GHID

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Autoritatea de Management pentru

Programul Operaţional Sectorial Mediu









GHID DE PREGATIRE SI EVALUARE A PROIECTELOR

GHID DE PREGATIRE SI EVALUARE A PROIECTELOR

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU





2007 - 2013

2007 - 2013









1

CUPRINS





CUPRINS ....................................................................................................... 2

INTRODUCERE ............................................................................................. 4

CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE .............. 6

CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU........... 8

2.1. Obiectivele şi priorităţile POS Mediu .................................................... 8

2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU.......... 10

CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR ................... 12

3.1.Fluxul documentelor ........................................................................... 12

3.1. Criterii de selectie a proiectelor .......................................................... 12

4.1 MASTER PLANUL (MP) .................................................................. 16

4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) ................................................... 20

4.3 Analiza economico-financiară (AEF) ................................................ 24

Analiza financiara ..................................................................................... 24

4.4 Analiza instituţională (AI).................................................................. 28

4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) .................................... 29

4.6 Formularul de aplicatie ..................................................................... 30

4.7 Alte acorduri şi autorizaţii ................................................................. 30

4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie .................................... 30

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR.................. 32

CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII

PROIECTELOR ........................................................................................... 33

6.1 Introducere ......................................................................................... 33

6.2 Cadrul de asigurare a calitatii ............................................................. 33

6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor .................................... 34

6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor ................................................ 34

6.3.2. Selectia din timp a proiectelor ..................................................... 34

6.3.3 ...................................................................................................... 35

6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului ............................................. 35

6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie ............................ 37

6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente ..................................... 37

CAPITOLUL 7 – ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA

PROIECTELOR ........................................................................................... 38

7.1 Introducere ......................................................................................... 38

7.2 Scop ................................................................................................... 38

7.2.2 Scopul evaluarii ............................................................................ 38

7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii ........................................................ 39

7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie ................................. 39

7.3.2 Procesul de evaluare ................................................................... 39

7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate . 39

7.3.4 Costuri eligibile ............................................................................. 40

7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile .............................................................. 40

7.4.1. Informatii solicitate ...................................................................... 40

7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare............................................................ 41



2

7.4.3 Asistenta financiara disponibila .................................................... 41

7.4.4.Vizite ............................................................................................ 42

7.4.5 Adiţionalitatea Proiectului ............................................................. 42

Criteriul adiţionalităţii .................................................................................... 42

7.4.6. Ajutorul de stat ............................................................................ 43

7.4.7 Asistenta financiara minim necesara ............................................ 43

7.4.8 Viabilitate ..................................................................................... 44

7.4.9 Eficienţa ....................................................................................... 44

7.4.10 Rezultatele proiectelor................................................................ 44

7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanţare .......................... 45

7.5.1 Prioritizarea proiectelor ................................................................ 45

7.5.2 Beneficiile proiectului ................................................................... 45

7.6 Etapele evaluării proiectelor de infrastructură ..................................... 46

ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC .......................... 49









3

INTRODUCERE



Uniunea Europeana (UE), formata in prezent din 27 de state membre (SM),

reuneste majoritatea statelor europene in jurul unor valori politice, economice,

culturale si sociale comune. In acelasi timp, între aceste state şi cele 268 regiuni ale

lor exista disparităţi economice şi sociale substantiale. O regiune din patru

înregistrează un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media

înregistrată în Uniunea Europeană cu 27 de state membre.



Scopul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin

coeziunea economică şi socială, reducând discrepanţa dintre nivelurile de dezvoltare

ale diverselor regiuni.



Pentru perioada 2007-2013, se urmareste realizarea a trei obiective prin care UE

intentioneaza sa contribuie la reducerea disparitatilor intre SM, precum si intre

diverse regiuni ale acesteia:

1. convergenta;

2. competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;

3. cooperare teritoriala europeana.



Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor

membre prin intermediul Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC) sau

instrumente structurale. Acestea sunt:

 Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR;

 Fondul Social European - FSE;

 Fondul de Coeziune - FC.



In calitate de SM, Romania beneficiaza din partea UE de un sprijin financiar de peste

19,6 miliarde Euro pentru implementarea unor proiecte care sa contribuie la

realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii. La aceasta alocare se adauga o

contributie nationala (cofinanţare naţională) estimată la 5,53 mld Euro, constituită

atât din surse publice (73% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (27%).



In ceea ce priveste sectorul de mediu, alocarea financiara totala este de 5,6 milioane

Euro, din care 4,5 milioane Euro fonduri comunitare si 1,1 milioane Euro cofinantare

nationala.



Un element esenţial pentru absorbţia acestor fonduri este reprezentat de existenţa

unui portofoliu consistent de proiecte mature, bine pregătite atât din punct de vedere

tehnic cât şi instituţional.



Prezentul ghid informativ are rolul de a familiariza potentialii beneficiari cu privire la

cerintele care trebuie indeplinite pentru pregatirea proiectelor de infrastructura din

domeniul mediului in vederea solicitarii finantarii prin POS Mediu. Totodata, sunt

explicate mecanismele de implementare si de finantare a proiectelor, evaluarea si

selectia proiectelor.



4

Precizam ca alte informatii detaliate sunt furnizate in Ghidurile solicitantilor,

elaborate si publicate de Autoritatea de Management pentru Programul Operational

Sectorial de Mediu (POS Mediu) pentru fiecare axa prioritara din program.









5

CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE



Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele

membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi

orientata asistenta financiara a UE. Principalele documente de programare pentru

perioada 2007-2013 sunt:

 Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND)

 Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)

 Programele Operationale Sectoriale/Programul Operational Regional (POS/POR)

 Documentele Cadru de Implementare (DCI)



Planul National de Dezvoltare ( PND) reprezintă documentul de planificare

strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care

orienteaza şi stimuleaza dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu

Politica de Coeziune a Uniunii Europene; PND este un instrument de prioritizare a

investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si

obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de

Coeziune (FSC).



 Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) reprezintă documentul strategic

naţional prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale

(Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de

Coeziune). CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european -

Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona

revizuită.



La baza elaborarii acestui document strategic a stat Planul National de Dezvoltare

2007-2013, aprobat de Guvernul Romaniei in luna decembrie 2005. CSNR are ca

obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităţilor

de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii

Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul

2015. În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate

teritorială:

 Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

 Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti

 Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România

 Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente

 Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate



Sunt de mentionat doua diferente majore intre PND si CSNR:

- in ceea ce priveste continutul strategic, CSNR nu trateaza aspectele de

dezvoltare rurala si pescuit aferente Prioritatii 5 a PND, acestea fiind sustinute

prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurala);





6

- din punctul de vedere al finantarii, CSNR este sustinut exclusiv din Fondurile

Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND

include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite

externe, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.).



Prevederile CSNR se implementeaza prin intermediul Programelor Operationale

Sectoriale (POS) si a Programului Opertional Regional (POR).



 Programul Operational Sectorial/Regional este documentul elaborat de un SM

pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt

aprobate pentru finantare prin CSNR. Programele Operationale sunt structurate pe

axe prioritare. La randul lor, axele prioritare contin domenii majore de interventie, in

cadrul carora se regasesc operatiuni indicative. Programele operationale sunt aprobate

de Comisia Europeana.



In cazul Romaniei, pentru obiectivul “Convergenţă” au fost elaborate si aprobate

sapte programe operationale (POS Cresterea Competitivitatii Economice, POS

Mediu, POS Transport, PO Regional, POS Dezvoltarea resurselor Umane, PO

Dezvoltarea Capacitatii Administrative, PO Asistenta Tehnica), iar pentru obiectivul

“Cooperare Teritorială Europeană” sapte programe operationale ( Ungaria –

Romania, Romania – Bulgaria, Romania – Serbia, Romania – Ucraina – Moldova,

Ungaria – Slovacia – Romania – Ucraina, Bazinul Marii Negre, Spatiul Sud-Est

European) si patru PO-uri de Cooperare Interregionala.



 Documentul Cadru de Implementare (DCI) reprezinta documentul elaborat de

Autoritatea de Management in vederea detalierii implementarii PO-urilor. Acesta

contine elemente detaliate la nivel de masura, elaborate de AM si revizuite, ori de

cate ori este necesar.



DCI include:



- masurile prin care vor fi realizate prioritatile Programului Operational,

indicatorii de monitorizare a acestora, etc;

- definirea tipului de beneficiari pentru fiecare masura;

- un plan financiar, cu specificarea alocarii financiare, pentru fiecare masura;

planul financiar trebuie sa fie insotit de o descriere a mecanismelor prin care

se care asigura co-finantarea, luand in consideratie sistemele institutional, legal

si financiar implicate;

- modalitatile de promovare a Programului Operational;

- descrierea mecanismelor de management, monitorizare si evaluare a

Programului Operational









7

CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU



Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe

operationale elaborate in cadrul obiectivului “Convergenta” al Uniunii Europene,

pentru perioada de programare 2007–2013.



POS Mediu este cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale

de mediu si continua investiţiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si

SAPARD). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu

ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei cat si

interesele specifice nationale.



2.1. Obiectivele şi priorităţile POS Mediu



Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă

ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la

realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaţiei de mediu.

Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa

investiţii pentru următoarele sectoare de mediu:

1. Sectorul apă/apă uzată ( total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE

2,78 miliarde Euro) Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din

fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere

extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi canalizare,

construirea/modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de

epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare,

în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Pentru acest sector vor

fi finanţate proiecte mari de infrastructură, care acoperă mai multe localităţi

la nivel regional / judeţean şi care vor aduce o contribuţie importantă la

conformarea cu standardele europene de mediu şi vor avea un impact

considerabil la dezvoltarea comunităţilor respective. Această abordare

urmăreşte atât creşterea eficienţei costurilor de investiţii (prin realizarea de

economii la scară), cât şi a costurilor de operare a obiectivelor de investiţii

nou create. Beneficiarii proiectelor sunt Companiile Regionale de Apă.



2. Sectorul de gestionare a deşeurilor/reabilitarea terenurilor poluate

istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro)

Investiţiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme integrate de

gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor

de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare,

transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri

de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile

Uniunii Europene în domeniu. Alte investiţii sunt destinate unor proiecte

pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverşi

poluanţi şi care afectează negativ mediul şi sănătatea umană. Beneficiarii

proiectelor sunt autorităţile locale/judeţene sau asociaţiile de dezvoltare



8

intercomunitară. Proiectele vor fi selectate în raport cu Planul Naţional şi

Planurile Regionale pentru Managementul Deşeurilor (o listă indicativă este

anexată la POS Mediu).

3. Sectorul termoficare (total 458 milioane Euro, din care grant UE 229

milioane Euro) Investiţiile preconizate pentru acest sector au în vedere

reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare.

Proiectele de investiţii se vor realiza în localităţile în care centralele

municipale reprezintă sursa cea mai mare de poluare a mediului.

Beneficiarii proiectelor sunt autorităţile locale care au în gestionare

centralele municipale de termoficare.

4. Sectorul protecţia naturii (total 215 milioane Euro, din care grant UE

172 milioane Euro) Proiectele finanţate în acest sector vizează asigurarea

unui management corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea

degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale. O atenţie deosebită se va

acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor

sunt: administraţiile şi custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000,

Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (după înfiinţare), Agenţiile Locale

de Protecţie a Mediului, autorităţile publice, ONG-uri, institute de

cercetare, universităţi, muzee.

5. Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere (total

329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) Proiectele de

investiţii au ca scop protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de

efectele devastatoare ale inundaţiilor. Zonele de intervenţie se vor selecta în

concordanţă cu strategia naţională în domeniu, precum şi în baza unor

analize de risc. Un alt domeniu de acţiune este protejarea şi reabilitarea

litoralului sudic al Mării Negre, pentru reducerea eroziunii costiere. Astfel

de investiţii vor contribui la creşterea siguranţei populaţiei şi protecţiei

mediului natural, dar şi la creşterea valorii economice a litoralului

românesc. Beneficiarul proiectelor este Administraţia Naţională Apele

Române.

6. Asistenţa Tehnică (total 174 milioane Euro, din care grant UE 130

milioane Euro ) Activităţile finanţate din asistenţa tehnică au ca scop

creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene, prin

finanţarea pregătirii proiectelor, precum şi a activităţilor de monitorizare,

evaluare şi control a proiectelor, respectiv acţiuni de publicitate şi

informare pentru POS Mediu.

Fiecaruia dintre aceste sectoare ii corespunde o axa prioritara. Programul este

finanţat din două fonduri Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) -

pentru sectoarele deseuri, protectia naturii şi asistenta tehnica - si Fondul de

Coeziune (FC) – pentru sectoarele apa, termoficare si protectia impotriva

inundatiilor.









9

2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU





Pentru derularea şi implementarea proiectelor finanţate prin POS Mediu s-a stabilit

un cadru institutional format dintr-o serie de instituţii cu responsabilităţi clar definite,

după cum urmează:



Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este Ministerul Mediului şi

Dezvoltării Durabile. AM este organizată la nivel de direcţie generală – Direcţia

Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale - conform HG 368/2007

cu modificarile si completarile ulterioare. AM coordonează şi asigură managementul

general al POS Mediu, elaborează proceduri de implementare, selectează proiectele,

semnează contractele de finanţare, asigură măsuri de publicitate şi informare pentru

program, raportează stadiul implementării programului la CE, etc.



Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este

instituţia responsabilă de coordonarea managementului şi implementării

Instrumentelor Structurale în România. ACIS îşi desfăşoară activitatea în cadrul

Ministerului Economiei şi Finanţelor. Responsabilităţile sale sunt de a coordona

programarea, dezvoltarea şi implementarea Programelor Operaţionale din cadrul

CNSR, pentru a asigura coordonarea şi coerenţa dintre programe şi de asemenea cu

Programul de Dezvoltare Rurală şi cu Programul Operaţional pentru Pescuit.



Organismele Intermediare (OI) au fost înfiinţate în fiecare din cele 8 regiuni de

dezvoltare ale României (NUTS II). Ele îndeplinesc un rol important în

implementarea POS la nivel regional acţionând ca interfaţă între AM şi beneficiari.

