C. Politica economica a Partidului Naţional Liberal. Click aici
1. Direcţii de acţiune
Obiectivul major al politicii economice a Partidului Naţional Liberal este
dezvoltarea durabilă, înlăturarea multiplelor crize, creşterea produsului intern brut
pentru ridicarea standardului de viaţă al populaţiei.
Partidul Naţional Liberal respinge în mod declarat toate formele mixte sau hibride
de organizare socio-economică; în acest sens ne angajăm politic pentru mersul direct
spre economia de piaţă. Scopul tuturor iniţiativelor noastre în domeniul economic
vizează revenirea la modelul capitalist de organizare şi funcţionare economică.
Invariabil, axele modelului, sunt sectorul privat ca motor al creşterii economice, libera
circulaţie a bunurilor şi convertibilitatea monedei naţionale.
Partidul Naţional Liberal consideră că principalele două direcţii în care trebuie
acţionat pentru relansarea şi dinamizarea economică sunt: promovarea capitalului
autohton şi stimularea investiţiilor străine.
Fără susţinerea capitalului autohton nu poate fi vorba de o dezvoltare reală a
economiei naţionale. În principiu, capitalul autohton va fi susţinut prin "egalitatea
şanselor" privind accesul la privatizare şi "tratamentul egal" al tuturor potenţialilor
cumpărători. Partidul Naţional Liberal se opune oricărei discriminări între capitalul
intern şi capitalul străin. Instrumental, capitalul autohton va fi susţinut: prin implicarea
băncilor în dobândirea de pachete de acţiuni la societăţile comerciale în curs de
privatizare; prin susţinerea financiară a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; prin
întărirea şi diversificarea pieţei de capital pentru concentrarea acţiunilor şi canalizarea
de fonduri sporite către investiţii.
Investiţiile străine vor fi susţinute printr-o nouă lege privind regimul investiţiilor
străine în România. Investiţiile străine orientate în primul rând spre tehnologizare şi spre
modernizarea infrastructurii vor înlocui dotările anacronice prin unele capacităţi de
producţie, vor mări productivitatea, vor crea noi locuri de muncă şi vor duce la creşterea
standardelor sociale.
Tehnologiile noi înseamnă, în egală măsură, noi tehnici manageriale, noi pieţe, noi
produse şi noi forme de parteneriat în afaceri.
Pentru scoaterea României din "clubul săracilor" este obligatorie reorganizarea
întregii activităţi economice pe axele fundamentale ale reformei: liberalizarea,
stabilizarea, privatizarea şi instituţionalizarea.
Partidul Naţional Liberal va finaliza liberalizarea economică. Deşi a avut loc o
ruptură cu economia regimului comunist, deşi construcţia cadrului legal şi instituţional al
economiei de piaţă a înregistrat progrese semnificative, ca stare de fapt, s-a înregistrat o
liberalizare incipientă şi evident neterminată. Cei şapte ani de tranziţie sunt departe de
a fi transformat economia românească într-o economie de piaţă. Cea mai mare parte a
activelor economiei sunt încă proprietate de stat. Numai regiile autonome - lăsate
deliberat în afara privatizării - deţin 40% din activele economiei. Adăugând restul
industriei, sectorul de stat din agricultură, marile bănci de stat ş.a.m.d., vom înţelege că
în România sectorul privat continuă să deţină o poziţie marginală. Pentru finalizarea
tranziţiei şi corectarea ei în sensul unei evoluţii constant pozitive, Partidul Naţional
Liberal se angajează să pună în drepturi proprietatea privată şi piaţa, respectiv piaţa de
mărfuri, de forţă de muncă, piaţa creditului, piaţa de capital şi piaţa valutară.
2. Redresarea economiei naţionale
Partidul Naţional Liberal este decis să susţină stabilizarea şi redresarea economiei
naţionale. După cum este cunoscut, prin căderea economiei de tip etatizat şi centralizat,
a urmat o prăbuşire a tuturor indicatorilor economiei. Stabilizarea ce a urmat reformelor
perioadei de tranziţie a avut un succes limitat. Practic a fost un insucces prin evoluţia
mai degrabă către subdezvoltare decât către modernizare. În esenţă, accentuarea
performanţelor slabe s-a datorat ineficienţei, imobilismului structurii producţiei şi
orientării acesteia mai degrabă către consumul intermediar decât spre consumul final,
spre stoc, nu spre piaţă.
Pentru a pune capăt acestei situaţii, perpetuată şi datorită unui complex de
măsuri conjuncturale şi contradictorii, promovăm o politică unitară şi coerentă de
selecţie a ce este eficient şi, totodată, de restructurare sau de lichidare a întreprinderilor
nerentabile. În concepţia Partidului Naţional Liberal obiectivele privatizării sunt:
reducerea masivă a rolului statului în economie, redresarea societăţilor comerciale,
creşterea competitivă a productivităţii şi eficienţei economice, reducerea deficitului
operaţional al Guvernului, generarea de noi surse de impozit, obţinerea de lichidităţi din
vânzarea întreprinderilor şi utilizarea lor cu preponderenţă pentru dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii.
În mod absolut regretabil, progresul privatizării în România este mai degrabă
simbolic decât real. Situaţia se datorează concepţiei greşite avansate de Legea
privatizării şi Legea accelerării privatizării, care a inclus două erori, cu consecinţe de
neevitat. În primul rând, statul s-a retras din economie, de jure, fără să se retragă de
facto (FPS, FPP). În al doilea rând, s-a încercat o metodă de vânzare a activelor, care nu a
funcţionat nicăieri în lume, fiind imposibilă şi în România. Aşa-zisa mare privatizare a
suferit şi suferă în continuare din cauza combinării a trei probleme: lipsa de capital,
evaluarea la costuri istorice, inechitatea rezultatelor. În plus privatizarea a suportat
asaltul a numeroase obstacole manifeste sau latente. Dintre obstacolele directe vom
menţiona: blocajul financiar, practicarea de dobânzi împovărătoare, fiscalitatea ridicată,
monopolul statului inclusiv asupra spaţiilor şi capacităţilor disponibile. Dintre
obstacolele ascunse vom aminti conservatorismul mentalităţilor, rezistenţa la
schimbare, lipsa spiritului antreprenorial, aversiunea faţă de asumarea riscurilor.
