ANUL NOU suna ca o urare de

PENTRU O BAZ| A CULTURII MODERNE PRIN

DREPTUL LA INFORMARE AL FIEC|RUI CET|}EAN





SERIE NOU|

FOND A TOR

FONDA

REDACTOR:

Gheorghe

Asachi CORNELIU LEU

1829

CLXXIX

ANUL CLXX IX

decembrie



2007





.R distinsã cu ordinul MERITUL CULTURAL în grad de M.

A.Co7 Mare Ofiþer ºi cu ORDINUL ZIARIªTILOR clasa I - aur P.S.R.

99

1

,,Albina romaneascã” a

propus titulatura de:

APELUL CELEI DE A 8-A EDITII A CONSFATUIRIINATIONALE

PATRIARH ORTODOX AL A INTELECTUALILOR DE LA SATE

TUTUROR ROMÂNILOR ,,O ÞARÃ BOGATÃ CU ÞÃRANI BOGAÞI”

CRITERIUL CULTURII suna ca o urare de

ACTIVE ÎN ANUL

OPTIUNEA NOU

ALA

ELECTORAL

ELECTOR AL A



2

S pre a ne justifica iertãtoarea

atitudine faþã de agresiunea subculturii

produsã pe canale politice ºi canale de

televiziune (la noi, dar desigur ºi la alþii) odatã







0

cu democratizarea (iar aceastã aºa zisã

democratizare în cel mai demagogic sens

populist nu începe acuma, ci chiar din dictatura

care-ºi lipea etichete democratice producând

egalitarisme pentru cei flataþi gratuit a fi clasa

muncitoare ºi situaþii privilegiate prin venituri





0

suplimentare numai pentru vârfurile ei), în

materie de înþelepciune democraticã nu putem

decât sã recurgem la resemnatul proverb „De

unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”,

renunþând a ne mai gândi la frumosul ideal







8

al meritocraþiei.

ªi aºa, cu aceastã resemnare faþã de

propriul nostru destin, ajungem a ne complace

într-un statut de populaþie bananierã

manipulatã de grupuri de interese care, ele

însele fiind vulgare, dinadins lasã ºi populaþia

într-o stare inferioarã de gândire ºi într-o Consfatuirea a fãcut demersul de lansare a consecventã, de cãtre guvernãri succesive, a

existenþã de mahala a omenirii, sordidã ºi unei etape noi din proiectul : „O ÞARÃ BOGATÃ problemelor educaþionale la nivelul comunelor

imoralã. Mahalaua unora cu costume de firmã CU ÞÃRANI BOGAÞI”prevãzând realizarea României ºi cerem eforturi susþinute pentru

ºi altora cu haine second-hand, mahalaua unei reþele de instituþii publice ºiorganizaþii depãºirea handicapului cultural-moral din

unora care nu numai cã ºi-au impus tacit obºteºti în scopul impunerii unor mãsuri zona dezavantajatã a ruralului.

manelele fãcându-i sã se retragã pe cei care echitabile de ºanse egale educaþionale ºi in- De asemenea, constatãm cã astãzi, când

anii trecuþi mai protestau, dar chiar au ajuns formative care sã asigureun nivel cultural circulaþia europeanã a forþei de muncã priveºte - ºi

a conta pe cât mai mulþi aleºi de-ai lor în contemporan pentru populaþia satelor pentru þãrile avansate ºi pentru þãrile mai puþin

parlament. Iar culmea este cã ºefii de partide, României, folosind mijloacele tehnice ale avansate, indiferent dacã e vorba de angajaþi sau

tributari unicului crez al democraþiei statistice comunicãrii moderneºi direcþionând dotãrile angajatori - în special mediul rural, problema educaþiei

prin numãrul votanþilor, propun pe liste aºezãmintelor culturale în acest scop civice pe o bazã culturalã sãnãtoasã se pune din toate

asemenea specimene, la fel cum îi încurajeazã «Ca participanþi la cea de a opta ediþie a Consfãtuirii punctele de vedere ºi ale tuturor pãrþilor, iar curentele

a se pretinde apþi de a fi parlamentari pe alþi Naþionale a Intelectualilor de la Sate - se aratã în apel - de opinie publicã în spiritul moralei democratice capãtã

„reprezentanþi”: cei ai galeriei fotbalistice. declarând cã nu pretindem a reprezenta altceva decât importanþã pentru orice comunitate umanã, fie ea

Adicã galeria formatã din acei scandalagii experienþa fiecãruia dintre noi în diverse zone din þarã ofertantã sau utilizatoare de forþã de muncã.

care sunt partizani ai cuiva doar fiindcã vor ºi consecvenþa reluãrii în cele opt ediþii ale Consfãtuirii Indiferent de nivelul de trai - care ne face fie

violenþã; ºi nu-i deloc adevãrat cã devin a diferitelor probleme ridicate de dezideratul sã migrãm spre oferte, fie sã fim noi cei care oferim

violenþi din dragostea sau partizanatul pentru dezvoltãrii rurale româneºti în slujba cãruia ne-am pus, locuri de muncã - nivelul cultural al populaþiei

ceva sau cineva. înfãþiºãm mai jos ceea ce devine important de precizat: are, în orice situaþie, un cuvânt important de