AM a delegat Organismelor Intermediare (OI-uri) responsabilităţi cu privire la

activităţi de programare, monitorizare, control şi raportare pentru proiectele care se

derulează în regiunea respectivă.



Beneficiarii (B) deţin rolul principal în managementul şi implementarea proiectelor

aprobate în cadrul POS Mediu. Ei sunt responsabili de organizarea licitaţiilor şi

contractarea serviciilor şi a lucrărilor, implementarea proiectului conform

obiectivelor acestuia, monitorizarea şi raportarea stadiului implementării la AM/OI,

stabilirea unui sistem separat de contabilitate a proiectului sau a unui cod contabil

separat pentru toate tranzacţiile efectuate pe proiect, asigurarea unei piste

corespunzătoare de audit.



Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu are ca rol principal monitorizarea

eficacităţii şi calităţii implementării programului. Din Comitet fac parte reprezentanţi

ai ministerelor cu rol de autoritate de management, ai asociaţiilor patronale şi

profesionale relevante pentru domeniile finanţate prin POS Mediu, ai societăţii civile

şi ONG-urilor active în domeniul mediului, ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor

financiare internaţionale.







10

Autoritatea de Certificare şi Plată este stabilită în cadrul Ministerului Economiei şi

Finanţelor, organizată ca direcţie generală. În cadrul ACP există două unităţi separate

Unitatea de Certificare şi Unitatea de Plată, fiecare dintre acestea fiind în coordonarea

unui Director General Adjunct.

Organismul competent pentru primirea plăţilor de la Comisia Europeană pentru

POS Mediu este Autoritatea de Certificare şi Plată, prin Unitatea de Plată.

Organismul responsabil pentru efectuarea plăţilor către beneficiarii POS Mediu

este Autoritatea de Certificare şi Plată, prin Unitatea de Plată.



Autoritatea de Audit, care funcţionează pe lângă Curtea de Conturi, pe de o parte,

precum şi unitatea de audit intern din cadrul MMDD, pe de altă parte, vor asigura

auditul de sistem pentru POS Mediu.



Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor

Publice (ANRMAP) – este o instituţie independentă care are rolul de a verifica

conformitatea procesului de achiziţie publică, după ce acesta a fost derulat de

beneficiar (control ex-post).



Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) – este

un departament din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor care are rolul de a

verifica conformitatea procesului de achiziţie publică înainte de derularea acestuia

(control ex-ante).









11

CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR



3.1.Fluxul documentelor



Pentru obtinerea finantarii, potentialii beneficiari (solicitantii) trebuie sa parcurga

urmatoarele etape:

- Sa-si autoevalueze ideea de proiect in raport cu oportunitatile de finantare din

POS Mediu pentru verificarea eligibilitatii proiectului si incadrarea intr-una din

axele prioritare ale POS Mediu;

- Sa analizeze ghidurile solicitantului publicate si diseminate de AM POS Mediu

pentru axele prioritare din POS Mediu (ghidurile sunt publicate de regula pe

urmatoarele pagini de web www.mmediu.ro, www.fonduri-ue.ro);

- Sa pregateasca aplicatia de proiect (cererea de finantare), precum si

documentele care o insotesc (modelele tip de cerere de finantare se regasesc in

ghidul solicitantului si se pot descarca de pe paginile de web precizate mai

sus);

- Sa completeze cererea de finantare conform modelelor din ghidurile

solicitantului

- Sa depuna cererea de finantare si documentele insotitoare la sediul AM POS

Mediu/ sau la sediul Organismelor Intermediare (aspecte precizate in ghidurile

solicitantului) cu respectarea termenului limita de depunere.



Dupa depunerea cererilor de finantare, AM POS Mediu organizeaza procesul de

evaluare, selectie si aprobare a proiectelor. Proiectele sunt selectate conform unor

criterii de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare. Aprobarea proiectelor cu o

valoare mai mica de 25 milioane Euro se aproba de catre AM POS Mediu, iar cele

care depasesc aceasta valoare sunt aprobate de catre Comisia Europeana in termen de

3 luni de la transmiterea acestora de catre AM POS Mediu. Proiectele care au o

valoare mai mare de 25 milioane de Euro se numesc proiecte majore.



Ghidurile solicitantului contin informatii detaliate cu privire la procesul de evaluare,

selectie si aprobare a proiectelor.



In cazul proiectelor de infrastructura, pregatirea proiectelor este un proces complex si

de durata. Este de dorit ca potentialii beneficiari sa inceapa pregatirea

documentatiilor de proiect in timp util.



Dupa aprobarea proiectului, intre AM POS Mediu si beneficiar se incheie un contract

de finantare.





3.1. Criterii de selectie a proiectelor



Criteriile de selectie au fost aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru POS

Mediu.





12

Procesul de selecţie se bazează pe parcurgerea a 3 etape şi utilizarea unui sistem de

notare uşor de aplicat, care să asigure transparenţa şi eficienţa acestui proces, precum

şi reducerea riscurilor de nereguli.



Astfel, pentru toate axele prioritare, proiectele sunt evaluate în trei etape:

1) admisibilitate

2) eligibilitate

3) evaluarea relevanţei şi maturităţii.



Pentru etapele 1 (admisibilitate) şi 2 (eligibilitate), se utilizeaza un sistem de evaluare

de tip DA/NU, toate proiectele care primesc „DA” urmând a fi evaluate mai departe.

Pentru cele care primesc „NU”, solicitanţii vor fi înştiinţaţi imediat cu privire la

decizia adoptată. În cazul în care documentele transmise sunt incomplete pot fi

solicitate solicitanţilor eventuale completări ale acestora.



Pentru etapa 3 se vor utiliza două subcriterii - relevanţă şi maturitate – cu pondere

egală. Fiecare subcriteriu este notat până la 10, pentru calificare fiind necesare

minimum 6 puncte.



Dacă o propunere de proiect nu are punctaj suficient pentru calificare, aceasta

presupune una din următoarele două situaţii: fie contribuţia la îndeplinirea

obiectivelor POS Mediu este nesemnificativă, fie este insuficient pregătită şi necesită

o revizuire considerabilă.



Criteriile de selectie pentru fiecare etapa sunt urmatoarele:



1. Admisibilitate



Criterii:

Conformarea formală cu toate cerinţele specifice formulate în ghidul

solicitantului:

- Cererea de finanţare trebuie să fie completă, toate anexele ataşate (conform

instrucţiunilor specifice din Ghidul solicitantului)

- Alte aspecte administrative – termen, număr de exemplare, semnătură

persoană autorizată, ştampilă etc. – trebuie să fie conforme cu prevederile

din Ghidul solicitantului

Sistem de notare: DA/NU



2. Eligibilitate



Criterii:

a) Eligibilitatea solicitantului

- Solicitantul face parte din categoria de beneficiari menţionată în POS

Mediu, respectiv în ghidul solicitantului (corespunzător fiecărei axe

prioritare)





13

- Solicitantul îndeplineşte toate criteriile de natură instituţională, legală şi

financiară conform prevederilor din Ghidul solicitantului



b) Eligibilitatea proiectului

- Scopul asistenţei - proiectul se încadrează în categoriile de

operaţiuni/activităţi menţionate în POS Mediu, corespunzător fiecărei axe

prioritare

- Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 01.01.2007 şi

31.12.2015

- Proiectul îndeplineşte toate condiţiile specifice menţionate în ghidul

solicitantului, după caz (arie de acoperire, populaţie, valoare minimă etc.)

- Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, dezvoltării

durabile, achiziţiilor publice, informării şi publicităţii şi ajutorului de stat

(politici europene)

- Proiectul pentru care se solicită finanţare din POS Mediu nu a mai

beneficiat de finanţare din fonduri publice (evitarea dublei finanţări)

- Proiectul respectă prevederile legislaţiei naţionale referitoare la

eligibilitatea cheltuielilor

- Terenurile aferente investiţiilor POS Mediu sunt, după caz, în proprietatea/

posesia autorităţilor publice sau sunt accesibile în scopul realizării

proiectului

Sistem de notare: DA/NU



3. Evaluarea relevanţei şi maturităţii



Criterii:

- Relevanţa proiectului - reflectată în contribuţia la îndeplinirea obiectivelor POS

Mediu şi concordanţa cu strategia naţională şi/sau regională relevantă şi, după caz, la

îndeplinirea angajamentelor din Tratatul de Aderare pentru sectorul respectiv (impact

de mediu, populaţie beneficiară, arie de acoperire, conformare cu legislaţia

comunitară de mediu etc.)

- Maturitatea proiectului - reflectată în calitatea propunerii tehnico-financiare

(definirea clară a obiectivelor şi activităţilor proiectului, strategie/plan de achiziţii,

plan financiar, avize/acorduri/autorizaţii, strategie de implementare a proiectului etc.)



Sistem de notare : Scor 1-10, pentru calificare sunt necesare min.6 puncte









14

CAPITOLUL 4 - DOCUMENTATIA NECESARA FINANTARII

PROIECTELOR MAJORE (sectoarele apă, deşeuri, termoficare, inundaţii)



Notă: Descrierea de mai jos se referă în special la sectorul de apă datorită

complexităţii proiectelor din acest sector, dar documente similare se solicită pentru

toate proiectele de infrastructură.



Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra informatiilor esentiale care trebuie

incluse in dosarul Aplicatiei in vederea finantarii din POS Mediu.



Pregatirea unei asemenea documentatii dureaza intre 6 si 12 luni, functie de

calitatea/cantitatea datelor si a logisticii disponibile necesare unui proiect de o

asemenea anvergura, cat si de situatiile specifice inalnite in cazul elaborarii unor

astfel de proiecte (in special aspecte institutionale, politice…) ce pot incetini, in unele

cazuri, elaborarea proiectului.



Documentatia este foarte cuprinzatoare, gradul de dezvoltare a acesteia fiind insa

stabilit de la caz la caz. Calitatea Aplicatiei este esentiala pentru aprobarea unui astfel

de proiect; informatia trebuie sa fie clara, iar rezultatele previzionate trebuie sa fie

dovedite si justificate.



Dupa ce un proiect a fost identificat ca prioritar pentru finantare, pregătirea aplicaţiei

(finanţata din fonduri proprii sau printr-o Asistenţă Tehnică) consta in elaborarea

următoarelor studii:



4.1 Master plan

4.2 Studiul de fezabilitate

4.3 Analiza economico-financiară

4.4 Analiza instituţională

4.5 Evaluarea impactului asupra mediului

4.6 Formularul de aplicatie

4.7 Alte acorduri şi autorizaţii

4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie









15

In capitolele urmatoare, se va detalia continutul fiecarui studiu (luand ca exemplu,

elaborarea unei Aplicatii pentru un proiect, in sectorul de apa/apa uzata).



4.1 MASTER PLANUL (MP)



Scopul elaborarii Master Planului este de a evalua situatia existenta, de a identifica

necesarul de investitii si de a le ierarhiza. Prioritizarea componentelor de investiţii în

programe pe termen mediu si lung trebuie argumentată. Proiectul de infrastructură

trebuie să includă acele componente care reprezintă o prioritate imediată pentru

protecţia mediului şi care contribuie la creşterea eficienţei în administrarea serviciilor

publice (Ex. Măsuri precum reabilitarea reţelelor de apă pentru reducerea pierderilor

sau înlocuirea echipamentelor energofage trebuie abordate cu prioritate, acestea

având impact direct asupra generării veniturilor viitoare şi asupra unui management

eficient al serviciilor de apă). De asemenea, trebuie sa se tina cont de măsura in care

populaţia poate suporta costul investiţiilor precum si de capacitatea locala de

implementare a acestora.



Primul pas in elaborarea MP il constituie colectarea informatiilor referitoare la

planurile actuale de urbanism, datele socio-economice si alte informatii de baza ce

privesc grupurile tinta ale proiectului, inclusiv informatii privind activitatile locale

industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Daca

nu este disponibil nici un plan urbanistic de dezvoltare pentru aglomerarile din aria

proiectului, in baza contactelor si discutiilor cu autoritatile locale, se va face o

estimare a tendintelor de dezvoltare urbana la nivel regional/judetean pentru o

perioada de 20 de ani. Datele socio-economice (inclusiv informatiile referitoare la

venitul/familie, media cheltuielilor pentru bunurile de baza, consumul de

apa/persoana/zi, etc) trebuie obtinute din surse locale si verificate prin esantionare.



Trebuie sa se faca o evaluare si o descriere a serviciilor actuale de apa/apa uzata.

Cand se face analiza critica a informatiilor disponibile este necesar un punct de

vedere independent si impartial. Revizuirea si trecerea in revista a datelor analizate

poate fi suplimentata de cercetari, studii, analiza si masuratori in zonele in care

lipsesc informatii vitale, tinand cont de tendintele actuale privind reducerea

consumului de apa si a descarcarilor de ape uzate.



Pentru sistemul de apa potabila este necesara investigarea si evaluarea sistemului

actual si a nevoilor viitoare, incluzand in MP cel putin urmatoarele date:



 Sistemele si facilitatile existente incluzand lucrarile la sursele de apa, statiile de

tratare a apei, aductiune, pompare, inmagazinare si sistemul de distributie. Ar

trebui facuta o prezentare schematica a acestora (harta);



 Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii,

eficientei energetice, performantei, reparaţiilor, metodelelor de întreţinere,

infiltraţiilor/pierderilor, vârstei si calitatatii materialelor si echipamentelor (staţii

de tratare, conducte, vane, pompe, etc.), capacitate suficienta/dimensionarea



16

corecta sau nu a acestora, blocaje. Prezentarea si evaluarea inregistrarilor de

scurgeri si incidentelor înregistrate si a politicii de reparaţii/detectare a acestora;



 Modul actual si viitor de operare a reţelei de apa. Pe baza unei evaluări hidraulice

(măsurători pe teren) a debitelor si presiunii in sistemul primar de distribuţie

trebuie prezentat modul de inter-corelare a principalelor componente ale

sistemului (aductiune, pompare, înmagazinare, distribuţie (presiunea pe zone) si

detectate schimbarile de sectiune si alte problemele importante;



 Standardele de calitate (ce investitie este necesara pentru atingerea standardelor de

tratare ale Directivelor UE relevante?);



 Viabilitatea proiectului (ce analize si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?);



 Consumul de apa pentru tipuri reprezentative de consumatori

(contorizati/necontorizati), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa

(citirea zilnica timp de aproximativ o luna a contorului unei gospodarii),

verificarea rezultatelor citirilor la marii consumatori;



 Rata pierderilor specifice si impartirea acestora pe categorii principale; estimarea

pierderilor inevitabile;



 Calcularea exacta a balantei de apa cu defalcarea datelor intrate in sistem in

consum autorizat (facturat si nefacturat) si pierderi de apa cuprinzand pierderile

aparente (consum neautorizat, erorile de masurare) si pierderile reale (scurgeri in

diferite puncte ale sistemului).