Partidul Naţional Liberal este adeptul schimbării şi privatizării rapide. Pentru a
obţine efectul maxim trebuie introduse dispoziţii categorice "în termeni de zile"; trebuie
susţinute soluţii de privatizare care duc la rezultate rapide.
Partidul Naţional Liberal susţine transferul cât mai urgent şi cât mai complet al
întreprinderilor de stat în mâini private. Ne pronunţăm pentru vânzarea-cumpărarea de
active prin licitaţie la valoarea de piaţă. De asemenea considerăm că un rol major în
privatizare va trebui să revină fondurilor private de investiţii care por putea asigura
concentrările de active, selecţia managerială, strategia de dezvoltare.
Partidul Naţional Liberal se angajează concret împotriva dirijismului şi pentru
instituţionalizarea economiei de piaţă. Această nouă direcţie de activitate politică
provine din starea de fapt că, deşi există formal, o serie de instituţii fundamentale ale
economiei de piaţă prezintă carenţe grave sau pur şi simplu lipsesc. În această ordine de
idei vom aminti instituţia pieţei, a concurenţei, a bursei, a protecţiei consumatorului.
Pentru funcţionarea eficientă a pieţei de mărfuri, a pieţei forţei de muncă, a pieţei de
capital şi a pieţei valutare ş.a.m.d., Partidul Naţional Liberal dispune de strategii
punctuale, menite să asigure funcţionarea acestor domenii.
3. Bugetul de stat
În concepţia Partidului Naţional Liberal, bugetul de stat va asigura în continuare
îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale majore. Ca partid liberal, ducem o politică
de reducere progresivă a nivelului general de fiscalitate.
Partidul Naţional Liberal consideră că bugetul de stat trebuie să joace un rol din ce
în ce mai important în stabilizarea economiei în paralel cu rolul său de principal
instrument de redistribuire a venitului. În condiţiile în care societăţile comerciale,
întreprinderile şi instituţiile sunt degajate de costurile aferente unor funcţii sociale
(locuinţe, asistenţă medicală, ocupare fără legătură cu realizarea producţiei) sprijinim
degrevarea bugetului de o serie de funcţiuni sociale şi privatizarea în domenii de interes
bugetar. Astfel, încurajăm:
înfiinţarea de cabinete, policlinici şi dispensare private;
apariţia a cât mai multe unităţi şcolare private fără diminuarea calităţii actului de
instrucţie;
emisiunea de obligaţiuni municipale pentru finanţarea obiectivelor sociale de
interes local sau regional;
crearea unor forme de protecţie socială altele decât cele ale administraţiei de
stat; ex.: fondurile private de pensii, fonduri ipotecare pentru achiziţionarea şi
construirea de locuinţe.
Partidul Naţional Liberal, ca susţinător al principiului flexibilităţii bugetului,
urmăreşte ca, prin variaţia instrumentelor sale specifice - impozite, taxe, subvenţii şi
cheltuieli publice - acesta să influenţeze activ conjunctura economică, stimulând
liberalizarea generală a pieţelor, creşterea eforturilor directe, stimularea creşterii şi
relansării economice.
În proiecţia bugetului, metodelor clasice de dimensionare a veniturilor şi
cheltuielilor (metoda automată, metoda majorării sau diminuării, metoda evaluării
directe pe surse şi pe categorii de cheltuieli) le vom adăuga metode moderne cu aplicare
expresă la criteriile economice de piaţă: metoda de planificare, programare şi bugetizare
(PPBS), metoda bazei bugetare zero (ZBB), metoda raţionalizării opţiunilor bugetare
(RCB). Motivaţia de fond a introducerii metodelor multicriterii stă în eliminarea
disfuncţiilor şi deturnărilor de fonduri care au proliferat în ciuda modicităţii resurselor.
Partidul Naţional Liberal va reforma sistemul de impozite. Opinăm că o simplă
copiere a sistemului de impozite care operează în ţările din Europa de Vest cu regulile şi
tipurile de impozite specifice, nu este nici realistă, nici posibil de aplicat în România. În
mod necesar sistemul de impozitare trebuie corelat cu realitatea economică, cu
posibilităţile administraţiei, cu obiectivele stabilite prin strategia guvernamentală.
Pentru a mări efectivitatea sistemului de administrare vom adopta:
limitarea sistemului de impozite la un număr redus de impozite majore pentru a
nu risipi efortul administrativ între prea multe impozite;
promovarea unui cod al drepturilor şi obligaţiilor ce revin plătitorilor de impozite
şi al normelor de conduită al administraţiei;
simplificări administrative în sensul impunerii prezumtive a liber-profesioniştilor
şi a comercianţilor (taxă forfetară).
Partidul Naţional Liberal susţine politicile second-best, deoarece reduc rolul
guvernului în redistribuirea resurselor, fapt ce determină sporirea autonomiei locale.
Politicile second-best constau în:
separarea completă a conturilor societăţilor comerciale de administraţia centrală
- cu implicaţiile aferente în buget şi în politica de investiţii;
transferul masiv de responsabilităţi la nivelul local, măsură ce atenuează
presiunea asupra bugetului central asigurând totodată descentralizarea şi
creşterea eficienţei cheltuielilor publice;
crearea fondurilor extrabugetare cu destinaţii speciale, dintre care bugetul
asigurărilor sociale de stat, fondul pentru plata ajutorului de şomaj, fondul
special pentru cercetare- dezvoltare, pentru învăţământ, pentru pensia
suplimentară.
În raport cu politica desfăşurată până în prezent, pentru creşterea eficienţei
utilizării fondurilor vom promova formule de administrare privată şi constituirea de
fonduri private complementare.
Partidul Naţional Liberal acordă o atenţie deosebită reformei cheltuielilor publice,
în sensul reducerii acestora. Acest efort îl vom orienta spre eliminarea subvenţiilor
pentru diferenţe de preţ, eliminarea subvenţiilor bugetare pentru întreprinderile cu
pierderi şi spre reducerea investiţiilor publice către activităţi neproductive sau cu
profitabilitate socială scăzută.
Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru controlul riguros al deficitului
bugetar, al deficitului cvasifiscal real şi nominal. În mod deosebit, Partidul Naţional
Liberal se opune finanţării monetare inflaţioniste a deficitului cvasifiscal. Având în
vedere faptul că deficitul real (operaţional) al sectorului public consolidat a întrecut cu
mult deficitul nominal, susţinem stoparea angajării guvernului în calitate de creditor net
pentru restul economiei.
În calitate de susţinător nemijlocit al descentralizării şi al autonomiei locale,
Partidul Naţional Liberal propune completarea actualei Legii a finanţelor publice (Legea
10/1991) cu o Lege a finanţelor publice locale, care va reda autorităţilor locale atribuţii
sporite de administrare a resurselor.
În strategia sa de politică financiară, Partidul Naţional Liberal insistă pe corelarea
contribuţiilor locale la bugetul de stat cu transferurile de la bugetul de stat. În acest fel
vom rezolva:
dreptul autorităţilor locale de a beneficia de resurse financiare adecvate pe care
să le poată folosi în mod liber;
dreptul administraţiilor locale de a-şi stabili singure nivelul taxelor şi impozitelor;
accesul administraţiilor locale la pieţe de capital la nivel naţional şi internaţional
pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură.
Partidul Naţional Liberal va crea Sistemul de Creditare, pentru Administraţia
Locală. Acest sistem va contribui la îmbunătăţirea surselor şi de implementare a
creditelor de infrastructură şi va întări poziţia financiară a administraţiilor locale.
Partidul Naţional Liberal va organiza o asistenţă permanentă pentru întărirea
administraţiilor locale în ce priveşte capacitatea de management financiar, de evaluarea
necesităţilor financiare, a posibilităţilor de rambursare, ş.a.
4. Politica financiar-bancară
Partidul Naţional Liberal susţine reforma financiar bancară prin măsuri legislative,
instituţionale, strategice şi operaţionale, după cum urmează:
în plan legislativ, vom susţine Legea privatizării băncilor, modificarea Legii
nr.33/1991 şi 34/1991 privind creşterea rolului BNR şi a întăririi rolului ei de
supraveghere prudenţială, promovarea Legii de insolvabilitate bancară. Normele
de garanţie a creditelor de refinanţare, implementarea unor reguli de asigurare a
depozitelor;
în plan instituţional, vom acţiona pentru sporirea şi eficientizarea rolului BNR, a
CNVM, pentru apariţia băncilor de investiţii, a băncilor de credit ipotecar, a
băncilor de credit municipal, a băncilor regionale, a fondurilor private de pensii,
a fondurilor de credit ipotecar, a pieţei obligaţiunilor, pentru lărgirea pieţei
leasingului şi asigurărilor etc.;
în plan strategic, vom susţine reglementarea precisă a modalităţilor de
colaborare dintre Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi Comisia Naţională de
Valori Mobiliare;
în plan operaţional, vom definitiva modalităţile în care creditul bancar şi piaţa de
capital vor susţine investiţiile şi programele de relansare economică.
Partidul Naţional Liberal acţionează pentru adaptarea finanţelor publice la
cerinţele economiei de piaţă. Finanţele publice vor susţine strategiile şi sectoarele
economice prioritare, investiţiile de interes naţional, vor încuraja iniţiativa privată,
concurenţa şi competitivitatea. În paralel, politica financiară va susţine buna funcţionare
a instituţiilor chemate să asigure ordinea publică, apărarea ţării, respectarea drepturilor
omului, precum şi obiectivele de politică socială şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Constatând că reţeaua bancară, serviciile oferite de bănci şi piaţa de capital în
toate dimensiunile sunt subdezvoltate, pentru eliminarea urgentă a înapoierii acestor
sectoare vitale în economia de piaţă am propus măsuri urgente, după cum urmează:
A. În domeniul bancar:
privatizarea băncilor cu capital majoritar de stat prin atragerea în acţionariatul
acestora a unor instituţii bancare renumite, capabile să ofere înnoirea
tehnologică şi recapitalizarea băncilor preluate;
stimularea formării şi dezvoltării de societăţi bancare noi, revitalizarea activităţii
EXIMBANK;
ameliorarea urgentă şi substanţială a activităţii de supraveghere bancară a BNR,
care a fost necorespunzătoare şi a permis falimentarea unor bănci şi
decapitalizarea altora prin nesancţionarea unor conduceri incompetente şi/sau
frauduloase;
stimularea dezvoltării unor servicii bancare neglijate în prezent, dar foarte
necesare: creditul ipotecar, forfaiting, electronic banking, leasing financiar etc.;
limitarea strictă a implicării băncilor comerciale în comerţul cu valori imobiliare,
inclusiv limitarea deţinerilor de valori mobiliare;
anularea statutului de monopol al CEC pe piaţa serviciilor bancare prin
transformarea acesteia într-o bancă ce respectă integral cerinţele BNR şi nu are
nici un avantaj competitiv faţă de celelalte bănci comerciale;
instituirea unui sistem naţional de pregătire şi atestare a personalului din
sectorul bancar.
B. În domeniul pieţei de capital:
creşterea prestigiului, autorităţii şi eficienţei Comisiei Naţionale de Valori
Mobiliare, dezvoltarea structurilor teritoriale de reprezentare;
asigurarea accesului neîngrădit al investitorilor şi intermediarilor la informaţii
economico-financiare relevante;
alinierea metodologiei privind evidenţele contabile la standardele internaţionale;
adoptarea unor reglementări clare şi complete privind drepturile acţionarilor
societăţilor comerciale şi instrumentele juridice asociate exercitării acestor
drepturi, inclusiv clarificarea relaţiilor dintre acţionari şi administratori;
coordonarea eforturilor Guvernului şi ale BNR pentru asigurarea unor condiţii
satisfăcătoare de derulare a investiţiilor de portofoliu, în special în ceea ce
priveşte problema repatrierii capitalurilor investite şi a uzufructului acestora în
ţările de origine;
adoptarea legislaţiei specifice necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea
băncilor de investiţii;
consolidarea operatorilor economici autohtoni, care activează în domeniul pieţei
de capital, conectarea lor la piaţa internaţională;
stimularea introducerii şi utilizării extensive a unor vehicule investiţionale
moderne, eficiente ca valori mobiliare derivate şi cele bazate pe ipoteci;
dezvoltarea puternică a pieţei secundare a valorilor mobiliare emise de Guvern
ca mijloc de finanţare neinflaţionistă a deficitelor bugetare;
adoptarea de măsuri legislative care să permită utilizarea resurselor financiare
ale societăţilor de asigurări pe piaţa valorilor mobiliare.
