ASOCIATIA �NVATATORILOR DIN ARAD**
Document Sample


Buletin informativ
Nr. 1, 2006
Cu prilejul
CONGRESULUI NAŢIONAL AL
ÎNVĂŢĂTORILOR/ INSTITUTORILOR DIN
ROMÂNIA ŞI AL
ÎNVĂŢĂTORILOR/ INSTITUTORILOR
ROMÂNI DE PESTE HOTARE
2
ARAD, 28-29 octombrie 2006
Au realizat acest buletin informativ:
Prof. univ. dr. Anton Ilica
Preşedintele A.Î.A. Viorel Dolha
Înv. Ana Curetean
Coperta:
Dan Luca
Isbn 10: 973-87353-7-8;
13: 978-973-87353-7-8
3
CUPRINS
1. Cuvânt către învăţători (mesaje transmise participanţilor
la congres)….
2. Înv. V. Bilciulescu, Imnul învăţătorilor (1939)…
3. Prof. univ. dr. Anton Ilica, O istorie a Asociaţiilor
Învăţătoreşti...............................................................
4. Prof. univ. dr. Anton Ilica, Extras: Activitatea
Asociaţiilor Judeţene (1939)....
5. Prof. univ. dr. Anton Ilica, Asociaţia învăţătorilor
arădeni în perioada interbelică…..
6. Viorel Dolha, Asociaţia Învăţătorilor din Arad.....
7. Prof. Doru Bogdan, Preparandia arădeană: trecut şi
viitor.......................................................................
8. Asociaţii ale căror membri sunt învăţători, prezente la
Congres…….
9. Şcoli româneşti şi învăţătorii lor de dincolo de graniţele
ţării……….
10. Programul Congresului….
11. Oameni şi instituţii care au făcut posibilă organizarea
acestui congres…..
4
5
MESAJUL PRIMULUI MINISTRU AL ROMÂNIEI
DOAMNELOR, DOMNIŞOARELOR SI DOMNILOR
ÎNVĂŢĂTORI,
STIMAŢI INVITAŢI,
Cu ocazia organizării Congresului Învăţătorilor, îmi face plăcere să vă
transmit mesajul meu şi al Guvernului pe care îl conduc.
Pentru fiecare dintre noi, învăţătorul ramâne un punct de reper pe
parcursul întregii vieţi, un model.
Dascălii au fost preţuiţi de întreaga societate şi au ocupat locuri de
prim rang în cadrul comunităţilor locale. Au jucat roluri cheie în
momente de referinţă ale istoriei noastre. Să nu uităm că emanciparea
naţională a românilor ardeleni în secolul al XIX-lea s-a produs prin
munca şi dedicaţia învăţătorilor. Şcoala Ardeleană rămâne un model
cultural deosebit şi o valoare la care să ne raportăm. La fel este cazul şi
pentru o serie de învăţători geniali cu care Moldova şi Muntenia au fost
binecuvântatate.
Revenind în actualitate, una din cele patru priorităţi ale Guvernului pe
care-l conduc este domeniul învăţământului. În anul 2006, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării a beneficiat în urma rectificărilor bugetare de
fonduri suplimentare care au însumat 860 de milioane de euro pentru
6
investiţii în infrastructura din învăţământ, precum reabilitarea unor
spaţii de învăţământ şi cămine şi dotarea de laboratoare şi biblioteci.
Bugetul pe 2007 este cel mai mare primit de educaţie după 1990
depăşind 5% din PIB şi va face trecerea la un învăţământ modern.
Vom continua să mergem pe acelaşi drum care să însemne creşterea
calităţii învăţământului în aşa fel încât cadrele didactice să îşi poată
permite un trai mai decent şi să se bucure de stima pe care o merită.
Vă doresc succes în activitatea profesională!
CĂLIN POPESCU TĂRICEANU
Prim Ministru
7
MESAJUL DOMULUI MINISTRU AL
EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
STIMAŢI COLEGI,
Sunteţi adevăraţii piloni ai învăţământului românesc, repere ale
vieţii noastre, izvorul de carte şi înţelepciune pentru copiii care, după 6
sau 7 ani petrecuţi sub îndrumarea părinţilor, bat la poarta cetăţii
cunoaşterii. Sunteţi cei care le deschideţi porţile şi sub privirile
Dumneavoastră pline de dragoste, copiii se transformă, fascinaţi de
întregul univers, ajungând adolescenţi visători, hotărâţi, fiecare în felul
său, să cucerească spaţiul şi timpul, să biruie lumea. Mâna
Dumneavoastră le mângâie creştetul, le şterge lacrimile... Sunteţi cei
care le luminează mintea şi sufletul, cei care înmânează cheia
învăţăturii.
Poate şi de aceea, un copil nu-şi uită niciodată învăţătorii.
Aceştia vor rămâne mereu în amintirea sa ca un binom, în care
apelativele „Doamna” sau „Domnul” însoţesc numele celor care i-au
călăuzit în tainele abecedarului sau aritmeticii.
Întâia şi cea mai importantă persoană pe care o întâlneşte
copilul în şcoală este învăţătorul. Cuvântul lui se aşterne pe solul
copilăriei, sol stropit cu sudoarea frunţii şi încălzit la soarele sufletului
de dascăl. Ziditor de ţară în cetatea şcolii, în spaţiul celor 50 de minute,
învăţătorul clădeşte viitorul şi luminează cu privirea pragul peste care
au trecut vârstele şcolii.
În paginile cărţilor, în visele elevilor, precum şi în misiunea
nobilă a învăţătorului se regăsesc, în felurite chipuri, nevoia de
afirmare a unei societăţi, voinţa ei de progres, de civilizaţie şi de
cultură. Învăţământul românesc nu este doar suma tradiţiilor sale
ilustre, nu este doar patrimoniul zidirilor trecutului, nu este doar suma
disciplinelor predate de Dumneavoastră şi a cunoştinţelor însuşite de
elevi. Învăţământul este şi trebuie să fie expresia nobilă şi pilduitoare a
caracterului şi inteligenţei unui neam puse în slujba progresului său.
8
Învăţământul trebuie să depăşească „zidurile” planului de
învăţământ şi a programelor şcolare şi să influenţeze decisiv agenda
naţională. A venit vremea să vedem în şcoală nu doar locul în care
se transmit cunoştinţele şi se eliberează certificate de studii!
Prin muncă, talent şi dăruire, Dumneavoastră, veritabili
arhitecţi de suflete, puneţi baza viitorului acestei ţări. Cred în vocaţia
pe care o aveţi şi mai ales, că alături de Dumneavoastră, putem
îndeplini misiunea de a-i ajuta pe copiii noştri atât să înveţe, cât şi să
reuşească în viaţă.
Vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi în slujba şcolii şi vă asigur
de profundul meu respect.
MINISTRU,
MIHAIL HĂRDĂU
9
IMNUL ÎNVĂŢĂTORILOR
de Victor Bilciurescu
(fragment)
Chemaţi de sfânta datorie
D‟a lumina noi talpa ţărei
Cu dor de muncă şi frăţie
Răspundeam glasului chemărei.
..................................................
Precum în trup un suflet bate
Şi‟n cuget limpede un gând,
Un singur dor, frate cu frate,
Să ne încălzească mai curând.
C‟avem nevoie de‟nfrăţire
De cald şi sfnt entuziasm,
De jertfă mai presus de fire
Ca fapt să fie ce-a fost basm.
De-acum între noi unire,
Mereţul pas să fie cu spor
Şi ţinta către nemurire
Dorinţa noastr‟ a tuturor.
Al nostru steag mult timp reverse
Simbolul trainicei uniri
Şi-n cuta lui să stea neşterse
Măreţe pilde, mari porniri.
Deci pune‟i minte lângă minte
Şi umăr lângă umă tare,
Căci prea sunt năzuinţe sfinte
Şi prea ni-i idealul mare.
Şi strâns legaţi prin dor de muncă
Pe‟ntinsul tărei răspândiţi,
De sus s‟avem sfânta poruncă:
„Nainte învăţători, uniţi!”
10
(Muzica: Al. Mihailescu – Buşteni)
MESAJUL DOMNULUI IOSIF MATULA,
preşedintele Consiliului Judeţean Arad, adresat Asociaţiei
Învăţătorilor, cu ocazia desfăşurării Congresului naţional
Salut şi admir iniţiativa dumneavoastră de a relua o veche
tradiţie, de a organiza, după 83 de ani, un Congres naţional al
învăţătorilor. Consider această manifestare a fi una de o importanţă
deosebită, având în vedere faptul că aici, la Arad, s-au adunat
învăţători din toate colţurile ţării noastre, dar şi din străinătate, pentru a
reînnoda dialogul, comunicarea şi legăturile strânse între dascăli,
persoanele cele mai importante, după familie, în educaţia şi formarea
un copil, ştiut fiind că în clasele I-IV se formează cel mai mult
caracterul viitorilor adulţi.
Putem spune hotărât, fără teama de a greşi, că nici o categorie
profesională nu a avut un rol mai important şi atribuţii atât de multe şi
variate, de-a lungul timpului, în ridicarea poporului român decât
breasla învăţătorilor. Confruntat, în toate timpurile şi oriunde, cu
greutăţi de tot felul, învăţătorul a devenit nu doar educator al celor
mici, ci şi îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieţii.
Demn de remarcat este faptul că, aici, la Arad, s-a înfiinţat în 1812
Preparandia, prima şcoală românească de învăţători din România, iar în
1857 învăţătorii arădeni făceau primele demersuri de a se organiza în
„reuniuni” învăţătoreşti.
La 145 de ani diferenţă, în epoca internetului, apare la Arad
Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad, care vede lumina zilei ca
formă organizată la 29 mai 2002, fiind decretată prin statut
„continuatoarea Reuniunii Învăţătorilor Români din diaceza Aradului”.
Preocupările membrilor asociaţiei nu au fost numai de natură didactică
ci şi civică, ei încercând să readucă la lumină pagini uitate din istoria
românilor şi a comunităţilor româneşti din jurul graniţelor, educând
copii în spiritul învăţării istoriei. De aceea membrii asociaţiei publică
astăzi materiale de interes general despre comunităţile româneşti din
jurul graniţelor şi, mai mult, se implică prin proiecte şi acţiuni în viaţa
acestor comunităţi.
Consiliul Judeţean Arad a sprijinit de la bun început iniţiativa
domnului Viorel Dolha de înfiinţare a acestei asociaţii a învăţătorilor
11
din judeţul Arad, în condiţiile în care proiectele pe care dascălii doreau
să le pună în aplicare aveau în vedere probleme generale. Nu este lipsit
de importanţă să amintesc că instituţia pe care o reprezint astăzi a
devenit partener al Asociaţiei în diferite proiecte, între care aş aminti
proiectul „Învăţătorii în sprijinul iniţierii în scris-cititul limbii române a
etnicilor români de peste hotare care nu-şi pot cultiva limba maternă”.
Astfel, Consiliul Judeţean a participat la acţiune asigurând costurile
transportului dus întors a 70 participanţi din străinătate, efortul
financiar ridicându-se la suma de 14.000 RON. Înţelegem să ne
implicăm şi să oferim ajutorul ori de câte ori suntem solicitaţi, dat fiind
scopul nobil al activităţilor pe care le desfăşuraţi.
Revenind la evenimentul de astăzi, încă o dată ţin să vă felicit
pentru iniţiativa de a readuce în actualitate un eveniment care a avut
loc ultima dată la Arad în anul 1923.
Vă doresc succes şi sper că, în acest mod, se vor pune bazele
unor legături mai strânse şi va exista o comunicare mai bună între
învăţătorii din ţară şi străinătate
12
MESAJUL DOMNULUI GHEORGHE FALCĂ,
Primarul municipiului Arad, adresat Asociaţiei Învăţătorilor,
cu ocazia desfăşurării Congresului naţional
Este deopotrivă onorant şi emoţionant să mă pot adresa acum,
Dumneavoastră, celor care purtaţi în conştiinţă plăcuta povară a
responsabilităţii de prim îndrumător al celor mai tineri dintre elevi.
Dacă părinţii sunt cei ce le îndrumă primii paşi în viaţă, care ne
învaţă să rostim primele cuvinte, Dumneavoastră sunteţi cei ce le
desluşiţi marea taină a scrisului şi cititului, arătându-le calea
cunoaşterii. Plăcută povară, dar ce imensă responsabilitate! Pentru care
răsplata este locul păstrat în sufletul fiecăruia pentru cel dintâi dascăl.
Sau, pur şi simplu pentru Dascăl. Cu majusculă.
Cu amintirea încă vie a celui ce mi-a arătat cum se ţine tocul în
mână, vă rog să-mi permiteţi să salut cu cel mai profund respect pe toţi
Dascălii prezenţi la acest Congres şi să-i asigur că Aradul va fi oricând
o gazdă primitoare pentru asemenea întâlniri.
13
MESAJUL DOMNULUI MARIUS GÖNDÖR,
Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar
Judeţean Arad
Salut cu respect prezenţa în Arad a învăţătorilor din întreaga
ţară şi a învăţătorilor români din afara graniţelor ţării şi a invitaţilor
lor. Salut ideea preşedintelui A.I.A. de a organiza, pentru prima dată
după anul 1990, acest congres al marii familii care este cea a
învăţătorilor/institutorilor.
Am rostit cuvântul familie şi nu întâmplător. Am apreciat şi
admirat mereu la învăţători această solidaritate, această implicare,
această dăruire până la sacrificiu, specifică doar membrilor unei familii
cu un puternic sentiment al apartenenţei la ceva durabil, la ceva stabil,
la ceva ce îţi dă sentimentul de siguranţă. Aşa este. Învăţătorii au fost
primii care au aderat la ideea reformei, şi nu în mod declarativ, ci aşa
cum ştiu numai ei să o facă: liberi în modul de a gândi şi de a vedea
lucrurile la adevărata lor valoare, conştiincioşi şi creativi, corecţi şi
generoşi. Nu mi-a fost dat să cunosc o altă breaslă care să aibă un
sentiment al dăruirii de sine atât de dezvoltat precum al învăţătorilor.
Admir la învăţători puterea de a învăţa să te schimbi în aceeaşi
măsură cu lumea din jurul tău, ba chiar să fii cu trei paşi înaintea
acesteia pentru a o putea construi aşa cum se cuvine. Admir la
învăţători puterea de a-şi asuma responsabilitatea pentru impactul pe
care acţiunile lor îl au asupra celorlalţi.
Este o onoare pentru noi să avem aproape pe cei care ne
amintesc faptul că a fi dascăl „are foarte puţin dintr-o meserie şi foarte
mult dintr-o oficiere sacră”. Este o onoare pentru Arad să fie gazda
unei întruniri de o asemenea anvergură, amintindu-ne că pentru acest
oraş a forma dascăli, a construi cu ajutorul dascălilor lumea de mâine
nu este doar o chestiune conjuncturală, ci una cu tradiţie şi rădăcini
adânci în istoria învăţământului românesc.
I.S.J. Arad îşi exprimă speranţa că lucrările acestui congres se
vor ridica la înălţimea aşteptărilor celor prezenţi aici,
14
învăţători/institutori remarcabili, cărora le mulţumim pentru efortul
depus. Vă dorim succes şi sperăm că veţi pleca din Arad mult mai
bogaţi sufleteşte, mai plini de speranţă, mai motivaţi în tot ceea ce
întreprindeţi. Prezenţa dumneavoastră atât de numeroasă la acest
congres îmi confirmă încă o dată ideea că „munca noastră schimbă
vieţi, conferindu-ne în acelaşi timp o enormă putere, dar şi o enormă
responsabilitate!”
Prof. Marius Göndör
Inspector Şcolar General
ISJ Arad
15
MESAJUL DOAMNEI LIZICA MIHUŢ, RECTOR AL
UNIVERSITĂŢII „AUREL VLAICU”
UN GÂND ACADEMIC PENTRU UN NOU ÎNCEPUT
din partea Universităţii „Aurel Vlaicu” din ARAD
Salut, în numele meu şi al întregii comunităţi academice a
Universităţii „Aurel Vlaicu”, organizarea acestui prim congres al
învăţătorilor/institutorilor din România din mileniul al III-lea. Ştiu că a
existat o frumoasă tradiţie de solidaritate şi de organizare a cadrelor
didactice din învăţământul primar, iar motivaţia o găsim atât în
necesitatea unor informări metodice reciproce, cât şi în apărarea
intereselor culturale, naţionale şi sociale ale acestei categorii
profesionale. Personal, am un respect special pentru dascălii care pun
temelia începutului sistematic de educaţia copiilor noştri. Ei sunt cei
care sădesc interesul pentru învăţătură, ei se oglindesc cei dintâi în
sufletul copiilor cuprinşi în procesul de şcolarizare. Alături de Biserică
şi Teatru, Şcoala a fost instituţia care a asigurat creşterea şi educarea
copiilor în spiritul idealurilor specifice fiecărei epoci istorice. Biserica
a fost şcoală de educaţie a conştiinţei, Teatrul a fost şcoală de educaţie
culturală şi naţională. Şcoala a fost biserica şi teatrul, care a adunat
copiii satelor şi oraşelor, ca să le dea acestora povaţa cea bună şi
educaţia cea mai aleasă.
Organizarea la Arad a unui Congres învăţătoresc, primul după
epoca totalitară, care a sindicalizat întreaga mişcare profesională a
cadrelor didactice, capătă o semnificaţie specială. Arădenii au
impregnate în suflete spiritul preparandial, nutrit cu atâta generozitate
de „flacăra ţichindeliană”. Aici, la Arad, în 1812, şi-a început cursurile
prima şcoală pedagogică ortodoxă română din teritoriile locuite de
neamul românesc. Mii de absolvenţi al şcolii de învăţători au dus cu ei
în satelor româneşti conştiinţa neamului, limba românească, dar mai
ales învăţăturile pe care le-au sădit în minţile copiilor.
16
Ştiu că la Arad fiinţează de câţiva ani Asociaţia Învăţătorilor
Arădeni, care, iată, s-a osârdit să se implice într-o organizare naţională
a dăscălimii. Un Congres învăţătoresc la Arad reprezintă un fenomen
de importanţă care depăşeşte nu doar preocupările acestei inimoase
categorii profesionale, ci şi interesul general al comunităţii naţionale.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad întreţine relaţii dintre
cele mai oneste şi colegiale cu instituţiile primare şi preşcolare, cu
cadrele didactice din acest sector al sistemului de învăţământ. Am avut
Colegiu Pedagogic de Institutori (care a dat peste 300 de absolvenţi),
iar acum Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială are
specilaizarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar. Această
specializare – funcţionând după principiile Procesului de la Bologna –
va asigura încadrarea şcolilor primare şi a unităţilor preşcolare cu
profesori, ceea ce ridică demnitatea dăscăliei primare şi statutul social
al primei trepte a sistemului de învăţământ. De altă parte, începând cu
anul 2000, Universitatea „Aurel Vlaicu” dispune de acreditarea pentru
a fi Centru de Perfecţionare pentru învăţători, educatoare şi institutori,
privind organizarea gradelor didactice (definitivat, gradul II şi gradul
I). Au promovat aceste grade peste 1500 de învăţători şi educatoare,
din judeţul Arad şi din judeţele limitrofe. Suntem alături de Asociaţia
Învăţătorilor Arădeni, salutăm Congresul I, încurajăm organizatorii şi îi
asigurăm de faptul că Universitatea „Aurel Vlaicu” este alături de
mişcarea învăţătorească. Vrem ca universitatea să fie o ALMA
MATER pentru toţi institutorii, învăţătorii şi educatoare, iar Facultatea
de profil le este un bun consilier profesional şi o gazdă cu uşile în
permanenţă deschise.
Acestui prim Congres de la Arad îi dorim să fie un excelent
început dintr-un şir lung în timpurile ce vor veni şi să aibă o activitate
cât mai bogată în evenimente; totodată îi dorim „vânt bun la pupă”,
ceea ce nemetaforic coincide cu urarea LA MULŢI ANI!
Prof. univ. dr. LIZICA MIHUŢ,
Rector al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad
17
MESAJUL DOMNULUI AUREL ARDELEAN, RECTOR
AL UNIVERSITĂŢII DE VEST „VASILE GOLDIŞ”
Stimaţi oaspeţi,
onoraţi educatori din ţară şi de peste hotare,
În calitate de Rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”
din Arad, îmi revine plăcuta onoare de a saluta desfăşurarea în oraşul
nostru a primului Congres Naţional reprezentativ de după război ce
reuneşte învăţătorii şi institutorii din România şi învăţătorii şi
institutorii români de peste hotare.
Prin acest act de unitate al tuturor învăţătorilor şi institutorilor
români din ţară şi de peste hotare, se confirmă, încă o dată, că nu
întâmplător, în anul 1918, Aradul a fost oraşul Marii Uniri, iar omul de
aleasă cultură, Vasile Goldiş, patronul spiritual al Universităţii noastre,
a fost unul din cei mai de seamă ctitori ai unităţii noastre naţionale.
În decembrie 1989, Aradul a fost al doilea oraş din ţară, după
Timişoara, în care s-a declanşat Revoluţia democratică, după care a
devenit posibilă şi înfiinţarea Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”
care, astăzi, este o instituţie academică de prestigiu, respectată în
spaţiul european al învăţământului superior.
Tot la Arad, în anul 1990 un grup de inimoşi dascăli au
reînfiinţat revista învăţătorilor – „Şcoala Vremii”, care a fost interzisă
în perioada comunistă.
Îmi exprim deosebita bucurie de-a mă adresa, Dumneavoastră,
distinşi oameni ai şcolii, reuniţi la Arad de nobilul scop al unităţii
naţionale, prin educaţie, dorind să vă transmit urările colegiale de
succes deplin în desfăşurarea lucrărilor şi în nobila misiune de dascăli
şi educatori, făuritori de caractere!
18
Prin munca Dumneavoastră se naşte şi se păstrează cultura
neamului nostru şi respectul valorilor româneşti în marea familie
europeană.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Rector,
Prof.univ.dr. AUREL ARDELEAN,
Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România
Vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Şcolilor
Preşedinte al Uniunii Universităţilor Particulare Acreditate din
România
Senator în Parlamentul României
19
Prof. univ. dr. Anton Ilica,
decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială,
Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad
O ISTORIE A ASOCIAŢIILOR ÎNVĂŢĂTOREŞTI
De ce oamenii au nevoie de apartenenţa la grupuri? De ce
profesioniştii se asociază în organizaţii? Vom spune că grupul există
atunci când mai mulţi indivizi împărtăşesc valori comune pentru o
durată suficientă pentru ca un eventual proces de instituţionalizare să
fie declasat. Grupul profesional se coagulează prin intreţinerea unor
interacţiuni şi a unor relaţionări interesate. Cer este situaţia
învăţătorilor în perioada de începuturi a unui învăţământ organizat?
Înfiinţarea în 1812 a Preparandiei arădene a fost determinată de
necesitatea educării copiilor şi de presiunea înfiinţării unei şcoli
populare. După O. Gligor1, primele şcoli româneşti datează, în Banat,
din 1812, în Moldova, din 1914, în Muntenia, din 1818, iar şcolile
săteşti încep să răsară după 1838. Nu comentăm aceste informaţii, care
oricum au fost contestate, din moment ce, în Cenadul-Vechi (1020), la
Miniş (1676), Arad (1707), Vinga (1737), Chişineu-Criş, Curtici,
Pecica (1784) sunt atestate şcoli în anii menţionaţi între paranteze2.
Vasile Popeangă în Arad. Monografia oraşului (1999) aduce o serie
de informaţii legate de funcţionarea unei şcoli în anul 1721, că a
existat un interes din partea Curţii de la Viena pentru organizarea
judicioasă a învăţământului, inclusiv al celui românesc, prin
regulamente (Regulae directivae, 1744, Ratio educationis, 1777), iar
în 1786 se solicită chiar „o direcţie şcolară a Aradului”. Mai mult N.
Albu, V. Ţârcovnicu, V. Popeangă scriu câte o istorie a
1
O. Gligor, Organizaţiile profesionale ale cadrelor didactice din România
între 1865-1944, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.
2
M. Bordeianu, P. Vladcovski, Învăţământul românesc în date, Editura
Junimea, Iaşi, 1979.
învăţământului românesc din Transilvania până la 1800, identificând
şcoli, învăţători şi forme suple de învăţământ rural.
Cert este un fapt: înfiinţarea Preparandiilor (la Arad, 1812),
apoi la Iaşi (1855) şi apoi celelalte a sporit numărul şcolilor şi
învăţătorilor, ducând la apariţia unor legi specifice, structuri, forme de
îndrumare şi control, iar apoi ministere de resort. Înmulţirea
învăţătorilor, înzestrarea instituţională a acestora cu o cultură
pedagogică, presiunea unor situaţii sociale şi profesionale au
determinat corpul didactic primar să-şi organizeze activitatea. Primele
forme au fost conferinţele învăţătoreşti, cercurile pedagogice, adunări
învăţătoreşti, reuniunile profesionale, cursuri de vară. Asemenea
manifestări au fost animate de personalităţi puternice şi au avut o
răspândire regională, dar:
au creat premisele însuşirii unui parlamentarism (organizare,
conducere, democraţie, decizie);
au atras atenţia asupra apărării drepturilor rezultate din rolul
social, cultural, naţional şi politic al profesiei didactice;
au premers ideea de asociaţie profesională.
După aceste manifestări, au urmat înfiinţarea organizaţiile
profesionale şi apoi a instituţiile, cum ar fi Asociaţii, Reuniuni,
Societăţi, care-şi desfăşurau activitatea, în plus, prin congrese anuale
sau periodice. Revin la întrebarea: de ce învăţătorii se asociază?
Motivaţii se află în statutele diferitelor organizaţii învăţătoreşti, care
menţionează scopuri cultural-profesionale, filantropice şi social-
naţionale.
Evoluţia ideii de asociere are aspecte diferite la nivelul teritoriului
locuit de români. În Banat, au fost primele organizaţii (Lugoj, Arad,
Caransebeş), apoi în Transilvania şi Bucovina şi destul de târziu în
Ţările Române. Unirea din 1918 a permis sincronizarea
învăţământului, a programelor şcolare, a legislaţiei, precum şi a
organizaţiilor profesionale ale învăţătorilor. În funcţie de etapa
istorică, priorităţile cadrelor didactice primare au oscilat între
solidaritate profesională şi asigurarea unei pregătiri superioare,
academice. În unele etape, organizaţiile au fost extrem de riguros
structurate în formule naţionale (generale), judeţene (regionale) şi
chiar zonale. Congresele învăţătoreşti sunt forme complexe de
21
manifestare organizaţională, având aspectul unor întruniri generale, cu
reprezentare amplă.
Principalele câştiguri ale Asociaţiilor învăţătoreşti sunt:
sentimentul unei solidarităţi profesionale;
întrajutorarea reciprocă în caz de nevoi speciale;
perfecţionare pedagogică;
deschidere informaţională şi didactică, graţie unor publicaţii
periodice de profil;
protecţie faţă de diversiunile politice;
înfiinţarea de biblioteci, librării, case de credit, bănci;
construirea sau achiziţionarea unor clădiri: Casa învăţătorului,
Orfelinate didactice, Case de odihnă şi tratament, locaţii în staţiuni
balneo-climaterice, şcoli.
Ne aflăm la un Congres Naţional al Învăţătorilor/Institutorilor
din România, primul democrat după mai bine de jumătate de secol.
Lăudăm osârdia Asociaţiei Învăţătorilor din Arad, a
preşedintelui acesteia şi conducerii, a inspectorilor de specialitate.
Două idei merită a fi precizate: Acest congres întruneşte opţiunile
profesionale ale învăţătorilor (la început, cadre didactice primare
încadrate în localităţi rurale) şi ale institutorilor (cadre didactice
încadrate în şcoli urbane). Acum, în învăţământul primar (şi preşcolar)
funcţiile didactice sunt ocupate de trei categorii de dascăli: învăţători –
absolvenţi de licee pedagogice -, institutori I (pedagogişti şi licenţiaţi),
institutori II (absolvenţi de colegiu) şi, peste un an, profesori pentru
învăţământul primar/preşcolar. Asociaţiile învăţătoreşti actuale nu fac
diferenţă profesională, iar respectul pentru demnitatea de prim
educator al copiilor a îngăduit ca Învăţătorul să poarte, în continuare,
eticheta atât de onorabilă a dascălului.
A doua idee se referă la semnificaţia unui congres. Congresele
sunt forme supreme de organizare instituţională, având rol de decizie
în cultura profesională, fapt ce a determinat ca miniştrii să fie prezenţi
la asemenea manifestări naţionale. Aici se dezbăteau problemele cele
mai calde ale branşei învăţătoreşti, iar acestea erau de natură socială,
de salarizare, protecţie politică, dar şi de natură profesională, de
responsabilitate naţională şi pedagogică. Un asemenea congres aduna
între 500 şi 4 000 de învăţători, ţinea 2-4 zile, cuprindeau ample
acţiuni cultural-didactice, inclusiv excursii în străinătate
22
(Constantinopol, de ex.). Mai mult, Congresul Asociaţiei Generale a
Învăţătorilor din România din 1910 aprobă afilierea acesteia la
Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Învăţătoreşti, trimiţându-şi
delegaţi la Congresele internaţionale.
Aş crede că actualul Congres Naţional va decide înfiinţarea
Asociaţiei Generale a Învăţătorilor/Institutorilor din România,
reînnodând tradiţia începută în 1898 şi încheiată în 1944, prin
sindicalizarea acesteia. Cred că o parte din menirea acesteia poate fi
păstrată, sub forma unor obiective, cum ar fi presă pedagogică,
hoteluri didactice, cluburi profesionale, case de odihnă, servicii de
protecţie.
Vă invităm să lecturaţi, în date, elementele sintetice ale
organizării învăţătorilor din România, aşa cum au fost ele identificate
în bibliografia consultată, primită cu atâta genorizate de la distinsul
pedagog, prof. dr. Vasile Popeangă, „cel mai bun istoric al pedagogiei
româneşti”, după cum spunea prof. univ. dr. Miron Ionescu, de la
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Un fost preşedinte al
Asociaţiei Generale, D. V. Ţoni, singurul învăţător ajuns ministru al
educaţiei, conferenţia la un congres despre „rolul învăţătorului într-o
ţară de ţărani”, arătând că Asociaţia reprezintă „cel mai scump ideal al
nostru”. Actualul Congres învăţătoresc conturează „prestigiul eroilor
cunoscuţi şi necunoscuţi, care pun temelia educaţiei naţionale”. Prin
menirea sa, învăţătorul îşi poate exprima dreptul la respect şi aleasă
recunoştinţă pentru că fiecare familie are a-i mulţumi şi a-i săruta
gândul cu cel mai curat respect.
MOMENTE IMPORTANTE
Primele şcoli poporale: Cenad (1020), Miniş (1676), Arad (1707,
1721);
Documente de organizare: Regulae directivae (1774), Ratio
educationis (1777).
1812 – Arad – Preparandia (Şcoala Pedagoghicească sau
Preparandială greco-ortodoxă română, senior Dimitrie Ţichindeal);
1838 – primele şcoli rurale (institutorii – şcoli urbane; învăţătorii
– şcoli rurale)
1855 – Iaşi – Şcoala Preparandială;
23
1869 – Lugoj – Reuniunea învăţătorilor români de la şcolile
capitale şi elementare populare din dieceza drept măritoare
răsăriteană a Caransebeşului (prima organizaţie profesională a
învăţătorilor, alcătuită cu toate formele legale);
1869 – Reuniunea învăţătorilor confesională din Transilvania şi
Banat (prin organizarea învăţătorilor din diecezane);
1872 – Cernăuţi – Societatea Învăţătorilor din Bucovina
- revista – Foaia Pedagogică Bucoveană
- 1902 – primul Congres – la Rădăuţi;
1872 – Reuniunea Învăţătorilor români din Şcolile Confesionale
greco-orientale din dieceza Aradului (preşedinte Vincenţiu Babeş);
scop: organizarea şcolilor, culturalizarea poporului; presă: Minte şi
inimă (1877);
1878 – Bucureşti – Societatea Corpului Didactic de toate gradele
din România:
- 1884 – Congres – primul din alte 15 congrese
- 1885 – la Congresul de la Iaşi, Ion Creangă
(intervenţie ironică, dar pertinentă);
- Scop: - identificarea lacunelor din învăţământ şi
găsirea mijloacelor de îndreptare;
- Forme: cercuri culturale, şezători, adunări generale,
şedinţe populare, congrese;
1884 – Primul Congres Didactic al Societăţii Cadrelor Didactice
din România (de toate gradele);
1887 – Bucureşti – Societatea Institutorilor şi Institutoarelor din
România; Scop: cultural-profesional, filantropic, social-cultural; 1895
– periodic Convorbiri didactice;
1890 – Brăila – Societatea corpului didactic primar sătesc din
România: Scop: întrajutorare, solidaritate, sprijin pentru copii; Forme:
- congrese didactice – anuale; conferinţe anuale (la societăţi judeţene);
1894 – Asociaţia învăţătorilor Buzoieni
- Societatea Judeţeană a Învăţătorilor din Putna;
1890 – Focşani – Societatea corpului didactic primar rural de
ambele texte din Regatul României; congrese didactice anuale;
1898 – Ploieşi – Asociaţia Generală a Învăţătorilor din
România; revista Şcoala viitoare ( 1898); 1898 – Primul Congres
24
Învăţătoresc; Anuarul Congresului; Decide înfiinţarea Societăţii
Învăţătorilor din România
- Preşedinţi Asociaţiunea Generală a Învăţătorilor din
România (revista „Şcoala şi Vieaţa”):
1898 – C. Ionescu-Lungu (Ploieşti);
1900 – I. G. Dumitraşcu (Buzău);
1905 – G. P. Salviu (Smulti-Covurlui);
1907 – D. Brezeanu (Teişeni);
1909 – C. Ionescu-Lungu (Ploieşti);
1914 – I. Mihalache (Ploieşti);
1919 – V. Păunescu (Militari);
1929 – D. V. Ţoni (ales preşedinte pe viaţă); 1938 – V.
Ţoni – subsecretar de stat cu problemele învăţământului; 1940 –
renunţă la Preşedenţia pe viaţă – vârstă, pensionare);
1938 – T. Iacobescu.
1899 – îşi întrerupe activitatea: Societatea cadrelor didactice de
toate gradele; Societatea învăţătorilor din România; Revista „Şcoala
viitoare”.
1900 – Buzău - Asociaţia Învăţătorilor şi Învăţătoarelor din
România:
- 1905 – primul Congres;
- Reviste: Revista Asociaţiei Învăţătorilor şi
Învăţătoarelor, Gazeta învăţătorilor şi Vremea nouă (1910);
- 1908 – Focşani – Congresul III (participă N. Iorga);
- 1910 – afilierea la Federaţia Internaţională a
Asociaţiilor Învăţătorilor.
1902 – Ploieşti – Asociaţia Generală a Învăţătorilor şi
Învăţătoarelor din România;
1905 – Casa Învăţătorilor din judeţul Arad;
1909 – Asociaţia cadrelor didactice române din Bucovina; revista
„Junimea literară”;
1912 – Reuniunea Învăţătorilor Români din Arad finanţează:
bustul lui T. Ceontea; îngrijirea mormintelor profesorilor preparandali;
participă la centenarul Preparandial;
1912 – Uniunea Corpului Didactic Primar – unirea Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor cu Societatea Institutorilor din România:
25
Scop: - unirea sufletească; - solidaritate; - conlucrare; - presă
(învăţătorii – pentru şcoli rurale; institutorii – pentru şcoli urbane).
1914 – Suceava – Primul Congres al Învăţătorilor bucovineni;
1919 – Arad – Asociaţia Învăţătorilor (continuă Reuniunea
Învăţătorilor Români din 1872, V. Babeş); 1930 – Revista „Şcoala
Vremii”; Bibliotecă; Casa Învăţătorilor; Societate de ajutor reciproc;
1934 – 1940 – Bancă învăţătorească; Librărie; Casă de odihnă la
Moneasa;
1919 – Sibiu – Asociaţia regională a Învăţătorilor din
Transilvania: 1919 – revista „Învăţătorul”; 1921 – Congres: - ajutor
material; perfecţionarea didactică; Case de odihnă ale învăţătorilor.
- 1924 – Asociaţia regională a învăţătorilor din Banat
(autonomie);
1920 – Bucureşti – Congresul I al Asociaţiei Corpului Didactic
Primar: Scop: Unificarea învăţământului primar; Etatizarea tuturor
şcolilor; Şcoală primară de 6 clase; Şcoală normală egală cu liceul;
Salarii identice cu funcţionarii din magistratură; Revista „Învăţătorul
Român”;
1923 – Arad – Congresul Naţional al Asociaţiei Generale a
Învăţătorilor din România:
- Sala Palatului Cultural (desfăşurător):
Te Deum;
Expoziţie etnografică;
Şedinţa profesională;
Conferinţă despre Gh. Lazăr;
Manifestare culturală la Crucea Albă: cor,
dirijor At. Lipovan; recitări; solist de operă D. Lepa; instrumenţişti;
dans.
* 1928 – Bucureşti – Asociaţia Naţională a Învăţătorilor din
România:- 1928 – revista „Revista învăţătorimii române”; - 1929 –
Congres – Craiova; - cultură universitară pentru învăţători; -
şcolarizare; - casă de credit; - bănci; - probleme de conţinut al
învăţământului.
- 1929 – Societatea Institutorilor şi Institutoarelor din
România refuză unirea cu Asociaţia Învăţătorilor: avea Palat propriu,
Casă de odihnă la Eforie Nord, revista „Şcoala Primară Română”;
26
* 1930 – Congres I al Asociaţiei Naţionale a Învăţătorilor din
România: - afilierea la Federaţia Internaţională a Asocieaţiei
Învăţătoreşti; - revista „Şcoala şi Vieaţa”, 1930, Bucureşti);
* 1938 – Constanţa - Congresul al XXVII-lea (ultimul): - situaţia
materială; - pregătire universitară.
S-a realizat: - cooperative învăţătoreşti; - Casa Corpului
Didactic; - Case ale învăţătorilor; - Librării; - Reviste; - Solidaritate.
* 1940 – Asociaţia – declară – „nu ia nici un fel de atitudine politică”,
- preşedintele să nu candideze pentru Parlament pe nicio listă; -
membrii Asociaţiei să se bucure de toate drepturile publice.
* 1940 – Proiect de activitate al Asociaţiei Naţionale a Învăţătorilor
din România:
1. Sală de lectură şi bibliotecă;
2. Imobil pentru cămin pentru învăţători şi studenţi;
3. Cursuri de vară;
4. Case de odihnă în staţiuni climaterice şi balneare;
5. Ajutor pentru învăţătorii refugiaţi şi bolnavi;
6. Comisii permanente de studiu;
7. Juriu de onoare pe lângă Asociaţia Generală a Învăţătorilor
din România;
8. Revistă pentru copii; Edituri; Almanah.
1944 – Asociaţia învăţătorilor (cu toate filialele) se sindicalizează.
27
Prof. univ. dr. ANTON ILICA
Decan, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
Universitarea de Stat „Aurel Vlaicu” Arad
ACTIVITATEA SECŢIILOR JUDEŢENE
(„Şcoala şi Vieaţa”, revista Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din
România, an.X, nr. 1, sept. 1939, director T. D. Iacobescu, pp. 155-
255).
ALBA – Preşedinte: AL. DUVLEA
Istoric. Asociaţia învăţătorească din judeţul Alba a fost întemeiată în
anul 1920. La Blaj al fost ales cel dintâi preşedinte al ei. Azi are 366
membri. La 28, 29 şi 30 august 1929, secţia Alba primeşte în cetatea
istorică Alba-Iulia pe reprezentanţii învăţătorimii din ţară, sub
preşedenţia d-lui D. V. Ţoni, care proclamă Unirea Asociaţiilor
regionale în marea Asociaţiei Generală a Învăţătorilor din România.
Realizări. Una din preocupările de seamă ale Secţiei a fost crearea
unei biblioteci, care să pună la dispoziţia publicului 351 cărţi, în
deosebi didactice. A luat fiinţă în 1934. Apoi revista „Şcoala Albei”,
care apare de la 1 ianuarie 1934, cu 600 numere tiraj, umple golul
simţit în publicaţiile de breaslă.
În proiectul de construcţie se află Casa de editură a învăţătorilor
Albeni.
Pentru ajutorarea membrilor corpului didactic, în ocazii grave, s-a
înfiinţat Societatea de ajutor reciproc, care are azi 500 membri. S-au
ţinut cursuri de vară.
ARAD – Preşedinte: CONSTANTIN STAMATOIU
Istoric. Asociaţia din oraşul şi judeţul Arad a luat fiinţă în anul 1919.
În realitate, este continuarea vechii organizaţii învăţătoreşti din
România „Reuniunea învăţătorilor confesionali” români ortodoxi, din
protopopiatele arădene, înfiinţată la 1 iulie 1872, sub preşedenţia
marelui român Vincenţiu Babeş. La început, s-a ocupat numai de
chestiuni profesionale, iar mai apoi a început lupta de apărare contra
stăpânirii de atunci. Este cea mai veche asociaţie. În 1919 a avut 347
membri, iar azi are 786.
28
Realizări. Banca învăţătorească e înfiinţată din 1934, cu 70 membri.
Are azi 447 membri. Cooperativa de librărie este deschisă din 1936.
Revista „Şcoala Vremii” este în al 10-lea an de apariţie, organ de
ideologie de breaslă şi de luptă a membrilor ei.
Bibliotecare are 904 volume şi este la dispoziţia tuturor, indiferent
dacă sunt sau nu învăţători.
Casa învăţătorilor este cumpărată în 1927 de la Banca Peşti Hazai din
Cluj; în ea funcţionează căminul fiilor de învăţători, se acordă ajutoare
în diferite cazuri.
S-a ţinut în 1931 zâun curs de vară la 14 zile la Arad, pentru
perfecţionarea învăţătorilor.
ARGEŞ – Preşedinte: N. MAREŞ
Istoric. Asociaţia învăţătorilor argeşeni ia fiinţă în 1911, sub
denumirea de „Societatea corpului didactic primar”, cu scop cultural şi
de ajutor. Avea tendinţa de a se contopi cu a preoţilor şi a
profesorilor. Se ducea luptă aprigă pentru organizarea temeinică a
Asociaţiei generale a învăţătorilor şi curentul cel nou de la „Vremea
Nouă”, reprezentat prin I. Mihalache, D. V. Ţoni, Th. Iacobescu şi
Apostol Culea, influenţează şi mişcarea de la Argeş. În 1915, apare
revista „Datoria noastră”, prin care se reuşeşte să se strângă rândurile,
într-un curent de solidaritate şi înfrăţire. În 1930, sub preşedenţia d-lui
D. V. Ţoni, se face contopirea celor două asociaţii existente în judeţ,
una cu numele de Asociaţie a corpului didactic şi una cu numele de
Societate.
În 1912 are 200 membri, iar azi 708.
Realizări. Banca învăţătorească ia fiinţă sub denumirea de „Banca
învăţătorească C. Dobrescu-Argeş”, în anul 1930. A avut la înfiinţare
570 membri, iar azi 473.
Asociaţia scoate publicaţia lunară „Buletinul Asociaţiei”, care
promovează interesele ei, în anul 1930. încă din 1926 biblioteca a fost
deschisă pentru învăţători şi public, având 300 volume.
