru aluminiu
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate la locul producerii, ex: la sarjare, topire,
rafinare, aliere si turnare.
Hexaclor-etanul nu are voie sa fie utilizat la tratamentul prin topire.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid si dioxid de azot, indicate ca dioxid de azot, din gazele
reziduale provenite de la cuptoarele cu tambur rotativ care functioneaza cu
arzator pe baza de oxigen, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de
0,50 g/m³.
COMBUSTIBILI
In cazul utilizarii combustibililor lichizi, se vor folosi numai combustibili lichzi care
nu produc emisii mai mari de dioxizi de sulf decit pacura, conform DIN 51603
Partea I (Editia Martie 1998) si cu un continut masic de sulf pentru pacura usoara
conform 3. BimSchV, precizata in versiunea valabila la momentul respectiv.
5.4.3.6 Instalatii de la numarul 3.6: instalatii de laminat
5.4.3.6.1 Cuptoare de incalzit si cuptoare pentru tratament termic
MARIMI DE REFERINTA
Valoriile emisiilor se refera la un continut volumetric de oxigen in gazele
reziduale de 5%.
OXIZI DE AZOT
Pentru cuptoarele de incalzire, de ex: cuptoare cu propulsie si cuptoare de
incalzit otelul prin ridicare, emisiile de monoxid si dioxid de azot din gazele
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 119 din 233
Anexa VI
reziduale, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 0,50 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul cuptoarelor pentru tratamentul termic al foliilor de aluminiu, cerintele de
la numarul 5.2.5, privind emisiile de substante organice, nu se aplica.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de substante organice, prin aplicarea unor
masuri legate de procesele tehnice sau prin aplicarea altor masuri
corespunzatoare stadiului tehnic, trebuie exploatate la maximum.
5.4.3.7/8 Instalatii de la numarul 3.7 si 3.8: Turnatorii
5.5.3.1.1 Turnatorii de fonta, de fonta maleabila si de
otelarii
5.4.4.1l.1/5.4.4.1n.1 Turnatorii pentru metale neferoase
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate, pe cit posibil, la locul de origine, de ex: la
locurile de preparare a amestecului de formare, la atelierul de formare, la
turnatorie, racire, descarcare, fabricarea miezului si curatarea fontei, exceptie
facind turnatoriile de fonta, de fonta maleabila si de otelariile cu o capacitate de
productie mai mica de 40 Mg de piese turnate pe zi, precum si turnatoriile de
metale neferoase cu o capacitate mai mica de 4 Mg pe zi in ce priveste plumbul
si cadmium sau mai mica de 20 Mg pe zi pentru celelalte metale neferoase;
aceasta exceptie se aplica si pentru instalatiile pentru topirea metalelor
neferoase. Gazele reziduale, ce provin de la dispozitivele de topire din
turnatoriile de fonta, de fonta maleabila si din otelarii, trebuie colectate
independent de capacitatea de productie.
Hexaclor-etan trebuie folosit exclusiv numai la tratarea topiturii. Atita timp cit
utilizarea hexaclor-etanului este necesara pentru tratarea topiturii si producerii
pieselor turnate cu un standard de calitate si siguranta inalt precum si in
domeniul finisarii granulatiei aliajelor de magneziu AZ81, AZ91 si AZ 92,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 120 din 233
Anexa VI
consumul de hexaclor-etan nu are voie sa depaseasca 1,5 kg pe zi. Utilizarea
hexaclor-etanului trebuie verificata.
MONOXID DE CARBON
Gazele reziduale bogate in monoxid de carbon, ce provin de la cubilouri
prevazute cu aspirare sub nivelul gratarului, trebuie colectate si rearse. Emisiile
de monoxid de carbon din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca 0,15 g/m³.
OXIZI DE SULF
Emisiile de dioxid si trioxid de sulf din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica, indicate ca dioxid de sulf, de 0,50 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 se aplica cu prevederea ca emisiile de amina din gazele reziduale
sa nu depaseasca fluxul masic de 25 g/h sau concentratia masica de 5 mg/m³.
Cerintele numarului 5.2.5 alineatul 1, privind cantitatea totala de carbon, nu se
aplica.
BENZEN
Numarul 5.2.7.1.1 se aplica cu cerinta ca emisiile de benzen din gazele reziduale
sa nu depaseasca fluxul masic de 5 g/h sau concentratia masica de 5 mg/m³.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de benzen, prin aplicare unor masuri legate
de procesele tehnice sau prin aplicarea altor masuri corespunzatoare stadiului
tehnic, ex: modificari aduse la confectionarea miezului si a formei substantelor
utilizate, suflarea aerului la instalatiilor de turnare a formei, utilizarea gazelor
reziduale bogate in benzen ca aer de ardere pentru cubilouri, trebuie exploatate
la maximum.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Instalatiile existente, echipate cu separator umed, trebuie sa respecte,
prevederile privind limitarea emisiilor sub forma de pulberi, in cel mult in opt ani
de la intrarea in vigoare a acestei reglementari administrative.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 121 din 233
Anexa VI
MONOXID DE CARBON
Cubilourile existente, prevazute cu aspirare sub nivelul gratarului, trebuie sa
respecte prevederile privind limitarea emisiilor de monoxid de carbon, in cel mult
in opt ani de la intrarea in vigoare a acestei reglementari administrative.
SUBSTANTE ORGANICE
Instalatiile vechi trebuie sa respecte prevederile privind limitarea emisiilor de
amine in cel mult opt ani de la intrarea in vigoare a acestei reglementari
administrative.
5.4.3.9 Instalatii de la numarul 3.9:
Instalatii pentru aplicare de straturi metalice protectoare
5.4.3.9.1 Instalatii pentru aplicarea de straturi metalice protectoare pe
suprafete metalice cu ajutorul bailor topite in care se introduce
praf de sudare
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
In cazul instalatiilor de zincare prin cufundare, gazele reziduale provenite de la
cazanul de zincare trebuie colectate, de ex: prin dispozitiv tip hota sau prin
dispoztiv de delimitare, si recirculate printr-un dispozitiv de curatare a gazelor
reziduale.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale, provenite de la cazanul de
zincare, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 5 mg/m³.
Rezultatele masuratorilor individuale se vor comunica pentru mai multe
cufundari; timpul de masurare corespunde sumei timpilor fiecarei cufundari si
trebuie sa constituie, de regula, o jumatate de ora; timpul de scufundare
reprezinta perioada dintre primul si ultimul contact cu baia de zincare al piesei ce
trebiue zincata.
COMPUSI ANORGANICI AI CLORULUI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 122 din 233
Anexa VI
Instalatiile de zincare prin cufundare trebuie montate si operate astfel incit prin
stabilirea preliminara a unor capacitati suficiente de baituire si respectarea
temperaturii de baituire si a concentratiei acizilor, emisiile din gazele reziduale de
compusi gazosi anorganici ai clorului proveniti din baia de baituire sa fie
minimizate iar concentratia masica, indicata ca acid clorhidric, sa nu depaseasca
10 mg/m³. Mentinerea a unor capacitati suficiente si respectarea parametrilor de
baituire trebuie documentate.
Atita timp cit, datorita temperaturii de baituire si a concentratiei acizilor,
concentratia acidului clorhidric de 10 mg/m³ poate fi depasita, gazele reziduale
trebuie colectate si redirectionate spre o instalatie de purificare a gazelor
reziduale. Emisiile din gazele reziduale de compusi gazosianorganici ai clorului,
indicate ca acid clorhidric, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 10
mg/m³.
5.4.3.10 Instalatii de la numarul 3.10:
Instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor prin baituire sau
ardere cu utilizarea de acid fluorhidric si acid azotic
INSTALATII VECHI
OXIZI DE AZOT
In cazul instalatiilor vechi pentru baituirea continua a metalelor pretioase cu
solutii combinate de baituire ce contin acizi azotici, pentru emisiile din gazele
reziduale de monoxid si dioxid de azot, indicate ca dioxid de azot, se va tinde
catre o concentratie masica de 0,35 g/m³ si nu se va permite depasirea
concentratiei masice de 0,70 g/m³.
5.4.3.21 Instalatii de la numarul 3.21:
Instalatii pentru fabricarea acumulatirilor de plumb
VAPORI DE ACIZI FLUORHIDRICI
Vaporii de acizi fluorhidrici care apar la formare trebuie colectati si redirectionati
spre o instalatie de epurare a gazelor; emisiile de acizi fluorhidrici din gazele
reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 1 mg/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 123 din 233
Anexa VI
5.4.4. Produsi chimici, medicamente, rafinarea uleiului mineral si
prelucrarea ulterioara
5.4.4.1. Instalatii de la numarul 4.1.:
Instalatii pentru producerea prin transformare de substante sau
grupe de substante
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Numarul 5.2.1 se aplica cu prevederea, ca emisiile sub forma de pulberi din
gazele reziduale provenite de la instalatiile vechi, care la modul de operare
discontinuu sau cvasicontinuu nu emit, pentru o perioada de un an, mai mult
decit instalatiile ce au un debit masic, la modul de operare continuu, de 0,20
kg/h, sa nu depaseasca concentratia masica de 50 mg/m³.
5.4.4.1l Instalatii pentru producerea de acizi clorhidrici cu continut de
oxigen
5.4.4.1d.1 Instalatii pentru oxidare ciclohexanica
BENZOL
Emisiile de benzol din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, aceasta fiind
o conditie minima, concentratia minima 3 mg/m³.
5.4.4.1l Instalatiile pentru producerea de acizi clorhidrici cu continut
de azot
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 124 din 233
Anexa VI
5.4.4.1d.1 Instalatii pentru producerea de nitril acrilic
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale ce provin din sistemul de reactie si coloana de absorbtie trebuie
directionate spre o instalatie de ardere. Gazele reziduale ce provin de la procesul
de curatare a produsilor reactiilor (distilare) sau de la procedeele de transvasare
trebuie directionate spre o instalatie de spalare a gazelor.
NITRIL ACRILIC
Emisiile de nitril acrilic din gazele reziduale provenite de la instalatia de ardere nu
au voie sa depaseasca, aceasta fiind o cerinta minima, concentratia masica de
0,2 mg/m³.
5.4.4.1d.2 Instalatii pentru producerea de caprolactama
CAPROLACTAMA
Emisiile de caprolactam din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,10 g/m³.
5.4.4.1l Instalatii pentru producerea materialelor plastice de baza
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru producerea de polivinilclorid (PVC)
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale provenite de la instalatiile de uscare este de utilizat, pe cit
posibil, ca aer de ardere la instalatiile de ardere.
CONTINUTUL DE REZIDURI DE MONOMERI
La punctul de trecere dintre sistemul inchis de pregatire si uscare si sistemul
deschis, continutul rezidual de clorura de vinil (VC) din polimerisat trebuie sa
ramina cit se poate de redus; ca o conditie minima, ca o medie lunara, nu trebie
depasite urmatoarele valori maxime:
a) Suspensii-PVC 80 mg pentru fiecare kg PVC,
b) Emulsii-PVC si microsuspensii-PVC 0,50 g VC pentru fiecare kg PVC.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 125 din 233
Anexa VI
Posibilitatile de a reduce resturile de vinilclorid (VC), prin masuri primare (ex:
degazificare in mai multe trepte) sau prin alte masuri permise de stadiul actual al
tehnicii, trebuie exploatate la maximum.
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru fabricarea de produse viscoase
HIDROGEN SULFURAT SI DISULFID DE CARBON
In cantitatea totala de gaze reziduale, inclusiv cele provenite de la evacuarea
aerului din incapere si cele de la evacuarea auxiliara de la masini, nu este
permisa depasirea urmatoarelor concentratii:
a) la fabricarea de raion textil
aa) Emisiile de hidrogen sulfurat nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 50mg/m³
bb) si emisiile de disulfid de carbon nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,15 g/m³,
b) la fabricarea matului artificial si tesaturi spongioase
aa) Emisiile de hidrogen sulfurat nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 50mg/m³
bb) si emisiile de disulfid de carbon nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,40 g/m³. Numarul 2.7 litera a) bb) nu se aplica.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de hidrogen sulfurat si disulfid de carbon,
prin incapsularea masinilor in vederea colectarii si curatirii gazelor sau prin alte
masuri permise de stadiul actual al tehnicii, trebuie exploatate la maximum.
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru fabricarea de spume ploiuretanice, cu exceptia
instalatiilor de la numarul 5.11
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate, pe cit posibil, la locul de origine.
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul instalatiilor pentru fabricarea de spume poliuretanice pentru izolare
termica, care functioneaza cu hidrocarburi pure (ex: pentan) ca gaz carburant,
cerintele de la numarul 5.2.5 nu se aplica.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 126 din 233
Anexa VI
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru fabricarea de fibre poliacrilnitrilice
INSTALATII VECHI
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
La instalatiile vechi, gazul rezidual provenit de la uscator, se va folosi pe cit
posibil ca aer de ardere la instalatii de ardere.
ACRILNITRIL
La instalatiile vechi, gazele reziduale provenite de la uscator, nu au voie sa
depaseasca, ca conditie minima, concentratia masica de 15 mg/m³. Gazele cu
continut de acrilnitril proventie de la cazanele de reactie, instalatia de evacuare
intensiva, recipiente de acumulare a suspensilor si filtrele de spalare, trebuie
recirculate spre o instalatie de spalare a gazelor sau o instalatie de adsorptie;
emisiile de acrilnitril din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, ca cerinta
minima, concentratia masica de 5 mg/m³.
In cazul instalatiilor vechi, gazele reziduale provenite de la procedeul de filare a
polimerilor in fibre, cu un continut de acrilnitril mai mare de 5 mg/m³, trebuie
recirculate spre o instalatie de curatare a gazelor reziduale.
Emisiile de acrilnitril din gazele reziduale provenite de la spalatorul procedeului
de filat umed, nu au voie sa depaseasca, ca conditie minima, 5 mg/m³.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de acrilnitril prin masuri primare (ex:
reducerea continutului de reziduri monomerice) sau prin alte masuri permise de
stadiul actual al tehnicii, trebuie exploatate la maximum.
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru fabricarea de polietilena prin polimerizare la
presiuni inalte
INSTALATII VECHI
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul instalatiilor vechi, emisiile de substante organice din gazele reziduale
provenite de la degazificarea granulata, nu au voie sa depaseasca concentratia
masica, indicata ca continutul total de carbon, de 80 mg/m³. Cerintele de la
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 127 din 233
Anexa VI
numarul 5.2.5, referitoare la emisiile de substante organice din clasa I si II, nu se
aplica.
5.4.4.1l Instalatii pentru fabricarea gazelor
5.4.4.1r Instalatii pentru fabricarea bazelor
5.4.4.1l.1/5.4.4.1n.1 Instalatii pentru fabricarea clorului si lesiei alcaline
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Instalatiile pentru fabricarea clorului si lesiei alcaline nu pot fi construite conform
procedeului cu diafragma pe baza de azbest sau conform procedeului amalgam.
CLOR
Emisiile de clor din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 1 mg/m³; ca o exceptie, la instalatii pentru fabricarea clorului prin
lichefiere completa, emisiile de clor din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca 3 mg/m³.
INSTALATII VECHI
MERCUR
In cazul instalatiilor vechi pentru electroliza clorurilor alcaline conform
procedeului amalgam, emisiile de mercur din aerul evacuat din sala celulelor,
calculate ca medie anuala, nu au voie sa depaseasca raportul de masa de 1,0 g
/ Mg de productie aprobata de clor.
La fabricarea simultana de lesie alcalina si ditionit sau alcolaten intr-o singura
instalatie, emisiile de mercur, calculate ca medie anuala, din aerul de evacuare
provenit din sala celulelor, nu au voie sa depaseasca raportul de masa de 1,2 g/
Mg de productie aprobata de clor.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de mercur provenite de la electroliza
clorurilor alcaline conform proderurii amalgam, prin aplicarea masurilor permise
de stadiul actual al tehnicii, trebuie exploatate la maximum.
5.4.4.1m Instalatii pentru fabricarea aciziilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 128 din 233
Anexa VI
5.4.4.1m.1 Instalatii pentru fabricarea acidului azotic
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid si dioxid de azot din gazele reziduale, indicate ca dioxid de
azot, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,20 g/m³.
Emisiile de oxizi de diazot din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,80 g/m³.
INSTALATII VECHI
OXIZI DE AZOT
Instalatiile vechi trebuie sa respecte, in cel mult opt ani de la intrarea in vigoare a
prevederii administrative, cerintele referitoare la limitarea emisiilor de
monoxidului si dioxidului de azot, precum si din oxid de diazot.
5.4.4.1m.2 Instalatii pentru fabricarea dioxidului de sulf, trioxidului de
sulf, acizi sulfurici si oleum
ACIZI SULFURICI
Formarea de aerosoli de acizi sulfurici, in special la manipularea acizilor sulfurici
sau oleum, trebuie limitata pe cit se poate.
DIOXID DE SULF
a) Conducta de evacuare
La instalatii pentru fabricarea prin lichefiere a dioxidului de sulf pur, gazul
rezidual trebuie recirculat spre o instalatie de acizi sulfurici sau spre alta
instalatie de prelucrare.
b) Gradul de transfer
aa) La aplicarea procedeului cu dublu-contact trebuie respectat un grad
de transfer de cel putin 99,8% sau, in cazul in care se respecta un grad de
transfer de numai 99,6%, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf trebuie
in continuare reduse prin utilizarea ulterioara a unei tehnici de reducere, a
unui al cincelea gratar de uscat sau a unor masuri echivalente.
bb) La aplicarea procedurii de contact fara absorbtie intermediara sau
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 129 din 233
Anexa VI
(i) la un continut volumetric de dioxid de sulf in gazul utilizat de cel
putin 6% sau mai mult trebuie respecetat un grad de transfer de
98,5% iar
(ii) la un continut volumetric de dioxid de sulf in gazul utilizat mai
mic de 6% trebuie respecetat un grad de transfer de cel putin
97,5%
Emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazele reziduale trebuie, in cazul
acestor tipuri de procedee, reduse in continuare prin aplicarea ulterioara a
masurilor de reducere.
cc) La aplicarea metodei de umeda trebuie respectat un grad de transfer
de 98%.
TRIOXID DE SULF
Emisiile de trioxid de sulf din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 60 mg/m³.
5.4.4.1o Instalatii pentru fabricarea de sarurui precum clorura de amoniu,
clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu,
perborat,
nitrat de argint
5.4.4.1o.1 Instalatii pentru fabricarea de carbonat de sodiu
INSTALATII VECHI
AMONIAC
La instalatiile vechi emisiile de amoniac din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 50 mg/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 130 din 233
Anexa VI
5.4.4.1p Instalatii pentru fabricarea compusilor anorganici
5.4.4.1p.1 Instalatii pentru fabricarea sulfului
GRADUL EMISIILOR DE SULF
a) La instalatiile de tip Claus cu o capacitate de inclusiv 20 Mg sulf pe zi, gradul
de emisiilor de sulf nu are voie sa depaseasca 3%.
b) La instalatiile de tip Claus cu o capacitate mai mare de 20 Mg de sulf pe zi dar
pina in 50 Mg de sulf pe zi, gradul emisiilor de sulf nu are voie sa depaseasca
2%.
c) La instalatiile de tip Claus cu o capacitate mai mare de 50 Mg de sulf pe zi
gradul emisiilor de sulf nu are voie sa depaseasca 0,2%.
OXIZI DE SULF
Cerintele de la numarul 5.2.4, privind emisiile de oxizi de sulf, nu se aplica.
SULFURA DE OXID DE CARBON SI DISULFURA DE CARBON
Gazele reziduale trebuie redirectionate spre o instalatie de ardere suplimentara;
emisiile de sulfura de oxid de carbon (COS) si disulfura de carbon (CS 2) din
gazele reziduale, indicate ca sulf, nu au voie sa depaseasca impreuna
concentratia masica de 3 mg/m³.
La instalatiile de tip Claus pentru imbogatirea gazului natural, regula 1 nu are
aplicabilitate.
HIDROGEN SULFURAT
La instalatiile de tip Claus pentru imbogatirea gazului natural este valabil ca o
derogare de la numarul 5.2.4, ca emisiile de hidrogen sulfurat nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 10 mg/m³.
INSTALATII VECHI
GRADUL EMISIILOR DE SULF
La instalatiile vechi nu au voie sa fie depasite urmatoarele grade de emisii pentru
sulf:
a) la instalatiile de tip Claus cu o capacitate de inclusiv 20 Mg sulf pe zi - 3%,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 131 din 233
Anexa VI
b) la Instalatiile de tip Claus cu o capacitate mai mare de 20 Mg de sulf pe zi dar
pina in 50 Mg de sulf pe zi - 2%.,
c) la Instalatiile de tip Claus cu o capacitate mai mare de 50 Mg de sulf pe zi
aa) la Instalatiile de tip Claus care functioneaza cu procedeul MODOP
integrat - 0,6%,
bb) la Instalatiile de tip Claus care functioneaza cu procedeul Sulfreen
integrat – 0,5%,
cc) la Instalatiile de tip Claus care functioneaza cu procedeul Scott
integrat – 0,2%.
5.4.4.1q Instalatii pentru fabricarea de ingrasaminte cu continut de fosfor,
azot, potasiu (ingasamint nutritiv simplu si compus) inclusiv nitrat de
amoniu si carbonil diamida
INSTALATII VECHI
CONTINUTUL TOTAL DE PULBERI
La instalatiile vechi in cadrul procedeelor de solidificare, granulare si uscare,
emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 50 mg/m³.
AMONIAC
La instalatiile vechi, in cadrul procedeului de solidificare, emisiile de amoniac din
gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 60 mg/m³.
La instalatiile vechi, in cadrul procedeelor de granulare si uscare, emisiile de
amoniac din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de
50 mg/m³.
5.4.4.1r Instalatii pentru fabricarea materiilor prime pentru ierbicide si
biocide
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI, INCLUSIV SUBSTANTE ORGANICE GREU DE
DESCOMPUS, USOR IMBOGATIBILE SI FOARTE TOXICE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 132 din 233
Anexa VI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, ca
o conditie minima, fluxul masic de 5 g/h si concentratia masica de 2 mg/m³.
5.4.4.2 Instalatii de la numarul 4.2:
Instalatii in care se macina sau se amesteca macanic, impacheteaza si
transvazeaza ierbicide, insecticide si substantele activi ale acestora
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI, INCLUSIV SUBSTANTE ORGANICE GREU DE
DESCOMPUS, USOR IMBOGATIBILE SI FOARTE TOXICE
Gazele reziduale cu continut de pulberi trebuie colectate la locul de origine si
recirculate printr-o instalatie de desprafuire. Emisiile sub forma de pulberi din
gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, ca o conditie minima, fluxul masic
de 5 g/h si concentratia masica de 5 mg/m³. In cazul emisiilor sub forma de
pulberi compuse din 10% sau mai mult substante sau preparate otravitoare,
concentratia masica in gazele reziduale nu are voie sa depaseasca 2 mg/m³.