Aceastã stare („a”, sau „i”, sau pur Considerând cã datoria principalã a spus,

spus iar aprecierea fiecãrei persoane ºi a

ºi simplu) submoralã se mutã în politicã pentru Statului modern democratic este cea de a crea fiecãrui grup social se poate face numai dupã

cã e vorba de numãr de voturi. Dar se mutã ºi cetãþenilor lui condiþii pentru un trai demn, nivelul de emancipare ºi pregãtire pe care îl

în televiziune pentru cã e vorba de ratingul putându-le doar astfel pretinde relaþii de prezintã.

(continuare în pag.2,3) demnitate civicã, condamnãm neglijarea (textul integral în pag.8-9-10)

2

,,Albina româneascã” a

HABEMUS!... PATRIARH ORTODOX AL

de spectatori. ªi, astfel, constatãm o decadere continuã spre mahalaua alegerea noului Patriarh vine ca un exemplu cã meritocraþia poate

politicã, mahalaua tv, mahalaua aspiraþiilor venale ºi mahalaua învinge orice; chiar ºi unele interese fundamentaliste. Dupã toate

parvenitismului sfidãtor, în aºa fel încât bietul mahalagiu propriu-zis dezamãgirile noastre cu guvernãri penale, parlamentari versatili,

e de multã vreme depãºit de mârlãnia altor case mai mari, iar noi demnitari traseiºti, electorat manipulat prin cel mai ieftin populism

ajungem la o a doua formulare a resemnãrii naþionale gãsind cealaltã ºi partide politice sinucigaºe prin propria lor luptã internã, Adunarea

justificare cãreia începem sã-i dãm ºi ei valoare de proverb: „Fiecare Naþionalã Bisericeascã a Ortodoxiei Române ne-a arãtat cã putem

comunitate umanã îºi are conducãtorii pe care îi meritã”!... avea un organism electoral demn ºi capabil de cea mai bunã alegere

Astfel, din resemnare decãdem în recunoaºterea precaritãþii (dintre cele posibile, binenþeles); ºi nu pentru satisfacþia unora sau a

stãrii noastre de fapt, a condiþiei inferioare între popoare, a destinului altora, ci pentru interesele marii obºti pe care o reprezintã.

de a ne fi rezervat locul în lumea a doua, sau a treia, sau în cea unde Fãrã a avea vreun alt mandat decât cel moral ºi cel tradiþional

corupþia, imoralitatea, mitocãnia ºi nemunca sunt stãri de normalitate. al Credinþei noastre, aceastã Adunare a votat de o mie de ori mai

Meritul social nu mai conteazã; banii sfideazã morala, legalitatea ºi responsabil decât oricare dintre corpurile electorale care au funcþionat

administraþia; aleºii jongleazã cu banii noºtri ºi nu mai avem nici în România acestor optsprezece ani de democraþie. Decât oricare

mãcar o opoziþie credibilã de vreme ce în Parlament cade moþiunea dintre politicienii care s-au perindat la conducerea þãrii ridicându-se

de cenzurã, iar în Consiliul General al Capitalei nici vorbã de vreo prin nemerit, ca profitori ai blazatei noastre convingeri cã avem soarta

„moþiune de... bordurã” la adresa marmorei ºi granitului primarului de a fi reprezentaþi doar de aleºi democratici obedienþi intereselor de

general. grup, practicanþi ai sforãriilor, populismului ºi a coruptelor

aranjamente de culise.

Dar iatã cã, deodatã, nu întâmplãtor arãtând cert a inspiraþie Pentru cã, orice ar spune cei care ar fi avut interese contrarii,

adusã de Duhul Sfânt, ni s-a dãruit un exemplu încurajator. ªi nu orice ar pretinde defãimãtorii, oricum ar strâmba din nas cârcotaºii

oricând, ci tocmai când abjecþia politicã începuse sã-ºi bage coada sau ar cãuta alternative analiºtii, ca oameni care pãcãtuim ºi nu

ºi în singurul lucru sufleteºte sfânt pe care-l mai avem: Biserica. pretindem perfecþiunea, avem totuºi convingerea cã, pentru tronul

Biserica permanenþelor noastre ºi a strãvechii noastre credinþe! patriarhal, s-a fãcut alegerea cea mai dreaptã: Din punctul de vedere

Pe aceastã cale, a neaºteptatului dar pe care îl primeºte cel smerit, al reprezentativitãþii a fost ales cel mai reprezentativ ierarh, cu cea