A clădit căminul învăţătorilor cu 14 camere.
BACĂU – Preşedinte: N. GROZA
Istoric. Secţiunea judeţului Bacău a luat fiinţă în 1907, anul răscoalei.
În 1914 are 465 membri , iar azi are 900.
29
Realizări. În iulie 1926 ia fiinţă Banca corpului didactic din Bacău, de
la 65 membri. Are azi 605 membri.
Din fondurile băncii s-au dat diferitele ajutoare membrilor. S-a
construit Casa Învăţătorilor.
Casa de ajutor are 465 membri şi fiinţează din 1937. pentru
cunoaşterea ţării şi pentru strângerea legăturii sufleteşti cu dascălii
colegi, s-a făcut excursie la Timiş-Cernăuţi-Putna-Hotin. De
asemenea, s-au ţinut diferite conferinţe în capitala judeţului, de către
diferiţi profesori, la care au participat toţi învăţătorii.
BAIA – Preşedinte: V. TOMEGEA
Istoric. Asociaţia din judeţul Baia, fostă pe vremuri Suceava, este
întemeiată de învăţătorul erou Niculai Stoleru, în 1907, aprilie 28, cu
64 membri din cei 78 învăţători, câţi erau în tot judeţul. Azi are 600
membri.
Erau 217 abonaţi ai revistei „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. Banca învăţătorilor este întemeiată în martie 1926, după
stăruinţa învăţătorului I. Zotta. Banca are local propriu, cu 10 camere.
Casa învăţătorilor are 8 camere, în două clădiri.
Asociaţia are înfiinţat un fons de ajutorare, din care ajută familiile fără
sprijin în urma morţii învăţătorilor, membri ai Asociaţiei.
Pentru cimentarea legăturilor dintre membri şi cultivarea recunoştinţei
ce trebuie să avem faţă de înaintaşii noştri, Asociaţia sărbătoreşte în
fiecare an la pensie, a celor bătrâni, precum şi intrarea celor tineri în
rândurile învăţătorimii, cu deosebită solemnitate.
Revista învăţătorilor apare în 1913, cu 500 exemplare tiraj. E înfiinţată
în 1935.
Societatea de ajutor reciproc are 600 învăţători.
BĂLŢI – Preşedinte: MIHAIL POPOVICI
Istoric. Asociaţia din judeţul Bălţi se confundă cu întâmplările din
preajma Unirii. A luat fiinţă în urma adunării învăţătorilor din oraşul
şi judeţul Bălţi, ţinută în ziua de 3, 4 şi 5 august 1928. Primul
preşedinte a fost Ion Leahu, acum pensionar. A avut la început 136
membri, iar azi numărăr 859 membri. Grija primă a Asociaţiei a fost
crearea unei biblioteci ambulante – din 600 volume – pentru a face
cunoscute colegilor limba şi literatura românească. A ajutat elementul
românesc, dând burse copiilor meritorii.
30
Realizări. În 1928 se înfiinţează Banca învăţătorilor, la început cu 21
membri.
„Buletinul Asociaţiei Bălţi” apare în 1928, la început sub formă de
gazetă, iar din 1929 în formă de revistă. Şi-a schimbat numele în
„Revista Asociaţiei” şi apare în 1 000 exemplare. Se editează din 1934
o revistă locală pentru copii, revistă ce apare şi azi. A tipărit 2
monografii: a satului Năpădeni şi Sângereni.
Tipăreşte un volum de peste 400 pagini, conferinţe ţinute în cursurile
de vară din 1934, în Bălţi. 2 250 de volume stau la dispoziţia celor
care voiesc să ia cunoştinţă de diferite lucruri, biblioteca fiind
înfiinţată din 1933.
A fost cumpărată Casa învăţătorilor. În curs de construcţie se află
Casa de odihnă la Câmpulungul Bucovinei, pentru a veni în ajutor
membrilor familiei corpului didactic, s-a înfiinţat o Casă de ajutor
reciproc, în 1927, care numără azi 670 membri. S-au organizat diferite
conferinţe şi în 1934 au venit să vorbească cei mai iluştri conferenţiari
de specialitate.
BIHOR – Preşedinte: I. MANGRA
Istoric. Până în anul 1892 Asociaţia învăţătorilor a funcţionat pe baza
unui regulament elaborat de Consistorul Diecezan din Arad. N-a putu
ţine pasul cu asociaţiile surori din Arad şi Timişoara, din lipsă de
oameni. Toată activitatea Asociaţiei se rezuma în ţinerea de
conferinţe, toamna şi primăvara, sub preşedenţia protopopului
inspector şcolar. În vara anului 1895, se întrunesc învăţătorii din judeţ
şi redactează statutele. La Oradea se înfiinţează „Asociaţia culturală a
judeţului Bihor”, unde sunt chemaţi şi învăţătorii din şcolile
confesionale ortodoxe-române. Până la 1900, încetează orice activitate
a Asociaţiei învăţătorilor bihoreni. De abia în 1904, după multe piedici
şi lupte dârze, Asociaţia are statutele aprobate şi porneşte cu elan la
luptă, având ca preşedinte de onoare pe dr. Nicolae Zigre. Asociaţia a
luptat pentru ridicarea morală şi culturală a învăţătorului, precum şi la
trezirea şi menţinerea conştiinţei naţionale. În anul 1919 s-a ţinut la
Sibiu Congresul tuturor învăţătorilor din Ardeal, Banat şi Crişana, sub
preşedenţia marelui luptător Iuliu Vuia, când se contopesc asociaţiile
vechi ale învăţătorilor confesionali ortodocşi români.
Realizări. După multă strădanie, se intră în posesia vechii averi a
asociaţiei, care avea un teren în parcul Bungitay. Primăria donează un
31
teren în mijlocul oraşului şi începe construcţia clădirii Casei
învăţătorilor. Banca învăţătorilor a fost întemeiată în 1934.
Tot în anul 1934 s-a mai înfiinţat şi secţia de ajutor pentru
înmormântare, care, împreună cu celelalte realizări, întăresc zi de zi şi
servesc interesele învăţătorimii din judeţ.
BOTOŞANI – Preşedinte: MIHAI VASILIU
Istoric. După congresele din 1898, ca un ecou, învăţătorii judeţului
Botoşani, aleg în 1907, un comitet de trei, înjghebându-şi astfel
Asociaţia judfeţeană, care număra atunci un număr restrâns de
membri, azi are 725.
A încasat cotizaţii de la membrii ei, pentru Casa învăţătorilor.
Apare revista „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. Asociaţia judeţeană a înfiinţat Banca învăţătorească
„Solidaritatea” în anul 1928, iar în 1931 o transformă în „Banca
populară cooperativă şi de credit” şi are azi 665 membri.
Cooperativa de librărie „Izbânda”, în fiinţată în iunie 1935, cu 135
membri şi azi are 529 membri.
Casa învăţătorească este cumpărată de Banca „Solidartitatea”. Are o
Casă de odihnă.
„Revista şcolii”, înfiinţată din anul 1924, cu un tiraj de 700 exemplare,
este o revistă de luptă pe tărâm didactic pentru revendicările corpului
didactic, ci şi a publicului dornic de lumină de carte.
În cazuri de deces, se acordă membrilor ei, prin Casa de ajutor, diferite
sume pentru familiile rămase fără sprijin. Casa de ajutor reciproc are
714 membri.
În anii 1934 şi 1937 s-au ţinut cursuri pentru învăţători, de câte 10
zile, cursuri la care au luat parte cu mult drag şi interes membrii ei.
Vara se ţin colonii şcolare la Budachi, unde copiii debili găsesc o
întreţinere bună şi astfel se pot intrema.
BRAŞOV – Preşedinte: R. POPA
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Braşov a luat fiinţă în anul
1919, cu un număr de 150 membri, iar azi are 380, fiind înscrişi ca
membri şi cotizând, absolut toţi învăţătorii din judeţ.
Realizări. Asociaţia învăţătorilor braşoveni caută să împlinească
golurile care simţeau şi înfiinţează astfel „Banca învăţătorilor”, la 30
octombrie 1932, cu 69 membri. Azi are 264 membri.
32
Asociaţia a mai înfiinţat Cooperativă de librărie în august 1937, cu 53
membri.
Organul de publicistică a învăţătorilor din Braşov a fost revista
„Şcoala şi Familia”, care apare din 1930 timp de 2 ani. Pentru
membrii Asociaţiei, se află la Crasna Casa de odihnă, local donat de
Ministerul de Domenii.
A avur unul dintre cele mai bune coruri, care a contribuit la reuşita
multor serbări date de Asociaţie.
BRĂILA – Preşedinte: DOBRE STANCIU
Istoric. Înfiinţată în 1920, cu 29 membri, în 1937 secţia are 531. Aici
fiinţează Casa învăţătorilor, revista „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. „Banca învăţătorilor brăileni” este înfiinţată în anul 1928,
cu 36 membri; în 1937 avea 528.
Revista „Foia învăţătorilor”, înfiinţată în 1928.
Biblioteca, deschisă în 1932, cu 462 volume.
Casa învăţătorilor, Casa de odihnă, Casa de ajutor reciproc: sunt
membri toţi colegii din Asociaţia judeţeană, excursii.
BUCUREŞTI – Preşedinte: GR. ANGELESCU
Istoric. Secţiunea învăţătorilor din municipiul Bucureşti îşi are o
organizaţie deosebită de a judeţului Ilfov, dat fiind numărul mare de
învăţători pe care îi numără capitala ţării.
Secţiunea a fost întemeiată în anul 1928, având preşedinte pe dl. Radu
Liescu, căruia i-a urmat la conducere dl. Gr. Angelescu, conducătorul
de azi. De la 1932-1938, învăţătorimea capitalei a avut cinstea să aibe
preşedinte al secţiunii pe însuşi preşedintele Asociaţiei Generale, dl.
D. V. Ţoni.
Numărul membrilor la înfiinţare a fost de 17, iar astăzi sunt înscrişi 1
001 învăţători.
Realizări. Casa învăţătorilor, revista „Şcoala şi Vieaţa”.
BUZĂU – Preşedinte: C. CAZAN
Istoric. Secţia are un trecut bogat şi e o veche asociaţie judeţeană,
fiind întemeiată în 1894. Azi are 807 membri. În 1892, forţele
didactice buzoiene erau adunate sub denumirea de centrul conferenţiar
din plaiul Buzău.
33
Realizări. Banca învăţătorilor este înfiinţată din 1924, cu 32 membri.
Azi are 828 membri.
Cooperativa de librării „Luceafărul” a luat fiinţă în 1936, cu 334
membri, ia azi are 554.
Revista „Vlăstarul” apare din anul 1920.
Biblioteca e înfiinţată din 1926 şi e contopită cu a băncii. Dispune azi
de 1 300 volume. Mai înfiinţează în 1931, din îndemnul d-lui Ap.
Culea, o bibliotecă pentru copii, având şi mobilier special.
Casa învăţătorilor e cumpărată.
Casa de odihnă se află la munte. Mai are un loc la mare.
Societatea de ajutor reciproc funcţionează pe lângă bancă.
S-au făcut excursii şi s-au dat diferite serbări, cu un rezultat material şi
moral destul de pronunţat.
CAHUL – Preşedinte: I. HAGI-LAZĂR
Istoric. Asociaţia corpului didactic din judeţul Cahul a luat fiinţă la 24
iulie 1918, cu un număr de 86 membri, purtând numele de „Prutul”.
Actualmente numără 504 membri.
Realizări. Banca populară „Corpul Didactic” a luat fiinţă la 25
februarie 1933, cu 25 membri. La 26 iunie 1933 s-a înfiinţat pe lângă
Asociaţie Casa de ajutor mutual, cu obligaţia de a ajuta pe învăţători
în caz de deces. Cooperativa a fost înfiinţată la 29 iunie 1934, având
49 membri.
Ramura principală este librăria cu o agenţie în Leova, din 1935.
Pentru membrii săi, Asociaţia a înfiinţat în 1933 o bibliotecă cu două
secţii: una în Cahul şi alta în Leova. S-a contribuit la ridicarea
monumentului lui Ion Vodă cel Cumplit.
În anii 1922-1924 a apărut prima revistă a Asociaţiei, cu numele de
„Prutul”. În anii 1927-1928 aceeaşi revistă, sub numele de
„Luceafărul”. Din anul 1933, până în prezent, apare revista
„Năzuinţa”.
CALIACRA – Preşedinte: EUGEN RĂDUCU
Istoric. Secţiunea s-a întemeiat la 18 decembrie 1919, cu 26 membri şi
are azi 879.
Realizări. Banca „Progresul învăţătoresc” este întemeiată cu 50
membri, are azi 254 membri. Banca corpului didactic, înfiinţată în
1929 cu 176 membri, numărul de azi 180 membri.
34
Cooperativa de librărie e o secţie a băncii „Progresul”; membrii băncii
sunt şi membrii cooperativei. Revista „Semănătorul” apare în 1929.
Biblioteca este deschisă din anul 1934, cu 1 732 volume. Pentru Casa
învăţătorilor are un fond alocat de Asociaţie. Societatea de „Ajutor
reciproc” este o secţie a Asociaţiei judeţene.
CARAŞ – Preşedinte: TRANDAFIR LUGOJENE
Istoric. Asiciaţia judeţeană Caraş e întemeiată din 1919, iunie, având
ca preşedinte pe Ilarie Comşa. Are azi 342 membri.
Realizări. Banca Asociaţiei de Caraş este întemeiată din 1927, cu 132
membri. Azi are 428 membri. Excursii s-au făcut la Belgrad în 1938,
Uzinele Reşiţa şi muntele Semenic.
CETATEA-ALBĂ – Preşedinte: AL. VASILESCU
Istoric. Asociaţia este întemeiată în anul 1920, septembrie 1, cu 300
membri; iar azi are 904.
Realizări. Banca învăţătorească, întemeiată din 1930, cu 54 membri.
Azi are 546 membri. Banca are local propriu.
Cooperativa de librărie funcţionează pe lângă bancă.
Revista „Cultura poporului” apare din 1931. este una dintre cele mai
bune şi serioase reviste învăţătoreşti din ţară. Tirajul este de 1 200
exeplare. Biblioteca, cu un număr de 4 886 volume, este la dispoziţia
publicului de la 18 octombrie 1938. Asociaţia judeţeană a dat ajutoare
în anii 1933, 1934, 1935 şi 1936. Asociaţia Cetatea-Albă are în grija
sa gospodărirea Sanatoriului Asociaţiei Generale de la Budachi.
Până la alegerea d-sale ca preşedinte al Asociaţiei generale a
învăţătorilor, secţiunea Cetatea-Albă a fost prezidată de către dl.
Teodor Iacobescu, cunoscând în acest răstimp o perioadă de înflorire
şi viguroasă afirmare a spiritualităţii învăţătoreşti.
A încurajat acţiunile constructive ale tineretului învăţătoresc din judeţ,
sprijinind tipărirea unor serii de lucrări şi publicaţiuni de valoare.
CERNĂUŢI – Preşedinte: GH. UCRAINEŢ
Istoric. Înfiinţată în 1912, cu denumirea „Clubul învăţătorilor români
din Cernăuţi” secţia a avut 42 membri, iar astăzi numără 272 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Moldova de sus”, înfiinţată în 1925 cu
80 membri, are astăzi 930 membri. Cooperativa de consum înfiinţată
35
în 1937, are astăzi 360 membri. Biblioteca înfiinţată odată cu
Asociaţia, posedă 570 volume.
CERNĂUŢI (judeţ) – Preşedinte: MIHAI CERCHEZ
Istoric. Asocaia învăţătorilor din judeţul Cernăuţi a fost întemeiată în
ziua de 26 octombrie 1912. Guvernul ţării Bucovinei aprobă statutele
şi înfiinţarea Asociaţiei. A avut la înfiinţare 70 membri, iar azi numără
518.
Realizări. Conform statutelor, scopul Asociaţiei a fost înaintarea
culturală a corpului didactic din judeţul Cernăuţi, promovarea poziţiei
materiale, precum şi emaniparea şcolii. În 1913 Asociaţia organizează
adunări ambulante în judeţul Cernăuţi, cu program cultural naţional
românesc. În zilele de 6, 7 şi 8 septembrie 1925, Asociaţiile judeţene
încadrate în Asociaţia Regională din Moldova de sus, intră în
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România. Din 1923 apare foaia
regională „Voinţa Şcoalei”. Biblioteca a fost înfiinţată în 1934, cu 702
volume. Asociaţia are înfiinţată şi Casa de ajutor reciproc, însumând
pe toţi membrii Asociaţiei.
CIUC – Preşedinte: N. DIACONESCU
Istoric. Înfiinţată în anul 1925, Asociaţia luptă pentru netezirea
asperităţilor ivite de deosebirile de naţionalitate şi confesiune. A avut
la început 300 membri, iar astăzi numără 412.
Realizări. Având în vedere absoluta necesitate, Asociaţia a fondat în
1933 Banca învăţătorilor din Ciuc, cu 220 membri, iar astăzi are 340
membri. Pentru propaganda culturală, Asociaţia înfiinţează un cor, o
echipă de teatru şi dansuri naţionale, reuşind ca în februarie 1933 să
organizeze prima serbare românească în acest judeţ. Sub auspiciile
„Astrei”, Asociaţia a militat pe tărâmul cultural. A înfiinţat Bibliotecă
a vând 870 volume, care a fost pusă la dispoziţia celor iubitori de
carte. Casa învăţătorilor, Casa de odihnă la Harghita-Băi. Publicaţia
trimestrială „Şcoala noastră” dă putinţa să se afirme mai mult cuvântul
românesc. Apare din 1932. Pentru reîntregirea şi reîmprospătarea
cunoştinţelor membrilor corpului didactic, s-au ţinut în 1934, la
Gheorghieni, un curs de vară de 30 de zile, unde s-au predat
cunoştinţe de specialitate.
36
CLUJ – Preşedinte: TRAIAN ŞUTEU
Istoric. Secţiunea judeţului Cluj este întemeiată din 1970, cu 120
membri. Are azi 661 membri.
Realizări. Banca „Solidaritatea”, înfiinţată în 1932 cu 272 membri, are
azi 380 membri.
Revista „Freamătul Şcoalei” este editată de Asociaţie, din anul 1935.
La dispoziţia publicului stă deschisă biblioteca, având 400 volume de
specialitate şi literatură, care este înfiinţată din 1930. Membrilor
corpului didactic, care fac parte din cei 620 înscrişi la Casa de ajutor
reciproc, li se acordă diferit ajutoare, în ocazii diferite. S-au ţinut
concursuri de coruri şcolare.
CONSTANŢA – Preşedinte: GH. POPESCU
Istoric. A fost înfiinţată în anul 1904, când puţine asociaţii judeţene
erau constituite. Are astăzi 729 membri.
Realizări. Banca „Învăţătorul dobrogean”, înfiinţată în octombrie
1928, cu 38 membri, are azi 452 membri. Banca „Învăţătorul
constănţean”, este înfiinţată în aprilie 1935 cu 32 membri. Are astăzi
281 membri.
Revista „Convorbiri didactice” apare de la 1 ianuarie 1927 cu un tiraj
de 700 exemplare. Biblioteca a fost deschisă în octombrie 1932, cu
640 volume. Casa învăţătorilor e amenajată la Şcoala primară nr. 5
băieţi, de către Primăria municipiului Constanţa şi e întreţinută de
Comună. Are 15 camere mari. Casa de odihnă se află la Predeal.
Casa de ajutor reciproc funcţionează pe lângă cele două bănci,
ajutându-şi membrii cu diferite sume şi-n diferite cazuri. Secţiunea
judeţului Constanţa, sub raportul realizărilor, stă în fruntea secţiilor
judeţene, atât pe tărâmul cooperatist, social, cât şi cultural.
COVURLUI – Preşedinte: IORDACHE STOICA
Istoric. Asociaţia judeţului Covurlui a fost întemeiată în 1902. Are în
prezent 445 membri.
Realizări. Această secţiune a înfăptuit tot ce i-a stat în putinţă. Banca
corpului didactic, care la înfiinţare, în anul 1927, avea 26 membri,
numără azi 490 membri. Revista „Căminul Şcoalei” a fost înfiinţată în
1930. Biblioteca, cu 360 volume, a fost înfiinţată în acelaşi an cu
revista şi a ajutat mult pe membrii ei, având cărţi de specialitate. În
construcţie se află Casa învăţătorilor. Are teren pentru Casa de odihnă
37
la Budachi. Casa de ajutor reciproc funcţionează în corpul Băncii.
Cursuri de vară s-au ţinut doi ani consecutivi şi s-au discutat diferite
probleme pedagogice.
S-au făcut excursii şi s-au dat serbări, cu rezultate mai ales morale,
destul de frumoase.
DÂMBOVIŢA – Preşedinte: SIMEON POPESCU
Istoric. A fost întemeiată la 22 aprilie 1913, având ca membri pe toţi
învăţătorii din judeţ.
Realizări. În anul 1930 ia fiinţă Banca învăţătorilor, cu 100 membri,
azi are 500 membri. Cooperativa „Armonia” de librărie este înfiinţată
tot în 1930, cu 151 membri, iar azi are 340 membri. Cooperativa şi
Banca sunt instituţii izvorâte din spiritul de solidaritate al
învăţătorilor. Revista „Graiul Dâmboviţei” apare în 1923, abonaţi
fiind toţi membrii secţiei.
Biblioteca, cu un număr de 600 volume, este deschisă din 1938. Casa
învăţătorilor este în construcţie. Are 24 camere. Mai are un teren la
Sinaia, pe care vrea să clădească o Casă de sănătate pentru învăţători.
Societatea de ajutor reciproc, cu 750 membri, ajută pe membrii
societăţii în diferite ocazii.
DOLJ – Preşedinte: DUMITRU RADU
Istoric. Secţiune veche, întemeiată în anul 1912.
Numărul membrilor, în 1937, era de 970.
Realizări. Banca „Învăţătorul” este înfiinţată în anul 1930, cu 101
membri. Azi are 578. Revista „Gazeta Şcoalei”, înfiinţată în 1919.
Biblioteca deschisă în 1929, cu 300 volume. Casă de odihnă la
Carmen Silva.
DOROHOI – Preşedinte: GH. MANOLIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din Dorohei a luat fiinţă la 6 august
1912, cu 72 membri. Astăzi numărul lor este de 587.
Realizări. Banca învăţătorilor dorohoeni, înfiinţată la 22 iunie 1930, a
umplut un gol de mult simţit de învăţători, având 100 membri la
înfiinţare. Azi are 554 membri. Cooperativa de librărie are 224
membri. Sub auspiciile Asociaţiei apare revista „Cuvântul Nostru”,
din anul 1928. Are bibliotecă cu 860 volume. Casa învăţătorilor este
terminată din 1928. Societatea de ajutor reciproc, cu 500 membri.
38
DUROSTOR – Preşedinte: CARP SANDU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Durostor a fost întemeiată în
1914, cu un număr de 42 învăţători tineri, veniţi în Cadrilater cu
sufletul plin de idealism, ca să contribuie la afirmarea statului român,
ca factor de cultură şi civilizaţie latină. Astăzi, această Asociaţie are
un număr de 711 membri.
Realizări. Ca activitate social-economică, funcţionează în acest judeţ
două bănci populare învăţătoreşti. „Banca învăţătorilor”, înfiinţată în
1929 avea 132 membri, iar astăzi numără 856 membri. „Banca
învăţătorul durostoian”, înfiinţată în 1931 cu 61 membri, are astăzi
347 membri. Cooperativa de librărie, înfiinţată în 1937 cu 100
membri, are azi 115 membri.
Asociaţia Durostor a scos gazeta „Plugul” şi „Tribuna Durostorului”,
fiind transformată în revistă în anul 1931.
FĂGĂRAŞ – Preşedinte: CORNELIU POP
Istoric. A fost întemeiată la 9 iunie 1919 şi astăzi are 243 membri.
Realizări. Banca populară din Făgăraş a luat fiinţă în anul 1933, cu 80
membri. Azi are 199 membri. Pentru Casa învăţătorilor are patru
locuri de casă. „Revista Învăţământului primar”, cu un tiraj de 400
exemplare, apare în anul 1932. Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1919
şi are 400 volume. Societatea de ajutor reciproc are 70 membri.
FĂLCIU – Preşedinte: GH. TEODORU
Istoric. Una din vechile Asociaţii învăţătoreşti, înfiinţată în 1909, luna
noiembrie, cu 53 membri, are în prezent 375 membri.
Realizări. Banca „Unirea” cu 56 membri, este înfiinţată în 1930.
Revista „Buletinul Asociaţiei” apare în 1933. Casa de ajutor reciproc
are 458 membri. Căminul învăţătorilor din judeţul Fălciu.
GORJ – Preşedinte: ?
Istoric. Secţiunea judeţeană Gorj a fost înfiinţată la 30 ianuarie 1921,
cu un număr de 300 membri, azi numără 615.
Realizări. Banca „Învăţătorul gorjean”, este întemeiată în 1938 cu 440
membri. Cooperativa „Librărie şi Consum” este înfiinţată în 1937, cu
160 membri. Revista „Învăţătorul gorjean” apare din anul 1929.
39
Biblioteca, întemeiată în 1931, are 222 volume. Casa învăţătorilor.
Sociatatea de ajutor reciproc, cu 615 membri.
HOTIN – Preşedinte: SERGIU BOLBOCEANU
Istoric. Secţia a fost întemeiată la 20 iulie 1918, având 176 membri,
azi are 718.
Realizări. „Banca învăţătorilor”, înfiinţată în anul 1930. A avut 52
membri, azi are 600 membri. Cooperativa de consum are 115 membri.
Secţia a înfiinţat o bibliotecă cu peste 300 volume, în anul 1936, care
stă la dispoziţia oricărui cititor. Casa învăţătorilor. La Sergheevca,
judeţul Cetatea Albă, Secţia are un teren unde se va construi Casa de
odihnă. Sociatatea de ajutor reciproc numără 532 membri.
HUNEDOARA – Preşedinte: SABIN JULA
Istoric. Secţia a fost înfiinţată la 2 august 1929, în Orăştie, cu 64
membri. Azi are peste 700 membri.
Realizări. Revista „Plaiuri hunedorene” apare lunar, în 750 exemplare.
La începutul anului 1936 a luat fiinţă Banca învăţătorilor hunedoreni,
cu peste 200 membri. În anul 1934, un număr de 500 de învăţători
înfiinţează Societatea de ajutorare în caz de decese. Pentru pregătirea
dascălilor la diferite examene şi pentru completarea culturii, Secţia are
înfiinţată o bibliotecă de peste 500 volume. Pentru construirea unei
Case de sănătate, Societatea a cumpărat un teren la băile Geoagiu.
IALOMIŢA – Preşedinte: N. D. POPESCU
Istoric. Secţia a luat fiinţă în anul 1916, cu 229 membri. Azi are 727
membri, adică toţi învăţătorii din judeţ.
Realizări. Banca „Învăţătorul ialomiţean” este înfiinţată la 30 iulie
1930, cu 58 membri. Azi are 574 membri.
Revista „Şcoala Ialomiţei” apare în 1927. Casa învăţătorilor e în
aceeaşi clădire cu Banca. Societatea de ajutor reciproc pentru cazuri
de deces se întreţine din contribuţia membrilor înscrişi. Secţia dispune
de o bibliotecă cu 600 volume.
IAŞI – Preşedinte: GH. POLCOVNICU
Istoric. Această secţiune a luat fiinţă la 25 martie 1916, având atunci
un număr de 178 membri. Astăzi, numără 833 membri, adică absoluţi
toţi membrii corpului didactic din judeţul şi oraşul Iaşi.
40
Realizări. Banca populară „Cuza Vodă”, care s-a înfiinţat în
septembrie 1926, în 1930 se schimbă în Bancă populară, cu peste 600
membri. La 31 iulie 1936 a luat fiinţă şi Secţia de ajutor mutual.
Banca „Economia” a corpului didactic din Municipiul iaşi, înfiinţată la
29 martie 1926, a avut 31 membri, astăzi are 430 membri. Această
Bancă a luat fiinţă din iniţiativa inimoşilor dascăli I. Dumitraş şi C.
Constantinescu, azi inspector general.
Cooperativa de librărie, înfiinţată în anul 1937, are 180 membri,
satisface interesele învăţătorimii, fiind o instituţie mult râvnită de
celelalte similare ale oraşului Iaşi.
Revista învăţătorească „Vremea Şcoalei”, înfiinţată în 1923, este cea
mai bună publicaţie învăţătorească judeţeană. Cele mai înalte
personalităţi de cultură ale Iaşului colaborează la această revistă, pe
lângă învăţătorii care colaborează lunar. În 1938 s-a înfiinţat o
bibliotecă a acestei secţiuni, având peste 500 volume, care în 1934 era
contopită cu biblioteca Inspectoratului şcolar judeţean. Cu ocazia
Congresului general de la Iaşi, corul învăţătorilor, sub conducerea d-
lui prof. C. Baciu, a executat bucăţi populare în mod ireproşabil.
Secţia a organizat mai multe excursii. În 1933, peste 30 de învăţători,
cu ocazia Congresului general de la Cluj, au făcut cu autobuzul o
frumoasă excursie pe ruta: Iaşi – Strunga – Gura-Humorului – Câmpul
Lung – Vatra-Dornei – Cluj – Turda – Târgu Mureş – Cheile
Bicazului – Piatra Neamţ – Roman – Iaşi. În mai 1935, un număr de
40 învăţători au vizitat capitala ţării. În 1935, la Congresul de la
Timişoara, 30 de învăţători au trecut prin Cernăuţi – Polonia –
Cehoslovacia – Sighet – Oradea – Timişoara – Ada-Kaleh – Craiova –
Piatra Olt – Sibiu – Braşov – Târgu Ocna – Tecuci – Iaşi.
Această secţiune nu are un local. În 1938 s-a ţinut un curs de 10 zile în
Aula mare a Universităţii Mihăilene din Iaşi, sub direcţia d-lui prof.
universitar Ştefan Bărsănescu, pedagogul şi animatorul de întotdeauna
al învăţătorimii, la care au conferenţiat profesori universitari şi
secundari. La aceste cursuri academice au luat parte peste 600
învăţători din judeţul Iaşi şi judeţele învecinate. Dl. Ministru D. V.
Ţoni a fost de faţă la închiderea cursurilor. Secţia judeţeană a adunat şi
publicat într-un frumos volum, de 400 pagini, lecţiunile ţinute,
intitulându-l „Învăţătorul român contemporan şi destinul neamului
nostru”.
Activitaea Secţiei Iaşi este lăudabilă şi merită să fie dată de exemplu.
41
ILFOV – Preşedinte: GH. DUMITRU
Istoric. Întemeiată la 3 ianuarie 1916, cu 140 membri, secţia are astăzi
906 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor ilfoveni e înfiinţată la 30 decembrie
1930 cu 41 membri. Astăzi numără 314 mambri.
Revista „Şcoala de la Ilfov” apare din anul 1930.
Casa învăţătorilor este donată de Societatea „Şcoala Română”. În anul
1932 s-a ţinut la Buftea un curs de vară de 15 zile. Excursia cu
itinerarul Bucureşti – Braşov – Sibiu – Valea Oltului, a fost făcută în
1936.
ISMAIL – Preşedinte: L. LOSEŢCHI
Istorie. Secţia este înfiinţată de la 14 septembrie 1919, cu 150 membri.
Are azi 592 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor e înfiinţată în 1930, cu 170 membri. Are
în prezent 220 membri.
Cooperativa de librărie are 170 membri şi e înfiinţată din 1935.
Biblioteca stă la dispoziţia publicului, dispunând de peste 300 volume.
Este întemeiată în 1936. Localul pentru Casa învăţătorilor este încă
neterminată. Funcţionează şi Casa de ajutor reciproc, dând sprijin
colegilor în caz de deces.
LĂPUŞNA – Preşedinte: IOACHIM ARHIP
Istoric. Învăţătorii din judeţul Lăpuşna, după actul Unirii Basarabiei
cu Patria mamă, pentru prima dată, s-au organizat în Asociaţie
profesională la 21 iulie 1918, sub denumirea de Societatea
învăţătorilor moldoveni. Până la această dată nu exista niciun fel de
organizaţie învăţătorească – acest lucru fiind interzis de vechea
stăpânire rusă.
În luna decembrie 1919, ia fiinţă Asociaţia învăţătorilor din
municipiul Chişinău (procesul verbal al adunării generale nu mai
există), iar la 7 decembrie 1919 se ţine prima şedinţă a Comitetului
Asociaţiei, denumit „Comitetul administrativ provizoriu”. La 14
septembrie 1934 s-a realizat fuziunea Asociaţiei judeţene cu cea a
municipiului. Prin acest act forţa noastră profesională s-a întărit mult
şi astfel a fost cu putinţă, în scurt timp după fuziune să sărbătorim
42
marile realizări: Casa Învăţătorului, Librăria corpului didactic,
Muzeul, Biblioteca etc. Numărul membrilor Asociaţiei este de 868.
Realizări. Revista „Şcoala şi Vieaţa”, o Bancă, revista „Şcoala
Basarabeană”, Casa Învăţătorilor şi o Casă de odihnă în staţiunea
maritimă Sergheevca, din judeţul Cetatea-Albă.
MARAMUREŞ – Preşedinte: EUGEN DUCA
Istoric. Secţia Maramureş a fost înfiinţată la 31 octombrie 1919, cu 66
membri. Azi are 504 membri. Această Secţie făcea parte din
„Asociaţia învăţătorilor români din Transilvania, Banat, Crişana şi
Maramureş”.
Realizări. Banca învăţătorilor din Maramureş este înfiinţată în 1935,
cu 76 membri. Societatea de ajutor mutual însumează 128 membri.
Asociaţia a avut un organ de publicitate, dar în urma crizei,
neputându-se susţine din abonamente, şi-a încheiat apariţia.
MEHEDINŢI – Preşedinte: VIRGIL PRESURĂ
Istoric. Este una dintre secţiunile vechi ale Asociaţiei, fiind înfiinţată
la 4 ianuarie 1916.
Numărul membrilor: în 1937 – 868, iar în 1939 – 833.
Realizări. Banca „Învăţătorului mehedinţean”, întemeiată în 1931, cu
562 membri. Azi are 996 membri.
Cooperativa librărie înfiinţată în 1935, cu 136 membri. Revista
„Asociaţiei învăţătorilor mehedinţeni” este înfiinţată în 1927. Casa
învăţătorilor a fost cumpărată.
MUREŞ – Preşedinte: IOAN BUTNARIU
Istoric. Secţia judeţului Murel a fost ăntemeiată în anul 1919, luna mai
având 43 membri, iar azi numără 572 membri.
Realizări. Revista Secţiei „Progres şi cultură” a fost înfiinţată la 1
septembrie 1933 şi se scriu articole pedagogice şi literare. În anul
1934 ia fiinţă Banca „Corpului Didactic”, care avea 75 membri, azi
având 220 membri. Cooperativa de librărie „Progresul” are 190
membri şi deserveşte nevoile judeţului.
Biblioteca, având peste 150 volume este cercetată de cei care doresc
să se pregătească de examene, deoarece este exclusiv pedagogică.
Societatea de ajutor reciproc are 350 membri. La Sovata băi, Secţia
are cumpărată o Casă de odihnă.
43
MUSCEL – Preşedinte: MOISE MARINESCU
Istoric. Este una dintre puţinele Asociaţii vechi, care a luat fiinţă către
sfârşitul anului 1910, sub denumirea de Societatea coprului didactic
primar „Muscelul”, având ca preşedinte pe d-l I. Mihalache, învăţător
atunci la Topoloveni. La înfiinţare, au fost 84 membri, iar azi numără
508 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Lumina” este înfiinţată la 1929, cu 158
membri. Azi are 497 membri.
Revista „Muscelul nostru” înfiinţată în 1929, are un tiraj de 600
exemplare lunar. Casa învăţătorilor este donată de Minister şi are 24
camere. Casa de odihnă se află în staţiunea balneară Carmen Silva.
Cursuri de vară s-au ţinut în anul 1936.
Excursii şi serbări. Secţia judeţeană a făcut două excursii, la care au
luat parte 247 învăţători, cu itinerarul: Goleşti – Turnu-Severin –
Baziaş – Timişoara şi Băile Herculane. Apoi: Goleşti – Galaţi –
Tulcea – sulina – Constanţa – Eforie – Carmen Silva – Mamaia.
Serbările care s-au dat cu concursul celor 490 învăţători din judeţ, în
mai multe centre, au arătat populaţiei judeţului câtă putere de muncă
şi unire are învăţătorimea.
NĂSĂUD – Preşedinte: AUREL GROZEA
Istoric. Asociaţia judeţului Năsăud a fost întemeiată din anul 1876,
sub numele de „Mariana”, după numele vrednicului director şi vicar
Ion Marian.
În anul 1901 are înscrişi 228 membri, în 1926 are 234, iar în 1939 sunt
300 membri.
Realizări. Editează în 1885 un Calendar pedagogic. În anul 1901
publică Almanahul „Reuniunea Mariană”, iar în 1927, cu ocazia
jubileului de 50 ani, un Memorial, cuprinzînd activitatea Secţiei între
1901-1926. În anul 1925, învăţătorii înfiinţează „Banca învăţătorilor
filiala Cluj”, iar în 1935 ia fiinţă revista „Vatra”. Societatea de ajutor
reciproc are 420 membri.
NEAMŢ – Preşedinte: IOAN RADU
Istoric. Secţia este înfiinţată în 1912.
Preşedinte de la 1912 la 1914, d-l Leon Mrejeriu
44
Preşedinte de la 1914 la 1916, d-l Constantin Fedeleş (mort în război).
Preşedinte de la 1916 la 1920, d-l Constantin Stan, Inspector general,
pensionar). Preşedinte de la 1920 până azi, dl. Ioan Radu, directorul
Şcolii nr. 1 din Piatra-Neamţ. Are astăzi 672 membri.
Realizări. Are local propriu. Banca corpului didactic, înfiinţată în anul
1924, este cea dintâi din ţară. Dl. Radu este preşedintele actual, sub
care s-a cumpărat Casa de la Banca Naţională, cu banii aduşi de dl.
Leon Mrejeriu de la Minister şi din cotizaţii. Secţiunea are revista
„Apostolul”.
ODORHEI – Preşedinte: PETRE POŞTOIU
Istoric. Secţia este întemeiată din 1884, fiind una dintre cele mai vechi
Asociaţii din ţară. În anul 1921, Adunarea hotărăşte reînfiinţarea
Asociaţiei, având 93 membri, iar azi numără 385.
Realizări. Banca învăţătorilor, înfiinţată în 1935, cu 113 membri, are
azi 210 membri. Cooperativa de librărie şi consum, înfiinţată în 1935,
cu 102 membri, are în prezent 114 membri. Revista secţiei „Şcoala
practică”, ce a dus la lupta pentru dobândirea drepturilor învăţătorilor,
a fost înfiinţată din 1929. Secţia judeţeană are o Societate de ajutor
reciproc, cu 300 membri. La Şcoala normală s-au ţinut cursuri în
timpul verii, 30 zile. De la Asociaţia maghiară a învăţătorilor s-a
moştenit o bibliotecă pedagogică şi un muzeu.
OLT – Preşedinte: D. N. GIUCULESCU
Istoric. Secţia judeţului Olt a fost înfiinţată în aprilie 1915, cu 130
membri. Azi are 883.
Realizări. Banca învăţătorească „Cultura” este fondată în 1931, cu 95
membri. Astăzi are 306 membri. Revista „Şcoala Noastră” apare de la
1 septembrie 1932. casa învăţătorilor este compusă din 5 camere şi a
fost cumpărată în 1933. S-au ţinut în iunie 1936 cursuri pregătitoare în
oraşul Slatina, cu învăţătorii înscrişi pentru examene.
ORHEI – Preşedinte: M. BRAŞOVEANU
Istoric. Asociaţia este întemeiată la 15 octombrie 1919, cu 121
membri, iar azi are 773 membri.
Realizări. Banca „Învăţătorul”, înfiinţată în 1930 cu 52 membri, are
astîzi 562 membri. Revista „Speranţa” este înfiinţată în 1935.
Biblioteca nunără 500 volume şi este deschisă în 1933. Casa
45
învăţătorilor este în curs de construcţie. Casa de ajutor reciproc
funcţionează pe lângă bancă.
PRAHOVA – Preşedinte: GH. D. NICULESCU-MALU
Istoric. Secţia a luat fiinţă la 4 ianuarie 1920, având la înfiinţare 822
membri, iar azi numără 1 200 membri.
Realizări. Banca corpului didactic a fost înfiinţată din 14 mai 1928,
cu 26 membri, azi numără 680 membri, mai mult de jumătate din
învăţătorii judeţului. De asemenea, la 14 iulie 1932 se înfiinţează
Cooperativa de librărie, care are 220 membri. Casa învăţătorilor are 36
camere. Pentru fiii de învăţători are cămin, înfiinţat în 1931. Organul
de publicaţie a învăţătorilor prahoveni este revista „Şcoala Prahovei”
care are 9 ani de la apariţie, fiind înfiinţată în anul 1930. Biblioteca
având 1 700 de volume, datează de la 4 ianuarie 1920 şi este
frecventată de circa 900 cititori. În staţiunra balneară Carmen-Silva,
Secţia are Casă de odihnă, precum şi un teren la Predeal. Societatea de
ajutor reciproc are 1 203 membri.
Pentru mărirea fondului de excursii şi cor, în fiecare an s-au dat
serbări, începând din 1932, cu un rezultat material vrednic de laudă.
Excursiile membrilor corpului didactic, făcute în Bucovina în anul
1933, Vâlcov 1934, Timişoara 1935, Piatra Neamţ 1936 şi Târgu Jiu
1937, au dat membrilor ocazia de a cunoaşte frumuseţile ţării.
PUTNA- Preşedinte: M. HANGA
Istoric. Întemeiată dina anul 1912, cu 35 membri, azi are 462 membri.
Realizări. Banca învăţătorească „Cultura Poporului”, întemeiată din
1926, a avut la înfiinţare 293 membri, iar acum are 502 membri.
Cooperativa este întemeiată din 1937. Casa învăţătorilor putneni are
12 camere. Revista „Frământări didactice” apare din 1923 cu 500
exemplare. La Soveja are Casă de odihnă în construcţie.
RĂDĂUŢI- Preşedinte: FILIMON RUSU
Istoric. Întemeiată la 1 martie 1908 cu 87 membri, Secţia are astăzi
380 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor, înfiinţată în 1927 cu 250 membri, are
astăzi 584 membri.
Revista „Voinţa Şcoalei” apare în 1923. Biblioteca, numărând 2 437
volume, este înfiinţată în 1908. Casa învăţătorilor din Rădăuţi se află
46
în construcţie. Casa de ajutor reciproc, care are 528 membri, vine în
ajutorul familiilor învăţătorilor lipsiţi de mijloace materiale.
RÂMNICU-SĂRAT - Preşedinte: D. DUMITRESCU
Istoric. Asociaţia a fost întemeiată la 1 august 1899, fiind una dintre
cele mai vechi din ţară. În 1937 aflăm 375 membri înscrişi.
Realizări. „Banca Corpului Didactic Primar”, înfiinţată în 1928 cu 28
membri, în 11939 are 542 membri. Revista „Lumina”, înfiinţată în
1891, redactată de „Casa învăţătorilor”. Un teren donat de Prefectura
Râmnicu Sărat. Pentru Casa de odihnă posedă un teren în staţiunea
balneară Cândreni. Casa de ajutor reciproc.