Pentru sistemul apelor uzate, este necesara investigarea si evaluarea sistemului

actual de colectare a apelor uzate, incluzand cel putin urmatoarele date:



 Sistemele si facilitatile existente din zona deservita incluzand, lungimea, diametrul

si tipul sistemelor principale de apa uzata, separate sau combinate, statiile de

pompare, punctele de deversare si canalele deversoarele pluviale, localizarea

producatorilor majori de ape uzate (industrie); schema sistemului actual de

canalizare (harta); trebuie facute de asemenea verificari in punctele cheie ale

retelei de canalizare pentru identificarea infiltratiilor in sistem;



 Efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate tratate si netratate si

ale deversarii namolurilor in apele emisarilor, in cazul descarcarilor directe in

apele de suprafata si/sau in apele subterane in cazul descarcarilor pe paturile de

uscare sau in mediu; analiza si verificarea rezultatelor probelor de apa prelevate

din diferite puncte ale sistemului de canalizare;



 Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii,

eficientei energetice, performantei, situatiei reparatiilor, fiabilitate, sigurantei,



17

metodelor de intretinere, infiltratiilor, gradului de uzare, vechimii si calitatatii

materialelor si echipamentelor (conducte, vane, pompe, etc.);



 Modul de exploatare a retelelor de canalizare. Pe baza evaluarii hidraulice

(masuratori pe teren) a debitelor in sistemul primar de colectare centralizate si

evaluate interactiunile componentelor majore ale sistemului (aductiune, pompare,

inmagazinare) si detectate schimbarile de sectiune si alte probleme intalnite in

sistem;



 Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului prin reducerea costurilor de operare?).



Pentru apele uzate industriale se vor investiga, evalua si descrie, urmatoarele:



 Cantitatea si tipul acestora, gradul de preepurare, cadrul legal si institutional (ex.

intelegeri existente intre agentii industriali si municipalitate/compania de apa cu

privire la deversarea si epurarea apelor uzate industriale);



 Facilitatile existente de epurare a apelor reziduale, inclusiv prelucrarea si

depozitarea namolurilor: tipul de proces, capacitatea, debitul, conformitatea din

punct de vedere a tehnologiei utilizate, eficienta tratarii, metodele de intretinere,

dificultatile, schimbarile de sectiune si calitatea materialelor si echipamentelor;



 Conformarea cu standardele de calitate si cu regulamentele aplicabile (ce investitii

sunt necesare pentru conformarea cu standardele Directivelor UE relevante?);



 Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?);

 Analiza privind incarcarile si caracteristicile apelor industriale trebuie sa cuprinda

un studiu al mecanismelor actuale de autorizare si impunere a conditiilor

deversarii apelor uzate in reteaua de canalizare, in vederea unui bun management

al riscului (evitand producerea unor incidente, ca deversari de substante toxice ce

pot afecta si produce pagube in procesul de operare al Statiei de Epurare a Apelor

Uzate). Trebuie avuta in vedere conformarea cu Directiva 96/61/EC – IPPC,

privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, cu referire la poluarea cauzata

de marile instalatii industriale.



In cazul in care datele necesare nu sunt disponibile, nu sunt sigure sau sunt

insuficiente, se vor face investigatii/prospectiuni suplimentare (colectarea, analiza si

inregistrarea rezultatelor unor probe de apa/apa uzata; studii topografice; prospectiuni

geologice – foraje, studii geo-tehnice).



Urmatoarea etapa o constituie stabilirea indicatorilor de proiectare (design) de

baza. Acesti parametri trebuie sa includa cel putin: tendintele consumului de apa

pentru consumatorii casnici, industriali si comerciali, rata de elasticitate a consumului

pentru variatia tarifului, rata de elasticitate a consumului pentru variatia veniturilor,



18

standardele de calitate si cantitate ce trebuie realizate in fiecare an tinta, debitul

maxim si mediu pentru alimentarea cu apa, rata de acoperire pentru serviciile publice

de apa si apa uzata, venitul mediu pe gospodarie, numarul mediu de persoane pe

gospodarie, rata discountului, debitul apelor uzate industriale si menajere, valoarea

medie si maxima a debitelor uscate si ude ale apelor uzate, infiltrarea in stratul de apa

freatica, cantitatea totala a influentului in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate,

cantitatea totala a influentului apelor uzate industriale in Statiile de Epurare ale

Apelor Uzate, incarcarea totala cu BOD (apa industriala si menajera), etc. Valorile

propuse pentru anii tinta trebuie prezentate intr-un tabel ; valorile trebuie insotite de

justificari solide. O atentie speciala trebuie acordata presupunerilor referitoare la

cererea de apa (nivelul actual si viitor atat pentru apa menajera cat si industriala).



Dezvoltarea modelului macro-suportabilitatii, trebuie sa acopere o perioada de 20

de ani. Evaluarea macro-suportabilitatii consta in comparatia intre capacitatea

maxima a contributiei posibile a comunitatii beneficiare si costul total al programului

de investitii (costurile de capital si costurile de operare si intretinere) ajustata cu

granturile disponibile. Costurile totale actualizate, ale oricarui program propus (cum

vor rezulta din Master Plan) adaugate oricaror alte angajamente financiare (credite)

ale aceleiasi comunitati, pentru imbunatatirea serviciilor de apa/apa uzata, trebuie sa

ramana sub pragul definit prin capacitatea maxima a potentialei contributii

actualizate, peste perioada determinata de analiza (20 ani).

Capacitatea maxima a potentialei contributii a comunitatii beneficiare, se va estima

pe baza mediei cheltuielilor lunare pentru serviciile de apa menajera facturate, care

nu ar trebui sa depaseasca 3.5% din venitul lunar mediu pe gospodarie (pentru

populatia rezidenta), pe intreaga perioada a analizei, plus contributia altor categorii de

consumatori (industriali, comerciali).

Rata macro-suportabilitatii este definita ca raportul intre capacitatea maxima a

contributiei posibile reduse si costurile totale reduse ale programului, asa cum au fost

propuse in Master Plan. Pentru a putea calcula aceasta rata, va trebui elaborat un

model matematic in format Excel pentru diferite limite ale programului de investitii,

modificand valoarea si defalcarea investitiilor si a altor costuri aferente, in perioada

de elaborare a designului.



Determinarea investitiilor prioritare pentru a fi incluse in prima etapa a Master

Planului. Sistemul de apa/apa uzata propus pentru finantare UE ar trebui sa fie o

prima etapa dintr-un program etapizat de investitii pe termen lung cu scopul de a se

conforma complet cu Directivele CE relevante. Prima etapa (numita «proiect») in

implementarea unui Master Plan va include masurile prioritare ce au un impact

pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra mediului

inconjurator. Programul de investitii trebuie sa tina seama de perioadele de tranzitie

pentru indeplinirea cerintelor Directivelor relevante, indicate in «Planul Local de

Actiune pentru Implementarea Aquis-ului Comunitar» elaborat de catre Ministerul

Mediului si Gospodaririi Apelor, pentru fiecare judet.



Scopul elaborarii Master Planului este de a identifica si clasifica, in ordinea

prioritatilor, necesitatile si investitiile, astfel incat sa respecte – la cel mai mic cost –



19

conformarea deplina cu Directivele EC, luand in considerare suportabilitatea

investitiilor de catre populatie cat si capacitatea locala de implementare a proiectului.

Ar putea presupune iterarea, inclusiv redimensionarea si/sau amanarea realizarii

investitiilor pana cand se va obtine o rata acceptabila a suportabilitatii.

Master Planul trebuie sa cuprinda doua componente: serviciile de alimentare cu apa si

serviciile de canalizare (inclusiv colectarea si tratamentul). Pentru ambele

componente, diferite alternative tehnice de elaborare se vor elabora si compara.

Acestea includ (dar nu se limiteaza aici) utilizarea surselor de apa, procesele de

tratare (atat pentru apa cat si pentru apa uzata), locatiile statiilor, schema retelelor,

etc. Avand in vedere cel mai mic cost si cea mai eficienta solutie pentru apele uzate

care respecta sau depasesc standardele minime ale Directivelor UE de mediu, trebuie

sa se studieze pre-fezabilitatea unui sistem combinat bazat pe dispunerea

rezervoarelor septice in acele zone ale proiectului cu o densitate mica apopulatiei,

impreuna cu o retea de canalizare si tratare sanitara in alte sectoarele, in functie de

conditiile geologice si de obligativitatea protectiei surselor de apa.

In analizarea solutiilor posibile, se vor examina mijloacele si costurile de curatire

regulata si intretinere a rezervoarelor septice si tratamentul si depozitarea namolurilor

ce urmeaza a fi colectate. Master Planul se va realiza la nivel judetean/regional.



Evaluarea macro-suportabilitatii si pre-fezabilitatea proiectului. Trebuie evaluata

pre-fezabilitatea proiectului. Criteriul ratei macro-suportabilitatii, aranjamentele

institutionale si capacitatea financiara a operatorului trebuie sa fie luate in calcul in

proiectul propus. Daca o alternativa a proiectului nu este acceptabila sub aspectul

macro-suportabilitatii, aceasta trebuie re-evaluata corespunzator, tinand cont si de alte

criterii.



4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF)



Studiul de Fezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in Master Plan si care

corespunde proiectului ce urmeaza a fi propus pentru finantare europeana.



Pe baza MP, in cadrul Studiului de Fezabilitate ar trebui sa se reia definirea

proiectului, sa se elaboreze proiectarea preliminara si specificatiile tehnice

comparand diferite alternative, pentru a garanta ca a fost aleasa cea mai buna solutie

din punct de vedere a criteriului cost-beneficiu.



Studiile tehnice de reabilitare sau constructie de noi facilitati trebuie elaborate in

conformitate cu standardele prevazute in Directivele CE si cu legislatia romaneasca

in vigoare. Unde este cazul, ar trebui propuse solutii flexibile pentru a putea extinde

sau imbunatati in viitor noile facilitati. Toate masurile propuse, trebuie sa ia in

considerare perioadele de tranzitie pentru implementarea Directivelor UE pentru

sectorul de mediu.

Pentru a justifica investitiile propuse, trebuie aratat ca acestea coincid cu nevoile

sectorului de apa/apa uzata, de extindere si dezvoltare pe termen lung.







20

Trebuie avut in vedere ca garantarea co-finantarii este acordata de Comisia

Europeana in concordanta cu standardele directivelor europene.



In ceea ce priveste statia de epurare, proiectul trebuie sa ia in considerare ca tot

teritoriul Romaniei a fost desemnat prin OG.352/2005, ca zona sensibila.



Studiul de fezabilitate trebuie pregatit in concordanta cu cerintele Comisiei Europene,

a diverselor institutii financiare si legislatiei romanesti (CO 1013/873/2001, Legea

273/2006, HG 9/2007, HG 28/2008).



In elaborarea studiului de fezabilitate, pentru sistemul de alimentare cu apa, se vor

lua in considerare urmatoarele:



– evaluarea deficientelor inregistrate in sistemul de alimentare cu apa;

– evaluarea optiunilor pentru crearea unui sistem de inregistrari care corespunde

nevoilor pe termen lung, incluzand evaluarea dezvoltarii unui sistem de date

si cartografiere digitala in retea precum si costurile estimate pentru acestea;

– analizarea costurilor/beneficiilor legate de instalarea unui sistem SCADA,

determinarea facilitatilor care sunt necesare si costul acestora, prepararea

programului de implementare si costul estimate.

– evaluarea costului a unui model mathematic a unui sistem hidraulic pentru a fi

folosit in analizarea, operarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica

a sistemului de alimentare cu apa este necesara pentru:

a) evaluarea imbunatatirilor necesare, modificarea si extinderea

performantelor sistemului ;

b) proiectarea noilor facilitati ale sistemului de alimentare cu apa ;

c) instruirea personalului tehnic, responsabil cu operarea;

d) stabilirea regulilor de operare si a controlului automat precum si a

sistemelor de comanda.

- stabilirea caracteristicilor viitoarei retele (incluzand si reteaua existenta) pentru

anii tinta 2006, 2011, 2018, 2026 precum si evaluarea facilitatilor de masurare

a debitelor, zonelor de presiune etc.

- analiza pierderilor in sistemul de alimentare cu apa, in retele de transmisie,

rezervoare, statii de pompare, retele de distributie si in punctele de racordare.

Astfel, programul de actiune pentru reducerea pierderilor va fi bazat pe aceasta

analiza. Daca este necesar, se va intocmi un program si se va estima costul

aferent, pentru dotarea si instruirea cu echipamente de detectare a scurgerilor ;

- in contextul reabilitarii, modernizarii si extinderii sistemului de distributie, se

va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor

retelei de apa incluzand sisteme de alimentare, retelele de transmisie,

rezervoare, statii de pompare, etc. ;

- determinarea lucrarilor investitiei si pregatirea in detaliu a costurilor estimate

in euro pentru programul de investitii propus;

- furnizarea unui program de implementare pe componente.



Pentru sistemul de apa uzata, se vor lua in considerare urmatoarele :



21

- evaluarea efluentului industrial care ar trebui pre-tratat inainte de a se evacua

in reteaua de colectare ;

- in contextul reabilitarii, modernizarii, extinderii sistemului de colectare se va

revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei

de canalizare, incluzand posibili interceptori, colectori, statii de pompare, statii

de epurare, tratare si depozitare a namolului, etc.