Partidul Naţional Liberal va elabora un program pe termen mediu şi lung de
creşterea disciplinei financiare destinat, în principal, reducerii deficitului financiar. În
mod evident, continuarea existenţei unor deficite financiare şi a unor datorii publice
excesive, precum şi presiunea pe care acestea o exercită asupra dobânzilor, reprezintă
un pericol pentru stabilitatea financiară şi creşterea economică durabilă. În acest
context, vom obliga la creşterea transparenţei în ce priveşte veniturile şi cheltuielile
publice.
5. Comerţul
Partidul Naţional Liberal, ca adept al liberalizării comerţului, face eforturi de
revigorare a productivităţii comerţului - intern şi internaţional - de creştere a influenţei
sale în restructurarea economiei, în obţinerea de resurse şi în alocarea lor.
Politicile Partidului Naţional Liberal sunt: ameliorarea climatului comercial prin
reglementări antimonopoliste, crearea cadrului normativ în domeniul holdingurilor,
dezvoltarea instituţională şi legală a serviciilor de protecţie a consumatorilor.
În scopul creşterii generale a volumului comerţului interior şi exterior, Partidul
Naţional Liberal susţine încheierea de acorduri de liber schimb, bilaterale şi zonale
(CEFTA) în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Partidul Naţional Liberal este adeptul politicii uşilor deschise pentru activitatea de
import şi a politicii porţilor deschise pentru activitatea de export.
Partidul Naţional Liberal se opune practicilor protecţioniste care, sub aparenţa
aşa-zisei protecţii a diverselor ramuri sau subramuri de activitate, urmăreşte mai
degrabă creşterea veniturilor bugetare, prin aplicarea de tarife vamale exagerate.
Partidul Naţional Liberal respinge politicile restrictive, cu atât mai mult cu cât este
dovedit că la nivel microeconomic au efecte economice pe termen scurt, în vreme ce pe
termen lung omoară concurenţa, scad eficienţa, generează autarhie şi declin inexorabil.
Partidul Naţional Liberal este împotriva barierelor comerciale netransparente şi, mai
ales, împotriva "stridenţelor" tarifelor vamale sau a barierelor netarifare exagerate.
Partidul Naţional Liberal, ca proiectant şi susţinător al noului Cod vamal, este
categoric împotriva exonerărilor, derogărilor şi reducerilor de taxe vamale practicate în
regim de excepţie, devenită regulă. Excepţiile pe care le acceptăm sunt cele privind
importurile de tehnologie pentru retehnologizare sau aport de capital străin, mostrele,
modelele sau ajutoarele umanitare.
Pentru combaterea frecventelor tendinţe de evaziune fiscală, îndeosebi la
importurile anumitor categorii de bunuri (ţigări, băuturi alcoolice, cafea, alte produse
accizate), suntem de acord cu menţinerea preţurilor de referinţă la nivelul cotaţiilor
burselor internaţionale. Propunem, de asemenea, înlocuirea distribuţiei timbrelor de
import cu plata anticipată a taxelor vamale şi a TVA-ului aferent.
Partidul Naţional Liberal consideră că o autentică protecţie împotriva "agresiunii
importurilor" se obţine prin stabilizarea cursului valutar şi, îndeosebi, prin eliminarea
supraevaluării monedei naţionale. Stabilizarea monedei naţionale, corelată cu măsurile
anterior enunţate, asigură un regim vamal de facto liberal cu şanse de relansare
economică şi de reducere a deficitului balanţei comerciale.
Partidul Naţional Liberal duce o politică activă de stimulare a exporturilor prin
asigurarea de finanţări şi de stimulente pentru exportatori şi prin eliminarea barierelor
transparente sau netransparente ce apar în faţa produselor româneşti pe pieţele
Comunităţii Europene.
Partidul Naţional Liberal va stimula exporturile sub aspect financiar prin:
dezvoltarea EXIMBANK şi a reţelei sale de servicii specializate;
promovarea subvenţionării unei cote mai ridicate a dobânzii la creditele pentru
export şi pentru asigurarea riscului politic de neplată la export;
simplificarea - prin instrucţiuni normative - a procedurii de recuperare a dobânzii
subvenţionate de către exportator;
acoperirea, prin bugetul de stat, a unei părţi a cheltuielilor legate de participarea
exportatorilor şi Camerelor de Comerţ şi Industrie la târguri şi expoziţii
internaţionale.
O dată cu încheierea liberalizării preţurilor şi cu reducerea semnificativă a
subvenţiilor producătorilor, Partidul Naţional Liberal intervine pentru eliminarea
licenţelor, a contigentărilor, a listelor de produse neadmise temporar la export şi pentru
eliminarea diverselor "avize" prealabile de specialitate.
Pentru evitarea exportului de capital prin subfacturare, Partidul Naţional Liberal
se pronunţă pentru limitarea operaţiunilor în contrapartidă tip barter, la nivel
guvernamental. În acest fel vom evita practicarea cursurilor valutare multiple,
segmentarea pieţelor şi vom elimina practicile comerciale discriminatorii.
În mod expres, Partidul Naţional Liberal prin reprezentanţii săi guvernamentali va
cere renegocierea tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, îndeosebi în
ce priveşte limitările de acces pe piaţă prin bariere netarifare (contigente, clasificări,
termene).
6. Piaţa asigurărilor
Având în vedere deosebita lor importanţă în redresarea economică, în piaţa
financiară şi în securitatea socială, Partidul Naţional Liberal este angajat în dezvoltarea
imediată a pieţei asigurărilor cu o susţinere specială pentru societăţile private de
asigurare. Prin iniţiative legislative şi norme speciale vom propune diversificarea
portofoliului de asigurări atât în ce priveşte asigurările de viaţă, cât şi asigurările
generale.
