Rap

MINISTERUL EDU CAŢI EI ŞI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MUREŞ









RAPORT - ANALI ZĂ



PRIVI ND DE SFĂŞURAR EA

PROCESUL UI DE ÎNVĂŢ ĂMÂNT



ÎN ANUL ŞCOLAR 2 00 5-200 6



- JUDEŢU L MUREŞ -









TG.-MURE Ş, OC TOMBRIE 200 6









1

PRELIMINARII





Analiza stării învăţământului preuniversitar mureşean la sfârşitul anului şcolar 2005-2006 cuprinde, ca şi în

anii anteriori, aspecte referitoare la principalele domenii şi prezintă sintetic rezultate, problematici, realizări şi

disfuncţii, precum şi o serie de măsuri concrete de remediere sau optimizare.

În acest spirit, ne-am propus să abordăm problematica specifică unui întreg an şcolar într-un mod realist, în

raport cu obiectivele şi termenele propuse, privind reforma învăţământului preuniversitar mureşean, care să

răspundă cât mai bine preocupărilor generale, dar mai ales celor locale, privind restructurarea calitativă a procesului

instructiv-educativ, abordarea unor noi politici coerente privind dezvoltarea resurselor umane, asigurarea şi buna

gestionare a resurselor materiale şi financiare, dar care să răspundă şi nevoilor de schimbare a acestui complex

sistem.

Structura materialului de faţă, propusă şi validată în cadrul Consiliului de Administraţie al I.Ş.J. Mureş,

abordează principalele domenii şi activităţi care s-au desfăşurat în primul semestru, ea fiind concepută pe

următoarele capitole:



PRELIMINARII ................................................................................................................................................. 2

1. REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE ŞI REŢEAUA ŞCOLARĂ – PREGĂTIREA ÎNCEPERII ANULUI

ŞCOLAR ANALIZAT ................................................................................................................................... 3

2. INSPECŢIA ŞCOLARĂ ............................................................................................................................... 4

3. SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI DISCIPLINĂ ................................................................................................ 5

4. DOMENII - NIVELE DE ACTIVITATE ŞI ARII CURRICULARE....................................................................... 9

5. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE ................................................................................................... 33

6. ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC MUREŞ ................................................................................ 35

7. ACTIVITATEA CENTRULUI JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ .......................................... 37

8. ACTIVITATEA UJIP MUREŞ ..................................................................................................................... 38

9. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL .......................................................................................................... 40

10. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PARTICULAR ŞI FORMELE ALTERNATIVE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ......................................... 42

11. PARTENERIATUL COMUNITAR - PROGRAME GUVERNAMENTALE DERULATE ÎN JUDEŢUL MUREŞ

COMPONENTE ALE REFORMEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ................................................................................. 44

12. BAZA MATERIALĂ - DOTĂRI – INVESTIŢII ............................................................................................... 45

13. COMPARTIMENTUL FINANCIAR – CONTABIL .......................................................................................... 46

14. COMPARTIMENTUL JURIDIC (LITIGII) ..................................................................................................... 46

15. IMAGINE ................................................................................................................................................. 46

16. CONCLUZII PRIVIND STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN JUDEŢUL MUREŞ ................................................... 46









2

Strategia I.Ş.J. Mureş de dezvoltare a învăţământului preuniversitar mureşean, în acest an şcolar, a avut

următoarele direcţii prioritare, cum ar fi:



 Raţionalizarea structurii instituţionale şcolare în raport cu cerinţele reformei educaţionale şi cu

necesităţile locale

 Reorganizarea, susţinerea şi dezvoltarea învăţământului rural

 Extinderea informatizării în procesul didactic şi în optimizarea în continuare a comunicării

interinstituţionale

 Stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare superioare

 Şcolarizarea adecvată a elevilor cu nevoi speciale şi urmărirea modului de integrare a acestora în

şcoli şi colective de elevi din reţeaua învăţământului preuniversitar

 Dezvoltarea şi coordonarea, la nivel judeţean, a unor programe sociale de sprijin al elevilor, în

vederea asigurării şanselor egale de acces la educaţie pentru toţi copiii





Aceste câteva direcţii, dar şi altele, au fost concretizate şi în Planul Managerial Unic al I.Ş.J. Mureş pentru

anul şcolar 2005-2006 şi în programele semestriale ale compartimentelor, în programele manageriale şi în

graficele de acţiuni ale inspectorilor şcolari.

La sfârşitul anului şcolar în curs, bilanţul activităţilor desfăşurate se prezintă astfel:







1. REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE ŞI REŢEAUA ŞCOLARĂ – PREGĂTIREA ÎNCEPERII

ANULUI ŞCOLAR ANALIZAT



REŢEAUA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

ANUL ŞCOLAR 2005- 2006

A. ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT

Tipul unităţii de învăţământ Total unit. Din care cu predare în limbile:

de bază

R. M. R.M. R.G. R.M.G.



Grădiniţe 423 190 115 109 3 6

Şcoli I-IV- arondate şcolilor I-VIII 195 114 65 16 0 0

Şcoli I-VIII 220 95 37 83 0 5

Şcoli ajutătoare I-VIII 2 0 0 2 0 0

Licee şi grupuri şcolare 37 11 3 21 2 0

Şcoli profesionale – unităţi independente 2 1 0 1 0 0

Cluburi sportive şcolare – unităţi independente 2 0 0 1 0 1

Palate şi cluburi ale elevilor 7 0 0 3 0 4

TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT: 888 411 220 236 5 16



B. ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR:

Grădiniţe 8 5 1 0 2 0

Şcoli I-IV 2 1 0 1 0 0

Şcoli I-VIII 2 2 0 0 0 0

Licee 2 2 0 0 0 0

Şcoli postliceale 8 8 0 0 0 0

TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR: 22 18 1 1 2 0

TOTAL GENERALE JUDEŢ A+B 910 429 221 237 7 16



Secţii în cadrul unităţilor de bază – învăţământ preuniversitar



Învăţământ fără frecvenţă V-VIII 3 1 1 1 0 0

Învăţământ liceal seral şi fără frecvenţă 17 15 2 0 0 0

Învăţământ profesional şi S.A.M. 32 17 3 12 0 0

Şcoli postliceale şi de maiştri 14 12 2 0 0 0

Şcoli cu program integrat de artă 3 2 0 1 0 0

Cluburi sportive şcolare 4 0 0 3 0 1

Şcoli generale având clase cu program sportiv 9 7 0 2 0 0

TOTAL JUDEŢ: 82 54 8 19 0 1









3

2. INSPECŢIA ŞCOLARĂ



S-a organizat conform Regulamentelor în vigoare şi a vizat optimizarea procesului instructiv-educativ,

sprijinirea unităţilor şcolare şi a personalului didactic. În centrul activităţii de inspecţie şcolară a fost actul de

predare-învăţare. Principalele aspecte urmărite au fost cele prevăzute în Regulamentul RODIS-MARODIS.



Repartiţia în timp efectiv a inspecţiilor, având în vedere şi perioada de grevă a cadrelo r didactice, a avut

următoarea configuraţie:



TIP DE INSPECŢIE UNITĂŢI EVALUATE

- au fost controlate de către echipe de inspectori liceele din municipiile judeţului,

după cum urmează:

Sighişoara - Colegiul Naţional "Mircea Eliade", Liceul Teoretic "Joseph Haltrich",

Grupul Şcolar de Industrie uşoară, Grupul Şcolar Agricol

Reghin - Grupul Şcolar "Petru Maior", Grupul Şcolar "Lucian Blaga", Grupul Şcolar

Inspecţii tematice în

Agricol "Ioan Bojor"

echipă

Târgu-Mureş - Colegiul Economic "Transilvania", Liceul Pedagogic "Mihai

Eminescu", Grupul Şcolar "Avram Iancu", Grupul Şcolar de Chimie Industrială

Târnăveni - toate unităţile de învăţământ

- activitatea de consiliere/dirigenţie a fost verificată în toate liceele enumerate şi, în

plus, la solicitarea M.Ed.C., în luna ianuarie, în Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi"

şi Gimnaziul "N. Bălcescu" (corp C)

Inspecţii de specialitate şi

Cf. graficelor individuale ale inspectorilor

inspecţii speciale



Unităţile şcolare în care s-au realizat alte inspecţii tematice au fost selectate de inspectori, în zona arondată

fiecăruia.



Numărul total de inspecţii rezultă din tabelul următor





Număr inspectori de Inspecţii frontale şi Inspecţii tematice şi Inspecţii curente în Inspecţii speciale

specialitate de revenire de revenire specialitate grade

- 373 ore 682 ore 1150 ore

25

2205 ore







Bilanţul activităţii de inspecţie şcolară, în general, şi al inspecţiei de specialitate, în special



Obiectivul principal al inspecţiei şcolare:

- Sprijinirea conducerilor unităţilor şcolare, a personalului didactic, a celorlalte categorii de angajaţi şi a

partenerilor educaţionali pentru îmbunătăţirea activităţii.



Criteriile utilizate şi ponderea acestora în stabilirea unităţilor de învăţământ incluse în graficul de inspecţie

şcolară:

La baza elaborării graficelor unice de monitorizare şi control a stat conceptul de unitate de inspecţie, acesta

corespunzând unei zone geografice



Calitatea rapoartelor de inspecţie şcolară

- Calitatea rapoartelor de inspecţie şcolară este corespunzătoare prin analiza clară, pe bază de argumente

obiective, a punctelor tari, slabe, a ameninţărilor şi oportunităţilor pe toate aspectele planificate a fi evaluate.

De asemenea, toate recomandările formulate au fost acceptate în discuţiile individuale cu cei vizaţi şi au

constituit puncte de fundamentare a programelor de ameliorare postinspecţie.



Calitatea prestaţiei cadrelor didactice



Puncte tari Puncte slabe

 Întocmirea documentelor de proiectare didactică în  Caracterul general al proiectelor unităţilor de

conformitate cu prevederile curriculum-ului naţional de învăţare (personalizare relativ redusă pe clase,

către majoritatea cadrelor didactice respectiv grupuri de elevi)

 Pregătirea metodico-ştiinţifică a majorităţii cadrelor  Pregătirea metodico-ştiinţifică a unor cadre

didactice, având în vedere procentul de acoperire cu didactice debutante

profesori calificaţi (aproximativ 94%) şi participarea la





4

activităţi de formare continuă organizate de şcoli,

CCD, ISJ, universităţi

 Practicarea unui management tot mai eficient al  Carenţe în managementul unor clase din mediul

grupului de elevi (activităţi pe grupe, pe perechi, rural

activitate individuală), în special de către cadrele

didactice care au participat la stagii de formare

continuă

 Preocuparea cadrelor didactice în vederea formării şi  Evaluarea preponderentă a informaţiilor primite şi

dezvoltării capacităţii de operaţionalizare a mai puţin a competenţelor dobândite de elevi, în

cunoştinţelor majorităţii elevilor din mediul urban special în mediul rural;

 Utilizarea relativ redusă a mijloacelor alternative

de evaluare, în special în mediul rural;

 Evaluare uneori distorsionată în şcoli de nivel

gimnazial (neconcordanţă între mediile de

absolvire şi cele obţinute la testele naţionale) în

mediul rural

 Activizarea constantă a majorităţii elevilor prin crearea  Existenţa a 15-30% dintre cadrele didactice din

unor situaţii de învăţare cu valenţe formative colectivele inspectate, care încă utilizează

preponderent metode şi procedee clasice în

activitatea de predare-învăţare-evaluare



Calitatea prestaţiei managerilor unităţilor de învăţământ



Puncte tari Puncte slabe

 Calitatea crescută a proiectelor manageriale şi a  Dificultăţi în implementarea managementului

planurilor de dezvoltare a şcolilor în urma parcurgerii comunicării;

stagiilor de formare  Lipsă de promptitudine a valorificării activităţii de

monitorizare desfăşurată de manageri, în special

la nivelul comisiilor

 Implicarea comunităţii în modernizarea bazei materiale  Dificultăţi în sensibilizarea reprezentanţilor

a unităţilor şcolare administraţiei locale în vederea efectuării unor

reparaţii capitale

 Derularea unor parteneriate şcolare cu şcoli din ţară  Insuficientă valorificare a managementului de

sau străinătate în liceele cu tradiţie şi în multe şcoli impact al activităţilor de cooperare şcolară

din mediul urban internaţională



Propuneri privind organizarea şi desfăşurarea inspecţiei şcolare

- Schimbarea statutului inspecţiei speciale, care ar putea reprezenta 25% din nota examenului de grad, ceea

ce ar conduce la eficientizarea evaluării cadrelor didactice prin această formă de inspecţie, realizându-se

creşterea exigenţei faţă de pregătirea, activitatea şi rezultatele cadrelor didactice.

- Stabilirea de către MEdC a unor criterii şi standarde unitare, care să integreze în mod obiectiv rezultatele

inspecţiei şcolare în evaluarea instituţională.







3. SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI DISCIPLINĂ





a) Procentajul general de promovare la sfârşitul anului şcolar analizat









5

SITUAŢIA PRIVIND REZULTATELE LA ÎNVĂŢĂTURĂ FORMULAR NR. 1 ANUL ŞCOLAR 2005 / 2006









Cu sit.

Elevi inscrisi Elevi ramaşi Număr elevi

Total -promovati pe medii - corigenti la şcolara Neşcolarizati

la început an sfârşit an promovaţi

Nivele promov neincheiata

%

TOTAL TOTAL TOTAL 5-6.99 7-8.99 9-10 1ob. 2ob. 3ob. 4ob. TOTAL TOTAL





cl.I-IV 26620 26440 24977 94, 47  5481 7711 11664 173 225 59 79 263 73





V-VIII 24869 24706 21306 86, 24  3621 10644 7136 1284 761 82 84 402 187





IX-XIII 16178 15898 13877 87, 29  1175 9017 3592 1166 430 68 12 195 12



SERAL

1764 1678 1351 80, 51  735 607 6 84 8 1 231 7

IX-XIII



S.A.M. 6874 6431 5335 89, 96  2540 2694 101 371 113 17 28 366 66





S.postl 2554 2319 1744 75, 20  161 921 662 11 2 562 3









6

Total promovaţi

Nivele %

2003-2004 2004-2005 2005-2006



cl.I-IV 91.93 92.11  94, 47 



V-VIII 86.23 85.98  86, 24 



IX-XIII 86.40 86.02  87, 29 



SERAL IX-XIII 82.63 73.50  80, 51 



S.A.M. 84.95 97.33  89, 96 



S.postl 63.09 67.89  75, 20 



Rezultate deosebite la etapele naţionale ale concursurilor pe discipline de învăţământ:



Premiul I II III M Pr.Spec



nr. premii obţinute 2 4 7 26 7







b) Fluctuaţia elevilor şi Starea disciplinară a elevilor la sfârşitul anului şcolar analizat



Imaginea situaţiei şcolare se completează cu înregistrările privind mişcarea elevilor şi, mai ales, constatările

privind abandonul şcolar, aşa cum se reflectă în tabelul următor:



Mişcarea elevilor Elevi eliminaţi Elevi exmatriculaţi

Elevi Elevi

înscrişi rămaşi veniţi

plecaţi pt. absente alte motive pt. absenţe alte motive

încep sfârşit din

din

an şcolar an şcolar alt

unităţi Total Total Total Total

judeţ

cl.I-IV 26620 26440 37 233 0 0 0 0



V-VIII 24869 24706 252 174 0 0 0 0



IX-XIII 16178 15898 277 152 0 37 40 0

SERAL

1764 1678 25 12 0 3 79 2

IX-XIII

S.A.M. 6874 6431 220 85 0 107 43 2



S. postl 2554 2319 63 22 0 2 97 0







Din analizele primite de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş rezultă că la nivelul judeţului Mureş au fost

sesizate în primele 5 luni ale anului curent 112 infracţiuni comise în şcoli şi în afara acestora, în care au fost

implicaţi şi elevi. Distribuţia acestor fapte în funcţie de locul comiterii subliniază o pondere crescută de 62, 5% (70

fapte) a infracţiunilor săvârşite în afara şcolii. Semnificativ este, pe de altă parte, şi procentul infracţiunilor

comise în incinta şcolilor, de 37, 5% (40 fapte). Subliniem de asemenea faptul că 56, 2% (63 fapte) dintre

infracţiuni au fost comise de elevi.

Din interviurile avute cu lucrătorii formaţiunii Poliţiei de Proximitate a reieşit faptul că diferitele tipuri de

infracţiuni în general, şi furturi în special, se comit cel mai frecvent în următoarele unităţi de învăţământ liceale:

Grup Şcolar „Aurel Persu" (Zona „Libertăţii"), Grup Şcolar „Constantin Brâncuşi" (Zona „7 Noiembrie"), Grup

Şcolar Electromureş (Zona „Tudor"), Grup Şcolar Chimie Industrială (Zona „Combinat"). De menţionat este faptul

că populaţia şcolară din liceele menţionate este preponderent masculină; toate aceste unităţi de învăţământ sunt

cunoscute în evidenţe ca având elevi-problemă, în timp ce trei dintre aceste licee (exceptând Grup Şcolar

Electromureş) sunt amplasate în zone periferice ale oraşului, facilitând asocierea elevilor în „găşti" de cartier care

îşi au de regulă „domiciliul" în aceste zone mărginaşe.







7

La săvârşirea acestor fapte a participat un număr de 98 de autori, dintre care 71, 4% (70 persoane) reprezintă

procentul autorilor elevi. Infracţiunile s-au soldat cu un număr de 95 victime, dintre care 70, 5% (67 persoane) sunt

elevi.





Starea disciplinară, reflectată în note la purtare obţinute de elevi, se prezintă astfel:



SUB 7

NOTE / CLASELE

2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006

I - IV 90 49 44 32  38 

V - VIII 165 140 187 141  166 

IX - XIII zi 173 246 280 324  452 

IX - XIII Ser 27 20 22 25  16 

Ş.A.M. 147 159 288 356  521 

Şc. postlic. 4 0 0 8 1





3.1. EXAMENELE NAŢIONALE



3.1.1. BACALAUREAT 2006



ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Examenul de bacalaureat 2006 în judeţul Mureş s-a  Unii preşedinţi de comisie desemnaţi de MEdC nu s-

desfăşurat conform metodologiei, evidenţiindu-se au prezentat, astfel perturbând organizarea

pentru buna organizare atât comisia judeţeană, cât examenului.

şi comisiile din centre.  Retribuţia comisiei judeţene şi a traducătorilor a

 Conform statisticilor rezultatele din judeţul nostru au fost mult sub nivelul responsabilităţilor asumate.

fost bune (peste media pe ţară), procentul de  Licee cu rezultate foarte slabe:

promovabilitate fiind de 87, 47 %. - Gr.Şc. Avram Iancu (48, 70%)

 Echipa de traducători a subiectelor s-a achitat cu - Gr.Şc. Ion Vlasiu (48, 28%)

onoare de sarcini, dând dovadă de profesionalism şi - Gr.Şc. Aurel Persu (38, 18%)

seriozitate.

 Licee cu rezultate foarte bune:

- CN Unirea Tg.Mureş (100%)

- Gr.Şc. Gh.Marinescu" (100%)

- Gr.Şc. Sărmaşu (100%)





3.1.2. TESTAREA NAŢIONALĂ 2006



 Comparativ cu sesiunea iunie 2005 a Testelor Naţionale, în actuala sesiune s-a înregistrat o creştere

cu 7.15 % a procentului de promovabilitate, de la 70.71 % la 77.86 %.



- Rezultatele generale ale Testelor Naţionale sunt următoarele:



Numărul Medii

Numărul de Numărul de % de

de Nr. elevi

candidaţi candidaţi promova

candidaţi 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99 10 respinşi

prezenţi promovaţi bilitate

înscrişi

5168 5073 3950 534 1155 1064 841 356 0 1123 77.86%





Nu s-au înregistrat deficienţe majore în organizarea şi desfăşurarea Testelor Naţionale 2006.









8

3.1.3. ADMITEREA 2005-2006



Rural 140

Locuri liceu

Urban 3304

Rural 224

Locuri SAM

Urban 2072

TOTAL 5740



Candidaţi care provin din judetul

TOTAL

Mureş Candidaţi care provin din alte judeţe

REPAR

Nerepar Nerepar

TIZAŢI

Înscrişi Repartizaţi tizaţi Înscrişi Repartizaţi tizaţi



Repartizarea I 3400 3388 12 69 69 3457



Repartizarea II 1695 1670 25 31 28 3 1698



Vocaţional 297 297 12 12 309



Rromi 52 52 52



TOTAL 5444 5407 37 112 109 3 5516





4. DOMENII - NIVELE DE ACTIVITATE ŞI ARII CURRICULARE





4.1. ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR



CALITATE ÎN EDUCAŢIE

prin inspecţia şcolară, prin proiecte şi programe derulate în judeţul Mureş

Puncte tari Puncte slabe

 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa  deficienţe, la unele grupe, în amenajarea

de copii este cunoscută şi aplicată corect de cadrele corespunzătoare a ariilor/ zonelor/ centrelor;

didactice;  deficienţe în completarea Caietului de evidenţă a

 preocuparea cadrelor didactice privind respectarea activităţii şi prezenţei educatoarei la grupă;

particularităţilor individuale ale copiilor şi a ritmului  inconsecvenţe ale denumirilor anumitor categorii de

propriu de lucru şi de dezvoltare al acestora; activităţi care se regăsesc în planificări cu altă

 preocuparea educatoarelor pentru a da grupelor de denumire decât cea din planul de învăţământ;

copii o identitate proprie şi pentru a dezvolta la copii  confuzii conceptuale în planificarea unor extinderi sau

sentimentul de apartenenţă la grup. opţionale fără justificare;

 în grupele de copii sunt înscrişi, în general, 20 de  confuzii în formularea obiectivelor prioritare din

copii; planificarea calendaristică;

Exemple: zona Mureş  utilizarea calificativelor pentru evidenţa evaluărilor

Gr.P.P.6, Gr. P.P.Rază de Soare, Gr. P.P.14, iniţiale, continue sau finale ale copiilor;

Gr.P.P.Licurici, Gr. Ceuaşu de Câmpie, Gr. Exemple:

Livezeni, Gr. Voiniceni, Gr.P.P.12, Gr. Dumbrava Gr. P.N. 1 Târnăveni, Gr. Satu Nou, Gr. P.N. 4 Tg.M.