5.4.4.4 Instalatii de la numarul 4.4:
Rafinarea uleiului mineral
ARMATURI PENTRU DECOMPRESIE SI DISPOZITIVE DE GOLIRE
Gaze si vapori de substante organice precum hidrogen si hidrogen sulfurat, care
provin de la armaturile de decompresie si de la dispozitivele de golire, trebuie
directionate spre un sistem de colectare a gazelor. Gazele colectate trebuie, pe
cit posibil, arse in arderile survenite in procese. Daca acest lucru nu este posibil,
gazele trebuie directionate spre o flacara.
EVACUAREA GAZELOR REZIDUALE
Gazele reziduale care provin de la instalatiile implicate in procese, precum si
gazele reziduale provenite de la regenerarea catalizatoareleor, inspectii si
activitati de curatare, trebuie directionate spre o instalatie de ardere suplimentara
sau trebuie luate masuri echivlante in vederea reducerii emisiilor.
PROCEDEE DE PORNIRE SI OPRIRE A INSTALATIILOR
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 133 din 233
Anexa VI
Gazele provenite de la procedeele de pornire si oprire a instalatiilor, trebuie, pe
cit posibil, redirectionate, prin intermediul unui sistem de colectare a gazelor
reziduale, spre proces si arse in arderile survenite in proces. Daca acest lucru nu
este posibil, gazele trebuie redirectionate spre o flacara.
Flacarile trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele referitoare la flacarile pentru
arderea gazelor datorate dereglarilor din functionare si provenite de la ventilele
de siguranta.
HIDROGEN SULFURAT
Gazele provenite de la instalatiile de desulfurizare sau de la alte surse, si care au
continut volumetric de hidrogen sulfurat mai mare de 0,4% si un flux masic al
hidrogenului sulfurat mai mare de 2 Mg/d trebuie prelucrate in continuare. Gazele
care nu vor fi prelucrate in continuare, trebuie redirectionate spre o instalatie de
ardere suplimentara. Apa cu continut de hidrogen sulfurat trebuie circulata astfel
incit degazificarea in atmosfera sa fie evitata.
APA DE PROCES SI APA DE BALAST
Apa de proces si surplusul de apa de balast pot fi introduse intr-un sistem
deschis abia dupa degazificare; Gazele trebuie redirectionate spre o instalatie de
curatare a gazeleor reziduale.
DESOMPUNERE CATALITICA
Emisiile sub forma de pulberi si emisiile de oxizi de sulf din gazele reziduale ale
instalatiilor pentru descompunere catalitica la care se aplica procedeul stratului
mobil nu au voie sa depaseasca, la regenerarea catalizatorului, urmatoarele
concentratii masice:
a) pulberi 30 mg/m³,
b) dioxid de sulf si trioxid de sulf, indicate ca dioxid sulf, 1,2 g/m³.
Posibilitatiile de reducere in continuare a emisiilor de dioxizi de sulf prin masuri
tehnice de proces, trebuie exploatate la maxium.
CALCINARE
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale provenite de la instalatiile de
calcinare nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 30 mg/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 134 din 233
Anexa VI
SUBSTANTE ORGANICE
Cerintele referitoare la substantele organice de la numarul 5.4.9.2 se aplica
intocmai, pentru depozitarea lichidelor inflamabile.
EMISIILE GAZOASE
Cerintele referitoare la emisiile gazoase de la numarul 5.4.9.2 pentru instalatii noi
si vechi se aplica intocmai pentru prelucrare, alimentare, transvazare sau
depozitare.
INSTALATII VECHI
DESCOMPUNERE CATALITICA
Emisiile sub forma de pulberi provenite de la instalatiile vechi pentru
descompunerea catalitica cu aplicarea procedeului stratului mobil nu au voie sa
depaseasca, la regenerarea catalizatorului, concentratia masica de 40 mg/m³.
Cerinta de la numarul 5.2.4 clasa IV prima parte (oxizi de sulf) trebuie respectate
cel putin 10 ani de la intrarea in vigoare a acestei prevederi administrative.
5.4.4.6 Instalatii de la numarul 4.6:
5.4.4.6.1 Instalatii pentru fabricarea negrului de fum industrial
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele procesuale provenite de la furnale si instalatii pentru negru de fum,
trebuie directionate spre o instalatie de ardere suplimentara si valorificate
energetic.
MARIME DE REFERINTA
Valorile emisiilor se bazeaza, in cazul gazelor reziduale provenite de la
instalatiile de ardere suplimentara producatoare de abur sau energie ale
furnalelor si instalatiilor de negru de fum, pe un continut volumetric de 3%.
MONOXID DE CARBON
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 135 din 233
Anexa VI
La instalatiile de negru de fum de gaze, emisiile de monoxid de carbon din
gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,50 g/m³.
OXIZI DE AZOT
La instalatiile de furnale si cele pentru negru de fum, in gazele reziduale
provenite dispozitivului de ardere suplimentara, derogind de la numarul 5.2.4,
emisiile de monoxid de carbon si dioxid de carbon, indicate ca dioxid de carbon,
nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,6 g/m³. Posibilitatile de
reducere a emisiilor prin aplicarea de masuri tehnice de ardere trebuie exploatate
la maximum.
DIOXIZI DE SULF
La instalatiile de furnale si cele pentru negru de fum, in gazele reziduale
provenite dispozitivului de ardere suplimentara, emisiile de dioxid de sulf si trioxid
de sulf, indicate ca dioxid de sulf, nu au voie sa depaseasca concentratia masica
de 0,85 g/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
La instalatiile pentru producerea negrului de fum de gaz, emisiile gazoase de
substante organice , indicate ca cantitatea de carbon total, nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 0,10 g/m³.
BENZOL
La instalatiile pentru producerea negrului de fum de gaz, emisiile de benzol nu au
voie sa depaseasca, ca o cerinta minima, concentratia masica de 5 mg/m³.
5.4.4.7 Instalatii de la numarul 4.7:
Instalatii pentru fabricarea carbonului (carbuni artificiali) sau electrografit
prin ardere sau grafitizare
INSTALATII VECHI
ARDERE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 136 din 233
Anexa VI
La instalatiile vechi pentru fabricarea corpurilor profilate din carbon, in gazele
reziduale provenite de la cuptoarele circulare cu separatoare electrice,
dispozitive de sorbtie uscata sau de la o combinatie a celor doua dispozitive de
curatare a gazelor reziduale, emisiile gazoase de substante organice, indicate ca
cantitatea totala de carbon, nu au voie sa depaseasca conentratia masica de
0,15 g/m³ iar emisiile de benzol nu au voie sa depaseasca, ca o conditie minima,
concentratia masica de 3 mg/m³.
5.4.4.10 Instalatii de la numarul 4.10:
Instalatii pentru fabricarea substantelor de vopsire si acoperire (email,
firnis, lacuri, vopseluri de dispersie) sau a cernelulilor de tipar
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
5.4.5 Tratarea suprafetelor cu substante organice, fabricarea de materiale
netede din plastic, alte prelucrari ale rasinilor si maselor plastice
5.4.5.1 Instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor, obiectelor sau
produselor inclusiv instaltiile de uscare prin utilizarea de solventi organici
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale (paritcule de lac) nu au voie sa
depaseasca fluxul masic de 15 g/h si concentratia masica de 3 mg/m³.
5.4.5.2 Instalatii de la numarul 5.2:
Instalatii pentru acoperirea, impregnarea, caserarea, lacuirea
sau imbibare obiectelor, fibrelor de sticla sau minerale sau a
materialelor bahnenfoermig sau cu forma de tableta inclusiv
instalatiile corespunzatoare pentru uscarea rasinilor sintetica
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 137 din 233
Anexa VI
5.4.5.2.1 Instalatii pentru acoperirea, impregnarea, caserarea, lacuirea sau
imbibare fibrelor de sticla sau minerale
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine, ex: baile de topire,
cubilouri, cmaerele de colectare, cuptoare de calire, statii de taiere si
confectionare si trebuie redirectionate spre un dispozitiv de curatare a gazelor.
AMONIAC
La impregnarea si uscarea vatei de sticla si vatei minerale se aplica numarul
5.2.4 cu prevederea, ca emisiile de amoniac dei gazele reziduale sa nu
depaseasca concentratia masica de 65 mg/m³. Atita timp cit prin arderea
suplimentara se reuseste reducerea emisiilor organice, emisiile de amoniac din
gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,10 g/m³.
La acoperirea tesaturilor din fibra de sticla si fibra minerala se aplica numarul
5.2.4 cu prevederea ca emisiile de amoniac din gazele reziduale sa un
depaseasca concentratia masica de 80 mg/m³.
OXIZI DE AZOT
La aplicarea unei arderi termice suplimentare, emisiile de monoxid de carbon si
dioxid de carbon din gazele reziduale, indicate ca dioxid de carbon, nu au voie sa
depaseasca, derogind de la numarul 5.2.4, concentratia masica de 0,35g/m³.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
La instalatiile vechi, exceptie facind cuptoarele de calire si confectionare - atita
timp cit la cuptoarele de calire, gazele reziduale sunt colectate si tratate separat,
emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 80 mg/m³; suplimentar trebuie verificat in ce masura
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 138 din 233
Anexa VI
poate fi solicitate masurile de reducere suplimentare legate de gazele reziduale
inclusiv o valoare a emisilor de 50 mg/m³.
Cerintele referitoare la limitarea emisiilor sub forma de pulberi pentru instalatiile
noi, trebuie respectate in cel mult opt ani de la intraraea in vigoare a prevederii
administrative.
FENOL SI FORMALDEHIDA
La impregnarea si uscarea fibrelor minerale, totalitatea emisiile de fenol si
formaldehida din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentatia masica
de 30 mg/m³.
5.4.5.4 Instalatii de la numarul 5.4:
Instalatii pentru imbibarea sau acoperirea substantelor sau
obiectelor cu gudron, ulei de gudron sau bitum incins
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Instalatiile se vor amenaja si opera in asa fel incit, substantele nocive sa nu
patrunda in sol si in pinza freatica. Accesul apei trebuie minimizat in vederea
impiedicarii spalarii substantelor nocive sau producerii de emisii organice prin
procese de transformare (ex: prin acoperire sau invelire).
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice din gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala
de carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³. Cerinta
de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de substante organice din clasa I sau II
nu se aplica.
5.4.5.5 Instalatatii de la numarul 5.5:
Instalatii pentru izolarea sirmelor prin utilizarea de emailuri pentru
sirme cu continut de fenol si crezol
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 139 din 233
Anexa VI
INSTALATII VECHI
MONOXID DE CARBON
Numarul 5.2.4 se aplica cu prevedera ca emisiile de monoxid de carbon din
gazele reziduale sa nu depaseasca concentratia masica de 0,50 g/m³;
posibilitatile de reducere a emisiilor prin aplicarea de masuri primare sau alte
masuri echivalente permise de stadiul actual al tehnicii trebuie exploatate la
maximum.
5.4.5.7 Instalatii de la numarul 5.7:
Instalatii pentru prelucrarea rasinilor nesaturate de poliester
cu adaos de stirol sau rasinilor lichide de epoxid cu amine
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 se aplica cu prevederea ca emisiile de substante organice din
gazele reziduale, indicate ca continutul total de carbon, nu au voie sa
depaseasca concentratia masica de 85 mg/m³. Posibilitatile de reducere a
emisiilor de stirol prin aplicarea de masuri primare, ex: prin utilizarea de rasini cu
continut redus de stirol sau fara stirol, trebuie exploatate la maximum.
5.4.5.8 Instalatii de la numarul 5.8:
Instalatii pentru fabricarea de obiecte in prin utilizarea de
aminplaste si fenoplaste, precum rasini furanice, ureice,
fenolice si cu continut de xilol cu ajutorul tratamentului termic
AMONIAC
Emisiile de amoniac din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca concentratia
masica de 50 mg/m³.
5.4.5.11 nstalatii de la numarul 5.11:
Instalatii pentru fabricarea pieselor fasonate din poliuretan,
parti componente prin utilizarea poliuretanului, blocuri de
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 140 din 233
Anexa VI
poliuretan sub forma de cutii sau pentru umplerea cu spuma
poliuretanica a cavitatilor
SUBSTANTE ORGANICE
Pentru instalatiile de fabricare a spumelor poliuretanice termoizlonate, ce
functioneaza pe baza de hidrocarburi (ex: pentan), cerintele de la numarul 5.2.5
nu se aplica.
5.4.6 Lemn, celuloza
5.4.6.1 Instalatii de la numarul 6.1:
Instalatii pentru extragerea celulozei din lemn, paie sau substante
fibroase asemanatoare
LOCURI DE DEPOZITARE
La depozitarea bustenilor sau lemnului portionat, cerintele de la numarul 5.2.3.5
si 5.2.3.6 nu se palica
5.4.6.2 Instalatii de la numarul 6.2:
Instalatii pentru fabricarea hitiei, cartonului si mucavalei
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale din recipiente si silozuri la a caror procese de umplere pot fi
produse emisii sub forma de pulberi, trebuie colectate si directionate spre o
instalatie de desprafuire.
Gazele reziduale provenite de la procesele de fabricare a pastei de lemn sau de
la instalatiile TMP - (Thermo-Mechanical-Pulp), trebuie colectate si si pe cit
posibil redirectionate pentru utilizarea lor ca aer de ardere la instalatii de ardere.
SUBSTANTE ORGANICE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 141 din 233
Anexa VI
Prin utilizarea substantelor sarace in emisii, ex: rasini sintetice sau compusi
elastomeri cu continut redus de reziduri monmerice, se reduc emisiile de
substante organice din gazele reziduale.
La instalatii cu dispozitive de uscare incalzite direct trebuie minimizate emisiile de
substante organice din gazul rezidual. ex: prin optimizarea din punct de vedere a
arderii la dispozitive de uscare cu alimentate cu gaz natural si adaptarea la stari
de incarcare variabile; cerinta de la numarul 5.4.1.2.5 referitoare la marimea de
referinta pentru contiunutul volumetric de oxigen din gazul rezidual nu se aplica.
Procesele de pornire si oprire trebuie optimizate din punctul de vedere al enisiilor
scazute. La fabricarea pastei de lemn si la instalatii TMP cerintele de la numarul
5.2.5 nu se aplica.
Posibilitatile de reducere in continuare a emisiilor de substante organice prin
aplicarea de masuri primare sau prin aplicarea altor masuri echivalente permise
de stadiul actual al tehnicii, ex: instalatii TMP cu condensare in dispozitivele de
recistigare a caldurii, trebuie exploatate la maximum.
SUBSTANTE PUTERNIC MIROSITOARE
Prin planificare si constructie precum si prin optimizare si managementul
operatiilor din punct de vedere al tehnicii proceselor, emisiile de substante
puterni mirositoare, ex: provenite de la depozitul de maculatura, pregatirea
maculaturii, depozitarea intermediara si indepartarea deseurilor rezultate in urma
pregatirii maculaturii, circuitul apei de proces, instaltiile de epurare a apei si
deshidratarea namolului, trebuie evitate pe cit posibil. Atita timp cit in
imprejurimile unei instalatii sunt previzionate actiuni ale mirosului, trebuie aplicate
masuri mai cuprinzatoare permise de stadiul actual al tehnicii pentru reducerea
mirosului, ex: capsularea unor parti componente ale instalatiei, colectarea
gazelor reziduale si directionarea acestora intr-un dispozitiv de curatare a
gazelor reziduale.
5.4.6.3 Instalatii de la numarul 6.3:
Instalatii pentru fabricarea placilor aglomerate, placilor
fibrolemnoase sau saltelelor fibrolemnoase
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 142 din 233
Anexa VI
LOCURI DE DEPOZITARE
La depozitarea bustenilor sau a lemnului portionat, cerintele de la numarul
5.2.3.5 si 5.2.3.6 nu se aplica.
Pentru resturile lemnoase utilizabile in industrie, care in stadiu uscat pot produce
pulberi (ex: aschii de frezare, talas, rumegus), sau lemne a caror fractie la filtrare
prin ochiuri cu o largime de 5 mm depasesc valoare de 5,0 g/kg (avind ca
referinta masa uscata), se va asigura prin masuri operationale si tehnice, ca
descarcarea exclusiv in spatiile de primire a materialelor si a instalatiilor
silozurilor sa poata fi operata; gazele reziduale trebuie colectate si directionate
spre o instalatie de desprafuire.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI, INCLUSIV CONTINUTUL DE SUBSTANTE
CANCERIGENE, MUTAGENE SI TOXICE PENTRU REPRODUCERE
Emisiile sub forma de pulbere din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, ca
cerinta minima, urmatoarele concentratii masice:
a) pentru polizoare 5 mg/m³,
b) pentru uscatore de aschii cu incalzire indirecta 10 mg/m³ (f),
c) pentru celelalte uscatoare 15 mg/m³ (f).
COMBUSTIBILI
Pentru utilizarea de combustibili solizi sau lichizi in usctoare de aschii sau
uscatoare de fibre, continutul masic de sulf in combustibil, in cazul combustibililor
solizi, raportate la o valoare termica redusa de 29,3 MJ/kg, nu are voie sa
depaseasca 1%, atita timp cit prin utilizarea unui dispozitiv de desprafuire nu se
atinge o valoare echivalenta a emisiilor de oxizi de sulf; in cazul sarjelor de
carbuni, se vor folosi exclusiv carbuni, care nu produc emisii mai ridicate de oxizi
de sulf decit huila cu un continut masic de sulf mai mic de 1%, raportate la o
valoar termica de 29,3 MJ/kg.
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul uscatoarelor, emisiile de substante organice din gazele reziduale nu au
voie sa depaseasca concentratia masica de 300 mg/m³ (f), indicate ca cantitatea
totala de carbon.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 143 din 233
Anexa VI
La uscatoarele pentru fibre cu operare cu aer de circulatie, emisiile de substante
organice mentionate la numarul 5.2.5 clasa I din gazele reziduale, au voie sa
depaseasca concentratia masica prevazuta la numarul 5.2.5, daca pentru acest
caz nu este depasit fluxul masic orar pentru care se respecta concentratia
masica conform numarului 5.2.5 fara operarea cu aer de circulatie.
La presare, emisile de substante organice de la numarul 5.2.5 clasa I din gazele
reziduale nu au voie sa depaseasca raportul de masa de 0,06 kilograme pentru
fiecare metru cub de placi produse.
Posibilitatile de reducere a emisiilor de substante organice, prin aplicarea de
masuri primare, de exemplu prin utilizarea de liant sarac in emisii, in special prin
utilizarea liantului sarac in formaldehida sau fara continut de formaldehida, sau
prin aplicarea altor masuri echivalente permise de stadiul actual al tehnicii,
trebuie exploatate la maximum.
5.4.7 Produse alimentare, delicatese, produse furajere si produse agricole
5.4.7.1 5.4.7.1 Instalatii de la numarul 7.1:
Instalatii de ingrijitr sau crestere a animalelor de folosinta
DISTANTA MINIMA
La amenajarea instalatiilor nu au voie sa fie depasite distantele minime,
observabile in reprezentarea 1, pina la urmatoarele situri de constructii de
locuinte sau piana la siturile de construire a locuintelor stabilite in planul
urbanistic si trebuie luata in considerare si masa fiecarui animal conform tabelei
10.
Distanta minima nu trebuie pastrata, daca prin aplicarea de masuri primare
emisiile de substante mirositoare sunt reduse sau daca gazele reziduale cu
incarcatura olfactiva sunt tratate intr-o instalatie de curatare a gazelor reziduale.
Reducerea distantei minime, realizabila prin reducerea emisiilor cu incarcatura
olfactiva din gazele reziduale, se poate stabilii cu ajutorul unui model adecvat de
calculare a raspindirii mirosului, model a carui aplicabilitate trebuie dovedita mai
intii autoritatiilor specialiste in domeniu.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 144 din 233
Anexa VI
Pentru instalatii de ingrijire sau crestere a animalelor, alte rase decit cele
mentionate in tabelul 10 sau alte conditii de ingrijire, distanta se va stabilii in
functie de specificul fiecarui caz.
Imaginea 1: Curba distantei minime
(curba superioara reprezinta distanta minima pentru galinacee iar curba
inferioara reprezinta distanta minima pentru porcine)
Distanta minima (m)
Greutatea in viu in unitati de vite mari (VM)
Tabelul 10: Factori de transformare a numarului locurilor pentru animale in
greutattea in viu, indicata in unitati de vite mari*
(1 unitate vita mare (VM) = 500 kg greutate in viu)
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 145 din 233
Anexa VI
Rasa Greutatea medie pentru fiecare animal
(VM/animal)
Porcine
Scroafe fara pui si gestante, vieri 0,30
Scroafe cu purcei de lapte de pina la 0,40
10 kg
Cresterea porcilor de lapte (pina la 25 0,03
kg)
Scroafe tinere (pina la 90 kg) 0,12
Porc de ingrasat (pina la 110 kg) 0,13
Porc de ingrasat (pina la 120 kg) 0,15
* pentru metode de productie, care se abat in mod evident de la metodele de
ingrijire prezentate in aceasta tabela, greutatea medie pentru fiecare animal (in
VM/animal) poate fi stabilita pentru pentru fiecare caz.
Rasa Greutatea medie pentru
fiecare animal
(VM/animal)
Pasari
Gaini depunatoare de oua 0,0034
Pui (pina in saptamina 18) 0,0014
Pui de ingrasat pina la 35 de zile 0,0015
Pui de ingrasat pina la 49 de zile 0,0024
Cresterea ratelor de tip Peking (pina in 0,0013
saptamina 3)
Ingrasarea ratelor de tip Peking (pina in 0,0038
saptamina 7)
Cresterea ratelor (pina in saptamina 3) 0,0012
Ingrasare ratelor (pina in saptamina 7) 0,0050
Cresterea curcilor (pina in saptamina 6) 0,0022
Ingrasarea curcilor, curci (pina in saptamina 0,0125
16)
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 146 din 233
Anexa VI
Ingrasarea curcilor, curcani (pina in saptamina 0,0222
21)
La amenajarea instalatiilor nu trebuie depasita, in vederea protejarii ecositemelor
(ex: cimpii, mlastini, paduri) si plantelor sensibile la azot (ex: pepiniere si
plantelor de cultura), distanta minima de 150 m.
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
De regula se vor aplica urmatoarele cerinte constructive si de functionare:
a) Pastrarea pe cit posibil a curateniei in grajduri
Aici se mentioneaza pastrarea uscata si curata a suprafetelor destinate
recipientelor pentru furaje, defecare, trecere si stationare, a coridoarelor
grajdurilor, a dispozitivelor apartind grajdurilor si a zonelor din afara grajdurilor.