- o evaluare mai detaliata decat in stadiul de pre-fezabilitate, a proceselor

alternative de epurare, incluzand costurile de procesare, operare, de capital,

aspecte ale costurilor de intretinere si recomandarea variantei optime.

- evaluarea optiunilor pentru tratarea si depozitarea namolului ; O importanta

deosebita trebuie sa-i fie acordata acestui capitol al studiului, in corelare cu

selectarea procesului de tratare si studiul evaluarii impactului asupra mediului.

Optiuni precum reciclarea sunt incurajate de Directiva Consiliului European

86/278/EEC (legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000

referitoare la depozitarea namolului), dar si alte alternative trebuie luate in

calcul. Costuri importante sunt alocate acestui aspect.

- determinarea lucrarilor pe componente si prezentarea detaliata a costurilor

estimate in euro pentru programul de investitii recomandat.



Estimarile de cost

- prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro, pentru proiectele propuse.

Estimarea costurilor trebuie sa se faca in detaliu, sa fie divizata pe

componente ale proiectului, trebuie sa fie sustinuta de ipoteze si bazata pe

cifre in detaliu, astfel incat sa permita o analiza detaliata. Estimarile trebuie

raportate la un an de baza si trebuie sa indice costurile locale si pe cele

provenite din finantarea externa, taxele locale, proiectarea, supervizarea,

costurile legale si de administrare asociate proiectului, taxele consultantului si

subventiile in caz de crestere a preturilor si alte riscuri.

- prezentarea in detaliu a costurilor de planificare, proiectare si

supervizare a constructiei, a costurilor de operare si intretinere precum si

a celor de management. Se vor da detalii despre variatiile previzionate

ale costurilor de operare si intretinere (estimarile anuale si bazele de

calcul).

- furnizarea a unui program de cheltuieli estimate, anual, pentru fiecare

proiect. Data platilor trebuie sa corespunda cu data scadentei. Programul

trebuie divizat astfel incat sa reiasa cerintele pentru componentele

majore ale proiectelor si trebuie corelat cu programul estimat de lucrari.



Recuperarea costurilor

Se va pregati un studiu al tarifului plecand de la structura tarifului actual ; de

asemenea se va recomanda un program de modificare a tarifului pentru fiecare

proiect avand obiectivul de a maximiza venitul si suportabilitatea serviciilor adecvate

pentru toate categoriile de venit.



Tariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :



22

- sa acopere toate costurile de operare si intretinere ale investitiilor

propuse si a altor investitii din perioada de proiectare cat si plata

ratelor daca sunt prevazute imprumuturi ;

- sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie ;

- sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei.



Structura tarifului industrial, a celui commercial cat si a celui casnic trebuie sa fie

diferita. Ghidurile internationale in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (factura

lunara pentru serviciile de apa si apa uzata sa reprezinte mai putin de 4% din venitul

mediu lunar pe gospodarie) cat si comparatiile cu alte orase din Romania trebuiesc

luate in considerare.



Ca parte din pregatirea proiectului, se va elabora un raport privind evacuarile de

ape uzate industriale. Acest raport va include cel putin urmatoarele aspecte :

 Consideratii introductive (introducere, obiective, mod de abordare si

metodologie, cadrul legal privind evacuarile de ape uzate industriale);

 Verificari ale evacuarilor (analizarea unitatilor poluatoare, colectarea de date,

debitele si incarcarile apelor uzate (situatia curenta si prognoze);

 Statii de pre-epurare a apelor uzate ale agentilor industriale (descriere,

evaluare);

 Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra statiei de

epurare a apelor uzate;

 Propunere pentru managementul si monitorizarea evacuarilor de ape uzate;

 Concluzii si recomandari.

In plus, va fi elaborat un plan de actiune care vizeaza reducerea/controlul evacuarilor

de ape uzate, care va contine actiuni si responsabilitati pe termen scurt si mediu.

Raportul si planul trebuie elaborate luandu-se in considerare urmatoarele obiective:

 Apele uzate industriale trebuie pre-epurate in mod corespunzator, in

conformitate cu Directivele europene si cu legislatia romaneasca, si/sau

valorificate, daca este cazul;

 Pre-epurarea trebuie sa fie monitorizata si controlata de catre autoritatile de

mediu competente ;

 Incarcarea efluentului industrial nu afecteaza tehnologia statiilor de epurare a

apelor uzate;

 Se vor introduce taxe corespunzatoare de ape uzate pentru industriile

poluatoare, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si a costului de

epurare.

Consultantul trebuie sa pregateasca – tot in cadrul unui proiect ce implica o statie de

epurare a apelor uzate – un studiu privind strategia de eliminare a namolului.

Acestui studiu trebuie sa i se acorde o importanta deosebita, fiind strans corelat cu



23

studiul de impact asupra mediului. Traseele de eliminare si evacuarea finala nu sunt

definite, dar se incurajeaza optiuni precum reciclarea prin Directiva 86/278/EEC

(Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind eliminarea namolului),

totodata alte optiuni necesitand a fi studiate. Costurile de eliminare definesc si

limiteaza optiunile de epurare ce ar putea fi luate in considerare.

Costurile asociate acestui aspect sunt semnificative. Este necesar sa se pregateasca o

strategie durabila de eliminare a namolului in concordanta cu Directivele europene,

precum si cu alte proiecte de deseuri derulate in zona.



4.3 Analiza economico-financiară (AEF)



Analiza Financiara reflecta viabilitatea financiara a proiectului, capacitatea de

generare a veniturilor si nevoia de asistenta a granturilor.



Analiza trebuie sa demonstreze capacitatea de suportabilitate a proiectului prin

determinarea veniturilor si costurilor acestuia, indicatorii financiari precum valoarea

actuala neta si rata interna de rentabilitate.

Vor trebui revizuite tarifele, studiile socio-economice, gradului de suportabilitate a

costurilor si necesitatea definirii fazelor programului de investiţii in cadrul MP,

analiza cost-beneficiu si structura financiara a proiectului. O analiza a necesarului

financiar trebuie făcuta pentru stabilirea grantului.



Analiza financiara



Cerintele minime pentru asistenta UE prevad ca toate proiectele trebuie sa fie

sustenabile pe durata vietii economice – va trebui sa existe un flux de venituri

suficient ca sa acopere costurile de operare si intretinere. Un al doilea aspect de

importanta majora al analizei financiare este estimarea nivelului de subventii care

este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar.



Ratiunea finantarii din fonduri UE, sub forma de grant, este aceea ca proiectele de

infrastructura nu pot sa acopere intregul cost de investitii si costurile de operare si

intretinere din veniturile viitoare. Viitorul flux de venituri trebuie, cel putin, sa

acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele parti din

costurile de capital ale noii investitii, in sensul ca fluxul de venituri poate rambursa

un credit de la o banca sau de la o alta institutie finantatoare. Cu toate acestea, un

anumit procentaj al costurilor de capital este posibil sa nu poata fi acoperit din

veniturile viitoare si va necesita subventii pentru a face proiectul viabil financiar pe

durata vietii sale. Acest element al costului va fi suportat prin fonduri UE.



Pentru estimarea necesarului de asistenta UE este necesara constructia unui model

financiar pentru intreaga viata economica a proiectului (de obicei 20 – 25 ani) care

poate fi folosit ca baza pentru analiza fluxului de numerar. Modelul va fi folosit

pentru a estima valoarea actualizata a veniturilor viitoare nete (ex.: venitul din care se

scade costul de operare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea actualizata



24

a costului de capital. In tarile din Europa Centrala, in situatia actuala, se asteapta ca

valoarea prezenta a venitului sa fie mai mica decat costul de capital. Aceasta

diferenta, sau deficit financiar, reprezinta suma subventiilor acordate prin fonduri UE

sau alte surse care este necesara pentru a face un proiect viabil din punct de vedere

financiar. Fondurile UE reprezinta un procent substantial din deficitul de finantare –

in general de pana la 80% pentru proiectele finantate din FEDR si 85% pentru

proiectele finantate prin FC.



Estimarea nivelului subventiilor implica elaborarea unui model financiar care sa

acopere durata economica de viata a proiectului (de obice – 20 de ani) ce va putea fi

folosit ca baza pentru o analiza a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a

estima valorea viitoarelor venituri nete (venituri mai maici datorate costurilor de

operare si intretinere) prin comparatie cu valorea costurilor de capital. In

circumstantele actuale, in tarile din Europa Centrala, se preconizeaza ca valoarea

actuala a veniturilor va fi mai mica decat costurile de capital. Diferenta (financing

gap), reprezinta suma subventiilor acordate de catre UE, ce este necesara pentru a

face un proiect viabil financiar.



Modelul financiar trebuie sa contina toate elementele de cost, costul de capital si

toate costurile asociate pentru operare si intretinere (detaliile tehnice ale proiectului si

evaluarea costurilor investitiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea

costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). Toate costurile necesare

pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate,

achizitionarea terenului, design si studii de inginerie, constructie, echipament etc.).

Aceste costuri trebuie sa fie inregistrate in anul in care apar si pot include costuri

(precum achizitionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru finantare EU. Taxe

precum TVA trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri

reale pentru institutia care realizeaza investitia. Un aspect foarte important este ca

amortizarea nu este considerata un cost de capital si nu ar trebui inclusa in analiza

fluxului de numerar (o componenta pentru amortizare poate fi inclusa in tarif pentru a

permite inlocuirea obiectivului la un moment dat in viitor). Costurile asociate

serviciului dobanzii nu trebuie sa fie incluse ca si costuri de operare.



Pentru a evita folosirea diferitelor masuri de reducere a inflaţiei pentru diferite

variabile, modelul trebuie estimat in termeni reali. Aceasta nu inseamna ca anumite

variabile trebuie sa ramana fixate la nivelul valorii din anul 1. De exemplu, se poate

estima ca veniturile reale in tara vizata vor creste in termeni reali peste durata de viata

a proiectului si acest aspect trebuie reflectat in model.



Trebuie explicat motivul pentru alegerea ratei de actualizare care este folosita in

model. De asemenea, daca modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali, rata de

actualizare trebuie sa fie cea reala si nu rata de actualizare nominala. Rata de

actualizare de 5% mentionata in ghidul Comisiei Europene a fost prevazuta pentru

programele Fondului Structural in Europa de vest intr-un anumit moment si aceasta

rata de actualizare nu trebuie in mod automat aplicata in tara in care proiectul va fi

implementat.



25

In conformitate cu principiul “poluatorul plateste” precum si din necesitatea de a

furniza grantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este recomandat ca

aceste nivele de tarif sa creasca pe perioada de implementare a proiectului. Exista

limite de suportabilitate bine stabilite care fixeaza o limita superioara a nivelului

tarifului ca un procent din venitul pe familie (maxim 3.5% din venitul familiei pentru

alimentarea cu apa si epurarea apei uzate, la un consum de 100l/persoana/zi, si 1,5%

pentru colectarea si tratarea deseurilor municipale). Exista, de asemenea, limite

anuale de crestere procentuala a tarifelor suportabile pentru populatie.



Pentru a evalua suportabilitatea investitiei de catre populatie, trebuie sa se calculeze

rata de suportabilitate a tarifului (media cheltuielilor pentru serviciul furnizat, in

comparatie cu media venitului pe familie) si sa discute suportabilitatea tarifelor

industriale si casnice preconizate. Pentru a face un studiu eficient, trebuie sa se ia in

calcul date socio-economice importante pentru operatiunile curente si viitoare

(colectate in prima faza a proiectului – MP), de exemplu, planurile urbanistice de

dezvoltare propuse pentru a justifica diverse scenarii functie de evolutia populatiei,

necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale, veniturile si

dimensiunile gospodariilor, numarul membrilor activi, media cheltuielilor pentru

procurarea produselor strict necesare etc. Trebuie avut in vedere faptul ca echilibrarea

dimensiunii investitiei, pe de o parte, si necesitatea cresterii tarifelor, pe de alta parte,

vor conduce probabil la o conditionare reciproca.



Modelul financiar trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvata de ajustare

a tarifului care sa asigure viabilitatea financiara a intreprinderii, sa dea suficienta

incredere institutiilor financiare care asigura imprumutul si sa asigure ca tarifele

raman in limite suportabile si ca aceaste cresteri tarifale au limite acceptabile in

fiecare an.



Conceptul de “suportabilitate” a tarifelor pentru gospodarii se refera la venitul

mediu pe gospodarie. Trebuie sa se determine modul in care fiecare schimbare in

politica tarifara va afecta veniturile gospodariilor pentru diferite nivele de venit, in

mod special acele gospodarii din categoria celor cu venituri mai scazute. Trebuie de

asemenea sa se analizeze impactul oricăror tipuri de subvenţii sociale pentru

categoriile sociale cu venituri scăzute (ex.: tarife diferenţiate in funcţie de venituri,

subvenţii pentru categoriile sociale cu venit scăzut etc.).



Principiul “poluatorul plăteşte” trebuie de asemenea aplicat agenţilor industriali

pentru epurarea apei uzate in cadrul Staţiilor de Tratare a Apelor Uzate (SEAU).

Tariful se va stabili luând in considerare încărcarea hidraulica, biologica si cu nămol

a efluentului si costul aferent tratării acestora in SEAU.



Toate aceste cerinţe specifice (viabilitate, sustenabilitate pentru populatie si pentru

autoritatile responsabile de implementarea proiectului, determinarea grantului ISPA

necesar) trebuie integrate in modelul financiar. Rezultatele analizei nu pot fi prezente

folosind un singur indicator (rata financiara interna de rentabilitate) si concluziile pot



26

impune folosirea mai multor indicatori (rata financiara interna de rentabilitate,

valoarea neta actuala, sustenabilitatea exprimata ca procent al venitului gospodăriilor

pentru o anumita rata a grantului UE). Trebuie sa se ajungă la o concluzie in legătura

cu rata grantului UE care trebuie sa aiba o valoare suficienta pentru a face proiectul

viabil din punct de vedere financiar si in acelasi timp sa ramana in limite suportabile

pentru populatie (inclusiv pentru categoriile cu venituri scăzute) si pentru bugetul

operatorului de utilitati.