Minunată,

Exemple: zona Reghin

Gr. P.P.4, P.N.4, Gr.Brâncoveneşti



1. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii, prevăzută în Reforma Învăţământului

Puncte tari Puncte slabe

 Generalizarea grupei pregătitoare în învăţământul  La nivelul localităţilor rurale sunt familii care nu

preşcolar din judeţul Mureş. conştientizează importanţa frecventării grupei

Acest proiect a fost iniţiat în 2003, pilotat în 12 judeţe, pregătitoare;

printre care şi în judeţul nostru la următoarele Exemple: Bălăuşeri, Vânători, Band, Crăciuneşti.

grădiniţe:

Exemple: Zona Mureş

Grăd. P.P.19, Grăd. P.N. Ştefania Tg.-Mureş, Grăd.

P.N. Sâncrai.

 Rezultatul experimentului susţine necesitatea  Lipsa preocupării educatoarelor de a determina





9

generalizării grupei pregătitoare. părinţii în vederea şcolarizării copiilor;

Zona Reghin

Gr. Gr. P.P.5, Gr. P.N.1, Gr.P.N. 2, Gr. Ruşii Munţi

Zona Luduş:

Gr.P.P.1, Gr.P.P.2, Gr. Sărmaş, Gr. Valea Largă

Zona Târnăveni:

Gr. Deaj, Gr. P.P.4, Gr. Băgaciu., Deleni

Zona Sovata:

Gr. P.P.2, Sg. de Pădure, Fântânele

Zona Sighişoara:

Gr. P.P.2, P.N. 7, P.N. 3, Daneş



2. Asigurarea echităţii în educaţie

Puncte tari Puncte slabe

 Judeţul Mureş are o cuprindere în grădiniţă de 91% a  Lipsa spaţiilor şcolare în mediul urban;

copiilor de vârstă preşcolară datorită derulării unor  Funcţionarea în mediul urban a grădiniţelor cu

proiecte iniţiate de U.N.C.E.F./1993-2003, PHARE program normal în două schimburi;

/2005-2007.

 Proiectul „Accesul la educaţie a grupurilor

dezavantajate" a fost implementat cu rezultate

foarte bune la următoarele unităţi preşcolare:

 Grăd. Band, Grăd. Petelea, Grăd. Vânători, Grăd.

Sâmpaul, Grăd. P.P.3 Târnăveni, Grăd. P.N.7 Reghin



3. Asigurarea calităţii proceselor de predare şi învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale prin

proiecte, centre de resurse şi informare

Puncte tari Puncte slabe

 Educăm aşa

Program de educaţie a părinţilor iniţiat în 1998 de către Fundaţia Copiii Noştri şi

extins la nivel judeţean începând cu 2004, în cadrul căruia au fost formaţi 186  Lipsa dotării minimale a

instructori de părinţi şi consiliaţi 2448 de părinţi. unităţilor preşcolare de

 Centrele de Resurse şi Informare în Comunitate iniţiat în 2004 de către către autorităţile locale;

Fundaţia Copiii Noştri la Grăd. P.P.4, extinse şi în cele şase zone de

perfecţionare ale judeţului: Reghin, Târnăveni, Luduş, Sighişoara, Sovata,  starea nesatisfăcătoare a

Tg.-Mureş; spaţiilor educaţionale;

 Educaţia viitorilor părinţi iniţiat în 2005 de către Asociaţia română pentru

Educaţie şi dezvoltare, implementat în judeţul nostru în colaborare cu Fundaţia  Exemple: Gr. Săcăreni, Gr.

Alpha-Transilvania. Seleuşu Mic, Gr.Şoimuş,

 Educaţie timpurie – educaţia timpurie a copiilor între 0 şi 7 ani în vederea Gr. Chiheru, Gr. Urisiu., Gr.

înarmării educatoarelor cu competenţe şi practici pentru această vârstă; Dămieni, Gr. Chirileu, Gr.

 U.N.E.S.C.O. – Educaţie ecologică Petrilaca. Gr. Ciobotani.

Grăd. P.N.5 Reghin – coordonator, la care au participat toate grădiniţele

reghiniene.  Lipsa fondurilor în vederea

 Ecogrădiniţa finanţării proiectelor

Iniţiat la nivel judeţean în 2004 la Grăd. P.P.14 şi, ulterior, continuat şi extins la educaţionale;

mai multe unităţi preşcolare din judeţ.

Experienţa acumulată în acest proiect este materializată într-un ghid metodic,

editat cu ajutorul O.N.G.-urilor şi al Asociaţiei de părinţi.



4. Activitatea de formare continuă

Puncte tari Puncte slabe

 Creşterea interesului educatoarelor faţă de calitatea şi eficienţa demersului  Zona Mureşului, mediul

didactic; rural, nu se angajează în

 Valorificarea jocului în toate dimensiunea lui, ca forma de bază în procesul organizarea cercurilor

instructiv –educativ; pedagogice semestriale;

 Stimularea dorinţei de cunoaştere, înţelegere inovare şi implementare a noului

în învăţământul preşcolar;

 Activitatea comisiilor şi cercurilor pedagogice propuse pentru anul şcolar 2005-

2006 se poate aprecia ca fiind cea mai reprezentativă formă de perfecţionare a

educatoarelor.

 Responsabilii de cerc pedagogic de la nivelul celor şase zone de perfecţionare

sunt adevăraţi purtători şi implementatori ai Reformei.









10

5. Educaţie prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare

Puncte tari Puncte slabe

 Concursuri, festivaluri organizate la nivel local, zonal, judeţean:  Lipsa preocupării unor

 „Carnavalul copiilor", „Cel mai bun povestitor", „Jocuri din folclorul instituţii preşcolare la

copiilor", „Teatru celor mici", „Obiceiuri şi tradiţii populare", „Cel mai bun elaborarea proiectelor

sportiv" finanţate de comunitatea

 Schimburi de experienţe naţionale şi internaţionale, în derulare, pe locală;

probleme educative cu influenţe benefice asupra programu lui de reformă.

 Gr.„Ştefania", Gr."Manpel", P.N. 5 Reghin, Gr. „Licurici", „Dumbrava

Minunată"Tg.M., Gr.P.N.3 Sighişoara, Gr. P.P.14 Tg.Mureş.





4.2. ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR



Planificare, documentele de planificare

Puncte tari PUNCTE SLABE

 Documentele de proiectare se integrează în structuri bine fundamentate  Neadaptarea proiectării la

 Obiectivele de referinţă sunt corelate cu conţinuturi ştiinţifice realitatea clasei şi a şcolii

 Coerenţa conţinuturilor şi adaptarea lor la pecificul colectivelor şcolare  Nerespectarea ritmului

 Elementele de specificitate a documentelor de planificare propriu de învăţare al

Exemple pozitive: Gimnaziul "Liviu Rebreanu" Tg.Mureş, Gimnaziul "Serafim elevilor

Duicu" Tg.Mureş, Şcoala Generală 7 Tg.Mureş, Gimnaziul "Tudor  Unele opţionale nu respectă

Vladimirescu" Tg.Mureş, Gimnaziul "Augustin Maior" Reghin, Şcoala cerinţele de proiectare.

Generală Fântânele, Gimnaziul Florea Bogdan Reghin, Gimnaziul "Alexandru

Ceuşeanu" Reghin, Gimnaziul "Zaharia Boiu" Sighişoara, Gimnaziul "Aurel

Mosora" Sighişoara, Gimnaziul "Avram Iancu" Târnăveni, Gimnaziul

"Traian" Târnăveni



Aprecierea procesului de predare-învăţare

Puncte tari Puncte slabe

 Accentuarea studierii noului Curriculum pentru clasa a III-a  Abordarea procesului predării-

 Conţinuturile informaţionale ale programelor şcolare au fost învăţării în mod rigid, autoritar;

armonizate cu cele ale manualelor alternative, auxiliarelor curriculare  Conţinuturile sunt gestionate

utilizate; global, fără diferenţieri şi

 Se simte influenţa alternativelor educaţionale în privinţa selecţiei, individualizări pe clase, grupe de

ordonării, prelucrării conţinuturilor dar şi a diversificării formelor de elevi sau chiar elevi;

învăţare;  Preocupare scăzută pentru

 Accesibilizarea conţinuturilor informaţionale familiarizarea cu tehnicile de

 Corelarea informativului şi formativului învăţare

 Diversificarea formelor de activitate

 Învăţarea bazată pe fundament practic, pe experienţa de viaţă a Exemple negative: Şcoala Generală

micului şcolar Roua, Şcoala Generală Şoard,

 Conturarea parteneriatului învăţător-elev Şcoala Generală Frunzeni, Şcoala

Exemple pozitive: Şcoala Generală Cristeşti, Şcoala Generală "Ioan Generală Corneşti

Vlăduţiu" Luduş, Şcoala Generală "Petőfi Sándor" Luduş Roşiori,

Gimnaziul "Tudor Vladimirescu" Tg.Mureş, Gimnaziul "Florea

Bogdan" Reghin, Gimnaziul "Radu Popa" Sighişoara, Şcoala

Generală"Kis Gergely" Păsăreni, Şcoala Generală Miercurea

Nirajului, Gimnaziul "Gheorghe Şincai" Râciu, Gimnaziul "Europa"

Tg.Mureş, Şcoala Generală Albeşti, Şcoala Generală Petelea, Grup

Şcolar "Petru Maior" Reghin



Evaluarea în învăţământul primar

Puncte tari Puncte slabe

 Orientarea treptată a învăţătorilor spre evaluarea formativă,  Evaluarea formativă nu reprezintă

benefică prevenţiei, recuperării şi motivării elevilor; totdeauna parte componentă, integrată

 Evaluarea vizează şi dobândirea competenţelor operabile în armonios şi firesc în procesul de

structuri de achiziţii; învăţare;

Exemple pozitive: Liceul Teoretic Bolyai Farkas Tg.Mureş,  Rezultatele evaluărilor nu sunt suficient

Gimnaziul A.I.Cuza Tg.Mureş, Gimnaziul Mihai Viteazul monitorizate şi prelucrate de învăţători;

Tg.Mureş, Şcoala Generală Acăţari, Şcoala Generală Sânpaul, Exemple negative: Şcoala Generală Şincai,

Şcoala Generală Ioan Vlăduţiu Luduş Şcoala Primară Satu Nou, Şcoala

Generală Roua







11

Activitatea de formare continuă

Puncte tari Puncte slabe

 Varietatea grupelor de formare continuă  Participarea în număr mic la

 Interesul sporit al învăţătorilor pentru abilitarea pe ateliere tematice cursurile de perfecţionare a cadrelor

Exemple pozitive: didactice din mediul rural şi a celor

Liceul "Bolyai Farkas" Tg.Mureş, Gimnaziul "Romulus Guga" necalificate şi în curs de calificare

Tg.Mureş, Şcoala Generală 7 Tg.Mureş, Şcoala Generală Exemple negative: Şcoala Generală

Gorneşti, Şcoala Generală Suseni, Gimnaziul "Alexandru Grindeni, Şcoala Generală Negreni,

Ceuşeanu" Reghin, Gimnaziul "Nicolae Bălcescu" Tg.Mureş, Fânaţele Mădăraşului, Şcoala

Gimnaziul "Tudor Vladimirescu" Tg.Mureş, Şcoala Generală Generală Urisiu, Şcoala Generală

Iernut, Gimnaziul "Friedrich Schiller" Tg.Mureş, Liceul cu Chiheru

Program Sportiv "Szász Adalbert „ Tg.Mureş, Gimnaziul

"Zaharia Boiu" Sighişoara, Gimnaziul "Gheorghe Şincai" Râciu



Activitatea educativă extracurriculară în învăţământul primar

Puncte tari Puncte slabe

 Structura coerentă a proiectării  Selecţia

 S-au respectat regulamentele de organizare necorespunzătoare a

 Originalitatea scenariilor de derulare a concursurilor educative elevilor cu aptitudini

 Parteneriate şcoală-familie-comunităţi locale pentru diferite concursuri

Exemple pozitive: Gimnaziul Friedrich Schiller Tg.Mureş, Şcoala Generală 1  Centrare doar pe

Luduş, Şcoala Generală Dumbrăvioara, Şcoala Generală "Tholdalagi performanţă şi nu pe

Mihály" Corunca, Şcoala Generală Aluniş, Şcoala Generală Suplac, Şcoala modelarea formativă a

Generală 2 Tg.Mureş, Şcoala Generală 7 Tg.Mureş, Gimnaziul "Romulus personalităţii micului

Guga" Tg.Mureş, Şcoala Generală Găleşti, Gimnaziul "Dacia" Tg.Mureş, şcolar

Şcoala Generală Breaza, Şcoala Generală Ceuaşu de Câmpie, Liceul

"Bolyai Farkas" Tg.Mureş, Colegiul Unirea Tg.Mureş, Şcoala Generală

Măgherani, Şcoala Generală Sâncrai, Şcoala Generală Iernut, Şcoala

Generală "Fogarasi Sámuel" Găneşti, Gimnaziul "Tudor Vladimirescu"

Tg.Mureş, Liceul de Artă Tg.Mureş, Gimnaziul "Gheorghe Şincai" Râciu





Inspectori şcolari de specialitate,

Boboş Maria

Orosan Dumitru

Fejes Réka



4.3. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ



Asigurarea calităţii la nivelul tuturor compartimentelor curriculare s-a realizat printr-o riguroasă proiectare

didactică, prin metode moderne pentru optimizarea predării – învăţării- evaluării prin standarde curriculare care au

permis realizarea curriculumului de specialitate obligatoriu şi opţional.

Compatibilizarea europeană a curriculumului naţional a permis elaborarea într-o concepţie modernă a

programelor, ceea ce a condus la diversificarea metodelor, apelându-se totodată şi la oferta generoasă a pieţei

manualelor alternative. S-a urmărit realizarea unui echilibru între curriculum-nucleu şi curriculum la decizia şcolii

prin creşterea proporţiei celor opţionale odată cu creşterea vârstei elevilor.



1. Analiza SWOT a stării disciplinei / domeniului pe anul şcolar analizat. Exemplificări pozitive

CURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Aplicarea curriculumului naţional la toate nivelurile şi  Planificările calendaristice sunt unice pe

formele de învăţământ; selectarea variantei şcoală, deşi nevoile de instruire ale claselor

adecvate(aprofundare/extindere), în acord cu nivelul de paralele sunt diferite;

performanţă al colectivului de elevi  Lipsa creativităţii în activitatea de proiectare;

 Diversificarea ofertei de cursuri opţionale la limbă şi  Organizarea defectuoasă a CDŞ :

comunicare; - managerial – nu există o ofertă clară a şcolii

 Liceul Pedagogic ”M. Eminescu”, Colegiul Naţional sau oferta şcolii nu satisface nevoile elevilor;

”Unirea”, Gr. Şc. Electromureş, Colegiul Economic - administrativ - opţiunile se fac în funcţie de

Transilvania, Liceul de Artă decizia majorităţii elevilor clasei

 Întocmirea corectă a portofoliului pentru cursurile - resurse umane – insuficienta diversitate a

opţionale; abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările

 Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice beneficiarilor;

îmbinate cu ateliere de lucru, cu invitaţi formatori, metodişti, - Comanda manualului unic pe şcoală şi

mentori, scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi de familiarizarea elevilor cu un anume manual conduc

la reiterarea ofertei instrucţionale pentru generaţii



12

edituri, etc. diferite de elevi;

 Colegiul Naţional ”Al. PapiuI larian”, Colegiul - Absenţa ofertei de instruire în cadrul Centrelor

Naţional „Unirea”, Colegiul Agricol ”T. Săvulescu”, de Excelenţă;

Colegiul Tehnic Târnăveni, Colegiul ”M. Eliade”-

Sighişoara”, Gimn. ”M. Viteazu” - Tg.Mureş,

 Gimn. ”T. Vladimirescu”, Gimn. ”Romulus Guga”,

Gimn. ”Traian” -Târnăveni

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare unităţile şcolare

dispun de material curricular (planuri de învăţământ şi

programe şcolare, auxiliare curriculare, manuale, ghiduri de

aplicare, culegeri de exerciţii şi texte, dicţionare,

îndrumătoare, caiete de lucru);

 Organizarea şi derularea concursurilor şi a olimpiadelor

şcolare;

 S-a diversificat plaja opţiunilor şi spre literatura

universală, oferindu-se posibilităţi de interdisplinaritate





RESURSE UMANE



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Personal didactic calificat în proporţie de 90 %  Slaba pregătire metodică a absolvenţilor de facultate

 Ponderea cadrelor didactice titulare 72 % şi amânarea introducerii mentoratului pentru

 Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în sprijinirea debutanţilor/stagiarilor şi nu numai;

activitatea didactică este de 40 %  Fluctuaţia cadrelor didactice, în special în mediul

 Relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere- rural

subalterni, prof.-părinţi, prof.-prof., etc.) existente  Slabă participare la cursuri de formare şi

favorizează crearea unui climat educaţional deschis, perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin

stimulativ achitare de taxe

 Comunicarea între profesori şi elevi se realizează lipsa cabinetului şi/sau laboratorului de limba şi

într-o atmosferă stimulativă; literatura română;

Conservatorismul, mentalitatea învechită şi

rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice









RESURSE MATERIALE



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  lipsa centrelor de resurse şi formare regională

normele de igienă corespunzătoare pentru profesorii de lb. şi literatura română în

 Existenţa cabinetelor, a laboratoarelor fiecare oraş, la care să aibă acces toţi profesorii

funcţionale din zonă;

 Multe şcoli dispun de fonduri băneşti  nu au acces în laboratoarele AEL

extrabugetare  lipsa abilităţilor de accesare a acestor programe

 Majoritatea şcolilor au biblioteci funcţionale  fondul de carte al bibliotecii nu este re-

 Baza materială modernă actualizat

 biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet

 Lipsa unor programe informatice educaţionale

(soft-uri)

 materialul didactic este insuficient şi depăşit

 fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru

stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru

achiziţionarea unor echipamente şi materiale

didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare





RELAŢIILE CU COMUNITATEA



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local / Judeţean  nu există parteneriate cu primăria / prefectura

 Sprijin din partea părinţilor  slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri

 în şcoli se desfăşoară programe educaţionale  legăturile cu firme şi licee în vederea realizării





13

şcolare şi extraşcolare unei orientări adecvate, sunt insuficiente şi

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc necoordonate

pedagogic, metodiştii, formatorii, directorii,  puţine activităţi desfăşurate în şcoală im-plică

membrii consiliului local/ judeţean şi membrii coparticiparea părinţilor

consiliului consultativ  Conservatorismul unor părinţi

 dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi (de

ex. prin intermediul serbărilor şcolare)

 contactele cu diverse instituţii pentru realizarea

unor activităţi extracurriculare precum: excursii,

vizite la muzee, vizio-nări de spectacole,

acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni,

orfelinate etc., intro-duc elevii în mediul

comunitar şi contri-buie la socializarea lor.





4.4. ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBA MATERNĂ



I. LIMBA MAGHIARĂ

1.Oferta curriculară



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare, unităţile şcolare  Organizarea defectuoasă a CDŞ :

dispun de material curricular (planuri de învăţământ şi a. managerial: nu există o ofertă clară a şcolilor care

programe şcolare etc.) ar satisface nevoile elevilor

 Existenţa în licee şi grupuri şcolare şi parţial în şcoli b. financiar : insuficienţa fondurilor pentru asigurarea

generale a unei reţele de calculatoare unui învăţământ de calitate, (cabinete, biblioteci)

 Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice cu

formatori, metodişti de la Universitatea din Cluj Ex. :

Exemple: 1. Lic. Teor. Bolyai Farkas b. Şc. Gen. Neaua, Şc. Gen. Sărăţeni, Şc.Gen.Veţca

2. Sc. Gen. Ghindari, Sc. Gen. Fântânele Gr.Şc. C.

Brâncuşi

3. Dr. Egyed Emese, dr. Fóris-Fernczi Rita, dr.

Tamási Zsolt,



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele

didactice şi solicitările părinţilor şi elevilor. Prin urmare scade

 CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de interesul pentru anumite unităţi de învăţământ.

informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor

 Interesul firmelor faţă de CDL solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor (nr. calculatoarelor

insuficiente)

Ex.: 1., 2., 3.: organizate de ISJ şi CCD Mureş Ex.: 1., 2.: comunele şi satele în general din judeţ





2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Personal didactic calificat în proporţie de 94 %  lipsa cabinetelor de limba maghiară funcţionale fără

 Angajarea unor cadre didactice în organizarea unor material didactic modern, fără mijloace audio-vizuale

activităţi extracurriculare: de ex. vizitare de muzee,  fluctuaţia cadrelor didactice, în special în mediul rural.

biblioteci, drumeţii, festivităţi, lansare de cărţi,  bibliotecarii nu organizează activităţi prin care să

cercuri literare stimuleze elevii la citire

Ex.: 2. Lic. Teor. Bolyai Farkas, Gimn. Europa, Gimn. Ex.: 1. în general şcolile generale din judeţ

Romulus Guga, Şc. Gen. Nr. 1, Sovata



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă  scăderea prestigiului cadrelor didactice prin

 numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local

didactice în afara orelor de curs favorizează  criza de timp a părinţilor care reduce implicarea familiei

împărtăşirea experienţei, creează o comunicare mai în viaţa şcolară şi se reflectă în relaţia profesor-elev, şi

bună în comportamentul necivilizat al unor elevi şi în

Ex.: 1. Bege Kinga (şc.Gen. Eremitu-Mătrici), Dósa performanţa lor şcolară

Emőke (Gr.Şc. C. Brâncuşi) Ex.: 1., 2.: în general şcolile din judeţ

2. Cadre necalificate ca: Fekete Annamária (Gr. Sc.





14

Şincai), Nagy Attila (Gimnaziul "Serafim Duicu")



3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, şi

normele de igienă corespunzătoare biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet

 majoritatea şcolilor au baza materială modernă,  Lipsesc programe informatice educaţionale

biblioteci funcţionale, şi dispun de fonduri băneşti

extrabugetare

Ex.: 1. în general şcolile din judeţ

2. centre de documentare ca:

Şc. Gen. Gorneşti, Şc. Gen. Bahnea,

Gr. Şc. Sângeorgiu de Pădure



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 descentralizare şi autonomie instituţional.  degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti

 parteneriat cu comunitatea locală, firme limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii

 existenţa unor spaţii ce pot fi închiriate în scopul

obţinerii unor fonduri băneşti, de exemplu în mediul Ex.: 1. Şc. Gen. Neaua, Şc. Gen. Sărăţeni

rural cabinet de informatică dotată cu Internet şi 2. Tendinţă de creştere în general

pentru cei care nu sunt elevii şcolii, organizarea

unor cursuri de informatică pentru aceşti

Ex.: 2. Şc. Gen. Acăţari, Şc. Gen. Chendu

3. Gr. Şc. C. Brâncuşi, Gr. Şc. Sângeorgiu de Pădure,

Gimn. T. Vladimirescu ...