Pierderi de apa destinata adaparii trebuie evitate prin utilizarea de tehnici de
adapare cu pierderi mici de apa.
b) Cantitatea de furaje destinata animalelor, trebuie calculata in asa fel incit sa se
evite producerea de resturi furajere; resturile furajere trebuie indepartate
constant din grajduri. Furajele sau resturile furajere putrezite sau neutilizabile nu
au voie sa fie depozitate in spatiu deschis. Daca animalele vor fi hranite si cu
substante furajere cu miros intensiv (ex: deseuri alimentare, zer), acestea trebuie
depozitate in recipienti inchisi sau acoperiti.
c) Trebuie asigurata o hranire a animalelor adaptata la necesarul de hrana al
animalelor.
d) Clima optima pentru grajduri
In cazul grajdurilor cu obligativitate de aerisire trebuie respectate normele DIN
18910 (1992). Modalitatea de circulare a aerului de evacuare se va impune in
functie de conditiile fiecarui caz in parte.
Grajdurile aerisite natural trebuie pe cit posibil orientate cu linia coamei
perpendicular pe directia vintului iar curentul de aer trebuie sa treaca fara a
intilnii obstacole importante si trebuie prevazute cu guri de aerisire suplimentare
pe fatada laterala.
e) In cazul desurilor solide (balegarului) trebuie aplicata o cantitate suficienta de
raspindire, pentru a evita emisiile olfactive. Materialul presarat trebuie sa fie
uscat si curat.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 147 din 233
Anexa VI
Locurile pentru depozitare a gunoiului de grajd solid cu un continut masic uscat
mai mic de 25% trebuie amenajate pe o placa de beton ce nu poate fi patrunsa
de apa, conform DIN 1045 (1988) sau pe un material isolant adecvat
asemanator. Mustul de gunoi de grajd trebuie directionat spre un recipient bine
izolat.
Pentru reducerea emisiilor induse de vint, trebuie asigurata o imprejmuire din 3
directii a locului de depozitare precum si intinderea acestuia pe o suprafata cit
mai redusa.
f) in vederea reducerii emisiilor olfactive provenite din grajduri, cantitatiile de
gunoi de grajd si urina trebuie, in cazul sistemelor pentru gunoi de grajd lichid,
directionate continuu sau la intervale scurte de timp spre depozitele de must de
balegar. Intre spatiul destinat grajdului si canalele pentru scurgerea gunoiului de
grajd lichid si recipientele pentru gunoiul de grajd lichid, trebuie construit un sifon
de canalizare.
g) Instaltiile pentru depozitarea si transvazarea ingrasamintelor economice
lichide trebuie construite conform DIN 11622 (1994) si DIN 1045 (1988).
La depozitarea intermediara in grajd a mustului de balegar (incaperile subterane)
capacitatea trebuie calculata in asa fel incit la aspirarea sub nivelul solului nivelul
maxim de umplere sa nu depaseasca 50 cm sub rosturile betonului; pentru
celelate cazuri, 10 cm sunt suficienti.
La aspirarea sub nivelulu solului aerul din grajd trebuie aspirat cu viteza redusa (
3 m/s) direct sub pardoseala cu grilaj.
h) depozitarea gunoiului lichid (in afara grajdurilor) trebuie sa aiba loc in recipienti
inchisi sau trebuie aplicate masuri echivalente pentru reducerea emisiilor, care
atinge un grad de reducere a amisiilor, calculata pentru recipenti fara acoperire,
de cel putin 80% din emisiile de substante cu miros intensiv sau amoniac.
Straturile sintetice plutitoare trebuie, dupa eventuala distrugere prin amestecare
sau datorate lucrarilor de scoatere dupa finlalizarea lucrarilor, aduse neintirziat la
stare de functionare.
La depozitarea gunoiului de grajd lichid provenit de la vite nu este necesara o
acoperire suplimentara, daca se formeaza un strat plurtitor natural.
i) Capacitatea de depozitare pentru ingrasamintele economice lichide destinate
utilizarii ca ingrasamint in cadrul unitatii propri se va calcula in asa fel incit sa fie
suficienta pentru sase luni incluzind surplusul provenit din apa de ploaie si de
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 148 din 233
Anexa VI
curatare; surplusul referitor la apa de precipitatii poate fi eliminat, daca se
asigura o acoperire corespunzatore care sa nu permita infiltrarea apei de ploaie
in recipient. Pentru ingrasamintele economice lichide, care sunt furnizate spre
utilizare unui tret, depozitarea si valorificarea conform regulilor se asigura prin
clauze contractuale.
Pentru instalatiile de ingradire si crestere a pasarilor trebuie aplicate urmatoarele
solicitari:
j) in cotetul pasarilor trebuie asigurate o banda de uscare si una de aerisire a
gainatului (gradul de uscare de 60%). Gainatul uscat trebuie in asa fel depozitat,
astfl incit posibilitatea unei reumidificari (ex: datorate apei de ploaie) in spatiul
instalatiilor sa fie eliminate.
In spatilu manejului, instalatiile si spatiile destinate miscarii trebuie in asa mod
masurate si construite, astfel incit distrugerile alimentelor prin depozitarea de
gainat sa nu duca la influente nefaste asupra mediului inconjurator, in special in
ceea ce priveste protectia solului si a apelor.
La instalatii pentru imprejmuirea si cresterea animalelor cu blana se aplica
urmatoarele cerinte:
k) in cazul animalelor cu blana carnivore, pe timp de vara se va asigura zilnic, iar
iarna de cel putin 3 ori pe saptamina, hrana proaspata. Hrana trebuie depozitata
in recipienti termici inchisi (temperatura de depozitare a hranei sa fie de 4 grade
Celsius sau mai mica). Atita timp cit, ca o derogare, este necesara o depozitare
mai lunga ca tremen sau o hranire la intervale mai lungi de timp, hrana trebuie
depozitata inchisa si inghetata.
l) In vederea reducerii emisiilor de mirosuri intensive, sub custi se va imprastia
suficient material.
m) gunoiul de sub custi trebuie indepartat cel putin odata pe saptamina.
n) Depozitarea excrementelor este admisa nuami in incaperi si recipiente inchise.
Cerintele constructive si de functionare, trebuie echilibrate la solicitarile de
ingrijire aferente fiecarei specii, atita timp cit acest mod de ingrijire nu conduce la
producerea de emisii sporite.
GERMENI
Posibilitatile de reducere a emisiilor de germeni si endotoxine prin aplicarea de
masuri permise de stadiul actual al tehnicii, trebuie verificate.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 149 din 233
Anexa VI
5.4.7.2 Instalatii de la numarul 7.2:
Instalatii pentru taierea animalelor
DISTANTA MINIMA
La ridicarea instalatiilor trebuie sa se pastreze, pe cat posibil, o distanta minima
de 350 m pana la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau
prevazut intr-un plan urbanistic. Distanta minima se poate incadra sub distanta
de 350 m daca emisiile de substante mirositoare pot fi reduse prin aplicarea de
masuri primare sau daca gazul rezidual incarcat cu mirosuri va fi tratat intr-un
dispozitiv de curatare. Micsorarea distantei minime, realizabila prin reducerea
emisiilor de substante mirositoare, se va stabili cu ajutorul unui model de
calculare a imprastierii mirosului, a carui aplicabilitate trebuie demonstrata
autoritatilor competente.
In cazul in care incarcarea instalatiilor pentru sacrificare nu depaseste 250 h/a,
distanta se poate incadra sub distanta minima prevazuta; in acest caz este
necesara o evaluare speciala.
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Urmatoarele masuri de constructie si functionare trebuie aplicate:
a) descarcarile se vor efectua in pricipiu cu usile halei inchise. Introducerea in
grajd, benzile de taiere, dispozitivele pentru pregatirea produselor secundare si a
deseurilor se vor prevedea in pricipiu in spatii inchise. Trebuie evitata
depozitarea intermediara in spatii deschise.
b) singele scurs de bovine si porcine se va depozita la temperaturi mai mici de
10o C. Coaguluarea singelui se va evita prin repompare. Pentru golirea
cisternelor de singe se va utiliza procedeul cu ghivent. Cisterna pentru singe
trebuie curatata in mod regulat.
c) deseurile si produsele secundare survenite in urma taierii trebuie depozitate in
recipienti sau camere inchise. Temperatura deseurilor si a produselor secundare
survenite in urma taierii trebuie sa fie mai mica de 10 o C sau acestea trebuie
depozitate in principiu in spatii cu temperaturi mai mici de 5 o C sau trebuie
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 150 din 233
Anexa VI
indepartate zilnic. Transvazarea lor pentru indepartare spre instalatii de
distrugere a resturilor animale trebuie efectuata in recipienti acoperiti.
d) gazele reziduale provenite de la instalatiile de productie, dispozitive de
preparare si depozitare a produselor secundare survenite in urma taierii trebuie
colectate si directionate spre o instalatie de curatare a gazelor reziduale sau
trebuie aplicate masuri echivalente pentru reducerea emisiilor.
Pentru instalatiile pentru taierea pasarilor, ca si pentru taierea altor animale cu
greutate in viu de mai mult de 10 Mg pe zi, trebuie aplicate urmatoarele cerinte
suplimentare:
e) imediat dupa golirea vehiculelor, paiele dinauntrul lor impreuna cu gunoiul de
grajd trebuie depozitate pe movila de gunoi. Vehiculele de livrare trebuie curatate
cu instalatii de apa sub presiune la locuri stabilite de spalare aflate in vecinatatea
movilelor de gunoi. Boxele trebuie decuplate si spalate cu jet imediat dupa golire.
Trebuie prevazute dispozitive pentru stropires porcinelor cu apa la introducerea
in grajd.
f) aerul comprimat utilizat la umplerea cisternei de singe trebuie colectat si
directionat spre un dispozitiv de curatare a gazelor rezisduale (ex. filtru cu
carbune activ).
g) cuptoarele de ardere la taierea porcinelor trebuie dispuse in asa fel, incat
timpul de stationare a gazelor reziduale in zona de reactie sa fie pe cat posibil de
o secunda, dar cel putin de 0.5 secunde. Temperatura in zona de reactie trebuie
sa se incadreze intre 600o C si 700o C. Prin reglarea atenta a amestecului gaz-
aer se asigura functionarea cuptoarelor de ardere inconditii de emisii scazute de
substante mirositoare. Cuptoarele de ardere pot fi operate doar cu gaz natural.
h) in completarea literei c) temperatura deseurilor si a roduselor secundare
rezultate din taiere trebuie sa fie mai mica de 10 o C sau acestea trebuie
depozitate in principiu in spatii cu temperaturi mai mici de 5o C; deseurile si
produsele secundare rezultate din taiere trebuie transportate in ziua taierii spre
instalatia de distrugere a resturilor animale sau spre alta instalatie aprobata in
acest scop.
5.4.7.3/4 Instalatiile de la numarul 7.3 si 7.4:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 151 din 233
Anexa VI
5.4.7.3.1 Instalatii pentru producerea grasimilor alimentare din materii
prime animale sau pentru topirea grasimilor animale
5.4.7.4.1 Instalatii pentru producerea conservelor de carne sau legume sau
instalatii pentru fabricarea industriala a furajelor prin incalzirea
componentelor de provenienta animala
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de construire si functionare:
a) descarcarile se vor efectua in pricipiu cu usile halei inchise; instalatiile de
procesare, inclusiv cele de depozitare trebuie operate in incinte inchise.
b) gazele reziduale provenite de la instaltiile de procesare si de la cele de
depozitare trebuie colectate; Gazele reziduale cu continut de substante puternic
mirositoare trebuie directionate spre un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale
sau trebuie aplicate masuri echivalente de reducere a emisiilor.
c) produsele primare si cele intermediare trebuie in principiu inghetate si
depozitate in recipienti sau incinte inchise. Depozitarile intermediare in
spatii deschise trebuie evitate.
d) recipientii pentru transport murdari trebuie depozitati si curatati numai in
spatii inchise.
5.4.7.5 Instalatii de la numarul 7.5:
Instalatii pentru afumarea carnii si a produselor din carne
CERINTE DE CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Se vor aplica urmatoarele masuri de construire si functionare:
a) Afumatoarele se vor construi si opera in asa fel incit,
—gazului survenit in urma procesului de afumare sa poate fi eliberat din camera
de afumare numai atunci cind dispozitivul de curatare a gazelor reziduale si-a
atins eficacitatea in respectarea valorii emisiilor,
— deseurile produse sa fie depozitate in recipienti inchisi.
In plus, pe durata procesului de afumare, camera de afumare nu are voie sa fie
deschisa; aceasta prevedere nu se aplica pentru instalatiile de afumare la rece si
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 152 din 233
Anexa VI
nici pentru instalatii la care se produce vid, astfel incit gazele de fum nu pot iesi
afara daca usa camerei de afumare este deschisa.
b) Gazele reziduale trebuie colactate la locul producerii lor (ex: camera de
afumare) si directionate spre un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale sau se
vor aplica masuri echivalente in vederea reducerii emisiilor.
c) Deseurile surevenite in procesul de productie trebuie depozitate in recipienti
inchisi la temperaturi mai mici de 10 °C.
d) Produsele din peste trebuie pastrate in incaperi inchise prevazute cu
dispozitive de aerisirie.
5.4.7.8 – 12 Instalatii de la numarul 7.8 pina la 7.12:
5.4.7.8.1 Instalatii pentru fabricarea de gelatine, clei de piele si clei de oase
5.4.7.9.1 Instalatii pentru fabricarea de furaje si ingrasaminte sau grasimi
tehnice din produse secundare de taiere: oase, par animal, pene, coarne,
gheare sau singe
5.4.7.10.1 Instalatii pentru depozitarea si prepararea parului animal netratat
5.4.7.11.1 Instalatii pentru depozitarea oaselor netratate
5.4.7.12.1 Instalatii pentru indepartarea sau valorificarea de corpuri animale
sau deseuri animale precum si instalatii in care sunt depozitate si
strinse corpuri de animale, parti din corpuri de animale si alte
deseuri de provenienta animala.
CERINTE DE CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Urmatoarele masuri de constructie si functioare trebuie aplicate:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 153 din 233
Anexa VI
a) La instalatiile pentru producerea de grasimi alimentare din materii prime
alimentare sau pentru topirea de grasimi animale se va alege de preferinta
aplicarea ca si tehnica de proces, metoda de topire uscata.
b) Descarcarile se vor efectua in principiu cu usile halei inchise.
Instalatii pentru procese, inclusiv depozitarea, se vor desfasura in incaperi
inchise.
c) Gazele reziduale provenite de la instaltiile pentru procese, precum si cele
survenite in urma activitatilor de depozitare, trebuie colectate; Gazele reziduale
cu substante intesiv mirositoare trebuie directionate spre o instalatie de guratare
a gazelor reziduale sau trebuie aplicate masuri echivalente pentru reducerea
emisiilor.
d) Produse primare si intermediare trebuie depozitate in recipienti sau incaperi
inchise iar temperatura de depozitare trebuie sa fie mai mica de 10 ºC.
Depozitara intermediara in spatii deschise trebuie evitata.
5.4.7.15 Instalatii de la numarul 7.15:
Instalatii de uscare a excrementelor
DISTANTA MINIMA
La ridicarea instalatiilor trebuie sa se pastreze o distanta minima de 500 m pana
la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau prevazut intr-un plan
urbanistic.
Instalatiile de procesare, inclusiv cele de depozitare trebuie operate in incinte
inchise. Gazele reziduale provenite de la instaltiile de procesare si de la cele de
depozitare trebuie colectate si directionate spre un dispozitiv de curatare a
gazelor reziduale.
GERMENI
Posibilitatiile de reducere a emisiilor de germeni si endotoxine prin aplicarea de
masuri corespunzatoare stadiului actual al tehnicii trebuie verificate.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 154 din 233
Anexa VI
5.4.7.21 Instalatii de la numarul 7.21:
Mori pentru hrana si furaje
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale cu continut de pulberi trebuie colectate la locul de origine, ex:
preluarea cerealelor, la locul de ambalare in saci si directionate spre o instalatie
de despraufuire.
5.4.7.22 Instalatii de la numarul 7.22:
Instalatii pentru fabricarea de drojdiei si faina de cartofi
5.4.7.22.1 Instalatii pentru fabricarea drojdiei
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 se aplica cu prevederea, ca emisiile de substante organice din
gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala de carbon, sa nu depaseasca
concentratia masica de 80 mg/m³. Posibilitatiile de reducere a emisiilor de
substante organice prin aplicarea de masuri primare si alte masuri
corespunzatoare stadiului actual al tehnicii trebuie exploatate la maximum.
5.4.7.23 Instalatii de la numarul 7.23:
Instaltii pentru fabricarea de uleiuri sau grasimi din materii
prime vegetale
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 155 din 233
Anexa VI
Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine: silozuri pentru seminte,
locul pregatirii semintelor, prajirea, uscarea, racirea, silozuri pentru srot,
peletizare, incarcarea srotului, si directionate spre un dispozitiv de curatare a
gazelor reziduale sau trebuie aplicate masuri echivalente pentru reducerea
emisiilor.
HIDROGEN SULFUROS
Atita timp cit pentru reducerea mirosului sunt utilizate filtre biologice, numarul
5.2.4 se aplica cu prevederea ca cerintele pentru reducerea emisiilor de hidrogen
sulfuros nu se aplica.
INSTALATII VECHI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Atita timp cit isi fac aparitia emisii de pulberi umede, de exemplu: la temperarea
semintelor, la pregatirea semintelor, in sectiile uscate de la prajire si racire, la
uscarea si racirea srotului, la peletare, instalatiile vechi trebuie sa respecte
cerintele referitoare la limitarea emisiilor de pulberi in cel mult opt ani de la
intrarea in vigoare a acestei prevederi administrative.
5.4.7.24 Instalatii de la numarul 7.24:
Instalatii pentru fabricarea sau rafinarea zaharului
5.4.7.24.1 Instalatii de uscarea a bucatilor de sfecla de zahar
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 156 din 233
Anexa VI
Instalatiile de uscare a bucatilor de sfecla de zahar trebuie amenajate pentru
tehnica de uscare indirecta (uscare cu vapori) sau trebuie aplicate masuri
echivalente pentru reducerea emisiilor. La o schimbare importanta a instalatiiei in
ceea ce priveste uscarea sau centrala energetica trebuie verificat daca
respectind principiul proportionalitatii poate fi aplicata uscarea indirecta (uscarea
cu vapori).
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 se aplica cu prevederea, ca emisiile de substante organice din
gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala de carbon, sa nu depaseasca fluxul
masic de 0,65 kg/h. Cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de
substante organice din clasa I si II nu se aplica.
Posibilitatile de reducere in continuare a emisiilor de substante organice prin
aplicarea masurilor primare sau plin aplicarea de masuri conforme stadiului
actual al tehnicii trebuie exploatate la maximum.
INSTALATII VECHI
Urmatoarele cerinte se refera la instalatii vechi dupa procedeul de uscare directa.
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
In vederea reducerii emisiilor de substante mirositoare, temperatura de intrare in
tambur nu trebuie sa depaseasca 750 °C.
Numarul 5.4.1.2.5 se aplica cu prevederea ca valorile emisiilor sa se refere la
continut volumetric de oxigen in gazele reziduale de 12%.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 60 mg/m³ (f).
CARBURANTI
Numarul 5.4.1.2.5 se aplica cu prevederea ca este permisa si utilizarea altor
carburanti decit cei prevazuti la litera b).
OXIZI DE SULF
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 157 din 233
Anexa VI
In cazul utilizarii altor carburanti lichizi decit pacura, cu un continut masic de sulf
pentru pacura usoara conform celor 3 BimSchV, in editia valabila la momentul
respectiv, emisiile de dioxid de sulf si trioxid de sulf din gazele reziduale, indicate
ca dioxid de sulf, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,85 g/m³; in
acest caz se aplica numarul 5.1.2.8 alineatul cu prevederea ca convertirea se
poate face pentru perioada in care valoarea continutului masurat de oxigen este
mai mare decit valoarea de referinta a continutului de oxigen, independent de
faptul ca post proces este utilizat un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale.
Ca o derogare de la numarul 6.2.3.3, instalatiile trebuie sa respecte aceste
cerinte pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf in cel mult opt ani de la intrarea
in vigoare a acestei prevederi administrative.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si idoxid de azot din gazele reziduale, indicate ca
dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,40 g/ m³; la
acest caz se aplica numarul 5.1.2.8 alineatul cu prevedera ca convertirea se
poate face pentru perioada in care valoarea continutului masurat de oxigen este
mai mare decit valoarea de referinta a continutului de oxigen, independent de
faptul ca post proces este utilizat un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale.
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice, indicate ca cantitatea totala de carbon, nu au
voie sa depaseasca raportul de masa de 0,80 kg pentru fiecare Mg de cantitate
de sfecla prelucrata.
Valoarea emisiilor se refera la substantele organice colectabile prin adsorbtia
silicagelului, indicat ca cantitatea totala de carbon; in cazul desfasurarii masurarii
dupa metoda FID, trebuie aplicata si convertirea corespunzatoare.
Posibilitatile de reducere in continuare a emisiilor de substante organice prin
aplicarea de masuri primare sau prin aplicarea altor masuri echivalente permise
de stadiul actual al tehnicii trebuie exploatate la maximum; atit cit este posibil din
punct de vedere tehnic, instalatiile vechi trebuie comutate, respectind in acelasi
timp principiul proportionalitatii, pe tehnica de uscare indirecta (uscare cu vapori).
Cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de substante organice de la
clasa I si II nu se aplica.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 158 din 233
Anexa VI
Instalatiile trebuie sa respecte aceste cerinte pentru limitarea emisiilor de
substante organice in cel mult opt ani de la intrarea in vigoare a acestei prevederi
administrative.
5.4.7.25 Instalatii de la numarul 7.25:
Instalatii pentru uscarea furajului verde
DISTANTA MINIMA
La ridicarea instalatiilor trebuie sa se pastreze o distanta minima de 500 m pana
la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau prevazut intr-un plan
urbanistic.
Distanta minima se poate incadra sub distanta de 500 m daca emisiile de
substante mirositoare pot fi reduse prin aplicarea de masuri primare sau daca
gazul rezidual incarcat cu mirosuri va fi tratat intr-un dispozitiv de curatare.
Micsorarea distantei minime, realizabila prin reducerea emisiilor de substante
mirositoare, se va stabili cu ajutorul unui model de calculare a imprastierii
mirosului, a carui aplicabilitate trebuie demonstrata autoritatilor competente.