Trebuie discutat modul de interpretare al indicatorilor rezultati in urma modelul

financiar si de ipotezele cheie. Modelul trebuie sa estimeze grantul necesar pentru a

face valoarea neta actuala (VNA), egala sau putin mai mare decât zero plecând de la

premiza ca la nivelul grantul la care VNP este zero, fluxul de numerar net al

operatorului de utilitati nu va genera nici pierderi nici surplus si acesta va putea fi

considerat nivelul optim al grantului.



Modelul trebuie sa includă o analiza de senzitivitate: consultantul va identifica

variabilele cheie la care situaţia financiara a operatorului de utilitatitati devine

sensibila. Un set de scenarii trebuie sa fie prezentat pentru a putea testa sensibilitatea

proiectului la schimbarea ipotezelor cheie, scoţând in evidenta aceste variabile.



Evaluarea performantelor operatorului. Viabilitatea financiara a operatorului (cel care

va implemeta proiectul) va fi demonstrata prin proiectii financiare peste durata de

viata a proiectului. Acestea ar trebui sa se axeze pe fluxul de numerar (cu ajutorul

modelului financiar) dar in acelasi timp ar trebui sa includa si bilantul contabil si

previzionarile contului de profit si pierdere. Performanta financiara a acestuia trebuie

comparata cu performanta altor operatori aflati in situatii similare.



Analiza economica



Impactul economic al proiectului trebuie descris, cat de mult posibil, in termeni

cantitativi. Beneficiile economice, împreuna cu cele sociale, de mediu si din punct de

vedere al sanatatii generate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului

trebuiesc identificaţi. Daca este posibil sa se cuantifice toate costurile si beneficiile

relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori acceptaţi

cum sunt rata economica interna de rentabilitate, valoarea neta actuala si rata cost-

beneficiu.



Este recunoscut ca este extrem de dificil sa se cuantifice toate beneficiile economice

ale unui proiect de infrastructura de mediu, in special când proiectul este doar o parte

dintr-o investiţie generala mult mai mare. In astfel de cazuri, trebuie elaborate alte

tipuri de analize cuantificate cum sunt analiza multi-criteriala sau analiza cost-

eficienta.



O analiza cost-eficienta pleacă de la premisa ca obiectivul oricărui proiect finantat

prin fonduri UE, este sa atingă, cel puţin standardele stabilite in Directivele de mediu

relevante. Conformarea cu Directivele UE trebuie realizata in perioadele de tranzitie



27

deja negociate cu UE. In majoritatea cazurilor este de asteptat ca prima etapa de

investitii prevazuta in MP sa nu asigure conformarea totala cu aceste Directive.



Este in general cazul in care aceste analize comparative fac parte din studiul de

fezabilitate al proiectului care determina soluţia optima pentru atingerea obiectivelor.

Astfel, pe baza acestor analize, trebuie sa se demonstreze ca optiunea tehnica aleasa

este cea mai avantajoasa din punct de vedere cost-beneficiu, pentru a asigura ca

standardele atinse in urma implementarii investitiei sunt, cel puţin, cele menţionate in

Directivele UE si in legislaţia naţionala relevanta. Pentru a demonstra ca optiunea

tehnica aleasa pentru implemetarea proiectului este cea mai avantajoasa pot fi de

asemenea folosite comparaţiile de cost cu proiecte similare.



4.4 Analiza instituţională (AI)



Scopul Analizei Institutionale este de a asigura ca acel cadru institutional in vigoare

este adecvat si suficient de pregatit pentru implementarea proiectului si pentru

operarea corespunzatoare a infrastructurii ce urmeaza a se realiza cu fonduri

europene.



La nivel local, o atentie deosbita ar trebui acordata definirii structurilor de cooperare

intre autoritatile locale in scopul pregatirii si implementarii proiectului, de exemplu,

stabilirea acordului de asociere intre diverse autoritati locale, reorganizarea

operatorilor de apa intr-unul singur. Pe masura ce numarul municipalitatilor scade,

apare nevoia de a regrupa operatorii de apa/canal existenti, care au un statut legal si

obiecte de activitate diferite, in vederea realizarii ecomomiilor la scara si a asigurarii

unor proiecte viabile si durabile. Consultantul, in cadrul acestei sarcini, va revizui

urmatoarele aspecte ce ar fi trebuit reflectate in documentatia anterioara:

1. Revizuirea situatiei curente, implicit a organizarii serviciilor publice de apa/canal

in aria de deservire a proiectului, inclusiv orice restructurare deja decisa (chiar

daca nu si implementata); analiza competentelor manageriale si operationale,

descrierea regimului de proprietate a facilitatilor de apa; starea serviciilor de apa,

notiuni generale de operare si mentenanta; aranjamente contractuale si obligatii;

mecanisme de stabilire a tarifelor; analiza financiara a registrelor de contabilitate ;

evaluarea resurselor umane.

2. Revizuirea Planului de actiune in vigoare in vederea intaririi capacitatii

institutionale; identificarea modificarilor necesare in vederea asigurarii minimului

de cerinte in termeni de capacitate institutionala si viabilitate financiara.

3. Revizuirea aspectelor reprezentative care ar putea impiedica pregatirea, evaluarea

si aprobarea aplicatiilor pentru finantare din fonduri europene.

Se va pregati un proiect de acord de asociere pentru acele localitati care au intentia

de a se asocia in vederea derularii unui proiect regional, precum si un proiect de

contract de operare/concesiune in vederea infiintarii operatorului regional unic,

utilizand modelele puse la dispozitie de AM POS Mediu.

Inaintea pregatirii contractului, autoritatile locale trebuie sa semneze acordul de

asociere pentru infiintarea operatorului regional si pentru cofinantarea investitiilor.





28

In unele cazuri, din analiza institutionala ar putea reiesi ca este mai bine sa

functioneze un operator privat in urma investitiei. Daca este cazul, se vor face

recomandari pentru cel mai adecvat contract de operare (de exemplu un contract de

tipul Constructie si Operare, etc).



Trebuie sa se identifice necesitatea unei reforme, a intaririi capacitatii institutionale si

sa propuna solutii pentru viitoarea gestionare a sistemului (organizare, forta de munca

necesara, echipamente necesare, cerinte referitoare la operare si intretinere).



Ca o concluzie, se va evalua in ce masura cadrul institutional este adecvat si conform

cu cerintele UE in domeniu si in ce masura va fi operational pentru faza de

implementare a proiectului. Rezultatele analizei institutionale vor fi integrate in

analiza economico-financiara a fiecarei aplicatii.



4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM)



Toate aplicaţiile pentru asistenta din partea UE trebuie sa includă o Evaluare a

Impactului asupra Mediului conform prevederilor Directivei Consiliului 85/337/EEC,

amendata de 97/11/EC - Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului.



Agentiile Locale de Protectie a Mediului trebuie sa stabilească daca investiţiile

planificate cad sub incidenta Anexei I sau a Anexei II a Directivei EIA. De asemenea,

acestea vor determina gradul si modalitatea de consultare asupra publicului, astfel:

– daca respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra

mediului corespunzator, incluzand un sumar non-tehnic concis dar informativ

– modul in care, continutul studiului de impact si rezultatele consultarii

publicului au fost luate in considerare la emiterea acordului de mediu de catre

autoritatea responsabila.



In timpul procesului de consultare a publicului trebuie solicitate recomandari din

partea Organizatiilor Non-Guvernamentale interesate.



Daca autoritatile competente de mediu decid ca trebuie realizata Evaluarea

Impactului asupra Mediului (in cazul proiectelor care se incadreaza in Anexa II a

Directivei EIA) sau acestea decid ca nu este necesara realizarea evaluarii, motivele

care au dus la aceste concluzii trebuie explicate in aplicatie. Daca Evaluarea

Impactului asupra Mediului a fost realizata conform prevederilor Directivei atunci

acordul emis de autoritatea de mediu competenta trebuie inclus in aplicatie impreuna

cu documentele justificative.



Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie, de asemenea, sa ia in considerare

prevederile Directivei Consiliului European 97/11.03.1997, amendata de Directiva

85/337/EEC privind protectia mediului, cat si prevederile legislatiei romanesti DG

918/2002, OM 860/2002 (amendat prin OM 210/2004), OM 863/2002 si OM

864/2002. In concordanta cu prevederile legislatiei romanesti in vigoare, studiul de

impact asupra mediului trebuie realizat de catre o firma romaneasca autorizata.



29

4.6 Formularul de aplicatie



Sursa informatiilor necesare pentru pregătirea formularului standard de aplicatie este

in mare masura aceeasi cu cea a informatiilor colectate la inceputul proiectului, iar

pregatirea formularului reprezinta, de fapt, punerea impreuna a informatiilor

colectate, in forma solicitata.



Pentru proiectele majore se va utiliza formularul de Aplicatie din Anexa XXI a

Regulamentului Comisiei Nr. 1828/2006 care stabileste reguli de implementare pentru

Regulamentului Consiliului Nr. 1083/2006 şi a Regulamentului Nr.1080/2006.



4.7 Alte acorduri şi autorizaţii necesare pentru buna derulare a proiectului

trebuie obtinute inca din faza de pregatire a documentatiei.



4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie



Dupa ce conceptul (solutia tehnica), costurile, durata lucrarilor si obiectivele fiecarui

proiect au fost clar stabilite si definite in etapele anterioare ale proiectului, se va

elabora un plan de achizitii care va asigura ca proiectul va fi implementat in maniera

cea mai rapida si eficienta. Diferitii finantatori ai proiectului pot avea diferite reguli

de contractare. Pentru asigurarea unei implementari fara dificultati a proiectului, se va

lua in considerare inca din fazele de inceput ale proiectului, modul in care sa

organizeze si sa grupeze diferitele componente in contracte.



Documentele de licitatie se vor pregati pe paza planului de achizitii propus si vor fi

baza contractelor de implementare ale viitoarelor proiecte. Documentele de licitatie

trebuie sa respecte regulile de achizitie aplicabile pentru Fondul de Coeziune. Comisia

Europeana nu impune un numar de contracte ca fiind cel mai potrivit. Consultantul

angajat sa faca aceste studii va recomanda forma de contract care este cea mai

potrivita pentru proiect (de ex., daca contractele vor fi conform FIDIC Rosu –

proiectare-Constructie, FIDIC Galben - Constructie). Comisia poate agrea deopotriva

proceduri de licitatii deschise sau restranse; se recomanda procedura optima tinand

seama de circumstantele proiectului.

Daca se considera necesar, se vor pregati Termeni de Referinta (Caietul de Sarcini)

pentru orice asistenta tehnica considerata necesara pentru finalizarea pregatirii

proiectului. De exemplu, daca proiectul se va imparti in doua faze de implementare,

consultantul va pregati termenii de referinta pentru asistenta tehnica necesara

pregatirii celei de a doua faze a proiectului.



Pentru Contractele de Servicii, trebuie sa se pregateasca Termenii de Referinta

pentru Asistenta Tehnica, Managementul si Supervizarea contractului pentru

proiectele selectate. Acestia trebuie elaborati in stricta corelare cu mecanismul de

implementare decis de catre beneficiarul proiectului si institutiile de finantare. De

asemenea vor acoperi orice actiuni relevante cerute prin eventualele conditionalitati



30

din Memorandumul de Finantare sau decizii, precum si pregătirea documentelor de

licitatie. Daca este cazul, contractul de servicii va include pregătirea documentelor de

licitatie pentru contractarea unui operator printr-un Parteneriat Public Privat.



Pentru Contractele de Lucrari, o etapa foarte importanta este pregatirea proiectului

(design-ul) atat la nivel conceptual (schita proiectului) cat si detaliat (detaliile de

executie), in functie de arhitectura sistemului si planul de achizitii pentru fiecare

proiect.

Lucrarile pot fi licitate si contractate fie folosind abordarea „Proiectare-

Constructie” (FIDIC Galben) sau „Constructie” (FIDIC Galben). Conditiile

contractuale de tipul „Proiectare-Constructie” care necesita pregătirea proiectarii

conceptuale, se folosesc pentru Statiile de Tratare a Apelor Uzate, pe cand conditiile

contractuale de tipul „Constructie” care necesita pregătirea proiectarii detaliate, se

folosesc pentru retelele de canalizare si alte lucrari definite care necesita re-

dimensionari.

Pentru contractele de tipul „Proiectare-Constructie”, trebuie pregatite „Cerintele

Angajatorului” pe baza proiectarii concepuale si stabilite conditiile de baza ce

trebuie indeplinite de catre ofertanti. Cerintele trebuie sa fie clare si concise, inclusive

cele referitoare la garantiile de performanta, teste in timpul si dupa terminarea

lucrarilor, instruire, etc. De asemenea trebuie sa se faca referire la proiectarea

conceptuala a statiei, care apoi formeaza baza pentru pregătirea ofertei si defineste

cum pot fi presentate solutii alternative.

„Cerintele Angajatorului” trebuie sa indice clar informatia ce trebuie transmisa de

catre ofertanti ca parte a propunerii lor tehnice (in mod special elementele privind

abordarea proiectarii), precum si gradul de libertate pe care ofertantii il pot avea in

abordarea lor.

Documentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni:

1. Instructiunile pentru ofertanti

2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice)

3. Cerintele Angajatorului

4. Programul

5. Desenele



Pentru lucrarile ce vor fi executate pe baza conditiilor contractuale “Constructie”

dincolo de proiectarea conceptuala trebuie solicitata elaborarea detaliilor de executie

rezultate intr-un deviz, specificatii tehnice, etc. Documentele de licitatie trebuie sa

includa urmatoarele sectiuni:

1. Instructiunile pentru ofertanti

2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice)

3. Cerintele Angajatorului

4. Devizul

5. Desenele









31

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR





Fondurile Structurale functionează pe principiul rambursării cheltuielilor eligibile

efectuate de către Beneficiar. Obligaţiile Beneficiarului şi AM referitor la plăţi sunt

detaliate în conţinutul Contractului de Finanţare.



Prefinanţarea



Beneficiarul va putea solicita prefinanţarea dacă sunt respectate prevederile O.G. nr.