Asigurările generale le vom dezvolta pe următoarele categorii de asigurări:
asigurări de persoane, altele decât cele de viaţă; asigurări de autovehicule; asigurări
maritime şi de transport; asigurări de aviaţie; asigurări de incendiu şi alte pagube la
bunuri; asigurări de răspundere civilă; asigurări de credite şi garanţii; asigurări de
pierderi financiare din riscuri asigurate şi asigurări agricole.
Pentru scoaterea sistemului de asigurări din punctul critic în care se află, punct
exprimat prin gradul extrem de redus de extindere a pieţei asigurărilor, prin numărul
mic de societăţi de asigurare existent, precum şi prin nivelul mai mult decât modic al
primelor de asigurare încasate, vom propune în regim de urgenţă amendarea actelor
normative existente. Legislaţia actuală (Legea 47/1991, Legea 136/1995) are prevederi
ambigue în ce priveşte constituirea şi menţinerea rezervelor de daună, rezervele de
capital sau investiţiile societăţii de asigurare. În plus, legislaţia nu furnizează gama de
prevederi şi nu are flexibilitatea necesară în ce priveşte supravegherea. Lipsesc, de
asemenea, prevederile obligatorii referitoare la moralitatea şi onorabilitatea
persoanelor implicate în activitatea de asigurare.
Partidul Naţional Liberal şi-a fixat politica de relansare a activităţilor de asigurare
pe două direcţii:
1. dezvoltarea accelerată a pieţelor de asigurări, a numărului de societăţi, a ofertei
acestora;
2. instituirea Autorităţii de Supraveghere, care să asigure supravegherea situaţiei
financiare a asigurărilor în vederea protejării asiguraţilor sau a potenţialilor
asiguraţi.
Partidul Naţional Liberal urmăreşte promovarea stabilităţii şi eficienţei în
activitatea de asigurare. Pentru atingerea acestui obiectiv, prin text de lege va susţine ca
Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor să analizeze periodic piaţa asigurărilor, să ia
toate măsurile pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată pe baze prudenţiale şi
sănătoase, să garanteze confidenţialitatea informaţiilor.
7. Restructurarea şi privatizarea
Restructurarea şi privatizarea sunt urgenţe declarate ale Partidului Naţional
Liberal. Obligativitatea restructurării provine din nevoia presantă de a îmbunătăţi
rezultatele financiare ale întreprinderilor. Restructurarea o înţelegem în dimensiunile:
managerială, organizatorică, tehnologică şi de personal.
Opţiunea strategică privind ordinea desfăşurării restructurării privatizării ţine de
analiza fiecărui caz în parte, de gradul de concentrare şi de integrare a producţiei. Ca şi
în cazul privatizării suntem pentru un ritm, o viteză şi o profunzime accelerată astfel
încât costurile să fie cât mai reduse şi rezultatele economice evidente.
Analiza derulării restructurării până în prezent denotă că rezultatele sunt foarte
modeste. Restructurarea, deşi a fost un leit motiv, a fost obstrucţionată de cauze
tehnice şi de cauze structurale:
A. Cauze tehnice:
metodele de selecţie ale întreprinderilor au fost neclare, arbitrare şi deseori
discreţionare;
lipsa unui cadru instituţional adecvat pentru soluţionarea raporturilor dintre
restructurare şi privatizare. Instituţiile create (Fondul Proprietăţii de Stat,
Comitetul de Restructurare, Agenţia de Restructurare) au primit atribuţii în bună
parte contradictorii sau imposibil de îndeplinit mai ales în cazul întreprinderilor
aflate într-o situaţie financiară dificilă;
lipsa unor instituţii de specialitate, firme de consultanţă, societăţi de audit,
personal de specialitate cu totul şi cu totul insuficient în raport cu cerinţele
analizei diagnostic.
B. Cauze structurale:
criteriile de selectare a întreprinderilor pentru a fi restructurate de stat au lăsat
foarte mult loc corupţiei. Arbitrariul tratărilor face imposibil să se ştie cât de
viabile sau de puţin viabile sunt întreprinderile în realitate;
restructurarea dirijată de stat reprezintă o deturnare a resurselor de la alte
obiective mai importante care pot avea mult mai multe şanse de redresare;
programele de restructurare dirijate de stat s-au dovedit extrem de costisitoare
şi reprezintă un adevărat coşmar birocratic.
Partidul Naţional Liberal, luând în considerare toate aceste concluzii, propune
fluidizarea gestionării restructurării de către stat, simplificarea procedurală şi derularea
operaţiunilor pe criterii de oportunitate economică şi de piaţă.
8. Restructurarea şi dezvoltarea industriei
Partidul Naţional Liberal are ca obiective: creşterea producţiei industriale şi a
productivităţii muncii, reducerea volumului stocurilor, creşterea investiţiilor, creşterea
continuă a exporturilor, creşterea salariului mediu nominal net şi reducerea şomajului.
Ca strategie de ansamblu, Partidul Naţional Liberal are în vedere reducerea
ponderii sectoarelor care aduc valoare adăugată mică şi extinderea celor cu valoare
adăugată semnificativă. Astfel, unele sectoare ale industriei grele (metalurgie,
petrochimie, industria cimentului) dispun de supracapacităţi importante în condiţiile
unei valori adăugate reduse, în vreme ce sectoare importante (industria electronică şi a
comunicaţiilor, industria îngrăşămintelor chimice, industria maşinilor agricole, industria
alimentară) dispun de perspective deosebite de creştere şi modernizare a producţiei şi
de o valoare adăugată ridicată.
Partidul Naţional Liberal şi-a fixat următoarele criterii şi direcţii de susţinere a
dezvoltării şi însănătoşirii industriei:
privatizarea accelerată a întreprinderilor de stat;
tarifele şi preţurile acestor întreprinderi vor fi stabilite pe criterii de piaţă şi
menţinute prin corecţii specifice;
întreprinderile ce nu-şi pot plăti furnizorii şi obligaţiile vor fi insolvabile şi vor fi
tratate conform Legii 64 din 1995;
regiile autonome vor fi transformate în societăţi comerciale.