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Posibilitatea de a prevedea instalatia cu cel putin o trepata de uscare indirecta
trebuie verificata.
Uscatorul trebuie exploatat astfel incit, de ex: prin adaptarea temeperatutii de
intrarare in uscator, valoarea dirigiuitoare pentru CO sa nu fie depasita.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 75 mg/m³ (f).
SUBSTANTE ORGANICE
Cerintele de la numarul 5.2.5 nu se aplica. Emisiile specifice de substante
organice, indicate ca cantitatea totala de carbon, nu au voie sa depaseasca 0,25
kg pentru fiecare Mg de vaporizare a apei, iar pentru formaldehida, acetaldehida,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 159 din 233
Anexa VI
acroleina si furfural nu au voie sa depaseasca impreuna 0,10 kg pentru fiecare
Mg de vaporizare a apei.
MASURARI CONTINUE A MONOXIDULUI DE CARBON
Instalatiile trebuie prevazute cu un dispozitiv de masura ce va arata continuu
concentratia mascia a emisiilor de monoxid de carbon.
Pe baza masuratorilor emisiilor se va stabili in asa fel concentratia masica
maxima pentru monoxid de carbon din gazele reziduale, astfel incit sa nu fie
depasite emisiile specifice de substante organice si aldehide din gazele reziduale
(valoarea de dirijare pentru CO).
5.4.7.29/30 Instalatii de la numarul 7.29 si 7.30:
5.4.7.29.1 Instalatii pentru prajirea si macinarea cafelei sau pentru
ambalarea cafelei macinate
5.4.7.30.1 Instalatii pentru prajirea produselor substituente ale cafelei,
cerealelor, boabelor de cacao sau nucilor
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de construire si functionare:
a) Descarcarile se vor efectua in principiu cu usile halelor inchise.
Instalatiile destinate proceselor, inclusiv cele pentru depozitare, trebuie
adapostite in incaperi inchise.
Trebuie evitate depozitarile intermediare in spatii deschise.
b) Gazele reziduale trebuie colectate la locul de origine, de ex: la instaslatia de
prajit inclusiv cea pentru aerul de racire, la instalatia de vid, instalatia de aspirare
centrala pentru cafeaua macinata, la instalatia silozului. Gazele reziduale cu
continut de de substante puternic mirositoare trebuie directionate spre un
dispozitiv de curatare a gazelor reziduale sau trebuie aplicate masuri echivalente
in vederea reducerii emisiilor.
Trebuie incercata reintroducerea gazelor reziduale, provenite de la instalatia de
prajire, atita timp cit aspectele tehnice de securitate nu se opun acestui lucru.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 160 din 233
Anexa VI
OXIZI DE AZOT
Numarul 5.2.4 se aplica cu prevederea, ca pentru emisiile de monoxid de azot si
dioxid de azot din gazele reziduale, indicate ca dioxid de carbon, sa se tinda spre
fluxul masic de 1,8 kg/h sau concentratia masica de 0,35 g/m³; posibilitatile de
reducere a emisiilor de dioxizi de azot, prin aplicarea de masuri primare sau prin
aplicarea altor masuri conforme stadiului actual de dezvoltare tehnica, trebuie
exploatate la maximum.
INSTALATII VECHI
OXIZI DE AZOT
In cazul instalatiilor vechi cu o productie de cafea prajita mai mica de 250 gk/h
cerintele pentru limitarea emisiilor de oxizi de azot, referitoare la instalatiile noi,
nu se aplica.
5.4.8 Valorificarea si indepartarea deseurilor si a altor substante
5.4.8.1 Instalatiile de numarul 8.1:
Instalatii pentru indepartarea si valorificarea prin procese de
ardere a desurilor solide, lichide precum si a deseurilor
gazoase sau gazului cu componeti inflamabili provenit de la
locul de depozitare a deseurilor colectat in recipienti
5.4.8.1a Instalatii de la numarul 8.1a:
Instalatii pentru indepartarea si valorificarea prin procese de
ardere a desurilor solide, lichide precum si a deseurilor
gazoase sau gazului cu componeti inflamabili provenit de la
locul de depozitare a deseurilor colectat in recipienti si
instalatii pentru aprinderea gazului provenit de la locul de
depozitare a deseurilor si a substantelor gazoase inflamabile
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 161 din 233
Anexa VI
5.4.8.10.1 Instalatii pentru indepartarea si valorificarea prin procese de
ardere a gazului cu componente inflamabile provenit de la
depozitele de deseuri
In cazul utilizarii gazului provenit de la locurile de depozitare a deseurilor in
instalatii de ardere se vor aplica cerintele de la numarul 5.4.1.2.3 referitoare la
biogaz sau la gazele din depozite depuse in decantoare de canalizare.
5.4.8.1a.2 Instalatii pentru aprinderea gazului provenit de la locul de
depozitare a deseurilor sau a altor substante gazoase
inflamabile
Reglementarile de la numarul 5.4.8.1a.2 nu se aplica in cazul facliilor pentru
arderea gazelor provenite de la defectiuni in functionare sau de la ventile de
siguranta; se vor stabili cerinte de limitare a emisiilor pentru fiecare caz in parte.
5.4.8.1a.2.1 Instalatii pentru aprinderea gazului provenit de la locurile de
depozitare a deseurilor sau a altor substante gazoase inflamabile provenite
de la instalatii de tratare a deseurilor
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
In cazul in care arderea gazului provenit de la locurile de depozitare a deseurilor
sau arderea altor substante gazoase inflamabile provenite de la instalatii de
tratare a deseurilor (ex: gaze din depozite depuse in decantoare de canalizare,
biogaz) nu se produce, in instalatii de ardere sau in instalatii de motoare cu
ardere, cu intrebuintarea energiei, ci datorita calitatii slabe a gazului, a cantitatii
reduse de gaz sau datorita opririi inevitabile a instalatiilor de intrebuintare a
energiei sunt arse fara intrebuintarea energiei, acestea trebuie trebuie
directionate spre o flacara la nivelul solului (flacara izolata de temeratura ridicata
sau mufla).
Temperatura gazelor reziduale trebuie sa masoare la virful flacarii cel putin 1000
°C iar durata de mentinere a gazelor reziduale fierbinti din camera de ardere pina
la virful flacarii trebuie sa fie de cel putin 0,3 sec.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 162 din 233
Anexa VI
MARIME DE REFERINTA
Valorile emisiilor se refera la un continut volumetric de oxigen in gazele reziduale
de 3%.
FLUXURI MASICE
Prevederile privind fluxurile masice stabilite la numarul 5.2 nu se aplica.
SUBSTANTE ORGANICE
Cerintele de la numarul 5.2.5 nu se aplica.
MASURARI
In vederea supravegherii arderii complete, instalatiile trebuie prevazute cu
dispozitive de masurare care sa arate si sa noteze neintrerupt temperatura din
camera de ardere; pentru aceasta trebuie pozitionate punctele de masurare la
sfirsitul distantei de mentinere gazelor.
5.4.8.1a.2.2 Instalatii pentru aprinderea substantelor gazoase inflamabile
care nu provin de la instalatii pentru tratarea deseurilor
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Substantele gazoase inflamabile care nu sunt arse in instalatii de ardere sau in
instalatii de motoare cu ardere cu intrebuintarea energiei, ci dimpotriva, din
motive tehnice de siguranta sau datorita cerintelor speciale de functionare
trebuie arse fara intrebuintare energetica, trebuie pe cit posibil directionate spre o
instalatie de curatare a gazelor reziduale cu ardere suplimentara termica sau
catalitica; atita timp cit acest lucru nu este posibil (ex: datorita cantitatilor de gaz
ce apar discontinuu, prezinta variatii puternice sau apar numai pe durate scurte,
un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale nu poate functiona eficient chiar
daca este prevazut cu un tampon pentru gaze sau nu poate functiona cu
cheltuieli proportionale chiar si atunci cind se ia in considerare periculozitatea
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 163 din 233
Anexa VI
gazelor), acestea trebuie directionate spre o flacara. Substante gazoase
halogenate inflamabile nu trebuie directionate spre astfel de flacari.
In cazul flacarilor , temperatura minia in flama trebuie sa masoare 850 °C.
OXIZI DE SULF, OXIZI DE AZOT SI MONOXID DE CARBON
Cerintele de la numarul 5.2.4 nu se aplica.
SUBSTANTE ORGANICE
Cerintele de la numarul 5.2.5 nu se aplica. In cazul substantelor organice, nu
este voie sa se coboare sub un grad de reducere al emisiilor de 99,9%, raportat
la cantitatea totala de carbon, sau nu este permisa depasirea unei concentratii
masice de 20 mg/m³, raportata la cantitatea totala de carbon; ca o derogare de la
acestea, la facliile pentru arderea gazelor provenite din perturbatii de functionare
sau de la ventile de siguranta, nu este permisa coborirea sub un grad de 99%,
raportat la cantitatea totala de carbon.
MASURATORI
Pentru supravegherea temperaturii de ardere completa, instalatiile trebuie
prevazute cu dispozitive de masurare care la pozitia potrivita in camera de
ardere arata si noteaza continuu valorile temperaturii; atita timp cit acest lucru nu
este posibil, autoritatilor responsabile li se vor demonstra intr-un mod
corespunzator respectarea acestor cerinte referitoare la arderea completa.
Respectarea gradului de reducere a emisiilor in cazul substantelor organice,
trebuie demonstrata autoritatilor; pentru acest caz se vor aplica reglementari
speciale.
5.4.8.1b Instalatii de la numarul 8.1b:
Instalatii cu motoare de ardere pentru utilizarea uleiului uzat
sau a gazelor provenite de la locul de depozitare a deseurilor
5.4.8.1b.1 Instalatii cu motoare de ardere pentru utilizarea gazului
provenit de la locurile de depozitare a deseurilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 164 din 233
Anexa VI
In cazul utilizarea gazului provenit de la locul de depozitare a deseurilor, cerintele
de la numarul 5.4.1.4 referitoare la biogaz si gaze din depozite depuse in
decantoare de canalizare, nu se aplica; ca o derogare de la aceasta, emisiile de
monoxid de carbon din gazele reziduale nu au voie sa depaseaca concentratia
masica de 0,65 g/m³ iar emisiile de oxizi de azot din gazele reziduale, indicate ca
dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca 0,50 g/m³. In cazul utilizarii gazului
provenit de la locul de depozitare a deseurilor, posibilitatile de reducere a
emisiilor de monoxid de carbon prin aplicarea de masuri motorice sau prin
aplicarea altor masuri corespunzatoare stadiului actual al tehnicii, trebuie
exploatate la maximum.
5.4.8.2 Instalatii de la numarul 8.2:
Instalatii pentru producerea energiei electrice, aburului, apei calde, caldurii
pentru procese sau a gazelor reziduale incinse prin utilizarea de
a) lemn vopsit, lacuit sau acoperit precum si a resturilor provenite de
la acesta, atita timp cit acesta nu este acoperit cu solutii de protectie
a lemnului sau aceasta solutie nu este continuta in urma tratarii sau
nu apar straturi acoperitoare cu continut de compusi halogeni
organici,
b) placaj, placi, placi de fibre sau alt lemn incleiat precum si a
resturilor provenite de la acesta, atita timp cit acesta nu este acoperit
cu solutii de protectie a lemnului sau aceasta solutie nu este
continuta in urma tratarii sau nu apar straturi acoperitoare cu
continut de compusi halogeni organici,
cu o putere calorica de ardere mai mica de 50 MW
Cerintele de la numarul 5.4.1.2.1 referitoare la utilizarea lemnului in stare
naturala, inclusiv cerintele referitoare la instalatiile vechi, se aplica cu
urmatoarele derogari:
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca, in
cazul instalatiilor vechi cu o putere calorica de ardere mai mica de 2,5 MW,
concentratia masica de 50 mg/m³.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 165 din 233
Anexa VI
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazele reziduale, indicate ca
dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,40 g/m³.
INSTALATII VECHI
OXIZI DE AZOT
In cazul instalatiilor vechi, emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din
gazele reziduale, indicate ca dioxid de azot, nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 0,50 g/m³.
5.4.8.4 Instalatii de la numarul 8.4:
Instalatii in care sunt utilizate substante din deseuri provenite
de la menaje sau deseuri menajere, care conform prevederilor
legii deseurilor si a legii economiei reciclarii, sunt sortate
pentru reciclare si aduse in stadiul de reutilizare
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Instalatiile trebuie construite si exploatate in asa fel incit, pe durata intrecului
proces de tratare inclusiv procesele de livrare si transport, sa fie evitate pe cit
posibil emisiile sub forma de pulberi.
Gezele reziduale trebuie colectate la locul de origine si, in special pentru
reducerea mirosului, trebuie directionate spre un dispozitiv de curatare a gazelor
reziduale.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
5.4.8.5 Instalatii de la numarul 8.5:
Instalatii pentru fabricarea din deseuri a compostului
DISTANTA MINIMA
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 166 din 233
Anexa VI
La instalatiile cu o eficienta de trecere de 3000 Mg pe an sau mai mare, la
construire trebuie sa se pastreze o distanta minima
a) in cazul instalatiilor in spatii inchise (buncare, composturi principale si
secundare) de 300 m,
b) in cazul instalatiilor in spatii deschise (composturi interne) de 500 m
pana la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau prevazut intr-un
plan urbanistic. Distanta minima se poate incadra sub distanta de 500 m daca
emisiile de substante mirositoare pot fi reduse prin aplicarea de masuri primare
sau daca gazul rezidual incarcat cu mirosuri va fi tratat intr-un dispozitiv de
curatare. Reducerea distantei minime, realizabila prin reducerea emisiilor de
substante mirositoare, se va stabili cu ajutorul unui model de calculare a
imprastierii mirosului, a carui aplicabilitate trebuie demonstrata autoritatilor
competente
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de constructie si functionare:
a) pe baza prognozei a gradului de incarcare lunar trebuie prevazuta o
dimensionare suficienta, in special a capicitatii dedepozitare.
Instalatiile trebuie construite si exploatate in asa mod incit patrunderea apelor de
infiltratie in sol sa fie evitata.
b) buncarul de incarcare trebuie construit inchis si cu un stavilar de admisie
evacuare pentru masini; in cazul halelor deschise si la descarcarea masinilor de
gunoi, gazele reziduale provenite de la buncar trebuie colectate si directionate
spre un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale.
c) Instalatiile trebuie executate pe cit posibil inchise. Acest lucru este valabil in
special pentru instalatii care prelucreaza deseuri cu miros intensiv, umede sau cu
o structura sensibila (deseuri provenite de la cantine si bucatarii) sau pentru
instalatii care prelucreaza namol. La o eficienta de trecere a instalatiilor de 10000
Mg/an sau mai mare, instalatiile (buncar, compost principal) trebuie executate in
spatii inchise.
d) aburul secundar condensat si apele de infiltratie care apar la aerisirea
stogurilor pot fi utilizate, in cazul compostarii deschise, la umezirea compostului
numai daca se pot evita emisiile de mirosuri sau daca nu se prejudiciaza
procesul de igienizare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 167 din 233
Anexa VI
e) la instalatiile inchise sau la cele deschise prevazute cu dispozitiv de aspiratie,
gazele reziduale cu continut de pulberi trebuie pe cit posibil colectate la locul de
origine, ex: maruntire, cernere sau la transbordare.
Gazele reziduale provenite de la reactori sau de la stoguri trebuie directionate
spre un biofiltru sau spre un dispozitiv echivalent de curatare a gazelor reziduale.
Biofiltrele trebuie supuse regulat unui test de verificare a eficientei pentru a
asigura eficienta de curatare conform cerintelor.; acest lucru se poate realiza
printr-o verificare cel putin anuala a respectarii concentratiei mirosului in gazele
reziduale de 500 GE/m³.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
SUBSTANTE CU MIROSURI INTENSIVE
La instalatiile cu o eficienta de trecere de 10000 Mg/an, emisiile de substante cu
miros intensiv din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca o concentratie a
mirosului de 500 GE/m³.
GERMENI
Posibilitatile de reducere a emisiilor de germeni si endotoxine prin aplicarea de
masuri corespunzatoare stadiului actual al tehnicii trebuie verificate.
5.4.8.6 Instalatii de la numarul 8.6:
Instalatii pentru tratarea biologica a deseurilor
5.4.8.6.1 Instalatii pentru fermentarea deseurilor biologice si instalatii care
prelucreaza deseuri biologice in instalatii de fermentare
suplimentara
DISTANTA MINIMA
La instalatiile cu o eficienta de trecere de 3000 Mg deseuri pe an sau mai mare,
la construire trebuie sa se pastreze o distanta minima
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 168 din 233
Anexa VI
a) in cazul instalatiilor in spatii inchise (buncare, recipienti de fermentare,
compostare) de 300 m,
b) in cazul instalatiilor in spatii deschise de 500 m
pana la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau prevazut intr-un
plan urbanistic. Distanta minima se poate incadra sub distanta de 500 m daca
emisiile de substante mirositoare pot fi reduse prin aplicarea de masuri primare
sau daca gazul rezidual incarcat cu mirosuri va fi tratat intr-un dispozitiv de
curatare. Reducerea distantei minime, realizabila prin reducerea emisiilor de
substante mirositoare, se va stabili cu ajutorul unui model de calculare a
imprastierii mirosului, a carui aplicabilitate trebuie demonstrata autoritatilor
competente
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de constructie si functionare:
a) pe baza prognozei a gradului de incarcare lunar trebuie prevazuta o
dimensionare suficienta, in special a capicitatii dedepozitare, in cazul in care este
necesar trebuie prevazuta si o compostare
Instalatiile trebuie construite si exploatate in asa mod incit patrunderea apelor de
infiltratie in sol sa fie evitata.
b) buncarul de incarcare trebuie construit inchis si cu un stavilar de admisie
evacuare pentru masini; in cazul halelor deschise si la descarcarea masinilor de
gunoi, gazele reziduale provenite de la buncar trebuie colectate si directionate
spre un dispozitiv de curatare a gazelor reziduale.
c) apele procesuale trebuie colectate si utilizate in procesele interne.
d) aburul secundar condensat si apele de infiltratie care apar la aerisirea
stogurilor (compostare secundara) si apele de infiltratie pot fi utilizate, in cazul
compostarii in spatiu inchis, la umezirea compostului numai daca se pot evita
emisiile de mirosuri.
e) la instalatiile inchise sau la cele deschise prevazute cu dispozitiv de aspiratie,
gazele reziduale cu continut de pulberi trebuie pe cit posibil colectate la locul de
origine, ex: maruntire, cernere sau la transbordare.
f) gazele reziduale provenite de la compostarea secundara a stogurilr aerisite
trebuie directionate spre un biofiltru sau spre un dispozitiv echivalent de curatare
a gazelor reziduale. Biofiltrele trebuie supuse regulat unui test de verificare a
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 169 din 233
Anexa VI
eficientei pentru a asigura eficienta de curatare conform cerintelor.; acest lucru
se poate realiza printr-o verificare cel putin anuala a respectarii concentratiei
mirosului in gazele reziduale de 500 GE/m³.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
SUBSTANTE CU MIROSURI INTENSIVE
La instalatiile cu o eficienta de trecere de 30 Mg deseuri/zi sau mai mult, emisiile
de substante cu miros intensiv din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca o
concentratie a mirosului de 500 GE/m³.
GERMENI
Posibilitatile de reducere a emisiilor de germeni si endotoxine prin aplicarea de
masuri corespunzatoare stadiului actual al tehnicii trebuie verificate.
5.8.4.10/11 Instalatii de la numarul 8.10 si 8.11: Instalatii pentru tratarea
deseurilor
5.4.8.10 Instalatii de la numarul 8.10:
Instalatii pentru tratarea fizico-chimica a deseurilor
5.4.8.11 Instalatii de la numarul 8.11:
Instalati pentru alte tipuri de tratari ale deseurilor
5.4.8.10.1 Instalatii pentru uscarea deseurilor
DISTANTA MINIMA
La construitrea instalatiilor trebuie sa se pastreze o distanta minima de 300 m
pana la cel mai aropiat santier de constructii civile existent sau prevazut intr-un
plan urbanistic.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 170 din 233
Anexa VI
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de construire si exploatare:
a) in cazul locurilor de descarcare, buncarelor de incarcare si descarcare precum
si alte dispozitive de preluare, transport si depozitare a substantelor de utilizat
trebuie construite camere inchise prevazute cu stavilar de admisie/evacuare in
care presiunea aerului trebuie, prin aspirarea in zona stavilarului sau in zona de
incarcare si descarcare precum si in zona de depozitare, mentinuta mai mica
decit presiunea atmosferica. Gazul rezidual trebuie directionat spre un dispozitiv
de curatare a gazului rezidual.
b) gazele reziduale trebuie clectate la locul de origine, ex: direct in zona
uscatorului sau la evacuarea din carcasa si directionate spre un dispozitiv de
curatare a gazelor reziduale.
c) gazele reziduale provenite de la instalatiile de uscare a deseurilor trebuie
evacute in asa mod prin cosuri, astfel incit sa urmeze o rarefiere suficienta si o
preluare neperturbata de catre curentii liberi de aer; de regula, acest lucru se
poate realiza daca la stabilirea inaltimii cosului se repecta cerintele de la numarul
5.5.2 alineatul 1.
d) posibilitatile de reducere a emisiilor prin utilizarea de metode si tehnologii
sarace in emisii, ex: minimizarea cantitatii de gaze reziduale si utilizarea multipla
a gazelor reziduale (dupa caz, ulterior reducerii umiditatii) ca aer de proces la
uscare, sau prin aplicarea de alte masuri corespunzatoare stadiului actual al
tehnicii, trebuie exploatate la maximum.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
AMONIAC
Emisiile de amoniac din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca fluxul masic
de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³.
COMPUSI ANORGANICI GAZOSI AI CLORULUI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 171 din 233
Anexa VI
Emisiile de compusi anorganici gazosi ai clorului de la numarul 5.2.4 clasa III,
indicati ca acid clorhidric, nu au voie sa depaseasca in gazele reziduale fluxul
masic de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
In cazul substantelor organice, nu este voie sa se coboare sub un grad de
reducere al emisiilor de 90%, raportat la cantitatea totala de carbon; chiar si la
respectarea sau la depasirea gradului de reducere a emisiilor de 90%, emisiile
de substante organice din gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala de
carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³.
Cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de substante organice din
clasa I si II nu se aplica.
SUBSTANTE CU MIROSURI INTENSIVE
Emisiile de substante cu miros intensiv din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca o concentratie a mirosului de 500 GE/m³.
5.4.8.10.2 Instalatii pentru uscarea namolului de epurare
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Gazele reziduale trebuie clectate la locul de origine, ex: direct in zona uscatorului
sau la evacuarea din carcasa si directionate spre un dispozitiv de curatare a
gazelor reziduale.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
AMONIAC
Emisiile de amoniac din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca fluxul masic
de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³.