29/2007 - privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a

cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul Naţional de Dezvoltare,

în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea

acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată prin Legea nr. 249/2007 cât şi

prevederile Ordinului nr.911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor O.G. nr.29/2007.



Prefinanţarea se va acorda integral sau în tranşe, la solicitarea Beneficiarului, în

procent de max.15% din valoarea eligibilă a Contractului de Finanţare încheiat între

AM şi Beneficiar.



Prefinanţarea acordată Beneficiarului poate fi utilizată pentru plata către operatorul

economic a cheltuielilor eligibile din facturile de avans aferente achiziţiilor realizate

în cadrul proiectului, în baza documentelor justificative, conform prevederilor legale.

Recuperarea prefinanţării se va efectua începând cu prima Cerere de Rambursare,

astfel încât suma aferentă prefinanţării din instrumente structurale şi/sau din sumele

de la bugetul de stat să se recupereze integral înainte de ultima Cerere de

Rambursare.



Rambursarea cheltuielilor



Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizează numai după efectuarea plăţilor de

Beneficiar către executanţii de lucrări/furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii. În

scopul rambursării cheltuielilor eligibile, Beneficiarul va întocmi şi transmite la

Organismul Intermediar Cereri de Rambursare în funcţie de previziunile fluxurilor de

numerar lunare/trimestriale. Cheltuielile eligibile vor fi rambursate doar dacă

Beneficiarul respectă prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, cele din

Contractul de Finanţare şi îndeplineşte condiţiile privind evidenţa contabilă.



După efectuarea de către OI şi AM a verificărilor administrative, tehnice si financiare

ale Dosarului Cererii de Rambursare (Cerere de Rambursare şi documente suport),

AM va autoriza la plată doar cheltuielile eligibile solicitate de către beneficiar. AM

va transmite la ACP suma cheltuielilor eligibile autorizate la plată pentru fiecare

Cerere de Rambursare. ACP are rolul de a certifica şi efectua plăţile. ACP va

transfera în contul Beneficiarului suma aferentă cheltuielilor eligibile.





32

CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII

PROIECTELOR







6.1 Introducere



Pentru ca fondurile FSC sa fie absorbite in totalitate, trebuie sa existe un portofoliu

consistent de proiecte bine pregatite din punct de vedere tehnic si institutional.



Asigurarea calitatii proiectelor incepe de la stadiul elaborarii documentelor care

insotesc aplicatia de finantare. AM va realiza o evaluare a calitatii proiectelor primite,

inainte de a le transmite spre aprobare Comisiei Europene. Fazele urmatoare privesc

implementarea, cu accent pe etapa de licitare (a se acorda atentie deosebita asigurarii

calitatii documentelor de licitatie), contractarea si implementarea la timp a

proiectelor, astfel incat sa se asigure ca obiectivele si beneficiiile socio-economice pe

termen mediu, identificate in analiza socio-economica, sunt realizate.



Verificarea informatiilor continute in formularul de aplicatie si in documentele

insotitoare trebuie sa acopere toate aspectele – strategic, economic si financiar, tehnic

si administrativ – care determina maturitatea proiectului. Aceasta verificare trebuie sa

se efectueze la toate nivelurile de competenta, iar completarea in totalitate a aplicatiei

trebuie sa reprezinte o pre-conditie pentru evaluarea ulterioara a documentelor. Pe

parcursul acestui proces, trebuie abordate toate elementele critice ce pot pune in

pericol implementarea proiectului, cum ar fi : evaluarea impactului asupra mediului,

achizitia de terenuri, necesarul de cofinantare cofinantare.



O atentie deosebita trebuie acordata verificarii informatiilor privind legislatia

europeana care sta la baza aplicatiilor. De asemenea, trebuie efectuata si o verificare

privind consistenta si coerenta informatiilor, precum si a surselor de date.



Beneficiarii trebuie sa transmita aplicatiile atunci cand proiectele sunt mature si cand

sunt capabili sa asigure conformarea proiectului cu cerintele din regulamentele

comunitare. Cel mai porivit moment pentru aceasta ar trebui sa fie cel in care sunt

pregatiti pentru licitare, dupa ce s-au clarificat toate aspectele privind cofinantarea si

dupa ce s-au creat conditiile necesare pentru implementarea durabila a proiectelor.



6.2 Cadrul de asigurare a calitatii



Scopul asigurarii calitatii este de a evalua aplicatiile intr-o perioada de timp

rezonabila.

Asigurarea calitatii presupune urmatoarele etape :









33

(1) Identificarea proiectelor in functie de necesitatile la nivel national, regional si

local: elaborarea proiectelor – obiective, rezultate si activitati ce urmeaza a fi

derulate in scopul implementarii acquis-ului comunitar.



(2) Selectia proiectelor care sunt conforme cu POS Mediu si care contribuie la

implementarea politicilor comunitare de mediu : aplicarea unui sistem national de

selectie impartial care asigura conformarea cu Regulamentul General FSC nr

1083/2006 si cu Regulamentul privind FC nr 1084/2006.



(3) Pregatirea aplicatiei in vederea transmiterea spre aprobare la AM/CE: stabilirea

detaliilor privind proiectul pe baza studiilor de fezabilitate, a analizei cost-

beneficiu, a evalurii impactului asupra mediului si pe baza verificarii altor factori

care asigura implementarea eficienta a proiectului, precum si conformarea cu

acquis-ul de mediu.



(4) Evaluarea documentelor continute in aplicatie in vederea conformarii cu

standardele UE si pentru transmiterea spre aprobare la AM/CE : examinarea

riguroasa a obiectivelor, a rezultatelor estimate, a activitatilor si a mijloacelor ce

vor fi utilizate, precum si a masurilor de prevenire a riscului, astfel incat sa se

asigure implementarea eficienta a proiectelor.



6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor



Aplicatiile de buna calitate implica responsabilitatea deplina a tuturor actorilor

implicati in gestionarea proicetului, precum si o atitudine pro-activa din partea

potentialilor beneficiari/aplicanti.



In vederea asigurarii calitatii si a transparentei procesului, sistemul de management al

proiectului trebuie sa cuprinda urmatoare functii, a caror indeplinire conduce la

realizarea unor aplicatii de calitate pentru a fi transmise la AM/CE spre aprobare :



6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor



Strategia si procesul de identificare a proiectelor trebuie pregatite cu mult timp

inainte si trebuie sa aiba la baza studii care reflecta in mod realist nevoile existente la

nivel national.



Este esentiala in aceasta etapa o atitudine pro-activa, reflectata in planificarea cu grija

a elaborarii strategiei, a implementarii sale si in determinarea potentialelor riscuri si a

masurilor de prevenire ce trebuie intreprinse.



6.3.2. Selectia din timp a proiectelor



In scopul asigurarii transparentei si a implementarii instrumentelor comunitare,

selectia proiectelor prioritare presupune aplicarea unui sistem national de selectie

impartial care sa se axeze atat pe prioritatile UE, cat si pe cele nationale.



34

Criteriile de selectie se bazeaza pe aspecte privind capacitatea tehnica, financiara si

administrativa, precum si aspecte strategice si de mediu.



Trebuie clarificate si aspecte referitoare la suportabilitatea populatiei si la aplicarea

principiului « poluatorul plateste », aspecte ce au un puternic impact asupra politicii

publice.



Autoritatile nationale trebuie sa asigure ca aplicatiile pregatite la nivel local sunt

conforme cu politicile publice si cu planificarile stabilite.



Pentru implementarea eficienta a strategiilor si pentru absorbtia in totalitate a

fondurilor alocate, trebuie pregatit un numar suficient de proiecte. Acest lucru este

valabil si pentru situatia in care unele propuneri sunt respinse din diverse motive si

trebuie sa existe cateva proiecte de rezerva.



6.3.3 De asemenea, trebuie sa existe si planuri multi-anuale financiare si de

implementare a proiectelor in vederea angajarii fondurilor europene.



Asemenea planuri trebuie sa aiba in vedere si capacitatea administrativa si financiara

a aplicantilor necesara pentru a juca un rol activ pe tot parcursul ciclului de viata al

proiectului. Implementarea acestor planuri trebuie sa permita o anumita flexibilitate

si sa asigure un management eficient al riscurilor. Acestea ar trebui sa reflecte in mod

clar modul in care se asigura pre-finantarea proiectelor, astfel incat sa se evite

dificultatile pe care le implica fluxul platilor.



6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului





In vederea asigurarii unor planuri de implementare realiste pentru proiectele mature,

trebuie acordata o atentie speciala diverselor studii sau altor documente ce stau la

baza proiectelor. Daca este necesar, se poate utiliza si asistenta tehnica pentru

asigurarea calitatii proiectelor.



Studii de fezabilitate si studii pregatitoare



Asigurarea calitatii trebuie sa includa si analiza diverselor alternative, astfel incat sa

se opteze pentru solutia optima.



Achizitia de terenuri



Atunci cand in cadrul unui proiect se pune si problema achizitiei de terenuri, acest

proces trebuie planificat cu grija, acordandu-se o atentie speciala impactului pe care-l

poate avea asupra activitatilor de pregatire a proiectelor. Pentru implementarea la

timp si pentru a evita impactul regulilor n+3/n+2, achizitia terenurilor trebuie sa fie





35

finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la Autoritatea de

Management.



Analiza cost-beneficiu si analiza financiara



Toate aplicatiile trebuie sa contina si o analiza financiara, o analiza cost/beneficiu, ori

alte analize de natura economica, precum o analiza a eficientei costurilor sau o

analiza multi-criteriala.



Evaluarea impactului



Desi informatiile privind posibilul impact al respectivelor proiecte asupra mediului

sunt consistente, exista riscuri care ar putea afecta dezvoltare si implementarea

proiectului. Aceste riscuri sunt legate, de cele mai multe ori, de activitatile de

consultare a publicului. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza ca

aplicatiile nu sunt complete, este esential sa existe o planificare eficienta a masurilor

de prevenire inca din primele faze ale procesului de pregatire a proiectului. Aceasta

presupune ca procesul de evaluare a impactului asupra mediului (cu accent pe

consultarea publicului) sa fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre

aprobare la AM/CE.



Planul financiar si aspectele de co-finantare



Planul financiar multi-anual, ce trebuie prezentat impreuna cu aplicatia, trebuie sa se

bazeze pe o estimare realista a cheltuielilor pe care le implica proiectul.

Angajamentul de finantare din FSC se va baza pe acest plan financiar.



In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza lipsei resurselor financiare si/sau

a garantiilor de stat (acolo unde este necesar), trebuie efectuata in avans o analiza a

capacitatii de cofinantare si a posibilitatilor de cofinantare. Statul beneficiar trebuie

sa garanteze ca toate aspectele de cofinantare care cad in sarcina sa sunt reglementate

inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare. In aplicatie trebuie sa se explice

foarte clar care sunt sursele de cofinantare in vedere evitarii dificultatilor ce ar putea

aparea ca urmare a fluxului de plati pe parcursul implementarii.



O atentie deosebita ar trebui acordata faptului ca platile in avans sunt concepute ca o

singura plata de 20% din fondurile alocate atunci cand se adopta decizia de finantare

si dupa semnarea contractelor referitoare la achizitiile publice.



Aspecte operationale si de implementare



Pentru a garanta ca proiectul va fi implementat in mod eficient de catre personal cu

experienta, trebuie stabilita la nivelul beneficiarului o Unitate de Implementare a

Proiectului. Aceasta UIP trebuie sa fie operationala pentru a incepe activitatea de

pregatire a proiectului. In plus, in aceasta faza trebuie avute in vedere aspectele





36

operationale si de implementare. Aceasta ar trebui sa ofere o garantie in ceea ce

priveste respectarea calendarului de implementare fizica.



6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie



In vederea conformarii cu cerintele CE, verificarea unei aplicatii trebuie sa includa si

o examinare riguroasa a obiectivelor, rezultatelor estimate, activitatilor desfasurate si

a masurilor de prevenire a riscurilor.



6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente



In vederea garantarii unei calitati crescute a proiectelor, Statul Beneficiar trebuie sa-si

analizeze capacitatea institutionala existenta, la toate nivelurile de competenta,

acordand o atentie speciala urmatoarelor aspecte: definirea, alocarea si separarea

responsabilitatilor, alocarea corespunzatoare a resurselor (timp, resurse umane si

financiare), ghiduri pentru promotorii de proiecte, punerea la dispozitie a

instrumentelor adecvate in vederea eficientizarii operatiunilor, informare si

publicitate, capacitate de cofinantare.



Pornind de la premisa ca au fost avuti in vedere toti factorii care contribuie la

asigurarea unei calitati crescute a proiectelor, transmiterea din timp la AM/CE

a aplicatiilor in vederea aprobarii reprezinta un factor de succes aditional.









37

CAPITOLUL 7 – ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA

PROIECTELOR



7.1 Introducere



In sensul prezentului ghid, prin evaluare se intelege analiza formala a costurilor si

beneficiilor proiectului, utilizata pentru a justifica propunerea de proiect.



Acest material reprezinta un indrumar pentru personalul din cadrul AM si OI implicat

in evaluarea proiectelor ce urmeaza a fi finantate in cadrul POS Mediu (Axele

Prioritare 1,2,3 si 5). Personalul implicat in evaluare trebuie sa se familiarizeze cu

acest ghid destinat aplicantilor si sa-l utilizeze in evaluarea aplicatiilor, in vederea

elaborarii de recomandari privind proiectele ce ar trebui finantate in cadrul POS

Mediu.



7.2 Scop



7.2.2 Scopul evaluarii



Evaluarea proiectelor reprezinta o conditie pentru a ne asigura ca aplicatiile

indeplinesc criteriile si cerintele stabilite in Regulamentele FSC, in decizia CE si in

POS Mediu, precum si ca beneficiile proiectului sunt maxime pentru aria de acoperire

a acestuia. De asemenea, o evaluare eficienta reprezinta si o protectie impotriva

fraudei.



Evaluarea trebuie, in primul rand, sa asigure ca :

- doar acele proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor din POS Mediu

pot fi finantate ;

- beneficiile proiectelor sunt comparativ mai mari decat costurile implicate;

- exista o anumita transparenta in ceea ce priveste procesul de selectie.