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local, din partea  nu există parteneriate cu primăria / prefectura

Prefecturii şi a părinţilor

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc Ex.: 1. Nepredarea inventarului la Sc. Gen

pedagogic, metodiştii, formatori, directori. Veţca

Ex.: 1. Sc. Gen. Ghindari, Sc. Gen. Fântânele, Şc.Gen.

Chibed, 2. Şc. Gen. Chendu



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de  nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate

a veni în sprijinul şcolii conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară

 interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în

perspectivă personal specializat Ex. : 1. în general în învăţământul rural

Ex.: 1. Primăriile oraşelor mari din judeţ, Firme (Eldi

Srl.)

2. oraşe partenere cu Tg-Mures: Kecskemét,

Hódmezővásárhely, Zalaegerszeg



II. LIMBA MATERNĂ GERMANĂ



1.Oferta curriculară



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare, unităţile Organizarea defectuoasă a CDŞ :

şcolare dispun de material curricular (planuri de  managerial – nu există o ofertă clară a şcolii sau oferta

învăţământ şi programe şcolare) şcolii nu satisface nevoile elevilor

 Adaptarea temei/subiectelor atât la specificul  resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor

clasei cât şi la vârsta elevilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi

 Diversificarea modalităţilor de evaluare copiilor) beneficiarilor

 Existenţa în licee şi grupuri şcolare şi parţial în  - financiar – insuficienţa fondurilor pentru asigurarea unui

şcoli generale a unei reţele de calculatoare învăţământ de calitate, de exemplu de a realiza cabinete

moderne de limba germană





OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI





15

 Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor  Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi

didactice . solicitările părinţilor şi elevilor şi poate scădea motivaţia

 CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru

informare şi cunoaştere în diferite domenii de anumite unităţi de învăţământ.

activitate.  Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor

 Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor (de ex.: numărul

fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la calculatoarelor din şcoală nu este suficient pt. susţinerea

dezvoltarea unei motivaţii pentru învăţare unor lecţii în sistem AEL.)





2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 personal didactic calificat în proporţie de 98 %  slaba pregătire metodică a absolvenţilor de

 relaţiile interpersonale (profesor-elev, etc.) existente facultate şi slabă motivare datorită salariilor

favorizează crearea unui climat educaţional deschis, mici

stimulativ  mentalitatea învechită şi rezistenţa la schimbare

a unor cadre didactice, de exemplu centrarea

activităţii didactice pe nevoile elevului,

informatizarea învăţământului etc.



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă  criza de timp a părinţilor reduce implicarea

 numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă

didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea atât în relaţia profesor-elev, cît şi în

experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai comportamentul necivilizat al unor elevi şi în

bună performanţa lor şcolară

 Asigurarea unor cursuri de perfecţionare gratuite prin CCD

 întâlnirile frecvente între cadrele didactice şi părinţii

elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii,

consultaţiile)





3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  nu există cabinete suficiente şi bine dotate

normele de igienă corespunzătoare  fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat,

 multe şcoli dispun de fonduri băneşti extrabugetare spaţiul nu este suficient

 majoritatea şcolilor au biblioteci funcţionale şi o bază  Lipsa unor programe informatice educaţionale

materială modernă (softuri)

 Inexistenţa unor materiale didactice şi instrumente

educaţionale moderne pe piaţa românească



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 descentralizare şi autonomie instituţională  administrarea necorespunzătoare a resurselor

 parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), materiale şi financiare existente

firme  degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor

băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local, din partea  legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei

Prefecturii şi a părinţilor orientări adecvate, sunt insuficiente şi necoordonate

 în şcoli se desfăşoară programe educaţionale

şcolare şi extraşcolare

 dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi (de ex. prin

intermediul serbărilor şcolare)



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de  organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat

a veni în sprijinul şcolii (Primărie, Biserică, instituţii poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea

culturale) efectelor scontate





16

 interesul liceelor de a-şi prezenta oferta  slaba informare privind specificul şi inadecvarea

educaţională şi interesul firmelor de a-şi recruta şi activităţilor propuse de către instituţiile partenere

forma în perspectivă personal specializat



III. RELIGIE (REFORMATĂ, ROMANO-CATOLICĂ, UNITARIANĂ)



1.Oferta curriculară



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Pentru fiecare nivel de şcolarizare, unităţile şcolare  Lipsa elaborării unor lucrări de metodică, ghiduri,

dispun de material curricular (planuri de învăţământ şi îndrumătoare pentru profesori

programe şcolare, –auxiliare curriculare manuale, caiete  Lipseşte modificarea şi îmbunătăţirea programei

de lucru) şcolare

 Interesul unor cadre didactice pentru un învăţământ  Olimpiada se organizează pe cont propriu, fiindcă

modern nu figurează pe lista ministerului

 Participarea la activităţi extracurriculare  Nu sunt manuale în clasele : IV-IX şi XI-XII.



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor  Baza materială existentă nu permite realizarea unor

didactice ore moderne, de exemplu vizionarea de filme,

 CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de documentare etc.

informare şi cunoaştere în diferite domenii de

activitate



2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 personal didactic calificat în proporţie de 84%  slaba pregătire metodică a absolvenţilor de facultate

 Angajarea unor cadre didactice în organizarea unor  lipsa cabinetului de religie, care ar necesita fonduri

activităţi extracurriculare, de exemplu vizitare de suplimentare de la şcoli

monumente, biblioteci, vizionări de filme, spectacole  fluctuaţia cadrelor didactice, în special în mediul

(Crăciun etc.) rural.



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă  scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile

 Asigurarea unor cursuri de perfecţionare gratuite prin profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea,

CCD activităţile extra-curriculare, confecţionarea

materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a

lecţiilor, etc.).

 scăderea randamentului şi ineficienţă prin

efectuarea unor sarcini birocratice exagerate



3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  nu există cabinete suficiente şi bine dotate

normele de igienă corespunzătoare  materialul didactic este insuficient

 multe şcoli dispun de fonduri băneşti extrabugetare

şi de bază materială modernă



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi),  degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor

firme băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii

 existenţa unor spaţii ce pot fi închiriate în scopul  conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi

obţinerii unor fonduri băneşti, care ar permite întreţinerea spaţiilor şcolare

modernizarea sau înfiinţarea unor cabinete noi şi

moderne

 posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în

activităţi productive şi de întreţinere a şcolii



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local şi sprijin din  puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică





17

partea părinţilor cooparticiparea părinţilor

 în şcoli se desfăşoară programe educaţionale  Conservatorismul unor părinţi sau a unor primari la

şcolare şi extraşcolare nevoile şcolii

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc  Problemele materialo-financiare degradează relaţia

pedagogic şcoală-părinţi



OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de  instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor

a veni în sprijinul şcolii (Primărie, Biserică, instituţii potenţial partenere

culturale)  slaba informare privind specificul şi inadecvarea

 responsabilitatea (altor şcoli) instituţii, pentru activităţilor propuse de către instituţiile partenere

schimburi de experienţă





4.5. LIMBI MODERNE



Principalele puncte tari şi slabe din analiza SWOT:

1. Puncte forte:

 disponibilitate pentru formare continuă

 formarea competenţei comunicative

 Diversificarea ofertei de CDŞ-uri şi optionale faţă de anii anteriori

 Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice şi stagii de formare îmbinate cu ateliere de lucru, cu

invitaţi formatori, metodişti, mentori, scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi de edituri, etc. (18 stagii de

formare în anul şcolar 2005/2006)

 Integrarea mijloacelor şi tehnologiilor moderne în predarea limbilor moderne

 Ocuparea posturilor vacante mai ales de către titulari sau suplinitori calificaţi

 Interes pentru predarea lb. ital.şi span.

 contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum: excursii, vizite la

muzee, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în

mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

2. Puncte slabe:

 utilizarea redusă a muncii pe echipe, perechi şi a metodelor activ-participative

 lipsa unui sistem unitar de elaborare a portofoliilor, care să fie instrumente eficiente de lucru

 Ineficienţa predării limbilor în clase-grupe cu efective de peste 20 elevi

 Scăderea numărului orelor de lb.franc. şi germ.

 Organizarea defectuoasă a CDŞ:

- managerial – nu există o ofertă clară a şcolii sau oferta şcolii nu satisface nevoile elevilor

- administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei

- resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările

(părinţilor şi copiilor) beneficiarilor

 titlul, obiectivele şi conţinuturile CDŞ-urilor sunt prea generale

 utilizarea preponderent a predării frontale

 anumite spaţii de lucru nu permit aranjarea pentru lucrul în grupe

 inconsecvenţă în urmărirea învăţării autonome

 elaborarea defectuoasă sau incompletă a planificărilor

 nerespectarea criteriilor de notare/evaluare şi neglijarea ritmicităţii în notare

 lipsa cabinetelor de limbi moderne din majoritatea şcolilor

 accesul limitat la xerox şi la laboratorul de AEL a profesorilor de limbi moderne

 disfuncţionalităţi în informarea colegilor

 lipsa unei oferte şcolare operaţionale sau neconsultarea elevilor şi părinţilor în alegerea opţionalelor

 slaba pregătire metodică a absolvenţilor de facultate şi amânarea introducerii mentoratului pentru sprijinirea

debutanţilor/stagiarilor şi nu numai

 lipsa centrelor de resurse şi formare regională în fiecare oraş, la care să aibă acces toţi profesorii din zonă

 puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor

3. Propuneri sau măsuri ameliorativ – corective:

 organizarea unor activităţi la nivelul şcolii în vederea elaborării portofoliului profesorului şi portofoliului de

autoevaluare al elevului, respectându-se un criteriu unitar

 utilizarea AEL şi în gimnazii

 organizarea unor stagii de formare pentru prof.debutanţi şi prof.necalificaţi

 organizarea de activităţi demonstrative



Apreciem

1. iniţiativa Gimnaziului Al. I. Cuza de a organiza un concurs de lb. engleză pentru clasele VII-VIII.





18

2. ajutorul acordat de conducerea Colegiului Naţional Unirea, Liceului Teoretic Bolyai, Colegiului Naţional Al.

Papiu Ilarian, Gimnaziilor R. Guga şi L. Rebreanu, Grupului Şcolar L.Blaga Reghin şi Gimnaziului Privat

Mirona Reghin în organizarea diferitelor concursuri, examene, cursuri de formare, prezentări de carte şi

manuale şi spectacole.

3. sprijinul acordat de profesorii evaluatori şi conducerile celor 8 centre de examen pentru proba de verificare

a cunoştinţelor de lb. modernă: Şc. Gen. Nr. 2, Gimn. L. Rebreanu, Gimn. Dacia, Gimn. Europa, Gimn. M.

Viteazul, Şc. Gen. Nr. 7, Gimn. A. Maior Reghin şi Gimn. M. Neagu Sighişoara.



Întocmit de insp. Cristina Drescan



4.6. MATEMATICĂ – INFORMATICĂ



Planificare, documente de planificare

Puncte tari Puncte slabe

- în urma controalelor efectuate în specialitate se - Profesorii ajunşi la final de carieră manifestă mai puţin

constată că majoritatea profesorilor de matematică interes în proiectarea activităţii didactice conform

proiectează eficient demersul didactic conform normelor normelor metodologice în vigoare, în special la ţară se

metodologice în vigoare. foloseşte de cele mai multe ori manualul şcolar,

programa şcolară şi planificările nu sunt suficient

- Remarcati: exploatate.

Pop Carmen - Colegiul Naţional „Papiu", Hecser Eniko -

Colegiul Naţional „Unirea", Cojocnean Mihaela - Liceul

de Arta, Rusu Cristina - Gimnaziul „Fr. Schiller" - Tg.-

Mureş, Moldovan Nicolae - Şcoala Generală Toaca.



Aprecierea procesului de predare - învăţare

Puncte tari Puncte slabe

- din inspecţiile curente, de specialitate se constată o - de cele mai multe ori predomină activitatea frontală,

bună pregătire metodică şi ştiinţifică a majorităţii a - activitatea în general nu este centrată pe nevoile

profesorilor de specialitate, manifestă un interes speciale ale fiecărui elev.

deosebit pentru autoperfectionare, aplică strategii - există în sistem un număr apreciabil de pensionari (28),

didactice moderne. dezinteresaţi de reformă şi performanţă.



Evaluarea în învăţământul matematic mureşean:

Puncte tari Puncte slabe

- Simulările organizate pe parcursul anului, examenele de Testare - Se constată superficialitate în

Naţională şi de BAC au scos în evidenţă buna pregătire şi activitatea selectarea testelor predictive, nu este

didactică susţinută la catedră de către majoritatea profesorilor de suficient consultată programa din

matematică şi informatică din judeţ. ciclul de studiu inferior. Există în

- Profesori evidentiati: Lobonţ Dorin - Grup Şcolar „Gheorghe Marinescu - general o colaborare slabă intre

Tg.-Mureş, Magyorosi Karoly - gimnaziul „Liviu Rebreanu" - Tg. Mures, învăţători şi profesorii de matematică

Prihoi Vasile - Grup Şcolar Iernut, Gagyi Ella - gimnaziul „Mihai Viteazu" - din gimnaziu.

Tg.-Mureş, Bota Lucia - Colegiul Naţional Papiu, Lengyel Zsuzsa - La tară elevii de cele mai multe ori

Gimnaziul "Augustin Maior – Reghin, Mascăsan Angelica, Pop Carmen - sunt supraevaluati., Sunt situaţii de

Colegiul Naţional „Papiu", Toth Tivadar - Colegiul Naţional "Mircea Eliade„ - elevi supraevaluati prin note din

Sighişoara, Soldea Dora, Hecser Eniko - Colegiul Naţional "Unirea", Vass mediu rural, de exemplu Şcoala

Ferenc -, Portik Antal - Grup Şcolar Forestier Sovata, Stefan Cornel - Nazna, corigenţi şi chiar repetenţi în

Gimnaziul „Geoge Cosbuc" - Tg.-Mureş, Gânţă Vasile - Gimnaziul „Serafim Colegiul Naţional Papiu.

Duicu" - Tg.-Mureş Fancsaly Ferenţ - Scoala Generală Miercurea Niraj,

Cojocnean Mihaela - Liceul de Arte, Stan Otilia - Gimnaziu „Tudor

Vladimirescu, Belean Marin – Gimnaziul „Romulus Guga" - Tg. Mures, Suciu

Dorel - Colegiul Silvic Gurghiu, Pescăruş Toader - Liceul „Lucian Blaga" -

Reghin, Conţiu Gheorghe - Gimnaziul „Florea Bogdan" - Reghin, Alamă

Sergiu - Liceul Agricol Sighişoara, Tamas Mariana - Gimnaziul "Zaharia

Boiu" - Sighişoara





Activitatea de formare continuă:

Puncte tari Puncte slabe

-Un numar de 23 de cadre didactice au obţinut în acest an specializare în -Nu s-a continuat programul de formare

informatică prin studii postuniversitare. continuă început prin parteneriat cu

-Se remarcă conducătorii de cercuri pedagogice: Cornel Stefan- Universitatea „Petru Maior" şi Casa

Gimnaziul "George Coşbuc- Tg.-Mureş, Ilie Stefan - Liceul "J. Haltrich"- Corpului Didactic.

Sighişoara, Ganţă Vasile- Gimnaziul „Serafim Duicu" - Tg.-Mureş, Atym

Bela - Scoala Generală Cristesti, Matzas Endre- Scoala Generală 2





19

Sovata, Niculescu Carmen – Gimnaziul „Al Ceuseanu"- Reghin şi Birtler

Lidia-„Petru Maior" Reghin



Olimpiade şi concursuri şcolare:

Puncte tari Puncte slabe

-Olimpiadele şi concursurile de matematică desfăsurate la diferite nivele au scos în Interes scazut spre

evidenţă buna pregătire şi interesul mare al elevilor dotaţi la matematică şi informatică performanţă inaltă în

spre cunoastere şi performanţă.Se remarcă participarea la faza locală a cca 2500 de mediu rural, Comparativ

elevi. Am obţinut la nivel naţional trei menţiuni care ne pastrează intr- o zonă medie de cu anul trecut judetul

performanţă. Remarcăm profesori ca: Bota Lucia, Mascasan Angelica şi Pop Carmen - nostru a pierdut 4 locuri

Colegiul Naţional Papiu, Matefi Istvan, Gyorgyi Gabriela- Liceul Teoretic Bolyai Farkas, în clasamentul national.

Vacar Elisabeta- gimnaziul „Dacia", Hecser Eniko- Colegiul Naţional"Papiu", Szabo

Zoltan- Grup Şcolar"Petru Maior, Ignat Aniko- Liceul Teoretic"Bolyai Farkas". - interes relativ scazut al

Dintre acţiunile mari la nivel de judet amintim: profesorilor de

-Congresul European al tinerilor matematicieni: Inspectoratul Şcolar Judeţean matematică din judet, şi

Mureş, impreună cu Universitatea „Petru Maior"- Tg.-Mureş, Universitatea Sapienţa- din tară, din diferite

Filiala Mureş, Universitatea Miscoltz din Ungaria, a organizat în perioada 25 iunie- 2 motive participarea

iulie Congresul tinerilor matematicieni din Europa- ediţia a VII-a. Ca un scurt istoric vă internă a fost slabă.

informăm că prima ediţie a fost organizată în 1992 la Paris şi ultima în 2004 la

Stocholm. Am avut onoarea şi responsabilitatea să organizăm acest important

eveniment. A fost un prilej pentru elevii de gimnaziu şi liceu să ia contact cu mari

matematicieni din România şi Europa. La Congres au participat cu referate şi comunicări

tineri matematicieni din 22 de tari, cu vârste cuprinse intre 12 şi 19 ani, inclusiv din

judetul nostru. Multumim pentru ajutorul acordat de conducerea ISJ, personal a d-lui

inspector general Neagu Nicolae, apreciem efortul şi sprijinul gazdei principale a

congresului - Liceul Teoretic"Bolyai Farkas"- personal a d-lui director Balint Istvan. Se

remarcă echipa de profesori care au facut ca acest important eveniment sa fie o reusită:

Stan Otilia, Cojocnean Mihaela, Marian Cristina, Marian Ana, Ganţă Florica, Finta

Susana, Gliga Maria, Olar Adriana, Ganţă Vasile, Botez Radu, Belean Marin, Danciu

Alin.

- Concursul european de matematică aplicată Kanguru, a trezit interesul a 6500 de elevi

din judet, premiantii fiind rasplatiti cu tabere naţionale şi internaţionale.

- Concursul internaţional „Zrinyi Ilona"- a mobilizat aproape 200 de elevi din ciclul primar

şi gimnazial.

- Concursul interjudetean „Papiu"- cu participarea tradiţională a 10 judete şi a lotului

olimpic naţional. Se evidenţiază în mod constant elevii din Colegiul Naţional Papiu şi

Liceul Teoretic „Bolyai Farkas", Este un concurs bine apreciat la nivel naţional prin

nivelul ridicat.

- Concursul interjudeţean „Hegyi Lajos" organizat de catedra de matematică a liceului

teoretic „Bolyai Farkas", a fost o reuşită şi a avut un ecou foarte bun extinderea şi la

nivel de gimnaziu.

-Concursul interjudetean „Valyi Gyula"- la nivel gimnazial, ediţia a XI-a, se remarcă prin

masa mare de elevi mobilizati şi participării cadrelor didactice de specialitate din cadrul

cercului „Valyi Gzula"

-Concursri judetene remarcate prin promovarea culturii matematice în rândul elevilor:

„Mihai Viteazu"- gimnaziul de Stat"Mihai Viteazu"- Tg.-Mureş, Concursul „Simon Petru"-

Colegiul Naţional Unirea, Concursul „David Geller"- Gimnaziul "Al Ceuşeanu-Reghin





4.7. CHIMIE ŞI FIZICĂ



2. Analiza SWOT domeniului pe anul şcolar analizat. Exemplificări pozitive, negative.

1. Oferta curriculară



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Respectarea planurilor de învăţământ şi programe  Organizarea defectuoasă a CDŞ:

şcolare, programe, utilizarea manualului/manualelor - managerial – oferta şcolii nu satisface

alternative, a auxiliarelor curriculare nevoile tuturor elevilor

 Proiectarea şi realizarea obiectivelor generale şi - administrativ – opţiunile se fac în funcţie

operationale în context sistemic de decizia majorităţii elevilor clasei

 Calitatea predarii-învăţarii, caracterul formativ - resurse umane – insuficienta diversitate a

 Realizarea şi utilizarea materialului didactic şi abilităţilor cadrelor didactice în raport cu

experimental, exploatarea altor resurse educationale solicitările (părinţilor şi copiilor)

 Modul pozitiv în care se reflecta formarea initiala şi beneficiarilor

continua a cadrelor didactice în calitatea activităţii - financiar – insuficienţa fondurilor pentru





20

didactic: asigurarea unui învăţământ de calitate.