În strategia dezvoltării industriei ne vom sprijini pe alierea şi constituirea de
societăţi mixte cu grupuri puternice din Europa şi Statele Unite pentru adaptarea la
cerinţele concurenţiale din piaţa unică europeană. Fidel tradiţiei sale economice şi
politice, Partidul Naţional Liberal se va sprijini şi pe capitalul autohton posibil de
mobilizat prin sistemul financiar-bancar şi piaţa de capital.
Partidul Naţional Liberal va utiliza în restructurare şi principiul neutralităţii între
ramuri a stimulentelor economice. Prin neutralitatea stimulentelor economice
înţelegem reducerea graduală a nivelului general de asistenţă guvernamentală, în
paralel cu uniformizarea ratelor asistenţei nominale între ramurile industriale.
Partidul Naţional Liberal sprijină, în mod deosebit, producătorii şi producţia de export
prin realizarea unei rate de asistenţă guvernamentală mai ridicată în cazul producţiei
pentru export, decât în cazul producţiei pentru piaţa internă.
De principiu, suntem împotriva oricărei politici discriminatorii între ramurile
industriale considerând că raporturile de piaţă sunt suficiente pentru a defini viabilitatea
diverselor domenii de activitate.
Partidul Naţional Liberal se pronunţă categoric pentru limitarea rolului guvernului
în gestiunea economică a următoarelor aspecte:
menţinerea unui cadru macroeconomic stabil;
furnizarea serviciilor de sprijin, legislaţie şi informaţii;
asigurarea infrastructurii de bază, aprovizionarea cu energie şi apă, reţele de
transport şi telecomunicaţii;
asigurarea unui sistem performant de învăţământ, inclusiv a unor servicii de
recalificare şi reconversie a forţei de muncă;
sprijinirea exportului (sprijin financiar în conformitate cu exigenţele
macroeconomice, facilitarea participării la negocierile interguvernamentale,
etc.);
gestiunea ajustării întreprinderilor mari din industriile cele mai ineficiente, care
nu au perspective imediate de privatizare, au dificultăţi financiare, prezintă un
grad redus de utilizare a capacităţilor de producţie şi deţin o pondere însemnată
în utilizarea forţei de muncă din regiune.
Partidul Naţional Liberal va respecta, în procesul de asanare a societăţilor
comerciale ineficiente, următoarele reguli:
analiza situaţiei financiare a întreprinderilor va cuprinde obligatoriu o perioadă
semnificativă de includere a preţului actual al energiei şi a celorlalte fluide
energetice;
pentru întreprinderile cu valoare adăugată negativă vom prefera lichidarea
imediată;
dacă lichidarea imediată nu este posibilă, vom utiliza subvenţiile explicite care
sunt net preferabile sprijinului financiar din sistemul bancar;
acţiunile de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii vor fi orientate cu
precădere către regiunile cu şomaj ridicat.
Partidul Naţional Liberal va declara un program strategic de creştere a
competitivităţii. Competitivitatea o definim drept sumă a elementelor ce conferă unei
unităţi economice o poziţie superioară pe piaţă în raport cu entităţile concurente.
Elementele programului vor fi preţurile, calitatea, marea reclamă, adaptabilitatea la
cerere.
Având în vedere faptul că, urmare a "constructivismului utopic", structura
industriei este prost concepută - în slabă relaţie cu resurse disponibile şi în egală măsură
cu piaţa, industria este în bună măsură focalizată în ramuri cu "declin istoric" şi
energofage, industria este orientată spre consumul intermediar în dauna consumului
final, este obligatorie reducerea grabnică a pierderilor şi a dezechilibrelor pe care le
generează.
9. Restructurarea şi dezvoltarea agriculturii
În politica Partidului Naţional Liberal, agricultura va prezenta cel mai dinamic
sector al economiei româneşti şi principalul factor de stimulare a creşterii economice
agregate.
Premiza relansării producţiei agricole este consolidarea proprietăţii şi asigurarea
preponderenţei mecanismelor de piaţă. Partidul Naţional Liberal va susţine creşterea
producţiei agricole prin formarea exploataţiei agricole comerciale familiale, cu
dimensiuni eficiente. Mediul economic trebuie să fie prezentat de mecanismele şi
instituţiile pieţei atât în sfera organizării producţiei cât şi în sfera organizării serviciilor.
Partidul Naţional Liberal consideră că obiectivul strategic al securităţii alimentare va fi
susţinut de performanţele structurilor agroalimentare nou create.
Partidul Naţional Liberal a constatat că principalele deficienţe şi restricţii privind
producţia agricolă sunt:
lipsa de resurse financiare proprii ale producătorilor din agricultură;
deficienţe grave în domeniul infrastructurii specifice agriculturii, slaba înzestrare
cu mijloace de transport şi forţă motrice;
organizarea instituţională defectuoasă prin persistenţa unor structuri
monopoliste în amonte (furnizorii de material semincier sau alte servicii conexe)
şi în aval (distribuţie);
sistem de finanţare necorespunzător, caracterizat prin lipsă de transparenţă,
alocare greşit direcţionată, ineficientă;
lipsa unei strategii clare privind integrarea producţiei agricole ce a favorizat
prezenţa unor intermediari inutili, cu influenţe directe asupra preţurilor finale.