Serbări. Prin realizările care i-au adus o frumoasă zestre materială şi
spirituală, Secţiunea Râmnicu-Sărat se află în fruntea organizaţiilor
noastre profesionale. Drumul parcurs de secţiunea colegilor de la
Râmnic, în cei 40 ani de rodnică activitate, constituie o mândrie
pentru Asociaţia Generală a Învăţătorilor.
ROMAN – Preşedinte: C. NĂSTURAŞ
Istoric. Întemeiată la 12 aprilie 1898 cu 50 membri, Secţia are azi 600
membri.
Realizări. Banca a fost înfiinţată în 1927 cu 27 membri, azi are 480
membri. Cooperativa înfiinţată în 1936 ca secţie a Băncii. Revista
„Cuvânt Dăscălesc” apare în 1927. Se dau ajutoare în caz de deces
prin bancă. La 8 iunie 1936 s-a făcut o excursie în Bucureşti şi s-au
ajutat membrii corpului didactic din Roman să ia parte la cele două
cursuri pe lângă Universităţile din Iaşi şi Cernăuţi, pentru
aprofundarea cunoştinţelor.
ROMANAŢI – Preşedinte: FLOREA RĂDULESCU
Istoric. În anul 1912 se pune baza Asociaţiei învăţătorilor din judeţul
Romanaţi, având aproximativ 130 membri, azi, Secţia are 695
membri.
Realizări. Secţia a urmărit să înfăptuiască pe tărâmul economic Banca
învăţătorească, c epoartă numele de „Cultura”, întemeiată în anul
1930, cu 95 membri, azi numără 311 membri.
Învăţătorii şi-au cumpărat o clădire cu 5 camere. Revista „Şcoala
Noastră” apare din anul 1930, cu 500 exemplare tiraj lunar, care este
citită de membrii Secţiei. În caz de deces, Secţia dă ajutoare.
47
SĂLAJ – Preşedinte: IOAN CLEJA
Istoric. Învăţătorii greco-catolici români din vicariatul Silvaniei, la
glasul de chemare al inimoşilor români Gheorghe Pop de Băseşti şi
Andrei Cosma, în ziua de 2 septembrie 1870, s-au adunat în şedinţă,
hotărând înfiinţarea unei Societăţi învăţătoreşti.
Realizări. Pe tărâmul publicistic, din anul 1912 până în 1914 apare
„Gazeta Învăţătorilor”. În anul 1924 din iniţiativa învăţătorilor din
Şimlău s-au pus bazele revistei „Şcoala noastră”. Banca învăţătorilor a
fost înfiinţată în 1933, cu 252 membri. Azi are 340 membri.
Biblioteca funcţionează pe subsecţii. În vara anului 1935 s-a organizat
la Zalău un curs pentru lucru manual, modelaj şi mulaj, la care au
participat, în serii, 250 învăţători. Societatea de ajutor reciproc numără
514 membri şi ajută astfel familiile membrilor corpului didactic,
lipsite de mijloace.
SATU-MARE – Preşedinte: GH. MEDAN
Istoric. Reuniunea învăţătorilor din Sătmar, Ugocea şi Oradea, a luat
fiinţă în anul 1898. În anul 1919, Reuniunea s-a constituit în
Asociaţia învăţătorilor din Satu-Mare, având un număr de 80 membri;
azi are 667 membri.
Realizări. În intervalul de la 1919 – 1939, Secţia Satu-Mare a realizat
următoarele: Revista „Vieaţa şcolară”, cu tiraj de 650 exemplare. De
la 1936, revista şi-a schimbat numele în „Şcoala Sătmăreană”. Banca
învăţătorilor este înfiinţată din 1926, cu 100 membri. Azi are 460
membri. Societatea de ajutor reciproc curpinde peste 600 membri şi
datează din 1935. Asociaţa învăţătorilor din Satu-Mare posedă un
local care serveşte ca internat pentru fiii şi fiicele de învăţători, are 59
camere. S-au acordat burse. Casa de odihnă este în curs de construcţie
la Baia Sprie.
SEVERIN – Preşedinte: PAVEL JUMANCA
Istoric. Secţia e întemeiată la 6 mai 1920, cu 206 membri şi are azi
432 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor, întemeiată în 1931 cu 61 membri, are
astăzi 402 membri.
Cooperativa de librărie, înfiinţată în 1936 cu 56 membri, are astăzi
132 membri. Cooperativa de consum, de asemenea întemeiată tot în
48
1935 cu 64 membri, astăzi are 263 membri. Casa învăţătorilor este
donată de Ministerul Educaţiei Naţionale, are 53 camere. Revista
„Luceafărul”, cu un tiraj de 800 exemplare, apare din anul 1934.
Pentru Casa de odihnă, Secţiunea are un teren pentu construcţie la
Păltiniş. Societatea de ajutor reciproc are 170 membri. Cursuri de
vară s-au ţinut în anul 1934, timp de 30 zile. Secţiunea judeţeană a dat
diferite concerte, pentru mărirea foncului de excursie.
SOMEŞ – Preşedinte: VIRGIL POP
Istoric. Secţia a luat fiinţă din vechea Reuniune a învăţătorilor români
greco-catolici din jurul Gherlei, înfiinţată în 1880.
Întemeietorul Reuniunii a fost pr. Vasile Borgovan. Reuniunea a durat
până în anul 1919, până la Adunarea generală a învăţătorilor – după
unire – cu 120 membri. Azi are 495.
Realizări. Secţia a ctivat în mai multe direcţii. Susţine revista „Şcoala
someşană”. Banca învăţătorilor a luat fiinţă în 1936, cu 100 membri,
are azi 350 membri. Secţiunea luptă pe toate căile pentru afirmarea
solidarităţii învăţătoreşti.
SOROCA – Preşedinte: VASILE LUPAŞCU
Istoric. Această Secţie a fost înfiinţată la 7 iulie 1919, cu aproximativ
300 membri. Astăzi are 910 membrii, toţi învăţătorii din judeţ fiind
înscrişi.
Realizări. Banca „Progresul”, înfiinţată la 1 august 1927, cu 480
membri la început, are în prezent 910 membri.
Pe lângă Bancă, funcţionează Casa de ajutor reciproc cu 653 membri.
Ajutoarele se dau în caz de deces şi pierderea capacităţii de muncă.
Cooperativa „Lupta”, înfiinţată la 14 august 1933, are în prezent 545
membri. Are secţii de: librărie, papetărie, manufactură, galanterie şi
încălţăminte. Dormitoarele „Căminul” sunt instalate într-un imobil
mic, care posedă 12 paturi. Revista „Solidaritatea”, cu 800 exemplare
tiraj, este fondată în ianuarie 1923 şi apare şi astăzi. Biblioteca
Asociaţiei are 2 500 volume.
STOROJINEŢ – Preşedinte: I. GHERMAN
Istoric. Secţia aceasta a fost înfiinţată la 3 iulie 1910, cu 90 membri,
air astăzi are 514.
49
Realizări. „Banca Popolară – M. Chisanovici” a fost înfiinţată în
1930, 61 membri, azi are 521 membri.
Cooperativa de consum are 160 membri. Este fondată în 1933.
organul d epublicistică a Secţiei apare din 1913. La dispoziţia
învăţătorilor precum şi a publicului stau cele 600 volume ale
bibliotecii, înfiinţată din 1923. Secţia dispune de un fond şi de o
parcelă pentru căminul învăţătorilor. Există Casă de ajutor reciproc,
care numără 425 membri. S-au ţinut mai multe conferinţe cu caracter
pedagogic, pentru membrii corpului didactic. Pentru cunoaşterea ţării
şi a frumuseţilor ei, s-au făcut mai multe excursii.
SUCEAVA – Preşedinte: EUGEN VĂRZARU
Istoric. Secţia judeţului Suceava a reuşit să construiască, prin
contribuţia membrilor ei, un Cămin al învăţătorilor, la Suceava.
Revista Secţiei locale, „Voinţa Şcoalei”, apare lunar şi se împarte
membrilor din judeţ.
TÎRNAVA MARE – Preşedinte: FL. GEAMĂNU
Istoric. Asociaţia judeţeană a învăţătorilor din Târnava Mare a făcut
parte din Asociaţia învăţătorilor din Banat, iar în anul 1919, iunie 2, se
constituie Secţia judeţeană cu 200 membri; azi are 282 membri.
Realizări. Banca corpului didactic este întemeiată din 1927 şi a avut
la înfiinţare 45 membri. Azi are 208 membri. A mai întemeiat o
Bibliotecă în anul 1936, care are 120 volume. Secţia judeţului Târnava
Mare a dat ajutoare membrilor săi, învăţătorilor bolnavi şi acelora care
au luat parte la cursurile de vară. Pentru aprofundarea culturii
învăţătorilor, în anul 1933 s-a ţinut un curs de vară de 15 zile la
Sighişoara şi 10 zile la Mediaş, în anul 1935.
TÂRNAVA MICĂ – Preşedinte: CORNEL SCHIAU
Istoric. Învăţătorii erau organizaţi, după confesiuni, în două asociaţii şi
anume: cei ortodocşi în „Conferinţe învăţătoreşti” şi cei greco-catolici
în „Reuniuni învăţătoreşti”.
În vara anului 1919, din îndemnul vajnicului luptător dr. Marcian
Căluţiu, s-a convocat la 2 august o adunare generală a învăţătorimii
din judeţ şi s-au pus bazele Asociaţiei, cu circa 100 de membri; azi are
348 membri.
50
Realizări. Secţia a căutat ca prin activitatea desfăşurată în decursul
anilor să contribuia la întărirae Secţiei, precum şi la ridicarea morală
şi materială a învăţătorilor.
Înfiinţează, la 2 iunie 1935, „Banca corpului didactic”, cu 56 membri,
azi are 370 membri. Casa de odihnă a membrilor se află în construcţie
la Bazna, staţiune balneară şi climaterică. Secţia mai are o Societate de
ajutor reciproc, cu 512 membri. Societatea corală „Doina Târnavelor”
a dat mai multe serbări, contribuind astfel la ridicarea prestigiului
moral al învăţătorului.
TECUCI – Preşedinte: C. GHEORGHIU
Istoric. Întemeiată în 1912 cu 60 membri, Secţia numără azi 430.
Realizări. „Banca învăţătorească Regele Carol II”, înfiinţată în 1931
cu 63 membri, are 421 membri. Revista „Lămuriri şcolare” e înfiinţată
din 1930. Biblioteca este deschisă din 1936, cu 200 volume. S-au
făcut excursii, vizitându-se toate localităţile din Bucovina.
TELEORMAN – Preşedinte: V. DUMITRESCU
Istoric. Secţiune veche, întemeiată îna nul 1914 cu 47 membri. Azi are
816 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Spiru Haret” este înfiinţată în 1927, cu
48 membri; azi are 580 membri.
Revista „Şcoala şi Învăţătorul” este înfiinţată în anul 1932. Biblioteca
e deschisă din 1937, cu 300 volume , la dispoziţia celor ce vor să se
pregătească pentru examenele de specialitate. Sociatatea de ajutor
reciproc numără 840 membri şi ajută pe învăţători numai în caz de
deces.
TIGHINA – Preşedinte: ION O. COCIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul Tighina, înfiinţată
la 8 iulie 1918.
Realizări. Banca corpului didactic, înfiinţată în anul 1931, avînd 34
membri. Azi are peste 300 membri.
Revista „Isvor şi vieaţă” este redactată de Asociaţie şi este unica
publicaţie românească a Tighinei. Este întemeiată în anul 1924.
Biblioteca din oraşul Tighina, înfiinţată din 1935, la dispoziţia tuturor
iubitorilor de carte, în mod cu totul gratuit, are peste 4 000 volume.
Bibliotecile din judeţ, înfiinţate de Asociaţie, cu câte 120 volume
51
alese, aflate la Căuşani, Ceadâr-Lunga, Manzâr şi Bulboaca, sunt puse
la dispoziţia oricărui intelectual dornic de slovă românească. Căminul
învăţătorilor este cumpărat, are două dormitoare cu 20 paturi. Casa de
ajutor reciproc, operă de asistenţă socială a celor 750 membri.
Asociaţia a înţeles că trebuie să dea ajutor instituţiilor culturale ca:
Serviciul Social, Străjeria, Pregătirea Preliminară şi Cercurile
culturale.
TIMIŞ-TORONTAL – Preşedinte: PATRICHIE RÂMNEANŢU
Istoric. Secţia judeţeană este întemeiată la 28 noiembrie 1933, cu 700
membri. Azi numără 740 membri.
Realizări. Asociaţia de Timiş a înfiinţat Banca învăţătorească
„Virtutea”, la 30 ianuarie 1933, cu 103 membri, iar azi are 513
membri. Cooperativa de librărie e înfiinţată la 1 aprilie 1936, are 475
membri. re două Case a învăţătorilor în judeţ. Căminul are 2 internate:
fete şi băieţi. Revista „Şcoala bănăţeană”, cu 1 000 exemplare tiraj,
apare din anul 1922. Biblioteca este înfiinţată de asociaţia judeţeană.
Cursuri de vară s-a ţinut în anii 1937 şi 1938, timp de 21 zile, la
Buziaş. Pentru alte realizări ale secţiei, se află un sanatoriu, în 2 săli
de şcoală, la băile Buziaş.
TREI SCAUNE – Preşedinte: IOAN STOENAC
Istoric. Asociaţia judeţeană Trei-Scaune a luat fiinţă în anul 1923, cu
174 membri, iar în prezent are 425.
Realizări. Revista oficială a Secţiei apare de la 1 ianuarie 1933 şi se
nmeşte „Era nouă”; în prezent se editează sub auspiciile Băncii
învăţătoreşti „Progresul”. Asociaţia are Banca înfiinţată la 29 mai
1930, de la 188 membri. Azi are 366 membri. Societatea de ajutor
reciproc are 366 membri. A sprijinit material cursurile de la
Gheorghieni, din vara anului 1938, precum şi societatea corală
„Renaşterea”.
TULCEA – Preşedinte: I. IANCULESCU
Istoric. Secţia avea la înfiinţare, 42 membri, iar azi are 557.
Realizări. Banca învăţătorească este înfiinţată în 1931, cu 64 membri.
În prezent are 298 membri. Revista „Învăţătorul Tulcean” este
înfiinţată în 1929. Are bibliotecă. Casa învăţătorilor are 4 camere. S-
au dat serbări în anii 1934 şi 1935 pentru mărirea fondului bibliotecii.
52
TURDA – Preşedinte: GAVRIL COROIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Turda a fost înfiinţată în
anul 1919, decembrie 6, având 180 membri. Azi numără 454.
Realizări. La 7 noiembrie 1934, ia fiinţă Banca corpului didactic, care
are la început 103 membri. Casa învăţătorilore cumpărată din 1927,
are 5 camere. Organul de publicistică al Secţiei este revista „Ogorul
şcoalei”, care apare din 1934, cu un tiraj de 500 exemplare. Biblioteca
are 3 000 volume, care datează din 1920. Asociaţia a înfiinţat Casa de
ajutor reciproc, cu 350 membri. În vara anilor 1934 şi 1935, s-au ţinut
cursuri pentru perfecţionarea şi căpătarea de noi cunoştinţe, timp de
câte 10 zile. Casa învăţătorilor face cinste Secţiei judeţene.
TUTOVA
Istoric. Întemeiată în 31 martie 1912, cu 68 membri, Secţia numără
astăzi 420 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „I. Popescu”, înfiinţată în 1931 cu 56
membrie, are astăzi 314 membri. Banca corpului didactic, întemeiată
în 1928 cu 150 membri, azi numără 250 membri. Revista „Duh-nou”
apare din 1926. Casa învăţătorului. Casa de ajutor reciproc este pe cale
de organizare.
VÂLCEA – Preşedinte: C. POPESCU-CĂLIMĂNEŞTI
Istoric. Secţiunea a fost întemeiată în 1921. Numărul membrilor în
1932 este de 733.
Realizări. Banca învăţătorească , înfiinţată la 8 decembrie 1926 cu 21
membri, azi are 832. Revista „Învăţătorul”, înfiinţată în 1927, este
organul de luptă a Secţiei. Pentru Casa de odihnă, Secţiunea are un
teren cumpărat la Carmen Silva. Casa de ajutor reciproc funcţionează
cu 687 membri şi acordă ajutor în caz de deces.
VASLUI – Preşedinte: GH. VIRESCU
Istoric. Din anul 1914, se ţin o serie de întruniri în vederea constituirii
Asociaţiei învăţătoreşti. În ziua de 25 martie 1916, adunarea generală
votează statutele, iar Asociaţia Generală le aprobă. La înfiinţare a avut
58 membri, iar azi numără 512 membri.
Realizări. În anul 1923, ia fiinţă Căminul corpului didactic, care
adăposteşte Asociaţia, Căminul, Biblioteca şi Banca. Pe lângă cămin
53
se înfiinţează o bibliotecă în anul 1932, care are 2 000 volume.
Banca corpului didactic este înfiinţată din 1928, cu 25 membri. Azi
are 500 membri. La 1 ianuarie 1935, Secţia înfiinţează revista
„Învăţătorimea Vasluiană”, care apare şi azi. În vara anului 1935,
Asociaţia Secţiei Vaslui realizează o excursie în grup prin ţară, pe un
parcurs de peste 2 000 km. Casa învăţătorilor. Societatea de ajutor
reciproc, care are 555 membri, alină suferinţele membrilor familiilor
învăţătorilor.
VLAŞCA – Preşedinte: D. MUŞETESCU
Istoric. Secţia este întemeiată în anul 1908, puţine Asociaţii judeţene
fiind pe acea vreme, cam cu 120 membri. Azi numără 774.
Realizări. Banca învăţătorilor a fost înfiinţată în 1931 cu 74 membri;
azi numără 825. Revista „Glasul Vremii” a apărut câţiva ani şi şi-a
suspendat apariţia în 1931. Biblioteca, cu 126 volume la înfiinţare,
este deschisă în anul 1928. Casa învăţătorilor este donată de comitetul
şcolar judeţean şi are 18 camere. Societatea de ajutor reciproc există
pe lângă bancă, cu acelaşi număr de membri. Excursii s-au făcut în
anii 1935, 1936 şi 1937.
54
Prof. univ. dr. ANTON ILICA
Decan, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
Universitarea de Stat „Aurel Vlaicu” Arad
ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR
ARĂDENI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Scurt istoric. Învăţătorii din părţile Aradului au o îndelungată tradiţie
de solidaritate într-o organizaţie profesională. Încă din 1872, au
format o Reuniune a învăţătorilor români din dieceza Aradului
prin care stabilesc între ei o legătură permanentă şi statutară. Scopul
Reuniunii viza următoarele direcţii de activitate: dezvoltarea
învăţământului românesc, perfecţionarea profesională, prosperitatea
materială a învăţătorilor şi înflorirea culturii poporului român.
Dezbaterea principalelor probleme pedagogice ale epocii se realiza în
cadrul conferinţelor învăţătoreşti3. Ca mijloace eficiente de
perfecţionare metodică, acestea au contribuit la răspândirea culturii în
masele populare, la sporirea autorităţii profesionale, prin continua
perfecţionare a pregătirii învăţătorilor, şi la formarea unui front unitar
în coordonarea mersului învăţământului românesc. Asemenea
conferinţe pedagogice se organizau cu prilejul unor întâlniri bianuale
şi în adunările generale ale reunuiunii. Editarea a două organe de presă
pedagogică – Minte şi inimă (1877) – şi – Reuniunea învăţătorilor
români (1904-1915) –, înfiinţarea unor biblioteci didactice,
organizarea fără întrerupere a conferinţelor reprezintă cele mai
importante realizări din existenţa primului organ profesional şi
cultural de asociere a învăţătorilor.
După Unirea Transilvaniei cu România, învăţătorii au căutat
unor noi modalităţi de organizare profesională. În adunarea generală,
din 15 noimebrie 1919 de la Şiria, Reuniunea învăţătorilor români
din părţile Aradului îşi schimbă denumirea în Asociaţia
învăţătorilor din oraşul şi judeţul Arad. Asociaţia generală
3
Vasile Popeangă, Presa pedagogică din Transilvania (1860-1918), Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966, pp. 48-61.
55
coordona activitatea tuturor organizaţiilor profesionale ale corpului
didactic primar, iar cea regională coordona activităţile secţiilor
judeţene.
Asociaţia învăţătorilor arădeni continuă în condiţii politice
noi preocupările vechii reuniuni, adăugându-le însă altele noi şi
străduindu-se să ridice şcoala la nivelul dezvoltării sociale, să închege
unitatea profesională a învăţătorilor prin formarea unei organizaţii
puternice şi să contribuie la perfecţionarea pregătirii lor pedagogice.
De-a lungul existenţei organizaţiei corpului didactice primar se
observă o continuitate în manifestările de solidaritate profesională a
învăţătorilor şi o discontinuitate în formele de acţiune, pe care le
utilizează în contextul cultural al statului unitar naţional român.
În Adunarea generală extraordinară din 1923 a Asociaţiei
regionale a învăţătorilor se decide ca învăţătorii din Ardeal, Banat,
Crişana şi Maramureş să-şi desfăşoare activitatea sub forma
Congreselor şi Cercurilor culturale. Învăţătorul Nicolae Cristea,
preşedintele Asociaţiei judeţene (1922-1932), în calitate de
vicepreşedinte al Asociaţiei regionale, se opune unificării acesteia cu
asociaţiile similare din ţară, motivând că în Congresele generale se
descarcă „patimi politice” cu atâta ardoare, încât eroii se pot asemăna
cu un „grup de samsari ajunşi la păruială pe chestii materiale
zădărnicite”4.
Până în anul 1932, s-au organizat fără întrerupere cercuri
culturale. Şcolile judeţului Arad vor fi organizate în 32 de cercuri,
fiecare cuprinzând un număr de 6-8 şcoli primare şi grădiniţe de copii.
În 1927, printr-un ordin ministerial, se „armonizează lefurile”,
învăţătorii şi profesorii fiind „puşi la jugul greu al încercărilor
materiale”. După mai multe telegrame de protest, trimise forurilor în
drept, proteste neluate în seamă, se pune întrebarea: „corpul didactic
mai trebuie să calce pragul şcolilor?”. Văzând că protestele
individuale nu sunt ascultate, se aud voci care cer reorganizarea
Asociaţiei judeţene a învăţătorilor ca organism autonom, căci,
motivează ei, „Cum îşi pot manifesta învăţătorii doleanţele lor, dacă ei
n-au o organizaţie care să-i reprezinte şi să-i apere contra greutăţilor
nedreptăţilor din viaţă?”5. Apelul de impulsionare a activităţii vine din
4
„Tribuna nouă”, Arad, an.2, nr. 198, 13 septembrie 1925.
5
„Tribuna nouă”, an. VI, nr. 11, 15 mai 1929.
56
partea directorului şcolar din Chişineu Criş, Dimitrie Boariu, care cere
ajutor „pentru a face începutul reorganizării noastre ca Asociaţie
judeţeană. Spre acest scop să binevoiţi fiecare a adera la această idee
prin câteva şire scrise pe o carte poştală, adresată mie, când apoi,
văzându-mă sprijinit, ca unul mai bătrân în învăţământ, voi face cele
necesare pentru reorganizare”6.
Subsecţia din Chişineu Criş, în cadrul Conferinţei de
primăvară din 12 mai 1929, hotărăşte convocarea Adunării generale
judeţene. Adunarea generală din 21 noimebrie 1929, de la Ineu,
hotărăşte ca Asociaţia învăţătorilor să-şi stabilească noile coordonate
de acţiune culturală, pedagogică şi de apărare a intereselor materiale
ale învăţătorilor. Preşedinte este reales Nicolae Cristea. Învăţătorii,
privaţi de siguranţa unie remuneraţii echitabile şi periodice, fac
demersuri, prin conducerea Asociaţiei, pentru scoatearea lor din
„legea armonizării lefurilor” şi crearea unor condiţii mai bune de
muncă. Funcţiile organizaţiei profesionale ale învăţătorilor sunt
orientate spre rezolvarea dezideratelor materiale.
La 30 iulie 1932, învăţătorul Dimitrie Boariu este ales preşedinte al
Asociaţiei judeţene. Asociaţia intră în una dintre cele mai eficiente
perioade din activitatea sa. Realizările ei sunt cu atât mai valoroase cu
cât au fost înfăptuite în perioada crizei economice a ţării. Asociaţia
devine un organ puternic şi de încredere al învăţătorilor, capabil să le
apere interesele profesionale, morale şi materiale.
Prin vot secret, Comitetul de conducere Asociaţiei alege, în 10
august 1935, pe Nicolae Cristea în funcţia de preşedinte. Acesta îşi
propune ca în cei trei ani cât are investitura să întărească acţiunile de
solidaritate profesională a învăţătorilor, să înfiinţeze un cor şi să pună
bazele unui sanatoriu şi unei case de odihnă. Cu excepţia corului,
celelalte două proiecte nu sunt îndeplinite, ba cotizaţiile membrilor s-
au mărit, banii fiind repartizaţi inechitabil: în afara procentelor din
cotizaţia către organele superioare, cheltuieli de birou şi alte spese,
17% erau folosiţi pentru cheltuielile de deplasare ale comitetului
central, 5% pentru premii şi doar 3% pentru mărirea fondului
bibliotecii şi organizarea cursurilor de vară.
În 1938, Eugen Spinanţiu, ales preşedinte, îşi propune să
ridice prestigiul învăţătorilor prin impunerea unui „nou ritm, o nouă
6
„Voinţa poporului”, Arad, an 7, nr. 27, 8 aprilie 1929.
57
pulsaţie şi mai ales o nouă concepţie în viaţa noastră coorporativă”.
După câteva luni însă, Eugen Spinanţiu demisionează din conducerea
Asociaţiei. Până la Adunarea generală din 1939, conducerea ei este
încredinţată unei comisii interimare, dirijată de Constantin Stamatoiu.
După Adunarea generală din 12 octobrie 1939, revizorul şcolar Lazăr
Igrişan preia conducerea Asociaţiei învăţătorilor. Ca de obicei, în
cuvântul de mulţumire, preşedintele îşi precizează intenţiile. El va
încerca să facă din adunările generale „iarăşi manifestări solemne de
cultură şi înfrăţire”, să cultive sentimentul de solidaritate al membrilor
corpului didactic primar şi să contribuie la ridicarea prestigiului
acestuia. Dezvoltarea Asociaţiei este oglindită şi de creşterea
numărului membrilor ei. Dacă în 1919, Asociaţia a avut 347 membri,
în 1939, deci după 20 de ani de funcţionare, avea 786 de membri7.
Dezastrul material şi moral provocat de cel de-al doilea război
mondial face ca majoritatea instituţiilor să se sindicalizeze. Întruniţi în
adunarea generală, la 30 decembrie 1944, Nicolae D. Cristea, noul
preşedinte, propune transformarea Asociaţiei în Sindicat, organizaţie
de luptă profesională pentru rezolvarea revendicărilor materiale ale
corpului didactic primar. La 18 februarie 1945, Adunarea generală
aprobă transformarea Asociaţiei învăţătorilor din oraşul şi judeţul
Arad în Sindicatul învăţătorilor Arad. Primul preşedinte al
sindicatului este S. Tomuş.
Odată cu acest act, activitatea Asociaţiei învăţătorilor
încetează, după ce timp de aproape 75 de ani a fost o organizaţie
profesională necesară şi eficientă, adunând periodic învăţătorii spre
dezbaterea principalelor chestiuni legate de preocupările şi interesele
lor culturale şi pedagogice. Creată din necesitatea de ajutorare
materială, organizaţia profesională a învăţătorilor a avut o contribuţie
remarcabilă la menţinerea şi promovarea culturală a maselor populare
şi pentru dezvoltarea învăţământului, militând întotdeauna pentru
ridicarea nivelului de pregătire al cadrelor didactice, realizarea unui
învăţământ modern şi difuzarea valorilor culturale în mase.
Organizaţia învăţătorilor a fost nevoită să lupte pentru
apărarea intereselor acestora, mergând până la tentativa declarării de
greve (în perioada 1929-1933). Parcurgând realizările Asociaţiei, vom
vedea că a avut un neîndoielnic rol progresist prin promovarea şi
7
„Şcoala şi viaţa”, nr. 1-3, an X, 1939, p. 150.
58
extinderea unui învăţământ adecvat nevoilor sociale ale ţării, prin
perfecţionarea, prin periodice şi cursurile organizate, a cadrelor
didactice din judeţ, prin valorificarea forţei spirituale unite în vederea
obţinerii unor revendicări materiale, sociale, profesionale şi chiar
politice. Scopul principal al organizaţiei profesionale a învăţătorilor a
fost asigurarea condiţiilor optime pentru introducerea unui învăţământ
cerut de nivelul politic, social şi economic al judeţului Arad. Ea şi-a
manifestat activitatea pe planuri multiple: economic, prin înfiinţarea
de instituţii cu profil, care să ajute pe învăţători; cultural, prin
difuzarea valorilor culturale în rândul maselor ţărăneşti şi profesional:
perfecţionarea profesională a învăţătorilor prin cercuri, cursuri
pedagogice, reviste etc.
1. Activitatea economică. În perioada crizei economice din
1929-1933, Asociaţia şi-a îndreptat interesul mai cu seamă spre
asigurarea unor condiţii de trai acceptabile membrilor săi. În anul
1931, salariile învăţătorilor s-au redus cu 10-20%, radiindu-se şi
dreptul de reducere a călătoriilor C.F.R. La Adunarea generală din 26
februarie 1933, n-au putut lua parte, din motive financiare, 56 de
membri. Asociaţia caută cele mai potrivite modalităţi pentru apărarea
drepturilor membrilor săi şi ajutorarea lor. În şedinţa din 27 aprilie
1933, se propune chiar transformarea Asociaţiei în Sindicat.
Preşedintele în exerciţiu, D. Boariu, trimite în 22 martie 1934, o
circulară către subsecţii, precizând că Asociaţia învăţătorilor are în
vedere, în această prioadă, două direcţii: „una de interes pedagogic şi
alta de interes vital”8. În vederea înlăturării marilor greutăţi materiale,
cu care erau confruntaţi, învăţătorii se solidarizează pentru înfiinţarea
câtorva instituţii economice.
Banca învăţătorilor. Pentru ajutorarea învăţătorilor a luat
naştere, în 1931, Casa de credit a cadrelor didactice. În 12 ianuarie
1933, se înfiinţează sub preşedenţia lui D. Boariu Banca
învăţătorilor (la început avea un capital de 1 500 lei) cu un număr de
63 membri fondatori, căreia i se ataşează, în decembrie 1933, o
Secţiune de ajutor reciproc a membrilor corpului didactic din
judeţul Arad. Aceasta avea menirea de a acorda ajutor bănesc pentru
înmormântare, în caz de boală şi pierderea capacităţii de muncă şi
pentru ajutorarea membrilor.
8
„Şcoala Vremii”, anul V, nr. 3, martie 1934, p. 30.
59
Luând fiinţă în cea mai disperată perioadă economică, atunci
când ani de-a rândul învăţătorilor nu li s-a plătit salariul integral,
Banca învăţătorilor reprezenta o instituţie economică populară, care
prin solidarizarea financiară a putut înjgheba un fond de ajutorare,
scăpându-i de unele griji cotidiene ale vieţii. O dovadă concludentă a
realului ajutor pe care banca l-a adus dascălilor este mărirea numărului
membrilor societăţii de la an la an, cu prioritate în prima perioadă.
Creşterea numărului membrilor societari se oglindeşte în
tabelul următor:
Anul Nr. membrilor Anul Nr. membrilor
ian. 1933 63 dec. 1935 366
dec. 1933 208 dec. 1940 400
dec. 1934 288 dec. 1941 510
Librăria învăţătorilor. Pentru rezolvarea unor deziderate
materiale, Asociaţia învăţătorilor înfiinţează, în septembrie 1936,
Societatea cooperativă „Librăria învăţătorilor”, institut de
aprovizionare, care în 1937 îşi schimbă numele în Cooperativa
învăţătorilor din oraşul Arad, având următoarele secţii: librărie,
stofe, încălţăminte, lemne de foc. Înfiinţarea în 1938 a unei secţii
economice, ataşată pe lângă Banca învăţătorilor, uşurează într-un fel
grija materială a învăţătorilor. Cooperativa, conform unui statut, va
trebui să fie aprovizionată cu „orice fel de articole necesare în viaţa
gospodărească a învăţătorilor şi articole potrivite în viaţa lor
profesională, în şcoală şi în afară de şcoală şi să desfacă produsele
cooperativelor şcolare”. Noua instituţie de aprovizionare ajută pe
învăţători să-şi construiască locuinţe. Înfiinţarea instituţiilor
economice a fost determinată de manifestările crizei care cuprinsese
economia ţării. În situaţia materială grea, provocată de criză,
învăţătorii au căutat forme de întrajutorare şi de exprimare a
solidarităţii lor profesionale.
Casa învăţătorului. Scopul înfiinţării acestei instituţii
economico-culturale constă în necesitatea de asigurare a întreţinerii
fiilor învăţătorilor, veniţi să-şi continue studiile la şcolile secundare
ale Aradului. Ca internat, Casa învăţătorului era amenajată pentru 150
de elevi. Taxa de întreţinere, diminuată pentru fiii învăţătorilor,
membri ai Asociaţiei, putea fi compensată cu alimente aduse de acasă.
60
Imobilul a fost ridicat în 1905. Din anul 1912, Casa se
autogestionează, trăind „din mila daniilor şi din desagii copiilor de
ţărani”. În perioada primului război mondial, Căminul este transformat
în spital militar.
Începând cu anul 1932, imobilul Casei învăţătorului va
adăposti Biblioteca Asociaţiei şi Banca învăţătorilor. În anul următor,
conducerea şi supravegherea Casei trece în preocupările Comitetului
Central al Asociaţiei, căci se observă o slabă preocupare
organizatorică şi administrativă din partea consiliului internatului. De
exemplu: în anul 1932, internatul nu a găzduit decât 14 elevi. Faptul
reflecta şi micşorarea numărului de elevi din mediul rural care se
îndreptau spre şcolile medii din Arad. Noua conducere modifică
statutele care aduc precizarea că, dacă anual nu se prezintă pentru
înscriere cel puţin 60 de elevi, Casa învăţătorului va putea primi altă
destinaţie. Chestiunea nu se ameliorează căci, deşi în primul an
internatul de deschide cu 64 de elevi, numărul acestora scade,
ajungîndu-se la trista constatare că „internatul nu mai are viitor”.
Juridic, Casa învăţătorului intră în proprietatea Asociaţie din anul
1936, când se face înscrierea ei în Cartea funduară. Curând, concuraţi
de înfiinţarea internatelor pe lângă licee, căminul „studenţesc” este pe
cale de desfiinţare, propunându-se ca imobilul să fie vândut sau
transformat în apartamente.
Totuşi, în 1941, directorul Petru Lupaş redeschide porţile
internatului pentru 118 elevi, din care 60 erau repartizaţi de la Liceul
comercial de băieţi, iar 39 erau copii ai refugiaţilor, întreţinuţi de stat.
După ce statul face reparaţiile necesare, în 1956 localul Casei
învăţătorului este atribuit Grupului şcolar profesional U.V.A., care îl
foloseşte şi astăzi.
În afara unui simplu internat, Casa se revendică ca un
organism cu multiple semnificaţii culturale şi sociale. Începând cu
anul 1921, Casa poseda un fond de cărţi, donate de marele istoric
Nicolae Iorga, pentru folosul tineretului plasat în căminul
învăţătoresc. Cu această donaţie, în semn de recunoştinţă, se instituie
Societatea de lectură „Nicolae Iorga”, a cărei bibliotecă numără, după
10 ani, 682 volume. Elevii cazaţi în internat beneficiau de sprijinul a
doi profesori de specialitate care ajutau la pregătirea acestora, prin
acordarea unor meditaţii gratuite în vederea învăţării lecţiilor.
Societatea de lectură „Nicolae Iorga” punea biblioteca la dispoziţia
61
internatului în schimbul unei contribuţii băneşti ce va fi folosită pentru
augmentarea bibliotecii.
Din punct de vedere economic, achiziţionarea, prin
cumpărare, a Casei învăţătorului constituie una dintre cele mai
frumoase şi apreciate realizări ale corpului didactic primar. Învăţătorii,
trimiţându-şi copiii să-şi continue studiile, aveau garanţia unei
supravegheri şi asistenţe pedagogice, beneficiind de o reducere a taxei
de întreţinere.
Casa, ca realizare colectivă a învăţătorilor, a polarizat întreaga
activitate a Asociaţiei în jurul său, adăpostind principalele instituţii
economice sau culturale ale acesteia: Banca învăţătorilor, Librăria
învăţătorilor, Biblioteca Asociaţiei, Administraţia şi redacţia revistei
„Şcoala Vremii” şi personalul administrativ al organizaţiei
profesionale învăţătoreşti. Casa învăţătorului a fost o instituţie care a
contribuit la progresul şcolii arădene, nu numai prin destinaţie, ci şi
prin formele de activitate pe care le desfăşura şi prin întătirea spiritului
de corp al învăţătorilor.
2. Perfecţionarea profesională a învăţătorilor. Organizaţie
profesională a învăţătorilor din judeţul Arad a primenit atmosfera
învăţământului primar prin antrenarea membrilor săi în acţiunea de
înaintare a învăţământului, de promovare a celor mai eficiente metode
de predare şi de perfecţionare a formaţiei profesionale. Îmbunătăţirea
condiţiei pedagogice, atât de necesară învăţătorului, a mers până la o
serioasă activitate cărturărească, de cercetare pedagogciă, valorificată
prin publicaţiile învăţătoreşti şi conferinţele pedagogice din cercurile
culturale.
Biblioteca Asociaţiei. Statutele vechii Reuniuni a
învăţătorilor prevedeau înfiinţarea unor biblioteci cu cele mai alese
volume din literatura pedagogică. Biblioteca Reuniunii cuprindea o
biliotecă centrală şi biblioteci departamentale în diferite localităţi ale
judeţului. An de an numărul volumelor a crescut, astfel că în 1915,
biblioteca avea 1 725 titluri de cărţi ştiiţifice, şcolare, didactice şi
manuale. Pe timpul războiului, cărţile şi arhiva sunt mutate în localul
Seminarului teologic, unde, nesupravegheate şi neîngrijite, volumele
s-au deteriorat ori au dispărut.
La 1 aprilie 1923, îşi începe activitatea Biblioteca pedagogică
judeţeană, care cuprinde opere ale pedagogilor români şi străini
precum şi volume din diferite domenii înrudite cu pedagogia:
62
psihologia, filosofia, critica literară şi pedagogică, sociologia, alături
de reviste cu profil pedagogic. Până la ordonarea bibliotecii în localul
Casei învăţătorului, ea funcţiona la două şcoli primare din oraş cu un
număr de 363 de cărţi, la care se adaugă reviste, diplome, registre
vechi şi tablouri istorice. Fondul acesta, rămas de la vechea bibliotecă,
s-a mărit datorită contribuţiilor benevole ale membrilor Asociaţiei şi
banilor proveniţi din organizarea, în 1921, a unui festival al
învăţătorilor. În anul 1932, toate depozitele de cărţi pedagogice sunt
adunate la Casa învăţătorului, formându-se o unitate care cuprinde 982
de volume. În 1933, revizorul D. Olariu donează bibliotecii
manuscrisele profesorului Petru Pipoş. Un an mai târziu, Comitetul
central al Asociaţiei învăţătorilor ia hotărârea de a reamina activitatea
celor 12 biblioteci pentru cercurile culturale din Comlăuş, Hălmagiu,
Nădlac, Sebiş, Bârzava, Cermei, Şepreuşm Zărand, Dorobanţi,
Chişineu Criş, Săvârşin şi Vărădia. Anual, 3% din cotizaţiile
membrilor Asociaţiei se alocă pentru mărirea fondului de cărţi, aşa că,
la încetarea activităţii (1945), biblioteca centrală avea 1 088 volume.
Presa pedagogică9. Spre sfârşitul anului 1921, apare la Arad
bilunarul „Şcoala primară”, organ informativ al învăţătorilor din
revizoratul Arad, având ca redactor responsabil pe învăţătorul Nicolae
Cristea. Se vor publica diferite ştiri, circulare, ordine, programe
valabile, dar şi articole care tratează chestiuni de metodică ori
pedagogie. Iosif Moldovan este prezent în tot cursul anului 1922 cu
fragmente din articolul Problema scris-cititului; devenit redactor
responsabil, Simeon Albu scrie despre Ştiinţele naturale în şcoala
muncii (active) şi despre Educaţia morală şi naţională; profesorul
universitar Ion Simionescu se ocupă de Studiul industriei în şcoala
noastră primară, iar Teodor Mariş arată Rolul pedagogiei în viaţa
popoarelor, Cum să învăţăm? Şi oferă câteva investgaţii privind
Tipurile de memorie. Ultimul număr apare la 15 octombrie 1923.
„Tinerii dascăli” scot, începând cu 1 iunie 1929, un organ
săptămânal pentru apărarea intereselor învăţătorilor, sub redacţia lui
Ion Jelecutean, numit „Gazeta învăţătorilor”. Scopul gazetei era să
„servească interesele şi nevoile breslei noastre învăţătoreşti”, ca şcoala
9
Învăţătorii arădeni au o frumoasă tradiţie publicistică: Lumina (1872),
Biserica şi Şcoala (1877), Minte şi inimă (1877), Revista şcolară (1897),
Reuniunea învăţătorilor români (1904).
63
să devină „un laborator de gândire românească”, deoarece numai aşa
contribuie la „întărirea izbândei naţionale”. Datorită străduinţelor
acestui organ al învăţătorilor, se impulsionează activitatea organizaţiei
mai ales în direcţia perfecţionării şi solidarităţii. În fiecare număr, D.
Olariu se ocupă de Problema şcolii de copii mici şi de Predarea
scris-cititului în primară. Vom găsi în puţinele pagini ale colecţiei
numele lui Vasile Goldiş, Teodor Mariş şi Gh. Ciuhandu precum şi
desele intervenţii ale profesorului universitar Gh. Dima referitoare la
Pregătirea superioară a învăţătorilor.
Şcoala Vremii. Revizoratul şcolar, după ce Asociaţia refuză
propunerea, dă curs favorabil iniţiativei unui grup de 30 învăţători,
întruniţi la chemarea lui Pavel Dîrlea, într-un „comitet fondator şi
executiv” de a scoate un organ de publicitate al corpului didactic
primar. Începând cu luna octombrie 1930, comitetul de redacţie,
condus de Ion Cădariu, se îngrijeşte de apariţia de 10 ori pe an a unei
reviste pedagogice culturale pe care o numeşte „Şcoala Vremii”.