- standardele atinse de elevi în anumite etape ale  Necorelarea trunchiului comun cu sfera opţională

învăţarii, prin raportare la standardele nationale (ex:  Utilizarea sporadică a materialelelor curriculare

Stela Cimpoi C. N. Unirea, Pop Ioan Gr. Sc. Ind. (ex.Nistor Daniela-Lic.Teoretic Tarnaveni)

Ludus, Cristina Lazin C. N. Unirea, Codau Cristinel  Nearmonizarea Curriculum-ului Naţional cu cel local

C. N. Papiu, Mare Angela Gimn. Europa, Stoica  Lipsa elaborării unor materiale metodice, auxiliare pe

Lucia Sc.Gen.Santana De Mures, Crisan Martha domenii de activitate(Gunzel Atilla Gr.Sc. L.Blaga

Gr.Sc.P.Maior Reghin, Ana Padurean Gimn. A.Maior Reghin)

Reghin



2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 personal didactic calificat în proporţie de 82%  slaba pregătire metodică a absolvenţilor de facultate

 ponderea cadrelor didactice titulare 69 %  conservatorismul, mentalitatea învechită şi rezistenţa

 ponderea cadrelor didactice cu performanţe în la schimbare a unor cadre didactice

activitatea didactică este de 26 %  fluctuaţia cadrelor didactice, în special în mediul rural

 relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-  completarea altor norme didactice cu orele de chimie

subalterni, prof.-părinţi, prof.-prof. etc.) existente şi fizica

favorizează crearea unui climat educaţional deschis



3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  lipsa centrelor de resurse şi formare regională pentru

normele de igienă corespunzătoare profesorii de chimie şi fizica

 multe şcoli dispun de fonduri băneşti extrabugetare  materialul didactic este insuficient şi depăşit

 baza materială modernă



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local /Judeţean  slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri

 Sprijin din partea părinţilor  legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc orientări adecvate, sunt insuficiente şi necoordonate

pedagogic, metodiştii, formatorii, directorii, membrii  puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică

consiliului local/judeţean şi membrii consiliului coparticiparea părinţilor

consultativ  Conservatorismul unor părinţi



In anul şcolar trecut Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş a găzduit Consfătuirea Naţionala a inspectorilor de

chimie şi fizica:

Întocmit: insp. chimie - fizica

prof. Mureşan Lavinia



4.8. BIOLOGIE – GEOGRAFIE



Managementul disciplinelor a fost conceput spre soluţionarea problematicilor actuale ale Proiectului de dezvoltare

instituţională, urmărindu-se câteva obiective de primă importanţă pentru ridicarea valorii didactice a profesiilor în

procesul instructiv educativ, a elevilor prin diverse forme de evaluare aplicate, concursuri şi olimpiade la care au

participat:

 Obiective:

- asigurarea resurselor umane şi materiale necesare desfăşurării procesului de învăţământ;

- asigurarea egalităţii actului de predare-învăţare, creşterea interesului elevilor pentru studiul activ practice

în laborator sau în teren;

- proiectarea, organizarea, evaluarea actului didactic;

- cuprinderea în tematica comisiilor metodice a unor dezvoltări cu real impact în transferarea şi aplicarea

cunoştinţelor din domeniul biologiei şi geografiei în contexte variate;

- organizarea şi desfăşurarea Olimpiade Naţionale de Biologie la Tg- Mureş;

Puncte tari: existenţa în şcoli, în mapele profesorilor de specialitate atât la ciclul gimnazial cat şi liceal a planurilor

cadru pentru niveluri de clase şi profile, programele şcolare noi pentru liceu, a ghidurilor metodologice, metodele de

teste acte normative.

- prof. Pogacean Daniela - Col. Unirea; Vulc Cristian -Gr. Şc "Gheorghe Marinescu"; Betker Elisabeta - Col. "Mircea

Eliade"Sighişoara; Kovacs Kristina - Şc. Gen. Sântana de Mureş; Matyaş Andreea - Gin. „R. Guga" - Tg-Mureş;

Lupescu Alexandrina - Col Agricol; I. Bojor - Reghin;





21

 întocmirea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale pe unităţi de învăţare transmiţându-se în

teritoriu experienţa pozitivă atât la nivel de catedra cât şi la nivel de cercuri pedagogice;

- profesor Băra Cristina - Col. „Al. Papiu Ilarian", Karp Clara - Şc. Gen. " M. Viteazu" Tg- Mureş; Voicu Adriana -

Gimn. de stat „Mihai Viteazul"; Oprea Mihaela Gr. Industrial Luduş

 Activitatea de îndrumare şi control gândită şi executată pentru lucrul în echipă în cadrul cercurilor

pedagogice, în Consiliul consultativ al disciplinelor sau ca manageri la nivelul şcolilor:

- profesor Branea Cristina - Col. Unirea; Balint Ştefan - Lic. "Bolyai F."; Voicu Dumitru - Col. Economic

Transilvania; Daboczi Eva Gr. Sc. Sangeorgiu de Padure; Chebut Nicolae Gr. Şc." P.Maior" Reghin; Florea

Gheorghe - Sc. Gen Bistra Mureşului; Chiş Elena -Col. Tehnic-T-veni; Suciu Laura Col. Tehnic T-veni;

Hurubean Ioan - Lic. „J. Haltrichih" Sighişoara; Benedek Eva Gr. Sc. „Traian Vuia"; Ţeculescu Gheorghe Gr. Sc.

Luduş.

 Elaborarea CDS -urilor în conformitate cu tot ceea ce reprezinta argumente obiecive de referinţă,

conţinuturi, modalităţi de evaluare, bibliografie;

 Calitatea managementului orei de specialitate - organizarea şi conducerea clasei; relaţia profesor - elev,

crearea mediului favorabil desfăşurării lecţiei, finalităţile şi îndeplinirea obiectivelor:

- prof. Molnar Zoltan - Lic. „T.Bolyai F.", Banea Adrian - Sc. Gen. "I. Vlăduţiu" Luduş; Macavei Eleodora -

Gr.Şc. jud. Luduş; Pop Florin - Gr. Şc. „A. Iancu"; Gavrilă Teodor - Gimn. "R. Popa" - Sighişoara; Huszar Eniko

- Gr. Sc. Sângeorgiu de Padure;

 Calităţile personale şi profesionale ale cadrelor didactice cu ţinută pozitivă privind conduita în şcoala şi

raportul cu elevii, atitudinea în clasa, cunoştinţele de specialitate rezultatele obtinutete cu elevii în diverse

concursuri sau olimpiade:

- prof. Suciu Stanca, Pogacean Daniela- Col. Unirea, Groşan Lucica -Gr. Sc "Gh

Marinescu", Salăgean Mariana- Gimn. "A Ceuşianu" Reghin, Atănăsoaie Gheorghe-

Gimn. „A Ceuşianu „Reghin, Pui Sebastian - „Al.I.Cuza" - Tg- Mureş;

Puncte slabe:

 în activitatea de la clasă, profesorul şi elevii nu pot relaţiona fie datorită unui stil de predare inactiv, fără o

strategie didactica bine organizată, neluându-se în considerare nevoile elevilor;

 dezinteres în selectarea materialului didactic de specialitate;

 criteriile de evaluare notate nu sunt întotdeauna definite clar, nota obţinută de elev nu este

motivată în faţa elevului;

 încadrarea în timp neadecvată:

- prof. debutanţi: suplinitori calificaţi;

Tematica de control orientată prin inspecţia de specialitate, speciala şi tematică a urmărit evaluarea standardelor

obţinute de către elevi din clasele a V-a, VIII-a, IX-a, X, XII, dezvoltarea competenţelor cognitive care să vizeze

formarea unor atitudini pozitive, observarea comportamentului elevilor în perioada evaluărilor semestriale.

1. Calitatea activităţii personalului didactic

 strategii interactive: Thiesz Robert -Gr. Şc. Agricol -Sighişoara, Berar Antoniu - Şc. Gen. Gheja; Dan Alina -

Gr. Şc. Reghin; Conţiu Hadrian - Col. „Al. P. Ilarian"

 dezvoltarea la elevi a unor competenţe de investigaţie: Popescu Camelia Şc. Gen Valea Largă; Hartel

Tiberiu- Sighişoara, Irimieş Cristina Şc. Gen. Zau de Campie

 surse de evaluare informală editate şi integrate în lecţii de biologie şi geografie, teste, portofoliu, reviste

şcolare, specialitate: prof. Popa Delia - Şc Gen. 7, Bota Nicoleta - Gimn. Europa, Legian Maria Gimn. " T.

Vladimirescu", Kereki Maria- Lic. „Ped. Mihai Eminescu", Ciacoi Mariana - Gimn. " Traian" - Târnaveni;

 programe de reorganizare şi dotare a laboratoarelor sau cabinetelor de specialitate: Vasi Liliana - Gr. Şc.

Industrie Uşoara - Sighişoara, Marian Roxana - Gimn. „A.Iancu" - Târnăveni; Pataki Ladislau -Şc.Gen.

Ganeşti; Daniel Istvan - Gimn. I. Cuza, Moldovan Denisa- Gimn. C. Regman - Daneş, Csepan Erzsebet - Şc

Gen. Deaj;

 activităţi extracurriculare care contribuie la dezvoltarea personala a elevilor derulari de programe ecologice,

acţiuni de ecologizare a spaţiilor verzi: Legian Maria- Gimn. T. Vladimirescu - Tg Mureş; Moga Cornel -

Gimn. Decebal Bobohalma; Mate Tunde - Gimn. " A. Mosora" -Sighişoara, Crăciun Anca - Gr. Şc." V.

Netea"- Deda;

2. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi

Performanţe şcolare de elevi obţinute la olimpiada de geografie etapa judeţeană:

cls. a VIII-a A: Zajzon Barna Gimn. „Europa", prof. Pap Emil; Kovacs Gellert Gimn. "R. Guga"; prof. Matyaş

Andreea; Laszlo Timea Electromures, Cazan Anamaria, Filip Loredana Gimn. " A. Mosora" prof. Radulescu Daniela;

Cotta Andreea Col. „Papiu" prof. Conţiu Andreea; Branzari Bianca Gimn. " G. Coşbuc" prof. Ilieş Rodica

cls a IX -a Kantor Jozsef Lic." Bolyai F." prof. Molnar Zoltan;

cls a X-a Kantor Lajos Kristal „Lic. Bolyai F." prof. Molnar Zoltan;

cls a XI-a Şrpe Adrian - Col „Unirea" - prof. Pop Florin

cls. a XII-a Roşca Sanda Maria - Grup Şc. „Gh. Marinescu" prof. Vulc Cristian, Tordalfalvi Timea Gr. Şc. „Lucian

Blaga"- Reghin, prof Sukosd Levente







22

Lotul judeţean pentru faza naţionala a fost format din elevii: Zajzon Barna, Kovacs Gellert (cls a VIII-a), Kantor

Jozsef (cls. a IX-a), Kantor Lajos Kristal (cls a X-a), Şarpe Adrian (cls a XI-a), Roşca Sanda Maria, Tordalfalvi Timea

(cls. a XII-a).

Biologie - faza naţională - organizată şi desfăşurată la Tg-Mureş în perioada 16-21 aprilie 2006 de MEdC ISJ

Mureş şi Colegiul Naţional Unirea.

 Concursul „Ştiinţele Pământului" - Faza Naţională

- Rusu Mara a XI-a Col. „Unirea”.

Propuneri - recomandări:

 participarea cadrelor didactice la acţiuni cu caracter didactic şi ştiinţific la nivel local sau naţional;

 măsurarea prestaţiilor didactice prin elemente concrete;

 claritate în stabilirea obiectivelor opţionale la CDŞ;

 gestionarea timpului didactic în procesul de predare învăţare;

 creşterea nivelului de pregătire al elevilor prin creşterea nivelului actului didactic;

BIOLOGIE - FAZA NAŢIONALĂ

CADRU ORGANIZATORIC

Olimpiada Naţională de Biologie s-a desfăşurat la Tg.Mureş în perioada 16-21 aprilie 2006, având un număr de

200 elevi participanţi, însoţiţi de 42 cadre didactice din toate judeţele. Pentru organizarea acestui eveniment naţional

au fost constituite echipe de lucru, în următoarele locaţii:

- Echipa de coordonare, ISJ Mureş

- prof. Nicolae Neagu, insp. gen. adj.

- prof. Ioan Borgovan, insp. de specialitate

- ec. Donath Adela

- Echipa de coordonare, C. N. "Unirea"

- prof. Cristina Branea, director

- prof. Teodora Boar, coordonator programe şi proiecte

- Echipa de organizare - C. N. „Unirea”

- prof. Daniela Pogăcean

- prof. Stanca Suciu

- prof. Bujaki Ildiko

- personalul didactic şi nedidactic al C. N. „Unirea „

- 45 elevi însoţitori ai echipajelor din judeţe

Colegiul Naţional „Unirea" a găzduit desfăşurarea lucrărilor Comisiei Naţionale de Biologie, condusă de prof. univ.

dr. Octavian Popescu, în calitate de preşedinte şi prof. Traian Şăitan, insp. Gen. MEdC, în calitate de vicepreşedinte

executiv, precum şi desfăşurarea probelor teoretică, practică şi de baraj al concursului.

- Echipa de coordonare, Col. Ec. „Transilvania „

- prof. Valeria Chiorean, director

- prof. Simion Laslo, insp. De specialitate

- Echipa de coordonare, Gr. Şc. „Gh. Marinescu"

- prof. Nelu Moldovan, director

BUGET

Pentru desfăşurarea ONB, sursele de finanţare / sumele alocate se clasifică după cum urmează :

- Finanţare M.Ed.C

- Finanţare locală :

- Consiliul Judeţean

- Consiliul Local

- Fundaţia „ IMM”

- Colegiul Naţional „Unirea „

- cercurile pedagogice zonale – prof. biologie

- zona Tg.Mureş, Reghin, Luduş, Târnăveni, Sighişoara, Sovata

- Şcoli generale, Grupuri Şcolare prin conducerile acestora

PUNCTE TARI

- ONB 2006 s-a clasat pe primul loc la nivel naţional pe baza unui studiu efectuat în relaţie cu următorii

parametrii : organizare generală, desfăşurarea concursului, condiţii de cazare şi masa, eficienţa comisiei na ţionale,

organizarea timpului liber, relaţia organizatori – echipaje . Datorită prestaţiei organizatorice, C.N. „Unirea " a fost

premiat cu un videoproiector de către compania SOFTWIN Bucureşti.

- Echipajul judeţului Mureş format din 8 elevi a obţinu t patru menţiuni şi un premiu special, un component al

acestuia (Barac Paul) fiind admis în lotul naţional de pregătire pentru Olimpiada Internaţională de Biologie 2006.

- Suplimentarea fondului de premiere alocat de MEdC prin surse de finanţare loc ală, acordarea de premii

speciale unui nr. de 45 de elevi participanţi, acordarea de diplome de participare tuturor elevilor prezenţi în

competiţie, precum şi profesorilor care le-au coordonat pregătirea .

PUNCTE SLABE

- Mediatizarea insuficientă a evenimentului







23

- Lipsa de comunicare cu oficialităţile locale în vederea participării acestora la festivităţile de deschidere şi

premiere a olimpiadei .

inspector şcolar de specialitate

prof. Ioan Borgovan





4.9. ISTORIE - ŞTIINŢE SOCIO-UMANE



Obiectivul esenţial al demersului didactic la aceste discipline l-a constituit aplicarea concreta şi implementarea

elementelor de noutate cuprinse în programele şcolare: centrarea demersului didactic asupra elevului şi a

activităţilor de învăţare eficientă şi realizarea unor noi modele de proiectare didactica, ce asociază intr-un mod

personalizat-obiective de referinţa - competente specifice, conţinuturi, activităţi de învăţare - cu alocarea de către

fiecare profesor a resurselor optime, corespunzătoare (resurse metodologice, temporale şi materiale)

Prezentarea şi dezbaterea acestor noi elemente ce sporesc eficienta demersului didactic s-a realizat la nivel

judeţean prin acţiunile metodice de instruire a corpului de profesori metodişti, a conducătorilor de cercuri

pedagogice din cele sase zone, realizate de inspectorul de specialitate la I.Ş.J. în septembrie 2005 şi ianuarie 2006,

iar la nivel local (zonal), prin organizarea consfătuirilor, a cercurilor pedagogice; au fost organizate, de asemenea,

acţiuni specifice de formare continua pe problematica „didacticii disciplinei" cu implicarea celor 11 profesori

formatori participanţi direcţi la seminariile de abilitare curriculară organizate de MEdC la Buşteni, Botoşani şi Cluj

Napoca.

În valorificarea managementului disciplinelor socio-umane, s-a avut în vedere următoarea problematică:

- calitatea comportamentului didactic în instruire;

- actualizarea demersului didactic proiectat:

- realizarea de corelaţii inter intra şi transdisciplinare:

- Analiza SWOT domeniului pe anul şcolar analizat. Exemplificări pozitive, negative.



1. Oferta curriculară





PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare, majoritatea  Organizarea defectuoasă a CDŞ:

unităţilor şcolare dispun de material curricular (planuri - managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile

de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare, tuturor elevilor

auxiliare curriculare – manuale, ghiduri, atlase şcolare, - administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia

harţi, crestomaţii de texte etc.) majorităţii elevilor clasei

 Existenţa unor materiale didactice şi instrumente - resurse umane – insuficienta diversitate a

educaţionale moderne existente pe piaţa românească: abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările

CN Unirea, CN Papiu Ilarian, Lic. Bolyai, Gr. Şc. (părinţilor şi copiilor) beneficiarilor

Electromureş. - financiar – insuficienţa fondurilor pentru asigurarea

 Diversificarea modalităţilor de evaluare unui învăţământ de calitate.

 Interesul unor cadre didactice pentru un învăţământ  Necorelarea trunchiului comun cu sfera opţională

modern (Frîncean Florina - Lic. de Artă, Laţa Mărioara C.  Utilizarea sporadică a materialelor curriculare

N. Unirea, Botoş Dumitru CN Papiu, Puşcaş Lucreţia Slaba participare la faza jud. şi naţională a olimpiadelor

Electromureş, Gavrila Gheorghe M. Eliade Sighişoara, şcolare.

Marinescu Ion L. Blaga Reghin, Năstase Nicolae C.

Tehnic T-veni, Rus Vasile C. N. Unirea.)

 Existenţa unui grup de elevi dornici de performanţă

(Gimn. Mihai Viteazu, CN Unirea şi CN Papiu Ilarian)

 Participarea la activităţi extracurriculare (Gimn.

Europa, Gimn. Dacia, Gimn. Liviu Rebreanu)

 Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice

îmbinate, cu invitaţi, metodişti, scriitori de manuale

şcolare, reprezentanţi de edituri, etc.



2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 personal didactic calificat în proporţie de 92%  slaba pregătire metodică a absolvenţilor de

 ponderea cadrelor didactice titulare 81 % facultate şi amânarea introducerii mentoratului

 ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea pentru sprijinirea debutanţilor

didactică este de 25 %  slabă participare la cursuri de formare şi

 relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, perfecţionare datorită fondurilor insuficiente

prof.-părinţi, prof.-prof. etc.) existente favorizează crearea primite din partea MEdC.

unui climat educaţional deschis, stimulativ  mentalitatea învechită şi rezistenţa la

 există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor schimbare a unor cadre didactice





24

didactice precum şi o bună coordonare a acestora  fluctuaţia cadrelor didactice, în special în

 implicarea în consilierea tinerilor profesori; mediul rural

 implicarea în reactualizarea cabinetelor de ştiinţe socio-  conservatorismul unor cadre did. privind

umane şi aplicabilitatea noilor ghiduri metodologice aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea

elaborate de CNC: lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile

 abordarea studiului istoriei dintr-o viziune internaţionala şi elevului, informatizarea învăţământului etc.

transfrontalieră;  Lipsa performanţelor la nivel naţional.

 dezvoltarea interesului pentru studiul istoriei altor state

europene şi al construcţiei U E:



3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi  lipsa abilităţilor de accesare a unor programe: AEL

încadrarea în normele de igienă  nu toate unităţile şcolare sunt conectate la reţeaua Internet

corespunzătoare  Lipsa unor programe informatice educaţionale (soft)

 multe şcoli dispun de fonduri băneşti  materialul didactic este insuficient şi depăşit(harţi istorice

extrabugetare din anii 50-60)

 majoritatea şcolilor au cabinete bine dotate  fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea

pentru predarea ştiinţelor socio-umane. cadrelor didactice şi elevilor, pentru achiziţionarea unor

 baza materială modernă, utilizarea echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiilor

materialelor pe suport electronic. şcolare



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Sprijin din partea Consiliului Local /Judeţean - dovedit de  lipsa unor CDS-uri în conformitate cu

organizarea şi desfăşurarea la Tg.-Mureş a fazei naţionale a necesităţile comunităţii locale.

concursului Democraţie şi Toleranţă 23-28 iulie 2006.  legăturile cu firme şi licee în vederea

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc pedagogic, realizării unei orientări adecvate, sunt

metodiştii, formatorii, directorii, membrii consiliului local/judeţean şi insuficiente şi necoordonate

membrii consiliului consultativ  puţine activităţi desfăşurate în şcoală

 comemorarea principalelor evenimente din istoria naţională 1 implică coparticiparea părinţilor

Decembrie, 24 Ianuarie.  Conservatorismul unor părinţi

 comemorarea Holocaustului în România 12 octombrie 2006.

 dezvoltarea relaţiei cu comunitatea locală.