Partidul Naţional Liberal acţionează pentru eliminarea constrângerilor şi a
efectelor lor negative, motiv pentru care va promova în regim de urgenţă:
eliminarea controlului administrativ asupra preţurilor în paralel cu reducerea
primelor şi subvenţiilor care au generat ineficienţă, risipă şi pierderi inverse,
adăugate la o uriaşă presiune infracţionistă;
finanţarea şi creditarea agriculturii să fie ancorată în mecanismele economiei de
piaţă. Transferurile de resurse, subvenţionările, vor trebui să răspundă unor
principii clare: transparenţă, direcţionare precisă, respectarea echilibrului
fundamental al economiei şi evitarea distorsiunilor;
elaborarea unui proiect de lege de finanţare şi creditare a producătorilor şi
prelucrătorilor de produse agricole;
crearea pieţei pentru liberalizarea opţiunii de vânzare- cumpărare a terenului
agricol. Procesul va favoriza reducerea fărâmiţării, concentrarea proprietăţii,
accesul la credite. Odată cu extinderea exploatărilor agricole de tip asociativ
medii şi mari;
eliminarea contradicţiei dintre proprietatea privată asupra pământului şi
proprietatea de stat a serviciului agricol. În paralel se vor întreprinde eforturi
pentru creşterea gradului de înzestrare tehnică a producătorilor privaţi;
reducerea diferenţială a taxelor vamale de import, concurenţa urmând a stimula
reducerea preţurilor şi creşterea eficienţei de exploatare;
reducerea interdicţiilor referitoare la exporturi şi stabilirea unui regim comercial
care să respecte legile în vigoare. Stimularea exporturilor nu va avea loc însă în
detrimentul sistemului neutral de stimulente;
introducerea de măsuri stimulative pentru dezvoltarea burselor de mărfuri
agricole şi pentru încurajarea producătorilor agricoli de a participa la burse;
realizarea unui program special de privatizare şi restructurare a societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi a altor organizaţii
comerciale şi necomerciale contractate de stat.
Partidul Naţional Liberal va susţine prin structurile sale teritoriale constituirea
Asociaţiei Naţionale a Agricultorilor şi Întreprinzătorilor Particulari din Agricultură
pentru sprijinirea agricultorilor, a întreprinzătorilor particulari din agricultură, din
industria alimentară şi din serviciile specifice acestor domenii.
10. Restructurarea în domeniul
infrastructurii
Obiectivul politicii aferente transportului îl constituie susţinerea infrastructurii şi
dezvoltării României prin asigurarea unor condiţii sigure şi civilizate în trafic intern şi
internaţional, care să asigure legăturile tuturor localităţilor din ţară şi a zonelor izolate la
releele de transport. De asemenea, deosebit de importantă este afirmarea României ca
ţară de tranzit şi alinierea transportului românesc la condiţiile europene de transport.
Partidul Naţional Liberal îşi fixează ca obiective strategice prioritare stoparea
deteriorării tehnice şi operaţionale a sistemului de transport, reabilitarea
transporturilor, alinierea acestuia la cerinţele pieţei în ce priveşte viteza, confortul,
siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului.
Pe termen scurt vom urmări consolidarea şi valorificarea capacităţilor existente
prin reabilitarea infrastructurilor de transport, promovarea competiţiei între modurile
de transport, neorganizarea serviciilor de transport şi îmbunătăţirea calităţii acestora.
Pe termen mediu şi lung vor avea prioritate reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurilor echipamentelor şi mijloacelor de transport pentru
integrarea în sistemul de transport european. Principiile şi politicile instituite în strategia
pe termen mediu şi lung sunt următoarele:
tratarea echidistantă a societăţilor particulare de transport, a societăţilor cu
capital de stat şi a regiilor cu capital integral de stat;
acordarea unei depline autonomii financiare şi a unei libertăţi totale de acţiune a
societăţilor de transport cu capital integral de stat;
promovarea liberei alegeri a modului de transport de către clienţi;
concentrarea resurselor financiare în direcţia realizării unor obiective de interes
general şi naţional în special în domeniul infrastructurilor de transport;
liberalizarea totală a pieţei transporturilor prin diminuarea intervenţiei statului
pe piaţă cu menţinerea măsurilor de eliminare a deregularizării eventuale a
transporturilor;
orientarea prin acordarea de licenţe şi autorizaţii activităţii societăţilor
prestatoare de servicii de transport spre realizarea unor performanţe ridicate a
serviciilor (confort, siguranţă, securitate, regularitate, rapiditate);
implicarea directă a statului (prin bugetul de stat sau credite externe garantate
de stat) în susţinerea proiectelor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a
segmentelor de infrastructuri de importanţă naţională şi europeană;
implicarea directă a statului în încurajarea transportului multimodal prin
adaptarea unor facilităţi în sistemul tarifar şi fiscal după modelul aplicat în ţările
europene dezvoltate.
Partidul Naţional Liberal va elabora proiecte cadru, proiecte pe moduri de
transport (cale ferată, drumuri, căi navigabile, porturi, zone libere, aviaţia civilă, metrou,
transport multimodal) menite a susţine obiectivele strategice prioritare.
11. Dezvoltarea regională şi locală
În strategia dezvoltării economice Partidul Naţional Liberal va întocmi proiecte de
dezvoltare locală, care, pe cât posibil, vor fi elaborate până la nivelul fiecărei localităţi,
prin analiza situaţiei existente şi inventarierea resurselor şi posibilităţilor de dezvoltare.
Partidul Naţional Liberal susţine reducerea disparităţilor regionale, considerând că
politica regională corect proiectată şi implementată este avantajoasă nu numai pentru
regiunile mai puţin dezvoltate, ci şi pentru dezvoltarea de ansamblu social economică a
României.
Analiza situaţiei existente arată că nivelul disparităţilor generale a rămas stabil din
1990 încoace, fiind însă de aşteptat că prin aplicarea programelor de reformă să se
înregistreze o creştere considerabilă. Situaţia este agravată de faptul că structura
administrativă existentă nu are şi nu este o bază adecvată pentru proiectele de
dezvoltare regională. Pentru atenuarea impactului şi pentru creşterea eficienţei politice
regionale susţinem constituirea a opt macro regiuni numite regiuni de dezvoltare
formate prin regruparea judeţelor cu profiluri complementare de dezvoltare. Acestea
sunt:
1. Nord-Est: judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui;
2. Sud-Est: judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa;
3. Sud: judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa;
4. Sud-Vest: judeţele Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Dolj, Olt;
5. Vest: jud. judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara;
6. Nord-Vest: judeţele Satu Mare, Maramureş, Bihor, Sălaj, Bistriţa, Cluj-Napoca;
7. Centru: judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba;
8. Bucureşti.
Pentru susţinerea concretă a programelor de dezvoltare regională, Partidul
Naţional Liberal propune crearea unui Fond Naţional de Dezvoltare Regională şi a unui
Consiliu Naţional de Dezvoltare cu filiale teritoriale la nivelul regiunilor şi judeţelor,
acestea având rolul de derulare a proiectelor. În acest cadru, în conformitate cu
principiile sale politice şi de iniţiativă economică privată. Partidul Naţional Liberal se
declară apărătorul intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin toată activitatea sa
politică, Partidul Naţional Liberal va urmări crearea cadrului legislativ şi Instituţional
favorizant dezvoltării IMM. Atenţia acordată acestui domeniu porneşte de la faptul că
reprezintă sectorul cel mai dinamic şi profitabil, fiind singura alternativă de dezvoltare în
condiţiile restructurării, demonopolizării şi privatizării economiei româneşti. El este
singurul sector capabil să creeze locuri de muncă pentru a absorbi disponibilul din
celelalte sectoare, fiind şi principala sursă de cerere a clasei de mijloc, veritabil suport al
promovării liberalismului în România.