COMPUSI ANORGANICI GAZOSI AI CLORULUI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 172 din 233
Anexa VI
Emisiile de compusi anorganici gazosi ai clorului de la numarul 5.2.4 clasa III,
indicati ca acid clorhidric, nu au voie sa depaseasca in gazele reziduale fluxul
masic de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice din gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala
de carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³.
Cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de substante organice din
clasa I si II nu se aplica.
SUBSTANTE CU MIROSURI INTENSE
Emisiile de substante cu miros intensiv din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca o concentratie a mirosului de 500 GE/m³.
5.4.8.11.1 Instalatii pentru tratarea mecanica a deseurilor comunitare si a
deseurilor compuse asemanatoare
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Trebuie aplicate urmatoarele cerinte de construire si exploatare:
a) in cazul locurilor de descarcare, buncarelor de incarcare si descarcare precum
si alte dispozitive de preluare, transport si depozitare a substantelor de utilizat
trebuie construite camere inchise prevazute cu stavilar de admisie/evacuare in
care presiunea aerului trebuie, prin aspirarea in zona stavilarului sau in zona de
incarcare si descarcare precum si in zona de depozitare, mentinuta mai mica
decit presiunea atmosferica. Gazul rezidual trebuie directionat spre un dispozitiv
de curatare a gazului rezidual.
b) masini, aparate sau alte dispozitive pentru pregatirea macanica pentru
descompunerea macanica a materialelor de introdus in aceste dispozitive
descompunerea mecanica a deseurilor (ex: macinare, clasare, sortare,
amestecare, omogenizare, deshidratare, uscare, peletara, presare) trebuie
construite in incaperi inchise. Fluxurile de gaz rezidual trebuie clectate si
directionate spre un dispozitiv de curatare a gazului rezidual.
c) gazele reziduale provenite de la instalatiile de tratare mecanica deseurilor
trebuie evacute in asa mod prin cosuri, astfel incit sa urmeze o rarefiere
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 173 din 233
Anexa VI
suficienta si o preluare neperturbata de catre curentii liberi de aer; de regula,
acest lucru se poate realiza daca la stabilirea inaltimii cosului se repecta cerintele
de la numarul 5.5.2 alineatul 1.
d) posibilitatile de reducere a emisiilor prin utilizarea de metode si tehnologii
sarace in emisii, ex: captarea directa a surselor importante de emisii, tratarea
separata a fluxurilor de aer evacuat puternic incarcat, sau prin aplicarea de alte
masuri corespunzatoare stadiului actual al tehnicii, trebuie exploatate la
maximum.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
COMPUSI ANORGANICI GAZOSI AI CLORULUI
Emisiile de compusi anorganici gazosi ai clorului de la numarul 5.2.4 clasa III,
indicati ca acid clorhidric, nu au voie sa depaseasca in gazele reziduale fluxul
masic de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice din gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala
de carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³.
Cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de substante organice din
clasa I si II nu se aplica.
SUBSTANTE CU MIROSURI INTENSE
Emisiile de substante cu miros intensiv din gazele reziduale nu au voie sa
depaseasca o concentratie a mirosului de 500 GE/m³.
5.4.8.11.2 Instalatii pentru alte metode de tratare a deseurilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 174 din 233
Anexa VI
PREVEDERI DE CONSTRUIRE SI DE EXPLOATARE
Instalatiile vor fi construite si exploatate in asa fel incit pe parcursul intregului
proces de tratare, inclusiv livrarea si transportul, sa se evite pe cit posibil emisiile
sub forma de pulberi.
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
Emisiile sub forma de pulberi din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca
concentratia masica de 10 mg/m³.
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice din gazele reziduale, indicate ca cantitatea totala
de carbon, nu au voie sa depaseasca concentratia masica de 20 mg/m³.
In cazul instalatiilor de tratare prin alte metode a deseurilor care nu necesita o
supravechere speciala, cerintele de la numarul 5.2.5 referitoare la emisiile de
substante organice din clasa I si II nu se aplica.
5.4.8.10.3/5.4.8.11.3 Instalatii pentru administrarea aparatelor de racit sau
instalatiilor care contin hidrocarburi cloroflorurate (HCCF)
CERINTE CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE
La instalatiile in care se administreaza aparate de racit sau aparate ce contin
HCCF conform anexei I a ordonantei (UE) Nr. 2037/2000 a Parlamentului
European si a consiliului din 29 iunie 2000 pentru substante care duc la
distrugerea stratului de ozon(AB1. L 244/1 din 29 Septembrie 2000), se vor
aplica urmatoarele masuri functionale:
a) Instalatiile se vor construi si exploata in asa fel incat emisiile acestor substante
sunt pe cat se poate de reduse sau se reduc substantial.
b) Aparatele sau instalatiile cu HCCF sau substante de racit care contin
ammoniac se vor utiliza in asa fel incat substantele de racit si uleiul de racit al
masinii sau nu aiba pierderi in circuit si sa fie extrase in totalitate din sistemul
inchis si recuperate (asanare).
c) La tratarea aparatelor si instalatiilor cu alte mijloace de racire, de ex.
hidrocarburi precum butanul sau pentanul, sau a materialelor izolante din spuma
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 175 din 233
Anexa VI
unor asemenea substante precum hidrocarburilor, se vor lua masuri adecvate
impotriva detonarilor, de ex. prin inertizarea treptei de maruntire .
d) Siguranta asanarii se va verifica annual de catre un birou autorizat de catre
autoritatile locale; din cel putin 100 de aparate sau instalatii cu un circuit de racier
intact se vor aduna si colecta substantele HCCF. Suma cantitatilor colectate nu
trebuie sa fie sub 90% din suma cantitatilor de substante HCCF indicate pe
etichetele aparatelor. Continuturile de HCCF din uleiurile de racire degazeificate
nu trebuie sa depaseasca 2g total de halogen/kg.
e) la emanarea de HCCF pentru materiale izolante, emisiile de HCCF trebuie
evitate pe cat posibil, de ex. prin urmatoarele masuri:
— Aparatele dezafectate se vor trata intr-o instalatie incapsulata, care este
asigurata impotriva pierderilor de HCCF,de exemplu prin sisteme de inchidere pe
partea intrarii si a iesirii.
— Locurile de trecere pentru fractiunile de material izolant trebuie sa fie etanse
ethnic.
— Gazele de evacuare care contin HCCF trebuie colectate la originea lor si
trecute printr-o instalatie de curatare a gazelor de evacuare; HCCF-ul recuperat
trebuie administrate in mod corespunzator
f) Prin masuri de supraveghere, de ex. lumanari de fum, se verifica si se asigura
ca instalatia nu prezinta nici un fel de neetanseitati. Etanseitate si documentarea
spravegherii unice Rezultatul trebuie documentat o data pe an de catre organele
de competenta..
g) In zonele instalatiilor in care se elibereaza HCCF din materialul izolant trebuie
evitata lipirea materialului izolant din fractiile eliberate( de ex. metale, mase
plastice) atat cat este tehnic posibil; la fractiile de metale si mase plastice care
sunt eliberate in aer, aceste lipiri nu trebuie sa depaseasca 0,5 %.
Fractiile de material izolant pentru utilizarea in materiale nu trebuie sa
depaseasca un nivel de HCCF de 0,2 Gew.–%. Fractiile de material izolant.
Fractiile de material izolant cu un continut de HCCF mai mare trebuie prelucrate
intr-o instalatie de tratare a deseurilor cu o eficienta echivalenta de distrugere
pentru HCCF; in ultimul caz mentionat se va demonstra specialistilor in domeniu
eficienta echivalenta de distrugere.
HIDROCARBURI CLOROFLORURATE
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 176 din 233
Anexa VI
Emisiile de HCCF din gazul de evacuare de la recuperarea HCCF, debitul masic
nu trebuie sa depaseasca 10g/h si concentratia masica de 20mg/m3; trebuie
testate toate posibilitatilite de reducere a emisiilor.
MASURATORI CONTINUE
Concentratia masica a emisiilor de HCCF din gazul de evacuare trebuie
determinata in mod continuu sau se calculeaza cu ajutorul altor teste de eficienta
a instalatiei de curatat a gazelor de evacuare, astfel incat sa nu fie depasita limita
stabilita a emisiilor.
INSTALATIILE VECHI
HCCF
La instalatiile vechi, emisiile de HCCF din gazul de evacuare de la recuperarea
HCCF nu trebuie sa depaseasca debitul masic de 25 g/h si concentratia masica
de 50mg/m3; trebuie exploatate toate posibilitatile de reducere a emisiilor.
5.4.8.12 – 14 Instalatiile de la nr. 8.12 pana la 8.14: depozitele de deseuri
5.4.8.12.1 Instalatii pentru depozitarea temporara a deseurilor, la care sunt
aplicabile prevederile legilor economiei in circuit inchis si legii
managementului reciclarii si a deseurilor
5.4.8.13.1 Instalatii pentru depozitarea temporara a mâlurilor
5.4.8.14.1 Instalatii pentru depozitarea deseurilor la care sunt aplicabile
prevederile legii economiei in circuit inchis si a legii
managementului reciclarii si a deseurilor, iar deseurile sunt
depozitate pentru o perioada mai mare de 1 an in aceste
instalatii inaintea indepartarii sau valorificarii lor
CERINTE CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE
Instalatiile trebuie construite si utilizate in asa mod incat substantele poluante sa
nu poata patrunde in sol sau apa. Infiltrarile de apa trebuie minimizate, pentru a
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 177 din 233
Anexa VI
impiedica spalarea substantelor poluante sau nasterea de emisii datorate unor
procese de transformare ( de ex. prin acoperire)
5.4.9 Depozitarea, incarcarea si descarcarea unor substante si
preparate
5.4.9.2 Instalatiile de la nr. 9.2:
Instalatiile pentru depozitarea lichidelor inflamabile
SUBSTANTE ORGANICE
La produse care contin uleiuri minerale cu o presiune a vaporilor mai mica de
1,3kPa la 293,15K, este valabil pentru substantele organice de la nr.5.2.5
paragraful 1, debitul masic de 3kg/h iar pentru masuratorile continue conform nr.
5.3.3.2 paragraful 8 debitul masic de 3kg/h. Pentru gazoline cu denumirea R40
precum si pentru combustibilul diesel conform DIN EN 590 (editia februarie
2000), pacuri conform 51603 partea I (editia martie 1998) si produse
asemanatoare, cerintele de la nr. 5.2.5 pentru emisiile de substante organice de
clasa I nu sunt aplicabile.
EMISII GAZOASE
Atat timp cat nu se opun aspecte tehnice de siguranta, iar lichidele inflamabile nu
prezinta caracteristicile numite la nr. 5.2.6 literele b) pana la d) si nici nu au un
punct de terminare al fierberii de 150 °C sau mai putin, pot fi folosite ca derogare
de la nr. 5.2.6.3 la flansele etanse pana la o presiune maxima de 2,5 Mpa, si
materiale din materiale moi care nu sunt tehnic etanse, conform Directivei VDI
2440 (editia noiembrie 2000).
Pentru gazoline cu denumirea R40 precum si pentru carburantul de tip diesel
conform DIN EN 590 (editia februarie 2000), pacuri conform 51603 partea I
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 178 din 233
Anexa VI
(editia martie 1998) si produse asemanatoare, cerintele de la nr. 5.2.6.6 si
5.2.6.7 nu sunt aplicabile.
INSTALATII VECHI
EMISII GAZOASE
Instalatii vechi, in care sunt utilizate gazoline cu denumirea R 40 precum si
carburanti de tip Diesel conform DN EN 591 (editia februarie 2000), pacuri
conform DIN 51603 partea 1 (martie 1998) sau asemenea produse, incarcate
sau depozitate, care nu respecta prevederile numerelor 5.2.6.1, 5.2.6.3 sau
5.2.6.4, pot functiona in continuare pana la inlocuirea cu sisteme noi de etansare
sau a agregate. Autoritatea competenta trebuie sa prevada, in urma intrarii in
vigoare a acestei dispozitii administrative, un inventar cu pompele si
mecanismele de inchidere si sa urmareasca inlocuirea continua a sistemelor de
etansare sau a agregatelor precum lucrarile derulate pentru intretinere, pana la
inlocuirea acestora in timpul supravegherii de operare. Numarul 5.2.6.7 paragraf
1 este valabil pentru instalatiile vechi de depozitare a lichidelor inflamabile
conform numarului 5.2.6 litera a), care nu indeplinesc caracteristicile de la literele
b) – d), cu conditia ca produsele lichide organice sa poata fi depozitate in
rezervoare cu capac mobil cu etansare eficienta a marginii sau in rezervoare cu
capac fix cu suprafata interioara mobila, daca se realizeaza o reducere a
emisiilor de cel putin 97% fata de cea realizata cu rezervorul cu capac fix fara
capac mobil interior. Aceasta este valabila pentru depozitarea produselor cu
continut de uleiuri minerale, care contin benzol mai putin de 1%. Prevederile
numarului 5.2.6, in cazul instalatiilor vechi a) in care lichidele inflamabile, care
indeplinesc caracteristicile numarului 5.2.6 literele a) – d), sunt transportate sau
manipulate sau b) in care lichidele inflamabile, care indeplinesc caracteristicile
numarului 5.2.6 literele b) – d), vor fi depozitate, trebuie indeplinite cel tarziu
dupa doisprezece ani de la intrarea in vigoare ale acestei reglementari
administrative.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 179 din 233
Anexa VI
5.4.9.36 Instalatiile numarului 9.36:
Instalatii pentru depozitarea gunoaielor lichide de grajd, care
functioneaza independent de instalatiile numarului 7.1
DISTANTA MINIMA
La construirea instalatiei trebuie sa fie respectata o distanta minima de 300 m
pana la zona urbana aflata in apropiere sau planuita. Distanta minima poate sa
aiba o valoare sub valoarea limita, daca emisiile de substante mirositoare pot fi
reduse prin masuri primare sau daca gazul rezidual cu poluanti mirositori se va
trata intr-o instalatie de purificare a gazului rezidual. Posibila micsorare a
distantei minime, prin reducerea emisiilor de substante mirositoare, poate fi
stabilita printr-un model adecvat pentru calcularea dispersiei mirosului, fapt care
trebuie demonstrat autoritatilor de specialitate.
PREVEDERILE REFERITOARE LA CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Urmatoarele masuri referitoare la construire si functionare trebuie utilizate:
a) Instalatiile pentru depozitare si invelire a ingrasamintelor agricole lichide
trebuie construite corespunzator DIN 11622 (editia 1994) si DIN 1045
(editia 1988).
b) Depozitarea gunoiului lichid de grajd (in afara grajdului) trebuie sa se
realizeze in recipiente inchise sau trebuie utilizate masuri echivalente
pentru reducerea emisiilor, care ajung la un grad de reducere a emisiilor,
in cazul recipientelor deschise fara capac, de cel putin 80% din emisiile de
substante cu miros intens si amoniac. Straturile mobile artificiale trebuie
imediat sa devina functionabile dupa terminarea lucrarilor care au
provocat o posibila distrugere prin amestec sau productie.
c) Pentru ingrasamintele agricole care vor fi cedate catre terti pentru o
valorificare, trebuie desfasurata o demonstratie referitoare la depozitarea
si valorificarea conform prevederilor a ingrasamintelor agricole.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 180 din 233
Anexa VI
5.4.10 Altele
5.4.10.7 Instalatiile numarului 10.7:
Instalatii pentru vulcanizarea cauciucului natural si sintetic
PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Gazele reziduale trebuie cat posibil captate la locul de emitere si introduse intr-o
instalatie de purificare a aerului.
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 este valabil cu conditia ca emisiile de substante organice in gazul
rezidual sa nu depaseasca concentratia masica de 80 mg/ m³, in forma de
carbon total.
5.4.10.8 Instalatiile numarului 10.8:
Instalatiile de fabricare a materialelor de protectie a constructiilor,
de curatare si de protectie a lemnului precum si instalatii de
fabricare a adezivilor
CANTITATEA TOTALA DE PULBERI
La fabricarea de materiale de protectie a constructiilor, de curatare sau de
protectie a lemnului, emisiile de pulberi in gazul rezidual nu trebuie sa
depaseasca o concentratie masica de 5 mg/m 3. La fabricarea de materiale
adezive, emisiile de pulberi in gazul rezidual nu pot depasi o concentratie masica
de 10 mg/m3.
5.4.10.15 Instalatiile numarului 10.15: Unitatea de verificare
5.4.10.15.1 Unitatea de verificare pentru sau cu motoare de ardere
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 181 din 233
Anexa VI
CANTITATEA TOTALA DE PULBERE, INCLUSIV SUBSTANTELE CANCERIGENE, MUTAGENE
SAU TOXICE PENTRU REPRODUCERE SI OXIZII DE SULF
La unitatea de verificare pentru sau cu motoare fabricate in serie cu o putere
termica a fiecarui agregat mai mica de 2 MW, care functioneaza cu carburant de
tip Diesel, care nu depaseste, conform 3. BimSchV din editia respectiva,
concentratia masica admisa de sulf, trebuie ca gazele reziduale sa fie introduse
printr-un filtru de funingine (de separare a particulelor de carbon) sau sa fie
reduse emisiile in mod asemanator. Pentru unitatile de verificare pentru sau cu
alte motoare, care functioneaza cu carburant de tip Diesel, care nu depaseste
concentratia masica admisa de sulf conform conform 3. BimSchV din editia
respectiva, trebuie prevazute dispozitii speciale cu privire la limitarea emisiilor de
pulberi. Trebuie incercate toate posibilitatile de masuri in domeniu si alte masuri
corespunzatoare stadiului tehnicii pentru reducerea emisiile de pulberi. Daca
motoarele functioneaza, conform prevederilor, cu deseuri de ulei sau asemenea
carburanti, atunci trebuie sa se realizeze reglementari speciale pentru limitarea
emisiilor sub forma de pulberi si a emisiilor de oxizi de sulf. Trebuie epuizate
posibilitatile de diminuare a emisiilor de pulberi prin masuri corespunzatoare
domeniului si stadiului tehnicii.
OXIZI DE AZOT
Numarul 5.2.4 nu are aplicabilitate. La unitatile de verificare cu sau pentru
motoare cu autoaprindere, care functioneaza cu combustibili lichizi, trebuie sa se
limiteze emisiile prin masuri in domeniu sau masuri corespunzatoare stadiului
tehnicii.
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 nu are aplicabilitate. Emisiile de substante organice trebuie
limitate prin masuri in domeniu sau alte masuri corespunzatoare stadiului tehnicii.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 182 din 233
Anexa VI
5.4.10.20 Instalatiile numarului 10.20:
Instalatiile pentru curatarea uneltelor, dispozitivelor sau altor
mecanisme metalice, prin procedeu termic
MARIMI DE REFERINTA
Valorile de emisie se refera la continutul volumic de oxigen de 11% in gazul
rezidual, cu exceptia instalatiilor de incinerare catalitica ulterioara.
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 este valabil cu conditia ca emisiile de substante organice sa nu
depaseasca debitul masic de 0,10 kg/h sau concentratia masica de 20 mg/m³ in
gazul rezidual, in forma de carbon total. Prevederile numarului 5.2.5 pentru
emisiile de substante organice din clasele I si II nu au aplicabilitate.
5.4.10.21 Instalatiile din numarul 10.21:
Instalatii pentru curatarea interiorului vagoanelor cisterna,
cisterne auto, cisterne navale sau containere cisterna, precum si
instalatii pentru curatarea automata a butoaielor, daca recipientii
sunt curatati de substante organice
5.4.10.21.1 Instalatii pentru curatarea interiorului vagoanelor cisterna,
cisterne auto, cisterne navale sau containere cisterna
PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Instalatiile trebuie dotate si sa functioneze cu dispozitive de captare si purificare
a gazelor reziduale, de captare si tratare a apei uzate si suprafete suficiente de
depozitare a deseurilor. Pentru tratarea apei uzate poate fi utilizata o instalatie de
tratare prezenta adecvata. Pentru treptele de tratare, de ex. golirea resturilor,
degazifiere, curatare, captarea si indepartarea gazelor reziduale, captarea si
indepartarea apei uzate, strangerea si administrarea deseurilor, trebuie sa se
stabileasca instructiuni de operare pentru fiecare grupa de substante. Treptele
de tratare trebuie desfasurate in asa fel incat sa rezulte pe cat posibil putine
emisii. Pentru reducerea emisiilor ar trebui ca la substantele care la o
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 183 din 233
Anexa VI
temperatura de 293,15 K au o presiune a aburului de 10 Pa sau mai mult, sa
aiba loc o prespalare cu solutie rece.
SUBSTANTE ORGANICE
Emisiile de substante organice in gazul de evacuare, in forma de carbon total, nu
trebuie sa depaseasca un debit masic total de 0.10 kg/h sau o concentratie
masica totala de 20 mg/m³. Prevederile numarului 5.2.5 pentru emisiile de
substante organice din clasele I si II nu au aplicabilitate.
SUBSTANTE CANCERIGENE, MUTAGENE SAU TOXICE PENTRU RERODUCERE
Emisiile de substante organice din numarul 5.2.7.1, ca cerinta minima, nu trebuie
sa depaseasca in total debitul masic de 2,5 g/h sau concentratia masica de 5
mg/m³
5.4.10.21.2 Instalatii pentru curatirea automata a butoaielor sau a
recipientelor asemanatoare (de ex. rezervoare) inclusiv a
instalatiilor de prelucrare
PREVEDERI ALE CONSTRUCTIEI SI FUNCTIONARII
Suprafata de spalare trebuie delimitat. Gazele reziduale care provin de ex. la
deschiderea recipientelor, la golirea resturilor din recipiente, la aerarea
pneumatica a recipientelor, la granulare (de ex. presare), la butoaiele
nereciclabile sau la transportul butoaielor sau recipientelor deschise, necuratate,
trebuie captate. Recipientele de depozitare ale substantelor cu continut rezidual,
provenite din goliri ale resturilor, pregatirea apei pentru spalare, tratarea apei
uzate, precum si recipientele de depozitare corespunzatoare trebuie considerate
pe cat posibil sisteme inchise si trebuie sa functioneze astfel. Inainte de procesul
de spalare trebuie ca recipientele sa fie, pe cat este posibil, golite (golirea
resturilor). La functionarea instalatiilor de curatare a butoaielor sau recipientelor
trebuie avut in vedere ca butoaiele si recipientele cu impuritati de substante din
numarul 5.2.5 clasa I sau substante din numarul 5.2.7.1, trebuie schimbate cu
butoaie si recipiente cu impuritati de substante mai putin periculoase. Aici trebuie
elaborate indicatii de functionare si procedat dupa un manual de functionare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 184 din 233
Anexa VI
SUBSTANTE ORGANICE SI SUBSTANTE MUTAGENE, CANCERIGENE SI TOXICE PENTRU
REPRODUCERE
La instalatiile in care sunt curatate butoaie si recipiente cu impuritati de substante
din numarul 5.2.5 clasa I sau substante din numarul 5.2.7.1, emisiile de
substante organice din numarul 5.2.5 din gazul rezidual, in forma de carbon total,
nu trebuie sa depaseasca in total debitul masic de 0.10 kg/h sau concentratia
masica de 20 mg/m³. Pentru instalatiile, a caror activitate principala este
curatarea butoaielor si recipientelor cu impuritati de substante organice din
numerele 5.2.7.1, trebuie sa se stabileasca pentru fiecare caz prevederi
suplimentare. Instalatiile, in care sunt curatate butoaie si recipiente, care nu
contin impuritati de substante organice din numarul 5.2.5 clasa I sau numarul
5.2.7.1, trebuie sa respecte pentru emisiile de substante organice din gazul
rezidual, din numarul 5.2.5, o concentratie masica totala de 75 mg/m³, in forma
de carbon total. Prevederile numarului 5.2.5 pentru emisiile de substante
organice din clasele I si II nu au aplicatie.