Orientarea publicaţiei, în conformitate cu Programul nostru10, va avea
în vedere perfecţionarea continuă a corpului didactic: „Educatorul,
care se mărgineşte numai la cunoştinţele pe care le avea, când şi-a
început cariera, niciodată nu va fi un bun educator”. Pentru a pătrunde
„tainele pedagogiei”, corpul didactic are nevoie să cunoască
progresele specialităţii lui, „cercetând şi studiind fără încetare”. Dar cu
„leafa de azi”, învăţătorul nu va mai putea să-şi cumpere cărţile spre a
fi în pas cu progresele culturii generale. „Acesta este motivul – se
precizează în articolul program – care ne-a îndemnat să ne însoţim mai
mulţi dascăli împreună, ca să înfiripăm o revistă a noastră care (...) să
ţină pe cititori la curent cu progresele ce se fac în ştiinţa educaţiei,
precum şi în mişcarea culturală generală”11. „Şcoala Vremii” se va
preocupa de „şcoala activă, studiul individualităţii copilului,
psihanaliza educaţiei, măsurarea inteligenţei copiilor, selecţionarea
capacităţilor, organizarea şcolii conform aptitudinilor copiilor,
orientarea profesională, raportul şcolii cu familia şi societatea”.
Revista va deveni nu numai o „călăuză folositoare”, ci şi un „apărător
10
Adunarea generală a Asociaţiei învăţătorilor (mai, 1932) ia hotărârea ca
revista să intre în proprietatea Asociaţiei; se continuă programul stabilit
iniţial, direcţiunea fiind încredinţată lui Teodor Mariş.
11
„Şcoala Vremii”, anul I, nr. 1. octombrie 1930, pp. 1-2.
64
zelos al intereselor şcolii şi aspiraţiilor juste ale dascălilor”. Tot
programul anunţa că revista va contribui la crearea unei pedagogii
româneşti – „în locul celei internaţionale şi cosmopolite” – bazată pe
studiul individualităţii copiilor şi pe „potrivirea educaţiei cu
rezultatele experimentărilor pedagogice”12 . Ideea aceasta a creării
unei pedagogii româneşti este o idee înaintată, ea oglindind
preocupările învăţătorilor pentru valorificarea educativă a specificului
naţional şi pentru angajarea şcolii într-o activitate educativă care să
corespundă intereselor poporului român.
Analizând programul revistei, reţinem necesitatea imperioasă
a perfecţionării pedagogice a învăţătorilor prin cunoaşterea celor mai
alese lucrări ce tratează chestiuni din sfera educaţiei. Dintru început,
Teodor Mariş, publicând Contribuţiuni la pedagogia românească în
urma efectuării unor Examene antropometrice ale copiilor din judeţul
Arad, va orienta revista spre conturarea unui schelet al unei pedagogii
româneşti, bazată pe cunoaşterea psiho-fiziologică a copiilor. În afara
lui T. Mariş, asemenea măsurători antropometrice, efectuate după
scara lui Binet şi Simon, vor fi întreprinse şi de alţi învăţători: Petru
Şerban (Determinarea maturităţii copilului pentru începutul
şcolarităţii), Gh. Moţiu (Cunoaşterea copiilor), Octavian Dubenski
(Însemnări în legătură cu studiul individualităţii), Ioan Stana
(Rezultatul testului de memorie), Ion Blăgăilă (Teste pentru
inteligenţă şi memorie), I. Vîrtaci (Cum se cunosc copiii), I.
Marinescu (Modeste contribuţiuni pentru determinarea memoriei) etc.
Aceste articole denotă interesul pe care-l manifstau învăţătorii pentru
cunoaşterea particularităţilor psihice ale copiilor şi pentru organizarea
unor acţiuni educative psihicului infantil.
Revista publică articole de metodică, planuri de lecţii practice,
dezbate manualele, analizează programe analitice, publică recenzii de
cărţi şi, mai ales, informează cititorii asupra noutăţilor din cercetarea
pedagogică: şcoala activă, metoda centrelor de interes, regionalismul
educativ etc. Ca o reacţie împotriva sistemului tradiţional de educaţie,
bazat pe „metoda pasivă, mehanică şi abstractă” se comentează noul
tip de şcoală, numită activă, care, îndepărtând vechile metode, va pune
în funcţiune „toate resorturile sufleteşti ale copilului, sprijinindu-se pe
curiozitatea şi spontaneitatea spiritului elevilor”. Actualitatea şcolii
12
Ibidem, p. 2.
65
active rezidă în aplecarea firească spre încadrarea şcolii în viaţă şi
legarea ei de practică. Şcoala activă sau şcoala vieţii are la bază
principiul respectării independenţei şi libertăţii copiilor adică „la
predarea materialului să se lase elevilor posibilitatea de intuiţie,
libertate cât mai multă în gândire, conversare, activitate şi lucrare
neforţată”. Apelându-se la respectarea spontaneităţii copiilor, a
spiritului de iniţiativă şi creaţie, educaţia în spiritul şcolii active
permite evidenţierea înclinaţiilor personale, descifrarea individualităţii
copilului, promovând orientarea elevului spre o profesiune potrivită cu
dotaţiile şi înclinaţiile sale. Vom găsi în revistă intervenţiile teoretice
ale lui E. Tigu (Şcoala activă), A. Blăgăilă (Intuiţia în şcoala activă),
Fl. Stănică (Activitatea liberă a elevului), Petre Zoţiu (Cum putem
aplica în şcoala primară cele patru principii ale şcolii active), Vişan
I. Nicolae (Şcoala de ieri şi şcoala de azi), Gh. Rediş (Colonii şcolare
şi şcoli în aer liber) etc.
Până la moartea animatorului revistei, profesorul T. Mariş, în
decembrie 1935, aceasta a fost o publicaţie prin excelenţă pedagogică,
găzduind în paginile sale lucrări de istoria pedagogiei (Valoarea de
actualitate a pedagogiei lui dr. Giorgiu Popa, de T. Mariş), despre
noile curente în pedagogia contemporană, cercetări pentru cunoaşterea
copilului (Modeste contribuţiuni pentru determinarea memoriei, de T.
Mariş), planuri de lecţii model, experienţe pedagogice, opinii critice
asupra programelor de învăţământ. Se vor scoate numere speciale
pentru aniversarea lui Spiru Haret şi Petru Pipoş. Pe lângă
comunicările oficiale al Asociaţiei şi Revizoratului, revista se ocupă
de recenzarea unor cărţi şi reviste, având predilecţie pentru acele
apariţii editoriale care sunt în spiritul noilor curente pedagogice.
După încetarea din viaţă a lui Teodor Mariş, „Şcoala Vremii”
este dirijată de Eugeniu Spinanţiu şi secretarul de redacţie. Ion
Blăgăilă. Începând cu anul 1936, continuatorii vor lupta din răsputeri
să respecte drumul început de către fondatori pentru „înfăptuirea unei
pedagogii româneşti, pe baza studiului copilului român şi prin
aplicarea unei psihologii ştiinţifice în cercetările ce se întreprind”13.
13
La 19 iunie 1927 se constituie Societatea Petru Pipoş pentru studiul
individualităţii copilului, secţia pedagogică, de care răspunde T. Mariş, are
în vedere „studiul fizicului copilului”, distribuind chestionare şi achiziţionând
aparate pentru măsurători antropometrice.
66
Publicaţia va apare cu o machetă schimbată, având următoarele
rubrici: pedagogie teoretică, observaţiuni şi experienţe pedologice,
pedagogie practică, diverse, cărţi şi reviste. De la număr la număr,
revista ia aliura unei publicaţii pedagogice teoretice, partea aplicativ-
practică fiind înlocuită cu rubrica Criticism literar pedagogic. Ca
noutăţi, putem aminti pledoaria care se face literaturii pentru copii şi
atenţia sporită acordată învăţământului preşcolar. Tot la capitolul
noutăţi includem şi traducerile din conferinţele Mariei Montessori
(Copilul, tatăl omului, Copilul la lucru) şi din Maurice Garçon
(Copiii teribili). Între timp „Şcoala Vremii” a mai avut redactori pe
R. Ponta, I. D. Ungureanu şi Gh. Moţiu. Revista îşi încetează apariţia
în iunie 1947.
În cei 18 ani de apariţie, „Şcoala Vremii” a militat pentru
ridicarea nivelului calitativ al învăţământului arădean, formând în
jurul ei o şcoală de iniţiere în gândirea pedagogică şi didactică. După
o primă perioadă în care paginile revistei gemeau de experimentări
asupra individualităţii copilului, s-a trecut la o a doua în care
experimentările au primit un suport teoretic, pentru ca în final, revista
să se ocupe (nu în exclusivitate) de metodologia aplicării în practică a
cuceririlor pedagogice anterioare. Presa pedagogică a cadrelor
didactice din şcolile primare ale judeţului Arad a avut un dublu efect
asupra învăţătorilor: îi iniţia în activitatea de cercetare şi le lărgea
orizontul pedagogic, familiarizându-i cu ideile progresiste ale
pedagogiei româneşti şi străine. Ea difuza în cele mai îndepărtate
cătune cercetările noi şi date despre evoluţia învăţământului primar,
mărind interesul pentru chestiunile de perfecţionare metodică şi
didactică.
Cercurile culturale. Pe lângă publicaţii, dar oricum şi în lipsa lor,
îmbunătăţirea pregătirii pedagogice a învăţătorilor se realiza prin
şedinţele intime ale cercurilor culturale şi adunările generale ale
Asociaţiei. Formele de bază ale acestei perfecţionări sunt conferinţele
şi lecţiile practice, organizate cu prilejul desfăşurării cercurilor
culturale. Acestea, ca activităţi eficiente de perfecţionare didactică,
pedagogică şi ştiinţifică, au fost reanimate în 1923 printr-un ordin
ministerial, care aduce precizări privind formele de organizare şi
metodologia de desfăşurare14. Astfel, membrii corpului didactic „din
14
Înfiinţarea cercurilor culturale, (în) „Universul”, nr. 15, 1923.
67
6-8 şcoli primare şi grădiniţe de copii” sunt obligaţi să se întrunească
lunar în cerc cultural. Scopul şedinţelor intime constă în
„perfecţionarea profesională a membrilor corpului didactic prin
lărgirea sferei lor de cunoştinţe”15. Aici se vor discuta probleme de
„metodica citit-scrisului, metodica aritmeticii în clasa I, exerciţii
intuitive şi studiul ştiinţelor naturale, muzeul şcolar, dexterităţile, în
special lucru manual, curente noi în învăţământ şi recenzii urmate de
discuţii asupra lucrărilor”16. În aceste întruniri colegiale, se ţineau
lecţii practice şi dizertaţii pedagogice. Ele au constituit un mod eficace
şi accesibil în perfecţionarea muncii didactice a învăţătorilor, chemaţi
să se sfătuiască, să delibereze şi să-şi spună punctul de vedere asupra
muncii colegilor. În acelaşi timp se realiza un util schimb de
experienţă.
Conferinţele învăţătoreşti sunt „întruniri în care pionierii
culturii trebuie să hotărască în chestiuni de instrucţie şi educaţie, în
aflarea metodelor cele mai eficiente pentru scopul final care este
înălţarea norodului”17. În şedinţele intime ale cercurilor culturale, se
făceau dizertaţii de pedagogie generală, literatură, istorie, geografie, se
ţineau lecţii practice şi se făceau recenzii asupra unor cărţi
didactice.majoritatea subiectelor dezvoltate (90%) erau din domeniul
pedagogiei, tratându-se în special despre curentele noi: şcoala activă,
studiul individualităţii copilului, metoda Decroly, a centrelor de
interes, metoda experimentală şi globală. Şcoala activă, fiind prezentă
în majoritatea cercurilor din subsecţii şi de-a lungul întregii perioade a
activităţii asociaţiei, predomină. Dar prezentarea şcolii active se făcea
mai mult teoretic, bazându-se pe rezumarea parţială sau integrală a
unor tratate pedagogice. Iată câteva titluri: Şcoala activă, Principiile
şcolii active şi modul lor de aplicare, Activismul în şcoala primară,
Despre activism ş.a. Încercările de aplicare practică a principiilor
şcolii active erau destul de răzleţe; la cercul cultural din Păuliş se face
o „prelegere practică” de lucru manual cu aplicarea principiului
intuiţiei şi al legării de viaţă. În cercurile culturale se prezintă şi
rezultatele la care s-a ajuns cu studiul individualităţii copilului. Având
15
Ibidem.
16
Ibidem.
17
Cuvântarea lui D. Boariu la Conferinţa de primăvară a secţiei Chişineu Criş
din 27 mai 1929.
68
un suport metodologic, se menţine interesul pentru folosirea unor
experimente personale la nivelul tuturor şcolilor spre a se stabili
platforma generală de interese ale copiilor acestui ţinut şi alcătuirea
programei analitice în conformitate cu principiul regionalismului
educativ.
Cercurile culturale din secţiile Asociaţiei îşi fac singure programul de
şedinţe, dar vor fi obligate, prin circulare, să trateze anumite teme:
Învăţătorul şi politica, Psihologia poporului român dedusă din
scrierile lui Creangă, Importanţa pedagogică a jocurilor sau să se
susţină lecţii practice cu teme dinainte anunţate: Drepturile şi
datorinţele politice şi civile, Mircea cel Mare şi războaiele cu turcii
ş.a. Învăţătorii aleg, pentru şedinţele cercurilor culturale, subiecte din
toate specialităţile: Flora şi fauna (Arad), Mecanica corpurilor
(Buteni), Regula de trei simplă (Ineu), Cubul (Bocsig), Apullum
(Arad), Rădăcina plantelor (Pâncota), sau chiar se renunţă la prelegeri
în favoarea lecţiilor practice (Arăneag). Se observă, mai ales până în
1933, că temele pedagogice predominau în activitatea cercurilor, din
acest punct de vedere lipsind un spirit coordonator în alegere:
Educaţia popoarelor orientale, Pricipiiile lui Herbart şi Rein,
Reformatori contemporani ai învăţământului românesc, Educaţia
voinţei, Educaţia estetică, Scris-cititul după metoda ideo-vizuală a dr.
Decroly, Rolul femeii în societate, Metode pentru studiul copilului etc.
Ca o coordonată pedagogică a şcolii timpului se milita pentru o
educaţie funcţională, adică aranjarea materiei de învăţământ după
centrele de interes preconizate de dr. Decroly şi predată în
conformitate cu principiile şcolii active. Programele analitice trebuie
să se adapteze la viaţa locală prin cunoaşterea copiilor din diferite
ţinuturi ale ţării.
De o mare actualitate este ideea studierii localităţii, prin culegerea de
date monografice (după o iniţiere prealabilă în chestiuni de sociologie)
cu care apoi să se constituie, la nivelul fiecărei şcoli, muzee didactice.
Se preconiza chiar transformarea întregii clădiri a şcolilor în muzee:
pe coridor vor fi exponate cu caracter general, în fiecare clasă urmând
a se organiza micromuzee tematice. Un fapt notabil în activitatea
ştiinţifică demn de amintit este încercarea învăţătorilor de a se informa
din sursă originală.
Cursuri de vară. Organizate în prima perioadă la nivel de Asociaţie
generală, cursurile de vară reprezintă o altă formă de perfecţionare a
69
învăţătorului. Anual, Asociaţia judeţeană alegea circa 5 bursieri (în
funcţie de fonduri) care erau trimişi să urmeze aceste cursuri
organizate în centre universitare sau staţiuni climaterice, cu
participarea profesorilor din învăţământul superior: C. Rădulescu-
Motru, Fl. Ştefănescu Goangă, Simion Mehedinţi, Ion Lupaş, Victor
Ion Popa etc. Asemenea cursuri au avut loc la Braşov, Sibiu, Piatra
Neamţ şi Câmpulung-Muscel. În anul 1933, se constituie Asociaţia
tineretului învăţătoresc din România, care şi-a propus să lupte
pentru asigurarea unei pregătiri superioare învăţătorilor, în acest scop
organizându-se cursuri de vară la Băile Lipova. Animatorul acestor
cursuri, C. Rădulescu-Motru, a avut intenţia să facă din aceste
întruniri pedagogice de vară o Academie pedagogică sau o
Universitate de vară a învăţătorilor. Consideraţi „răzvrătiţi”,
autorităţile cer suspendarea cursurilor căci, parodiau învăţătorii, „voim
sacrificiu, datorie, orientare sănătoasă, şcoală misionară, instituţii
puternice şi cu prestigiu, şi-n general oameni noi şi vii”18. În anii
1934, 1935 şi 1938 cursurile au avut caracter ilegal. În cadrul
cursurilor se tratau probleme pedagogice de actualitate, chestiuni de
psihologie, de cercetarea copilului din punct de vedere psihic,
lucrându-se în laborator pe grupe şi seminare. În anul 1938 (21 iulie)
C. Rădulescu-Motru, proaspăt preşedinte al Academiei, formează aici
o Universitate populară după modelul celei de la Vălenii de Munte a
lui Nicolae Iorga. Între cele două „universităţi” s-au stabilit repede
legături, N. Iorga acceptând, în 1939, să participe la deschiderea
cursurilor de la Lipova. Oprit de un accident, Iorga trimite peste 200
de volume din operele sale pentru biblioteca „universităţii”. Cursurile
vor înceta la „năpraznica moarte a celui ce redase tinerilor învăţători
posibilitatea de a ţine pasul cu mişcarea pedagogică a timpului19.
Postum, se publică părerea lui C. Rădulescu-Motru despre numitele
cursuri: „nu voi uita niciodată lecţiile pe care le-am ţinut în plin aer în
pădurea imensă ca un codru a Băilor Lipova înaintea sutelor de
18
I. C. Stoica, Chemarea tineretului, (în) „Calendarul tineretului
învăţătoresc”, 1937, p. 11.
19
G. Beuran, Cursurile de vară de la băile Lipova (1937-1939), formă nouă
de luptă revendicativă a cadrelor didactice, (în) „Revista de pedagogie”, an.
XVI, nr. 4, aprilie 1967, p. 63.
70
învăţători, pe feţele cărora citeam dorinţa vie ce o aveau de a se pune
la curent cu noile cercetări în ramura psihologiei”20 .
Din proprie iniţiativă, Asociaţia judeţeană arădeană deschide cursurile
de vară la Arad pentru învăţătorii judeţului, în 7 iulie 1937. În ele se
prezentau cicluri unitare de prelegeri, menite să asigure o cultură
superioară învăţătorilor. Conferinţele sunt însoţite de demonstraţii
practice. La sfârşitul celor 15 zile se organizau lucrări de seminar.
3. Activitatea culturală. Necesitatea ridicării vieţii culturale şi morale
a poporului din satele noastre, imediat după primul război mondial, a
devenit o cerinţă de primă importanţă. După unirea din 1918, s-a
pornit un curent de culturalizare a maselor ţărăneşti în care erau
antrenaţi toţi factorii care puteau să contribuie la realizarea unei
educaţii permanente. Nevoia de promovare intensivă a culturii şi
civilizaţiei era cerută şi de circulaţia unor curente contradictorii,
vânturate de diverşi politicieni în campanii electorale. Formele prin
care învăţătorii acţionau pentru atragerea mulţimii în cercul
democratic al culturalizării sunt variate, mergând de la organizarea
unor festivaluri culturale până la cercetarea vieţii spirituale şi
materiale ale satului. Se încerca să dezvolte interesul pentru ridicarea
sufletească a poporului şi să accentueze studiul culturii naţionale.
Dubla menire a învăţătorului, de a face educaţie pedagogică şi
culturală, a făcut ca în munca sa să realizeze o permanentizare a
educaţiei la nivelul tuturor vârstelor, activitatea lui educativă fiind
susţinută în mod activ de masa de cetăţeni din mediul rural.
Activitatea de culturalizare se realizează la nivelul fiecărei unităţi a
colectivităţii umane, de către fiecare învăţător – în funcţie de avânt,
bunăvoinţă şi talent – răspunzând preocupărilor generale şi
diferenţiate ale ţăranilor în funcţie de activitatea lor, de viaţă şi
societate. Larga instruire a populaţiei rurale reprezintă o necesitate
naţională la care, în virtutea unor fireşti simţăminte, contribuia orice
intelectual, dornic să inculce o cultură românească, să difuzeze în
mase valorile materiale şi spirituale create de acest popor de-a lungul
istoriei sale.
20
C. Rădulescu-Motru, În pragul noului deceniu, (în) „Tineretul
învăţătoresc”, an. X, nr. 256-257, Lipova, ianuarie 1942, apud G. Beuran, art.
cit.
71
Odată cu înfiinţarea cercurilor culturale, extinderea şi intensificarea
culturalizării maselor populare din mediul rural, mai ales, va deveni o
sarcină morală şi civică a fiecărui învăţător. El devine un factor
educativ al progresului social, polarizând şi răspunzând de propaganda
unui conţinut de idei subordonate dezideratelor maselor şi de
înrădăcinare în viaţă a unor principii etice sănătoase pentru a putea
înţelege esenţa tendinţelor ce conturează societatea românească
modernă. Şedinţele publice ale cercurilor culturale se organizau cu
scopul de a realiza „educarea şi cultivarea lcouitorilor din mediul în
care trăiesc membrii corpului didactic primar, prin cultivarea
sentimentelor frumoase şi îmbogăţirea minţii lor cu cunoştinţe
populare, urmate de programe artistice, festivaluri, serbări de codru şi
câmpeneşti”.
În conferinţele populare, susţinute de către învăţători, dar şi de alţi
intelectuali ai satelor, se comentau subiecte, luate din viaţa cotidiană,
presupuse a-i interesa pe locuitori. În circulara ministerului de
înfiinţare a cercurilor culturale se fixează subiecte de importanţă
generală care pot fi tratate în orice parte a ţării: frumuseţileşi bogăţia
pământului românesc şi vechimea lor, creşterea copiilor în primii 5
ani, foloasele învăţăturii pentru orice locuitor, foloasele învăţăturii
pentru fete, luxul la sate, munca şi economia, igiena locuinţei, paza de
bolile molistitoare, superstiţiile şi ajutorarea aproapelui. Se recomandă
alegerea unor subiecte de interes local, considerate că „vor lăsa urme
cu folos” în nevoile de toate zilele, folosindu-se exemple vii, luate din
colectivităţile umane. În faţa poporului adunat, învăţătorul făcea
expuneri, pe înţelesul tuturor, despre cultura poporului român şi eroii
săi, despre metode şi procedee bune de cultivare a pământului, despre
viciile şi patimile care macină sufletul neştiutorului, într-un cuvânt se
vor comenta şi oferi sfaturi practice, medicale, profesionale şi etice.
Vom găsi destule dizertaţii populare cu caracter patriotic, care se
opresc asupra răspândirii culturii poporului român: Adunarea
naţională din 1848 de pe Câmpia Libertăţii (Arad), Frumuseţile şi
bogăţiile pământului românesc (Nădab), Ţara şi poporul român,
Cultura ardeleană (Chişineu Criş). Suficient de mulţi conferenţiari
tratează despre combaterea superstiţiilor (Vrăjitoriile – Sebiş) şi a
viciilor omeneşti: lene, fumat, beţie, furt: Stârpirea moravurilor rele
din popor (Pâncota), Alcoolismul (Pâncota, Apateu, Sebiş, Arad),
Despre bolile molipsitoare (Arad, Gurba, Mândruloc, Bocsig, Ineu),
72
Lenea şi risipa (Gurahonţ), Combaterea luxului (Pâncota). În alte
prelegeri populare se dau sfaturi gospodăreşti: Creşterea animalelor
de casă (Pecica), Importanţa meseriei, industriei şi comerţului (Tauţ),
Despre albinărit (Păuliş), Rolul păsărilor şi nimicirea insectelor,
Însemnătatea pădurilor (Gurahonţ). O bună parte din dizertaţii au un
caracter moral-educativ: Educaţia în familie (Apateu), Şcoala şi
familia (Ineu), Creşterea viitoarelor mame (Tauţ), Viaţa şi legile ei
(Sebiş), Importanţa învăţăturii la fete (Sebiş), Ai carte, ai parte
(Bocsig), Influenţa cântului asupra sufletului omenesc (Covăsânţ),
Importanţa corurilor la sate (Sebiş).
Interesul stârnit de subiecte a atras populaţia rurală la astfel de
întruniri, adevărate „sărbători populare”. Activitatea cultural-educativă
viza direct educaţia locuitorilor, a copiilor, mamelor, fetelor, în special
a tineretului, fiind orientată împotriva mentalităţilor înapoiate, a
concepţiilor retrograde şi mistice. Având în vedere şi promovarea unei
educaţii patriotice, acţiunile culturale au sensibilizat colectivitatea
umană faţă de valorile culturale autentice, faţă de mediul înconjurător,
faţă de ţara în care trăieşte. Asemenea conferinţe, emanaţii ale
preocupărilor oamenilor, au completat dezideratul cuprinderii tuturor
membrilor societăţii în neîntreruptul proces al educaţiei permanente în
conformitate cu cerinţele generale ale societăţii şi particulare ale
diferitelor categorii de oameni.
Conferinţele publice erau urmate de programe artistice susţinute de
către şcolari sau tineri ai satului, numite şezători şcolare sau populare.
Menirea lor era să îndrepte tinerimea şcolară, adulţii şi părinţii lor spre
„o cale morală şi patriotică”. Programele şezătorilor cultural-artistice
cuprindeau cântece naţionale, recitări, monoloage, dialoguri şi piese
de teatru. De exemplu, în localitatea Neagra-Sebiş s-a prezentat piesa
Pocăitul, iar la Bocsig Piatra din casă de Vasile Alecsandri. Încasările
rezultate în urma acestor întruniri populare festive aveau o destinaţie
culturală: se cumpărau cărţi pentru biblioteci, se ridicau lăcaşuri de
cultură, şcoli, se organizau excursii şcolare. Cercul cultural din Nădlac
foloseşte banii pentru augmentarea fondului de construcţii şcolare,
dorind să zidească o şcoală în „cutareva comună săracă din judeţ sub
denumirea de şcoala nădlăcanilor”. Alte centre culturale folosesc banii
pentru îmbrăcarea copiilor săraci sau creşterea fondului orfanilor.
Activitatea culturală educativă a învăţătorilor s-a îmbogăţit, începând
cu luna mai 1936, prin înfiinţarea Corului Asociaţiei învăţătorilor,
73
care cu prilejul adunării generale din acelaşi an va da primul concert
coral, cuprinzând lucrări muzicale din creaţia lui Ion Vidu, Trifon
Lugojan, Filaret Barbu ş.a. Corul cuprinde învăţători din tot judeţul,
repertoriul fiind învăţat acasă, în vederea concertelor făcându-se doar
câteva repetiţii generale iniţiale.
Cunoaşterea realităţii sociale artistice şi istorice ale localităţii
reprezintă o altă formă de culturalizare. Asociaţia pretinde şcolilor să
adune material folcloric, etnografic şi istoric pentru întocmirea de
monografii ale localităţilor respective. Cu obiectele adunate se
organizau muzee săteşti (Beliu, Pecica, Ineu, Săvârşin), iar materialul
folcloric strâns era valorificat în programele serbărilor populare ori
publicat (în 1939 o învăţătoare din Şicula publică în revista Asociaţiei
5 bucăţi folclorice, culese din satele unde a funcţionat).
Spre sfârşitul anului 1944, un comitet de iniţiativă format din
învăţători, face un apel21 către toţi membrii corpului didactic, părinţii
elevilor, pentru a se constitui în Asociaţia Prietenii educaţiei. Scopul
ei era „desăvârşirea tineretului prin educaţie”. Copilul şi tineretul, în
general, vor fi crescuţi în „cultul binelui, adevărului, dreptăţii,
libertăţii şi frumosului. Onoarea sa de om şi integritatea caracterului
vor forma temelia educaţiei viitorului cetăţean, chemat a trăi într-o
lume mai bună, mai înfruţită.
Având în vedere formarea unei şcoli populare care să dea societăţii
tineri iubitori de pământ, de popor şi de ţară, Asociaţia învăţătorilor
a luptat să asigure membrilor săi o pregătire generală a satului şi să
câştige o autoritate în stare să constituie un sprijin pentru revendicarea
pretenţiilor materiale. Învăţătorul, pe baza formaţiei profesionale, a
atras în sistemul şcolar acţiunea de instruire a poporului, asigurând
acestuia o educaţie naţională, morală, pedagogicvă, artistică şi
economică. Perspectiva istorică asupra activităţii acestei organizaţii
oferă posibilitatea de a vedea în realizările ei acte nobile în
răspândirea problemelor noi de pedagogie, de educare a adulţilor şi de
veghere la păstrarea drepturilor membrilor corpului didactic primar.
21
„Şcoala Vremii”, an XV, nr. 7-10, sept.-dec., 1944, pp. 40-42.
74
VIOREL DOLHA
Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Arad
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL ARAD
Încă din 1857 învăţătorii arădeni cereau organizarea unor
conferinţe învăţătoreşti. Acestea s-au organizat din 1863 după
instrucţiunile lui Andrei Şaguna. Din 1869 apar cereri repetate de a se
înfiinţa ,,reuniuni” învăţătoreşti.
În Arad, unde funcţiona cea mai veche preparandie
românească, omul providenţial şi care a avut la inimă cauza şcolilor şi
învăţătorilor a fost Vicenţiu Babeş (membru fondator al Academiei
Române). El adună învăţătorimea din eparhie în 20 aprilie 1872, în
săptămâna luminată şi constituie ,,Reuniunea Învăţătorilor Români
Greco - Ortodocşi din Dieceza Aradului’’ fiind ales preşedinte.
Asociaţia dorea un organ de presă al ei care să răspândească
rezoluţiile adunărilor generale sau districtuale. Gheorghe Popa
întemeiază la 22 mai 1877 revista învăţătorilor ,,Minte şi inimă’‟
avându-l redactor responsabil pe învăţătorul Ion Cioară. Această
primă publicaţie a corpului învăţătoresc a remarcat unele deficienţe ale
învăţământului, a suplinit şi lipsa manualelor, a tratat probleme din
domeniul agriculturii, ştiinţei şi industriei pentru a contribui la
luminarea poporului. În articolul program se face apel către învăţători
cerându-le să se lumineze unii pe alţii şi să se ajute împărtăşindu-şi
din experienţa lor. Publicaţia a apărut un an de zile şi din paginile ei
nu au lipsit planurile de lecţii şi îndrumările metodice.
Învăţătorii din comitatele Arad, Bihor, Bichiş, Cenad, o parte
din comitatele Timiş, Torontal, Hunedoara şi Caraş-Severin erau
cuprinşi în această reuniune care se străduia să ridice prestigiul scăzut
al învăţătorului şi starea sa materială. În 1890, tot în joia luminată se
reorganizează lăsând afară pe bănăţeni şi pe cei din vicariatul Oradiei.
Din 1904 a apărut revista lunară ,,Reuniunea învăţătorilor”
prin efortul lui Teodor Ceontea şi Iosif Moldovan. La începutul
războiului, în 1915, revista îşi încetează apariţia.
După unire, în adunarea generală din 29 septembrie 1919 se
întemeiază ,,Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Arad’’ care se va
ocupa de toate problemele şcolare, culturale şi sociale care au
75
frământat viaţa dascălilor în decursul anilor. Publicaţia lunară a
asociaţiei va fi de acum ,,Şcoala vremii”. Asociaţia avea un
patrimoniu important: banca, librăria, societatea de ajutor în caz de
moarte şi casa învăţătorilor. În 1942 avea o avere de 30 milioane lei şi
numărul membrilor era de 876. Regimul de după 1945 desfiinţează
asociaţia.
În 29 ianuarie 1990 un număr de peste 600 de învăţători pun bazele
,,Asociaţiei Profesionale a Învăţătorilor Arădeni” fiind probabil
prima categorie profesională din judeţ care se organiza în noile
condiţii democratice.
În 14 octombrie 2001 adunarea generală hotărăşte
reorganizarea sub numele din perioada interbelică de ,,Asociaţia
Învăţătorilor din judeţul Arad’’ şi cu un statut conform noii legislaţii.
La 29 mai 2002 judecătoria Arad prin încheierea nr. 4121 a
acordat personalitate juridică Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul
Arad care conform statutului ,,este continuatoarea Reuniunii
Învăţătorilor Români din dieceza Aradului înfiinţată în 1872,
reorganizată din 1919 în Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad
desfiinţată abuziv de regimul din 1948 şi reînfiinţată în 29 ianuarie
1990 ca Asociaţia Profesională a Învăţătorilor Arădeni‟‟.
În 29 septembrie 2002 (într-o aceeaşi zi, în 1919, s-a ales
numele pe care îl poartă asociaţia), la adunarea generală s-a constatat
că au aderat un număr de 264 învăţători, identic cu numărul membrilor
de la întemeierea din 1872.
Atâtea coincidenţe fericite obligă şi la o activitate similară cu
a înaintaşilor. De aceea s-a trecut la angajarea învăţătorilor în
departamentele funcţionale ale asociaţiei: fond documentar şi
informativ, formare profesională (cercetare, stagii de formare,
alternative educaţionale), relaţii (relaţii cu instituţii şi autorităţi,
solidaritate, loisir), imagine şi informaţie (publicarea lucrărilor, o
nouă serie a revistei, relaţie cu presa), departamentul pentru cultură
şi departamentul juridic şi patrimoniu.
Conform noului statut Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul
Arad este ,,subiectul de drept constituit de învăţătorii din judeţul Arad
care pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială
constând în cotizaţia statutară, cunoştinţele sau aportul lor în muncă
pentru realizarea scopului asociaţiei, a unor activităţi în interes
general, profesional, comunitar şi în interesul lor personal
76
nepatrimonial” . Are ca scop ,,cultivarea spiritului de solidaritate,
ridicarea prestigiului şcolii şi învăţătorului şi promovarea intereselor
morale, sociale şi materiale ale membrilor. Asociaţia va căuta
parteneriatul instituţiilor publice în promovarea obiectivelor sale,
obiective prin excelenţă de interes public‟‟.
Nu puţine au fost proiectele pe care AÎA le-a demarat sau la care a
fost parteneră de la reînfiinţare:
Proiectul privind iniţierea în scris-cititul limbii române a etnicilor
români de peste hotare a atras parteneriatul autorităţilor locale arădene
şi am avut largul concurs al IŞJ, universităţilor arădene, MAE,
bibliotecii judeţene, episcopiei, eparhiei Felnac, fundaţiei Humanitas,
editurilor care au sponsorizat acţiunea. S-au atras 11 250 000 lei
pentru susţinerea primei biserici româneşti din Timocul sârbesc.
În proiectul ,,Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu
focalizare pe rromi‟‟, un proiect de anvergură al IŞJ Arad, al
autorităţilor publice arădene şi cu finanţare europeană, AÎA este un
partener important la care 12 învăţători au dovedit profesionalism.
AÎA s-a solidarizat cu Congresul Învăţătorilor din Republica Moldova
în demersul de apărare a limbii şi istoriei românilor din Basarabia şi
Transnistria, a propus o variantă de unire a celor două state româneşti,
a protestat în presă şi în faţa primăriei împotriva lipsei drepturilor
naţionale pentru românii din Bulgaria şi Timocul sârbesc.
Colaborarea cu Universitatea Aurel Vlaicu şi Universitatea de Vest
Vasile Goldiş s-a materializat prin editarea de lucrări de specialitate în
parteneriat şi prin apariţia de articole despre AÎA în publicaţiile
universităţilor.
Ministerul Afacerilor Externe a apreciat printr-o adresă iniţiativele
AIA.
Avem un protocol de colaborare cu CJAPPA şi s-au derulat câteva
acţiuni împreună.
Cu Biblioteca Judeţeană avem deasemenea acţiuni comune.
De Ziua Învăţătorului AÎA a oferit o vizionare gratuită a unei piese de
teatru pentru învăţători şi familiile lor.
Am ţinut contactul cu sindicatele arădene din învăţământ.
Am fost primii din ţară care am semnalat în presă că dublarea
salariilor din învăţământul preuniversitar trebuie să fie consecinţa
firească a dublării salariilor în cazul universitarilor.
77
Apariţia publicaţiilor asociaţiei ,,Qvo vadis”, ,,Minte şi inimă”,
,,Şcoala vremii,, şi ,,Anuarul Învăţământului primar arădean” este una
din importantele reuşite ale noastre. Colectivul de a făcut ca să fim
printre puţinii învăţători din ţară care au publicaţiile lor în care îşi pot
prezenta realizările şi preocupările profesionale, atitudinile faţă de
ceea ce ne înconjoară.
Din vacanţa de Paşte 2006 avem un membru de onoare al AIA
în persoana domnului Jacques Faugeroux asistent al Ambasadei
Franţei la Bucureşti, expert al MedC, şeful proiectului ,,Educaţie
pentru informaţie în mediul rural defavorizat,,. Acesta s-a aflat în Arad
şi la Ineu onorând cu prezenţa stagiul de formare Freinet de la Ineu.
Ne-a trimis pentru numerele următoare ale revistei noastre articole
interesante.
Între 25 iunie-2 iulie a avut loc la Moneasa Şcoala de Vară Freinet.
Proiectul Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Arad condus de Viorel
Dolha şi Geta Pascu a fost sprijinit de IŞJ Arad prin inspectorul pentru
alternative educaţionale Ioan Stan, CCD Arad prin directorul Tiberiu
Novac, Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă Arad, Direcţia
pentru Tineret Arad. Pe lângă elevi de la şcolile Ţichindeal, 4, 5, 13,
15, 20, Zădăreni au fost prezenţi, pe cheltuiala Asociaţiei
Învăţătorilor, elevii Alexandra Burtiuc şi Alexandru Lovaş care au
câştigat concursul de rezumate postate pe internet. Cei mai mulţi elevi
din afara judeţului Arad au fost din Timiş şi Botoşani.
S-a ţinut la Kladovo şi Bor primul stagiu de iniţiere în scrierea şi
citirea în limba română. Între 20-28 august primvicepreşedintele
Consiliului Naţional Român, Draghişa Costandinovici Traian, a
transformat sediile din oraşele de la sud de Dunăre în săli de clasă.
Tinerii români timoceni sunt cei care au solicitat aceste cursuri, iar cel
care i-a introdus pe aceştia in ABC-ul limbii materne este preşedintele
Asociaţiei Învăţătorilor din Arad, Viorel Dolha, la invitaţia
preşedintelui Asociaţiei Culturale Curcubeul din Iasikova Mare, Saşa
Iovanovici. Iniţiativa a beneficiat şi de parteneriatul Inspectoratului
Şcolar Judeţean Arad. În prima zi de curs s-a ţinut şi o lecţie de istorie
la placa aşezată în piaţa publică a Kladovei care aminteşte şi în
română cei 1900 ani de la razboaiele daco-romane. Proiectul aflat
acum în derulare este unul în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
78
Profesor DORU BOGDAN
Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad
PREPARANDIA DIN ARAD (1812)
„Multe veacuri au trecut / Şi încă aşa şcoală Românii nu au
avut” (Dimitrie Ţichindeal)
Le-a fost dat românilor, ca popor, să plângă cu un ochi şi să se bucure
cu celălalt, dar rareori, ca să nu spunem niciodată, cu amândoi
deodată, să se bucure, nu le-a prea fost dat. Ar putea fi această
afirmaţie o particularitate esenţială a portretului psiho-istoric al
românilor, cărora savantul istoric Vasile Pârvan le-a surprins acea
„melancolie optimistă”, ca notă definitorie a destinului lor.
Anul 1812, privit din perspectivă românească argumentează pe deplin
afirmaţiile de mai sus. În primăvara anului 1812, mai precis la 16 mai,
în urma tratatului de pace de la Bucureşti ce a încheiat războiul ruso-
turc 1806-1812, românii plâng şi trăiesc tragedia răpirii sfintei
Basarabii de către Rusia Ţaristă cu acordul inadmisibil al unui Imperiu
Otoman ajuns la starea de „omul bolnav al Europei”.
În toamna aceluiaşi an 1812, respectiv în 3/15 noiembrie – Duminica,
în sfânta biserică catedrala ortodoxă română aflată atunci pe locul
actualului Colegiu Moise Nicoară, se săvârşea, în prezenţa episcopului
Paul Avacumovici, a notabilităţilor oraşului Arad şi a multor români,
aproximativ peste 1000, oficierea inaugurării festive a Preparandiei
din Arad. Aşadar, românii bănăţeni şi bihoreni şi nu numai ei însoţesc,
în acelaşi an, 1812, lacrima fraţilor basarabeni cu bucuria unei mari
izbânzi istorice cu valoare de primat cultural românesc.
Înfiinţarea la Arad a celei dintâi şcoli în limba română pentru
pregătirea învăţătorilor şi a preoţilor (până în 1822 când se va înfiinţa
vestitul seminar teologic român, gândit şi dorit de Dimitrie
Ţichindeal) a însemnat ridicarea Aradului şi prin el a întregii zone
extrem vestice a spaţiului românesc la statutul de centru cultural,
focular al luminării minţii şi zidirii inimilor româneşti la tăria
crezurilor de libertate , unitate şi fericire. Între motivaţiile care pot fi
79
detectate, ca premise ale înfiinţării Preparandiei în Arad şi nu în altă
parte pot fi invocate: existenţa aici a centrului eparhial, a centrului
Episcopiei ortodoxe române care cuprindea actualele judeţe Arad,
Timiş, Caraş-Severin şi o bună parte din Bihor, chiar judeţele Bichiş şi
Cenad, azi în Ungaria; de asemenea în această zonă a Aradului exista
o compactă comunitate românească organizată şi activă, ataşată şi
sensibilă valorilor şi idealurilor de dezrobire şi propăşire spiritual-
culturală.
Înfiinţarea la Arad a „Înaltei şcoli pedagogice a naţiunii valahe”,
dincolo de determinaţiile contextualităţii politico-istorice specifice
Imperiului Austriac, conforme cu politica monarhului luminat de a-şi
asigura continuitatea vieţii statal imperiale, ameninţată de „viforul
eliberator” napoleonian, a exprimat, indubitabil şi dreapta răsplată
cuvenită românilor din partea împăratului Francisc I pentru jertfa lor
întru apărarea şi salvarea tronului probată de Dimitrie Ţichindeal cel
care în 2 decembrie 1805 în calitate de preot militar însoţea pe soldaţii
săi, români, în bătălia de la Austerlitz sau de Moise Nicoară şi fraţii
săi români din părţile Aradului şi Giula (localitatea sa natală) care au
luptat în bătăliile de la Jena (1806) şi Wagraam (iulie 1809).
Istoria Şcolii Pedagogice de la Arad temeinicită de lucrarea plină de
devotament şi iubire faţă de neamul românesc a întâilor ei stătători:
Dimitrie Ţichindeal- seniorul catehet - primul director al şcolii,
Constantin Diaconovici Loga -prof. de gramatică şi epistolografie, dr.
Iosif Iorgovici – prof. de matematică , fizică şi filozofie şi Ioan Mihuţ
- prof. de pedagogie şi istorie, învederează, fără putinţă de tăgadă că
ea nu a fost o şcoală regională sau locală cum ar crede unii.
Preparandia din Arad a fost dintru început o şcoală naţională, prin
excelenţă.
Preparandia din Arad a fost prima instituţie şcolară din întreg arealul
românesc, şi între primele din Europa (prima şcoală normală a fost
înfiinţată în 1810 la Strasbourg) creatoare de intelectualitate
românească, specifică vremii de atunci. Aidoma unei Lumini sacre ea
a fost izvorul dătător de lumină întreg neamului românesc, pregătindu-
i statornic, cu tenacitate şi încredere drumul dezrobirii, drumul
ridicării din Întuneric la Lumină, drumul Unităţii pe deasupra atâtor
obstacole şi hotare nedrepte.
Dascălii şi preoţii formaţi în ambianţa Preparandiei din Arad au fost
adevăraţi semănători în via cea mare a Domnului-neamul şi pământul
80
românesc. Ei au vestit asemenea arhanghelilor biblici şi au răspândit
învăţătura Sfintei Evanghelii, primită ca dar sfânt de la Ţichindeal
părintele acestei Lumini şi de la toţi cei de-o seamă cu el, colegi şi
urmaşi-până la marginile pământului românesc, asemenea apostolilor.