Un aspect important al evaluarii consta in anticiparea cheltuielilor si beneficiilor pe

care le poate aduce un proiect, cheltuieli si beneficii exprimate, de regula, in costuri si

rezultate. Monitorizarea performantelor unui proiect va fi dificila, dar nu imposibila,

daca aceste costuri si rezultate nu sunt clar specificate. Registrele de proiect pot

constitui obiectul unei misiuni de audit in cadrul careia se poate solicita o evidenta

clara a evaluarii.



Daca o evaluare detaliata este necesara inainte de luarea unei decizii, in momentul

primirii aplicatiilor se impune totusi o selectie primara a acestora. Aceasta va permite

eliminarea acelor aplicatii care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate si, de

asemenea, va impiedica finantarea acelorasi operatiuni din mai multe fonduri.



Acest ghid stabilste principiile de evaluare si bunele practici ce trebuie avute in

vedere.





38

7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii



7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie



Pe baza deciziei CE si a POS Mediu, Comitetul de Monitorizare va stabili criteriile

detaliate pe care trebuie sa le indeplineasca proiectele pentru a fi finantate in cadrul

POS Mediu. Astfel, proiectele trebuie:

a) sa indeplineasca criteriile de eligibilitate de baza, inclusiv regulile detaliate de

implementare a Regulamentului FSC si cele privind ajutorul de stat ;

b) sa se incadreze in obiectivele stabilite in POS Mediu ;

c) sa se incadreze in perioada de timp stabilita (2007 – 2015) ;

d) sa corespunda uneia sau mai multor operatiuni definite in cadrul POS Mediu ;

e) sa contribuie la satisfacerea nevoilor sociale, de mediu sau de piata ;

f) sa fie viabile din punct de vedere financiar ;

g) sa demonstreze necesitatea de a fi finantate din fonduri publice ;

h) sa fie bine gestionate – sa existe capacitate de implementare corespunzatoare ;

i) sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor alocate ;

j) sa asigure beneficii pentru economia regionala ;

k) sa contribuie la realizarea obiectivelor orizontale ;



7.3.2 Procesul de evaluare



Comitetul de Monitorizare are rolul de a asigura ca fondurile UE sunt utilizate in mod

eficient. Procedura de evaluare se va derula, in principiu, conform urmatoarelor

etape:



a) Aplicatia: aplicatiile se pot primi continuu sau pot fi transmise in anumite

perioade ale anului. AM/Organismele intermediare vor primi aplicatiile si le

vor verifica din punctul de vedere al eligibilitatii, precum si din punct de

vedere formal, pentru a se asigura ca aplicatia este completa si contine toata

documentatia necesara. Aceste aspecte sunt detaliate in ghidurile solicitantului.

b) Gradul de evaluare este stabilit pentru fiecare axa prioritara in parte.

c) Evaluarea detaliata privind compatibilitatea cu obiectivele POS Mediu este

realizata de catre AM in primii 2 ani ai perioadei de programare si va fi

delegate OI-urilor incepand din al treilea an al perioadei de programare

(probabil 2009). Totusi, daca exista vreun aspect ce trebuie abordat, va fi

consultata directia de specialitate din cadrul MMDD. In orice caz, si institutiile

publice interesate vor fi consultate in ceea ce priveste compatibilitatea cu

politica de guvernare, iar opiniile acestora vor fi luate in considerare.

d) Aprobarea proiectelor este realizata de catre AM; in acest sens, se va emite o

decizie de finantare, iar AM va semna cu beneficiarii un contract de finantare.



7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate



Eligibilitatea trebuie verificata pentru fiecare aplicatie in parte. Proiectele ce nu

trebuie finantate sunt acelea care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate.



39

7.3.4 Costuri eligibile





Regulamentul General nr. 1083/2006 prevede la art. 56 condiţiile generale pe care

trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate de către beneficiari pentru a fi

eligibile pentru finanţare din contribuţia din fondurile comunitare.



H.G. nr. 759/2007 stabileşte regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor la nivel

naţional, aşa cum prevede Regulamentul General nr. 1083/2006 la art. 56 alin. 4.



Ordinul Comun al MMDD şi MEF nr. 1453/2007 pentru aprobarea listei cheltuielilor

eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate în cadrul Programului Operaţional

Sectorial de Mediu 2007-2013 stabileşte lista cheltuielilor eligibile pe fiecare axă

prioritară a POS Mediu.



7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile



7.4.1. Informatii solicitate



Este important ca toate informatiile relevante din cadrul unei propuneri de proiect sa

fie inregistrate intr-o baza de date.



De asemenea, este important ca deciziile luate in timpul procesului de evaluare sa fie

foarte clare. Vor fi utilizate fise standard (check list-uri) care acopera toate criteriile

si in care se vor arata motivele de acceptare sau de respingere.



Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aplicantul



Este necesar ca aplicantul insusi sa faca o descriere si o evaluare clara a proiectului.

Aplicantul nu trebuie doar sa furnizeze detalii privind proiectul, ci trebuie sa si

justifice propunerea. Daca nu sunt furnizate informatii de acest gen, AM/OI le va

solicita aplicantului. Pana la primirea acestor informatii, aplicatia nu poate fi

aprobata. Exista cateva documente care pot fi utilizate in acest sens – rapoarte ale

consultantilor, planuri de afaceri, registre de contabilitate. In cazul proiectelor

generatoare de venituri, este necesar un plan de afaceri detaliat.

Atunci cand se evalueaza eligibilitatea unei ONG, vor fi solicitate informatii privind

scopul acesteia, actul normativ in baza caruia s-a realizat asocierea, etc.



O evaluare eficienta si in timp util presupune obtinerea de informatii clare si

relevante din partea aplicantului. Solicitarea acestor informatii inca de la inceput

faciliteaza procesul si impiedica intarzierile.



Din aplicatie si din informatiile aditionale trebuie sa reiasa ca toate conditiile de

obtinere a finantarii au fost indeplinite. In caz contrar, AM/OI va trebui sa se asigure

ca aceste informatii sunt obtinute pe parcursul evaluarii.





40

Proiectul trebuie sa demonstreze ca se conformeaza cu regulile privind achizitiile

publice si publicitatea.



Atunci cand se realizeaza o evaluare preliminara a aplicatiei, aplicantul trebuie sa

furnizeze un sumar al acesteia.



7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare



Toate aplicatiile trebuie verificate pentru a se asigura ca proiectele indeplinesc

criteriile de selectie din POS Mediu. AM POS Mediu va decide ce

informatii/documente sunt necesare pentru fiecare caz in parte. Cu toate acestea,

gradul de evaluare are la baza o combinatie de diversi factori :

a) Tipul de organizatie : se vor primi aplicatii de la o gama larga de organizatii.

Pe de-o parte, beneficiarii proiectelor ISPA care au deja experienta vasta in

domeniu vor putea furniza rapoarte ale consultantilor care sa fie luate in

considerare si vor fi viabili. Multe dintre detaliile pe care ei le vor furniza vor

fi luate in considerare. Pe de alta parte, ONG-urile pot furniza o mica parte din

aceste informatii; de aceea, se va face o analiza mai severa a aplicatiei.

b) Tipul de proiect : in unele proiecte pot exista evaluari simple ale costurilor si

beneficiilor ; de aceea, in cazul acestora nu se solicita foarte multe informatii

suplimentare. Totusi, proiectele complexe pot include si detalii privind situatia

in care se depasesc costurile estimate si perioarede realizare a unei activitati in

cadrul lor.

c) Marimea asistentei (grantului) : desi exista aceleasi principii care se aplica

proiectelor mari, cat si celor mici, in general gradul de evaluare trebuie sa

reflecte finantare in cazul riscului.



7.4.3 Asistenta financiara disponibila



Asistenţa este asigurată sub formă de grant. Grantul nu va fi acordat înainte de

identificarea necesităţilor şi va fi în orice caz acordat după ce cheltuiala este

efectuată. Sumele vor fi în mod normal plătite la intervale de trei luni de la data la

care este aprobat un proiect şi rămâne la latitudinea CE să reducă această perioadă.



Nivelul grantului acordat de UE este in functie de concluziile analizei economico-

financiare si depinde de rata de cofinantare stabilita prin POS Mediu pentru fiecare

axa prioritara in parte. Modalitatea de calcul a grantului se face conform

documentului Comisiei Europene “Ghid cu privire la metodologia de realizare a

analizei cost/beneficiu”

(http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/sf2000_en.htm).



În toate situaţiile, nivelul grantului va trebui să fie evaluat pe baza costurilor eligibile

ale proiectului şi a costului total. Sumele reprezentând co-finanţarea – de ex.

finanţarea asigurată din alte surse decât Fondurile Structurale în funcţie de care se

stabileşte nivelul grantului vor trebui să fie stabilite pe baza eligibilităţii

participanţilor la proiect.



41

7.4.4.Vizite



Vizitele la faţa locului sunt necesare în vederea verificării aplicaţiei şi ajută la

prevenirea erorilor şi apariţia neregulilor. În unele cazuri, cum ar fi proiectele de

lucrări majore, de exemplu, este necesară efectuarea unei vizite pe teren prin care să

se asigure verificarea lucrărilor propuse. Întâlnirile pot fi de asemenea utile în măsura

în care pot reduce durata evaluării. Informaţiile pot fi obţinute în mod rapid, iar în

cazul în care capacităţile aplicantului sunt considerate ca fiind importante, poate fi

realizată o analiză rapidă.



7.4.5 Adiţionalitatea Proiectului



Cerinţa privind adiţionalitatea financiară se referă la faptul că grantul trebuie să

asigure finanţare suplimentară a unor măsuri sprijinite în prealabil sau aflate în

desfăşurare şi asigură ca rezultatul general al grantului să fie finanţarea activităţii

generale suplimentare. Evaluarea proiectului nu implică alte evaluări ulterioare în

ceea ce priveşte adiţionalitatea financiară. Totusi, o parte importantă din evaluarea

proiectului o reprezintă faptul că fiecare dintre proiecte necesită finanţare prin

intermediul unui grant pentru a putea fi dezvoltate.



Criteriul adiţionalităţii



Se va acorda sprijin pentru realizarea proiectelor numai în cazul în care activitatea se

realizează în totalitate, pe scară largă sau mai devreme decât a fost stabilit iniţial prin

finanţare din Fondurile Structurale. În aceste cazuri, pot fi considerate ca adiţionale

numai beneficiile majore.



Pentru fiecare proiect în parte trebuie să existe o justificare clară a adiţionalităţii. De

exemplu, autorităţile locale vor trebui să demonstreze faptul că anumite proiecte nu

reprezintă priorităţi ale planului de investiţii. Organizaţiile care nu aparţin sectorului

public vor trebui să demonstreze că nu deţin suficiente fonduri. În toate cazurile,

motivele pentru care este acceptată cererea privind adiţionalitatea, trebuie să fie

înregistrate.



Adiţionalitatea la începutul unui proiect



Aplicarea principiului adiţionalităţii se face în mai mică măsură în cazul în care un

proiect a început înainte de a fi aprobat. În această situaţie, AM va trebui să evalueze

în mod riguros dacă adiţionalitatea este avuta in vedere. În plus faţă de necesitatea de

justificare a cererii de adiţionalitate, aplicantul va trebui de asemenea să explice clar

motivul pentru care proiectul a început înainte de primirea grantului. Proiectele

finalizate nu sunt considerate ca adiţionale din moment ce grantul nu afectează

rezultatele acestora. Singurele excepţii de la aceste reguli privind adiţionalitatea pot fi

reprezentate de acele proiecte considerate la începutul programului pentru Obiectivul





42

1, ale căror costuri din perioada ianuarie 2007 şi începutul programului, pot fi

considerate eligibile.



7.4.6. Ajutorul de stat



Ajutoarele de stat se referă în general la ajutoare primite din partea statului sau

asigurate, în mod indirect prin resurse de stat. Ajutorul poate fi de mai multe feluri,

deşi ajutorul destinat investiţiilor este acordat în general sub formă de granturi sau

împrumuturi.



În situaţiile în care proiectul care se autofinanţează asigură beneficii subsidiare

sectorului privat (de ex. Asigurarea serviciilor de consultanţă la un cost redus),

asistenţa financiară asigurată prin intermediul proiectului va trebui să fie acordată în

conformitate cu regulile CE privind Ajutorul de Stat. Dacă nu există elemente de

subsidiaritate (de ex. dacă serviciile de consultanţă au fost furnizate la preţurile

pieţei), nu va fi cazul pentru acordarea ajutorului de stat. Dacă aplicantul este o

organizaţie aparţinând sectorului public, va fi responsabilitatea acesteia de a se

asigura că sunt respectate regulile acordării Ajutorului de Stat. În situaţia în care este

implicat un aplicant care nu face parte din sectorul public, responsabilitatea va reveni

biroului sau departamentului guvernamental implicat. În ambele cazuri, Secretariatul

trebuie să se asigure că aplicantul cunoaşte aceste cerinţe.



Schemele privind ajutorul de stat necesită notificarea prealabilă şi aprobarea de către

Comisie, cu excepţia cazurilor în care cad sub incidenţa regulilor „de minimis”.

Printre acestea ajutorul de până la 200,000 Euro pentru un anumit “tip de cheltuieli”

într-o perioadă de 3 ani - sau schemele care se limitează la asemenea sume de ajutor –

nu necesită notificare către Comisie. Sectoarele în care sunt aplicate restricţiile

sectoriale ale Comisiei sunt excluse. Ajutoarele pentru exporturi sunt de asemenea

excluse.



7.4.7 Asistenta financiara minim necesara



O data ce aditionalitatea a fost stabilita, asistenta financiara trebuie sa reprezinte

minimul necesar pentru inceperea derularii proiectului. Va fi luata in considerare si

finantarea care nu constituie grant, precum si venitul pe care-l poate genera proiectul,

daca exista vreunul.



Autoritatile romane trebuie sa garanteze ca se aplica aranjamentele de cofinantare a

proiectului. De asemenea, trebuie oferite garantii ca bugetul de stat va interveni in

situatia in care apar dificultati legate de cofinantarea locala.