5.4.10.23 Instalatii nr. 10.23: Instalatii pentru finisare textila
5.4.10.23.1 Instalatii pentru finisare textila prin fixare termica, isolare
termica, procese de acoperire, impregnare sau apretare,
inclusiv instalatiile de uscare corespunzatoare
Daca instalatiile trebuie sa indeplineasca prevederi cu privire la limitarea emisiilor
de substante organice volatile conform directivei referitoare la reducerea emisiilor
cu compusi organici volatili la utilizarea solventilor organici in anumite instalatii
(31. BImSchV) din 21. August 2001 (BGBl. I S. 2180), din editia valabila in acel
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 185 din 233
Anexa VI
moment, atunci prevederile urmatoare pentru substantele organice sunt o
concretizare si o completare a dispozitilor anexei IV litera C nr. 5 a acestei
directive.
PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUIRE SI FUNCTIONARE
Continutul de substante relevante pentru emisii din sau de pe marfurile destinate
finisarii din industria textila (de ex. continut de monomeri ramasi, praparate ca
uleiuri din procesele de tors, avivari, substante de incleiere) trebuie redus cat se
poate de mult. Aici trebuie derulate in mod special una sau mai multe din
urmatoarele masuri:
a) Introducerea preparatelor stabile din punct de vedere termic
b) Reducerea cantitatii substantelor aplicate,
c) Pretratarea marfurilor destinate finisarii textile de ex. prin spalari
d) Optimizarea precuratarii (de ex. cresterea eficientei spalarii).
MARIME DE REFERINTA
Concentratiile masice se refera la raportul aer-marfuri de 20 m3/kg; raportul aer-
marfuri este rezultatul raportului dintre fluxul volumic total de gaz rezidual (m3) al
unui agregat termic de tratare din timpul procesului (pasi de finisare), si fluxul de
marfuri textile destinate finisarii (in kg/h). Prin inmultirea concentratiilor masice
admise a substantelor emise cu raportul de referinta aer-marfuri de 20m3/kg
rezulta un factor de emisie specific admis la momentul respectiv (masa
substantelor emise (in g) / masa textilelor destinate finisarii (in kg)).
SUBSTANTE ORGANICE
Numarul 5.2.5 se aplica cu precizarile, ca
a) emisiile de substante organice in gazul rezidual, sub forma de carbon total, nu
trebuie sa depaseasca fluxul masic de 0.80 kg/h sau concentratia masica de 40
mg/m3;
b) din pierderi si resturi de preparate, este permisa emiterea unei concetratii
masice suplimentara nu mai mare de 20 mg/m3, sub forma de carbon total;
c) daca din cauze tehnice de proces, una sau mai multe etape din procedura de
finisare textila, incluse in numarul 10.23 al anexei din 4. BimSchV, se deruleaza
intr-un agregat de tratare concomitent cu o etapa din procedura de finisare,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 186 din 233
Anexa VI
neinclusa in aceasta, atunci pentru emisiile totale de substante organice din
gazul rezidual trebuie sa se ajunga printr-o optimizare a procesului la o
concentratie masica de 40 mg/m3, sub forma de carbon total. Daca instalatiile,
care trebuie sa indeplineasca cerintele din 31. BimSchV, editia valabila la acel
moment, imprima si acopera in acelasi timp, atunci nu le este permis sa
depasasca, conform directivei respective, concentratia masica de 40 mg/m3, in
forma de carbon total, pentru emisiile de substante organice din gazul rezidual.
Chiar daca conditiile de la literele a) – c) sunt date, emisiile totale de substante
organice din gazul rezidual nu trebuie sa depaseasca in total 80 mg/m3, in
forma de carbon total; daca instalatiile, care trebuie sa indeplineasca cerintele
din 31. BimSchV, din editia valabila la momentul respectiv, imprima si acopera
concomitent, atunci emisiile substantelor organice din gazul rezidual nu trebuie
sa depasasca – derogand de la partea 1 si corespunzator directivei – in total
concentratia masica de 60 mg/m3, in forma de carbon total.
Prevederile referitoare la emisiile de substante organice din clasa II nu se aplica.
In cazuri exceptate argumentate, de ex. la procesele de acoperire si la textilele
tehnice, se poate sa nu se tina seama de aceste reglementari; in aceste cazuri
numarul 5.2.5 este valabil fara nici o modificare.
SUBSTANTE PROVOCATOARE DE CANCER, MUTAGENE SI TOXICE PENTRU REPRODUCERE
Completand numarul 5.2.7.1, se specifica ca substantele si preparatele conform
numarului 5.2.7.1 trebuie inlocuite imediat cu substante si preparate mai putin
daunatoare.
MASURATORI
Pentru identificarea conditiilor de exploatare (retete), care conduc la emisiile cele
mai mari, se pot dezvolta calcule de emisii pe baza factorilor de emisie de
substante, daca factorii de emisie de substante se pot identifica printr-o metoda
stiintifica recunoscuta. Derogand de la numarul 5.3.2.2 aliniatul 2 propozitia 2,
pot fi inlocuite pana la trei masuratori discontinue prin calculul emisiilor pe baza
factorilor de emisie de substante, daca in cadrul primelor masuratori de emisii
precum si a celor periodice, factorii de emisie de substante ai componentelor a
cel putin trei retete se identifica, din punct de vedere al tehnicii masurarii, printr-
un punct de masurare acreditat conform § 26.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 187 din 233
Anexa VI
EVALUAREA VALORILOR MASURATORILOR
Raportul real aer-marfuri trebuie calculat si documentat la momentul respectiv.
Valorile emisiilor se considera ca respectate, daca factorii de emisie identificati
prin raportul calculat aer-marfuri si prin concentratiile masice masurate, nu
depasesc factorii de emisie specifici admisi.
INSTALATII VECHI
SUBSTANTE ORGANICE
Pentru instalatiile vechi se completeaza cu faptul ca la agregatele de tratare
incalzite direct, emisiile de substante organice provenite din arderi nu sunt luate
in considerare pana la o concetratie maximala de 20 mg/m3, in forma carbon
total; posibilitatile de a diminua mai mult emisiile prin masuri tehnice de ardere si
corespunzatoare stadiului tehnicii, de ex. prin optimizarea arderii, revizie cel putin
o data pe an, trebuie epuizate.
Daca operatorii dovedesc, de ex. prin observatiile tehnice ale producatorului
arzatorului sau al ramei de intins, ca pentru emisiile de substante organice din
arderi, concentratia masica de 20 mg/m3, in forma de carbon total, nu poate fi
respectata si aceste emisii nu pot fi diminuate in continuare prin masuri
principale, atunci trebuie stabilita limita de emisie intr-un caz unic.
5.5 Evacuarea gazelor reziduale
5.5.1 Generalitati
Gazele de evacuare trebuie evacuate in asa fel incat sa se faca posibil un
transport de evacuare neperturbat cu fluxul de aer din afara. De regula este
necesara evacuarea prin cosuri a caror inaltime trebuie sa se calculeze cu
conditia unei bune cunoasteri a numerelor 5.5.2 – 5.5.4.
5.5.2 Evacuarea prin intermediul cosurilor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 188 din 233
Anexa VI
Cosul trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 10 m deasupra coridorului si o
inaltime de circa 3 m deasupra coamei acoperisului. La o inclinatie a acoperisului
de mai putin de 20° trebuie calculata inaltimea coamei acoperisului pentru o
inclinatie de 20°; cu toate acestea inaltimea cosului trebuie nu trebuie sa
depasasca dublul inaltimii cladirii. Daca exista mai multe cosuri de aproximativ
aceeasi inaltime cu emisii de acelasi tip, trebuie sa se verifice, in ce masura
trebuie sa fie adunate aceste emisii pentru calculul inaltimii cosului. Aceasta este
valabila in special, daca distanta orizontala dintre fiecare cos nu este mai mare
de 1.4 ori decat inaltimea cosului sau daca sunt necesare diferite inaltimi de
cosuri pentru evitarea suprapunerii perdelelor de gaz rezidual.
Daca la o inaltime anumita a cosului, conform aliniatului 1, valorile pentru
poluarea totala (numar 4.7), identificate prin procedura de masurare si evaluare
(numar 4.6) (numerele 4.2 – 4.5), depasesc valoarea de imisii pentru anul
calendaristic, atunci trebuie sa se ajunga la o diminuare a emisiilor. Daca
aceasta nu este posibila, trebuie ca inaltimea cosului sa fie marita astfel ca prin
aceasta depasirea valorii de imisii pentru anul calendaristic sa fie evitata.
Inaltimea cosului conform numarului 5.5.3 nu trebuie sa depasasca 250 de m in
cazul derogarilor; daca rezulta o inaltime a cosului mai mare de 200 m, trebuie
luate masuri suplimentare de limitare a emisiilor. Aliniatul 1 nu se aplica si pentru
alte instalatii de ardere cu fluxuri masice mici de emisii precum si in cazurile in
care sunt emise gaze reziduale doar in cateva ore din an, din motive de
siguranta; in aceste cazuri trebuie aplicate prevederile adecvate stipulate in
Directiva VDI 3781 pagina 4 (Editia din noiembrie 1980) sau in Directiva VDI
2280 sectiunea 3 (editia din august 1977), pentru a se asigura o subtiere
suficienta si un transport neperturbat al gazelor de evacuare.
5.5.3 Nomograma in vederea calcularii inaltimii cosului
Inaltimea cosului trebuie calculata conform imaginii 2.
Date:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 189 din 233
Anexa VI
H' in m inaltimea cosului din nomograma;
d in m diametrul interior al cosului sau diametrul interior
echivalent suprafetei sectiunii;
t in °C temperatura gazului rezidual la gura cosului;
R in debitul volumic al gazului rezidual in conditii
m³/h standard dupa extractia continutului de
umezeala ai vaporilor de apa
Q in kg/h debitul masic de emisie a substantei poluante
emise provenite de la sursa;
Pentru fibre trebuie sa se calculeze numarul de
fibre emise in debitul masic in unitatea de timp;
S Factor pentru calculul inaltimii cosului; pentru S
trebuie utilizate de regula valorile specificate in
anexa 7
Pentru t, R si Q trebuie utilizate valorile care rezulta la exploatarea corecta, in
conditii de exploatare nefavorabile calitatii aerului, in special la utilizarea
combustibililor si substantelor brute. La emisiile de monoxid de azot se
realizeaza un grad de transformare de 60% in dioxid de azot; aceasta inseamna
ca debitul masic de emisie de monoxid de azot se multiplica cu factorul 0,92 si se
va introduce in nomograma ca debit masic de emisie Q de dioxid de azot. Pentru
S, autoritatile regionale responsabile pot prescrie valori mai mici in domeniile de
cercetare stabilite conform § 44 paragraf 3 BimSchG, si in cazurile specificate in
numarul 4.8. Ele nu trebuie aiba o valoare sub 75% din valorile stabilite pentru S
in anexa 7.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 190 din 233
Anexa VI
Imaginea 2: Nomograma in vederea identificarii inaltimii cosului
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 191 din 233
Anexa VI
5.5.4 Identificarea inaltimii cosului in functie de constructii si vegetatie,
inclusiv pe terenuri cu suprafete neplane
In cazurile in care constructiile admise in regim inchis, existente sau conforme
unui plan de constructie sau de vegetatie in regim inchis au mai mult de 5% din
suprafata domeniului de evaluare, inaltimea calculata H', conform numarului
5.5.3, va fi marita suplimentar cu valoarea J. Valoarea J in m se va identifica din
imaginea 3.
Date:
H in m inaltimea construita a cosului (H = H' + J);
J' in m inaltimea medie a constructiei admise in regim inchis,
existente sau conforme planului de constructie sau a
vegetatiei in regim inchis deasupra coridorului.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 192 din 233
Anexa VI
Imaginea 3: Diagrama in vederea identificarii valorii J
La calcularea inaltimii cosului se va lua in considerare un teren cu suprafata
neplana, daca instalatia se afla situata intr-o vale sau daca dispersiea emisiilor
este afectata de catre denivelarile terenului. In cazurile in care exista conditii
pentru aplicarea Directivei VDI 3781 partea 2 (editia din august 1981), trebuie
corectata in mod corespunzator inaltimea cosului calculata conform numarului
5.5.3 si 5.5.4 aliniatul 1.
5.5.5 Instalatii existente
Pentru instalatiile existente, care respecta cerintele Indrumarului Tehnic pentru
Calitatea Aerului din 27 februarie 1986 (GMBl. Pg. 95), prevederile numarelor
5.5.2 – 5.5.4 nu sunt aplicabile.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 193 din 233
Anexa VI
6 Prevederi ulterioare
Daca instalatiile existente nu corespund cerintelor stipulate in numerele 4 si 5,
atunci autoritatile competente trebuie sa emita ordine necesare indeplinirii
obligatiilor din § 5 Abs. 1 Nrn. 1 si2 BimSchG. Termenele prevazute in numerele
5.4 si 6 in vederea indeplinirii prevederilor devin valabile o data cu intrarea in
vigoare a acestei reglementari administrative.
6.1 Dispozitii ulterioare pentru protectia impotriva efectelor daunatoare
mediului
6.1.1 Limitare de masurare
Conform § 17 aliniat. 1 propozitia 2 BImSchG trebuie sa se emita ordine
ulterioare, daca populatia sau vecinatatea nu este protejata suficient impotriva
efectelor daunatoare mediului sau impotriva altor pericole, daune sau
dezavantaje considerabile. In aceste cazuri se poate deroga de la un ordin doar
daca exista circumstante speciale, care admit o evaloare pentru derogare. In
cazul pericolelor pentru sanatate concrete autoritatile vor lua masuri incontinuu.
6.1.2 Conditii de interventie
Protectia impotriva efectelor daunatoare mediului prin poluanti din aer nu este
garantata suficient, daca
a) valorile de imisii pentru protectia sanatatii omului, conform numarului 4.2.1
sunt depasite intr-un loc accesibil permanent omului din aria de actiune a
instalatiei,
b) valorile de imisii pentru protectia impotriva daunelor conform numarului 4.3.1
sunt depasite in aria de actiune a instalatiei si nu este exclus ca astfel de daune
in domeniul implicat chiar sa fie reale.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 194 din 233
Anexa VI
c) valorile de imisii pentru protectia impotriva dezavantajelor considerabile, in
pricipal pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor, conform numerelor 4.4.1 sau
4.4.2, sunt depasite in aria de actiune a instalatiei, si in aria implicata exista
ecosisteme protejate sau
d) o verificare speciala conform numarului 4.8 trebuie desfasurata si daca
rezulta ca imisiile care polueaza aerul conduc la pericole, dezavantaje
considerabile sau daune considerabile pentru populatie sau vecinatate, si
exploatarea instalatiei este relevanta pentru efectele daunatoare mediului.
6.1.3 Masuri
Daca o protectie suficienta impotriva efectelor nu se poate asigura prin masuri in
vederea respectarii stadiului tehnic, trebuie sa se prevada masuri suplimentare
pentru diminuarea emisiilor. Daca nici astfel de masuri nu sunt suficiente, trebuie
prevazuta o imbunatatire a conditiilor de evacuare. In cazurile din § 17 aliniat 1
propozitia 2 B trebuie verificata o contestare a autorizatiei completa sau partiala.
6.1.4 Termene
Ordine ulterioare pentru protectia impotriva efectelor daunatoare mediului trebuie
emise imediat dupa clarificarea conditiiler de interventie. Sunt mai multi cauzatori
de efecte daunatoare mediului, atunci conditiile de interventie trebuie clarificate
pentru toti emitentii implicati si daca este cazul, sa se emita mai multe
reglementari. Pentru derularea masurilor poate fi prevazut un termen luand in
considerare principiul proportionalitatii. Propozitia 3 este valabila daca in
perioada de tranzitie nu pot aparea periclitari ale sanatatii concrete si pot fi
atribuite celor implicati deranjari sau dezavantaje.
6.1.5 Valorile calitatii aerului conform CE
Daca valorile imisiilor, conform numarului 4, sunt depasite, a caror respectare
conform directivelor omoloage pentru Directiva 96/62/CE a consiliului de la 27
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 195 din 233
Anexa VI
septembrie 1996 despre evaluarea si controlul calitatii aerului (―Directiva cadru -
calitatea aerului) se cere pentru o perioada din viitor, se poate accepta o
depasire a valorilor de imisie de catre instalatie pana la terminarea perioadei de
tranzitie. Masurile necesare in viitor pentru respectarea valorilor de imisii trebuie
incluse cel tarziu in cadrul planificarii calitatii aerului.
6.2 Ordine ulterioare in vederea prevenirii impotriva efectelor daunatoare
mediului
6.2.1 Principiu
Daca o instalatie nu corespunde prevederilor concretizate in aceasta
reglementare administrativa pentru prevenirea efectelor daunatoare mediului,
atunci autoritatile trebuie sa emita reglementarile necesare pentru a adapta
instalatia la stadiul tehnicii descris in numarul 5 si la prevederile date referitoare
la prevenire. Daca valorile de emisii specificate in numarul 5 sunt depasite putin,
atunci reglementarea referitoare la masurile de ajutor poate fi neproportionala. In
rest, principiul proportionalitatii (§ 17 alin. 2 BImSchG) va fi respectat de regula
prin acordarea unui termen de indeplinire specificat in numerele 5.4 si 6.
6.2.2 Retehnologizare imediata
Daca o instalatie nu corespunde prevederilor stabilite in Indrumarul Tehnic
pentru Calitatea Aerului de la 27 februarie 1986 (GMBl pg. 95) referitoare la
prevenirea efectelor daunatoare mediului, atunci trebuie sa se acorde un termen
in reglementarile ulterioare, daca acesta este necesar pentru derularea
masurilor. Daca prevederile sunt concretizate intr-un caz unic printr-o conditie
sau o reglementare ulterioare, atunci acestea trebuie derulate imediat.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 196 din 233
Anexa VI
6.2.3 Acordarea termenelor pentru retehnologizare
Daca in aceasta reglementare administrativa sunt stabilite cerinte noi, trebuie
acordate termene pentru indeplinirea lor, la stabilirea lor luandu-se in considerare
— efortul tehnic necesar,
— derogarile de la cerinte si
— importanta pentru tot si vecinatate.
6.2.3.1 Termene de retehnologizare pentru masuri, a caror indeplinire
necesita modificari pur organizatorice sau un minim efort tehnic
In reglementarile ulterioare, a caror indeplinire necesita modificari pur
organizatorice sau un minim efort tehnic, in special la schimbarea substantelor
de utilizare sau a combustibililor precum la modificari simple de proces sau
imbunatatiri ale eficientei dispozitivelor de purificare a gazelor reziduale, trebuie
sa se stabileasca ca derularea masurilor sa se termine in cadrul a trei ani dupa
intrarea in vigoare a noilor prevederi.
6.2.3.2 Termene de retehnologizare pentru masurile pentru indeplinirea
concomitenta a cerintelor actuale si noi
La instalatiile care nu respecta nici cerintele Indrumarului Tehnic pentru Calitatea
Aerului din 1986, nici cerintelen noi, trebuie sa desfasoare masuri pentru
indeplinirea concomitenta a cerintelor actuale si si noi. Termenul pentru
indeplinirea tuturor cerintelor nu trebuie sa depasasca trei ani. Instalatiile din
numarul 7.1 litera b) a anexei 4. BimSchV, care trebuie sa fie notificate incepand
din 3 august 2001 conform § 67 paragraf 2 BlmSchG, trebuie sa indeplineasca
toate cerintele pana cel tarziu 30 octombrie 2007.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 197 din 233
Anexa VI
6.2.3.3 Termen de retehnologizare general
Instalatiilor care au corespuns pana acum stadiului tehnicii, trebuie – daca in
numerele 6.2.3.1, 6.2.3.4 si 6.2.3.5 nu este prevazut altceva – sa li se ceara ca
toate prevederile sa fie indeplinite pana cel tarziu la 30 octombrie 2007.
6.2.3.4 Termene de retehnologizare conform numarului 5.4 al acestei
reglementari administrative
Daca in numarul 5.4 se stabilesc termene speciale pentru anumite tipuri de
instalatii, acestea sunt prioritare
6.2.3.5 Termene de retehnologizare in planurile de calitatea aerului
conform § 47 BimSchG
Daca planurile de calitatea aerului contin termene de retehnologizare conform §
47 BimSchG, atunci acestea sunt prioritare celor din numerele 5.4 si 6.2.3.1 -
6.2.3.3
6.2.4 Renuntarea la autorizare
Un ordin ulterior nu trebuie emis, daca operatorul renuta, printr-o declaratie
scrisa catre autoritatea responsabila cu autorizatia, sa exploateze instalatia mai
mult decat pana la termenele mentionate in numerele 6.2.3.2 - 6.2.3.4. Propozitia
1 nu este valabila pentru reglementari ulterioare in sensul numerelor 6.2.3.1 si
6.2.3.5.
6.2.5 Compensarea
In cazurile § 17 alin. 3a BImSchG trebuie ca autoritatea competenta sa prevada
reglementari ulterioare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 198 din 233
Anexa VI
7 Suspendarea reglementarilor
Indrumarul Tehnic pentru Calitatea Aerului din 27 februarie 1986 va fu suspendat
prin intrarea in vigoare a acesteu reglementari.
8 Intrarea in vigoare
Aceasta reglementare administrativa intra in vigoare in prima zi a urmatoarei
saptamani calendaristice de la publicare.
Consiliul a decis.