Istoria şcolii preparandiale din Arad, a şcolii normale din perioada
interbelică sau a Liceului Pedagogic Dimitrie Ţichindeal de azi, în cei
194 ani de existenţă, din nefericire, ne arată că ea, această Înaltă
Şcoală a trecut prin prea multe, din nefericire, primejdii şi ameninţări
vizând desfiinţarea ei, prin fuziune ori absorbţie cu alte şcoli şi
institute. Uneori se urmărea a fi mutată chiar la Oradea sau Lipova.
Asemenea politici menite a stinge această „vistierie sfântă” a neamului
românesc, cum o numea atât de plastic însuşi Dimitrie Ţichindeal au
eşuat, chiar dacă pentru scurte perioade de timp, lumina ei, părea în
ochii unor minţi nesăbuite, că s-ar fi stins.
Habsburgii imperiali au vrut, într-o vreme, să o desfiinţeze, sârbii de
asemenea chiar să o sârbizeze, Ungaria dualistă să o maghiarizeze,
regimul ceauşist într-o vreme a reuşit să-i oprească, credea el, drumul
(1981-1985). Toate aceste încercări au eşuat. Şcoala era prea
românească în fiinţa şi sufletul ei şi prea plină de rod încât steagul ce-l
arborase precum al dezrobirii şi întregirii neamului românesc să poată
pierii. Timpul, acest judecător implacabil, a condamnat toate aceste
atentate la fiinţa acestei instituţii şcolare nepereche, validându-i
virtuţile şi potenţialităţile ei de veritabil agent constructiv, ziditor de
istorie pentru români. Apelurile, chemări imperative lansate la vremea
lui (1814) de Dimitrie Ţichindeal, au străbătut şi vor străbate de
aproape doua veacuri inimile şi minţile românilor, devenind mereu
actuale: „ce fericiţi am fi - spunea genialul Ţichindeal - dacă toţi
românii s-ar iubi şi s-ar omeni ca fraţii”; sau „nu există aici, grec ori
latin, unit ori neunit; să fim noi românii toţi una şi adevăraţi creştini şi
astfel fericiţi v-om fi pe acest pământ”. Vorbe profetice, apeluri
impresionante prin adâncimea şi patetismul lor îl definesc pe Dimitrie
Ţichindeal ca un veritabil dascăl naţional, ctitor de doctrină şi
conduită naţională. El şi întreaga lui generaţie de învăţaţi bănăţeni şi
crişeni: vestitul Paul Iorgovici, Mihai Roşu Martinovici, Constantin
Diaconovici Loga, Iosif Iorgovici, Ioan Mihuţ au reprezentat galeria
de forţe intelectuale ale acestei părţi de Transilvanie care s-a înfrăţit
admirabil în gând şi lucrare cu cealaltă galerie de apostoli ai
redeşteptării din spaţiul Şcolilor Blajului: Ion Inochentie Micu, Samuil
81
Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu ş.a., şi astfel
cu toţii, spirite luminate fiind au dat răspunsul românesc adecvat
epocii luminilor europene în care au trăit, dovedindu-se veritabile
punţi cultural-spirituale care au legat spaţiul românesc cu spaţiul
european, sincronizându-le.
Doctrinarul naţional –Dimitrie Ţichindeal- şi-a exprimat, într-o esenţă
de gând şi simţire viziunea sa asupra destinului românesc în
următoarele cuvinte, cu valoare de testament politic şi cultural:
„Mintea! Mărită naţie daco-românească din Banat, din Ardeal şi Ţara
Ungurească, din Moldova şi Ţara Românească. Mintea! Şi când te vei
lumina cu faptele cele bune ale strămoşilor tăi, te vei uni şi altă naţie
fericită, pe pământ, înaintea ta nu va fi”. Acesta a fost spiritul, duhul
lui Ţichindeal zidit în această şcoală şi transmis din generaţie în
generaţie precum o flacără sacră, până în cele mai mici cătune şi
aşezări româneşti.
Pentru opera sfântă, de apostolat naţional, pe care a îndeplinit-o încă
de la începuturi şi pe tot parcursul ei Preparandia din Arad a fost
valorizată de către mari personalităţi şi conştiinţe culturale, spirituale-
bisericeşti şi politice sub cele mai splendide aprecieri cu putinţă.
Marele martir naţional Moise Nicoară (1784-1861) luptătorul
neînfricat şi tovarăş de generaţie cu Ţichindeal şi ai lui colegi spunea
despre Preparandie că ea este „rădăcina şcolilor româneşti”. Împăratul
Francisc I (1792-1835) s-a rostit lapidar dar sugestiv, surprinzând
rostul esenţial al şcolii preparandiale din Arad, aproape în maniera lui
Moise Nicoară afirmând că Preparandia este „temelia tuturor celorlalte
instituturi”. Peste 25 de academicieni români dar şi străini, mari
dascăli şi cărturari de seamă precum Petru Maior, Damaschin Bojincă,
Ion Heliade Rădulescu, George Bariţiu, George Sion, Iosif Vulcan,
Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu, mitropoliţii Andrei Şaguna, Ioan
Meţianu, Antonie Plămădeală, Nicolae Corneanu, episcopii: Paul
Avacumovici, Procopiu Ivaşcovici, Ioan Iosif Goldiş, Ioan Ignatie
Papp, dr. Grigorie Comşa, dr. Timotei Seviciu, Alexandru Mesian al
Lugojului, prim rabinul Ernest Neumann, acel părinte al „părinte al
patriei” cum a fost, pe drept cuvânt numit Vasile Goldiş, pr. Prof.
director şi mai apoi episcop Roman Ciorogariu, pr. prof. dr. Gheorghe
Ciuhandu, profesorii Eduard I. Găvănescu, dr. Vasile Popeangă,
Victor Ţârcovnicu, acad. Gheorghe Platon, acad. Mircea Păcurariu,
acad. prof. Pompiliu Teodor, prof. univ. Nicolae Bocşan şi mulţi,
82
mulţi alţii s-au pronunţat în cuvinte menite a fixa, definitiv rostul
excepţional pe care această şcoală l-a avut în deşteptarea, regenerarea
şi afirmarea conştiinţei şi naţiunii române pe parcursul celor aproape
două veacuri de existenţă. Aprecierile acestor mari învăţaţi converg
spre sublinierea virtuţilor cultural-pedagogice ale acestui aşezământ
care-i conferă, indiscutabil, statut de model instituţional şcolar
românesc.
Literatura de specialitate referitoare la istoria Preparandiei subliniază
cu argumente indubitabile că această şcoală, prin lucrarea plină de
jertfă a dascălilor săi a fost locul în care s-au zămislit şi s-au lansat
veritabile iniţiative culturale şi şcolare cu valoare de premieră. Aşa de
pildă, nu pot fi uitate gândurile - iniţiativele marelui dascăl Ţichindeal
care încă de la 1814 în lucrarea sa „Arătare asupra acestor noi
introduse instituturi scolasticeşti la Arad” pleda pentru înfiinţarea unei
academii, a unui seminar teologic şi a unui alumneu, adică internat
pentru elevii şcolii preparandiale. De asemenea, nu pot fi uitate
iniţiativele şi strădaniile meritorii ale celui mai longeviv dascăl al
acestei şcoli, Alexandru Gavra (1797-1884), cel care a slujit-o timp de
55 de ani neîntrerupt (1 iunie 1821-1iulie 1876). El, Alexandru Gavra
este cel care a lansat trei iniţiative culturale excepţionale. Între acestea
au figurat înfiinţarea unei „Ortăcii” adică a unei instituţii culturale
menită a edita, sub forma unei tipografii-edituri o revistă românească
cu numele de „Ateneum românesc”. Primul număr al acesteia a apărut
în manuscris doar. Aceste iniţiative lansate de Gavra în anul 1832 au
semnificaţia unui veritabil proiect cultural de amplitudine naţională şi
care ar fi consolidat statutul Aradului de netăgăduit centru cultural
românesc. Meritorii sunt demersurile lui Gavra, cu atât mai mult cu
cât ele vizau dinamizarea şi fortificarea legăturilor inter româneşti pe
deasupra graniţelor ce-i despărţeau. De numele lui Gavra se leagă apoi
gândul şi dorinţa de a tipări, în cadrul acelei edituri manuscrisele
corifeilor Şcolii Ardelene precum şi orice carte românească
importantă. Din nefericire, iniţiativele sale au rămas doar în faza de
proiect. Va reuşi însă începând cu anii 1844 să tipărească la
tipografiile ungureşti din Buda Monumentul Şincai-Kleinian şi
Dicţionar istoricesc religios 1847, lansând în spaţiul românesc
conceptul de mecenat cultural şi, fireşte strădanii întru afirmarea
mecenatului la români.
83
Alexandru Gavra laolaltă cu alţi dascăli preparandiali precum
Vincenţiu Babeş, dr. Atanasie Şandor, Ioan Rusu, Constantin Gurban
şi mai târziu Teodor Ceontea, dr. Petre Pipoş, Roman Ciorogariu va
sprijini şi vor sprijini înfiinţarea în 1862, la Arad a Asociaţiunii pentru
cultura şi literatura poporului român din Arad( Asociaţia naţională
arădeană - ASTRA).
Fără îndoială, Preparandia din Arad devenită din 1876 Institut
pedagogic – teologic în urma unirii ei cu Seminarul teologic ortodox
român din Arad s-a afirmat nu doar ca o instituţie şcolară de rezonanţă
naţională, sprijinitoare activă a oricărei iniţiative culturale româneşti,
ci ea, această şcoală pedagogică s-a afirmat, în mod firesc şi ca o
instituţie de formare continuă a corpului didactic românesc din eparhia
Aradului. Preparandia din Arad, în mod firesc a avut preocupări de a
asigura perfecţionarea psiho-pedagogică şi metodică a învăţătorilor
din zonă.
Dincolo de organizarea examenelor pentru „calificaţiune
învăţătorească”, respectiv a unor cursuri, adesea în lunile de vară (în
vacanţă) cu caracter metodologic, şcoala pedagogică de la Arad prin
profesorii ei eminenţi a fost preocupată permanent de organizarea
corpului învăţătoresc eparhial într-o instituţie specifică menită a-i
asigura cultivarea permanentă, deci consolidarea statutului profesional
şi chiar material. Această instituţie care a cuprins laolaltă, în formulă
asociaţionistă din păcate, doar pe învăţătorii din dreapta Mureşului din
dieceză a Aradului a fost Reuniunea învăţătorilor din protopopiatele
acestei zone. Ea s-a înfiinţat la 20 aprilie 1872 urmând astfel pilda
Reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului înfiinţată la 9
aprilie 1869.
Activitatea reuniunii învăţătoreşti arădene este legată de prestigioasa
Preparandie arădeană şi pentru faptul că cel dintâi întemeietor al ei şi
primul preşedinte a fost Vincenţiu Babeş, prof. al Preparandiei din
Arad şi director regesc al şcolilor româneşti din Banat şi Crişana.
Numele dascălului preparandial care a dat prestigiu şi consistenţă, de
neegalat reuniunii învăţătorilor arădeni, după unii rezidind-o chiar a
fost dascălul dascălilor cum le plăcea elevilor săi, admirativ să-l
numească pe profesorul de matematică, fizică, geografie şi istorie
universală Teodor Ceontea (1847-1906). Pentru că în acest an, în 27
decembrie, se vor împlini 100 de ani de la moartea distinsului profesor
al Preparandiei arădene Teodor Ceontea, în semn de omagiu ne
84
îngăduim a-i rescrie portretul său, în spaţiul pe care îl avem la
dispoziţie.
Profesorul Teodor Ceontea s-a născut la 10 august 1847 în localitatea
Deda, urmează studii la Reghin şi la Blaj iar cele academice la Graz şi
Viena, ajungând să fie chiar coleg cu Eminescu, căruia la moartea
acestuia ii dedică o poezie publicată în revista arădeană „Biserica şi
Şcoala” din iunie 1889. Format în ambianţa culturală academică a
Vienei cu studii de matematică şi fizică, tânărul Ceontea va ocupa din
toamna anului 1876 catedra de matematică, fizică, geografie şi istorie
naturală la Preparandia din Arad. Tot atunci, a devenit cadru didactic
al acestei şcoli şi tânărul absolvent cu doctorat în filozofie, stins şi el
prea devreme, profesorul de pedagogie Lazăr Petrovici. În calitatea sa
de dascăl al şcolii alături de profesorii Constantin Gurban, Ioan Rusu,
Augustin Hamsea, mai apoi dr. Petre Pipoş şi Roman Cioragariu a
dezvoltat o activitate în cuprinsul căreia notele esenţiale au fost
iubirea nemărginită faţă de elevii săi, care l-au văzut ca pe un părinte,
probitatea ştiinţifică şi măiestria didactică de excepţie, virtuţi
pedagogice care au captat inimile şi minţile a generaţii întregi de elevi.
Orele şi întâlnirile sigilate cu numele lui Teodor Ceontea au fost
aşteptate cu drag şi interes de elevi, până într-acolo încât auditorilor,
elevii regretau că lecţiile profesorului Ceontea se terminau.
Activitatea didactică a fost dublată însă, la profesorul Teodor Ceontea
şi de o vie şi sistematică activitate de impulsionare a instituţiilor
culturale eparhiale arădene, precum Tipografia Diecezana, al cărui
director a fost între anii 1884-1901. A deţinut funcţii de conducere la
nivelul Astrei arădene. A fost membru în consiliul eparhial şi în
congresul mitropolitan de la Sibiu. A rostit interesante şi pline de
conţinut dizertaţii în faţa unei audienţe numeroase pe teme de
geografie şi astronomie în sala festivă a institutului pedagogic-
teologic. A publicat câteva dintre aceste conferinţe sub formă de
broşuri, întinse ca număr de pagini. A publicat manuale didactice
precum un manual de aritmetică şi un compendiu de geografie, acesta
din urmă pentru nota sa românească, naţională fiind interzis să mai fie
folosit în şcoli. A publicat articole şi chiar încercări poetice în presa
vremii precum „Familia”, „Telegraful român”, „Biserica şi Şcoala”.
Numele profesorului Teodor Ceontea a rămas profund legat de
activitatea Reuniunii învăţătorilor români arădeni, al cărei preşedinte
ajunge din 1890 şi până în 1903. Stăpânit de credinţa că un absolvent
85
de şcoală pedagogică nu şi-a încheiat şcoala din momentul absolvirii
ei ci că abia de atunci, pentru el începe adevărata şcoală, profesorul
Teodor Ceontea cel dăruit cu atâta afecţiune faţă de învăţăceii lui a
considerat ca pe o chemare a vremii activitatea pe care el a desfăşurat-
o în folosul foştilor săi elevi, ajunşi învăţători şi membrii ai reuniunii
arădene. În cei aproximativ 16 ani de conducător al Reuniunii
învăţătorilor arădeni Teodor Ceontea sprijinit din aproape de o echipă
excelentă ca dăruire şi competenţă profesional pedagogică din
cuprinsul căreia făceau parte foşti elevi de-ai lui învăţător-director
Iosif Moldovan, învăţătorul Iosif Stanca, învăţătorul Dimitrie Boariu,
ş.a. , au imprimat dinamism şi profesionalism acestei instituţii menită
a contribui la dezvoltarea şcolii româneşti confesionale şi prin ea a
culturii naţionale româneşti.
Dăruirea exemplară a profesorului Teodor Ceontea, a minţii şi
sufletului său întru slujirea învăţământului românesc arădean se
înscrie în linia unei frumoase tradiţii temeinicită de întâiul şi
marele dascăl naţional Dimitrie Ţichindeal. Râvna apropiată
jertfei de sine pe care a asimilat-o Ceontea de la toţi înaintaşii
acestei şcoli arădene i-a sigilat întreaga fiinţă încât el însuşi a
sporit-o cu numele său prin dragostea şi iubirea arătate de el
tuturor elevilor săi. Ca un semn al preţuirii imense de care
profesorul Teodor Ceontea s-a bucurat în cadrul comunităţii
foştilor săi elevi a fost ridicarea, cu contribuţia lor bănească, în
grădina Seminarului pedagogic-teologic a monumentului bust în
ziua de 1 octombrie 1912. Monumentul construit din marmură
de Carara se dorea a-l eterniza pe profesorul Ceontea în
conştiinţa posterităţii. De fapt, monumentul ridicat acestui plin
de zel şi har pedagogic dascăl a fost ridicat Şcolii pedagogice
însăşi care pentru tot ceea ce Ea prin dascălii şi elevii ei a
împlinit în ogorul culturii româneşti, a meritat şi merită şi va
merita îngrijire şi ocrotire din partea tuturor celor care sunt şi
vor fi diriguitori ai şcolii româneşti.
Auzi-vor oare, înţelege-vor oare cum se cuvine, cu respect şi
luare aminte, demnitarii de astăzi, aflaţi în fruntea destinelor
învăţământului românesc cuvintele lui Ţichindeal: „ Multe
veacuri au trecut şi încă aşa şcoală românii nu au avut”?! Vor
86
păstra, asigurând astfel continuitatea unei instituţii şcolare care a
avut şi funcţie de veritabil centru pedagogic, de formare iniţială
şi continuă a corpului didactic românesc? Vor păstra o şcoală
care este o emblemă de neşters, cu valoare de paradigmă
instituţional culturală, definitorie pentru identitatea noastră
culturală? Vor înţelege că Liceul Pedagogic „Dimitrie
Ţichindeal” de astăzi – Preparandia din veacul al XIX-lea
trebuie să dăinuie, căci şi-a adeverit şi-şi adevereşte pe deplin
viabilitatea şi vitalitatea şi în cadrul noile contexte socio-
culturale contemporane? Vor înţelege?!
87
- asociaţii prezente la congres -
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR BĂNĂŢENI:
ISTORIE, UNITATE ŞI CONTINUITATE
oct. 1992 - oct. 2006
Peste un deceniu de la reluarea activităţii asociaţiei
învăţătorilor bănăţeni
Anul acesta, în jud. Timiş, învăţătorii au hotărât, că o
activitate marcantă, aşa cum este CONGRESUL ÎNVĂŢĂTORILOR,
vine să reamintească şi să întărească fiecăruia dintre noi convingerea
că şcoala a fost, este şi va fi o certitudine şi o speranţă, iar
ÎNVĂŢĂTORUL, în mintea fiecărui copil, va rămâne un MODEL,
indiferent de schimbările social-politice.
În acest moment potrivit este să punctăm câteva dintre
elementele definitorii ale A.Î.B. esenţiale pentru: viziunea de istorie şi
progres în vestul ţării; unitatea şi organizarea vieţii intelectualului în
această parte de ţară; continuitate în idealul asociaţiilor
învăţătoreşti.
După 1989, învăţătorii din judeţul Timiş au început sa-şi caute
rădăcinile şi să reînvie sentimentul de breaslă. Astfel în 19 oct. 1992 o
mână de dascăli, sub conducerea învăţătorilor Vasile Miclăuş,
Constantin Guţu, Adriana Miclăuş, Mariana Bogdan şi alţii până la 29
au încheiat un protocol de constituire a "Asociaţiei Învăţătorilor
Timişeni" (A.Î.T.).
Declarându-se continuatoarea "Asociaţiei învăţătorilor
bănăţeni", asociaţia dobândeşte statut juridic din 14 iulie 1994 şi
potrivit art. 4 din Statutul A.Î.T., adoptat în adunarea de constituire,
redactat după vechiul "Statut al asociaţiilor învăţătoreşti", din
perioada interbelică "..este o asociaţie cu caracter profesional-ştiinţific,
având drept scop promovarea valorilor culturale, precum şi sprijinirea
cadrelor didactice în vederea perfecţionării profesionale şi ameliorării
condiţiilor de muncă".
Astăzi A.Î.B.( fosta A.Î.T.) activează săptămânal aşa cum a
făcut-o de la constituire, are 150 membri activi şi simpatizanţi,
88
întrunirile se desfăşoară în fiecare zi de miercuri, de la orele 18, în
cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr.19 "Avram Iancu", Timişoara. De-a
lungul timpului, mulţumită fostei conduceri a Liceului Pedagogic
,,Carmen Silva”, Timişoara, a conducerii Şcolii cu clasele I-VIII, Nr.
7, Timişoara, A.Î.B. a fost găzduită cu mobilier, arhivă şi bibliotecă,
oferindu-i-se un spaţiu adecvat, dar nu definitiv. De importanţa A.Î.B.
şi-a dat seama şi conducerea C.C.D. Timiş, prin prof.: Ioţcovici
Persida, Buican Mariana, Ardelean Maria, Vaida Tanţa şi Cristescu
Ion care cu amabilitate şi înţelegere ne-au acordat sprijin, consultanţă
şi spaţiu pentru biroul central - necesar în relaţia cu colegii şi care la
foarte multe activităţi s-a dovedit neîncăpător datorită prezenţei
numeroase.
Adunarea Generală anuală ce are loc în fiecare toamnă.
Punctul cel mai important este propunerea de activităţi şi întocmirea
programului ce se va derula pe anul şcolar respectiv. Multe activităţi
sunt cu temă, se desfăşoară o dată pe lună şi sunt în strânsă legătură cu
răspândirea experienţei profesionale, perfecţionarea continuă,
cursurile de formare continuă propuse prin I.S.J. şi C.C.D. Timiş.
Alt tip de activităţi se referă la împlinirea sufletească a
membrilor asociaţiei şi tocmai pentru aceea a luat fiinţă corala A.Î.B.
,,Cantemus Banatum” cu un repertoriu bogat şi echilibrat, coordonată
cu pricepere şi dăruire de domnul Dirijor – învăţător Ioan Horvath. S-
au desfăşurat şi câteva excursii care au creat acel liant deosebit de
necesar pentru starea de bine dintre învăţători.
Tot atât de important pentru noi este şi "Balul Învăţătorului",
ajuns la ediţia a X-a, un bal unic, cu un program variat şi original, la
care, de fiecare dată, numărul participanţilor a depăşit cu mult suta.
Răspândirea informaţiei de specialitate şi a organizării vieţii
de asociaţie se realizează prin periodicul "Învăţătorul", ajuns la
numărul 28, luna aceasta urmând să apară numărul 29. Tot sub
îngrijirea unor inimoşi dascăli au apărut şi 2 numere ale revistei pentru
copii "Chiţibuş".
Dar noi nu ne gândim numai la copii ci şi la colegii noştri
aflaţi în pragul pensionării sau pensionari, adevăraţii purtători ai
experienţei didactice la catedră-experienţă trăită şi de care trebuie să
profităm deoarece nu o găsim în cărţi şi nu o poate preda nimeni. În
această idee am organizat de-a lungul anilor activităţi cu dumnealor şi
tinerii învăţători sub titulatura "Punte peste generaţii".
89
Însă, considerăm că aceste activităţi nu sunt îndestulătoare şi
împreună cu I.S.J. şi C.C.D. Timiş ne-am gândit la organizarea unor
întâlniri gen club cu caracter permanent (clubul artelor, cafeneaua
literară, întâlniri cu medici specialişti). Această dorinţă veche a
noastră ar putea prinde viaţă în situaţia existenţei unui sediu propriu şi
adecvat.
Încercăm să împrumutăm din strălucirea asociaţiilor
învăţătoreşti bănăţene şi chiar dacă ne va fi greu şi va trece ceva timp
până la reconstituirea vechii asociaţii, dar în haine noi, noi am făcut
primul pas şi în 15 mai 2002 am făcut publică, la Caransebeş, unirea
Asociaţiei Învăţătorilor Timişeni (de atunci)cu Asociaţia Învăţătorilor
Caraş-Severineni.
După un deceniu de activitate suntem siguri că oferim ceva
mai mult decât creditele: CREDIBILITATE.
Preşedinte A.Î.B
Institutor MARIA VĂRŞĂNDAN
ÎNVĂŢĂTORII
Radu Dimitrie
Ne-au pus mereu în cârcă şi în spate
Tot ce au vrut şi încă peste poate,
Iar noi le-am dus pe toate socotind,
Că-i datoria noastră, că noi muncim, iubind.
Ne-au spus ca-n şcoală să facem mereu apostolat,
Că-i lege naţională şi-i prima la palat!
Dar au uitat cu toţii, un lapsus explicat,
Că legea ca s-o scrie, chiar noi i-am învăţat.
Copiii lor urmează acum să-i învăţăm
Aşa cum şi pe ei tot noi i-am învăţat.
Vor trece ani şi poate cei mici vor fi pe la palat
Să pună înc-o piatră în spate de purtat!
90
Şi astăzi, ei tot nouă ne vor cere
Să punem umărul când este greu,
Şi să tăcem, sunt tot ei de părere,
Că plata noastră e la Dumnezeu.
Noi am rămas modeşti, că altfel nu se poate,
Şi vom purta mereu în cârcă şi în spate,
Tot ce ne-au pus. Din toate socotind,
Că-i datoria noastră, să-i învăţăm iubind.
91
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN BISTRIŢA
NĂSĂUD
Constituire: În noiembrie 2001 un grup de 8 învăţători de la Şcoala
Generală nr. 1 Bistriţa au convenit să se asocieze în vederea înfiinţării
Asociaţiei Învăţătorilor ,,AMmA" al cărui scop era (şi este) de
sprijinere a cadrelor didactice, de apărare a interesului învăţătorilor
din jud. Bistriţa - Năsăud şi nu numai, precum şi de promovare a
valorilor culturale. Primul preşedinte al asociaţiei a fost înv. Monica
Săsărman, iar din ianuarie 2006, Olimpia Cheţa.
Activitate: După depăşirea greutăţilor inerente oricărui început,
membrii asociaţiei si-au propus în fiecare an derularea unor activităţi
specifice, găsind în acest sens deschidere şi sprijin în Inspectoratul
Şcolar Judeţean şi Casa Corpului Didactic. Astfel au fost organizate
simpozoane, sesiuni de comunicări ştiinţifice, întâlniri cu
reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai altor asociaţii şi
fundaţii nonguvernamentale în scopul elaborării şi susţinerii de
proiecte şi programe.
Încă de la înfiinţare, asociaţia organizează în luna noiembrie ,,Balul
învăţătorilor", acţiune ce se doreşte a fi o sărbătoare a dascălului, un
bun prilej de întâlnire a membrilor asociaţiei.
În această toamnă, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean,
pregătim apariţia unei reviste în care, pe lângă materialele celor care
doresc să împărtăşească din experienţa proprie, se vor regăsi şi lucrări
ale elevilor noştri.
Asociaţia are acum 220 de membri şi sperăm ca acţiunile ce le vom
întreprinde pe viitor să-i determine pe cât mai mulţi colegi să ni se
alăture.
Istoric:
Aş vrea să menţionez că în judeţul nostru a existat în perioada
interbelică Asociaţia ,,Mariana" a învăţătorilor din judeţul Năsăud.
S-au păstrat însă foarte puţine informaţii despre această asociaţie. La
Biblioteca Judeţeană am găsit numerele din anii 1928 şi 1929 a unei
publicaţii numite ,,Buletin Şcolar", o revistă editată în colaborare cu
Revizoratul şcolar şi cu Comitetul şcolar judeţean. Răsfoind revista
92
am aflat că 3 reprezentanţi ai judeţului nostru au participat în perioada
6 - 8 dec. 1929 la Congresul general al membrilor corpului didactic de
toate gradele şi la Adunarea generală extraordinară a Asociaţiei
Generale a membrilor corpului didactic primar organizate la
Bucureşti.
Preşedintele AmmA
OLIMPIA CHEŢA
93
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR BRAŞOVENI
Asociaţia Învăţătorilor Braşoveni, Str. Codrii Cosminului, Nr.8, Sc.B, Ap.9,
Braşov
Asociaţia Învăţătorilor Braşoveni (AIB) este o organizaţie profesional-
ştiinţifică, neguvernamentală, independentă, cu personalitate juridică,
înfiinţată în 27 nov. 2001, având drept scop promovarea valorilor
culturale, sprijinirea cadrelor didactice în vederea perfecţionării
profesionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
De la înfiinţare şi până acum AIB:
A primit şi a amenajat un sediu (în 2002, la parterul Şcolii
Generale 24);
A fost solicitată să-şi prezinte activitatea în Catalogul
Organizaţiilor Neguvernamentale;
A avut activităţi cu învăţători braşoveni şi invitaţi din străinătate;
A desfăşurat activităţi de pregătire cu elevii claselor a IV-a;
A desfăşurat acţiuni umanitare, a oragnizat trei simpozioane
profesionale;
A participat la zilele Braşovului;
A editat „Învăţământul braşovean” (revista învăţătorilor),
Buletinul Informativ Educaţional;
În conformitate cu obiectivele asociaţiei, în perioada următoare ne-am
propus:
Să stimulăm spiritul de inovare şi să depistăm modalităţi prin care
activitatea de cercetare poate contribui la sprijinirea cadrelor didactice
prin desfăşurarea unor teme de cercetare, organizarea de simpozioane;
Să iniţiem relaţii de colaborare cu organizaţii similare din ţară şi
străinătate;
Să restructurăm sistemul de perfecţionare psiho-pedagogică, prin
lărgirea surselor de formare, alături de CCD (cu formatorii existenţi în
AIB) prin identificarea, organizarea şi desfăşurarea unor stagii de
formare pentru abilitare curriculară;
94
Să organizăm activităţi recreative, aniversări; să instituim
„Placheta de excelenţă” pentru învăţătorii care se vor pensiona (în
colaborarea cu comunitatea);
Pentru elevi vom continua „Şcoala-Excelent”, concursul
interdisciplinar, susţinerea zilelor Braşovului.
Preşedintele AIB,
MARIANA CONSTANTIN
95
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR CARAŞ-SEVERINENI
Str. Progresului Nr. 6, 320135 – ReşiţaJud. Caraş-Severin - RomaniaTel.
+40 255 256087 / Fax:+40 255 251826
Mobil: 0720127375 sofia_onetiu@yahoo.fr
Cine suntem ?
ASOCIAŢIA ÎNVATATORILOR CARAŞ-SEVERINENI a fost
înscrisă în Registrul special al persoanelor juridice al Tribunalului
Caraş-Severin,în Reşiţa, România, sub nr. 356/ PJ/1998, din data de
29 mai 1998. Asociaţia, fondată în 27 septembrie-1997, este o
societate cu caracter profesional-ştiinţific, având drept scop
promovarea valorilor culturale, precum şi sprijinirea cadrelor
didactice în vederea perfecţionării profesionale şi ameliorării
condiţiilor de muncă. Avem o publicaţie care să ne reflecte activitatea:
„Dascălul caraş-severinean”. Acum sunt în asociaţie 130 de membri.
Din acţiunile noastre:
Întâlniri periodice la sediul asociaţiei pentru împărtăşirea noutăţilor de
ordin profesional, privind politicile educaţionale şi reforma în
învăţământul primar; organizarea unor schimburi de experienţă vizând
aplicarea Curriculum-ului Naţional şi abordarea unor alternative
educaţionale; realizarea unor parteneriate şi derularea de activităţi
complexe de formare continuă, pe teme actuale.
Parteneri externi:
1. N.G.O. SKOLA PLUS “DOSITEJ OBRADOVIC”-BELA CRKVA
–SERBIA & MUNTENEGRU
Proiectele:
“Lideri creativi - învatamânt fără frontiere”:proiect de cooperare
culturală, în perioada 26-31.08 2002, la Bela Crkva, Serbia &
Muntenegru. Finanţator: Educational Society of Malopolska;
“Dunărea - liant între bănăţeni”- în perioada:25-30 iulie 2005, în
judeţul Caraş-Severin - proiect educaţional vizând implicarea elevilor,
cadrelor didactice şi părinţilor în acţiuni de cooperare culturală
transfrontalieră, finanţat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi
membrii asociaţiei.
2. EDUCATIONAL SOCIETY OF MALOPOLSKA - NOWY
SACS-POLONIA: Târgul Internaţional Skola Plus - Timişoara,
96
24-25.04.2004; Curs opţional „Lumea strălucitoare”- iniţiativă
civică, la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7 Reşiţa - 2004
3. ALŢI FINANŢATORI: ALCOA FOUNDATION
Seminarul: „Protejaţi copiii, nu le răniţi sufletul!”, pe tema
prevenirii abuzului şi violenţei asupra copiilor, în parteneriat cu
Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic, Direcţia pentru Protecţia
Copilului, Şcolile Nr.6, 7, 9 şi Nr. 10 Reşiţa - 24 - 25 aprilie, 2005;
Proiectul: ”Jucării pentru cei mici”- confecţionare de jucării de către
elevii claselor primare pentru cei din grădiniţe, în parteneriat cu
Şcolile Nr. 6, 7, 9 din Reşiţa şi Nr. 7 Caransebeş, septembrie-
decembrie, 2005.
Simpozioane organizate:
“Copilăria şi valorile morale”-1999;”Eminesu-PEDAGOG”- 2001;
“Educaţia pentru democraţie” 2001; “Educaţia în perspectiva integrării
europene”-2004; “Păstrarea valorilor culturale naţionale în perspectiva
integrării europene”-2005
Seminarii:
“Educaţia pentru sănătate”-2000; “Voluntari în sprijinul copiilor”
2001; “Non-discriminarea între ideal şi real”-2002; “Protejaţi copiii,
nu le răniţi sufletul!”-2005
Cursuri de perfecţionare:
“Managementul de proiect”- curs realizat de către Direcţia pentru
Integrare europeană şi relaţii externe,din cadrul Prefecturii Judeţului
Caraş-Severin- 2002; „Public Achievement” - curs de formare de
formatori realizat de Educational Society of Malopolska, Nowy Sacs,
Polonia şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă -Romania – 2004;
„Învăţarea în grup-tehnici de lucru interactive”-curs de formare
realizat de CCD Reşiţa- 9-10 dec. 2005
Preşedinte al asociaţiei,
Institutor ONEŢIU SOFIA
97
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ
Motto: „CINE ÎNALŢĂ PE ÎNVĂŢĂTOR, ÎNALŢĂ ÎNSĂŞI
NAŢIUNEA".
Diesterweg
Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ a fost înfiinţată în
anul 1912 de învăţătorul LEON MREJERU, ca secţie a Asociaţiei
GENERALE a învăţătorilor din ROMÂNIA. De la înfiinţare s-a
constituit ca persoană juridică cu scopul de a ajuta cadrele
didactice după modelul Societăţii Corpului Didactic de toate
gradele din ROMÂNIA, care a funcţionat în perioada 1878-
1898.
La congresul din Iaşi din 1885 a luat parte şi Ion Creangă,
marele povestitor şi unul din învăţătorii cu care se mândrea şi se
mândreşte corpul didactic din Judeţul Neamţ.
Congresele anuale ale Societăţii Corpului Didactic de toate
gradele aveau ca scop: perfecţionarea învăţământului, să studieze
lacunele existente în organizarea învăţământului, să combată
relele existente în învăţământ, făcând şi propuneri de îndreptare,
să dea corpurilor legiuitoare, guvernelor şi instituţiilor ţării
concursul pentru îndreptarea relelor sociale.
Totodată s-a urmărit să se consolideze relaţiile de amiciţie şi
colegialitate între slujitorii şcolii.
Cadrele didactice din judeţul Neamţ au aderat cu multă
însufleţire la aceste principii.
Asociaţia învăţătorilor din judeţul Neamţ a funcţionat până în
anul 1944 (1912-1944) timp de 32 de ani, iar între anii 1945-
1990 asociaţia nu a mai desfăşurat activităţi, dar nici nu a fost
desfiinţată.
În vederea continuării luptei care să apere drepturile legitime ale
lucrătorilor din învăţământ, la data de 26 octombrie 1944, în
cadrul adunării generale extraordinare a tuturor asociaţiilor din
învăţământ s-a hotărât ca Asociaţia Generală a Învăţătorilor,
Asociaţia Profesorilor Secundari şi Asociaţia Profesorilor
Universitari să se unească în cadrul „Federaţiei corpului
didactic".
98
Pe parcursul anilor, această federaţie s-a transformat în
Sindicatul Muncitorilor din Învăţământ, preluând o parte din
problemele de mare importanţă care stăteau în atenţia
învăţământului de stat din acea perioadă.
După revoluţia din anul 1989, prin sentinţa civilă nr. 163 din 5
octombrie 1990 a Judecătoriei Piatra Neamţ, rămasă definitivă şi
investită cu formula executorie „ASOCIAŢIA
ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ", a fost
recunoscută cu statut de personalitate juridică.
O parte din cadrele didactice prezente, învăţători şi profesori, au
făcut parte din Asociaţie cu mulţi ani înainte de 1944.
Preluând tradiţiile asociaţiei din perioada interbelică şi
dispunând de cadre didactice cu o bogată şi merituoasă activitate
în domeniul învăţământului, Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul
Neamţ doreşte să-şi aducă o contribuţie substanţială la
dezvoltarea educaţiei continue în regiunea Nord-Est,
structurându-şi şi orientându-şi activităţile spre satisfacerea
cererilor de pe piaţa locală a muncii prin:
Organizarea de cursuri de perfecţionare / specializare în
domeniile de interes pentru comunitatea locală;
Atragerea de cadre didactice şi de specialişti de marcă în
activităţile de formare profesională şi realizarea unor suporturi
curriculare etc.
Comitetul Director
99
Asociaţia Educatorilor Suceveni
B-dul George Enescu nr 26 A Suceava 720315
România
aesvro@yahoo.com
CINE SUNTEM NOI?
ASOCIAŢIA EDUCATORILOR SUCEVENI
Constituire:
Asociaţia Educatorilor Suceveni s-a constituit în 2003 la iniţiativa
a 52 de membri fondatori. În 2006 asociaţia are 321 membri
(educatoare, învăţători-institutori, profesori) din judeţul Suceava.
A.E.Sv. constituie reprezentarea unitară a intereselor cadrelor
didactice de pe raza judeţului Suceava şi nu numai, promovând
valorile culturale şi sprijinind dascălii în vederea perfecţionării
profesionale şi ameliorării condiţiilor de muncă.
A.E.Sv. este organizată şi funcţionează ca persoană
juridică în conformitate cu O.G. 26/2000 şi dispoziţiile actului
constitutiv, ale Statutului şi Regulamentului de funcţionare.
Durata A.E.Sv. este nelimitată, data înfiinţării fiind 15.10.2003.
Derularea activităţilor:
A.E.Sv. organizează întâlniri lunare, în ultima sâmbătă
din lună, la Liceul cu Program Sportiv Suceava – Bd. George
Enescu Nr.26 A. În cadrul acestor întâlniri au loc schimburi de
experienţă şi împărtăşirea ultimelor noutăţi de ordin profesional.
Pe parcursul anului şcolar, sunt organizate stagii de formare care
vizează aplicarea şi perfecţionarea reformei în învăţământ,
întâlniri cu personalităţi din domeniul socio-profesional.
Menţinerea vieţii de asociaţie se face prin activităţi „de suflet”
gen „Balul A.E.Sv.”, excursii, editarea Buletinului informativ al
A.E.Sv., întâlniri ale cadrelor didactice pensionare, comemorări,
activităţi ale grupului vocal al asociaţiei, organizarea de şcoli de
vară, tabere, schimburi de experienţă cu alte şcoli din ţară şi
străinătate, proiecte naţionale şi internaţionale, parteneriate cu alte
structuri asociative, colaborări cu factori de răspundere şi cu
reprezentanţi ai minorităţilor, în scopul elaborării şi realizării de
100
proiecte viabile, menite a întări legătura dintre şcoală –familie -
comunitate.
Obiectivele asociaţiei pentru anul 2006:
Creşterea vizibilităţii asociaţiei în comunitate;
Atragerea de fonduri naţionale şi internaţionale;
Dezvoltarea profesională a membrilor asociaţiei;
Consilierea pensionarilor cadre didactice;
Dezvoltarea vieţii de organizaţie;
Păstrarea tradiţiilor;
Proiecte în care este implicată AESv:
Proiecte în derulare :
PROIECTUL 50+ ; PROIECTUL EQUINOX – ediţia a III-a;
CONCURS DE REVISTE - ediţia a II-a; ŞCOALA DE VARĂ –
ediţia a II-a; SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL EDUCAŢIE
ŞI CETĂŢENIE EUROPEANĂ - ediţia a II-a
Proiecte de viitor:
In perioada 25 septembrie – 30 septembrie 2006 AESv este
implicată în proiectul european „Săptămâna cetăţeniei active”;
A.E.Sv. este partener în Proiectul GRAPE derulat de Asociaţia
Rădăcini şi Aripi Suceava.
Membrii ai A.E.Sv. au participat la 28 cursuri de formare
Comenius 2.2. C în: Suedia, Austria, Spania, Lituania, Belgia,
Olanda, Suedia, Franţa, Finlanda, Anglia, Cipru, Cehia, Islanda,
Turcia, Bulgaria, Germania, Portugalia şi Polonia.
Consiliul Director al AESv
101
ASOCIAŢIA „NORMALIŞTII CLUJENI”
Asociaţia „Normaliştii Clujeni” este persoană juridică
înfiinţată în 2004, reprezentând învăţători din judeţul Cluj, dar cu
filiale şi în judeţele: Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi
Sălaj . Are sediul în Cluj Napoca, Calea Traian Vuia nr. 131.
Scoate semestrial revista ,,Normaliştii Clujeni” care are ca
motto cuvintele lui Eminescu ,,Sufletul omului, precum pământul
ţării: pentru a da roade, trebuie cultivat”.
Preşedintele asociaţiei, Valer Popa transmite în numele
Normaliştilor lui Lazăr către Normaliştii lui Ţichindeal- SALVE!
102
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU O ŞCOALĂ
MODERNĂ C.FREINET
ROMÂNIA TIMIŞOARA
ARSM C.Freinet
Bd. Revoluţiei nr.20,Timişoara
e-mail: arsm_cfreinet@yahoo.com
ARSM C.Freinet este o asociaţie naţională profesională
neguvernamentală, cu personalitate juridică din anul 1993 care
prin activităţile desfăşurate promovează alternativa educaţională
Freinet.
Membrii asociaţiei sunt educatoare, învăţători, profesori de
gimnaziu, liceu şi învăţământ universitar din toată ţara: judeţele
Arad – Ineu, Lipova, Alba – Cugir,Bucureşti, Bacău, Braşov-
Săcele, Buzău, Caraş – Severin – Reşiţa, Harghita – Topliţa, Iaşi,
Mureş – Reghin, Iernut şi Timiş.
Îşi desfăşoară activitatea în toate unităţile de învăţământ în care
activează cadre didactice membre ale asociaţiei.
Face parte din Comisia Naţională pentru Alternative
Educaţionale a M.Ed.C. de la data înfiinţării acesteia 1999, alături
de celelalte alternative educaţionale care sunt practicate în
România: Montessori, Planul Jena, Step by Step, Waldorf,
Pedagogia curativă Waldorf.
Obiectivele asociaţiei:
Promovarea Pedagogiei Freinet prin activităţi specifice;
Asigurarea iniţierii şi a formării continue în Pedagogia
Freinet;
Dezvoltarea cooperării între cadrele membre şi cadrele
didactice din mişcarea internaţională interesate de înnoirea şi
modernizarea învăţământului.
ARSM C.Freinet este membru cu drepturi depline a Federaţiei
Internaţionale a Mişcării Şcolii Moderne FIMEM, federaţie care
reuneşte toate mişcările naţionale din lumea întreagă, care
promovează Pedagogia Freinet.