Deoarece în anul şcolar 2006-2007 Istoria Universală la clasele a XI şi disciplinele socio-umane la aceleaşi clase:

filozofie, sociologie, logică, economie şi educaţie antreprenorială, se predă după o nouă programă este obligatoriu

să se implementeze aceasta în demersul didactic.



4.10. RELIGIE ORTODOXĂ



La disciplina Religie ortodoxă procentajul de promovabilitate a fost de 100%.



În unităţile şcolare din judeţ au fost organizate grupe de studiu în aşa fel încât fiecare cult să poată ţine orele

de religie în condiţii optime.

În luna octombrie 2005 din iniţiativa Înalt Prea Sfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei au fost convocaţi toţi

profesorii de Religie ortodoxă la Facultatea de Teologie din Alba Iulia unde s-au dezbătut probleme legate de

manualele şcolare, programa şcolară. Un accent deosebit s-a pus pe îndatoririle profesorului de religie.

Şi în acest an disciplina Religie ortodoxă se confruntă cu lipsa manualelor la unele clase.



Din inspecţiile efectuate reiese că majoritatea profesorilor se prezintă la ore bine pregătiţi ţinând ore atractive,

dar există şi unii profesori care ţin ore mai puţin atractive, recomandările cuprinzând modul în care învăţăturile de la

ora de religie pot fi puse în practică de elevi.

Inspector de specialitate

Pr. Man Gheorghe

4.11. ARTE



Analiza SWOT a domeniului pe anul şcolar analizat. Exemplificări pozitive, negative.



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Politică coerentă de asigurare a calităţii în educaţia  Rezistenţă la schimbare în cazul unor profesori





25

artistică  Lipsa sistemelor de motivare a personalului

 Strategii moderne de implementare  Lipsa profesorilor de instrument în cazul

 Profesorii de specialitate sunt selecţionaţi în urma instrumentele de suflat

susţinerii unor probe practice (recital / executarea unei  Lipsa unor formatori în şcoală

lucrări la arte plastice  Sistemul de formare continuă în Liceul de Artă nu

 Se îmbină calitatea de artist plastic / solist cu funcţionează bine (cinci zile de şcoală, supraîncărcarea

calitatea de cadru didactic profesorilor cu ore multe; activităţile de perfecţionare se

 Are loc întinerirea colectivelor de catedră pot organiza doar dacă se recuperează orele, puţine

 Există un climat stimulativ (cu deosebire în Liceul cadre fiind dispuse să participe sâmbăta la astfel de

de Artă Tg.-Mureş – unitate de învăţământ artistic activităţi.

compatibil cu sistemul european) concretizat în rezultate  Colectivul de cadre didactice îmbătrânit – media de

bune şi Foarte bune în Concursuri şi Olimpiade vârstă 45 -50 de ani



S–au organizat activităţi de succes în colaborare cu Filarmonica Tg.-Mureş, Uniunea Artiştilor Plastici,

Biblioteca judeţeană şi Radio Tg.-Mureş; participări şi premii deosebite la concursuri precum: concursul"O şansă

Dunării albastre", concursul internaţional, G. Klimt" – Polonia, concursul de design vestimentar din oraşul Sieradz –

Polonia pentru elevii Liceului de Artă Tg.-Mureş, Concursul internaţional de Artă plastică "N. N. Tonitza", Concursul

naţional "O călătorie prin poşta română", Concursul "Şi eu spun STOP accidentelor de circulaţie" şi concursul"Copiii

desenează ţinutul natal" în care s–au remarcat premianţi de Gimn. De Stat Aug. Maior Reghin – prof. Szekers

Isabella.



Alte aspecte relevante în cadrul analizei semestriale a ISJ

Apreciez ajutorul acordat cu promptitudine de fiecare dată de către conducerea Liceului de Artă Tg.-

Mureş, Gimn. Aug. Maior Reghin, Gimn. M. Neagu Sighişoara, Grup Şcolar Petru Maior Reghin, Grup Şcolar

Lucian Blaga, Grup Şcolar Ovidiu Bojor, Gimn. Florea Bogdan, Gimn. Alexandru Ceuşianu şi Şcoala Gen. Nr.

4 Reghin în organizarea diferitelor concursuri, olimpiade, examene şi spectacole.



În urma activităţilor asistate s–au conturat obiectivele specifice disciplinelor artistice. Componentele

actului didactic asigură în majoritatea cazurilor obiectivele operaţionale propuse.





Puncte tari Puncte slabe

 modalităţi de lucru care au valorificat eficient  cunoştinţele de specialitate dobândite în cursul

problematica orelor anilor de studiu nu sunt puse suficient în valoare

 materiale didactice relevante care facilitează  metodele şi instrumentele de evaluare nu sunt

învăţarea cunoscute în suficientă măsură

 implicarea şi stimularea elevilor pentru menţinerea  o gestionare defectuoasă a timpului didactic

interesului în cazul studierii disciplinelor artistice

 profesori cooperanţi care acceptă posibile căi de

îmbunătăţire a prestanţei didactice la clasă



Recomandări

 Consultarea şi însuşirea problematicii de specialitate potrivit Ghidului metodologic pentru aria

curriculară ARTE

 Studierea ordinului pentru modificarea structurii educaţiei artistice specializate

 Studierea programei şcolare pentru ciclul superior al liceului

 Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural şi utilizarea corectă a elementelor componente ale

limbajului cultural artistic.

 Promovarea unei atitudini care să permită identificarea, conservarea şi promovarea valorilor culturale.

Inspector de specialitate,

Prof. Mărcuş Doiniţa



4.12. EDUCAŢIE FIZICĂ – SPORT ŞCOLAR DE PERFORMANŢĂ



PUNCTE TARI

 Creşterea calităţii proiectării didactice

 Asigurarea predării cu personal didactic calificat

 Formarea continua a cadrelor didactice (gr. Did. 45, ed XXI-25)

 Îmbunătăţirea bazei materiale prin construirea de săli de sport şi amenajarea de terenuri în aer liber.(în

acest an 8)

 Organizarea în condiţii bune cu participarea numeroasă a Campionatelor Sportive – ONSS

 Organizarea de competiţii sportive de masă şi performanţă, altele decât cele ale ONSS şi federaţii -70

activităţi.

 Organizarea a 7 etape de zonă (fotbal, handbal, baschet)şi una finală la şah în cadrul ONSS.





26

 Organizarea a 4 finale (volei, handbal, lupte libere) la sportul de performantă.

 Am folosit mijloace moderne de prezentare (video, DVD, CD etc) în cadrul activităţilor metodice.

 Organizarea la Tg Mureş a Consfătuirii Naţionale a Inspectorilor Şcolari de Educaţie Fizica şi Sport, a

Directorilor de CSS şi LPS.

 Rezultate de exceptie obţinute la competiţiile interne şi internaţionale (.CSS Tg Mures o medalie de aur şi

una de argint la CE –înot Trandafir Norbert –prof. Peteley Attila, loc X CE Jun Lupte, Loc IX CM jun lupte,

loc IX CE echipe şah, 39 loc I, 34 loc II, 36 loc III, CN înot)

 Participări la competiţii internaţionale amicale (înot, şah, lupte volei) din fonduri extrabugetare.



PUNCTE SLABE

 Creşterea alarmantă a numărului scutirilor medicale (la înv. liceeal şi SAM)

 Frecventa slabă la clasele de SAM

 Echipament sportiv neuniform şi neadecvat (în mediul rural şi SAM)

 La înv. primar orele de educaţie fizică sunt tratate superficial. Nu se respectă programa şcolară.

 Repartizarea orelor de educaţie fizică în completare de catedra la titulari de alta specialitate (de regulă 1-2

ore la un prof., în mediul rural)

 Implicarea insuficienta a profesorilor antrenori de la CSS/LPS în asistarea şi controlul situaţiei şcolare a

elevilor sportivi.

 Număr scăzut de elevi în înv. vocaţional (LPS Cl I-IV, Gimn. Al I. Cuza Tg M, Gimn. R.Guga Tg M, Sc. Gen

I. Vladutiu Ludus)motiv pentru care nu s-au realizat clasele/grupele

 Componenta valorică necorespunzătoare a claselor la înv. vocaţional sportiv (LPS Gimn. Al. I Cuza, Gimn.

R Guga)

 Neînscrierea şi retragerea echipelor şi sportivilor din competiţii oficiale din cauza finanţării

necorespunzătore (baschet, handbal, fotbal) LPS ne fiind susţinut de Consiliul Local.

 Activitatea metodică în înv. vocaţional sportiv inexistentă



OPORTUNITĂŢI

 Monitorizarea activităţii de educaţie fizică şi sport la clasele I-IV.

 Alocarea din partea MEDC şi a Consiliilor locale a resurselor financiare necesare sportului şcolar de

performantă şi a competiţiilor sportive şcolare

 Dezvoltarea bazei materiale sportive, prin construirea de săli şi terenuri în aer liber

 Dotarea cu materiale sportive, mijloace de învăţământ şi echipament sportiv a unităţilor şcolare pe nivele de

învăţământ cat şi a CSS/LPS.

 Cuprinderea intr-un program de pregătire recuperatorie a elevilor scutiţi medical.

 Creşterea gradului de atractivitate a lecţiei prin respectarea opţiunilor elevilor

 Asigurarea tratării diferenţiate şi stabilirea relaţiei corecte P-E

 Asigurarea comportamentului civilizat la lecţii şi competiţii sportive.

 Elaborarea de noi programe şcolare, atât la ed fizica cat şi la disciplinele sportive din înv. vocaţional

 Stimularea profesorilor şi sportivilor cu performante deosebite



AMENINŢĂRI

 Lipsa fondurilor financiare necesare pentru susţinerea pregătirii sportive şi a participării în competiţii

sportive oficiale interne şi internaţionale (LPS Tg Mureş, clase sportive.)

 Reticenţa la schimbarea cadrelor didactice

 Slaba pregătire profesionala a absolvenţilor de înv. universitar sportiv.

 Scăderea interesului elevului pentru activitatea motrică la clasa şi extracurricular, în favoarea consumului

de alcool, tutun droguri etc,

 Diminuarea potenţialului BIO-PSIHO–MOTRIC, creeaza dificultăţi în selecţia tinerilor pentru sportul de

performanta

Inspector de specialitate

Prof. Frent Ioan



4.13. ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNOLOGIC



Aspecte reieşite din inspecţiile şcolare. Constatări – puncte tari / puncte slabe

 Puncte tari

- gradul de activizare al elevilor

- selectarea conţinutului în funcţie de obiective

- realizarea cerinţelor programelor şcolare

- integrarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ

- amenajarea corespunzătoare a ambientului educaţional

 Puncte slabe

- folosirea insuficientă a activităţilor comunicative

- insuficienta folosire a metodelor moderne care pun accent pe interdisciplinaritate





27

- menţinerea unui stil de lucru tradiţional, rigid, cu accent exclusiv pe informaţie, predominând activităţile

frontale

- pasivitate şi inerţie în receptarea şi implementarea noului în procesul didactic

 Propuneri de măsuri - recomandări

- îmbunătăţirea calităţii predării

- o mai bună utilizare a activităţilor comunicative şi resurselor

- organizarea de activităţi demonstrative

- realizarea unor programe de reconversie profesională, formare continuă, în vederea asigurării flexibilităţii

cadrelor didactice tehnice

-utilizarea în mai mare măsură a metodelor activ-participative cu accent pe partea formativă

- disciplinele opţionale să se stabilească în clasa a IX şi să aibă continuitate, în funcţie de profil;

- eleborarea manualelor de specialitate şi pentru ciclul superior al liceului;



Disfuncţii: - Dotarea atelierelor şi laboratoarelor este modestă, se impune o mai bună aprovizionare cu materiale

pentru pregătirea practică a elevilor. Necorelarea disciplinelor propuse de unele unităţi şcolare în cadrul C.D.Ş cu

specializarea viitorilor absolvenţi;

-Lipsa manualelor de specialitate pentru ciclul superior al liceului creează dificultăţi cadrelor didactice de

specialitate în predarea disciplinelor tehnice;

-Există în sistem specializări care îşi desfăşoară cu dificultate pregătire practică de specialitate cu clasa întreagă

(ex. Mecanica, prelucrarea lemnului, confecţii textile – din motive de securitate a muncii)

- insuficienta folosire a metodelor moderne care pun accent pe interdisciplinaritate

- menţinerea unui stil de lucru tradiţional, rigid, cu accent exclusiv pe informaţie, predominând activităţile

frontale

- pasivitate şi inerţie în receptarea şi implementarea noului în procesul didactic



Inspectori de specialitate,

Pop Laura; Şteţco Maria



4.14. CONSILIERE / DIRIGENŢIE, ACTIVITĂŢI EDUCATIVE FORMALE ŞI NONFORMALE



Puncte tari:

 Existenţa unor bune relaţii parteneriale cu factorii educaţionali comunitari, instituţii descentralizate, instituţii

conexe ale MEdC, structuri asociative de tineret

 Existenţa unor instituţii de cultură precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional, Teatrul de păpuşi "Ariel",

Biblioteca Judeţeană Mureş, Muzeul de Istorie, Case de cultură, fundaţii culturale etc., prin colaborarea cu

care s-a reuşit revigorarea actului cultural al elevilor şi pentru elevi. (Palatul Copiilor, Gimn. "M. Viteazul",

Colegiile Naţionale "Unirea", "Al. Papiu Ilarian", Lic. Pedagogic "M. Eminescu", Lic. de Artă, Colegiul

Naţional "M. Eliade", Gimn. "Traian" Târnăveni", Gimnaziul "Liviu Rebreanu", Gimnaziul "Coşbuc", "Serafim

Duicu", "T. Vladimirescu", Gimnaziul privat "Mirona" şi multe altele)

 Implementarea unei viziuni ordonatoare unitare asupra activităţilor educative şcolare şi extraşcolare,

particularizată la specificităţile proprii fiecăreia dintre unitătile de învăţământ.

 Derularea consecventă a unor proiecte educative proprii sau ale MEdC, de mare impact în rândul

comunităţilor locale. (Ex. Proiectul Şcoala Verde şi proiectul Ecoşcoala - evidenţiate la Clubul Copiilor

Reghin, Gimn. "Al. Ceuşianu" Reghin, Şcoala Gen. Boiu)

 Citarea, în mai multe rânduri, ca exemple de bună practică şi preluarea la nivel naţional a unor iniţiative

educative ale IŞJ Mureş. (programele de educaţie pentru sănătate derulate în parteneriat cu Fundaţia

"Alături de Voi", cu Centrul Judeţean Antidrog, Societatea de Cruce Roşie Mureş şi multe altele)

 În toate unităţile de învăţământ din judeţ există şi se derulează programe educative de prevenire şi

combatere a delincvenţei juvenile, traficului şi consumului de droguri şi altor substanţe nocive, abandonului

şi absenteismului şcolar, exploatării sexuale şi/sau prin muncă a minorilor, traficului de fiinţe umane.

 Experienţa profesională bogată şi competenţa echipelor implicate în organizarea activităţilor educative la

nivel judeţean a determinat factorii decizionali din M.Ed.C. să încredinţeze Inspectoratului Şcolar al

judeţului Mureş organizarea unor manifestări naţionale care s-au şi dovedit a fi de succes: decembrie 2005

Seminarul Naţional de Educaţie pentru Sănătate, la care a participat şi Ministrul educaţiei şi cercetării, dl.

Mihail Hărdău; august 2006 - Tabăra Naţională de Artă fotografică şi cineclub.



Puncte slabe:

 Existenţa unui număr considerabil de elevi proveniţi din medii sociale defavorizate, care participă cu

dificultate la unele activităţi (mai ales la cele care necesită deplasare în alte localităţi sau ţinută adecvată)

 Lipsa unor instrumente de stimulare a coordonatorilor educativi, sarcinile foarte numeroase care le revin,

prin fişa postului şi ROI, neremunerate, în condiţiile în care ei nici nu sunt degrevaţi, fie şi parţial, de norma

didactică, duc la o slabă determinare a lor, astfel încât, anual, unii dintre ei renunţă la această

responsabilitate, în detrimentul calităţii şi continuităţii actului educativ.

 Absenteismul şi abandonul şcolar în creştere, în condiţiile în care legislaţia actuală nu oferă cele mai

eficiente pârghii pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen.





28

 Lipsa de implicare a multora dintre cadrele didactice în activităţile educative. (ex., cadrele didactice cu

norme în mai multe unităţi de învăţământ, marii navetişti către mediul rural sau către mediul urban)

 Formalismul îndeplinirii unora dintre sarcinile ce revin profesorului diriginte (mai ales în ce priveşte

observarea consecventă a elevului şi completarea fişei psihopedagogice cu date privind dezvoltarea sa

complexă şi activităţile extraşcolare la care participă elevul)

 Consiliul elevilor, care altminteri ar putea fi un partener educaţional de prim rang, rămâne, din păcate,

inactiv la clasele V-VIII.



Oportunităţi:

 Crearea obişnuinţei lucrului pe proiect, într-o primă fază pe subregiuni geografice, sub coordonarea unora

dintre metodiştii educativi:

 Activităţile şi campaniile ONG-urilor, pe tematici educative, în număr tot mai mare în ultimii cinci ani,

profilate pe specificităţile de risc ale judeţului nostru: exploatarea muncii copiilor, traficul de persoane,

violenţa domestică, abandonul şcolar, prevenirea HIV SIDA;

 Crearea unei reţele de structuri asociative de tineret în unităţile şcolare, capabile să acceseze fonduri şi să

deruleze proiecte educative - consiliile şcolare ale elevilor şi Consiliul Judeţean al Elevilor

 Numărul tot mai mare de cadre didactice din judeţul nostru incluse în programe de formare pe tematici

educative (educaţia pentru sănătate, consiliere şi orientare, programul de cultivare a caracterului, educaţia

pentru cetăţenie democratică)

 Disponibilitatea tot mai mare de colaborare cu sistemul de învăţământ a instituţiilor societăţii civile şi celor

descentralizate (Autoritatea de Sănătate Publică Mureş, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Garda de Mediu,

O.J.P.C., Societatea de Cruce Roşie, Fundaţia Pro Biciclo Urbo, Asociaţia Rhododendron, şi altele)



Ameninţări:

 Părăsirea sistemului, din cauza lipsei de atractivitate financiară şi pentru carieră, de către unii dintre

coordonatorii educativi care au urmat unul sau mai multe cursuri de perfecţionare în domeniul

educativ

 Amplificarea fenomenelor negative, precum absenteismul şi abandonul şcolar, traficul de fiinţe umane,

traficul şi consumul de droguri, alte forme de delincvenţă juvenilă, pe fundalul schimbărilor de

substanţă din societatea românească, al « copierii », de către elevi, a unor pseudo-modele de

comportament, datorită şi iresponsabilităţii unora dintre adulţii din anturaj

 Creşterea incidenţei numărului de îmbolnăviri în rândul populaţiei şcolare(SIDA, TBC, hepatita C etc.).

 Creşterea numărului de familii plecate la lucru în străinătate, lipsindu-i pe copii de supravegherea

părintească.



Perspective şi tendinţe generale:

 Cultivarea specificului local

 Implicarea mai pronunţată a şcolii în viaţa comunităţii prin activităţi de voluntariat.

 Reducerea ratei absenteismului şi abandonului şcolar, a incidenţei delincvenţei juvenile în rândul

populaţiei şcolare, a cazurilor de discriminare şi situaţiilor conflictuale.

 Continuarea activităţii de perfecţionare a diriginţilor şi coordonatorilor educativi,

 Încurajarea aptitudinilor deosebite ale copiilor şi sprijinirea acestora pentru a le valorifica prin

concursuri şi festivaluri tematice.

 Cooptarea elevilor în actul decizional la nivelul şcolii şi la nivel judeţean prin intermediul Consiliului

elevilor.



4.15. ACTIVITATEA DIN PALATUL ŞI CLUBURILE COPIILOR



Premii obţinute la concursuri



Premii

Concursuri Locul I Locul II Locul III TOTAL

speciale

judeţene 13 22 9 44

interjudeţene 8 2 4 1 15

naţionale 11 13 5 2 31

internaţionale 3 4 2 5 14

TOTAL 35 41 20 8 104



Cele mai multe premii sunt obţinute de cercurile de Construcţii electronice din Palatul copiilor (14 - la concursuri

judeţene), dans modern şi de societate din Palatul Copiilor şi Clubul Copiilor Sighişoara (11 premii la concursuri

interjudeţene), construcţii electronice şi foto cineclub (11 premii la concursuri naţionale), pictură şi dans modern şi

de societate (11 premii la concursuri internaţionale))

Realizări deosebite:

 FESTIVALUL JUDEŢEAN DE TEATRU ŞCOLAR "FASCINAŢIA TEATRULUI"





29

 CONCURSUL "EDUCAŢIA RUTIERĂ - EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ"

 CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ ŞI CINECLUB AL ELEVILOR,.

 CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE DANS «RITM, DANS, FANTEZIE»

 FESTIVALUL JUDEŢEAN DE FOLCLOR „FLORI DE PE MUREŞ ŞI TÂRNAVE”

 CONCURSUL "SANITARII PRICEPUŢI"

 CONCURSUL "TINERE CONDEIE"

 CONCURSUL REVISTELOR ŞCOLARE



Punct slab: insuficienta motivare a personalului didactic pentru calificare superioară şi formare continuă, fapt care

duce la imposibilitatea de titularizare şi încadrarea ca suplinitori necalificaţi chiar şi a unor colegi care obţin an de

an, cu copiii, cele mai multe şi mai frumoase premii la etape naţionale şi internaţionale ale concursurilor.



inspector pentru consiliere şi activităţi educative - prof. Felicia Stela Ionescu,

director coordonator - prof. Olimpiu Nuţiu



4.16. ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 existenţa unor specialişti, profesori de psihopedagogie specială iniţiaţi prin profilul  existenţa unor spaţii

pregătirii universitare şi prin dobândirea de experienţă, în activitatea cu elevii deficienţi; şcolare necorespunzătoare

 disponibilitatea afectivă a acestor specialişti de a se confrunta zilnic cu suferinţele (săli de clasă mici, sistem

şi neputinţele copiilor; învechit de încalzire);

 efective reduse de elevi la clasă, fapt care permite organizarea activităţilor în  cabinetele din centrele

funcţie de particularităţile psihoindividuale ale copiilor; logopedice interşcolare sunt

 organizarea programului după-amiezei cu activităţi de terapie educaţională insuficiente, neigienizate,

complexă şi integrată; prost dotate;

 existenţa cabinetelor de terapiii specifice de compensare (educaţie perceptiv-  circumscripţiile

auditivă, TTL, orientare, mobilitate; cultură fizică medicală, artterapie, etc.); logopedice nu acoperă toate

 existenţa cabinetelor de psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară; unităţile şcolare din judeţ;

 funcţionarea, în fiecare şcoală specială, a unei Comisii Interne de Evaluare numărul mic de profesori

Continuă, care testează şi evaluează elevii şi care păstrează permanent legătura cu logopezi face ca o mică

Serviciul de Evaluare Complexă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia parte a copiilor depistaţi cu

Copilului din judeţul Mureş; tulburări de limbaj să intre

 personalizarea unităţilor de învăţamânt special, prin proiectarea ofertei în terapie logopedică;

educaţionale, alegându-se opţionale cu înalt grad de atractivitate şi actualitate;  numărul mic de posturi

 existenţa unor cabinete de documentare metodică, de material didactic specific pentru cadrele didactice de

activităţilor cu elevul deficient, a unor puncte de informare în domeniul legislaţiei şcolare sprijin.

şi a bibliotecilor cu literatură de specialitate;

 amenajarea unor spaţii şcolare cu destinaţie specială: ateliere, laboratoare

informatică, ludotecă, sală pentru educaţie polisenzorială, sală de relaxare, etc.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 intervenţie directă prin oferire de servicii psihopedagogice,  politica educaţională de integrare a copilului cu

psihologice şi de consiliere în domeniul educaţiei incluzive; deficienţe în învăţământul public, fără asigurarea

 compensare prin terapii specifice pentru copii/elevi cu cadrului afectiv şi a structurilor de sprijin necesare;

dificultăţi de învăţare, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de  preluarea internatelor (numite, în mod artificial

adaptare, tulburări de limbaj, etc.; centre de plasament - pentru că elevii deficienţi au

 asigurarea, de către psihologii şi pedagogii din reţea, a familii) de către Direcţiile Generale de Asistenţă

acţiunii de educare şi consiliere a familiei, pentru ca aceasta să Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, ceea ce

devină partener în actul educaţional; induce incoerenţă şi lipsă de unitate în cerinţe, în

 colaborarea eficientă cu reprezentanţi ai unor organisme procesul recuperator;

nonguvernamentale şi cu comunitatea în activităţile educative  mediul economic şi social defavorizat din care

extracurriculare şi extraşcolare; provin elevii şcolilor speciale.



Inspector de specialitate,

Iolanda Cătinean

4.17. ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU RROMI



1. Oferta curriculară

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare, unităţile şcolare  Organizarea defectuoasă a CDŞ :

dispun de întregul material curricular managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor

 Adaptarea temei/subiectelor atât la specificul clasei elevilor

cât şi la vârsta elevilor resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor

 Existenţa în şcoală a unei reţele de calculatoare cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi

 Existenţa unui grup de elevi dornici de performanţă copiilor) beneficiarilor





30

 Participarea la activităţi extracurriculare financiar – insuficienţa fondurilor pentru asigurarea

unui învăţământ de calitate (de ex. Necorelarea

trunchiului comun cu sfera opţională

 Nearmonizarea Curriculum-ului Naţional cu cel local

 Lipsa elaborarii unor materiale metodice, auxiliare

pe domenii de activitate

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

1. Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor  Baza materială existentă nu permite realizarea

didactice . tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor.(de ex.:

2. CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de Numărul calculatoarelor din şcoală nu este suficient pt.

informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate. susţinerea unor lecţii în sistem AEL.)

 Comunicarea deficitară între şcoală, CCD şi

inspectoratele şcolare poate afecta buna organizare a

curriculumului.



2. Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Personal didactic calificat în proporţie de 96 % neasigurarea transparenţei şi corectitudinii în

Ponderea cadrelor didactice titulare 74 % activitate

Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în lipsa cabinetului de consultanţă psihopedagogică

activitatea didactică este de 24 % conservatorismul unor cadre didactice privind

aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea

Existenţa în şcoală a unor cadre didactice cu lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile

cunoştinţe în domeniul informaticii elevului, informatizarea învăţământului etc.

ameliorarea relaţiei profesor-elev lipsa cadrelor didactice calificate în mediul rural

cadre didactice navetiste

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

1. Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă 1. Scăderea prestigiului cadrelor didactice prin

2. numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local,

didactice în afara orelor de curs favorizează dezinteresul faţă de şcoală afişat de unele cadre

împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o didactice, etc.

comunicare mai bună 2. Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii

3. Asigurarea unor cursuri de perfecţionare gratuite economice care reduce implicarea familiei în viaţa

prin CCD şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-

4. posibilităţile financiare de stimulare, motivare a elev, comportamentul necivilizat al unor elevi cât şi în

cadrelor didactice performanţa şcolară a elevilor



3.Resurse materiale şi financiare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în  nu există cabinete sau laboratoare de lb.moderne

normele de igienă corespunzătoare  fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat

 exitenţa cabinetelor, laboratoarelor funcţionale  lipsa unor programe informatice educaţionale (soft)

 multe şcoli dispun de fonduri băneşti extrabugetare

 baza materială modernă

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 descentralizare şi autonomie instituţională  administrarea necorespunzătoare a resurselor

 parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), materiale şi financiare existente

ONG, firme  degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor

 existenţa unor spaţii (ex. cabinetul de AEL şi/sau băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii

lb.moderne ) ce pot fi închiriate



4.Relaţiile cu comunitatea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE



 Sprijin din partea Consiliului Local /Judeţean  slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri

 Sprijin din partea părinţilor  legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc orientări adecvate sunt insuficiente şi necoordonate

pedagogic, metodiştii, formatori, directori .  puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică

 dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi (de ex. coparticiparea părinţilor

prin intermediul serbărilor şcolare )

 contactele cu diverse instituţii pentru realizarea

unor activităţi extracurriculare precum : excursii, vizite la

muzee, vizionări de spectacole,

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI





31

1. disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de  organizarea defectuoasă a activităţilor de

a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG, Biserică, Poliţie, parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar

instituţii culturale) insersarea efectelor scontate

2. cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al  nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor

elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi- poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa

profesori-elevi şcolară

3. interesul liceelor de a-şi prezenta oferta  instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor

educaţională potenţial partenere





4.18. PROGRAME DE COOPERARE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ



EXPUNERE DE MOTIVE: realizarea unei analize adecvate a nevoilor, constituie premisa reuşitei oricărui

proiect educaţional. Deşi anumite nevoi pot apărea pe parcursul procesului, este important ca pregătirea

planificată să abordeze nevoile deja identificate.



PUNCTE TARI

 Participarea cât mai masivă a elevilor în cadrul proiectelor derulate de unităţile şcolare nominalizate, ce

constituie un excelent prilej de a cunoaşte experienţa în domeniul învăţământului şcolilor europene

implicate.

 Constituirea unor grupuri în elaborarea produselor finale.

 Dorinţa de cunoaştere şi infinita creativitate a elevilor de vârstă şcolară, interesul pentru respectarea

pluralismului legat de cultură şi religie, dezvoltând astfel, solidaritatea umană şi conştiinţa.

 O mai bună cunoaştere a mentalităţilor din ţările europene partenere şi posibilitatea de a aplica metode

şi mijloace care au rezultate benefice în alte sisteme educaţionale

 Constituirea unor nuclee europene a cadrelor didactice cu vederi progresiste, care să găsească

împreună mijloace adecvate de combatere a atitudinilor discriminatorii, creînd o comunitate europeană

primitoare..

 Numărul mare de elevi dornici de a participa la orice gen de programe şi proiecte internaţionale.

 Dotarea tuturor colegiilor, liceelor şi grupurilor şcolare cu câte o reţea de 25 de calculatoare şi un

server şi conectarea acestora la INTERNET prin fibră optică.

 Cuprinderea unui număr de 60 de unităţi şcolare, dintre care 49 în mediul rural, în Programul de

Reabilitare a şcolilor din România prin Programul Băncii Mondiale derulat de Guvernul României prin

intermediul M.Ed.C. în perioada 2001 – 2004.

 O colaborare eficientă cu familia, privită ca principal partener educaţional.

 Ca judeţ pilot, descentralizarea procesului de încadrare a unităţilor de învăţământ cu personal

didactic, în scopul consolidării autonomiei instituţionale a unităţii de învăţământ şi al creşterii răspunderii

acestora faţă de sarcinile unui învăţământ performant.

 Crearea autonomiei instituţionale a inspectoratului, şcolilor şi liceelor – acţiuni majore ale pilotării noului

sistem de finanţare.

 Asigurarea unei comunicări eficiente între şcolile din mediul rural şi ISJ, comunitatea locală şi alte

instituţii.



PUNCTE SLABE

 Conştientizarea insuficientă a parteneriatului activ şi a beneficiului acestuia pentru şcoală şi comunitate

 Număr foarte mic de cadre didactice formate prin şi pentru programele existente, cu accent pe

managementul proiexctelor.

 Dezinteresul s-au lipsa totală a sprijinului din partea comunităţii locale

 Inexistenţa unui punct de documentare şi informare pe problematica gestionării proiectelor şi programelor

şcolare

 Tendinţe de deteriorare a poziţiei competitive

 Cultură managerială insuficientă, inerţie, parţial conservatorism

 Lipsa asigurarea accesului tuturor la tehnologia informaţiei şi comunicării

 Insuficienta documentare şi preocupare a managerilor pentru obţinerea de fonduri nerambursabile.

 Reticenţa faţă de nou şi shimbare a unor manageri

 Insuficienta preocupare şi colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare.

 Deficienţe în funcţionarea culturii organizaţionale de tip reţea.

 Prezenţa formalismului în activitatea Consiliilor de Administraţie, a Consiliilor Profesorale, a celorlalte

comisii constituite la nivelul unităţilor şcolare.

 Neasumarea responsabilităţii pentru bunul mers al lucrurilor.

 Cultivarea sentimentului neputinţei – „nu se poate altfel / nu se poate mai mult în condiţiile actuale”.

 Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională şi/sau

managerială



32

 Lipsa unui E-mail propriu al ISJ, al inspectorului de specialitate, în vederea unei reale şi operative

armonizări, comunicări şi informări privind gestionarea programelor intercomunitare.



OPORTUNITĂŢI

 Caracterul de prioritate naţională al învăţământului.

 Lansarea unei noi generaţii de proiecte şi programe, prin Agenţia Naţională de Programe Comunitare în

Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, mult mai elastice şi generoase, în perspectiva aderării

României la UE.

 Prin programele guvernamentale şi intercomunitare şi implicit prin activităţile de autofinanţare, şcoala poate

dispune de o dotare mulţumitoare, în marea majoritate a laboratoarelor/cabinetelor/atelierelor, etc.

 Existenţa unui număr foarte mare de programe iniţiate M.Ed.C. şi multe alte instituţii, de formare a

cadrelor didactice, de reabilitare şcolară, de dotare şcolară, burse de formare continuă, parteneriate,

etc.

 Existenţa unor direcţii de redresare a învăţământului rural, cuprinse în Programul de Guvernare pe

perioada 2001 – 2004 şi relansate în Programul de Guvernare 2005 – 2008..

 Existenţa unui cadru legislativ relativ stabil în domeniul învăţământului.

 Posibilitatea implicării în programe de cooperare naţională şi internaţională.

 Creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi

susţinerea educaţiei şcolare.

 Existenţa la nivel de minister şi accesare a paginiilor de Internet, a multor posibilităţi de informare şi de

formare a cadrelor didactice.

 Accentuarea rolului parteneriatelor şi deschiderea acestora spre dezvoltarea unităţilor şcolare.

 Posibilitatea dotării unităţilor şcolare, cu mijloace moderne de învăţământ, prin accesarea unor proiecte şi

programe existente, apropape permanent la nivel naţional şi nu numai.



AMENINŢĂRI

 Nevoia de fonduri mai mari pentru educaţie.

 Greutatea preluării şi prelucrării rapide a informaţiei, mai ales în zona rurală şi considerăm că ar fi benefică

conectarea la INTERNET a tuturor unităţilor şcolare cu personalitate juridică din judeţ.

 Migrarea cadrelor didactice tinere către domenii mai bine plătite.

 Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare.

 Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională şi/sau

managerială.

 Lipsa fondurilor şi a posibilităţilor de stimulare a cadrelor didactice responsabile de gestionare programelor

şi proiectelor intercomunitare

 Posibilitatea ca Primăriile să nu dispună de resursele corespunzătoare cerinţelor şcolii sau pentru suportul

financiar necesar decontării cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice navetiste.

 Limitarea autonomiei unităţilor şcolare în luarea deciziilor importante, în condiţiile neînţelegerii nevoii de

autonomie sau a necunoaşterii şi înţelegerii corecte a legislaţiei.





4.19. MANUALE ŞCOLARE



Comenzile de manuale pentru anul şcolar 2006-2007 s-au desfăşurat conform graficului.

Puncte tari: - unităţile de învăţământ au respectat termenele stabilite.

- manualele noi (comenzi integrale) au sosit la termenele stabilite, ajungând în şcoli până în

data de 15 09.2006.

- se remarcă promptitudinea colectivului de la depozitul de manuale, evidenţiindu-se în mod

special Gál Csaba.

Puncte slabe: - unele unităţi de învăţământ au inclus în comandă şi exemplare pentru cadre didactice, cea ce

nu este permis.

- În cazul manualelor retipărite la secţia maghiară, respectiv germană au apărut discordanţe serioase

între comandă şi livrare, existând 23 de titluri comandate, care însă n-au fost retipărite, generându-se astfel o

criză de manuale la unele discipline.





5. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE



5.1. ÎNCADRARE PERSONAL



Situaţia posturilor în anul şcolar 2005-2006

Personal didactic (nr. Pers.did. auxiliar (nr. Personal nedicatic (nr.

Total personal

posturi) posturi) posturi)

10421.51 7985.8 577.96 1857.75







33

Distribuirea posturilor dicatice

Din care

Total norme

Suplinitori Suplinitori necalificaţi

didactice Urban Rural Titulari

calificaţi Urban rural

7985.8 5035, 72 2950, 08 5053, 10 1287, 63 127, 37 389, 68





Forţa Slăbiciunile

- existenţa unui personal didactic bine pregătit - 343, 5 cadre didactice cu studii medii din

- 5053 cadre didactice titulare din totalul de 7985.8 totalul de 7985.8 posturi (aprox. 4 %)

posturi (aprox. 63 %) - necomunicare în timp util a situaţiilor apărute,

- 258 unităţi cu personalitate juridica din 889 unităţi din punct de vedere al mobilităţii, de către

de învăţământ (aprox. 29 %) conducerea unităţălor de învăţământ

- 631 unităţi fără personalitate juridică (structuri - posturi necomunicate de către conducerile

arondate) unităţilor de învăţământ (concedii de naştere,

- comisia de mobilitate si-a desfăşurat activitatea în decese, etc.)

toate etapele de mobilitate, nu au fost contestaţii - nr. mare de pensionari încadraţi

deosebite vizavi de activitatea desfăşurată - situatii statistice solicitate fără a lua în

considerare termene de realizare normale

Oportunităţile Ameninţările

- reputaţia unităţilor de învăţământ şi a calităţii - migrarea forţei de muncă spre domenii mai

actului educativ bine remunerate

- amplasarea într-o regiune în care populaţia - sumă redusă alocată pentru activităţile de

şcolară este în creştere mobilitate

- orientarea spre domenii de actualitate pe piaţa

muncii, manifestarea interesului sporit pentru

dezvoltarea unor ramuri care necesită şi forţa de

muncă calificată

- buna comunicare pe portalul M.Ed.C, rezolvarea

diferitelor situaţii în timp util





5.2. FORMARE CONTINUĂ ŞI PERFECŢIONARE – DEZVOLTARE PROFESIONALĂ



Puncte tari Puncte slabe

 Numărul mare de cadre didactice calificate.  Dificultatea încadrării cu personal didactic calificat

 Numărul mare de cadre didactice titulare cu gradele în unităţile izolate din mediul rural.

didactice I şi II.  Flux informaţional discontinuu între manager, cadre

 Numărul mare de manageri cu experienţă, formaţi în didactice şi părinţi sau între cadre didactice, elevi şi

management educaţional. părinţi.

 Existenţa programelor M.Ed.C. de formare a  Prezenţa formalismului în activitatea comisiilor

cadrelor didactice. metodice constituite la nivelul unităţilor şcolare.

 Participarea multor cadre didactice la stagiile de  Lipsa creativităţii în activitatea de predare

formare în problematica reformei.  Documentele manageriale ale directorilor cuprind

 Manifestarea unui interes deosebit pentru puţine măsuri referitoare la formarea cadrelor didactice

angrenarea şcolilor în proiecte internaţionale.  Nu există corespondenţă între aspectele întâlnite la

 Existenţa la nivelul judeţului a formatorilor naţionali asistenţele efectuate de directorii unităţilor şcolare

şi locali privind calitatea procesului de predare – învăţare,

 diversificarea ofertei de acţiuni de formare continuă managementul clasei, etc. şi a acţiunilor iniţiate de I.Ş.J.

în acord cu nevoile individuale de dezvoltare şi C.C.D.

profesională prin derularea programelor acreditate de

C.N.F.P.

Oportunităţi Ameninţări

 Caracterul de prioritate naţională al învăţământului.  Nevoia de fonduri mai mari pentru educaţie.

 Existenţa unor direcţii de redresare a învăţământului  Greutatea preluării şi prelucrării rapide a

rural, cuprinse în Programul de Guvernare pe perioada informaţiei, mai ales în zona rurală. Considerăm că ar fi

2001 – 2004 şi relansate în Programul de Guvernare benefică conectarea la INTERNET a tuturor unităţilor

2005 – 2008.. şcolare cu personalitate juridică din judeţ.

 Posibilitatea implicării în programe de cooperare  Migrarea cadrelor didactice tinere către domenii

naţionale şi internaţionale. mai bine plătite.

 Creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei  Prezenţa sporadică în şcoli a personalului calificat

private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi în consilierea copiilor cu nevoi speciale.

susţinerea educaţiei şcolare.  Lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară





34

 Lărgirea ofertei de formare continuă a personalului care să permită atenţionarea/sancţionarea cadrelor

didactic. didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare

 Creşterea gradului de autonomie instituţională a profesională.

şcolii.  Slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice

 Identificare oportunităţilor de formare a cadrelor pentru desfăşurarea unor activităţi didactice eficiente.

didactice  Imposibilitatea încadrării cu personal didactic

 Dezvoltarea centrelor de excelenţă; organizarea calificat/titular în unităţile şcolare izolate, cu efective

activităţilor de interasistenţe, urmate de lecţii susţinute mici de elevi, existenţa predării în clase simultane.

de profesori la diferite nivele de învăţământ în scopul  Comunicarea deficitară între şcoală, C.C.D., şi

cunoaşterii metodelor necesare ce urmează să le aplice I.Ş.J. Mureş

pentru o mai bună adaptare a elevilor la un ciclul

următor;





6. ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC MUREŞ



"Un profesor cu adevărat bun

este acela care mai întâi se învaţă pe sine

pentru a putea să-i înveţe pe alţii."



Casa Corpului Didactic Mureş are rolul de principal acţionar, la nivel judeţean, în procesul de formare

continuă şi de dezvoltare profesională şi personală a personalului din învăţământul preuniversitar, ea se constituie

în centru de resurse şi inovare pedagogică, şi este totodată un partener activ alături de toţi cei ce participă la

realizarea reformei în învăţământul românesc.

În acest scop au fost elaborate programe variate şi multiple, pentru a promova inovaţia şi a asigura cadrul

pentru dezvoltarea personală şi profesională a personalului din învăţământul preuniversitar.

Planul operaţional anual a fost realizat cu orientare spre priorităţile politicii educaţionale guvernamentale

din domeniul educaţiei, fiind atinse obiectivele prioritare ale formării continue stabilite în planul managerial.

Casa Corpului Didactic Mureş a realizat analiza de nevoi de formare a cadrelor didactice din învăţământul

preuniversitar al judeţului Mureş. Analiza de nevoi s-a bazat pe constatările inspecţiei şcolare, pe sugestiile

directorilor unităţilor de învăţământ, precum şi pe solicitările cadrelor didactice.