Aplicatia trebuie sa contina si o analiza financiara detaliata, din care sa rezulte

viabilitatea financiara a proiectului si prin care sa se justifice asistenta financiara

solicitata.







43

7.4.8 Viabilitate



Viabilitatea proiectului şi a aplicantului trebuie avute în vedere în momentul

începerii evaluării.



Măsura în care viabilitatea organizaţională va fi luată în considerare va depinde de

organizaţiile implicate. O autoritate locală sau alt organism subvenţionat de guvern

poate fi presupus viabil. Totuşi, organizaţiile mici independente pot avea o viabilitate

îndoielnică. Acolo unde viabilitatea organizaţiei este pusă la îndoială, trebuie cerute

copii ale celor mai recente înregistrări anuale care să acopere cel puţin 2 ani. Trebuie

cerute înregistrările auditate, dacă există, dar sunt acceptate şi înregistrările de

management. Dacă o organizaţie nu este obligată de lege să tina registre anuale

complete, AM/OI va trebui să se bazeze pe informaţia pe care organizaţia o poate

oferi. Atunci când o organizaţie cu viabilitate îndoielnică are garanţie din partea altei

organizaţii, grantul trebuie să depindă de confirmarea garanţiei.

Acest fapt trebuie verificat în timpul evaluării sau ca o condiţie de plată a grantului.

Dacă aplicantul nu are experienţă, rezultatele estimate trebuie analizate amănunţit.



Viabilitatea proiectului va depinde de disponibilitatea surselor financiare pentru

acoperirea costurilor proiectului. Aplicantul va trebui să demonstreze existenţa

asistentei financiare non–EU. Dovada existenţei acestor fonduri (altele decât

veniturile generate de proiect) trebuie să fie disponibilă în timpul evaluării. Totuşi,

dacă aceasta depinde de acordul pentru finanţarea întregului proiect, prevederea

existenţei dovezilor privind alte fonduri disponibile trebuie să figureze ca şi condiţie

pentru acordarea grantului în ofertă. Previziunile referitoare la costuri şi venituri

trebuie verificate pentru a ne asigura ca ele sunt realiste. Ofertele ferme de costuri

sunt, desigur, mai de încredere decât estimările aproximative, ele arătând abordarea

profesionistă a aplicantului. Totuşi, ofertele sunt si ele variabile, iar cerinţele

detaliate ale proiectului se pot schimba. Atunci când viabilitatea depinde de veniturile

generate de proiect, acurateţea evaluării de piaţă va trebui analizată în mod particular.

În mod normal ar fi prudent ca aplicantul să includă în cerinţele financiare estimate,

un provizion pentru depăşirea costurilor potenţiale sau obţinerea de venituri sub

aşteptări.



7.4.9 Eficienţa



Este important ca proiectele selectate să obţină asistenţă sa fie cele care oferă cel mai

bun raport cost/beneficiu.



7.4.10 Rezultatele proiectelor



Aplicaţia trebuie să prezinte rezultatele proiectului aşa cum sunt ele anticipate de

către aplicant. Rezultatele sunt fundamentale pentru proiect pentru că măsoară

beneficiile prevăzute în POS Mediu, care trebuie astfel identificate, cuantificate,

evaluate. Astfel, rezultatele trebuie clar definite, iar activităţile ce stau la baza lor clar





44

demonstrate. Acolo unde este posibil, aplicantul trebuie rugat să cuantifice

rezultatele, astfel încât beneficiile să poată fi măsurate.



Deoarece rezultatele sunt vitale pentru monitorizarea proiectelor şi eventual,

evaluarea acestora, aplicantul trebuie să ofere rezultate care să poată fi măsurate.

Aplicanţii trebuie să dovedească faptul că vor avea sisteme de monitorizare adecvate

şi că vor putea să înregistreze rezultatele în mod efectiv. În ofertă va fi inclusă

cerinţa ca aplicanţii să raporteze asupra progresului înregistrat vis-a-vis de ţintele

specificate, ca şi condiţia privind păstrarea informaţiilor referitoare la proiect timp de

5 ani după terminarea acestuia.





7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanţare



7.5.1 Prioritizarea proiectelor



Este evident că un proiect ales trebuie să asigure beneficii pentru regiune. Acest fapt

este în mod normal asigurat dacă proiectul are în vedere îndeplinirea obiectivelor din

POS Mediu. Pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective, este esenţial ca

beneficiile unui proiect să fie clar evaluate şi doar cele mai bune proiecte să fie alese

pentru finanţare. De asemenea, trebuie respectat principiul privind obţinerea unor

beneficii care să fie mai mari decât costurile din punctul de vedere al grantului EU.



Într-o situaţie concurenţială, când valoarea totală a proiectelor depăşeşte bugetul,

proiectele individuale vor trebuie alese în funcţie de modul de atingere a obiectivelor

regiunii şi de eficienţă. Trebuie luaţi în considerare un număr de factori. Este normal

să se dea importanţă unor beneficii care sunt clar identificate decât beneficiilor

potenţiale care rezultă indirect din proiect. În orice caz, beneficiile trebuie

cuantificate oricând este posibil şi, presupunând că acest lucru poate fi realist realizat,

corelate de condiţia grantului.





7.5.2 Beneficiile proiectului



Succesul unui proiect este reflectat in beneficiile pe termen lung ce se pot obtine prin

implementarea proiectului. Evaluarea trebuie sa sigure ca proiectele respective aduc,

intr-adevar, beneficii pentru aria de acoperire avuta in vedere. Beneficiile proiectului

trebuie sa fie clar evidentiate in timpul evaluarii; de asemenea, este necesar sa se

asigure ca exista rezultate masurabile care concorda cu indicatorii stabiliti in POS

Mediu.



Costurile proiectului trebuie verificate pentru a se asigura ca sunt justificate si ca

exista concordanta intre acestea si costurile pentru proiecte similare. Trebuie, in egala

masura, sa se asigure ca beneficiile proiectului sunt realiste. Proiectele pot fi

verificate si prin comparatie cu costurile de obtinere a beneficiilor de catre alte

proiecte si in cadrul altor scheme.



45

Beneficiile rezultate in urma proiectelor trebuie verificate pentru a se asigura ca nu

intra in contradictie cu alte proiecte derulate in zona respectiva. Mai mult, este

necesar sa se evidentieze modul in care proiectul avut in vedere este complementar

unor investitii similare.



Exista un principiu general potrivit caruia proiectele nu trebuie finantate in situatia in

care costurile pe care le implica sunt vizibil mai mari decat beneficiile anticipate.



La evaluare trebuie avuta in vedere si posibilitatea crearii de noi locuri de munca si

masura in care proiectele contribuie la aceasta cerinta orizontala.





7.6 Etapele evaluării proiectelor de infrastructură



Aspectele esentiale ale evaluarii proiectelor majore de infrastructura municipala, in

vederea aprobarii finantarii din fondurile structurale si de coeziune, sunt prezentate in

tabelul urmator:



Etapa Proceduri principale

1.Prezentarea contextului  Conexiunea cu politica sau strategia in vigoare

strategic  Arata cum va contribui proiectul la atingerea

obiectivelor strategice relevante

2. Stabilirea necesitatii Stabilirea necesitatii fondurilor prin:

(oportunitatii) cheltuielii  Analizarea cererii previzionate de servicii

publice  Identificarea deficientelor din sistemul actual

Justificarea si cuantificarea nivelului serviciului propus

pe parcursul perioadei evaluarii

3.Definirea obiectivelor si  Definirea rezultatelor

constrangerilor  Stabileste tinte (SMART)

 Include tinte de implementare (termene, milestones)

 Mentioneaza problemele cheie care pot aparea

(tehnice, financiare, legale, de incadrare in timp)

 Indica prioritatile relative ale obiectivelor

individuale sau ale elementelor proiectelor)

 Furnizeaza suficiente detalii pentru a genera optiuni

si a analiza performanta acestora

4.Identificarea si descrierea  Identifica si descrie o optiune de baza, de obicei

optiunilor situatia curenta si o gama larga de alternative

 Luarea in considerare a variatiilor de scala, calitate,

tehnica, locatie, timp si mod de finantare

 Examinarea alternativelor de achizitionare,

incluzand luarea in considerare a solutiilor de PPP

 Alegerea unui numar corespunzator de alternative

pentru evaluare completa



46

 Criterii (justificari) de excludere anterior evaluarii

complete

5.Identificarea si  Detalieaza costurile de capital, inclusiv costurile de

cuantificarea monetara a reabilitare si costurile si beneficiile anuale

costurilor si beneficiilor corespunzatoare

optiunilor  Exprima costurile per total mai curand decat

costurile aditionale, pentru a reflecta consecintele

asupra resurselor

 Include costurile de oportunitate si valorile

reziduale pentru toate bunurile utilizate (aflate in

posesie sau nu)

 Evalueaza costurile de scoatere din functiune si

ajustarea corespunzatoare a costurilor

 Ajustarea pentru inflatie si unde este cazul

diferentele de nivel pentru taxe

 In cazul in care se estimeaza economii, se indica

daca acestea vor reprezenta economii sau returnare

de fonduri

 Se iau in considerare costurile si beneficiile pentru

alte componente ale serviciilor publice si private

6. Se evalueaza riscul  Se pregateste o matrice a riscului

 Se compara riscurile asociate diferitelor optiuni

 Se ajusteaza costurile, beneficiile si intervalul de

timp

 Se dezvolta streategii de management si diminuare

a riscului

7. Se aloca ponderi costurilor  identifica costurile si beneficiile nebanesti relevante

non-monetare si beneficiilor pentru proiect

 se cuantifica corespunzator, daca este posibil

 se utilizeaza tehnici de cuantificare

 se explica presumtiile evaluarii, tehnica de alocare a

ponderilor, scorurile

 se interpreteaza rezultatele

8. Se calculeaza valoarea  se identifica fluxurile de costuri si beneficii pe

neta actualizata si nivelul de perioada proiectului, ajustate functie de inflatie,

incertitudine costuri de inlocuire

 se calculeaza Valoarea neta actualizata pentru

fiecare optiune

 se includ tabelele cu modul de calcul al

indicatorilor economici

 se identifica rata de discontare

 se pregateste analiza de sensibilitate

 se interpreteaza rezultatele - se estimeaza

probabilitatea diferitelor rezultate ale proiectului si





47

implicatiile lor in procesul de ranking

 sunt furnizate suficiente detalii pentru a permite

verificarea calculelor efectuate

9. Se evalueaza arnjamentele  finantarea: se include bugetul, fluxul de numerar si

de finantare, management, declaratiie de finantare, esalonate in timp

achizitionare, marketing si  Management: detalii privind personalul implicat in

evaluare ex-post proeict, planul de achizitii, planificarea, etc.

 Marketing: evaluari ale pietei si plan de marketing

corespunzator

 monitoring: se indica cum va fi monitorizat

proiectul in optiunea selectata



10. Se evalueaza tabloul  identifica etapele analizei prezentate mai sus

optiunilor si se prezinta  ofera detalii privind estimările pe durata de viaţă a

rezultatele si concluziile investiţiei, include un sumar al rezultatelor

principale, pentru fiecare optiune

 schiteaza un tablou al avantajelor si dezavantajelor

optiunilor, analizeaza eficienta investitiei (Value for

money) si suportabilitatea populatiei (affordability)

si inregistreaza concluziile si recomandarile.









48

ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC



Comisia Europeana va decide asupra asistentei financiare din FSC in termen de 3 luni

de la primirea aplicatiei.



Decizia CE va contine valoarea asistentei financiare acordate, precum si un plan

financiar si, de asemenea, orice prevederi si conditii necesare pentru implementarea

proiectelor.



La primirea unei cereri de finantare si inainte de aprobarea unui proiect, CE va trebui

sa efectueze o analiza riguroasa pentru a stabili consistenta cu criteriile stabilite in

Regulamentele comunitare.



Proiectele finantate din fonduri europene trebuie sa fie conforme cu prevederile

Tratatelor, ale Regulamentelor FSC si cu politicile Comunitatii, inclusiv cele

referitoare la protectia mediului, transport, retele trans-europene, concurenta si

achizitiile publice.



Urmatoarele criterii ar trebui luate in considerare pentru a asigura o calitate ridicata

a aplicatiilor :



a) beneficiile lor economice si sociale pe termen mediu; o evaluare a acestora

trebuie facuta in cadrul analizei cost/beneficiu;

b) prioritatile stabilite la nivel national;

c) contributia proiectelor la implementarea politicilor comunitare de mediu ;

d) compatibilitatea proiectelor cu politicile comunitare si consistenta cu alte

operatiuni structurale comunitare ;



Aplicatiile trebuie sa contina urmatoarele informatii :



 institutia/organismul responsbail cu implementarea proiectului ;

 natura investitiei si descrierea acesteia ;

 costurile pe care le implica o astfel de investitie si locatia proiectului ;

 un calendar de implementare ;

 analiza cost/beneficiu ;

 informatii privind evaluarea impactului asupra mediului ;

 informatii privind contractele publice ;

 un plan financiar care sa includa, daca este posibil, si informatii privind

viabilitatea economica a proiectului ;

 necesarul financiar total



In aplicatie trebuie sa existe dovezi ca proiectul se conformeaza cu prevederile

Regulamentelor FSC si cu criteriile stabilite mai sus.



In situatia in care este vorba despre proiecte care genereaza venituri, cheltuiala pe

care se bazeaza calculul asistentei financiare din partea FSC este stabilita de catre



49

CE, luand in considerare venitul generat atunci cand acesta reprezinta un venit net

substantial pentru aplicanti.



Prin « proiect care genereaza venituri » se intelege, printre altele, o investitie

productiva in domeniul mediului.



CE va trebui sa evalueze aplicatiile pentru a verifica daca mecanismele administrativ

si financiar sunt adecvate pentru asigurarea implementarii proiectului.



Statul Membru trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, inclusiv rezultatele

studiilor de fezabilitate si ale evaluarilor ex-ante. Pentru ca evaluarea sa fie cat mai

eficienta, este necsar ca SM sa furnizeze si informatii referitoare la evaluarea

impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare.









50