Activităţi:
Concepe, organizează stagii de iniţiere şi formare continuă;
103
Formează cadre didactice în vederea constituirii de grupe/
clase Freinet;
Organizează: seminarii,simpozioane, tabăra naţională „Şcoala
de vacanţă Freinet”- 10 ediţii.
Parteneri:
Institutul Cooperativ al Şcolii Moderne – ICEM - Franţa
FIMEM
C.C.D. Timiş, Arad, Bacău, Buzău, Braşov, Mureş, Iaşi, Suceava
Centrul Cultural Francez Timişoara
Ne propunem:
Să formăm oameni în loc să fabricăm elevi,
Să favorizăm luarea de cuvânt,
Să-i incităm la exprimare liberă,
Să împărţim puterea, să cooperăm,
Să facem un jurnal şcolar,
Să deschidem şcoala spre lume,
Să facem corespondenţă,
Să dăm un sens muncii,
Să organizăm acţiunea în vederea învăţării,
Să adaptăm şcoala la copilul de azi
Preşeninte ARSM C.Freinet
Prof.MARIANA BÂNDEA
104
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU O ŞCOALĂ
MODERNĂ ARAD
Pentru afilierea la Federaţia Internaţională a Mişcării
pentru o Şcoală Modernă şi pentru promovarea alternativelor
educaţionale învăţătorii au pus bazele Asociaţiei Române pentru o
Şcoală Modernă- Arad care a fost şi ea înregistrată la judecătorie.
Din 2002, cu sprijinul ISJ Arad şi al partenerilor străini, la Şcoala
nr. 15 din Arad au început să funcţioneze primele clase ce
utilizează tehnici Freinet. Au avut loc şi 4 întâlniri cu responsabili
din Franţa ai Mişcării Internaţionale pentru o Şcoală Modernă în
ideea abilitării învăţătorilor în pedagogia Freinet. În cadrul CCD
s-au organizat numeroase cursuri de abilitare în utilizarea
pedagogiei Freinet susţinute învăţători din asociaţia noastră.
În 9-10 feb 2006 CCD Arad şi directorul acesteia, Tiberiu Novac,
au fost gazde pentru 48 de cadre didactice din judeţul nostru care
s-au iniţiat în alternativa pedagogică Freinet. Titularul cursului de
formare a fost Viorel Dolha, iar reprezentantul IŞJ Ioan Stan a
monitorizat întreaga activitate. Formatorii au fost membri ai
Asociaţiei Române pentru o Şcoală Modernă Arad Ana Mureşan,
Dorina Dolha, Claudia Mâneran, Diana Maghici, Aura Lasc, Geta
Pascu, Mirela Gornic, Dana Mocanu, Silvia Demian, Alexandra
Şimandan, Cornelia Demian şi Gabriela Moş.
S-a beneficiat de expertiza colegelor Mariana Bândea, Sânziana
Oprescu şi Claudia Cociuba de la ARSM Celestin Freinet
Timişoara, pioniere ale acestei alternative în România. Toţi cei 48
de cursanţi şi-au regăsit articolele în revista stagiului ,,Lumina
Freinet”.
Din 2000 în Arad se aplică tehnici ale pedagogiei Freinet la
Şcoala nr. 15. Cu concursul IŞJ se speră că în scurt timp această
şcoală va parcurge procedura de acreditare. Alternativa Freinet se
bazează pe o şcoală centrată pe elev, pe munca şcolară motivată,
pe activitatea personalizată, pe expresie liberă şi comunicare, pe
cooperare, pe învăţare prin tatonare experimentală, pe globalitatea
acţiunii educative.
Tehnicile, instrumentele şi formele de organizare care definesc
grupele sau clasele Freinet sunt textul liber, ziarul şcolar, clasa
105
cooperativă, ancheta documentară, creaţia manuală, exprimarea
muzicală, exprimarea corporală, fişierele autocorective,
corespondenţa şcolară, exprimarea plastică, ieşirea şcolară,
fişierele de muncă (lectură, matematică etc), biblioteca clasei,
planurile de muncă, brevetele, consiliul clasei.
Între 25 iunie-2 iulie a avut loc la Moneasa Şcoala de Vară
Freinet. Proiectul a fost sprijinit de IŞJ Arad prin inspectorul
pentru alternative educaţionale Ioan Stan, CCD Arad prin
directorul Tiberiu Novac, Asociaţia Română pentru o Şcoală
Modernă Arad, Direcţia pentru Tineret Arad. Pe lângă elevi de la
şcolile Ţichindeal, 4, 5, 13, 15, 20, Zădăreni au fost prezenţi, pe
cheltuiala Asociaţiei Învăţătorilor, elevii Alexandra Burtiuc şi
Alexandru Lovaş care au câştigat concursul de rezumate postate
pe internet. Cei mai mulţi elevi din afara judeţului Arad au fost
din Timiş şi Botoşani
Atelierele au fost conduse de învăţătoarele Ana Mureşan, Ana
Kiss, Mirela Gornic, Dorina Dolha, Alexandra Şimăndan,
Gabriela Moş, Diana Lădariu, Claudia Mâneran şi Iudit Venter.
Cursanţii au scos revista stagiului- „Lumea copiilor”. Premii de la
revista –senior cu acelaşi nume şi de la Astra Arad au primit
copiii care au obţinut brevete la unul din atelierele amintite. Au
mai lucrat cu noi învăţătorii Elena Capotescu, Floare Paştina,
Mărioara Crişan, Elena Azoiţei, Cristian Azoiţei, Melinda Maliţa,
Ioan Zapota, Ioan Voian, Miruna Cociuban, Otilia Mihaly, Ana
Moş şi Pavel Moş (cel care ne-a lucrat şi CD-urile cu poze din
timpul stagiului).
Învăţătorul Cristian Azoiţei din Botoşani a spus că ,,am găsit la
Moneasa spiritul Freinet şi locuri cu nimic mai puţin frumoase
decât în Alpii Maritimi unde mentorul nostru a pus bazele acestei
pedagogii”.
Comitetul Director
106
EDUCAŢIE PENTRU LIBERTATE
Când păşeşti pentru prima oară în spaţiul unei clase Waldorf,
trăieşti cu mirare senzaţia unui spaţiu familiar. Elevii te întâmpină
cu zâmbetul pe buze, te salută liniştiţi, îţi dau mâna şi te invită să
vezi ce au lucrat în acea zi. Te întreabă cum te cheamă şi îţi
permit să intri firesc în relaţie cu ei. Adesea, această caracteristică
se estompează cu vârsta, dar rămâne latentă ca un laitmotiv al
educaţiei primite în şcoala Waldorf.
Un copil care a trecut prin educaţia oferită de alternativa
educaţională Waldorf se raportează la anii de şcoală ca la o
perioadă de încercări, evoluţie şi devenire. Nimic nu este mai
important pentru copii, pentru elevi, decât să se simtă ocrotiţi şi
incluşi ca într-o familie în viaţa şcolii. Aceasta este o cerinţă
fundamentală pe care orice şcoală Waldorf se străduieşte să o
respecte atunci când îşi organizează spaţiile de învăţământ,
programa şi modul de desfăşurare a orelor. Atenţia cadrelor
didactice este îndreptată preponderent asupra copilului.
Observarea copilului pe parcursul orelor, în afara lor, constituie
punctul de pornire pentru dezvoltarea unei metode cât mai
apropiate de cerinţele sale de evoluţie.
Atunci când învăţătorul sau profesorul se pregăteşte pentru
predare, încearcă să găsească o cale cât mai sugestivă, mai
apropiată de experienţa vieţii, pe care elevul să o poată
experimenta, studia şi apoi concluziona, dând definiţii. Astfel,
elevul are ocazia să înţeleagă prin observaţie şi experiment, prin
lectura textelor, ca mai apoi, cu ajutorul profesorului, să poată
ajunge la definiţii, calea normală a oricărei înţelegeri bazate pe
experienţa de viaţă. Acest procedeu, de la particular la general, de
la descoperire la definire este respectat în cadrul disciplinelor
cognitive, cum sunt chimia, fizica, matematica şi chiar în cadrul
studiului limbii materne. Astfel, elevul dobândeşte o siguranţă în
mânuirea conceptelor care este adânc înrădăcinată în el, datorită
experienţei nemijlocite de viaţă. Urmărind această cale, putem
descoperi odată cu elevul care sunt corelaţiile dintre fenomene şi
concepte, care sunt legăturile invizibile din lumea care ne
107
înconjoară. Domeniile de studiu se întrepătrund, studiul limbii
materne se poate face în timpul redactării observaţiilor de la
experimente, conceptele de geometrie pot fi folosite în studiul
filozofiei, iar tânărul părăseşte şcoala după doisprezece ani cu o
solidă cunoaştere a fenomenelor şi o perspectivă individuală
asupra lumii.
În liceul Waldorf, elevul face şi practică în domeniul agricol,
tehnologic, topometric, forestier, social sau artistic, lucru care îi
lărgeşte perspectiva asupra sferelor vieţii. De aceea, cadrele
didactice trebuie să îşi formeze mereu propria modalitate de
predare. Ele trebuie să se menţină mereu deschise pentru evoluţia
societăţii, pentru schimburile de generaţii.
Cursurile organizate de către Federaţia Waldorf din România au
un caracter formator dar şi inovator, cadrele didactice fiind
îndrumate spre adâncirea problematicii educaţiei în lumea
contemporană şi spre lărgirea orizontului propriu de percepere a
disciplinei pe care o predau. Astfel pregătirea cadrelor didactice
nu se încheie niciodată, pentru că şi evoluţia generaţiilor de elevi
este continuă: noile generaţii aduc cu sine noi provocări, cer de la
noi eforturi diferite.
În România, şcolile Waldorf au avut mulţi iniţiatori entuziaşti,
care au organizat mai întâi clase Waldorf în cadrul unor şcoli. Cu
timpul, acolo unde au permis condiţiile, s-au constituit grădiniţe,
şcoli şi licee Waldorf. Părinţii şi cadrele didactice au format
asociaţii, care s-au unit în 1993 sub umbrela Federaţiei Waldorf
din România, care le reprezintă la nivel naţional şi internaţional.
În momentul de faţă avem şase Licee Waldorf, patru Şcoli
Waldorf, trei iniţiative şcolare şi 38 de grupe de grădiniţă în 22 de
localităţi. Alternativa educaţională Waldorf este învăţământ de
stat. Nu se percep taxe pentru şcolarizare. Cadrele didactice au, pe
lângă pregătirea de bază, specializare în cadrul alternativei.
Prof. Liliana-Emilia Dumitriu,
director executiv Federaţia Waldorf din România
108
UNIUNEA CADRELOR DIDACTICE MAGHIARE
DIN ROMÂNIA
ROMÁNIAI MAGYAR PEDAGÓGUSOK
SZÖVETSÉGE
Uniunea s-a constituit în 1991, dobândind personalitate
juridică, cu sediul central la Miercurea-Ciuc şi cu filiale în toate
judeţele, unde funcţionează unităţi şcolare, secţii, clase sau grupe
cu limba de predare maghiară. Uniunea are în prezent peste 12
000 de membri.
Scopul U.C.D.M.R. este cultivarea culturii, organizării de
activităţi didactice, pedagogice şi metodice în limba maghiară,
sprijinirea instituţiilor abilitate în elaborarea şi traducerea
manualelor şcolare şi a altor auxiliare, sprijinul cadrelor didactice
de a participa la perfecţionări organizate în România, Ungaria,
Slovacia şi Sârbia în limba maghiară.
Acţiuni mai deosebite organizate în ultimii ani:
Academia de vară „Bolyai”, în 2006 ediţia a XIV-a, cu 29 de
secţiuni şi cu participarea a 942 de cadre didactice. Între aceste
secţiuni menţionăm: folosirea calculatoarelor, munca cu elevii cu
nevoi speciale etc.;
Tabere de antrenament pentru cei mai buni elevi din clasele
de liceu (câte unul din fiecare judeţ), pe nivele. Aceştia au
participat la o tabără de aprofundare a limbii engleze în Anglia;
Funcţionarea a patru centre de documentare cu biblioteci,
conţinând cărţi de specialitate, casete şi Cd-uri specifice (
Miercurea Ciuc, Oradea, Cluj-Napoca şi Sovata);
La Sovata funcţionează Centrul de perfecţionate „Teleki”, cu:
trei săli de conferinţe, centru de documentare, sală de informatică
şi aproximativ 200 de locuri de cazare.
109
În judeţul Arad funcţionează o bibliotecă documentară
(cărţi de specialitate şi metodice, casete, reviste de specialitate) în
limba maghiară. Doritorii pot citi sau copia, chiar tehnoredacta,
lucrări pentru perfecţionare sau grade didactice. Biblioteca are
sediul la Arad, pe strada Lucian Blaga 2, în clădirea parohiei
romano-catolice, cu un orar de funcţionare zilnic între orele 14-17
şi la solicitare şi în ziua de sâmbătă.
Preşedinte U.C.D.M.R. Filiala Arad
Prof. MATEKOVITS MIHÁLY
110
FEDERAŢIA SINDICATELOR LIBERE DIN
ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNIA
SINDICATUL DEMOCRATIC ÎNVĂŢĂMÂNT
ARAD
B-dul G-ral Dragalina, nr. 5-7,
cod 310125, Arad
Tel / fax: 0257 / 281 882
e-mail: sdia@rdslink.ro
Sindicatul Democratic Învăţământ Arad a luat fiinţă în anul 1997
din iniţiativa unui număr de peste 250 de membri fondatori, în
frunte cu regretatul şi inimosul lider, profesorul Ştefan Baliţa,
care au decis desprinderea de vechiul sindicat al învăţământului
arădean, Sindicatul Liber.
După obţinerea personalităţii juridice şi adoptarea statutului, în
cadrul Conferinţei Judeţene a fost ales primul Birou Operativ al
S.D.Î. Arad, format din profesor Ştefan Baliţa – lider judeţean,
profesor Mioara Pondiche – vicelider, profesor Dănuţ Ieneşescu –
secretar coordonator, birou care susţinut de membrii de sindicat a
desfăşurat o activitate deosebită, încununată de realizări
remarcabile. Aceste realizări au fost posibile şi datorită unităţii de
acţiune cu toate organizaţiile sindicale judeţene afiliate la
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Dintre acestea
amintim:
obţinerea unor facilităţi ca: sporul rural, sporul de stres, sporul de
fidelitate, salariul şi gradaţia de merit, indemnizaţia de dirigenţie,
al 13-lea salariu, facilităţi prevăzute în Legea 128/1997, privind
statutul personalului didactic; aplicarea în integralitate a legii
154/1998, privind salarizarea bugetarilor; plata la timp a
drepturilor salariale;
majorarea salariilor cu 8,5% în anul 2000 pentru salariaţii din
învăţământ precum şi alte majorări ulterioare; indexarea anuală a
salariilor; aplicarea prevederilor legale privind plata cu ora şi a
activităţii prin cumul.
La baza obţinerii acestor rezultate au stat numeroase şi variate
acţiuni sindicale: marşuri şi mitinguri de protest, pichetări, greve
111
de avertisment, greve generale etc. În aceste acţiuni au fost
implicaţi toţi membrii noştri de sindicat, precum şi o mare parte
dintre salariaţii nesindicalişti din unităţile aparţinătoare.
Din februarie 2004, S.D.Î. Arad îşi modifică componenţa Biroului
Operativ astfel: profesor Dănuţ Ieneşescu – lider judeţean,
profesor Mioara Pondiche – vicelider, profesor Doina Nicolăiţă –
secretar coordonator, Maria Lugojan, Virgil Muţiu, Dan Tripa,
Nicolae Vidican, Olimpia Funar – membri.
Având în vedere că prevederile privind modul de calcul al
salariilor din Legea 128/1997 erau interpretate şi aplicate
incorect, S.D.Î. Arad a decis deschiderea unei acţiuni în instanţă
fapt materializat în data de 10 iulie 2003.
Considerăm că cea mai importantă realizare a Sindicatului
Democratic Învăţământ Arad este câştigarea acestui proces, prin
care, în premieră la nivel naţional, printr-o sentinţă definitivă,
irevocabilă şi executorie, s-a recunoscut faptul că salariile
cadrelor didactice au fost calculate incorect, în detrimentul
salariaţilor. Prin această sentinţă, instanţa a hotărât plata
retroactivă pe o perioadă de trei ani a diferenţelor rezultate în
urma calculării incorecte a salariilor.
Suntem singurul sindicat din judeţ, care, ca urmare a acestui
demers a contribuit decisiv la recuperarea integrală a diferenţelor
salariale, încă din februarie 2006, de către salariaţii din unităţile
aparţinătoare, pe o perioadă de trei ani în urmă. Demersul nostru,
finalizat în 2004 a stat la baza câştigării unor procese similare în
alte judeţe. Toate aceste acţiuni în instanţă câştigate au contribuit
la elaborarea O.G. nr. 17/2006 care, prin prevederile sale a
reglementat, dreptul tuturor salariaţilor din învăţământ de a intra
în posesia sumelor cu care au fost prejudiciaţi prin calcularea
incorectă a salariilor.
De asemenea, în acest moment suntem în posesia sentinţei
Tribunalului Arad, prin care este recunoscut dreptul colegilor
învăţători/institutori, educatoare şi maiştri instructori, care au
gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime în învăţământ de a li
se reduce norma didactică cu două ore şi a li se plăti aceste ore la
plata cu ora.
Un număr însemnat de salariaţi s-au alăturat organizaţiei noastre
sindicale. Numărul membrilor de sindicat a ajuns la această oră la
112
aproximativ 2600 faţă de aproximativ 250 de membri cu care
sindicatul nostru a pornit la drum..
În perspectivă, Biroul Operativ al S.D.Î. Arad are în vedere
următoarele obiective principale: respectarea şi protecţia
drepturilor salariaţilor din învăţământ; contribuţia, prin propuneri
constructive, la elaborarea unor acte normative specifice
învăţământului, înaintate Federaţiei Sindicatelor Libere din
Învăţământ Bucureşti; implicarea activă în derularea reformai în
educaţie.
În numele colegilor pe care îi reprezentăm, urăm succes lucrărilor
primului Congres Naţional al Învăţătorilor / Institutorilor din
România şi al Învăţătorilor / Institutorilor Români de peste hotare
care se desfăşoară în perioada 28-29 octombrie 2006.
Biroul Operativ
Lider al S.D.Î. Arad,
prof. DĂNUŢ IENEŞESCU
113
- şcoli româneşti şi învăţătorii lor de dincolo de
hoatrele ţării -
O ZI DE ŞCOALĂ ÎN MACEDONIA
Filă din jurnalul învăţătorului aromân Gh.P. Barba de
la şcoala românească din Livezi-Grecia
Livezi, 5 mai 1923
Elevii stau îngrămădiţi, neliniştiţi, privind lacătul mare care le
ţine închisă poarta şcolii. De un an, autorităţile locale au interzis
arborarea tricolorului alături de steagul noii stăpâniri care s-a
întins până la noi graţie României şi a marelui bărbat de stat
Venizelos. Acesta, recunoscător României, a promis solemn,
sincer, garantarea tuturor drepturilor de care vlahii noştri se
bucurau şi în trecut sub „jugul otoman”.
De un an copii poartă tricolorul sub cămaşă. De acum vor trebui
să înveţe şi carte, în limba maternă, pe ascuns? Ceea ce
„păgânii” au îngăduit, „fraţii creştini” ne vor interzice ?
Directorul şcolii, învăţătorul şi înţeleptul Canacheu Constantin
(domnul Dina), cunoscător a 8 limbi (româna, turca, elina,
greaca, albaneza, bulgara, sârba, franceza), a plecat în zori la
Salonic, pe jos, pe scurtături numai de el ştiute, încălţat cu opinci
uşoare cum numai el ştie să le facă, cu traista şi sarica pe umeri
peste un impunător costum trac pe care nu l-a schimbat niciodată
cu haine nemţeşti. S-a dus să sesizeze consulatul României
despre noul abuz al unor autorităţi locale cu vederi înguste. La
plecare, sigur de reuşită, ne-a sfătuit să ne păstrăm calmul, să nu
forţăm intrarea în şcoală, să aşteptăm măsurile ce se vor lua în
urma intervenţiilor pe care le va face inimosul nostru consul şi
pentru moment să ţinem lecţiile sub cerul liber.
Luna mai, la noi, la Livezi, înseamnă început de an şcolar
(perioada de şcolarizare este: Sfântu Gheorghe – Sfântu
Dumitru). O serie nouă de elevi fac cunoştinţă cu şcoala, cu
alfabetul nostru latin. Vreo 20 de copii înscrişi în clasa I-a sunt în
114
grija mea. Învaţă cu interes literele alfabetului. Dar, azi nu avem
clasă şi nici tablă.
Fratele meu, Nicolae, învăţător şi el, dă o sugestie: pe o vatră de
cenuşă, în coliba improvizată pentru catârul şcolii, s-ar putea
exersa scrierea literelor învăţate până acum. Şi, iată-i pe copii
stând turceşte în jurul unei vetre de mari de cenuşă, desenând pe
rând câte o literă. Încet, rotund, o admiră pentru o clipă. O mai
corectează. Apoi, nu fără părere de rău, netezesc cenuşa pentru
a da rând altuia.
Dar, ca să se adeverească zicala „un rău nu vine
niciodată singur”, un şarpe de casă, lung cât toate zilele - lung
mai ales pentru micuţii copii -, se iveşte din iesle, şerpuieşte peste
vatra de cenuşă, desenând un „S” mare şi iese afară pe uşa
colibei larg deschisă. Copiii încremenesc de spaimă. Apoi, cât o
eternitate, se scurg greu câteva secunde în cea mai solemnă
tăcere. Secunde de grave reflecţii atât pentru micuţii mei şcolari
cât şi pentru mine, învăţătorul investit cu greaua răspundere a
modelării generaţiei tinere în astfel de condiţii. Doar câteva
secunde. După care, rup tăcerea: „Şi acum în picioare, să
cântăm” Dau tonul şi din colibă, 20 de voci cristaline, răsună
spre zările largi, până spre muntele „Zîna”:
”Ardealul, Ardealul,
Ne trebuie Ardealul,
De-ar fi sa ne-ngropăm de vii”........
Copiii nu ştiu încă unde este Ardealul. Ştiu însă că şi învăţătorul
lor, ca şi părinţii unora dintre ei, şi-a riscat viaţa înrolat voluntar
în armata franceză, pe „frontul Salonic”, pentru că „Ardealul ne
trebuie, de-ar fi să ne îngropăm de vii”.
Aici, în Macedonia, mai mult poate decât în orice altă parte
locuită de români, trăim senzaţia că fără o Românie puternică,
întregită cu Ardealul, vom fi sortiţi pieirii.
După pauză reiau lecţia de scriere: „Copii, în orice rău se află
şi câte un bine. Suntem însă datori să-l descoperim şi să-l
folosim. Iată, şarpele ne-a arătat cum trebuie scrisă litera „S”.
Copiii rămân câtva timp pe gânduri. Studiază atent dâra lăsată
pe cenuşă de înfricoşătorul şarpe. Apoi, cu gravă seriozitate,
exersează pe rînd litera „S”.
115
Mulţumim domnului Vasile Barba din Freiburg, preşedintele
Uniunii pentru Limba şi Cultura Aromână, pentru că ne-a pus la
dispoziţie acest text al părintelui său născut în satul aromân
Livezi din nordul Greciei, absolvent al Şcolii Superioare Române
din Salonic, învăţător la şcoala românească din satul natal,
voluntar în Legiunea Română a armatei franceze, decorat de
Regele Ferdinand pentru rănile de pe front, refugiat din Grecia în
Cadrilater.
116
ŞCOLILE ROMÂNEŞTI DIN TRANSNISTRIA
Redeşteptarea sentimentului românesc în RSS Moldoveneasca, în
timpul dezgheţului perestrokist, a declanşat reacţia
conservatorilor rusofoni din judeţul Transnistria, care s-au temut
de o reunificare cu România.
La 11 august 1989, în întreprinderile de subordonare unionala se
formează soviete muncitoreşti, numite Colectivele Unificate de
Muncă (OSTK), ce încep lupta împotriva introducerii limbii
române, a alfabetului latin şi a reformelor democratice. În
septembrie 1989, sovietele locale din Tiraspol, Tighina şi
Râbniţa resping legea limbii de stat (la 31 august 1989 limba
română este proclamată limbă de stat în RSS Moldovenească); se
iniţiază o mişcare de nesupunere faţă de autorităţile statului
moldovean. La 2 septembrie 1990 - are loc, la Tiraspol, "al
doilea congres extraordinar al deputaţilor din Transnistria" care
proclamă "republica moldovenească sovietică socialistă
nistreană".
La 12 martie 1991, "sovietul suprem" de la Tiraspol a interzis
folosirea alfabetului latin pe teritoriul autoproclamatei republici,
reintroducând grafia chirilică în scoli.
În cel mai răsăritean şi îndepărtat avanpost al latinităţii, bătălia
pentru limba româna se va transforma în război sângeros, de o
cruzime înspăimântătoare, ce va declanşa un genocid cumplit
împotriva românilor din Transnistria. Un război şi un genocid pe
care lumea "civilizată", apuseană l-a ignorat total; nenorocirea
este că l-a ignorat şi România.
Într-o regiune în care românii reprezintă 40% din populaţie,
situaţia învăţământului este: 82% din şcoli în limba rusă, 13,5%
în limba "moldovenească" (grafie chirilică), 3,8% în limba
română şi 0,7% în limba ucraineana; conform sondajelor, 66%
dintre copiii transnistreni doresc să studieze în limba română.
Conform armistiţiului de la 21 iulie 1992, la încheierea
războiului, dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, semnat
de Mircea Snegur şi Boris Elţân, s-a hotărât ca 8 şcoli din
Transnistria să fie şcoli româneşti, cu grafie latină, sub jurisdicţia
Republicii Moldova. Aceste şcoli au fost supuse unui continu
117
război, ameninţate mereu cu desfiinţarea; în 1996, la intervenţia
OSCE, s-a reuşit aprobarea continuării activităţii lor cu statut de
instituţii private, şcoli speciale, finanţate de la bugetul Republicii
Moldova, subordonate Ministerului Educaţiei din Chişinău şi
utilizând curriculumul Republicii Moldova.
Anul 2004
În februarie 2004, aşa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol
hotărăşte închiderea şcolilor cu predare în limba română şi
subordonarea lor regimului separatist de la Tiraspol.
S-a dispus închiderea, de la 1 iulie, a tuturor şcolilor care folosesc
în procesul de învăţământ grafia latină. în urma acestei hotărâri,
şcolilor româneşti din Transnistria li s-au prezentat înştiinţări
oficiale din partea administraţiilor locale, cerându-li-se să
părăsească sediile pentru a fi închise, în baza dispoziţiei date de
autorităţile separatiste.
La 15 iulie 2004, forţele de ordine ale regimului separatist de la
Tiraspol au atacat aceste şcoli, înconjurându-le cu miliţia
transnistreană, deconectându-le de la electricitate, apă şi alte
servicii, supunând elevii unor torturi şi la atacuri fizice.
Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol este şcoala care a avut cel
mai mult de suferit.
Pe 15 iulie, zeci de miliţieni transnistreni au luat cu asalt liceul,
spărgând uşile, geamurile, ridicând mobila, materialele didactice
şi arhiva liceului; clădirea a fost încercuită cu trupe de miliţieni şi
securişti înarmaţi pentru a împiedica accesul elevilor şi
profesorilor în clădire. Din arhiva confiscată au luat numele,
adresele şi locurile de muncă ale părinţilor elevilor, care au fost
supuşi presiunilor, ameninţaţi cu concedierea la locurile de muncă
în cazul în care refuză să-şi înscrie copiii la o şcoală rusească.
Liceul "Alexandru cel Bun" din Tighina
Pe 15 iulie, elevii şi profesorii s-au baricadat în clădirea şcolii de
teama de a nu avea soarta şcolii din Tiraspol; şcoală a fost
deconectata de la apa, energie electrica şi gaz. Miliţia şi
reprezentanţii Direcţiei de învăţământ a oraşului Tighina, au
încercat sigilarea liceului, dar cadrele didactice, elevii şi părinţii,
în frunte cu directoarea Maria Roibu au împiedicat accesul
acestora în incinta şcolii, asigurând prezenţa în şcoală 24 de ore
118
din 24; nu s-a recurs la forţă, deşi liceul a fost înconjurat de
miliţieni şi funcţionari. Elevii, părinţii şi profesorii elevilor de la
Liceul "Alexandru cel Bun" din Tighina s-au constituit într-un
Comitet pentru apărarea drepturilor copilului.
La 21 iulie 2004, Orfelinatul din Tighina a fost ocupat de
miliţienii, autorităţile locale oprind alimentarea cu apă şi energie
electrică.
Pe 21 iulie 2004, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir
Voronin, reacţionează, în sfârşit, anunţând blocarea exportului
mărfurilor produse în Transnistria şi solicitând implicarea Statelor
Unite şi a Uniunii Europene în soluţionarea conflictului.
Negocierile purtate a doua zi la Tiraspol eşuează. Şeful misiunii
OSCE la Chişinău, William Hill, declara că situaţia este explozivă
şi cere soluţionarea pe cale paşnică a problemei.
La 22 iulie, înfometaţi, copiii de la internatul din Tighina au intrat
pe geam în cantina orfelinatului. Toate căile de acces către şcoală
au fost blocate, timp de mai multe luni, orfelinatul rămânând fără
apă şi curent electric. Copiii primeau doar seara ceva mâncare şi
apa adusă de către reprezentanţii OSCE. Şcoala a rămas continuu
înconjurată de miliţieni înarmaţi, cu kalaşnikoavele îndreptate
spre copiii desculţi, flămânzi şi însetaţi, care nu doreau decât un
singur lucru: să înveţe în limba româna.
În ziua de 26 iulie 2004, miliţienii şi oficialii transnistreni din
Râbniţa au încercat să închidă liceul românesc din oraş, dar s-au
izbit de rezistenţa directoarei liceului, Eugenia Halus, a cadrelor
didactice, a elevilor şi părinţilor, adunaţi în curtea şcolii şi
hotărâţi să păzească şcoala zi şi noapte. În ziua de 29 iulie, liceul
a fost atacat de miliţienii transnistreni, care au evacuat copiii,
părinţii şi profesorii baricadaţi în şcoală, arestând 6 părinţi şi
profesori; judecaţi, a doua zi, de o instanţă transnistreană ilegală,
cei 6 părinţi şi profesori au fost condamnaţi la 3 sau 7 zile de
închisoare sub acuzaţia de organizare de proteste neautorizate şi
de opunere de rezistenţă forţelor de ordine.
Şcolile româneşti din Roghi, Corjova, Grigoropol au fost închise,
transformate în şcoli moldoveneşti cu predare în grafie chirilică,
după manuale din 1960-1970, cu chipul lui Leonid Ilici Brejnev.
La 1 septembrie 2004, situaţia şcolilor era dramatică, nefiindu-le
permisă reluarea procesului de învăţământ.
119
Şcolile nr. 20 din Tiraspol şi nr. 12 din Râbniţa, şi-au ţinut
cursurile pe drum, lângă şcoală, pentru că nu li s-a permis accesul
în incintă. La Şcoala nr.19 din Tighina, elevii, părinţii şi
profesorii s-au blocat în incinta şcolii. Şcoala-internat din
Tighina, a fost deblocată de aceşti copii orfani care au spart
sigiliile şi au intrat cu forţa în şcoală.
La 1 oct. 2004, două şcoli româneşti din Transnistria (cu 1000 de
elevi) şi orfelinatul din Tighina erau închise de miliţienii
transnistreni.
Situaţia în 2005
În Transnistria mai există 8 instituţii de învăţământ care folosesc
grafia latină:
1. Liceul "Evrika" din Râbniţa - dir. dna Eugenia Halus
2. Liceul "Alexandru cel Bun" din Bender (Tighina) - dir. dna
Maria Roibu;
3. Liceul "Mihai Eminescu" din Dubasari
4. Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol - dir. Ion Iovcev , dr.
adj.PădureanuRaisa
5. Gimnaziul din satul Roghi
6. Gimnaziul din satul Corjova (Dubasari)
7. Liceul teoretic din oraşul Grigoriopol, forţat să se refugieze în
satul Dorotcaia.
8. Orfelinatul cu grafie latină din Bender (Tighina)
La 1 iulie 2005, la Tiraspol, 4 şcoli româneşti din Transnistria au
primit "înregistrarea permanentă", în calitate de şcoli "nestatale",
cu statut de persoane juridice pe teritoriul autoproclamatei
republici nistriene, având calitatea de a semna contracte cu
furnizorii de apa, electricitate şi alte servicii comunale:
Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol; Liceul "Alexandru cel Bun"
din Bender (Tighina); Liceul "Evrika" din Râbniţa; Gimnaziul
din satul Corjova (Dubasari).
120
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBA MATERNĂ:
LEGISLAŢIE, REALITATE, PERSPECTIVE
Dr. Ion Popescu,
Preşedintele Comunităţii Româneşti din Ucraina
Familia, Şcoala şi Biserica Naţională sunt cele trei instituţii, în
cadrul cărora mai avem şansa de a ne menţine copiii şi, respectiv,
viitorul nostru alături de tulpina Neamului, rezistând în faţa
asimilărilor.
Unul dintre pilonii principali ai supravieţuirii noastre etnice ca
Neam în condiţiile actuale este învăţământul în limba maternă.
Vom atrage atenţia doar asupra trei probleme esenţiale: legislaţia,
realitatea şi perspectivele învăţământului în limba maternă văzute
prin prisma situaţiei actuale.
Legislaţia în vigoare privind drepturile noastre în domeniul
învăţământului în limba maternă
În conformitate cu prevederile Constituţiei, Ucraina este un stat
democratic de drept (art.l), în care statul contribuie la
consolidarea şi dezvoltarea naţiunii ucrainene, precum şi la
dezvoltarea specificului etnic, cultural, a limbii şi religiilor tuturor
popoarelor şi minorităţilor naţionale băştinaşe (art. 11).
În Ucraina folosirea limbilor este garantată de Constituţie şi este
specificată în legi, prin care se garantează dezvoltarea liberă,
folosirea şi apărarea limbilor tuturor minorităţilor naţionale din
Ucraina (art. 10).
După admiterea Ucrainei în Consiliul Europei, statul ucrainean şi-
a asumat angajamentul de a semna şi a ratifica Convenţia-cadru
„Cu privire la protecţia minorităţilor naţionale” (deja semnată şi
ratificată), precum şi Carta europeană despre limbile regionale şi
minorităţile lingvistice” (semnată, ratificată în doua variante, dar
încă neintrată în vigoare ca obligaţiune internaţională), şi care
după ratificare devin legi organice ale Ucrainei.
Art. 53 al Constituţiei garantează cetăţenilor care aparţin
minorităţilor naţionale dreptul la învăţământ în limba maternă sau
la studierea limbii materne în aşezămintele de învăţământ de stat
şi comunale sau prin intermediul societăţilor naţional-culturale. În
121
acelaşi timp, p. 3 al art. 119 al Constituţiei Ucrainei prevede că
administraţiile locale de stat asigură: „3) îndeplinirea programelor
de stat şi regionale de dezvoltare social-economică şi culturală,
programul de protecţie a mediului înconjurător, iar în locurile
populate compact de popoarele şi minorităţile băştinaşe - şi a
programelor de dezvoltare cultural-naţională a lor”.
Acest lucru, confirmat direct sau indirect de către Constituţia
Ucrainei, Declaraţia drepturilor minorităţilor naţionale din
Ucraina, Legile „Cu privire la limbi”, „Cu privire la minorităţile
naţionale din Ucraina”, Concluzia nr. 190 (1995) referitor la
admiterea Ucrainei în Consiliul Europei, Recomandarea Adunării
Parlamentare a CE nr. 1201 (1993), Convenţia-cadru cu privire la
protecţia minorităţilor naţionale, Carta europenă a limbilor
regionale sau minoritare, precum şi art. 13 al Tratatului de bază
între Ucraina şi România - ne permit învăţământul naţional,
inclusiv cel superior, efectuat integral în limba maternă.
Doar atât referitor la drepturile noastre teoretice. Să trecem la
practică!
Situaţia privind învăţământul în limba maternă prin prisma
istoriei şi situaţia actuală
Câteva date statistice oficiale.
Referitor la şcoli
1. În Ucraina în toată zona dintre Nistru şi Don (adică fără
regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi partea basarabeană a regiunii
Odesa) în anul de studii 1929-30 funcţionau 121, iar în 1938 –
deja 168 de şcoli naţionale numite pe atunci „şcoli moldoveneşti”.
Azi în acestă zonă nu există nici o şcoală naţională şi doar în 3
şcoli din raionul transnistrean Ananiev din regiunea Odesa (2
şcoli în satul Gadrabura şi 1 în satul Tocilovo) limba maternă este
studiată ca obiect de către ceva mai puţin de 400 de elevi.
Deci la aproape 100.000 de fraţi de-ai noştri moldoveni ce
locuiesc în aceste zone doar mai puţin de 400 de copii studiază
limba maternă în şcoală.
2. În regiunea Odesa, în special în zona basarabeană, la începutul
perioadei sovietice funcţionau 62 de şcoli cu predare totală sau
parţială în limba română. Deja la 1991, la data proclamării
independenţei Ucrainei, în partea basarabeană a regiunii Odesa
funcţionau 21 de şcoli cu predarea integrală sau parţială în limba
122
română: 16 cu predare în limba română, două mixte româno-ruse
şi trei cu predarea limbii şi literaturii române ca obiecte de studiu.
În 1996, la data adoptării Constituţiei Ucrainei, din cele 21 de
şcoli doar 13 mai erau cu predare în limba română, 4 şcoli erau
deja şcoli mixte şi 4 cu studierea limbii şi literaturii ca obiect,
„acesta fiind limitat la o singură oră pe săptămână – mai puţin
decât pentru limbile străine”. Azi în zona sudbasarabeană
funcţionează doar 8 şcoli cu predare în limba maternă, 10 mixte
având şi clase româneşti (numite moldoveneşti) şi 5 şcoli cu
studiere limbii materne în calitate de obiect de studiu.
3) În regiunea Cernăuţi doar în cei 4 ani dintre Congrese şi
perioada lipsirii reprezentării noastre parlamentare 4 şcoli
naţionale (inclusiv liceul din Noua Suliţa) deja au devenit mixte
româno-ucrainene, a dispărut şcola românească din Camenca şi
de-facto anul acesta dispare şcoala din Corovia. În pericol sunt şi
clasele româneşti din Molodia. Şi dacă imediat după război în
regiune funcţionau 114 şcoli naţionale, în viitorul apropiat ne
putem trezi că avem mai puţin de 80 de şcoli româneşti.
4) Şi doar în regiunea Transcarpatică în fiecare sat majoritar
românesc există şcoală naţională.
5) În alte regiuni şcoli naţionale nu există!
Referitor la studii superioare.
În conformitate cu rezultatele ultimului recensământ din
decembrie 2001 în medie pe Ucraina studii superioare aveau 10,5
la sută din ucraineni, 10,81% poloni, 8,92% bulgari şi doar 4,14%
persoane românofone (4,58% dintre persoanele declarate
moldoveni şi 3,4% între cei ce se consideră români).
Pe regiuni:
Regiunea Cernăuţi: la noi – 3,91% (4,34% la moldoveni şi 3,65%
români), pentru comparaţie la ucraineni - 8,25%;
Regiunea Odesa: la noi – 3,87%, pentru comparaţie la ucraineni -
11,83%;
Regiunea Transcarpatia: la noi – 1,7%, pentru comparaţie la
ucraineni -7,01%;
Regiunea Kirovograd în zona satelor moldoveneşti: la noi –
1,91%, pentru comparaţie la ucraineni - 8,62% etc.
Referitor la posibilităţile obţinerii studiilor superioare în general,
nemaivorbind de învăţământul superior în limba maternă,
123
populaţia românofonă din Ucraina în comparaţie cu reprezentanţii
etniei titulare se află într-o situaţie discriminatorie ce crează şi
confirmă tendinţele de asimilare.
Care sunt perspectivele?
1. Ce se întâmplă la nivelul legislativului ?
Putem spune că în ultimul timp se încearcă să ne restrângă
drepturile:
a) Încălcându-se art.14 a Legii minorităţilor în legislaţia electorală
nu ni se mai permite să înaintăm candidaţi independenţi nici la
Parlament, nici în consiliile regionale şi locale. Cine va cere
respectarea drepturilor noastre, inclusiv la învăţământul în limba
maternă, dacă cei aleşi vor face doar jocul partidelor?
b) În noua variantă a Cartei Limbilor regionale sau minoritare
votată la 15 mai 2003 a fost exclusă norma legislativă care
„interzicea reducerea reţelei de aşezăminte de învăţământ şi de
cultură care utilizează limbile minorităţilor” – iată de unde „cresc
picioarele transformării şcolilor noastre naţionale în şcoli mixte
sau chiar dispariţia lor”!
Şi nici un parlamentar din regiunea Cernăuţi nu a protestat că se
încalcă p.3 al art. 22 al Constituţiei „referitor la neadmiterea
îngustării volumului şi formelor drepturilor şi libertăţilor pe
parcursul adoptării noilor legi sau amendamentelor la legislaţia în
vigoare” – însă foarte degrabă, fără ruşine, vor încerca să ne
cerşească din nou voturile!
2. Ce se întâmplă la nivelul executivului?
a) După schimbarea puterii în urma alegerilor prezidenţiale din
2004 pentru prima dată nici unul dintre şefii administraţiilor
raionale din raioanele cu populaţie majoritară românească - Herţa,
Noua Suliţa şi Hliboca – indiferent cine l-a propus: cei din
gruparea socialistă sau cei din partida portocalie nici unul din ei
nu ne vorbeşte limba! Şi atunci îl doare problema noastră - dacă
nu înţelege şi nu ştie?
b) Dacă ne aducem aminte de Consfătuirea organizată de către
Direcţia pentru învăţământ şi Ştiinţă din 14 iulie 2005, prezidată
de unul din locţiitorii şefului ARS Cernăuţi, la care au participat
din partea românilor şi unii din organizatorii dl Ilie Zegrea,
doamnele A. Cernova, A. Bojescu, consfătuire la care s-a pus în
discuţie problema „introducerii în şcolile cu predare în limba
124
română a studierii disciplinelor şcolare de bază în limba
ucraineană”. Până azi nu s-a primit răspuns la Protestul nostru
înaintat Preşedintelui Ţării. Acum se tace, după alegeri se va
vedea...
c) Şi pentru a înţelege ce se petrece şi ce se pregăteşte ar merita să
fie analizat noul Proiect al „Concepţiei etnopoliticii de stat a
Ucrainei”, elaborat de către un reprezentant al forţelor de la
puterea actuală, care „a uitat” să-i specifice pe români printre
etniile prin etnogeneza cărora s-au format locurile de vieţiuire
tradiţionale din teritoriul actual al Ucrainei, noi nu am fost
specificaţi nici între etniile autohtone şi „chiar scăpaţi” din lista
celor ce se vor bucura de statutul de „minoritate naţională”,
alături de poloni am fost „scăpaţi” şi din lista celor ce au avut de
suferit în urma deportărilor. În analiza transmisă Împuternicitului
în drepturile omului acest proiect deja a fost calificat ca fiind
elaborat neprofesional şi necompetent. Ce va fi cu proiectul
depinde de cine va învinge la alegeri.