Anexa 1 Identificarea distantei minime fata de plantele sensibile (de ex. plante de
cultura, pepiniere) si ecosisteme cu privire la cerintele conform numarului 4.8
Verificarea conform numarului 4.8, daca se asigura protectia impotriva
dezavantajelor rezultate prin efectul daunator asupra plantelor sensibile (de ex.
plante de cultura, pepiniere) si ecosistemelor prin efectul amoniacului.
Numarul 4.8 specifica ca depasirea distantei minime reda in imaginea 4 un punct
de reper pentru existenta unor dezavantaje considerabile prin daunarea plantelor
sensibile (de ex. pepiniere, plante de cultura) si ecosistemelor prin efectul
amoniacului. La instalatiile de crestere a animalelor se va identifica emisia de
amoniac anuala presupusa a instalatiei, rezultata in conditii neprielnice, cu
ajutorul factorilor de emisie din tabelul 11 pentru tipul de animal, bransa de
utilizare, adapostul pentru animale si depozitarea economica a ingrajamintelor si
pentru numarul respectiv de locuri in care sunt animale. Pentru tipurile diferite de
animale, tipurile de adaposturi pentru animale si bransa de utilizare trebuie
insumate emisiile de amoniac. Distanta minima se poate deduce cu ajutorul
acestei emisii anuale de amoniac, a carei valoare sub limita ofera un punct de
reper pentru existenta dezavantajelor semnificative.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 199 din 233
Anexa VI
Tabelul 11: Factorii de emisie de amoniac pentru instalatiile pentru
adapostirea sau cresterea animalelor
Tipul de animal, bransa de utilizare, grajdul, Factorul de emisie a
depozitarea economica a ingrasamintelor amoniacului
(kg/ (locul animalului
a))
Porci pentru ingrasare
Aerisire fortata, procedura de lichefiere a gunoiului 3,64
(pardoseala acoperita total cu grilaj si pardoseala cu
grilaj partial)
Daca instalatiile de adapostire sau crestere a animalelor deviaza esential de la procedura
mentionata in tabelul 11, referitoare la tipul de animal, bransa de utilizare, grajd, furaj sau
depozitarea economica a ingrasamintelor, pot fi realizate pe baza dovezilor plauzibile (de ex.
rapoarte de masurare, cercetari practice) derogari ale factorilor de emisie referitori la limitare.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 200 din 233
Anexa VI
Tipul de animal, bransa de utilizare, grajdul, Factorul de emisie a
depozitarea econimica a ingrasamintelor amoniacului
(kg/(loc al animalului a))
Aerisire fortata, procedura de lichefiere a gunoiului 4,86
Grajd cu aerisire externa, grajduri cu boxe 2,43
(procedura de lichefiere sau solidificare a gunoiului)
Grajd cu aerisire externa, acoperire a pardoselii cu 4,86
paie sau realizare a compostului
Cresterea purceilor de lapte (Cresterea
scroafelor)
Toate domeniile si formele de adapostire (scroafe 7,29
incl. purcei de lapte pana la 25 kg)
Gaini outoare
Adapostirea in custi cu banda cu aerisire pentru 0,0389
execremente
Cresterea animalelor in voliere cu banda cu aerisire 0,0911
pentru balegar
Intretinere in tarc/ Scurgere (Curatare o data pentru 0,3157
fiecare traversare)
Pasari pentru ingrasare
Gaini pentru ingrasare, intretinere in tarc 0,0486
Rate 0,1457
Curci 0,7286
Vaci de lapte
Tinerea animalelor prin legare, procedura de 4,86
lichefiere si solidificare a gunoiului
Staul cu boxe , procedura de lichefiere si solidificare 14,57
a gunoiului
Staul, acoperirea pardoselii cu paie 14,57
Staul, pardoseala inclinata acoperita cu paie 15,79
Taurine pentru ingrasare, vite tinere incl.
crestere (0,5 pana la 2 ani)
Tinerea animalelor prin legare, gunoi de grajd 2,43
solidificat si lichid
Staul, gunoi de grajd de lichid 3,04
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 201 din 233
Staul , pardoseala inclinata acoperita cu paie 3,64
Anexa VI
Imaginea 4: Distanta minima a instalatiilor fata de plantele sensibile (de ex. pepiniere, plante
de cultura) si ecosisteme, a carei valoare sub limita evidentiaza puncte de reper pentru
existenta dezavantajelor semnificative prin vatamarea bunurilor protejate datorita actiunii
amoniacului
Distanta minima (m)
Emisia de amoniac
(Mg/a)
Pentru calculul distantei minime corespunzatoare imaginii 4 este valabila ecuatia
Q ·F X min , unde F are valoarea de 41668 m2 a/Mg iar Q este emisia
anuala de amoniac in Mg/a. Aceasta egalitate poate fi utilizata si la emisii de
amoniac mai mari decat cea de 22 Mg/a prezentata in imaginea 4.
Daca se dovedeste printr-un calcul de dispersie conform anexei 3 pe baza
conditiilor de intretinere si adapostire, ca la o distanta identificata mai mica decat
cea in imaginea 4 nu se va depasi o poluare suplimentara cu amoniac de 3
µg/m3 in nici un punct al evaluarii, atunci doar valoarea sub limita a acestei
distante noi identificate reda un punct de reper pentru existenta dezavantajelor
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 202 din 233
Anexa VI
considerabile prin daunarea plantelor sensibile (de ex. pepiniere, plante de
cultura) si ecosisteme pe baza actiunii amoniacului.
Nu sunt date puncte de reper pentru existenta dezavantajelor considerabile daca
poluarea totala cu amoniac nu depaseste in nici un punct de evaluare 10 µg/m³.
Curba distantei minime este derivata
Curba distantei minime este dedusa pentru sursele din apropierea solului si nu ia
in considerare o posibila diminuare a concentratiei de imisie prin devierea
gazelor reziduale prin cosuri conform numarului 5.5.
Daca este cazul trebuie sa se deruleze un calcul de dispersie conform anexei 3,
in vederea respectarii conditiilor de deviere.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 203 din 233
Anexa VI
Anexa 2 Curbele pentru devierea fluxurilor masice din prognosele de imisie
Imaginea 5: Arsen si compusi organici de arsen
Anexa 2 Curbele pentru devierea fluxurilor masice din prognosele de imisie
Inaltimea cosului (m)
Fluxul masic orar (g/h) la 8760 ore de
functionare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 204 din 233
Anexa VI
Imaginea 6: Plumb si compusi organici de plumb
Inaltimea cosului (m)
Debitul masic orar (g/h) la 8760 ore de functionare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 205 din 233
Anexa VI
Imaginea 7: Cadmiu si compusi anorganici de cadmiu precum si taliu si compusi
anorganici de taliu
Inaltimea cosului (m)
Debitul masic orar (g/h) la 8760 ore de functionare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 206 din 233
Anexa VI
Imaginea 8: Nichel si compusi de nichel anorganici
inaltimea cosului (m)
debitul masic orar (g/h) la 8760 ore de functionare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 207 din 233
Anexa VI
Imaginea 9: Mercur si compusi organici de mercur
inaltimea cosului (m)
flux masic orar (g/h) la 8760 ore de functionare
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 208 din 233
Anexa VI
Anexa 3 Calculul de dispersie
1 Generalitati
Calculul de dispersie pentru gaze si pulberi trebuie derulat ca un calcul al seriilor
de timp dupa un an sau pe baza unei distribuiri a densitatii multianuala de situatii
de dispersie conform procedurii descrise utilizand modelul particulelor din
Directiva VDI 3945 Blatt 3 (editia din septembrie 2000) si luand in considerare
alte urmatoare Directive enumerate.
Modelul de dispersie exprima concentratia unei substante la punctele de reper
date (ca masa/volum), printr-un calcul al seriilor de timp pentru fiecare ora a
anului, si depozitul (ca masa/ suprafata_timp)). La utilizarea unei distribuiri a
densitatii conform capitolului 12 a anexei, modelul de dispersie arata valori medii
anuale corespunzatoare.
Rezultatele calculului unei grile a punctelor de reper servesc alegerii punctelor de
evaluare conform numarului 4.6.2.5.
Rezultatele punctelor de evaluare reprezinta poluarea suplimentara si servesc la
calculul poluarii totale, impreuna cu seriile de timp ale valorilor masurate ale
antepoluarii.
2 Stabilirea emisiilor
Sursele de emisie sunt locurile stabilite, prin care trec poluantii aerului din
instalatie in atmosfera. Conditiile existente pentru devierea emisiilor trebuie luate
in considerare. Parametrii de emisie a sursei de emisie (debitul masic de emisie,
temperatura gazelor reziduale, debitul volumic al gazelor reziduale) trebuie
exprimate ca valori medii orare. In cadrul fluctuatiilor de timp ai parametrilor de
emisie, de ex. operare in etape, acestea trebuie exprimate ca serii de timp. Daca
aceasta serie de timp nu este disponibila sau utilizabila, atunci trebuie respectate
conditiile de functionare nefavorabile calitatii aerului, la o functionare corecta.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 209 din 233
Anexa VI
Daca rata de emisie depinde de viteza vantului (surse provocate de vant), atunci
aceasta trebuie luata in considerare.
3 Calculul dispersiei gazelor
La gazele pentru care nu s-au stabilit valori de imisie pentru depuneri, trebuie sa
se deruleze un calcul de dispersie neluand in considerare depozitele. Pentru
amoniac si mercurul in forma gazoasa trebuie utilizate valorile vitezei de
depunere vd , mentionate in tabelul 12:
Tabelul 12: Vitezele de depunere pentru gaze
Substanta vd in m/s
Amoniac 0,010
Mercur 0,005
Pentru calculul transformarii NO in NO2 trebuie utilizati timpii de transformare
mentionati in directiva VDI 3782 - 1 (Editia Decembrie 2001)
4 Calculul de dispersare a pulberilor
La calculul de dispersare a pulberilor trebuie luate in considerare depunerea
uscata si sedimentarea. Calculul trebuie desfasurat pentru urmatoarele clase de
marimi ale distribuirii particulelor in functie marime, exprimata in diametru
aerdinamic da , ale fluxului masic de emisie, unde valorile date ale vitezei de
depunere vd si ale vitezei de sedimentare vs trebuie utilizate:
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 210 din 233
Anexa VI
Tabelul 13: Viteze de depunere si sedimentare a pulberilor
Clasa da in µm vd in m/s vs in m/s
1 mai mica 2,5 0,001 0,00
2 2 2,5 pana la 10 0,01 0,00
3 10 pana la 50 0,05 0,04
4 mai mare 50 0,20 0,15
Calculul de dispersare, pentru o clasa de marimi a particulelor, trebuie derulat
implicand fluxul masic de emisi al clasei de marimi a particulelor respective.
Pentru calculul depozitarii intregii pulberi trebuie adunate valorile de depunere
ale claselor de particule. Valorile singulare ale concentratiei pentru PM-10
(diametru mai mic decat 10 µm) rezulta din suma valorilor singulare ale
concentratiei claselor de particule 1 si 2.
Daca distribuiea particulelor in functie de marime nu este cunoscuta, atunci PM-
10 va trebui tratat ca pulberi din clasa 2. Pentru pulberi cu un diametru mai mare
de 10 µm, vor fi utilizate vd cu valoarea 0,07 m/s si vs cu valoarea 0,06 m/s.
5 Rugozitatea solului
Rugozitatea solului este descrisa printr-o lungime medie a rugozitatii z0.
Ea se calculeaza conform tabelului 14 din clasele de amenajare a terenului ale
cadastrului* CORINE (numerele specificate sunt indicii cadastrului CORINE):
*
„Date referitoare la acoperirea solului Germaniei― Institutul de Statistica, German, Wiesbaden
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 211 din 233
Anexa VI
Tabelul 14: Lungimea medie a rugozitatii solului in functie de clasele de
amenajare a terenurilor conform cadastrului CORINE
z0 in m clasa CORINE
0,01 plaje, dune si suprafete nisipoase (331); suprafete de apa(512)
0,02 locuri de depozitare a deseului si deseului din minerit (132); pasuni
si pajisti (231); terenuri verzi naturale (321); suprafete cu vegetatie
saracacioasa (333); terenuri de sare
(421); suprafetele din apropierea zonele delimitate de flux si reflux
(423); reversarile apelor subterane
(511); delte(522)
0,05 Suprafete pentru materiale constructii (131); Instalatii pentru sport
si timp liber (142); teren arabil neirigat (211); domenii cu ghetari si
zapada permanenta (335); Lagune (521)
0,10 aeroporturi (124); mlastini (411); tubarie (412); mari si oceane
(523)
0,20 Strazi, cai ferate (122); suprafete verzi orasenesti (141); suprafete
viticole (221); structuri de parcele complexe (242); Agricultura si
acoperirea naturala a solului (243); campii si suprafete intinse de
mlastina (322); suprafete stancoase fara vegetatie (332 )
0,50 suprafete portuare (123); suprafete fructifere (222); stadii tranzitorii
padure - tufisuri (324 )
1,00 Caracteristici din punct de vedere neorasenesc (112); suprafete
industriale si mestesugaresti (121); santiere (133); paduri de
conifere (312)
1,50 paduri de foioase (311); paduri amestecate (313)
2,00 Caracteristici din punct de vedere orasenesc (111)
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 212 din 233
Anexa VI
Intinderea asperitatii trebuie stabilita pentru un domeniu in forma rotunda in jurul
cosului, a carei raza este de 10 ori mai mare decat inaltimea construita a cosului.
Daca acest teren se formeaza din suprafete din diferite soluri, atunci indinderea
medie a asperitatii se va calcula printr-o medie aritmetica cu greutatea
corespunzatoare partii din suprafata respectiva si se va rotunji la valoarea aflata
in urmatorul tabel. Trebuie sa se verifice, daca amenajarea terenului s-a
modificat esential de la elaborarea cadastrului sau se asteapta o modificare
esentiala in cazul prognosei de imisii.
Daca asperitatea solului variaza in cadrul domeniului implicat foarte tare,
influenta valorii utilizate a intinderii asperitatii trebuie verificata asupra imisiilor
calculate.
6 Inaltimea efectiva a sursei
Inaltimea efectiva a sursei trebuie calculata conform Directivei VDI 3782 - 3
(editia iunie 1985). Debitul emis de caldura M in MW va fi calculat cu urmatoarea
formula:
M = 1,36 ·10-3 · R’ (T – 283,15 K) (1)
M este debitul de caldura in MW, R’ este debitul volumic de gaz rezidual(f) in
conditii normale in m3/s si T este temperatura gazului rezidual in K.
La evacuarea gazelor reziduale prin turnurile de racire trebuie procedat
corespunzator Directivei VDI 3784 – 2 (Editia Martie 1990)
7 Domeniu de calcul si puncte de reper
Domeniul de calcul pentru fiecare sursa de emisie este interiorul cercului din jurul
locatiei sursei, al carei raza este de 50 de ori mai mare decat inaltimea construita
a cosului. Daca mai multe cosuri contribuie la o poluare suplimentara, atunci
domeniul de calcul consta din unirea domeniilor de calcul ale fiecarei surse. In
conditii speciale ale terenului poate fi necesar ca domeniul de calcul sa fie ales
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 213 din 233
Anexa VI
mai mare. Grila de calcul a concentratiei si depozitarii trebuie aleasa in asa fel
incat locatia si valoarea maximului de imisii sa poata fi calculate suficient de
sigur. Aceasta regula se aplica in cazul in care suprafata deschiderii orizontale
nu depaseste inaltimea construita a cosului. Pentru distante ale sursei mai mari
decat de 10 ori inaltimea construita a cosului poate fi aleasa o suprafata a
deschiderii, orizontala proportional mai mare .
Concentratia la punctele de reper trebuie calculata ca valoare medie intr-un
interval considerat de la nivelul solului pana la 3 mai inaltime deasupra solului si
asfel este reprezentativ pentru o inaltime a punctelor de reper de 1.5 m deasupra
coridorului. Valorile medii calculate pentru un volum sau o suprafata a grilei de
calcul sunt valorile punctelor de reper obtinute.
8 Date meteorologice
8.1 Generalitati
Datele meteorologice sunt mijloace orare, unde viteza vantului trebuie calculata
vectorial. Valorile utilizate trebuie sa fie caracteristice amplasamentului
instalatieii. Daca nu exista masuratori efectuate pe amplasamentul instalatiei,
atunci trebuie utilizate datele unei statii a serviciului meteorologic sau ale unei
statii echipate corespunzator. Transferul acestor date ale amplasamentului
instalatiei trebuie verificat; acesta poate fi realizat de ex. prin compararea datelor,
care sunt identificate in cadrul unei expertize a amplasamentului. Intreruperile
masuratorilor, care nu au valori totale mai mari de doua ore, pot fi eliminate prin
interpolare. Datele trebuie sa fie disponibile cel putin 90% din orarul anului.
Trebuie calculate* profilele limitelor straturilor necesare modelului de particule
conform Directivei VDI 3783 – 8. Aici vor fi necesre urmatoarele marimi:
*
Pana la introducerea Directivei VDI 3783 - 8 vor fi utilizate profilele mentionate in urmatoare publicatie:
L. Janicke, U. Janicke: „Propunerea unui model metorologic de limite ale straturilor pentru modelele de
dispersie Lagrange―. Raport pentru fizica de mediu 2, birou tehnic Janicke, ISSN 1439-8222,
September 2000.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 214 din 233
Anexa VI
Tabelul 15: Marimi pentru profile meteorologice de limita a straturilor
ra directia vantului la inaltimea anemometrului ha
ua viteza vantului la inaltimea anemometrului ha
LM Monin–Obukhov–lungimea
hm inaltimea diversa
z0 lungimea rugozitatii
d0 Varitia inaltimii
8.2 Directia vantului
Directia vantului este directia in care vantul bate si este exprimata la inaltimea
anemometrului ca unghi contra directiei de Nord in sensul acelor de ceasornic.
Daca se obtin din seriile de timp meteorologice utilizate pentru calculul dispersiei
doar valorile rotunjite ale directiei vantului (datele asupra sectorului), atunci se va
utiliza in calculul dispersiei o directie aleatorie distribuita egal din sectorul
respectiv. Pentru vanturi circulante trebuie aleasa o directie a vantului, aleatorie,
distribuita egal, din intervalul de 1° - 360°. Pentru intervale cu intreruperi ale
vantului cu durata de pana la 2 ore, trebuie calculata directia vantului prin
interpolare liniara intre valoarea ultima inainte de oprirea vantului si prima
valoare dupa inceperea vantului. Pentru intervale mai mari de doua ore, directia
vantului trebuie aleasa aleatoriu corespunzator distribuirii directiei vantului,
vitezele vantului fiind de pana la 1,2 m/s. Trebuie luata in considerare o
intoarcere D a directiei vantului r in stratul de amestec, in functie de inaltimea z
deasupra solului conform formulelor 2 si 3:
r(z) = ra + D(z) - D(ha) (2)
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 215 din 233
Anexa VI
D(z) = 1,23 Dh[1-exp(-1,75 z/hm)] (3)
Valoarea Dh depinde de lungimea Monin–Obukhov LM (capitolul8.4 al acestei
anexe) si de inaltimea stratului de amestec hm (capitolul 8.5 al acestei anexe) si
este gaseste in tabelul 16:
Tabelul 16: Calcularea Dh
Dh in grad intervalul de stabilitate
0 hm/LM 0
Pentru inaltimile aflate deasupra straturilor de amestec trebuie utilizata directia
vantului in inaltimea stratului de amestec.
8.3 Viteza vantului
Viteza vantului in inaltimea anemometrului este prevazuta in m/s cu o pozitie
dupa virgula. Daca viteza vantului este exprimata in seria de timp meteorologica
in etape mai mari de 0,1 m/s, atunci trebuie aleasa pentru calculul de dispersie o
viteza aleatorie distribuita egal din intervalul etapelor. La intreruperi ale vantului
si la viteze ale acestuia de sub 0,8 m/s la inaltimea anemometrica, trebuie
utilizata pentru viteza vantului la inaltimea anemometrica o valoare de 0,7 m/s.
8.4 Lungimea Monin–Obukhov
Stabilitatea straturilor atmosferice va fi stabilita prin lungimea Monin–
Obukhov–Länge LM . Daca valoarea lungimii Monin–Obukhov nu se cunoaste,
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 216 din 233
Anexa VI
atunci trebuie calculata clasa de dispersie conform Klug/Manier conform
Directivei VDI 3782 - 1 (Editia Decembrie 2001) si trebuie utilizata lungimea
Monin–Obukhov in metri conform tabelului 17:
Tabelul 17: Calcularea lungimii Monin–Obukhov LM
Clasa de
Lungimea de rugozitate z0 in m
dispersie
dupa
Klug/Manier 0,01 0,02 0,05 0,10 0,20 0,50 1,00 1,50 2,00
I (foarte 7 9 13 17 24 40 65 90 118
stabil)
II (stabil) 25 31 44 60 83 139 223 310 406
III/1 99999 99999 99999 99999 99999 99999 99999 99999 99999
(indiferent)
III/2 -25 -32 -45 -60 -81 -130 -196 -260 -326
(indiferent)
IV (instabil) -10 -13 -19 -25 -34 -55 -83 -110 -137
V (foarte -4 -5 -7 -10 -14 -22 -34 -45 –56
instabil)
Valorea Monin–Obukhov la limita dintre clasele de dispersie este media
armonica a valorilor in clasele de dispersie invecinate adica, valoarea reciproca
va fi calculata prin media aritmetica a valorilor reciproce. Limitele claselor trebuie
utilizate cand se face referire explicit la clasele de dispersie conform
Klug/Manier.
8.5 Inaltimea stratului de amestec
Daca inaltimea stratului de amestec este necunoscuta, trebuie sa fie stabilita
conform procedurii urmatoare. Pentru valorile lungimii Monin–Obukhov din
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 217 din 233
Anexa VI
intervalul de clase de dispersie IV si V trebuie sa se calculeze cu o valoare a
inaltimii a stratului de amestec hm de 1 100 m. Altfel se calculeaza cu o valoare
de 800 de m , numai daca din formula 4 nu rezulta o valoare mai mica:
Pentru
Pentru
(4)
Astfel á este egal cu 0,3 si parametrul Coriolis fc egal cu 10-4 s-1. Viteza de
forfecare u* trebuie calculata din profilul vantului din modelul straturilor limita.
8.6 Variatia inaltimii
Variatia inaltimii d0 reprezinta deplasarea in plan vertical a profilelor teoretice
meteorologice datorita vegetatiei si constructiilor. Variatia inaltimii este mai mare
de 6 ori decat lungimea rugozitatii z0 (capitolul 5 al acestei anexe), iar la
constructii dese este mai mare de 8 ori decat inaltimea medie a inaltimii
constructiilor. Mai jos de inaltimea 6 z0 + d0 trebuie ca viteza vantului sa se
interpoleze linear pana la valoarea 0, la z egal cu 0; alti parametrii meteorologici
trebuie sa ramana constanti.