I. REALIZĂRI



a) Programe acreditate ale CCD de MedC, sau implementate prin parteneriat:





Număr Număr

Denumirea programului Public ţintă

credite participanţi



Personal de conducere, de îndrumare şi control 104

Manager european 90

din învăţământul preuniversitar



Eduaţia XXI – Universitatea „Petru Cadre didactice din învăţământul gimnazial şi 160

90

Maior" liceal

Magister – Universitatea „Babes- 60

Cadre didactice din învăţământul preuniversitar 30

Bolyai"



AEL Cadre didactice din învăţământul preuniversitar 25 60







b) Programe de formare continuă avizate de către M.Ed.C. în cadrul ofertei de programme, derulate cu

succes:

Nr.crt. Tema Durata(ore) Nr. cursanţi

specialitatea

1 Abilitare curriculară/Didactica specialităţii Lb. engleză 40 ore 32

Înv. primar 40 ore 20

2 Management educaţional 60 ore 108

3 Consiliere şi orientare 20 ore 60

4 TIC şi utilizarea calculatorului 40 ore 136

5 AEL 43/46 ore 64

6 CDI 20 ore 18

7 Limbi străine Lb. engleză 40 ore 75





35

8 Educaţie civică 40 ore 30

9 Teoria inteligenţelor multiple 40 ore 53

10 Biblioteconomie 80 ore 40

11 Character first 8 ore 170

12 Tehnica citit-scrisului la vârsta micului şcolar 40 ore 20

13 Arta jocurilor de mişcare 40 ore 20

14 Metodica predării matematicii în învăţământul primar 40 ore 20

15 Tratarea individualizată a elevilor 40 ore 20

16 Specificul predării lb. române în înv. primar-secţia maghiară 40 ore 20

17 Arta compoziţiilor aplicative 40 ore 40

18 Problematica evaluării în învăţământul primar 40 ore 20

19 Problematica generală şi specifică a didacticii specialităţii 40 ore 20

20 Educarea părinţilor - "Educăm aşa" 40 ore 12

21 Fantezie - creaţie - îndemânare 40 ore 44

22 Legislaţie şcolară 5 ore 300

23 "Noi urnim România" 16 ore 44

24 Ecogrădiniţa 20 ore 27

25 Promovări actuale şi noi perspective ale cunoaşterii copilului 40 ore 40

26 Origami 40 ore 40

27 Curs pentru laboranţi şcolari 40 ore 23

28 Curs pentru profesori de sprijin 112 ore 30

29 Proiectul « Cetăţeanul » (Citizen) 40 ore 35

30 Educaţia incluzivă – Proiect Phare 60 ore 200



c) Proiecte derulate de către CCD, ca iniţiator sau ca partener

1. " Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate ", proiect Phare având ca scop realizarea unor şcoli

incluzive, CCD Mureş coordonând formarea cadrelor didactice.

2. " Educaţie pentru informaţie în medii rurale defavorizate ", proiect în parteneriat cu Ambasada Franţei

la Bucureşti, finalizat cu realizarea a 18 CDI-uri, dintre care în anul şcolar 2005 – 2006 au fost realizate

următoarele:



Unitatea şcolară / Localitatea

Şcoala Generală / Miercurea Niraj

Şcoala Generală / Sâncraiu de Mureş

Şcoala Generală / Gorneşti

Şcoala Generală / Ibăneşti

Gimnaziul "Sfântul Gheorghe" / Sângeorgiu de Mureş

Şcoala Generală / Sânpaul



3. Proiectul "Cetăţeanul" (Citizen), în parteneriat cu Florida Law Related Education, S.U.A., finalizat prin

curs de formare şi concurs de proiecte.

4. " Character first ", proiect de formare pentru educaţie civică, în parteneriat cu Character Training Institute

din Oklahoma, finalizat prin curs de formare şi pilotare.

5. "Şcoala europeană", schimburi de experienţă şi cursuri de formare în parteneriat cu Centru de Formare a

cadrelor Didactice din Nyiregyhaza, Ungaria.

6. "Evaluarea calităţii în managementul şcolar", curs de formare realizat în parteneriat cu Institutul de

formare din Kecskemet, Ungaria.



d) În anul şcolar 2005 – 2006, Casa Corpului Didactic Mureş a avut parteneriate educaţionale cu următoarele

instituţii

 Universitatea "Babeş –Bolyai", Cluj –Napoca

 Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi

 Universitatea "Petru Maior", Tg-Mureş

 Universitatea "D. Cantemir", Tg-Mureş

 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti

 Universitatea Populară Mureş

 Centrul Zonal pentru Educaţia Adulţilor Mureş

 Centrul de perfecţionare a cadrelor didactice din Budapesta, Nyiregyhaza şi Kecskemét

 Institutul Român Pentru Drepturile Omului

 UNICEF

 UNESCO

 Ambasada Franţei



36

 Ambasada S.U.A. la Bucureşti

 Centrul Cultural Francez

 Centrul Cultural American

 Asociaţia SHIDO Japonia

 Asociaţia RENINCO







II. Activitatea Casei Corpului Didactic Mureş poate fi optimizată, în perspectivă, prin:

 existenţa unui sistem informatizat de monitorizare a perfecţionării personalului din unităţile de învăţământ

din judeţ;

 crearea unui sistem eficient de monitorizare a aplicării la clasă a achiziţiilor obţinute în urma diferitelor

tipuri de formare;

 existenţa unor mijloace de impunere a diseminării informaţiilor şi competenţelor obţinute de beneficiarii

formărilor, spre colectivele de cadre didactice din care fac parte;

 facilitarea comunicării spre zonele din mediul rural;

 înlăturarea barierelor existente în atragerea la activităţi de formare, a cadrelor didactice debutante şi celor

cu vârste apropiate de pensionare;

 solicitarea de către directori a cursurilor centrate pe şcoli;

 înfiinţarea mai multor Centre zonale de formare (filiale C.C.D.);

 îmbunătăţirea comunicării cu I.S.J. Mureş privind furnizarea constatărilor inspecţiei şcolare şi sugestiile de

formare ale inspectorilor şcolari;

 înlăturarea disfuncţionalităţilor dintre proiectarea agendei stagiilor de formare şi posibilităţile de finanţare a

acestora, prin cunoaşterea, în timp util, a fondurilor disponibile pe plan judeţean;

 creşterea randamentului Centrelor zonale;

 crearea unui cadru pentru organizarea unor formări la distanţă;

 existenţa unui sistem unitar de atestare a formatorilor;

 îmbunătăţirea condiţiilor materiale de desfăşurare a programelor, prin adecvarea infrastructurii la specificul

instituţiei şi în raport cu volumul mare de activităţi desfăşurate.



DIRECTOR,

prof. Nagy Edita



7. ACTIVITATEA CENTRULUI JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ



Puncte tari:

 număr mare de profesori în cabinete de asistenţă psihopedagogică cu specializarea în psihologie

 foarte bună colaborare între psihologii din cabinete - funcţionează ca o reţea

 entuziasmul şi dorinţa de implicare în activitate

 dorinţa de perfecţionare în domeniul psihopedagogiei

 număr mare de profesori psihologi ce sunt formaţi în diverse forme de psihoterapie

 echipă tânără şi dinamică la centru

 instrumente de lucru performante (BTPAC, Intreoption, Teste proiective) şi specialişti pregătiţi pentru a le

utiliza

 experienţa unor proiecte reuşite în anii şcolari trecuţi şi solicitări în vederea continuării acestora

 orientarea activităţii de asistenţă psihopedagogică şi spre elevii, cadrele didactice şi părinţii din mediul

rural

 ofertă diversificată de programe destinate unui număr mare de elevi, cadre didactice şi părinţi

 flexibilitate şi deschidere spre nevoile de consiliere existente

 monitorizarea lunară a activităţii psihologilor

 implicarea tuturor psihologilor în studiile iniţiate de centru privind problemele educative din şcoli

 organizarea activităţilor de perfecţionare – sub forma activităţilor – model la care participă fiecare psiholog

din reţea

 forma de organizare a activităţii reţelei psihologilor din şcoli

Puncte slabe:

 numărul prea mare de elevi de care se ocupă un profesor psiholog - peste 1500 în unele cabinete

 dotarea precară a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din şcoli

 lipsa de continuitate în activitate datorită schimbărilor intervenite în fiecare an



Oportunităţi:

a. număr mare de solicitări din partea elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor

b. deschiderea spre colaborare venită din partea altor instituţii cu preocupări în domeniu

c. consilierea psihologică este percepută de un segment tot mai mare de populaţie ca fiind din ce în ce

mai utilă

d. sprijin din partea conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean



37

Ameninţări:

- solicitările privind efectuarea examinării psihologice a personalului din învăţământ au condus la

supraîncărcare şi conflicte psiholog - personal examinat

- lipsa unui cadru legal care să asigure eficienţa şi continuitatea procesului de examinare psihologică

realizat de psihologi

- rezerve din partea conducerii unor unităţi de învăţământ în ceea ce priveşte utilitatea psihologului într o

şcoală





8. ACTIVITATEA UJIP MUREŞ



Proiectul pentru învăţământul rural derulat sub coordonarea UJIP Mureş a desfăşurat următoarele activităţi:

1. În cadrul componentei 1- îmbunătăţirea activităţilor de predare din şcolile din mediul rural – activităţile

derulate au fost:

- Subcomponenta 1.1 – pregătirea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activităţi

defăşurate în şcoală. Mentorii selectaţi în cadrul acestei subcomponente în persoana doamnei Maria Borşan

şi a domnului Năprădean Ciprian şi-au început activitatea de mentorat la începutul anului şcolar 2005-2006.

Activităţile desfăşurate de mentori în şcolile înscrise în acest program sunt:

Prezentarea generală a proiectului

Prezentarea generală a modulelor:

1. Module generale:

- Predarea interactivă şi centrată pe elev

- Evaluarea continuă

- Cunoaşterea elevilor

- Adaptarea curriculumului la specificul mediului rural

2. Module specifice:

- Predarea la clase simultane, Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare, Predarea matematicii

pentru recuperarea rămânerilor în urmă, Limba Română ca a doua limbă, Predarea Lb. Române pentru

recuperarea rămânerilor în urmă.

Activitatea mentorilor, este susţinută de existentă unui centru mobil de resurse, în valoare de 92.641, 46 ron,

dotat cu echipamente în valoare de 13.108, 45 ron.



- Subcomponenta 1.2 – Crearea oportunităţilor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din mediul

rural - La nivelul programelor de formare realizate în cadrul proiectului pentru învăţământul rural în judeţul Mureş

şi-au început cursurile 230 cadre didactice pentru cele două variante ale programului şi anume calificare cadre

didactice necalificate şi reconversie profesională.Ei beneficiază de cursuri derulate prin următoarele universităţi:

Universitatea „Babes Bolyai" Cluj Napoca, Universitatea „Transilvania" Braşov şi Universitatea Bucureşti, prin

învăţământ la distanţă.



- Subcomponenta 1.3 – Asigurarea condiţiilor minime de funcţionare a şcolilor în mediul rural – acestă

subcomponentă este implementată de către U.M.P. Reabilitare şcoli



- Subcomponenta 1.4 – Asigurarea materialelor didactice necesare şcolilor din mediul rural.În cadrul

acestei subcomponente s-a realizat baza de date pentru distribuirea cărţilor la şcoli, monitorizarea recepţiilor de

cărţi primite, monitorizarea distribuirii cărţilor. Urmează semnarea proceselor verbale de primire predare finale de

către şcoli. Valoarea totală a celor 39.608 cărţi primite pentru şcolile cu clasele V-VIII, a fost de 234.756, 47 ron.

Tot în cadrul acestei componente, s-au centralizat comenzile pentru şcolile cu clasele I- VIII, din mediul urban şi

rural, cu lista mijloacelor de învăţământ necesare, care cuprinde: planşe, hărţi de perete, materiale şi jocuri

educaţionale, materiale educaţionale pentru predarea integrată a ştiinţelor, globuri, modele, jocuri educaţionale şi

echipament sportiv.



2.Componenta 2- Îmbunătăţirea parteneriatului comunitate- şcoală.În cadrul acestei componente activitatea la

nivelul judeţului Mureş se derulează din anul 2005, în condiţii bune prin intermediul facilitatorilor, prof. Neagu

Nicolae, prof.Nagy Edita, prof. Macarie Ioan.

În anul şcolar 2005-2006 s-au faciliatat la nivelul judeţului Mureş un număr de 65 de şcoli, din care 53 de şcoli au

depus spre evaluare subproiecte, iar 24 dintre ele au obţinut finanţare în valoare de 226100, 10 ron.Şcolile aplicante

au implementat subproiectul finanţat pe o perioadă de 9 luni, astfel urmând ca la sfârşitul lunii septembrie anul

curent, să se incheie implementarea lor.Această etapă a făcut parte din runda a doua de competiţie pentru obţinerea

de granturi.

În cadrul acestei runde în care au beneficiat de finanţare deja 24 de şcoli din judeţ, în data de 31 martie s-a

terminat cheltuirea primei tranşe de bani, urmând ca după raportul intermediar depus de şcoli în luna aprilie 2006

asupra activităţilor derulate, şcolile să primească a doua tranşă de bani, în luna iunie.









38

Începând cu data de 15.11.2005 a inceput procesul de facilitare pentru runda a 3 a de competiţie din cadrul PIR.

Facilitarea s-a încheiat în data de 01.05.2006, la un număr de 113 şcoli din judeţ, fiind făcută de faciliattori în

colaborare cu membrii UJIP: ec.Otilia Dan şi expert în educaţie dr.prof.Arina Modrea.

Perioada de depunere a formularelor de aplicaţie la UJIP a fost între 01.05.2006-01.06.2006. În acest interval de

timp s-au depus 40 de subproiecte, care au fost trimise spre evaluarea tehnică şi financiară.

Implementarea tuturor granturilor s-a derulat sub directa monitorizare a membrilor UJIP, începând de la achiziţiile

de bunuri şi derularea licitaţiilor, cu respectarea normelor şi legilor tehnico-financiare ale Băncii Mondiale, până la

activităţile cu elevii derulate împreună cu comunitatea din care fac parte. Şcolile aplicante în această rundă de

competiţie sunt:



1 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Alunis

2 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Archita

3 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Beica de Jos

4 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Beica de Sus

5 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Bichis

6 Şcoala Generală cu cl.I-IV Cacuciu

7 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Cecalaca

8 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Ceauasu de Campie

9 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Dumbravioara

10 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Faragau

11 Şcoala Generală cu cl.I-IV Grausorul

12 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Grindeni

13 Şcoala Generală nr.1 Ibanesti

14 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Ibanesti Padure

15 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Ideciu de Jos

16 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Ideciu de Sus

17 Şcoala Generală "Nicolae Petra-Petrescu"Ibanesti

18 Şcoala Generală "PATAKY AGOTHA" Mădăraşi

19 Şcoala Generală cu cl. I-VIII Papiu Ilarian

20 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Periş

21 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Sanger

22 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Sanpetru de Campie

23 Şcoala Generală cu cl.I-VIII Tirimia

24 Şcoala Generală cu cl.I-IV Vadu



Rezultate obţinute în şcolile aplicante din judeţul Mureş în cadrul rundei 2 de competiţie sunt:

1.În fiecare şcoală s-au făcut activităţi de diseminare a subproiectului la care s-au făcut poze CD-uri cu filme, cu

apariţii în mass media locală şi radio, pliante în română şi franceză

2. Serbări de iarnă audiţii de colinzi, serbări de 8 martie cu realizări de CD uri şi poze

3. Mostre de plante culese din pădure puse în vitrine achiziţionate din grant.

4.Ecologizarea unor albii de râuri

5.Competiţii sportive, minifotbal, altletism, mostre de diplome puse la dosarul şcolilor

6.Instalarea de linii telefonice, conectarea la internet, prezentarea de referate făcute de elevi utilizând internetul

7.Culesul folclorului local de la bătrânii satului cu înregistrări audio

8.realizarea de muzee etnografice cu obiecte vechi din sat, culese de copii

9. realizări de monografii ale satelor în localităţile Grindeni, Archita

10.Spectacole de teatru, de dansuri populare,

11.Expoziţie cu vânzare cu decoraţiuni de paşti şi tablouri, poze multe cu exponatele.Afiş color cu festivitatea de

deschidere a proiectului şi vănzarea de exponate

12.Revistă redactată exclusiv de elevi cu titlul:"Vandor", Revista cultural istorică-„Tezaur"-Scoala Papiu Ilarian

13.Realizare de pagină WEB a comunei Alunis, www.alunis.ro

14.Cunoştinţe acumulate de elevi în urma orelor de consultanţă IT 15.Softuri educaţionale achiziţionate

16.Igienizări în jurul Căminului Cultural a şcolii a bisericii, colectarea deşeurilor

17.Plantarea de pomi, straturi de flori, tuns gard viu

18.Concurs de desen şi expunerea lor

19.Programe artistice de cântece şi poezii

20.Costume populare cusute de elevi şi confecţionarea de zurgălăi

21.Revista şcolară „Creionul magic"Ibăneti Isticeu

22.Poze din excursii făcute de către elevi





39

23.Întâlnire cu un poliţist şi prezentarea de film documentar

24. înregistrări audio despre persoane importante din sat decedate în război, dascăli preoţi, despre momente

importante din istoria românilor, 1848, experienţa proprie a unui condamnat politic, colectivizare, tabele cu preoţii,

statistici despre credincioşi, tabele cu absolvenţi, cu dascăli

25. Expoziţie de filatelie pe diverse teme

26.Înfiinţarea cercului de istorie"Micii muzeografi"

27. Fotografii cu mostre, tehnologia prelucrării cânepii şi a lânii, de la bătrânii locului

28. Căutarea unor costume populare vechi pentru a fi reproduse

29.Poze de la carnaval

30.Poze cu tablourile din pâslă hârtie, figurine, confecţionate de elevi

31.Expoziţie cu fotografii vechi, imbrăcăminte veche germană, cărţi religioase, etc



3.Componenta 3- Întărira capacităţii de monitorizare, evaluare şi elaborare de politici.

În cadrul acestei componente s-a elaborat la nivel naţional noul sistem de indicatori naţionali pentru educaţie şi

formare profesională, manual ce se gaseşte în fază de proiect şi care a fost distribuit pentru studiu şcolilor din

judeţul Mureş. Această componentă se ocupă şi de monitorizarea permanentă a proiectului.

S-a lucrat la culegerea de date conform unor fişe standard elaborate de M.Ed.C. în vederea realizării bazei

naţionale de date a sistemului de învăţământ.

Membrii echipei UJIP, au participat la 2 testări internaţionale P.I.S.A., pentru diferite categorii de elevi şi cicluri

de învăţământ.Prin participările la aceste testări şi-au adus contribuţia indirect la elaborarea primului studiu

longitudinal privind implementarea metodologiei şi a instrumentelor pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

pentru învăţământului rural precum şi la elaborarea setului de indicatori de evaluare pentru educaţie.



4. Componenta 4 – Întărirea capacităţii manageriale a UMP pentru învăţământul rural. Implicare la realizarea

emisunilor radio „Şcoala pe uliţă" ce are loc la radio România Actualităţi în fiecare săptămână, între orele 18, 30-

19, 00, organizarea de seminarii judeţene de informare şi diseminare a proiectului, anunţuri în mass media

naţională şi locală.



Expert educaţie Economist

Dr.prof.Arina Modrea Otilia Dan





9. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL



Sistemul educaţiei, considerat componenta esenţială a spaţiului comunitar, este supus unor modificări de

esenţă. Descentralizarea acestuia antrenează responsabilizarea şi asumarea rolului esenţial de către şcoli, ceea ce

presupune şi modificarea viziunii asupra rolului inspectoratelor şcolare. Raţiunea acestora de a exista se exprimă

concret în acordarea sprijinului şi consilierii şcolilor pentru dezvoltare. Astfel, funcţia esenţială a inspecţiei

instituţionale o constituie evaluarea externă de proces în scopul realizării calităţii.



9.1 ANALIZA PUNCTELOR TARI ŞI SLABE ÎN FUNCŢIONAREA ŞCOLILOR.



La nivelul managementului unităţilor de învăţământ s-au constatat următoarele aspecte pozitive:



Puncte tari:

1. Funcţia de proiectare şi documentele de proiectare au fost concepute şi redactate în concordanţă cu

recomandările M.Ed.C. şi detaliază pe domenii de competenţă, tipurile de demersuri asociate obiectivelor

prioritare.

2. Optimizarea reţelei şcolare în urma analizei indicatorilor specifici hărţii şcolare, ţinând cont de tendinţele

demografice şi de dezvoltarea economică ale judeţului Mureş.

3. Aplicarea practică a planurilor manageriale este abordată în mod flexibil, iar pentru remedierea aspectelor

neprevăzute sau a problemelor apărute sunt luate eficient măsuri operative.

4. Progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor, performanţelor şi eficienţa planificărilor sunt analizate şi

evaluate periodic, constituind utile instrumente de lucru.



Puncte slabe

1. Reţeaua şcolară amplă (un număr mare de unităţi şcolare) a creat unele dificultăţi de circulaţie a informaţiei şi

neîncadrarea în termenele de culegere şi transmitere a datelor.

2. Existenţa în unele şcoli, a documentelor manageriale nerelevante pentru activitatea din unitate, nerealiste, strict

convenţionale întocmite formal.

3. Implicarea predominantă a unor manageri şcolari în aspecte administrative coroborat cu o preocupare scăzută

pentru creşterea calităţii actului didactic.

4. Apariţia, mai ales în mediul rural, a cazurilor de abandon şcolar.

5. Rezistenţa la schimbare a unor manageri şi/sau cadre didactice.









40

Oportunităţi:

 Realizarea periodică a unei analize obiective a tuturor nivelurilor de management, fapt ce a dus la luarea unor

decizii pe baza unor bune documentări şi cu apel la date relevante.

 Reconsiderarea activităţii la nivelul compartimentelor de lucru în sensul eliminării formalismului şi

operaţionalizării obiectivelor.

 Implicarea majorităţii reprezentanţilor comunităţilor locale şi judeţene în rezolvarea problemelor şcolii, în

condiţiile descentralizării şi sporirii autonomiei locale.



Ameninţări:

 Incapacitatea unor autorităţi locale în a dezvolta comunicarea, colaborarea, parteneriatul cu unităţile şcolare,

precum şi imixtiunile unor primari în probleme ale şcolii, ce nu ţin de competenţa Consiliilor Locale.

 Influenţa negativă a contextului socio-economic din mediul rural asupra procesului de şcolarizare şi educaţie.

 Înregistrarea în unele şcoli a unor cazuri de conducere nedemocratică, blocând comunicarea şi transmiterea

datelor pentru cadrele didactice.