Şi, în sfârşit, nici una din candidaturile noastre propuse atât de cel
de-al III Congres al nostru din 2001, cât şi de către UI
„Comunitatea Românească din Ucraina” în 2005 nu au fost
incluse în Comisia mixtă de monitorizare a art. 13 a Tratatului de
bază româno-ucrainean privind respectarea drepturilor
minorităţilor – Puterea are nevoie de noi doar în campaniile
electorale, în rest noi cerând respectarea drepturilor noastre „le
creăm doar probleme”! Concluziile să le facă fiecare de sine
stătător! Noi ne pronunţăm doar în favoare respectării Constituţiei
şi supremaţiei drepturilor pentru toţi cetăţenii Ucrainei!
Concluzia principală: Învăţământul mediu general în limba
maternă este în pericol şi nu avem dreptul să nu observăm acest
lucru şi să nu reacţionăm!
Să ne ajute Bunul Dumnezeu!
125
ŞCOALA ROMÂNEASCĂ DIN VOIVODINA
La Şcoala din Vlaicovăţ, nici un elev în clasa I. Cadre deficitare la
matematică, istorie educaţia tehnică. Impresia generală este că
există tot mai puţini elevi în şcolile cu limba de predare română.
În cazul unor anumite discipline în limba sârbă, există
posibilitatea să se opteze şi pentru manuale alternative ale caselor
de editură cum sunt: “Eduko”,”Klet”, “Narodna knjiga”,
”Kreativni centar”, “Atos”, “BIGZ”, “Draganic”, “Odiseja”
“Nijansa” şi, bineînţeles, ale “Institutul pentru editarea
manualelor”, în timp ce elevii care frecventează cursurile în limba
română folosesc manualele unui singur editor şi anume ale
Institutului pentru Editarea manualelor din Novi Sad.
Potrivit colegilor noştri din mai toate şcolile de la noi, în acest an
şcolar nu există neajunsuri în ceea ce priveşte asigurarea bazei
materiale şi didactice necesare, cu excepţia elevilor de la Râtişor,
care nici acum nu dispun de edificiu şcolar, ci sunt nevoiţi să
frecventeze cursurile la Căminul Cultural. La şcoala cu patru
clase de la Vlaicovăţ în clasa I nu s-a înscris nici un elev, în timp
ce în clasa a II-a există 3 elevi, în clasa a III-a 2 elevi, iar în clasa
a IV-a 2 elevi. Deci, în total 7 elevi. Învăţătoarea Elena Petcu
afirmă că această situaţie a persistat şi în anii trecuţi şi că, din an
în an, există tot mai puţini elevi. La Râtişor există clase
combinate care sunt frecventate de 38 de elevi. Manualele şcolare
le-au procurat încă în martie, însă cele de clasa IV-a nu au ajuns
nici acum. Elevii sunt instruiţi de învăţătoarele Viorica Liuba şi
VioricaVasić.
Potrivit datelor furnizate de învăţătoarea Aurelia Crăiete, la
Şcoala din Straja, în clasele I-III, sunt înscrişi 10 elevi, iar în
clasele II-IV 13 elevi, respectiv în total 23 de elevi.
La Şcoala Generală „Dositej Obradović” din Bariţe, şcoală cu opt
clase, în acest an şcolar în clasa I sunt înscrişi 5 elevi, iar în
clasele I-VIII sunt în total 54 de elevi. Referitor la disciplinele
deficitare, de la Ion Ghizeşan, învăţător, am aflat că la acest
capitol sunt deficitare cadrele la matematică, fizică, cultura
plastică şi tehnică. Manualele le-au primit, în afară de câteva care
trebuie să sosească zilele acestea.
126
La Şcoala Generală „Sf. Gheorghe” din Uzdin, în clasa I s-au
înscris 23 de elevi români, în clasa II-a 21 de elevi, în clasa III-a
24 de elevi, în clasa a IV-a 15 de elevi, iar în clasele V-VIII,
cursurile în limba română sunt frecventate de 61 de elevi. Potrivit
celor evidenţiate de Todor Rămianţ, directorul acestei şcoli, cadre
lipsesc la istorie şi arte plastice. La Şcoala Generală „3
Octombrie” din Locve - Sân-Mihai, după cum am aflat de la
directorul acestei instituţii, Ion Sfera, în clasa I s-au înscris 20 de
elevi în timp ce 171 de elevi frecventează cursurile în limba
română, la clasele I-VIII. Cadre există la toate obiectele în afară
de educaţia tehnică, dar în acelaşi timp au nevoie de un pedagog
şcolar şi de un secretar. La Şcoala Generală „George Coşbuc” din
Grebenaţ, potrivit celor evidenţiate de directoarea Danica Rajkov,
învăţământul se desfăşoară doar în limba română. În clasa I sunt
înscrişi 13 elevi, iar numărul total al elevilor de la clasele I-VIII
se estimează la 76 elevi. Cadre lipsesc la istorie, geografie şi
biologie.
Potrivit datelor furnizate de profesoara Elena Lelea, la Şcoala
Generală „Coriolan Doban” din Coştei, în clasa I sunt înscrişi 9
elevi, iar cursurile I-VIII sunt frecventate de 114 elevi. Cadre
lipsesc la matematică şi fizică. Referitor la manuale, există unele
probleme în sensul că nu sunt manuale pentru clasa a VI-a, mai
concret, manualul de limba română, iar manualele primite sunt
vechi şi procesul educativ-instructiv nu se poate desfăşura în mod
eficient. La Şcoala din Voivodinţ în clasa I, sunt înscrişi 4 elevi,
în clasa a II-a 8 elevi, în clasa a III-a un singur elev, iar în clasa a
IV-a 4 elevi, în total fiind 17 elevi.
Şcoala Generală „George Coşbuc” din Torac are 237 de elevi,
dintre care 124 frecventează cursurile în limba română, clasele I-
VIII, în clasa I fiind înscrişi 10 elevi români. În şcoală lipsesc şi 3
cadre, şi anume la următoarele obiecte: franceză, istorie,
matematică. Procurarea manualelor este asigurată prin
intermediul şcolii, şi ele trebuie să ajungă pe parcursul acestei
săptămâni. Învăţământul se desfăşoară pe clase la ciclu inferior,
respectiv la clasele I-IV, şi pe cabinete în clasele V-VIII.
Informaţiile au fost furnizate de către directorul Şcolii, domnul
Milan Pašić.
Anul acesta la Şcoala Generală „Žarko Zrenjanin” din Satu-Nou
127
s-au înscris aproximativ 640 de elevi, frecventând cursurile în
limba română şi în limba sârbă. În clasa I s-au înscris 11 elevi
români. Lipsesc 2 cadre la geografie şi istorie, iar manualele sunt
procurate din timp, pentru ca elevii să poată să înceapă să înveţe.
Directorul Şcolii Generale „Dr. Aleksandar Sabovljev” din Ecica,
Ionel Bugariu, ne-a informat că: în clasa I sunt înscrişi 9 elevi
care frecventează cursurile în limba română, iar în total sunt 50 de
elevi români care frecventează cursurile în limba română şi 52
care le frecventează în limba sârbă. În şcoală nu există profesor de
biologie. Toate manualele sunt procurate de învăţătorii şi
diriginţii copiilor. Până în prezent, învăţământul se desfăşoară pe
clase, deoarece nu sunt săli suficiente pentru cabinete, ne-a
declarat directorul şcolii.
Şcoala din Iancaid are un singur despărţământ, cursurile se
desfăşoară numai în limba română şi există doar clasele I-IV.
Iancaidul fiind o localitate mai mică, foarte puţini copii sunt
înscrişi la şcoală. Anul acesta, în clasa I este înregistrat un singur
elev, iar în total sunt 11 elevi. Cursurile se desfăşoară în clase
combinate (clasa I cu a III-a împreună şi clasa a II-a cu a IV-a).
Manualele sunt asigurate de Şcoala Generală „Djura Jakšić” din
Zrenianin.
La Vârşeţ sunt înscrişi în clasa I 17 elevi români, dintre care 5
sunt la şcoala de bază, 5 la Straja, 5 la Sălciţa şi 2 la Mesici.
Numărul total al elevilor români de la Şcoala Generală „Olga
Petrov” este de 206 de elevi, dintre care în clasa a II-a sunt 23, în
clasa a III-a 19, în clasa a IV-a 20, în clasa a V-a 26, în clasa a
VI-a 34, în clasa a VII-a 31, iar în
clasa a VIII-a 36 de elevi.Lipseşte profesorul de limba engleză.
Nu sunt procurate toate manualele, căci unele sunt asigurate din
iunie, iar altele trebuie să ajungă în curând. Învăţământul se
desfăşoară pe cabinete.
Şcoala din Seleuş a primit anul acesta în clasa I doar 3 elevi de
naţionalitate română, în total fiind înscrişi în clasele I-VIII 48 de
elevi, care frecventează cursurile în limba română. Clasele sunt
combinate, elevii din clasa I împart clasa cu cei din clasa a III-a,
iar elevii de clasa a II-a sunt în aceeaşi clasă cu cei din clasa a IV-
a. De manuale s-au interesat părinţii copiilor înainte de începerea
şcolii.
128
La Şcoala Generală din Nicolinţ sunt în total 98 de elevi români
în clasele I-VIII, iar în clasa I sunt înscrişi 14 copii. Există câteva
cadre deficitare, şi anume la: engleză, matematică, educaţia
tehnică, fizică. Manualele au fost procurate din timp de părinţii
copiilor. Învăţământul se desfăşoară şi pe clase, dar şi pe cabinete,
ceea ce depinde de obiect. Se planifică să se renoveze clădirea
şcolii şi să se mărească numărul de cabinete, pentru ca elevii să
poată să frecventeze cursurile în condiţii normale.
La Vladimirovaţ (Petrovasâla), Şcoala Generală are 130 de elevi,
dintre care 14 elevi în clasa I, 20 în clasa a II-a, 20 în clasa a III-a,
18 în IV-a, 16 în clasa a V-a, 14 în clasa a VI-a, 16 în clasa a VII-
a şi 12 elevi în clasa a VIII-a. 12 elevi români frecventează
cursurile în limba sârbă. Lipsesc cadre la educaţia tehnică,
matematică, fizică, chimie şi la educaţia fizică. Manualele sunt
asigurate de şcoală, iar învăţământul se desfăşoară pe clase, iar
pe parcurs vor fi şi cabinete, aşa cum arată directorul Petru
Glanda.
La Şcoala Generală „Savo Maksimović” din Maramorac,
învăţământul se desfăşoară în limba sârbă, însă există şi cursuri în
limba română şi anume în clasele I-III şi II-IV, unde sunt înscrişi
25-30 de elevi, numărul elevilor români nefiind cunoscut, în timp
ce la cursul superior, elevii români învaţă în clasele V-VI şi VII-
VIII, numărul lor estimându-se la 20. În lipsă de manuale şcolare,
ei folosesc materiale din reviste şi ziare în limba română,
respectiv din “Bucuria copiilor” şi „Libertatea”.
La Şcoala Generală “Paja Marganović” din Deliblata, clasele sunt
combinate, fiind puţini elevi, şi anume în clasa I numărul elevilor
nu se ştie exact, dat fiindcă încă nu s-au decis, iar în clasele
combinate sunt 50 de elevi. O problemă mare le cauzează lipsa
manualele în limba română. Cursurile în limba română sunt ţinute
de profesorul Viorel Danilov, care ne-a şi furnizat aceste
informaţii.
La Novi Sad de asemenea există cursuri în limba română. Anume,
potrivit celor evidenţiate de profesoara Anişoara Ţăran, cursurile
au loc la Şcoala Generală „Ivo Lola Ribar”, de două ori pe
săptămână, cu elevi de diferite vârste, la nivelul cunoştinţelor lor
de limba română. Elevii îşi însuşesc noţiuni la limba română cu
elemente ale culturii naţionale.
129
În majoritatea şcolilor procesul de învăţământ se derulează în
mod normal, ca şi până acum, cu excepţia unui număr deficitar de
cadre didactice, situaţie înregistrată aproape în toate şcolile cu
limba de predare română.
Unul din slujitorii şcolii româneşti din Vârşeţ este Dorinel Stan
care, după terminarea Liceului Pedagogic din Vârşeţ şi a Şcolii
Superioare pentru Învăţători, s-a angajat ca dascăl la Mesici timp
de 15 ani, după care s-a transferat la Şcoala Generală „Olga
Petrov Radişici” din Vârşeţ
În cadrul celei mai reprezentative organizaţii româneşti din Serbia
– Comunitatea Românilor din Serbia (CRS), îndeplineşte funcţia
de vicepreşedinte şi redactor adjunct al ziarului central al acestei
organizaţii „Cuvântul românesc”, care apare la Vârşeţ şi Zaiecear.
130
ASOCIAŢIA VLAHILOR DIN BULGARIA
Asociaţia Vlahilor din Bulgaria (AVB) este înregistrata pe
30.04.1992 prin Hotărâre a Tribunalului suprem al Republicii
Bulgaria. AVB este prima organizaţie a etniei române din
Bulgaria. Înfiinţată în zorile mişcărilor democratice, apariţia ei nu
a fost posibilă mai devreme din cauza mediului de asimilare a
fostelor regimuri politice.
Are sediul la Vidin, lucru usor de înţeles, datorită existenţei
populaţiei de români (vlahi) compacte, în număr de 32 de
localităţi în regiunea Vidinului. Dincolo de râul Timoc, până la
Porţile de Fier şi în continuare, localităţile din Serbia sunt
populate aproape numai de români (vlahi). Avem multe filiale pe
întreg teritoriul Bulgariei (in jur de 22).
In prima decadă a existenţei sale AVB a ocupat un loc important
in spaţiul comunitar cu activitatea sa bogată, în spiritul scopurilor
definite prin Statut: păstrarea identităţii naţionale şi dezvoltarea
moştenirii culturale unice. Pilonii de reper în cadrul drumului
parcurs rămân actele ei multe şi de neuitat.
Din 1993 AVB începe editarea ziarului „Timpul”, bilingv (din
2002 - revistă). Tematica lui este legată de existenţa, viaţa si
problemele vlahilor /românilor/ din Bulgaria.
CC al AVB acordă sprijin important la selecţia candidat-
studenţilor la studii in Romania; mare este numărul specialiştilor
care au absolvit in România.
Organizează concerte în diferite localităţi din Bulgaria şi
România. Organizează expoziţii etnografice, de fotografii şi
pictură, cursuri de limba română, participă la festivaluri şi
simpozioane în România (în oraşele Iaşi, Timşoara, Cluj Napoca,
Turnu-Severin, Giurgiu, Alba-Iulia, Calafat, Craiova, Arad).
AVB iniţiază şi organizează Festivalul Internaţional de cântece si
131
dansuri vlahe /române /, având deja 8 ediţii. El constituie un
eveniment cultural cu importanţă capitală, in primul rând pentru
confraţii noştri din ţările balcanice şi din alte ţări.
Au fost editate cărţi de autorii noştri (in limba româna).
Presedinte AVB
PLAMKA LZBOMIROVA
E-mail : avb_bg@abv.bg
lybomirova_vd@abv.bg
tel.m +359 896850141
tel/f +359 94 600164
132
ŞCOALA GENERALĂ ŞI GRĂDINIŢA
ROMÂNĂ DIN BĂTANIA – UNGARIA
Şcoala Generală Română din Bătania, din punct de
vedere al limbii de predare, este o şcoală bilingvă. Acest fapt
transmite elevilor o perspectivă a interculturalităţii, prin care ei se
apropie şi mai mult de cultura românească, de limba română,
descoperind totodată şi diferenţele sau elementele comune dintre
limba română şi maghiară, astfel elevii formându-şi deprinderi de
toleranţă.
La ora actuală şcoala noastră numără un efectiv de 50 de
elevi, iar grădiniţa 27 de copii, care sunt instruiţi, respectiv
educaţi de către 13 cadre didactice, majoritatea fiind vorbitori ai
limbii române. În perioada vacanţei de vară, anterior începerii
anului şcolar în curs, sediul şcolii noastre s-a schimbat, vechiul
sediu fiind renovat pentru ca mai apoi, să servească drept sediu
grădiniţei noastre.
În cadrul instituţiei noastre şcolare activităţile instructiv -
educative se desfăşoară cu începere de la orele 8.00 şi până la
orele 16.00. După terminarea orelor de curs şi servirea mesei de
prânz elevii având posibilitatea de a învăţa lecţiile în cadrul
căminului de zi, sub supravegherea şi îndrumarea pedagogilor.
Elevilor li se oferă şi posibilitatea participării la diferite cercuri,
cum ar fi: cel de limba română, matematică, limba engleză, sport,
cele mai frecventate fiind cercul de dansuri populare şi corul.
Toate cele învăţate în cadrul acestora se reflectă în mod special în
rezultatele deosebite obţinute de elevi la diferite concursuri şi
festivaluri.
În fiecare an ne putem bucura de faptul că, eforturile
noastre nu sunt zadarnice şi că elevii noştri pot participa în tabere
şi excursii ce au loc în România.
Reflectând asupra trecutului şcolii noastre nu putem să nu
menţionăm legăturile strânse pe care le avem cu Inspectoratul
Şcolar al Judeţului Arad. Mulţumită amabilităţii şi sprijinului
doamnei Zoea Rotaru, care acum lucreaza în Proiectul pentru
Învăţământul Rural, echipa noastră de dansuri populare a reuşit
133
achiziţionarea costumelor populare, atât de necesare
reprezentaţiilor ce au loc în faţa publicului.Totodată doamna
Rotaru a avut o contribuţie substanţială la îmbogăţirea bibliotecii
şcolii noastre prin donaţiile de cărţi de literatură beletristică,
respectiv de manuale şcolare.
De asemenea, de-a lungul anilor am avut legături foarte
strânse cu Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” din Arad,
elevii noştri participând la orele de curs, iar elevii liceului făcând
practica pedagogică în cadrul şcolii noastre. Cu ocazia
sărbătorilor de iarnă elevii din Bătania i-au vizitat pe cei din Arad
şi le-au prezentat o suită de colinde şi datini populare, iar în alte
ocazii au participat la excursii şcolare comune.
În Ungaria mai funcţionează şcoli în care se predă şi româna la
Aletea, Bătania, Cenadul Unguresc, Chitighaz, Leucuşhaz,
Micherechi, Otlaca Pustă, Săcal, Bedeu, Apateu, Jaca şi Jula (aici
este şi un liceu în care se studiază şi limba română).
134
PROGRAMUL
CONGRESULUI NAŢIONAL AL
ÎNVĂŢĂTORILOR/ INSTITUTORILOR DIN
ROMÂNIA ŞI AL ÎNVĂŢĂTORILOR/
INSTITUTORILOR ROMÂNI DE PESTE HOTARE
ARAD 28-29 OCTOMBRIE 2006
Vineri, 27 oct. 2006
În seara zilei de 27 oct.: sosirea unei părţi dintre invitaţi şi
delegaţi.
Sâmbătă, 28 oct. 2006
ora 10 :
Deschiderea lucrărilor congresului prin cuvântul oficialilor,
cuvântul învăţătorilor români de peste hotare şi al unor
reprezentanţi ai învăţătorilor din câteva dintre judeţe şi asociaţii
ora 12 :
Precizarea şi votarea modului în care se poate amenda textul
proiectului de rezoluţie. Se va stabili numele forului naţional al
învăţătorilor din care să facă parte câte un învăţător din fiecare
judeţ/sector/comunitate romaneasca de peste hotare/asociatie a
invatatorilor de alta etnie decat cea romana desemnat de chiar
participanţii din acel judeţ/sector/comunitate/asociatie la congres.
În continuare se va numi de către reprezentanţii asociaţiilor
judeţene cu personalitate juridică ale învăţătorilor şi ai altor
asociaţii cu personalitate juridică în care învăţătorii au o mare
pondere echipa care va definitiva statutul Asociaţiei Generale a
Învăţătorilor din România din care să facă parte câte 3
reprezentanţi ai fiecărei asociaţii existente şi la care să adere,
numindu-şi acelaşi număr de reprezentanţi, şi viitoarele asociaţii
judeţene imediat ce se vor înfiinţa. Propunem ca aceste două
foruri naţionale (unul al judeţelor/sectoarelor/comunitatilor şi
unul al asociaţiilor) să funcţioneze pe principiile conducerii
135
colective. Va putea vorbi în numele învăţătorilor din România
oricare învăţător care a făcut propunerea acestor foruri după ce ea
a fost agreată de mai mult de jumătate dintre membri forurilor
respective.
orele 15-19 :
Participarea la o sesiune de comunicări ştiinţifice ale unor
respectaţi specialişti ai ştiinţelor educaţiei de la diferite
universităţi şi furnizori de formare profesională din ţară şi
străinătate:
Prof. univ. dr. Miron Ionescu, Universitatea Babeş
Bolyai din Cluj-Napoca, Macro şi Micro Pedagogia
Prof. univ. dr. Dorel Ungureanu, Universitatea de
Vest din Timisoara, Tranzacţia educativă
Prof. univ. dr. Anton Ilica, Universitatea "Aurel
Vlaicu" Arad, Asociaţiile învăţătoreşti: istorie şi
realizări
Prof. univ. dr. Dorin Herlo, Universitatea "Aurel
Vlaicu" Arad, Educaţia interculturală
Prof. univ. dr. Iulian Negrilă, Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş” Arad, Personalitatea învăţătorului în
contemporaneitate
Lect. univ. dr. Teodor Pătrăuţă, Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş” Arad, Personalitatea cadrului didactic
şi succesul şcolar al elevului
Prof. drd. Otilia Stefania Pacurariu, directorul
Departamentului Formare şi Consultanţă al Centrului
Educaţia2000+ , Cine se află dincolo de discipline?
Nora Groşan, formator pe teme europene din cadrul
reţelei create de Delegaţia Comisiei Europene -Team
Europe Romania, Oportunităţi de finanţare pentru proiecte
din domeniul mediului asociativ, educaţiei şi culturii
ora 21 –serată culturală.
136
Duminică, 29 oct.2006
ora 10 :
Cuvântul reprezentanţilor judeţelor /sectoarelor /comunităţilor
/asociaţiilor care nu au făcut-o în prima zi. Livrarea de
consultanţă pe tema înfiinţării asociaţiilor judeţene ale
învăţătorilor pentru judeţele în care acestea nu există sau nu au
personalitate juridică.
ora 12 :
Aprobarea textului definitiv al rezoluţiei, aprobarea componenţei
forurilor reprezentative ale învăţătorilor, principiile lor de
funcţionare şi statutul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din
România.
ora 14
Încheierea lucrărilor congresului.
Tur al oraşului.
137
- oameni şi instituţii care au făcut posibilă
organizarea acestui congres -
ACEST CONGRES NU AR FI AVUT LOC …
DACĂ nu existau primii zece colegi din ţară care să
răspundă cu entuziasm propunerii noastre postate pe forumurile
edu.ro şi didactic.ro. Ei sunt Gabriela Chiorean, Claudia Şerban,
Sofia Oneţiu, Cristina Barabas, Adriana Cojocariu, Constantin
Guţu, Vasile Miclăuş, Daniel Lozba, Maria Vărşăndan, Cheţa
Olimpia. Nu perseveram în demersul nostru dacă nu simţeam că
ei cred în rostul acestui eveniment.
DACĂ domnul Anton Ilica, decan al Facultăţii de Ştiinţe
ale Educaţiei de la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, nu s-ar fi
declarat fericit de ideea noastră, înscriindu-se chiar în asociaţia
învăţătorilor şi dacă nu ne rămânea alături pe perioada pregătirilor
congresului.
DACĂ doamna Lizica Mihuţ şi domnul Aurel Ardelean,
rectorii celor două universităţi arădene, nu ne-ar fi încurajat si
sprijinit.
DACĂ domnul Iosif Matula, preşedinte al Consiliului
Judeţean Arad, şi comisia pentru cultură a acestui consiliu nu ne-
ar fi asigurat că ne acordă sprijinul necesar.
DACĂ nu ne asigurau de concursul lor Cancelaria
Primului Ministru, Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, domnul viceprimar Dekany, conducerea IŞJ Arad,
sindicatele arădene şi în special domnul preşedinte de sindicat
Ienăşescu, Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare, Administraţia
Prezidenţială prin domnul consilier Eugen Tomac.
DACĂ nu ar fi jertfit mult timp şi energie colegii arădeni
Ana Curetean, Ana Kiss, Georgeta Pascu, Judit Venter, Claudia
Mâneran, Otilia Mihaly, Alexandru Olaru, Anuţa Pop, Teodora
Guzan, Cornelia Demian, Mariana Crişan, Mirela Gornic, Ana
Foltean, Lăcrimioara Herbei, Afrodita Mocanu, Codruta Farago,
Cornelia Ostoia, Ana Mureşan.
138
DACĂ învăţătorii români de peste hotare nu se arătau
entuziasmaţi de manifestare şi dacă nu aveam sprijinul unor
prieteni precum domnul Vasile Călmăţui din Paris.
DACĂ nu răspundeau invitaţiei de pe forumurile amintite
colegi din absolut toate judeţele şi sectoarele.
DACĂ personalităţi din lumea academică şi a furnizorilor
de formare profesională nu ar fi acceptat să conferenţieze cu acest
prilej.
DACĂ sute de învăţători arădeni şi prieteni ai
învăţătorilor arădeni nu ar fi sprijinit financiar încercarea noastră
de a fi cât de cât nişte gazde bune pentru cei 430 de oaspeţi.
MULŢUMIM FRUMOS!
Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Arad,
VIOREL DOLHA
139
ÎNVĂŢĂTORII ROMÂNI DE PESTE HOTARE
PARTICIPANŢI LA CONGRES
1. FLORIN SÂRBU - Şcoala din Godineşti, raionul Herţa,
regiunea Cernăuţi
2. VERONICA CORCODEL – Şcoala din Dimca, raionul
Hliboca, regiunea Cernăuţi, 00380373456316
3. EUGENIA POSTEUCA - Şcoala din Stăneşti, raionul
Hliboca, regiunea Cernăuţi
4. ELENA ZMOSU - Şcoala din Pătrăuţii de Jos, raionul
Storojineţ, regiunea Cernăuţi
5. SILVIA SUHOVETCAIA – Şcoala Nr.13 din oraşul
Cernăuţi
6. OPRIŞ VIORICA - Şcoala din Bouţul Mic, raionul
Teceu, regiunea Transcarpatia
7. FILIP ELENA - Şcoala din Apşa de Jos, raionul Teceu,
regiunea Transcarpatia
8. MIHAI BOJESCU-Coordonator din partea Uniunii
Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”,
membru al Colegiului Director al Centrului Bucovinean
Independent de Cercetări Actuale, 00380509104885
bukovina_center@hotmail.com
9. JANI GUSHO, Albania 003554224213 si 003554234764
ziarul_fratia@yahoo.it
10. NIKOLLA PIPA, preşedintele Asociaţiei Aromânilor din
Tirana, epitrop al bisericii aromâne din Korçe, Albania,
003558246463
11. KOCI JANKO, învatator –Diviaca, jud. Luşnea, Albania
12. PANDI BELLO, Albania
13. BRANISLAV STEFANOVSKI, Tetovo, Macedonia
14. NIKOLLA KARDULA, Macedonia
15. MITKO COSTA PAPULI, presedintele Ligii Aromânilor
din Macedonia
16. PAMLINIA PETROVA, Liceul ”Ţar Simeon Veliki”
Vidin, Bulgaria, +359 896850141 avb_bg@abv.bg
17. SZILKA DANCI CLAUDIA, Şcoala Generală Română
Bătania, Ungaria
140
18. PILAN SOFIA, Şcoala Generală Română Bătania,
Ungaria
19. GORAN KOSTOV, Macedonia, goranpush@yahoo.com
20. RAISA PADUREANU, Liceul ,,L.Blaga,, Tiraspol,
Transnistria, R.Moldova, raisa_anelia@yahoo.com
0037353383281
21. TATIANA CEBOTARI, Şcoala de Copii Orfani, Tighina,
Transnistria, R.Moldova
22. GOMANIUC ECATERINA, Transnistria, R.Moldova
23. FILIMON VALENTINA, Transnistria, R.Moldova
24. PAMFILOV LILIANA, Transnistria, R.Moldova
25. LIUBA MITCUL, Cocieri-Dubăsari, Transnistria,
R.Moldova, 0037324852678, vali_bac@email.ro
26. VADUVESKOVIC DANIŢA, învăţătoare din regiunea
Timoc, Serbia
27. FILIPOVICI SLAVIŢA, învăţătoare din regiunea Timoc,
Serbia
28. DRAGHIŞA KOSTANDINOVICI, vicepreşedintele
Consiliului Naţional Român din Serbia, Kladovo,
trajan@formanet.co.yu
29. SAŞA IOVANOVICI, preşedintele asociaţiei pentru
cultura română Curcubeul, Velika Iasikova, jud Bor, Serbia,
00381643329343
30. DORINEL STAN, Şcoala Generală „Olga Petrov
Radişici” din Vârşeţ, vicepreşedinte al CRS, redactor adjunct
„Cuvântul românesc” +381641195384, 0038113833420
comunitatea@gmail.com
31. JURCA ZOE, Scoala Generala Jamu Mic, Voivodina,
Serbia
32. CULAVA LILIANA, Utkonosovka –Ismail, reg Odesa,
Ucraina, +380482223475, 00380482220928 popescu@ukr.net
33. BURDUJA MARIA, Utkonosovka –Ismail, reg Odesa,
Ucraina +380482223475, 00380482220928 popescu@ukr.net
34. TANIA VULPE, Scoala Vatra, R. Moldova,
+37369350894, oleg@brega.org
141
ÎNVĂŢĂTORII/INSTITUTORII ROMÂNI DIN
ROMÂNIA PARTICIPANŢI LA CONGRES
142
143
Judeţul ALBA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Mezei Ştefan Zolti Şcoala cu cls. I-VIII Bucerdea Granoasa 0722813482
mezei@rcnet.ro
Isaila Simona Şcoala cu cls I-VIII „Toma Cocisiu” Blaj 0744562947
simisa@yahoo.com
Bogdan Eugenia Şcoala cu clasele I-VIII, “Simion Barnutiu” Tel 0721/533557
Blaj amigoboema@yahoo.com
Carunta Elena Şcoala cu cls. I-VIII “Lucian Blaga”, Ocna 0258873197 ,0745268247
Mures, Alba caruntae@yahoo.com
Buzgar Marchis Şcoala cu cls. I-VIII “Lucian Blaga”, Ocna 0258871592
Domnica Mures, Alba
Gherasim Mariana Şcoala cu cls. I-VIII “Lucian Blaga”, Ocna 0258871718
Mures, Alba
Mihu Rozalia Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0726725420
Conţ Mărioara Colegiul Tehnic ”Dorin Pavel” Alba Iulia 0740180370
Nicoară Maria Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0740850359
Mărginean Adriana Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0742926079
Ciucur Sînza Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0745457799
Matei Mihaela Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0723216658
Oltean Emilia Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0746689535
Lupu Gabriela Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Cugir 0745641932
144
Oltean Silvia Şcoala cu cls.I-VIII Nr.2 Orăştie 0745641932
Enescu Luminiţa Ana Şcoala cu cls.I-VIII “Ioan Mihu” Vinerea 0721886753
Szilagyi Tomoiu Şcoala cu cls.I-VIII “Ioan Mihu” Vinerea 0721886753
Mihaela
Borza Monalisa Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, jud. Alba 0743056202
inv.monalisa@yahoo.com
Stanciu Ileana Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3 Cugir, jud. Alba 0729926238
Crişan Elena Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3 Cugir, jud. Alba 0726146706
Neag Viorel Scoala cu clasele I-IV Dirlesti, com. Horea, 0720127375
Jud. Alba sofia_onetiu@yahoo.fr
Neag Olga Scoala cu clasele I-IV Dirlesti, com. Horea, 0720127375
Judetul Alba sofia_onetiu@yahoo.fr
Ioana Rasteiu Scoala cu clasele I-VIII “Avram Iancu” 0744753462
Abrud ioanarasteiu@yahoo.com
Boit Daniela Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Alba Iulia 0258/812510
eteyoromania@yahoo.com
Lovin Tania Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Alba Iulia 0723346196
Invtania2@yahoo.com
Mihaila Elena Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Alba Iulia 0258/832352
Lena_mihaila@yahoo.com
Zarnescu Lucia Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Alba Iulia
Haţegan Comşa Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Micu 0726307020
Marilena Moldovan” Blaj florinahcom@yahoo.com
145
Gherman Cristina Şcoala cu clasele I-VIII “Petru Pavel Aaron” 0723747690
Blaj florinahcom@yahoo.com
Stîngaciu Iorghina Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Micu 0746961317
Moldovan” Blaj florinahcom@yahoo.com
Frăţilă Ana Adriana Liceul cu program sportiv Sebeş 0745346636
florinahcom@yahoo.com
Periat Danuta Şcoala ,,Gh. Maier” Unirea 0726248397
Calin Ana Şcoala ,,Gh. Maier” Unirea 0746015372
Vastagu Elena Şcoala ,,Gh. Maier” Unirea 0726323802
Mihoc Maria Lieul teoretic ,,P.Maior” Ocna Mures 0743009534
Mirela Balau Şcoala cu clasele I-VIII “Toma Cocisiu”, 0258710286, 0748219990
Blaj ax_2003ax@yahoo.com
mirela.balau@yahoo.com
Gheban Liliana Şcoala Generală „I.D.Sirbu” Petrila 0724591763
ghebanlili@yahoo.com
Bolog Rodica Şcoala Generală „I.D.Sirbu” Petrila tel:0722629733
geo_bolog@yahoo.com
Bătrîna Rodica Şcoala cu cls. I-IV Gura Roşie, Alba rodi
cutabatrina@yahoo.com
146
Judeţul ARAD
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o reprezintă
prenumele provenienţă
Viorel Binchiciu ISJ Arad
Aphrodita Mocanu Şcoala Generală „Ştefan Cicio Pop” 0723 290 119 Asociaţia Învăţătorilor din
Arad kisbumm@yahoo.de Judeţul Arad (AÎA)
Guzan Teodora Şcoala Generală Nr.20 Arad 286109, 0749197179 AÎA
Banistean Florica Şcoala Generală Nr.20 Arad 0740547054 AÎA
Galavan Daniela Grup Şcolar „Ion Creangă” Curtici gr_sc_curtici@yahoo.com AÎA
Ardelean Larina Grup Şcolar „Ion Creangă” Curtici gr_sc_curtici@yahoo.com AÎA
Belean Mariana Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad 0745695169 gen4@rdsar.ro AÎA
marianabelean@yahoo.com
Mica-Prundeanu Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad 0748226873 gen4@rdsar.ro AÎA
Anca anca71ro@yahoo.com
Mihaly Otilia Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad 0723611979, gen4@rdsar.ro AÎA
otilia_mihaly@yahoo.com
Tomsa Daniela Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad danatomsa2005@yahoo.com AÎA
gen4@rdsar.ro
Burciu Emilia Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad gen4@rdsar.ro AÎA
Pantea Daniela Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad 0723199610 AÎA
gen4@rdsar.ro
Simandan Alexandra Sc.Gen.nr.4 ,,Ioan Slavici” Arad 0744289497 AÎA
allx_ar@yahoo.com
147
Muresan Ana Liceul de Artă ,,Sabin Dragoi” Arad 0726342136 AÎA
lic_sabindragoi@rdslink.ro
Sarandan Gheorghe Liceul de Artă ,,Sabin Dragoi” Arad 0723590044 AÎA
lic_sabindragoi@rdslink.ro
Chandler Daniela Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana 0742941430 AÎA
Monica donnaci@rdslink.ro
Ciordaş Ioan Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana 0742154004 AÎA
Maxa Dănuţ Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana AÎA
Maxa Vasilica Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana AÎA
Pamfiloiu Cornelia Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana AÎA
Pelinari Lucia Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana AÎA
Neamţ Petru Şcoala Generală „Sfânta Ana” Sântana AÎA
Corina Istrate Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” 0744855643 AÎA
lic_sabindragoi@rdslink.ro
Eva Tornea Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” 0720023567 AÎA
lic_sabindragoi@rdslink.ro
Ana Kiss Grup Şcolar ,,Csiky Gergely” kissannaarad@yahoo.com AÎA
Cornelia Demian Liceul Pedagogic ,,Dimitrie demian@rdslink.ro AÎA
Ţichindeal”
Georgeta Pascu Liceul Pedagogic ,,Dimitrie mihailpascu@rdslink.ro AÎA
Ţichindeal”
Alina Stancu Liceul Pedagogic ,,Dimitrie 0723861618 AÎA
Ţichindeal”
148
Crisan Mariana Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" 0740639678 AÎA
Arad ana_arad@yahoo.com
Dana Paşca Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" AÎA
Arad
Ana Maria Popa Liceul Pedagogic Arad AÎA
Mariana Foltean Şcoala ,,Avram Iancu” AÎA
Gabriela Mos Şcoala ,,Aron Cotruş” AÎA
Mirela Gornic Şcoala ,,Ştefan Cicio Pop” AÎA
Teodor Oprea Şcoala cu clasele I-IV Zimbru AÎA
Marcel Caraban Grupul Şcolar Industrial „Ioan AÎA
Buteanu” Gurahont
Floare Vonica Grupul Şcolar Industrial „Ioan AÎA
Buteanu” Gurahont
Ostoia Cornelia Şcoala Generală Vladimirescu 0740064856 AÎA
dalyna82@yahoo.com
Crisan Livia Şcoala Generală Nr.20 Arad 0257253760 AÎA
Clej Constanţa Şcoala Generală Nr.20 Arad 0257286574 AÎA
Moise Zina Şcoala Generală Nr.20 Arad 0257285045 AÎA
Iancic Gabriela Şcoala Generală Nr.20 Arad 0722629857 AÎA
Binchiciu Ileana Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
Bun Ildiko Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
Åžeran Cornelia Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
Katay Corina Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
149
Schillinger Monica Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
Dreghici Mihaela Şcoala Generală Nr.1 Arad AÎA
Viorel Dolha UJIP Arad 0744195155 AÎA
didactic@rdslink.ro
Dorina Dolha Şcoala Nr. 15 Arad 0722912735 AÎA
sc6vanatori@inext.ro
Curetean Ana Şcoala Generală Nr.3 Arad 0741134675 AÎA
ana_curetean@yahoo.com
Venter Iudit Şcoala Generală Nr.3 Arad 0727634100 AÎA
Pop Anuţa Şcoala Generală Nr.3 Arad 0741921663 AÎA
Farago Codruţa Şcoala Generală Nr.3 Arad 0727471071 AÎA
Rodica Farcut Şcoala Generală Nr.3 Arad AÎA
Lavinia Molnar Şcoala Generală Nr.3 Arad AÎA
Ramona Simon Şcoala Generală Nr. 3 Arad AÎA
Olga Indries Şcoala Generală Nr. 3 Arad AÎA
0257/456215 AÎA
Cornelia Colcer Şcoala Generala Fântânele
atcvcsftct@yahoo.com
Elena Otlacan Şcoala Generala Fântânele 0257/456248 AÎA
Adriana Iuga Şcoala Generala Tisa Noua 0257/456305 AÎA
Marioara Ciubăncan Şcoala Generală Şimand 0746043945 AÎA
Mihaela Otavă Şcoala Generală Şimand 0745628711 AÎA
Diana – Laura Şcoala Generală Şimand 0744705775 AÎA
Goldiş
150
Florina-Daniela Şcoala Generală Şimand 0742140420 AÎA
Mornăilă
Dana Jivan Liceul ,,M.Veliciu” Chişineu-Criş 0744271001 AÎA
Mot Floare Liceul ,,M.Veliciu” Chisineu- Cris 350402 AÎA
Mâneran Claudia Şcoala Generală Nr. 5 Arad AÎA
Lacrimioara Herbei Şcoala Generală Mîndruloc lacri@herbei.ro AÎA
Melinda Izabela Şcoala Generală Zădăreni AÎA
Malita
Liliana Palconi Şcoala Generală Zăbrani AÎA
Larisa Chiţu UJIP Arad
vEmilia Dăncilă CCD Arad
Zoea Rotaru UJIP Arad
Pavel Moş Şcoala Generală Dezna AÎA
Ana Mos Şcoala Generală Dezna AÎA
Lavinia Gurmai Şcoala Generală Zăbrani AÎA
Emil Murgu Şcoala Generală Păulis AÎA
Tatiana Tudur Şcoala Generală Păulis AÎA
Cecilia Trifas Şcoala Generală Păulis AÎA
Maria Ignuta Şcoala Generală Păulis AÎA
Manghera Floare Şcoala Generală Nr.5 Arad AÎA
Diana Ladariu Şcoala Generală Nr.5 Arad diana1974ar@yahoo.com AÎA
Pop Traian Grup Şcolar ,,A.Marinescu” Lipova AÎA
Monica Vogel Liceul German AÎA
151
Maria Taucean Şcoala Generală Nr.18 Arad AÎA
Cornelia Tundre Şcoala Generală Sâmpetru German AÎA
Benedict Benghia Şcoala Generală Zadareni AÎA
Cristina Iftimie Şcoala Generală Nr.7 Arad AÎA
Codrin Iovin Şcoala Generală Nr. 7 Arad AÎA
Lizica Antonie Şcoala Generală Felnac AÎA
Maria Iagar Şcoala Generală Nr. 20 Arad AÎA
Corina Ungurean Şcoala Generală Nr. 20 Arad AÎA
Alexandru Bohotici Şcoala Generală Nr. Tela AÎA
Marinela Farcas Gradinita Tela AÎA
Carmen Mateas Şcoala Generală Bacaul de Mijloc AÎA
Cezar Mateas Şcoala Generală Bata AÎA
Nicoleta Gavrila Şcoala Generală Andrei Şaguna AÎA
Prundan Sana Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Michael Szelner Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Cornelia Belean Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Lucian Trif Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Florina Szabo Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Beatrice Hedesan Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Ramona Foray Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Aurelia Corhei Liceul.,,AMGuttenbrunn” AÎA
Ana Katona Şcoala Generală Nr. 10 Arad AÎA
Mirela Omilescu Şcoala Generală Nr. 10 Arad AÎA
152
Dorina Şcoala Generală Nr. 10 Arad AÎA
Constantinescu
Diana Perta Colegiul Naţional ,,E. Ghiba Birta” AÎA
Mariana Hantiu Şcoala Generală Nr. 8 Arad AÎA
Carolina Pacurar Şcoala Generală Nr. 8 Arad AÎA
Tereza Popa Şcoala Generală Nr. 9 Arad AÎA
Dorina Sas Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Florica Poleac Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Floare Furdea Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Dorina Bululici Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Daniela Farcas Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Georgeta Neamt Şcoala Generală Nr. 11 Arad AÎA
Alexandru Olar Şcoala Generală Nr. 18 Arad AÎA
Elisabeta Micota Şcoala Generală Nr. 18 Arad AÎA
Aurelia Lucan Şcoala Generală Nr. 18 Arad AÎA
Cornelia Fizedean Şcoala Generală Nr. 21 Arad AÎA
Doina Czabai Şcoala Generală Nr. 21 Arad AÎA
Ioan Luput Şcoala Generală Bârzava AÎA
Traian Ioan Bocu Grup Şcolar Sebiş 0257310917 AÎA