9 Importanta nesigurantei din punct de vedere statistic
Indicii imisiilor calculati in procedura descrisa, reprezinta o nesiguranta statistica
datorita naturii statistice a procedurii mentinoata in Directiva VDI 3945 - 3 (Editia
septembrie 2000). Astfel trebuie avut in vedere ca nesiguranta statistica conform
modelului, calculata ca dispersie statistica a valorii calculate, nu trebuie sa
depaseasca la un indice anual de imisie 3% din valoarea anuala de imisie si la
indicele zilinic de imisie 30% din valoarea zilnica de imisie. Daca este cazul,
nesiguranta statistica va fi redusa printr-o marire a numarului de particule. Daca
punctele de evaluare se afla la locul poluarii suplimentare maxime, atunci
nesiguranta statistica nu trebuie luata neaparat in considerare. Altfel trebuie ca
indicii de imisii anuali, orari si zilnici sa fie mariti conform nesigurantei statistice.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 218 din 233
Anexa VI
Nesiguranta statistica relativa a indicelui de imisii orare trebuie sa fie echivalenta
cu nesiguranta statistica relativa a indicelului zilnic de imisii.
10 Implicarea constructiilor
Influentele constructiilor asupra imisiilor in aria calculata trebuie sa fie luata in
considerare. Daca inaltimea construita a cosului este mai mare decat 1,2 ori
decat inaltimea cladirii, sau cladirea, care nu respecta aceasta conditie, are o
distanta mai mare de 6 ori mai mare decat inaltimea aceteia fata de sursa de
emisie, atunci se poate proceda in felul urmator:
a)daca inaltimea construita a cosului este mai mare de 1,7 ori decat inaltimea
cladirii, atunci este suficienta implicarea constructiilor prin lungimea rugozitatii
(capitolul 5 al acestei anexe) si prin variatia inaltimii (capitolul 8.6 al acestei
anexe).
b) Daca inaltimea construita a cosului este mai mica de 1,7 ori fata de inaltimea
cladirii si se asigura un debit liber, atunci influentele pot fi luate in considerare cu
ajutorul unui model de diagnosticare al campului de actiune al vantului printre
cladiri. Pana la introducerea unei Directive adecvate, se vor utiliza modelele
campului de actiune a vantului, a carei adecvare trebuie demonstrata autoritatilor
competente superioare. Importante pentru evaluarea inaltimilor cladirilor conform
aliniatelor a) sau b) sunt toate cladirile ale caror distanta de la sursa de emisie
este mai mica de sase ori fata de inaltimea construita a cosului.
11 Implicarea neregularitatilor terenului
Neregularitatile terenului trebuie luate in considerare, de regula doar daca in
cadrul intervalelor de calcul exista diferente de altitudine, intre locurile de unde
provin emisiile, mai mari de 0,7 ori fata de inaltimea construita a cosului si pasuri
mai mari de 1:20. Pasul se calculeaza din diferenta altitudinilor pe o distanta care
corespunde dublului inaltimii construite a cosului. Neregularitatile terenului pot fi
luate in considerare de regula cu ajutorul modelului campului de actiune de
diagnosticare mesoscalina a vantului, daca pasul terenului nu depaseste
valoarea 1:5 si influentele esentiale al sistemelor locale de vanturi sau alte
fenomene meteorologice sunt excluse.
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 219 din 233
Anexa VI
Pana la introducerea directivei adecvate trebuie utilizat modelul campului de
actiune a vantului, a carui adecvare a fost demonstrata autoritatilor superioare
competente.
12 Utilizarea unei distribuiri a densitatii situatiilor de dispersie orara
O distribuire a densitatii situatiilor de dispersie orara poate fi utilizata daca rezulta
viteze medii ale vantului de mai putin de 1m/s, in ore medii pe amplasamentul
instalatiei, in mai putin de 20% din orele anuale. O situatie de dispersie se
calculeaza prin clasa vitezei vantului, sectorul de directionare a vantului si clasa
de dispersie.Vitezele vantului ua aflate la inaltimea anemometrica ha se
calculeaza dupa cum urmeaza:
Tabelul 18: Clasificarea vitezelor vantului
Clasa vitezei Viteza vantului valoarea de calcul
vantului ua in ms–1 uR in ms–1
1 10,0 12
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 220 din 233
Anexa VI
Directia vantului se clasifica in 36 de sectoare fiecare de cate 10°. Primul sector
cuprinde directii ale vantului intre 6° - 15°, celelalte sectoare urmand sensul
acelor de ceasornic. La clasa 1 de viteza a vantului este important ca
distribuirea pe sectorele de directie a vantului sa fie ca la clasa 2 de viteza a
vantului. Cazurile vanturilor circulante sunt clasificate in clasele corespunzatoare
dispersiei si vitezei vantului; distribuirea pe sectoarele de directie a vantului va fi
corespunzatoare distribuirii directiei de vant in fiecare clasa de viteza a vantului.
Clasa de dispersie se calculeaza confom Directivei VDI 3782 - 1 anexa A ( Editia
decembrie 2001). Pentru fiecare situatie de dispersie desfasurata la distribuirea
densitatii cu o probabilitate de aparitie mai mare ca 0 se deruleaza un calcul al
dispersiei independent de timp conform procedurii mentionate pentru calculul
seriilor de timp. Se va utiliza pentru aceasta valoarea de calcul uR in locul vitezei
vantului ua. Calculul dispersiei pentru un sector al directiei vantului de 10° se
desfasoara in foma de calcule pentru 5 directii de vant la distanta de 2° cu
transmiterea aritmetica a rezultatelor. Pentru primul sector, directiile de vant sunt
6°, 8°, 10°, 12°, 14° si sunt corespunzatoare urmatoarelor sectoare. Valoarea
medie anuala a concentratiei si depunerii este valoarea medie a valorilor
concentratiilor respectiv depunerilor masurate prin probabilitatile de aparitie, care
vor fi calculate pentru fiecare situatie de dispersie.
Anexa 4 Substante organice din clasa I conform numarului 5.2.5
Tabelul 19: Substanta organica din clasa I conform numarului 5.2.5
Substanta Numar CAS
Acetaldehida 75–07–0
Acetamida 60–35–5
Acizi acrilici 79–10–7
Compusi de alchil de plumb
Acid formic 64–18–6
Amino–4–nitrotoluen, 2– 99–55–8
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 221 din 233
Anexa VI
Aminoetanol, 2– 141–43–5
Anilina 62–53–3
Benzochinona, p– 106–51–4
Benzen solforid de clor 98–09–9
Acid carboxylic 3 benzen, 1,2,4– 528–44–9
Hidrura de acid carboxylic 3 benzen, 1,2,4– 552–30–7
Clor-Benzoil 98–88–4
Bis(3–aminopropilena)–metilamina, N,N– 105–83–9
Acetat de plub (baza) 1335–32–6
Brom-methan 74–83–9
Brom-propan, 1– 106–94–5
Butantiol 109–79–5
Butenal,2– (Crotonaldehida) 123–73–9
Butin–1,4–diol–2 110–65–6
Acrilat de butil,n– 141–32–2
Butilamina,iso– 78–81–9
Butilamina,n– 109–73–9
Butilfenol,4–tert– 98–54–4
Butiltoluen 98–51–1
Caprolactama 105–60–2
Clor–1,3–butadiena,2– (Cloropropena) 126–99–8
Clor–2–metilpropena,3– 563–47–3
Clor–2–nitrobenzen,1– 88–73–3
Chlor–4–nitrobenzen,1– 100–00–5
Chlor–o–toluidina,5– 95–79–4
Acid clor acetic 79–11–8
Cloretan 75–00–3
Cloretanol,2– 107–07–3
Clormetan 74–87–3
Clorpropena,3– 107–05–1
Acid cian acrylic de metilester 137–05–3
Hidrura de acid dicarboxilic ciclohexan,1,2– 85–42–7
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 222 din 233
Anexa VI
Di– (2–etilhexil) ftalat 117–81–7
Di–n–butilzinc-clorid 683–18–1
Diaminobenzidina,3,3´– 91–95–2
Diaminoetan,1,2– (Etilendiamina) 107–15–3
Dibenzoil peroxida 94–36–0
Dicloretilena, 1,1– 75–35–4
Diclormetan 75–09–2
Diclornitroetan,1,1– 594–72–9
Diclorfenol
Diclorpropan,1,2– 78–87–5
75–99–0
Acid diclorpropionic ,2,2–
Diclortoluen, 2,4– 95–73–8
Diclortoluen,a,a– 98–87–3
Dietilamina 109–89–7
Acid dietilcarbamid säurechlorid 88–10–8
Dietilentriamina (3–Azapentan–1,5–diamin) 111–40–0
Difluoretan,1,1– (R1132a) 75–38–7
eter diglicidil 2238–07–5
Benzen dihidroxid l,1,2– (pirocatehina) 120–80–9
Benzen dihiroxid l,1,4– (Hidrochinona) 123–31–9
Di iso cianat toluen,2,4– 584–84–9
Di iso cianat toluen 2,6– 91–08–7
Dimetil amina 124–40–3
Dimethil amino–N,N´,N´–trimetill–1,2–diaminoetan,N–2– 3030–47–5
Dimetil anilina,N,N– 121–69–7
Dimetil etilamina,1,1– 75–64–9
Dinitronaftalina (toti isomerii) 27478–34–8
Dioxan,1,4– 123–91–1
Difenil (Bifenil) 92–52–4
Difenilamina 122–39–4
Difenileter 101–84–8
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 223 din 233
Anexa VI
Difenilmetan–2,4´–di isocianat 5873–54–1
Difenilmetan–4,4´–di isocianat 101–68–8
Acid acetic–(2–etoxi etil)–ester 111–15–9
Acid acetic anhidrid 108–24–7
Etandial (Glioxal) 107–22–2
Etantiol (Etilmercaptan) 75–08–1
Eten 74–85–1
Ethylacrylat 140–88–5
Etilamina 75–04–7
Etilenglicol di nitrat 628–96–6
Etilen tiouree 96–45–7
Acid Hexanetil,2– 149–57–5
Formaldehida 50–00–0
Formamida 75–12–7
Furaldehida ,2– (Furfuraldehida) 98–01–1
Furanmetanamina,2– 617–89–0
Aldehida glutardiala 111–30–8
Glicerintrinitrat 55–63–0
87–68–3
Hexaclor–1,3–butadiena,1,1,2,3,4,4–
Hexacloretan 67–72–1
Hexametilendiamina 124–09–4
Hexametilendiisocianat 822–06–0
Hexanon, 2– 591–78–6
Iso cianat metil–3,5,5–tri metil ciclohexil iso cianat,3– 4098–71–9
Iso propoxi–etanol, 2– 109–59–1
Campfor 76–22–2
Cetena 463–51–4
Sulfitoxid de carbon 463–58–1
Substanta Numar CAS
Crezol 1319–77–3
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 224 din 233
Anexa VI
Acid maleic anhidrid 108–31–6
Metan tiol (Metilmercaptan) 74–93–1
Metoxianilina,4– 104–94–9
Acid acetic metoxi 625–45–6
Metil–2,4,6–N–tetranitroanilina,N– 479–45–8
Metilacrlat 96–33–3
Metilamina 74–89–5
Metilanilina,N– 100–61–8
Metil enbis(2–metilciclohexilamina),4´,4´– 6864–37–5
Metil iso cianat 624–83–9
Metil jodid 74–88–4
Metil fenil endiamina ,2– 823–40–5
Acid acetic monoclor, Na–Salz 3926–62–3
Acid acetic monoclor–1–metiletilester 105–48–6
Acid acetic monoclor etil ester 105–39–5
Acid acetic monoclor metilester 96–34–4
Acid de ceara montana, Zn–Salze 73138–49–5
Morfolina 110–91–8
Naftilamina,1– 134–32–7
Naftilena–1,5–di iso cianat 3173–72–6
Naftilen diamina,1,5– 2243–62–1
Natrium triclor acetat 650–51–1
Nitro–4–aminofenol,2– 119–34–6
Nitro–p–fenilendiamina,2– 5307–14–2
Nitroanilina,2– 88–74–4
Nitroanilina,m– 99–09–2
Nitroanilina,p– 100–01–6
Nitrobenzen 98–95–3
Nitrocrezol
Substanta Numar CAS
Nitrofenol
Nitropirina 5522–43–0
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 225 din 233
Anexa VI
Nitrotoluen,3– 99–08–1
Nitrotoluen,4– 99–99–0
Nitrotoluene (toti isomerii) 1321–12–6
Acid oxalic 144–62–7
Pentaclor etan 76–01–7
Pentaclor naftalina 1321–64–8
Fenol 108–95–2
Fenil–1–(p–tolil)–3–dimetilaminopropan, 1– 5632–44–0
Fenil–2–naftilamina,N– 135–88–6
Fenil–acetamida,N– 103–84–4
Fenil-hidrazina 100–63–0
Ftalonitril 91–15–6
Anhidrida ftalica 85–44–9
Piperazina 110–85–0
Prop–2–in–1–ol 107–19–7
Propenal,2– (Acrolein, Acrylaldehyd) 107–02–8
Propilenglicoldinitrat 6423–43–4
Piridina 110–86–1
Tetrabrometan,1,1,2,2– 79–27–6
Tetraclorbenzol,1,2,4,5– 95–94–3
Tetracloretan,1,1,2,2– 79–34–5
Tetracloretilena 127–18–4
Tetraclormetan 56–23–5
Tioalcool
Tioeter
Tiouree 62–56–6
Toluidina,p– 106–49–0
Tribrom metan 75–25–2
Triclorbenzenuri (toti izomerii) 12002–48–1
Substanta Numar CAS
Triclor acid acetic 76–03–9
Tricloretan,1,1,2– 79–00–5
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 226 din 233
Anexa VI
Tricloretena 79–01–6
Triclor metan (Cloroform) 67–66–3
Triclor naftalina 1321–65–9
Triclor nitro metan 76–06–2
Triclor fenol, 2,4,5– 95–95–4
Triclor fenol 121–44–8
Trietilamina
Tricresilfosfat,(ooo,oom,oop,omm,omp,opp) 78–30–8
Tri–N–butilfosfat 126–73–8
Trimetil–2–ciclohexan–1–on,3,5,5– 78–59–1
Trinitrofluoren–9–on,2,4,7– 129–79–3
Trinitrotoluen,2,4,6– (TNT) 118–96–7
Vinil–2–pirrolidon,N– 88–12–0
Vinilacetat 108–05–4
Xilenol (exceptie face 2,4–Xilenol) 1300–71–6
Xilidin,2,4– 95–68–1
Anexa 5 Factori de echivalenta pentru dioxine si furane
Pentru valoarea sumei aflate conform nr. 5.2.7.2 sau pentru cerintele corespunzatoare
numarelor 5.3 sau 5.4, concentratiile identificate in gazul rezidual de dioxine si furane
trebuie sa fie inmultite si sa se insumeze factorii de echivalenta cunoscuti.
Tabelul 20: Factori de echivalenta pentru dioxine si furane
2,3,7,8 – Tetraclordibenzodioxina (TCDD) 1
1,2,3,7,8 – Pentaclordibenzodioxina (PeCDD) 0,5
1,2,3,4,7,8 – Hexaclordibenzodioxina (HxCDD) 0,1
1,2,3,7,8,9 – Hexaclordibenzodioxina (HxCDD) 0,1
1,2,3,6,7,8 – Hexaclordibenzodioxina (HxCDD) 0,1
1,2,3,4,6,7,8 – Heptaclordibenzodioxina (HpCDD) 0,01
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 227 din 233
Anexa VI
Octaclordibenzodioxina (OCDD) 0,001
2,3,7,8 – Tetraclordibenzofuran (TCDF) 0,1
2,3,4,7,8 – Pentaclordibenzofuran (PeCDF) 0,5
1,2,3,7,8 – Pentaclordibenzofuran (PeCDF) 0,05
1,2,3,4,7,8 – Hexaclordibenzofuran (HxCDF) 0,1
1,2,3,7,8,9 – Hexaclordibenzofuran (HxCDF) 0,1
1,2,3,6,7,8 – Hexaclordibenzofuran (HxCDF) 0,1
2,3,4,6,7,8 – Hexaclordibenzofuran (HxCDF) 0,1
1,2,3,4,6,7,8 – Heptaclordibenzofuran (HpCDF) 0,01
1,2,3,4,7,8,9 – Heptaclordibenzofuran (HpCDF) 0,01
Octaclordibenzofuran (OCDF) 0,001
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 228 din 233
Anexa VI
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 229 din 233
Anexa VI
Anexa 6 Directive si standarde pentru tehnica de masurare a emisiilor
Tabelul 21: Directivele si standardele pentru tehnica de masurare a
emisiilor Procedura Directiva DIN/ Standard EN
Substanta masurata Procedeu Directiva VDI Standard DIN/EN
directiva/ Editia directiva/ Editia
continuu discontinuu
standard standard
Directive generale
Calibrarea 3950 Bl. 1 Iul. 94
Planificarea masuratorii. 2448 Bl. 1 Apr. 92
Derularea masuratorilor 4200 Dez. 00
emisiilor
Cerinte pentru punctele de 4220 Sep. 99
verificare
Pulberi
Pulberi (generalitati). X 2066 Bl. 1 Oct. 75
X 2066 Bl. 4 Ian. 89
Pulberi
X 2066 Bl. 6 Jan. 89
Pulberi (concentratii reduse) X 2066 Bl. 7 Aug. 93 EN 13284-1 Nov. 01
Pulberi (concentratii mari) X 2066 Bl. 2 Aug. 93
Masurarea fractiilor de pulberi X 2066 Bl. 5 Nov. 94
unitatea de masura a funinginii X 2066 Bl. 8 Sep. 95
in gazul de ardere pentru ulei
Substante cu continut de
pulberi
Metale grele (probe) X 3868 Bl. 1 Dez. 94
X 2268 Bl. 1 Apr. 87
X 2268 Bl. 4 Mai 90
Metale grele (Analitica)
Quecksilber X 13211 Jun. 01 X 2268 Bl. 2 Feb. 90
Asbest X 3861 Bl. 2 Sep. 96 X 2268 Bl. 3 Dez. 88
X 2268 Bl. 4 Mai. 90
Mercur X 13211 Jun. 01
Azbest X 3861 Bl. 3 Sep. 96
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 230 din 233
Anexa VI
Standard DIN/EN
Substanta masurata Procedeu Directiva VDI
Procedeu
directiva/ Editia directiva/ Editia
continuu discontinuu
standard standard
Compusi de sulf
Dioxid de sulf X 2462 Bl. 8 Mar. 85
Trioxid de sulf X 2462 Bl. 7 Mar. 85
Hidrogen sulfurat X 3486 Bl. 1 Apr. 79
X 3486 Bl. 2 Apr. 79
Sulfura de carbon X 3487 Bl. 1 Nov. 78
Compusi de azot
Dioxizi/ monoxizi de azot X 2456 Bl. 8 Ian. 86
Compusi bazici de azot X 3496 Bl. 1 Apr. 82
Monoxizi de carbon
X 2459 Bl. 1 Dez. 00
X 2459 Bl. 7 Feb. 94
Compusi de clor
Acid clorhidric 1911-1
X 1911-2 Jul. 98
1911-3
Clor X 3488 Bl. 1 Dez. 79
X 3488 Bl. 2 Nov. 80
Compusi de fluor
Acid fluorhidric X 2470 Bl. 1 Okt. 75
Substante organice
Hidrocarburi 3481 Bl. 6 Dez. 94
(in general)
Hidrocarburi X 3481 Bl. 2 Sep. 98
Hidrocarburi (FID) X 3481 Bl. 1 Aug. 75 12619 Sept. 99
X 3481 Bl. 3 Okt. 95
Hidrocarburi (IR) 2460 Bl. 1 Iul. 96
X 2460 Bl. 2 Iul. 74
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 231 din 233
Anexa VI
X 2460 Bl. 3 Iun. 81
Standard
Directiva Substanta Directiva
Substanta masurata Procedeu DIN/EN Procedeu
VDI masurata VDI
Procedeu
directiva/ Editia directiva/ Editia
continuu discontinuu
standard standard
GC–Determinarea X 2457 Bl. 1 Nov. 97 13649
compusilor organici (prEN)
X 2457 Bl. 2 Dez. 96
X 2457 Bl. 3 Dez. 96
X 2457 Bl. 4 Dez. 00
X 2457 Bl. 6 Iun. 81
X 2457 Bl. 7 Iun. 81
Aldehide alifatice X 3862 Bl. 1 Dez. 90
(C1 bis C3) X 3862 Bl. 2 Dez. 00
X 3862 Bl. 3 Dez. 00
X 3862 Bl. 4 Mai 01
Acrilnitril X 3863 Bl. 1 Apr. 87
X 3863 Bl. 2 Febr. 91
PAH (general) X 3873 Bl. 1 Nov. 92
PAH referitor la instalatiile X 3467 Mar. 98
din industria de carbune
Clorura de vinil X 3493 Bl. 1 Nov. 82
Dioxine si furane X 1948-1 Mai 97
1948-2
1948-3
Substante care
polueaza prin miros
X 3881 Bl. 1 Mai 86
X 3881 Bl. 2 Iun. 87
X 3881 Bl. 3 Nov. 86
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 232 din 233
Anexa VI
Anexa 7 Valori S
Tabelul 22: Valori S
Substanta Valoarea S
Pulbere fina 0,08
Plumb si compusii sai organici, in forma de Pb 0,0025
Cadmiu si compusii sai anorganici, in forma de Cd 0,00013
Mercur si compusii sai organici, in forma de Hg 0,00013
Clor 0,09
Compusi anorganici gazosi de clor, in forma de acid 0,1
clorhidric
Fluor si compusi gazosi anorganici, in forma de acid 0,0018
fluorhidric
Monoxid de carbon 7,5
Oxizi de sulf (dioxid de sulf si trioxid de sulf), in forma de 0,14
dioxid de sulf
Hidrogen sulfurat 0,003
Oxizi de azot , in forma de dioxid de azot 0,1
Pentru substante cu numarul 5.2.2
• clasa I 0,005
• clasaII 0,05
0,1
• clasa substantele cu numarul 5.2.5
Pentru III
• Carbon total 0,1
• clasa I 0,05
0,1
• clasa substante cu numarul 5.2.7
Pentru II
• Numar 5.2.7.1.1 clasa I 0,00005
• Numar 5.2.7.1.1 clasa II 0,0005
• Numar 5.2.7.1.1 clasa III 0,00
Document: 2004_09_5223 (www.anpm.ro) Pagina 233 din 233