În demersurile sale concrete, Partidul Naţional Liberal va promova:
accesul neîngrădit la spaţii şi echipamente reutilate din sectorul de stat şi public;
facilităţi fiscale pentru societăţile cu activitate de producţie;
eşalonarea plăţii vamale pentru importurile IMM de utilaje şi echipamente
destinate activităţilor productive;
acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru absorbţia şomajului;
facilităţi bancare pentru fluidizarea creditelor, inclusiv a creditelor cu dobândă
subvenţionată;
înfiinţarea unui fond naţional de creditare a întreprinderilor mici şi mijlocii;
pregătirea profesională a întreprinderilor în domeniul marketingului,
managementului financiar, a informaţiilor tehnice pe suport logistic al MMPS,
MEI, MCT.
Partidul Naţional Liberal apreciază că un loc distinct, în cadrul IMM, îl ocupă
sectorul cooperatist şi meşteşugăresc. El este o realitate economică incontestabilă, fiind
singura verigă a sectorului privat cu structuri integrate. Având în vedere ponderea
însemnată a sectorului cooperatist (peste 2500 de unităţi de producţie de serie mică,
1.500 unităţi prestatoare de servicii către populaţie, peste 2.200 unităţi comerciale
proprii), considerăm necesară reforma sa pentru consolidarea şi evoluţia calitativă prin
relansarea activităţii productive de servicii şi comerciale. Pentru întărirea acestui sector,
Partidul Naţional Liberal va promova soluţia acordării titlurilor de proprietate pentru
terenurile aflate în folosinţă.
Pentru înfăptuirea acestor obiective, Partidul Naţional Liberal va colabora cu
principalele instituţii şi organizaţii neguvernamentale (Consiliul Naţional al
Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Confederaţia Naţională a Patrimoniului
Român, CENTROCOOP, etc.).
12. Dezvoltarea rurală şi turismul
Partidul Naţional Liberal este ataşat tradiţiei şi universului satului românesc, ca
leagăn al psihologiei, al moralei şi al culturii autohtone. Totodată, suntem ataşaţi
obiectivelor de modernizare a satului românesc pentru scoaterea sa din subdezvoltare,
din sărăcia şi economia de subzistenţă şi aducerea sa în contemporaneitate.
În concepţia Partidului Naţional Liberal dezvoltarea rurală va avea drept punct de
pornire starea actuală, măsurată în cadrele sale fundamentale - natural, social,
economic şi cultural. În tradiţia monografiilor Şcolii de la Bucureşti, analizele vor avea ca
referinţă zona geografică, structura pe sexe şi pe grupă de vârstă, nivelul educaţional şi
ocupaţional, infrastructura de comunicare, dotările sociale, mijloacele şi capacităţile de
producţie existente.
Partidul Naţional Liberal îşi concentrează efortul de dezvoltare rurală pe
introducerea de proiecte şi programe de consolidare a producţiei, sub aspectele sale
organizatorice, tehnologice şi educaţionale. Un punct distinct al programelor de
dezvoltare îl va constitui activitatea de mică producţie meşteşugărească şi artizanală.
Partidul Naţional Liberal va iniţia programe de protecţie a mediului din spaţiul
rural, urmărind impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului, al poluării chimice,
propunând soluţii administrative locale şi regionale.
Deşi are un potenţial absolut remarcabil, turismul românesc, inclusiv
agroturismul, are un aport extrem de scăzut şi neconcludent în venituri şi realizări.
Cauzele acestei situaţii sunt managementul neperformant, slaba calificare a
personalului, calitatea necorespunzătoare a dotărilor, a serviciilor ş.a. Urmare acestei
situaţii, deşi echilibrul factorilor naturali, bogăţia resurselor, diversitatea tradiţiilor,
disponibilitatea oamenilor fac din România un spaţiu aproape ideal pentru dezvoltarea
industriei fără fum, comparaţiile europene ne clasează şi la acest capitol pe ultimele
locuri, ţara noastră fiind părăsită de marii transportatori europeni.
Pentru ameliorarea acestei situaţii, Partidul Naţional Liberal şi-a stabilit ca direcţii
de acţiune:
reglementarea cadrului legislativ privind organizarea, atestarea, dezvoltarea şi
promovarea turismului;
corelarea cu legislaţia internaţională privind încadrarea unităţilor de cazare,
mijloacele de transport, alte servicii;
transferul proprietăţii de stat în proprietate şi administrare privată prin licitaţii,
negocieri directe, asocieri etc.;
susţinerea investiţiilor în industria turismului prin credite de lungă durată şi
dobândă încurajatoare.
Partidul Naţional Liberal a fixat, prin programul de reabilitare a turismului,
următoarele priorităţi:
fiscale, prin reducerea impozitului pe profit în cazul profitului reinvestit;
profesionale prin organizarea şi încurajarea sistemului de pregătire a forţei de
muncă specializată în turism;
de încurajare a agroturismului prin credite, scutiri de taxe, acoperirea
cheltuielilor de promovare pe o perioadă determinată de timp;
de reabilitate a formelor de turism tradiţionale - turism la cură balneară, turism
montan;
de redimensionare a pieţei turismului românesc, având în vedere sosirile de
turişti, profiturile, distribuţia sosirilor de regiuni, distribuţia profitului pe regiuni.