Elena Varcuti Grup Şcolar Sebiş 0257310407 AÎA
Florica Ionescu Grup Şcolar Sebiş 0257310122 AÎA
Andreia Arabela Bun Grup Şcolar Sebiş 0257320159 AÎA
Ionica Dorin Luca Grup Şcolar Sebiş 0257310545 AÎA
153
Rozalia Ana Oancea Grup Şcolar Sebiş 0257320838 AÎA
Stela Buruiana Şcoala Generală Buteni AÎA
Zeni Giura Şcoala Generală Buteni AÎA
Teodor Bun Grup Şcolar Sebis 0257310081 AÎA
Daniela Vadasan Şcoala Generală Semlac AÎA
Andrada Bogadi Şcoala Generală Semlac AÎA
Ioana Dinut Grup Şcolar,,G.Lazar” Pecica AÎA
Marinela Semlecan Grup Şcolar,,G.Lazar” Pecica AÎA
Arabela Popa Şcoala Generală Nr.2 Santana AÎA
Angela Deliman Şcoala Generală Seitin AÎA
Adriana Iuga Şcoala Generală Tisa Noua AÎA
Ramona Puscas Grup Şcolar ,,A.Marinescu” Lipova AÎA
Alina Ardelean Grup Şcolar ,,A.Marinescu” Lipova AÎA
Adina Ardelean Grup Şcolar ,,A.Marinescu” Lipova AÎA
Florentina Todea Grup Şcolar ,,A.Marinescu” Lipova AÎA
Irina Maria Pinter Grup Şcolar ,,Csiky Gergely” AÎA
Dorel Gomoi Şcoala Generală Adea 0721808491 AÎA
Zeni Marioara Luca Grup Şcolar Sebiş 0257310545 AÎA
Gabriela Buftea Şcoala Generală Vladimirescu AÎA
Babuşcov Rodica Şcoala Generală Nr.7 Arad AÎA
Benghia Ana Şcoala Generală Nr.22 Arad AÎA
Ana Alda Comisia Metodică Ineu AÎA
Gabriela Buftea Şcoala Generală Vladimirescu AÎA
154
Veronica Filip Şcoala Generală Hălmagiu AIA
Micurescu Delia Şcoala Generală Bata AIA
Enikó Kurunczi Şcoala Generală Zimand-Cuz 0745245478 Aia
Judeţul ARGEŞ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Dumitru Mihaela Liceul de Arta “Dinu Lipatti” dumitru_simona_mihaela@yahoo.co.uk
Simona Pitesti
Voiculescu Simona Şcoala Naţională Oprea Iorgulescu 0749794288
Elena simonaelena_voiculescu@yahoo.com
Călinescu Ionela Şcoala Naţională Oprea Iorgulescu 0742048204
aisa_amarige@yahoo.com
Băruţa Mariana Şcoala Naţională Oprea Iorgulescu 0744 66 76 88
Newage2005start@yahoo.com
Lemnaru Denisa Şcoala cu clasele I-VIII Albota, 0749273064
Argeş denisa_lemnaru@yahoo.com
Popescu Cristina Şcoala cu clasele I-VIII ,,Regina tel. 0723.618.836, 0745.071.968
Maria‟‟, Curtea -de -Argeş cristina_nel_popescu@yahoo.com
Adrian Voica Presedinte SIPA
Muntenia-Arges
155
Judeţul BACĂU
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Ana Hodoroaba Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Bacău 0746 220 200
anahodoroaba@yahoo.com
Georgeta Ciurea Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Bacău 0742756519
anahodoroaba@yahoo.com
Dascal Silvia Şcoala Zapodia, comuna Traian, jud. Bacău 0742 392 088
anahodoroaba@yahoo.com
Spiridus Geanina Şcoala ”Ion Creangă”, Bacău 0744672952 coordonator
spiridusgeanina@yahoo.com (învăţământ) al
Asociaţiei World Teach
Europe (Timişoara)
pentru jud. Bacău
Marin Carmen Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Bacău 0742223173; 0234/534337
danlau24@yahoo.com
Badarau Marica Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Bacău 0744429299; 0234/554054
danlau24@yahoo.com
Elena Stolniceanu Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 15 Bacău 0746 220 200
anahodoroaba@yahoo.com
Teodorescu Ileana- Scoala Mihail Sadoveanu, Bacau 0234-545528; 0745-257175
Sorinela interferentedidactice@yahoo.com
156
Tarlunga Georgeta- Colegiul National Pedagogic Stefan cel 0234-561398; 0741982764
Irina Mare, Bacau irinateach@yahoo.com
Judeţul BIHOR
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Romanszky Rozalia SO8 Decebal, Oradea 0259-455692
Szilagyi Maria SO8 George Coşbuc, Oradea 0740-275919
Tunyogi Katalin SO8 George Coşbuc, Oradea 0745-582457 Asociaţia Pertinax
tunykat@yahoo.com
Taichiş Violeta Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor 0743026324 O259420424
viotaichis@yahoo.com
Hava Florica S08 Dacia 0740438255
Gârba Marioara S08 Octavian Goga 0745624215
Cordoş Domnica Liceul Sportiv Bihorul 0721512915
Mateuţ Mina S08 Dobreşti
Iacob Adelina Casa Corpului Didactic Bihor 0724 099 030
bogdi_ade@yahoo.co.uk
Pop Daniela Şcoala cu clasele I-VIII „Ioan Slavici”, 0746 077 501
Oradea daniela_pop66@yahoo.com
Ştiube Alina LIT „Nicolae Jiga” Tinca 0740 245 280
Bunica Valeria Liceul de Artă, Oradea 0741 012 006
Nica Carmen Şcoala Generală Nr. 11 Bihor 0745358199
mariuca_adi2000@yahoo.com
157
Susa Georgeta Liceul Sportiv „Bihorul” 0722 491601
Grecu Mirela Liceul Salonta 0723748592
Valeria Zahu Oradea
Csillo Vincze Oradea
Emilia Peter Oradea
Judeţul BISTRIŢA -NĂSĂUD
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Matei Irina Colegiul Naţional ,,Andrei Muresanu” 0747088826
Bistriţa irinamatei1100@yahoo.com
Chereja Florica Şcoala Generală Sieu, jud. Bistriţa- Năsăud 0744372459
chereja_florica@yahoo.com
Feldrihan Marioara Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa 0742706569
Csillag Farkas Şcoala Generală Sieu, jud. Bistriţa- Năsăud 0263 260252
Ileana
Cheţa Olimpia – Şcoala Generală nr. 1, Bistriţa 0747276628 Asociaţia Învăţătorilor
Maria olimpiacheta@yahoo.com AMmA
Lazăr Margareta Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu”, Beclean 0742076722 Asociaţia Învăţătorilor
AMmA
Berende Elena Grup Şcolar ,,Liviu Rebreanu” Maieru 0263/372316; 0741106411 Asociaţia Învăţătorilor
AMmA
Gaveniuc Raveca Şcoala ,,Artemiu Publiu Alexi”, Sângeorz - 0746143464 Asociaţia Învăţătorilor
158
Băi AMmA
Burduhos Mariuca Şcoala Generală Rebra 0740202403
irinamatei1100@yahoo.com
Judeţul BOTOŞANI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Minodora Topala Şcoala cu clasele I-VIII nr.10, Botoşani 0745 991 960
minodara@yahoo.com
Şcoala cu cls. I-VIII, „Sf. Nicolae” 0740227433
Rotariu Florica
Nr. 1, Botoşani rica_rotariu@yahoo.co.uk
Şchiopu Mărioara Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 10, Botoşani 0741009225
Şcoala cu cls I-VIII, „Grigore Antipa” Nr. 6,
Damian Tincuţa 0744575672
Botoşani
Şcoala cu cls I-VIII, „Grigore Antipa” Nr. 6,
Voloşincu Iulia 0744575672
Botoşani
Lohan Lizeta Şcoala cu cls I-VIII, Nr. 11, Botoşani 0744606255
Breşug Florica Gradinita Nr. 22, „Step by Step” Botoşani 0740227433
159
Judeţul BRAŞOV
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Dicu Mariana Şcoala Generală Nr. 31, Brasov 0749252603
marianadicu_06@yahoo.com
Farcas Gicuta Şcoala Generală Nr. 31, Brasov 0741173907
marianadicu_06@yahoo.com
Veliscu Monica Şcoala Generală Nr.2 Codlea 0722190917
Catalina catalinaveliscu@yahoo.com
Ciobanu Simona Şcoala Generală Nr. 2 Codlea simonac22002@yahoo.com
Gabriela Ivan Şcoala Generală Nr. 6 „AL.I.Lapedatu” 0723207879
Săcele, jud.Brasov ivangabriela2003@yahoo.com
Carmen Palacean Grădiniţa 3 Râşnov 0745547746 Asociatia Romana de Resurse
office@arre.ro Educationale
Florica Ionescu Şcoala 27 Brasov floribv1957@yahoo.fr Asociatia Invatatorilor
Brasoveni
Mariana Şcoala 15 Brasov 0744121663, 0368804222 Asociatia Invatatorilor
Constantin marianaconstantin@k.ro Brasoveni
Eugenia Creţoiu ISJ Braşov
160
Judeţul BRĂILA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Horvat Marinela Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 22 0743082745
marinela_partene@yahoo.fr
Martin Mioara Şcoala Mihu Dragomir, Brăila 0721026294
Chirila Silvia Sc 22 Braila 0727884565
BUCUREŞTI
Numele şi prenumele Numele şcolii sau al institutiei Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
de provenienţă reprezintă
Marina Radulescu Liceul Teoretic Alexandru 0745.765.217 Sindicat Invatamant
Vlahuta, sector 1 marina_rd_1@yahoo.com Preuniversitar
sector 1
Georgeta Liceul Waldorf Bucureşti 0726299048
Constantinescu dumitriu @vocetel.ro
federwaldorf@rdslink.ro
Cristian Butaru SC LTCSR 0721432828
Chiorean Gabriela Scoala cu clasele l-Vlll Nr. 31, 0722 284 084
161
sector 2, Bucureşti chioreangabriela@yahoo.com
Rotarus Gabriela Scoala cu clasele l-Vlll Nr. 25, 0723 309 570
Bucuresti, sector 2
Marioara Ungureanu Scoala cu clasele I-VIII Nr. 88, 0723 260 286
sector 3, Bucuresti mihail.ungureanu@yahoo.com
Nitã Elena Scoala cu clasele I-VIII Nr. 88, 0723 260 286
sector 3, Bucuresti mihail.ungureanu@yahoo.com
Briceag Liliana Scoala cu clasele I-VIII Nr. 88, 0723 260 286
sector 3, Bucuresti mihail.ungureanu@yahoo.com
Sorina Barbu Şcoala 195, Bucureşti, sector 3 0740.272.022
sorina34@hotmail.com
Beiu Mirela Şcoala cu clasele I-VIII nr.87 mirelabeiu@gmail.com
Roman Neta Şcoala cu clasele I-VIII nr.87 mirelabeiu@gmail.com
Chintoiu Luminiţa Şcoala cu clasele I-VIII nr.87 mirelabeiu@gmail.com
Talpiga Rodica Şcoala cu clasele I-VIII nr.87 mirelabeiu@gmail.com
Lenuta Geicu Şcoala 100 Andrei Şaguna, 0722.206.296
Bucureşti, sector 4 mihaihugo@yahoo.com
Letitia Ciocodei Şcoala Nr. 96, Sector 4 letitiaciocodei%40yahoo.com
Constantinescu Alina Scoala cu cls. I – VIII Nr. 150 tel. 0723. 245. 298
Florentina „Sf. Elefterie” berbecel_ali@yahoo.com
Pistol Petra Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 127 O721063495
petra_pistol@yahoo.com
Mosteanu Florenta Colegiul Naţional „Elena Cuza” 0727348270
Elena elenamosteanu_2005@yahoo.com.ph
162
Dana Beianu Şcoala Nr.110 0720696613
Judeţul BUZĂU
Numele şi prenumele Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
provenienţă reprezintă
Baicus Joita Liceul Teoretic ”Radu Vladescu”, 0729359655/ 0238550581 Grup de iniţiativă
Patarlagele licpatarlagele@clicknet.ro
Codescu Elena Nela Liceul Teoretic ”Radu Vladescu”, 0238550343 Grup de iniţiativă
Patarlagele
Jipa Mariana Liceul Teoretic ”Radu Vladescu”, Grup de iniţiativă
Patarlagele
Stanciu Corina Maria Liceul Teoretic ”Radu Vladescu”, 0743178992 Grup de iniţiativă
Patarlagele
Stefanescu Carmen Liceul Teoretic ”Radu Vladescu”, 0722302475/ 0238550856 Grup de iniţiativă
Patarlagele
Dumitru Gheorghe Liceul Teoretic”Radu Vladescu” 0748905539/ 0238551981 Grup de iniţiativă
Patarlagele
Radu-Nicolae Şcoala Valea Lupului , Patarlagele
Constantin
Tatulescu Filofteia Inspector Scolar Invăţători, Buzău 0748235044
Elena Stanescu Şcoala Chiojdu, Buzau elenastanescu52@yahoo.com
163
Judeţul CARAŞ-SEVERIN
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o reprezintă
prenumele provenienţă
Marin Vărzan Şcoala cu Clasele I-VIII, NR.1 Oţelu- 0745516054 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
Roşu varzanmarin@yahoo.com Severineni
Bobescu Florea- I.S.J. Caraş-Severin 0746035440
Arghir bobescuf@yahoo.fr
Bobescu Niculina Liceul de artă „Sabin Păuţa”, Reşiţa 0355808108
Ana Ciorba Liceul teoretic ,,Mircea Eliade”, 0742005203
Reşiţa anic18ro@yahoo.com
Onetiu Sofia Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7, Reşiţa 0720127375, Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
fax:0255251826 Severineni
sofia_onetiu@yahoo.fr
Rugina Ana Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 6, Reşiţa 0720127375 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
sofia_onetiu@yahoo.fr Severineni
Adamescu Maxim Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 9, Reşiţa 0720127375 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
sofia_onetiu@yahoo.fr Severineni
Grindeanu Victor Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 9, Reşiţa 0720127375 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
sofia_onetiu@yahoo.fr Severineni
Stoinel Ilie - Dan Şcoala cu clasele I-VIII Dalboset 0720127375 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
164
sofia_onetiu@yahoo.fr Severineni
Zvarici Maria Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 9, Reşiţa 0720127375 Asociaţia Învăţătorilor Caraş -
sofia_onetiu@yahoo.fr Severineni
Gheorghe Rancu- Şcoala cu clasele I-VIII Sopotu Vechi adimandea@yahoo.com
Bodrog
Judeţul CĂLĂRAŞI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Mariana Capsa Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 6 Olteniţa 0729699244
mariana_capsa@yahoo.com
Doina Teodorescu Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 6 Olteniţa 0749995633
theo2na@yahoo.com"
Emilia Dumitrascu Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 6 Olteniţa tel.0727626405
verde4555@yahoo.com
Judeţul CLUJ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Poclid Izabela Şcoala „Ioan Opriş” Turda 0727384819
izapoc@yahoo.com
Mărginean Lenke Şcoala „Ioan Opriş” Turda 0743082034
165
marginean_lenke@yahoo.com
Culcuş Lidia Şcoala „Ioan Opriş” Turda 0720059258
Boc Sanda
Doina Crisan Şcoala cu clasele I-VIII, Viişoara, Cluj 0726-741012
Camelia Tanciu Şcoala cu clasele I-VIII, Viişoara, Cluj
Norina Porumb Şcoala cu clasele I-VIII, Viişoara, Cluj 0745-371198
nporumb@yahoo.com
Man Valeria Şcoala ,,Mihai Eminescu‟‟ Dej, jud. Cluj 0722 – 410102
valericaman@hotmail.com
Tamas Monica Şcoala Nr. 1 Dej, jud. Cluj 0722 – 410102
valericaman@hotmail.com
Totoianu Susana Grup Şcolar Agricol Cuzdrioara, jud. Cluj 0722 – 410102
valericaman@hotmail.com
Carolina Banc - PR Casa de Discuri SC "Gamma Records" 0720 546619 Gamma Educational -
Manager, graphic gamma@gammarecords.ro Producator Mijloace de
designer Invatamant, recunoscut
M.Ed.C.
Traian T. Pacurar - Casa de Discuri SC "Gamma Records" 0744 355707 Gamma Educational -
Media Department gamma@gammarecords.ro Producator Mijloace de
Manager Invatamant, recunoscut
M.Ed.C.
Nicolae Chisu Vultureni, Cluj 0721182645 Asociaţia ,,Normalistii
Clujeni”
166
Judeţul CONSTANŢA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Barabas Cristina Şcoala cu clasele I-VIII Lumina 0722393489
Mirela cristina_b@canals.ro
Adina Cristina Liceul de Artă Constanţa 0766439320
Tulbure Adina.cristina@gmail.com
Rupesac Ecaterina Şcoala „Dan Barbilian” Constanţa 0744 496348
erupesac@yahoo.com
Judeţul COVASNA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă contact reprezintă
Nemes Emil Scoala cu clasele I-VIII „Gödri Ferenc”
Sfântu Gheorghe
Nemes Ildikó Scoala cu clasele I-VIII „Váradi József” 0744 683881
Sfântu Gheorghe hildagerd@freemail.hu
Judeţul DÂMBOVIŢA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de provenienţă Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele reprezintă
167
Maria Mitroi Şcoala cu clasele I-VIII 0726251602
Poiana, judetul Dâmboviţa mitroimioara@yahoo.com
Cioca Zenovia Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino”, 0723.388.874
Târgovişte, judeţul Dâmbovita
Ioana Liliana Gradiniţa Nr. 2, Pucioasa 0745660335 Federaţia Waldorf din
Corciova federwaldorf@rdslink.ro România
Judeţul DOLJ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Marica Stela Şcoala Nr. 14 „Ion Ţuculescu” Craiova, Dolj 0720268145, 0251424322
stmari1957@yahoo.com
Ardelean Cristina Grup Şcolar de Transporturi Auto-Craiova, 0726116314
Iuliana Dolj acristinaiuliana@yahoo.fr
Cristuinea Alina Şcoala Primară Romano-Catolică „Sfântul 0740027697
Anton”, Craiova acristuinea@yahoo.com
0726.18.46.81, 0745.611.482
Dascalu Radu Liceul de Artă ,,Marin Sorescu” Craiova
radudro@yahoo.com
Ristea Mihaela Colegiul Naţional ,,Carol I‟‟ 0744 572162
risteamihaela@yahoo.com
Tanciu Constanta Colegiul National ,,Carol I‟‟ Tel 0745 621804
Coca
Cămăraşu Maria Liceul de Artă „Marin Sorescu”, Craiova 0722563308
168
Nuţă Olimpia Liceul de Artă „Marin Sorescu”, Craiova 0740820824
Dragu Rodica Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 33, Craiova 0721292930
0748681607
Elena Caravan Şcoala 21 Craiova
elenacaravan67@yahoo.com
Judeţul GALAŢI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Ailincai Elena Şcoala Nr. 9 "Calistrat Hogas" Galaţi 0723192268
ailincaielena@yahoo.com
Popov Maricica Şcoala Gimnazială Nr. 18 0741132419
mariro552000@yahoo.com
Barcan Mirela Şcoala Gimnaziala Nr. 18 0722512718
mirelabarcan@yahoo.com
Lungeanu Gherghina Şcoala Gimnazială Sfânta Ana Nr. 29, ginalungeanu@yahoo.com
Galaţi 0741 027 660
gina.lungeanu@gmail.com
Lenuţa Buruiană Şcoala Gimnazială Nr. 43, 0723376894
“Dan Barbilian” lenuta_emil@yahoo.com
Judeţul GIURGIU
169
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Nidelea Mariana Şcoala cu clasele I-VIII Nr.6 „Savin Popescu” 0724204152
Giurgiu nideleamariana@yahoo.com
Ancu Florentina Şcoala Slobozia marinhen2006
Judeţul GORJ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de provenienţă Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele reprezintă
Stîngă Lelia Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj-Unitatea 0726598098
Viorica Judeţeană de Implementare a Proiectului Gorj lelia_stinga@yahoo.com
Negoescu Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”, 0742613241
Reghina Târgu-Jiu negoescu_reghina@yahoo.com
Judeţul HARGHITA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Buzas Georgeta Liceul Teoretic „Marin Preda” 0745126653
mailternogina@yahoo.com
170
Matyas Constanta Liceul Teoretic „Marin Preda” 0742752370
Judeţul HUNEDOARA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei Posibilitate de contact Asociaţia pe care o reprezintă
prenumele de provenienţă
O724227101
Borta Maria Şcoala Generală Nr.1 Uricani
karenina_88@yahoo.com
0723035552
Sanda Cornelia Şcoala Generală Nr.1 Uricani
lissanna16@yahoo.com
Tendea Camelia Şcoala Generală „Horea, tel.0729913805
Florina Cloşca şi Crişan" Brad florinatendea@yahoo.com
Şcoala Generală „Horea, 0724524490
Riscuta Dorina
Cloşca şi Crişan" Brad riscutadorina@yahoo.com
Haranguş Şcoala Generală Nr.2 Lupeni harangus_violeta@yahoo.com
Violeta
Popescu Mariţa Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Rovenţa Ilina Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Pogan Maria Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Lucia
Cazacu Maria Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Nechita Anca Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Băbănaş Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Gabriela Mirela
171
Valceanu Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Marioara
Duleanţu Elena Şcoala Generală Nr.2 Lupeni
Anghelescu Şcoala Generală Nr.3
Cristina
Corobea Stela Şcoala Generală 0727863060
„AvramStanca” Petroşani stela@op.ro
Chirilă Steluţa Şcoala Generală Petros, 0727863060
Claudia comuna Baru stela@op.ro
Todor Mihaela Colegiul Tehnic Agricol „Al. 0724317929
Claudia Borza” Geoagiu mumablue@yahoo.com
Liceul de Muzică şi Arte
0726469595
Dobra Mihaela plastice „Sigismund Toduţa”,
m72dobra@yahoo.com
Deva
Liceul de Muzică şi Arte
0723382288
Lac Ligia Maria plastice „Sigismund Toduţa”,
ligialacdeva@yahoo.com
Deva
Silveşan Şcoala Generală ,,Avram 0749077317
Nicoleta Stanca” Petroşani nicoleta_bucan1657@yahoo.com
Popescu Şcoala Generală ,,Avram 0724040947
Gabriela Stanca” Petroşani
Bobar Maria Şcoala Generală ,,Avram
Stanca” Petroşani
Nagy Andrei Şcoala Generală Certeju de Sus, 0722 160226 Sindicatul Invatamant
172
judetul Hunedoara dj_teacher_deva@yahoo.com Preuniversitar Judetul
HUNEDOARA
Colegiul Economic ,,Emanoil 0723176916 Sindicatul Invatamant
Colhon Vasilica Gojdu”, Hunedoara tili_hd_@yahoo.com Preuniversitar Judetul
HUNEDOARA
Popa Camelia Şcoala Generală Nr. 1 Lupeni , Telefon: 0729851552
Hunedoara cami_popa2002@yahoo.com
Sindicatul Invatamant
Şcoala Generală Nr.2 0722160226
Oprisan Simona Preuniversitar Judetul
Hunedoara dj_teacher_deva@yahoo.com
HUNEDOARA
Gheban Liliana Şcoala Generală I.D.Sirbu- tel:0724591763, 0254551498
Petrila ghebanlili@yahoo.com
Bolog Rodica Şcoala Generală I.D.Sirbu- tel:0722629733
Petrila geo_bolog@yahoo.com
Şcoala Generală ,,Dominic
Florenta Neaga 0741219030, 0254241589
Stanca” Orăştie
Ardelean Şcoala Generală „IG Duca” 0254/546882; 0727967666,
Catarina Petrosani catyardelean@yahoo.com
Mot Cornelia Şcoala cu clasele I-VIII Brad
Ardelean Şcoala Generală „I.G.Duca” 0254546882, 0727967666
Catarina Petroşani catayadelean@yahoo.com
173
Judeţul IALOMIŢA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Gălbenuş Victoriana- Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 ,,Sfântul 0720048002
Aprilia Andrei“ Slobozia, Ialomiţa galbe90@yahoo.com
Stefan Georgeta Liceul de Artă „Ionel Perlea” Slobozia 0743163614
cipriangeorgestefan@yahoo.com
Stefan Alexandru Scoala Nr. 4 Slobozia 0743163612
cipriangeorgestefan@yahoo.com
Judeţul IAŞI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Daniel Lozbă Şcoala cu clasele I-VIII Horleşti, com. 0726-312673
Rediu, jud. Iaşi http://www.euroscoala.ro
daniellozba@yahoo.com
Elena Craus Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri” Iaşi 0720/211684
vasile_alecsandri_iasi@yahoo.com
Adriana Franc Iasi- Freinet adrianafranc2002@yahoo.com
Tinca Mărin Şcoala Generală „EuroEd” Iaşi
174
Judeţul ILFOV
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Tanase Liceul Teoretic cu clasele l-Xll „Ioan Tel. 0740 039 423
Victorita Petrus” Otopeni, jud . Ilfov
Epure Mihaela Şcoala cu clasele l- Vlll Nr 4 Buftea, Tel 0740 039 423
jud Ilfov
Draghici Maria Şcoala cu clasele I-VII, Nr.2 Catelu- marinhen2006
Glina 0722825070
Serafim Şcoala cu cls.I-V-III, Nr.2 Voluntari- 0727 11 02 79, 031 80 60 319
Carmen- Ana Ilfov https://umpir.kappa.ro/src/compose.ph
p?send_to=Serafimcarmenana%40yahoo.com
Mirela Minea Sc Popesti Leordeni 0720064808, 0318010844, 0314096789
Judeţul MARAMUREŞ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Pop Dorina Tamara Şcoala cu clasele I – VIII „Avram Iancu” 0740099833
pop_dorina@yahoo.com
Chende Paula Şcoala cu clasele I – VIII „Avram Iancu”
Valerica
175
Corpodean Sonia Şcoala cu clasele I – VIII „Avram Iancu”
Luminita Racolta Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 1 Seini 0749 812627
an_luminita@yahoo.com
Anamaria Balan Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 1 Seini
Breban Maria Şcoala Alexandru Ivasiuc, Baia Mare 0724067758
maria_breban@yahoo.com
maria.breban@rdslink.ro
Barbur Maria- Şcoala Alexandru Ivasiuc, Baia Mare 0742066960
Cicica cicica_invatatoarea@yahoo.com
Crainic Mărioara Şcoala Alexandru Ivasiuc, Baia Mare 0262437859
Marina Cornelia Şcoala Alexandru Ivasiuc, Baia Mare 0740001115
neli_marina@yahoo.com
Puşcaş Teodora Şcoala cu clasele I-VIII, Coltău 0747060378
todorutza_pop@yahoo.com
Maria Moldovan Şcoala cu clasele I-VIII „Nichita Stanescu” 0741404442
Baia Mare moldovanmm@gmail.com
Judeţul MEHEDINŢI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o reprezintă
prenumele provenienţă
Mihaela Popescu Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 0728/010128 Asociaţia Învăţătorilor şi Institutorilor
michaela_46@yahoo.com Mehedinţeni
176
Mujescu Rodica Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 0723/073647 Asociaţia Învăţătorilor şi Institutorilor
Mehedinţeni
Judeţul MUREŞ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Bobos Maria I.S.J.Mures 0726221391
Lazar Rodica Şcoala Generală Nr.7 Tg.-Mures 0742690233
aronescurodica@yahoo.com
Nasaudean Irina Gimnaziul de Stat T.Vladimirescu 0744325204
Rezi Maria Gimnaziul de Stat T.Vladimirescu 0742070825
reziluka@yahoo.com
Judeţul NEAMŢ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Amaicei Pensionar-presedintele Asociatiei 0233/211089, 0788 717 859 Asociaţia Invăţătorilor din
Gheorghe Invatatorilor Neamţ dorinamormocea@yahoo.com judeţul Neamt
Ioan Călin Şcoala Nr. 10 Piatra -Neamţ tel. scoala 0233/218177 Asociaţia Invăţătorilor din
judeţul Neamt
177
Gîrbea Tatiana Şcoala cu clasele I – VIII “Otilia Cazimir” 0722651509
Cotu Vameş, jud. Neamţ girbeatatiana9@yahoo.com
Marţolea Maria Şcoala cu clasele I-VIII Ruginoasa, jud. girbeatatiana9@yahoo.com
Daniela Neamţ
Elena Filipov Piatra-Neamţ dragfil@yahoo.com
Angela Obreja Piatra-Neamţ dragfil@yahoo.com
Judeţul OLT
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Şerban Claudia Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Caracal 0745436576
Marcela serban_c_claudia@yahoo.com
Jianu Ana-Maria Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Caracal 0745179758
jianuanamaria2006@yahoo.com
Serban Cornel Şcoala cu clasele I-VIII Ganeasa, com. 0746 178189
Ganeasa, jud. Olt cornell_serban@yahoo.ca
Margareta Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Slatina 0743705971 ; 0249 / 439057 ; 0349 /
Gheorghiţă 408973
margareta_gheorghita@yahoo.com
Virginia Cioaba Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7 Slatina 0749045945; 0249 / 437266
virginia_cioaba@yahoo.com
Anghel Cristiana Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Caracal 0745.001199 sau 0788. 909909
Irina cristianairina@yahoo.com
178
Judeţul PRAHOVA
Numele şi prenumele Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
provenienţă reprezintă
Dumitrache Ada - Şcoala cu clasele I-IV Nisipoasa Plopu 0727103901
Maria dumitracheada@yahoo.com
Dumitrescu Luminiţa Şcoala cu clasele I-VIII Plopu 0721817862
dumitracheada@yahoo.com
Badaceanu Rodica- Şcoala cu clasele I-IV Cătunu-Berceni, 0722643665
Voichita jud Prahova rodypisa@yahoo.com
Balan Iuliana- Irina Şcoala cu clasele I-VIII, Pacureti, jud 0722353132
Prahova rodypisa@yahoo.com
Dobrin Mirela „Profesor Nicolae Simache” Ploieşti 0745539950
mireladobrin@yahoo.com
Corfu Diana Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Breaza, 0742279246
Prahova corfudiana@yahoo.com
Petre Cristina Liceul de Artă Ploieşti cristina_petre2@yahoo.com
Baban Marilena Liceul Pedagogic Ploieşti maribaban@yahoo.com
Sanda Valentina Liceul Pedagogic Ploieşti
Vilăescu Gabriela Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.8, Câmpina, 0724713126
Magdalena Prahova zicabela@yahoo.com
Corina Florescu Şcoala cu clasele I-VIII „Grigore 0244 519106, 0721 807505
179
Moisil” Ploieşti mailto:coramflora@yahoo.com
Eugen Nita Ploiesti
Bucseneanu Dumitru Campina 0244375817
mugurb@k.ro
Judeţul SATU-MARE
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Şcoala cu clasele I-VIII “Dr. Vasile 0740.854.716
Andrei Violeta
Lucaciu” chihuahuasm@yahoo.com
Danciu-Pătru 0745.945.351
Şcoala cu clasele I-VIII “Grigore Moisil”
Angelica angisimidp@yahoo.com
0742414868
Apan Maria Domnica Şcoala "Dariu Pop" Satu -Mare
adomnica@yahoo.com
Judeţul SĂLAJ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Man Onita Şcoala ,,Simion Bărnuţiu‟„ Zalău 0746381657
scoala_simion_barnutiu@yahoo.com
Teglas Savina Dana Şcoala „Vasile Goldiş” Zalău, jud. 0745841592
Sălaj nina@yahoo.com
180
savina_nina@yahoo.com
Coifa Aurica Şcoala „Vasile Goldiş” Zalău, jud. 0749372897
Sălaj nina@yahoo.com
savina_nina@yahoo.com
Puscas Carmen Şcoala Galgaul Almasului, jud. Sălaj nina@yahoo.com
Simona savina_nina@yahoo.com
Vereş Sanda Şcoala ,,Lucian Blaga “ Jibou 0743 50 85 72
sandaveres2005@yahoo.com
Ladislau Markus ISJ Salaj
Maria Martin Zalau 0745202121, 0260617003
Judeţul SIBIU
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Valeria Maria Şcoala cu clasele I-VIII Nr.3 Cisnădie 0724/ 797 457
Benchea danlazzar@hotmail.com
Nistor Marian Şcoala cu clasele I-VIII Nocrich - Sibiu 0743413904
mamarian_dorin@yahoo.com
Peter Izabella Grădiniţa „Bucuria copiilor” Medias, izabellapeter@yahoo.com
Hajnalka jud.sibiu
Pampu Codruţa Şcoala cu clasele I-VIII Apoldu de Sus 0742/460112 ; 0369/402618
codruta_iulia@yahoo.com
181
Chirhoc Mariana Şcoala Nr. 8, Sibiu anda_ch2005@yahoo.com
Judeţul SUCEAVA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de provenienţă Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele reprezintă
Mândrilă Luminiţa Şcoala cu clasele I-VIII, „Bogdan-Vodă”, 0748857490
Grety Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava rica_rotariu@yahoo.co.uk
Maria Pavelescu UJIP Suceava 0744700519 Asociatia
maria_pavelescu@yahoo.com Educatorilor
Suceveni
Vasile Budusanu Şcoala Nr. 2 Fălticeni 0744950805 Asociatia
aesvro@yahoo.com Educatorilor
Suceveni
Raluca Teodorescu Şcoala Nr. 1 Gura Humorului 0747071507 Asociatia
aesvro@yahoo.com Educatorilor
Suceveni
Tipau Tatarusanu Şcoala Manastirea Humorului aesvro@yahoo.com Asociatia
Elena Educatorilor
Suceveni
Florica Pitu Liceul Sportiv Suceava aesvro@yahoo.com Asociatia
Educatorilor
Suceveni
Mariana-Valentina Grup Şcolar „Oltea Doamna”, oras 0745844114 sau 0721949585
182
Gusetu Dolhasca,Suceava paul.gusetu@gmail.com
mariana.gusetu@yahoo.com
Crang Mariana Şcoala Nr. 3 Rădăuţi, Suceava 0740149632
Singeorzan
Şcoala Solonetu'Nou, Cacica ainigriv75@yahoo.com
Adriana-Daniela
Grupul Şcolar "Alexandru cel Bun " din Gura
Loredana Moraru moraru_lorry_2005@yahoo.com
Humorului
Iosep Mihaela Şcoala cu clasele I-VIII din Prisaca Dornei moraru_lorry_2005@yahoo.com
Judeţul TELEORMAN
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Goran Gabriela Şcoala cu clasele I – VIII Stefan cel Mare, 0721 504 622
Alexandria gaby_goran@yahoo.com
Dan Natalia Şcoala cu clasele I – VIII Stefan cel Mare, gaby_goran@yahoo.com
Alexandria
Creţan Denisa Şcoala cu clasele I – VIII, Peretu 0723 37 97 14
Mariana Pirvu Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0742487481/ 0247466152
Roşiorii de Vede, Teleorman suzana_pirvu@yahoo.com
Adina Martinescu Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, suzana_pirvu@yahoo.com
Roşiorii de Vede, Teleorman
Balan Mihaela Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0247465153
183
Roşiorii de Vede, Teleorman 0723750863, 0247464234
radut_anamaria2004@k.ro
Radut Rada Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0723750863, 0247464234
Roşiorii de Vede, Teleorman radut_anamaria2004@k.ro
Parpala Danut Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0723142929
Roşiorii de Vede, Teleorman sylvya_andreea@yahoo.com
Pirvu Mariana Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0742487481
Roşiorii de Vede, Teleorman
Martinescu Adina Şcoala cu clasele I-VIII „Zaharia Stancu”, 0745765372
Daria Roşiorii de Vede, Teleorman
Petcu Petre Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 4 Roşiorii de 0724711156
Vede adriana_surugiu@yahoo.com
Gheorghe Delia Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 4 Roşiorii de 0724711156
Vede adriana_surugiu@yahoo.com
Draghici Iulia Alexandria 0723260286
florentina9971@yahoo.com
Florea Constantin Şcoala cu cls.I-VIII ,,Gala Galaction‟‟ 0747/094377
Roşiorii de Vede spiculrosiori@yahoo.com
Constantinescu ISJ Teleorman mirelads@yahoo.com
Reluta
Dinu Mariana ISJ Teleorman 0722716 323
mirelads@yahoo.com
Matei Gheorghina Alexandria
Ion Maria Şcoala Nr 2 Nanov
184
Alexandru Colfescu Alexandria 0347404149, 0746199078
Maria Ingineru Şcoala „M.Eminescu” Roşiorii de Vede 0247466015,
singineru@yahoo.com
Chircu Cristil Şcoala Cervenia 0748931147,
Pantilie dana_chircu@yahoo.com
Judeţul TIMIŞ
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele de provenienţă reprezintă
Misca Letiţia Şcoala cu clasele I-VIII Alioş, 0744 63.40.67
com. Maşloc voicumisca@yahoo.com
Mihai Cristina Şcoala cu cls. I – VIII, Cărpiniş tel: 0723269624
cristinamihai79@gmail.com
Bacila Stana Şcoala cu cls. I – VIII, Cărpiniş cristinamihai79@gmail.com
Sebesan Daniela Şcoala cu cls. I – VIII, Cărpiniş tel: 0742047915
daniela_sebesan@yahoo.com
Boici Silvia Şcoala cu cls. I – VIII, Iecea 0742463089
Mare cristinamihai79@gmail.com
Badea Adriana Şcoala cu cls. I-VIII Nr.2 adria00ro@yahoo.com
Sânnicolau Mare
Achim Viorica Şcoala cu cls. I-VIII Iecea Mare 0256/365722
cristinamihai79@gmail.com
Miclăuş Vasile U.J.I.P.Timiş 0722691137 Asociaţia Învăţătorilor
Bănăţeni
185
Miclăuş Adriana Şcoala cu cls. I-VIII Nr.7 0720360834 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Horvath Ioan Şcoala cu cls. I-VIII Nr.6 O256453 635; 0746156876 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Horvath Teodora Şcoala cu cls. I-VIII Nr.6 0256453 635; 0746156874 Asociaţia Învăţătorilor
Carmen Timişoara Bănăţeni
Brebu Elena Carmen Şcoala cu cls. I-VIII Nr.7 0723626283 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Grijincu Aurel Şcoala cu cls. I-VIII Nr.13 0256452 805 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Lupulescu Carmen Şcoala cu cls. I-VIII Şag 0256206 698 Asociaţia Învăţătorilor
Bănăţeni
Guţu Constantin Liceul de Arte,, Ion Vidu” 0256213 618, 0727616207 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Neamţ Zlatinca Şcoala cu cls. I-VIII Ghiroda 0256209 752, 0723852135 Asociaţia Învăţătorilor
Bănăţeni
Radu Dimitrie U.J.I.P.Timiş 0744538813 Asociaţia Învăţătorilor
Gheorghe Bănăţeni
Pătruţ Alina Şcoala cu cls. I-VIII Nr.30 0740924181 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Pataky Daniela Şcoala cu cls. I-VIII Nr.7 0356415908, 0723541332 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Şufană Lucia Şcoala cu cls. I-VIII Săcălaz Asociaţia Învăţătorilor
Bănăţeni
186
Mătu Rancu Adrian Şcoala cu cls. I-VIII Nr.19 0256473881, 0723469623 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Muscalu Vasile Şcoala cu cls. I-VIII Nr.6 0356806316, 0723519720 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Nagy Monica Şcoala cu cls. I-VIII Nr.24 0256 226 903 Asociaţia Învăţătorilor
Timişoara Bănăţeni
Hojda Diana Mihaela Liceul Teoretic Periam 0744/548177
diana.hojda@gmail.com
Alina-Lacramioara Şcoala cu cls. I-VIII Becicherecu 0728-129046
Milosteanu Mic alina_milosteanu@yahoo.com
Bandea Mariana ISJ - Timis arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Romania
Brancu Codruta Şcoala cu clasele I-VIII Şag, arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timiş Romania
Iftimie Andreea Şcoala cu clasele I-VIII Şag, arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timiş Romania
Dobanda Mihaela Liceul Teoretic „J.L. Calderon" arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timisoara Romania
Dobanda Eugen Universitatea Politehnică arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Haurilet Irina Şcoala cu clasele I-VIII Nr.24 arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timisoara Romania
Haurilet Petru Grup Şcolar Industrial de arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Transport C.F. Timişoara Romania
187
Murar Aurelia L.P.S. „Banatul” Timişoara arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Romania
Vlad Ioan Şcoala cu cls. I-VIII Nr.24 arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Cata Lucia-Adriana Grădiniţa PP 12 Timişoara arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Romania
Raducan Angela Grădiniţa PP 14 Timişoara arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Romania
Oprescu Sanziana Şcoala cu clasele I-VIII Nr.21 arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Cociuba Claudia Şcoala cu clasele I-VIII Nr.21 arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Muscalu Vasile Şcoala cu clasele I-VIII Nr.6 arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Iftimie Elena Şcoala cu clasele I-VIII Moşniţa arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Nouă, Timiş Romania
Vintila Catalina Colegiul Naţional Bănăţean arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Timişoara Romania
Niculescu Simona Grădiniţa PP 12 Timişoara arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Romania
Dragoi Silvia Liceul Teoretic „W. arsm_cfreinet@yahoo.com ARSM „C.Freinet”
Shakespeare” Timişoara Romania
Valeanu Daniela Liceul Pedagogic „Carmen
Sylva” Timisoara
188
Stiuca Silvia Şcoala cu clasele I- VIII Nr. 1 0256.360840, 0746.259.543,
Jimbolia silvia.stiuca@yahooo.com
Apostol Mihaela Şcoala cu clasele I- VIII Nr. 1 0256.360.957 silvia.stiuca@yahooo.com
Jimbolia
Maria Varsandan 0746259132, 0256420637 Asociaţia Învăţătorilor
varsandan@rdslink.ro Banateni
Judeţul TULCEA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă contact reprezintă
Petcu Lucretia Liceul de Artă Tulcea 0727760204
Petcu Mircea Marian Şcoala „Nifon Balasescu” Tulcea 0727760204
Judeţul VASLUI
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Badragan Mihaela Şcoala Nr. 1 Iorgu Radu, Bârlad, jud. Vaslui cristinaegu@yahoo.com
Radu Geanina Şcoala Nr. 1 Iorgu Radu, Bârlad, jud. Vaslui cristinaegu@yahoo.com
189
Judeţul VÂLCEA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Stanca Melania Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”
0740664834
Elena Râmnicu-Vâlcea
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
Grecu Maria Diana 0765461494
Băbeni
Surovcek Ion Şcoala cu cls. I-VIII „Take Ionescu” 0722553585 0746109059
surovceksenior@yahoo.com
Savu Nicoleta Şcoala cu cls. I-VIII „Take Ionescu” 0727345357
Dumitrescu Aurelia Liceul de Artă 0350804290
paul.dumitrescu@yahoo.com
Judeţul VRANCEA
Numele şi Numele şcolii sau al institutiei de Posibilitate de contact Asociaţia pe care o
prenumele provenienţă reprezintă
Stoican Mirela- 0721 256 366
Liceul „G.g. Longinescu” Focşani
Daniela stoican_mirela@yahoo.com
0721468225
Lina Vlăsceanu ISJ Vrancea
linavlasceanu@yahoo.com
190
tipar executat la:
Tipografia PROMUN
Arad, tel: 0257/251711
tipografia@promun.ro
191
192
Related docs
Other docs by ePvf9c4b
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN
Views: 511 | Downloads: 0
Get documents about "