9.2. COLECTIVUL MANAGERIAL LA NIVEL JUDEŢEAN



În anul şcolar 2005/2006 posturile de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar au fost ocupate după

cum urmează:



o În mediul urban sunt ocupate 143 posturi de directori cu următoarea distribuţie

 67 directori de grădiniţe

 41 directori la şcoli generale şi gimnazii

 40 directori pentru licee, grupuri şcolare, şcoala de arte şi meserii

o În mediul rural sunt ocupate 232 posturi de directori cu următoarea distribuţie

 49 directori de grădiniţe

 181 directori la şcoli generale şi gimnazii

 2 directori pentru licee şi grupuri şcolare



Cadre didactice în funcţii de conducere – 375 . .

o Ocuparea posturilor de directori / directori adjuncţi pe nivele de învăţământ

 În cazul directori pentru licee, grupuri şcolare, şcoala de arte şi meserii

 20 directori ocupând postul prin concurs

 20 directori ocupând postul prin delegaţie

 29 directori adjuncţi ocupând postul prin concurs

 7 directori adjuncţi ocupând postul prin delegaţie

 În cazul şcolilor generale şi gimnazii

 121 directori ocupând postul prin concurs

 101 directori ocupând postul prin delegaţie

 37 directori adjuncţi ocupând postul prin concurs

 16 directori adjuncţi ocupând postul prin delegaţie



Punctul slab al acestui domeniu se manifestă prin faptul că din numărul total de funcţii de manager ocupate,

doar 207 sunt ocupate prin concurs .



Rezultatele concursului :

În conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de director

şi director adjunct nr. 3142/25.01.2006 în cadrul ISJ Mureş s -a desfăşurat în perioada 14-29 mai 2006 cu

următoarea structură :



 Posturi vacante :

o Posturi vacante de director/director adj . la licee şi grupuri şcolare : 9 posturi

o Posturi vacante de director la cluburi ale copiilor : 3 posturi

o Posturi vacante de director/director adj . – şcoli speciale : 1 post

o Posturi vacante de director la şcoli generale : 47 posturi

o Posturi vacante de director adj. la şcoli generale : 46 posturi

o Posturi vacante de director la grădiniţe : 10 posturi

 Înscrişi la concurs cu următoarea structură :

 Director la licee şi grupuri şcolare : 4 candidaţi

 Director şcoli speciale : 2 candidaţi

 Director la şcoli generale şi grădiniţe : 13 candidaţi

 Director adjunct : 8 candidaţi

 Reuşiţi :

 Director la licee şi grupuri şcolare : 4 persoane

 Director la şcoli generale şi grădiniţe : 11 persoane



41

 Director adjuncţi : 8 persoane

OBS.

1. Pentru posturile din ŞCOLILE SPECIALE s-au revenit

2. Domnul Dascăl Martin nu a îndeplinit condiţiile de concurs

3. Domnul Neamţu Viorel nu a promovat examenul



Motivele încetării contractelor de management în cazul directorilor şi a celor adjuncţi în cadrul I.S.J. Mureş

sunt :

o Reorganizarea unităţii de învăţământ art. 9 pct. d

o Deces art. 9. pct. g

o Renunţarea managerului educaţional la mandatul încredinţat, in situaţia neasigurării condiţiilor prevăzute în

contract, ori în alte condiţii întemeiate art. 9. pct. e (demisie Ilie Ştefan dir. adj. de la Lic. J. Haltrich

Sighişoara )

o Destituirea din funcţie prin decizia Inspectorului Şcolar General al ISJ Mureş (Corneanu Mariela de la

Gr.Şc. E. Dandea din Tg-Mureş, Cerghizan Doiniţa de la Col. Teh. Târnăveni şi Maier Mircea de la Lic. J.

Haltrich Sighişoara )

o Pentru alţi 15 directori de licee şi grupuri şcolare au fost emise decizii de numire cu delegaţie până la

sfârşitul anului şcolar sau până la organizarea concursului .

o Problema cea mare a fost că la numirea cu delegaţie a acestor directori nu s-a folosit aceeaşi unitate de

măsură cum era normal .



Calitatea prestaţiei managerilor unităţilor de învăţământ



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Calitatea crescută a proiectelor manageriale şi a  Dificultăţi în implementarea managementului

planurilor de dezvoltare a şcolilor în urma parcurgerii comunicării;

stagiilor de formare  Lipsă de promptitudine a valorificării activităţii de

monitorizare desfăşurată de manageri, în special

la nivelul comisiilor

 Implicarea comunităţii în modernizarea bazei materiale  Dificultăţi în sensibilizarea reprezentanţilor

a unităţilor şcolare administraţiei locale în vederea efectuării unor

reparaţii capitale

 Derularea unor parteneriate şcolare cu şcoli din ţară  Insuficientă valorificare a managementului de

sau străinătate în liceele cu tradiţie şi în multe şcoli impact al activităţilor de cooperare şcolară

din mediul urban internaţională





10. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PARTICULAR ŞI FORMELE ALTERNATIVE DE ÎNVĂŢĂMÂNT



10.1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PARTICULAR:



Anul şcolar 2005-2006 a fost anul în care s-au pus bazele asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar,

aspect favorizat de înfiinţarea Agenţiei Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, instituţie

publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget

propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea

calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.

Toate unităţile de învăţământ particular din judeţul Mureş au fost autorizate să funcţioneze provizoriu

respectând standardele naţionale privind baza materială, resursele umane şi curriculumul. Autorizarea de

funcţionare provizorie este prima etapă a procesului de acreditare, conferind unităţii de învăţământ respective

dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii.

în cursul anului şcolar 2005-2006 în judeţul Mureş au funcţionat un număr de 18 unităţi de învăţământ, alte

două dosare fiind în curs de finalizare. La sfârşitul anului şcolar una din aceste două unităţi de învăţământ a fost

evaluată în vederea acordării autorizării, respectiv Grădiniţa JASMINE.

Din păcate însă două grădiniţe şi-au încetat activitate la Luduş şi Târnăveni .

Au fost evaluate în vederea acreditării două unităţi de învătământ privat din judeţ respectiv Grădiniţa Privată

Mirona şi Gimnaziul Privat Mirona amândouă obţinând aviz favorabil din partea Comisiei de evaluare a ARACIP.



Analiza SWOT



1. Oferta curriculară



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal,  Necorelarea trunchiului

profesional şi postliceal este identic cu cel din învăţământul de stat iar comun cu sfera opţională

Curriculum la decizia şcolii este folosit în totalitate pentru a da o notă  Utilizarea sporadică a





42

specifică unităţii de învăţământ particulare materialelor curriculare

 Oferta educaţională a acestor unităţi este constituită din activităţi de trunchi  Nearmonizarea

comun prevăzute în Curriculum Naţional cât şi din activităţi opţionale şi Curriculumului Naţional cu

extinderi de conţinut, acestea fiind susţinute de profesori de specialitate în cel local

domeniu;  Lipsa elaborării unor

 Pentru fiecare nivel de şcolarizare, majoritatea unităţilor şcolare dispun de materiale metodice,

material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe auxiliare pe domenii de

şcola, auxiliare curriculare – manuale, ghiduri, etc.). activitate

 Existenţa unor materiale didactice şi instrumente educaţionale moderne  Repartizarea CDŞ :

existente iniţiativa M.Ed.C. de a integra unitaţile şcolare particulare în - managerial – oferta şcolii

strategia de monitorizare, îndrumare şi control a inspectoratelor şcolare a fost nu satisface nevoile tuturor

primită pozitiv atât de managerii unitaţilor şcolare cât şi de cadrele didactice elevilor

asistate. - resurse umane –

 Existenţa unei diversităţi în ceea ce priveşte Curriculumul la decizia grădiniţei insuficienta diversitate a

(exemple de discipline opţionale: limba engleză, franceză, italiană, gimnastică abilităţilor cadrelor

şi dansuri sportive, calculator, muzică instrumentală etc.); didactice în raport cu

 Adaptarea temei/subiectelor atât la specificul clasei cât şi la vârsta elevilor solicitările (părinţilor şi

 Diversificarea modalităţilor de evaluare copiilor) beneficiarilor.

 Existenţa în şcoli a unei reţele de calculatoare

 Interesul unor cadre didactice pentru un învăţământ modern

 Existenţa unui grup de elevi dornici de performanţă

 Participarea la activităţi extracurriculare

 Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice îmbinate, cu invitaţi,

metodişti, scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi de edituri, etc.



2. Resurse umane



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 iniţiativa M.Ed.C. de a integra unitaţile şcolare  nu în toate unităţile sunt îndeplinite condiţiile pentru

particulare în strategia de monitorizare, îndrumare numirea directorilor (art.110(5) din Legea

şi control a inspectoratelor şcolare a fost primită Învăţământului)

pozitiv atât de managerii unităţilor şcolare cât şi de  nu în toate unităţile şcolare se respectă art.110(3)

cadrele didactice asistate. din Legea Învăţământului prin care în învăţământul

 directorii şcolilor particulare au participat la toate particular liceal şi profesional, cel puţin 60% din

activităţile desfăşurate cu managerii şcolari din numărul personalului didactic trebuie să fie încadrat

şcolile de stat şi particulare, impulsionând cu norma de bază în unităţile respective; nici în

participarea cadrelor didactice din unităţile de învăţământul postliceal, în unele unităţi, nu se

învăţămănt particulare la acţiunile cercurilor respectă încadrarea cu cel puţin 50% din posturi cu

pedagogice pe diverse discipline; personal didactic cu normă de bază (110(4) Legea

 în scolile postliceale sanitare, cadrele cu Învăţământului).

specializare sanitara cu studii superioare au parcurs

modulul de pedagogie –exemplu concret în acest în scolile postliceale sanitare, nu toate cadrele cu

sens este Scoala sanitara postliceala Eugen specializare sanitara cu studii superioare au parcurs

Nicoara din Reghin, unde intreg colectivul de cadre modulul de pedagogie

didactice are modulul de psiho pedagogie parcurs  fluctuaţia cadrelor didactice

conform legislatiei în vigoare  conservatorismul unor cadre did. privind aspecte

 Personalul didactic calificat este în proporţie de precum : organizarea şi desfăşurarea lecţiilor,

peste 80%. centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului,

 relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere- informatizarea învăţământului etc.

subalterni, prof. -părinţi, prof.-prof. etc.) existente

favorizează crearea unui climat educaţional deschis,

stimulativ



3. Resurse materiale şi financiare



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Baza didactico-materială a unităţilor de învăţământ particular este  lipsa centrelor de resurse şi formare

formată din săli de clasă dotate cu mobilier ergonomic confecţionat regională pentru profesorii .

în ţară sau străinătate, cu dotări corespunzătoare grupei/ clasei care  biblioteca nu este conectată la

îşi desfăşoară activitatea; laboratoare (Scoala privata Mirona reţeaua Internet

Reghin.) mijloace de învăţământ moderne, calculatoare cu  Lipsa unor programe informatice

imprimantă, copiatoare, faxuri şi cărţi noi pentru biblioteca şcolară. educaţionale (soft)

Unele au amenajate săli de sport unice în tara ca mărime şi dotări  materialul didactic este insuficient

având posibilitatea de a organiza concursuri internaţionale.





43

 starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă

corespunzătoare



4. Relaţiile cu comunitatea



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 sprijin din partea O.N.G şi a fundaţiilor care le finanţează.  legăturile cu firme şi licee în

 sprijin din partea părinţilor vederea realizării unei orientări

 în şcoli se desfăşoară programe educaţionale şcolare şi adecvate, sunt insuficiente şi

extraşcolare necoordonate.

 întâlniri semestriale cu responsabilii de cerc pedagogic, metodiştii,

formatorii, directorii, membrii consiliului local/judeţean şi membrii

consiliului consultativ

 dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi (de ex. prin intermediul

serbărilor şcolare )

 contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi

extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de

spectacole, acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc.,

introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.



Inspector şcolar de specialitate

Prof. Moga Anişoara



10.2. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ALTERNATIV:



Puncte tari PUNCTE SLABE

 Conţinuturile sunt parcurse ritmic, în concordanţă cu proiectările realizate  Au existat situaţii de

 Predomină strategiile activ-participative, activităţile pe centre şi centrate pe necoerenţă în proiectarea

elev managementului alternativei

 Utilizarea variată a mijloace de învăţământ adecvate vârstei structurii la nivelul clasei

claselor şi conţinuturilor

 Activităţile vizează dezvoltarea personalităţii elevilor, conturarea unei

deschideri şi preocupări pentru diverse domenii în maniera jocului activ şi

creativ, a colaborării, a învăţării prin descoperire

 Aplicarea învăţării prin cooperare

 Utilizarea tehnicilor alternative de învăţare

 Recuperarea şi integrarea copiilor (Şansa renaşterii pentru copilul dislexic)

 Cooperare şi consultanţă la nivelul colectivelor de învăţători

 Corelarea alternativei educaţionale Freinet cu învăţământul tradiţional

 Funcţionarea eficientă a relaţionării de tip feed-back

Exemple: Gimn. T. Vladimirescu Tg.Mureş, Gimn. Dacia Tg.Mureş, Gimn.

Sângeorgiu de Mureş, Gimn. A.Maior Reghin, Gimn. A.I.Cuza Tg.Mureş







11. PARTENERIATUL COMUNITAR - PROGRAME GUVERNAMENTALE DERULATE ÎN JUDEŢUL MUREŞ

COMPONENTE ALE REFORMEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI



11.1. PROGRAME GUVERNAMENTALE



A) PROGRAME GUVERNAMENTALE, GESTIONATE DE CĂTRE INSPECTORII DE MATEMATICĂ:

Puncte tari Puncte slabe

EURO 200 - Dintr-o eroare tehnica un număr de 31 cereri nu au fost

– a fost rezolvat un număr de 1452 cereri. rezolvate decât după contestaţii.

- un număr de 33 de bonuri nu au fost valorificate.









44

AEL (Asistent educaţional licee) - program destinat - Sunt parţial folosite la toate disciplinele, ele sunt

informatizării procesului de învăţământ. gestionate şi exploatate la maximum numai de către

- Au fost dotate cu cel puţin un laborator de informatică profesorii de informatică

(24+1) toate liceele şi grupurile şcolare din judeţ - Sunt scoli în care la instalare nu s-au luat masuri de

- Scoli cu eficienţă mare în exploatarea acestui program: protecţie şi siguranţă, drept pentru care unele staţii

CN PAPIU. CN UNIREA, Grup Şcolar „Traian Vuia", au fost furate: Grup Şcolar Dumbrăvioara, Grup

Grup Şcolar MIU Sighişoara, Grup Şcolar Iernut Şcolar "A. Perşu", Grup Şcolar „Gheorghe Şincai",

Şcoala Generală „Serafim Duicu" - Tg.-Mureş

- In unele locuri, cum este de exemplu Colegiul Silvic

Gurghiu sunt instalate în spatii total

necorespunzătoare.

- Nu întotdeauna colaborarea cu firma Siveco este cea

mai buna, sunt în unele locuri în care partea de Soft

este depăşită.

SEI (serviciu educaţional informatizat) - program - Încadrarea cu cadre didactice calificate în mediu rural

destinat dotării şi folosirii tehnicii de calcul în este deficitară.

gimnazii şi scoli generale, în special din mediu rural.

- Au fost dotate cu platforme de 10+1 calculatoare un

număr de 67 de scoli



B) PROGRAMUL "LAPTE ŞI CORN PENTRU COPII”- CLASELE I-IV"

ANUL ŞCOLAR Nr. copii şi elevi

2002 - 2003 27.015

2003 - 2004 41.720

2004 - 2005 43.714

2005 - 2006 42.730



C) RECHIZITE GRATUITE OFERITE DE GUVERNUL ROMÂNIEI PENTRU COPII CU PROBLEME SOCIALE

DEOSEBITE

ANUL ŞCOLAR Clasa I Clasele II-IV Casele V-VIII Număr total

2001 - 2002 2.904 10.158 10.800 23, 862

2002 - 2003 2.900 10.000 11.500 24, 400

2003 - 2004 2.900 10.000 11.600 24, 500

2004 – 2005 3.200 10.000 10.800 24, 000

2005 - 2006 4.062 10.752 8.744 26.224



D)PROGRAM DE ACORDARE DE BURSE ŞCOLARE

Nr. Nr. elevi

Categoria de burse Categoria de elevi beneficiari

crt. beneficiari

1. De performanţă Rezultate şcolare deosebite 37

2. De merit Rezultate şcolare deosebite 114

3. De studiu Rezultate şcolare deosebite 231

4. Elevi bolnavi şi orfani 1545

5. Elevi navetişti din clasele I-VIII 1256

6. Sociale Elevi din familii cu situaţie materială deosebită 10.924

7. Elevi din familii ce beneficiază de drepturi prin Legea

54

nr.42/1990

8. Pentru elevi străini Elevi din Republica Moldova 17

9. Ajutor social ocazional Elevi cu probleme deosebite 74

TOTAL GENERAL BURSE 14.178





12. BAZA MATERIALĂ - DOTĂRI – INVESTIŢII



Sume alocate judeţului Mureş de la M.Ed.C.

Total: 12081 ron

1. dotări 914.000 ron

2. reabilitări 345.000 ron – 15 unităţi

3. consolidări 450.000 ron – 2 unităţi Lic. Pedagogic "M. Eminescu" Tg. Mureş şi Gradinita cu program

prelungit Tg. Mureş

4. reparaţii capitale 1095.000 ron – 7 unităţi

5. asigurarea utilităţilor 667.000 ron – 6 unităţi





45

6. obiective noi 340.000 ron – 9 unităţi

7. obiective de investiţii în continuare 2100 ron – bazin Ungheni





13. COMPARTIMENTUL FINANCIAR – CONTABIL



În anul şcolar 2005- 2006 din bugetul de stat au fost asigurate fonduri financiare pentru:

- plata examenelor naţionale - 1.177.024 – cheltuieli de personal

- 107.086- cheltuieli materiale deplasări

- 82.202 - cheltuieli cu consumabile

- cheltuieli cu concursuri – olimpiade - 94151 – concursuri naţionale pe discipline

- pentru plata perfecţionării personalului didactic - 75453

- bani de liceu - 2138617 – 1344 – beneficiar

- mobilier şcolar - 230000 - 16 săli de grădiniţă

- 13 săli cls. I-IV

- 63 săli cls. V-VIII

- bonuri valorice E200 - 1.183692 -C/V 1648 bonuri





14. COMPARTIMENTUL JURIDIC (LITIGII)



 256 procese

 234 litigii de muncă

 203 litigii în recurs la Curtea de Apel

 Colegiul de Disciplină: 7 contestaţii la sancţiuni disciplinare aplicate personalului didactic cf. Legii 128/1997

 eliberări duplicate acte de studii

consilier juridic, Florina Dunăreanu





15. IMAGINE



Creativitatea, spiritul de iniţiativă s-a evidenţiat în cadrul deciziilor adoptate de echipa managerială a

Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş cât şi acţiuni punctuale care au subliniat aceste caracteristici (inovaţie,

crearea unor oportunităţi educaţionale, metode decizionale cu implicare activă a corpului de inspectori şcolari şi a

reprezentanţilor autorităţilor publice etc.) ale conducerii ISJ.



ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 familiaritatea cu problemele  lipsa de obiectivitate

instituţiei  absenţa unei experienţe bogate în Relaţii Publice

 înţelegerea în profunzime a  supraîncărcarea departamentului cu diverse sarcini

specificului activităţilor instituţiei

 comunicarea în interiorul

instituţiei

 spiritul de echipă

 disponibilitatea permanentă

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 relaţii cu mass-media  mesajele preluate şi transmise mass-mediei să nu fie cele reale

 relaţii cu şcolile din judeţ  oficialii instituţiei să nu ţină seama de „consiliere" în ceea ce

 relaţii cu comunitatea priveşte problemele legate de presă

 norma (1/2) este prea mică iar fişa postului prea încărcată, ceea ce

conduce la un timp minim alocat gestionării „biroului de presă"

 lipsa dotării unui „birou de presă" cu aparatură specifică şi lipsa

unui spaţiu corespunzător, unic acestui birou, conduce la o scurgere

de informaţii care nu este benefică instituţiei.

Inspector de specialitate,

Iolanda Cătinean



16. CONCLUZII PRIVIND STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN JUDEŢUL MUREŞ

la sfârşitul anului şcolar 2005-2006



1. La sfârşitul anului şcolar 2005-2006, nivelul atingerii standardelor curriculare de performanţă de către elevi poate

fi apreciat drept „bun” la toate nivelurile învăţământului.

2. Managementul şcolar şi instituţional s-a profesionalizat într-o mare măsură, demonstrând eficacitatea





46

programelor de formare continuă destinate echipelor manageriale, echipelor de proiecte instituţionale, cadrelor

didactice care alcătuiesc grupurile de lucru din şcoli.

3. Se poate aprecia că învăţământul preuniversitar mureşean a utilizat eficient resursele umane şi materiale de care

dispune, realizând priorităţile strategice de extindere a învăţământului obligatoriu până la cl. a X-a inclusiv şi de

pregătire a acţiunilor ce vor fi derulate în anul şcolar curent.

4. Putem afirma că încadrarea cu personal didactic în acest an şcolar este bună, având în vedere indicatorii specifici

ai situaţiei ocupaţionale a posturilor, numărul mare de titulari şi gradul relativ ridicat de profesionalizare a

cadrelor didactice din judeţul Mureş. De asemenea, se poate reliefa eficienţa politicilor de recrutare şi corecta

gestionare a resurselor umane prin aplicarea riguroasă a ultimelor acte normative şi metodologii ale M.Ed.C.

5. Reţeaua învăţământului mureşean este caracterizată printr-un procent optim între numărul de elevi şcolarizaţi în

învăţământul liceal (toate cele trei filiere) şi învăţământul prin Şcolile de Arte şi Meserii.

6. Parteneriatul educaţional dintre factorii de decizie de la toate nivelurile învăţământului preuniversitar şi instituţiile

comunităţii locale s-a materializat constant prin programe educaţionale diverse, dintre care majoritatea au fost

implementate eficient. Participarea unui număr important de cadre didactice şi unităţi şcolare la programe de

cooperare internaţională / parteneriate / înfrăţiri etc. asigură accederea directă la standardele europene ale

domeniului educaţiei, ceea ce implicit a influenţat calitatea actului educaţional.









47