COMUNICATE ªI ANUNÞURI

D ialog teologic între Biserica Catolicã ºi Biserica Ortodoxã

Textul, intitulat “Le conseguenze ecclesiologiche e canoniche della natura sacramentale della Chiesa: comunione

ecclesiale, conciliarita e sinodalita nella Chiesa”, reprezintã rodul eforturilor depuse de comisia de dialog teologic dintre

publica\ie a Bisericile Catolicã ºi Ortodoxã, care s-a reunit în oraºul italian Ravenna, la începutul lunii octombrie. Din comisie au fãcut parte

MI+C{RII PENTRU PROGRESUL o delegaþie condusã de cardinalul Walter Kasper ºi una panortodoxã condusã de mitropolitul Jovan Ziziulas de la Patriarhatul

SATULUI ROM~NESC - FUNDATIA EPISCOPUL ecumenic din Constantinopol. Documentul, alcãtuit din 46 de paragrafe, reprezintã “o micã revoluþie”, dupã cum considerã

GRIGORIE LEU cotidianul francez “Le Figaro”, pentru cã ar fixa drumul ce trebuie urmat pentru reunificarea dintre catolici ºi ortodocºi.

realizat[ în colaborare cu Ambele biserici au cãzut de acord asupra faptului cã fiecare episcop este capul bisericii locale ºi cã, la nivel regional,

ASOCIATIA COMUNELOR DIN trebuie recunoscut un “primus inter pares”, iar noul document catolico-ortodox va constitui punctul de plecare al dialogului.

ROMÂNIA Ideea primatului papal, este cuprinsã în viitoarele etape ale dialogului ecumenic al celor douã Biserici, Ortodoxã ºi Catolicã.

Aceastã chestiune se va tranºa între 2007-2009 ºi 2009-2011. Ambele pãrþi - atât cea ortodoxã, cât ºi cea catolicã - au fost de acord

cã “ordinea canonicã a fost recunoscutã de cãtre toþi în epoca Bisericii nedespãrþite - 1054”. Ei sunt de acord cu Roma, care a

ocupat cel dintâi loc în aceastã ordine, iar episcopul Romei a avut, în consecinþã, rolul de protos (întâiul) între Patriarhi. Mai

departe, în acelaºi paragraf, se mai aratã cã atât ortodocºii, cât ºi catolicii nu sunt de acord asupra interpretãrii evidenþelor

editor:CASA DE EDITURA =I PRODUCTIE AUDIO-

istorice din vremurile noastre, privind prerogativele Episcopului de Roma, ca protos.

VIDEO-FILM .

}nregistrat[ la Registrul Comer\ului Un apel la care confratele nostru DAN BRUDASCU

J40/5587/1991 asteapta raspuns la adresa: brudascudan@hotmail.com

Cod fiscal: R33954;

cont la Banc Post - Sucursala Mo=ilor Stimati prieteni,

nr: RO 11BPOS70202902964ROL01 In 2008 se vor implini 70 de ani de la decesul, prin otravire, a lui Octavian Goga. Nici pana in prezent poetul nu

Cod Publica\ii Po=t[ 19086 beneficiaza de publicarea completa a operei sale lirice, dramatice, publicistice si oratorice.Iata de ce, doresc sa initiez

I S S N 1583-2546 acest sondaj de opinie sub genericul - Spre un posibil portret sau Octavian Goga contemporanul nostru. Va rog sa va

REDAC|IA: exprimati opinia in legatura cu aceasta tema. Eventual sa argumentati daca merita (sau nu) si de ce sa ne intoarcem

Nicolae Drago= =i Emil Drãghici - catre el si catre literatura lui?

senior editori; Drago= Sarchizian - Astept opiniile voastre cat mai curand posibil.

secretar general de redac\ie; , Va multumesc anticipat tuturor,Dan Brudascu

Gheorghe Manea, Sergiu Târa,

Alexandru Dumitriu, Simona România nu va pierde din banii alocaþi prin Programul SAPARD

Constantinescu, Antoaneta Matei

Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP) a efectuat astãzi, 21 noiembrie 2007, ultimele plãþi

Director marketing =i publicitate - Tudor din alocãrile financiare ale Programului SAPARD (Alocãrile Financiare Anuale (AFA) 2003 ºi 2004) cu 40 de zile

Leu. Tehnoredactare computerizat[ - Ve- înainte de termenul scadent, 31 decembrie 2007. În decursul anului 2007, APDRP a efectuat cãtre beneficiarii

ronica Ionescu. Adresa: Redactia si euro,

SAPARD plãþi în valoare de 302,97 milioane de euro fiind astfel alocate integral toate fondurile repartizate

Administra\ia: bd. Dacia nr. 126, sector 2, pentru acest an.Deºi, în acest moment, din fondurile pentru anul 2004 mai sunt de plãtit aproximativ 73 de

Bucure=ti 020064. milioane de euro, aceastã sumã a fost echivalatã cu avansul de 75 de milioane de euro pe care România l-a primit

Telefon/fax: 021 6105659 înainte de demararea propriu-zisã a Programului SAPARD. Acest avans a fost scãzut din alocarea anului 2004, în

E-mail: albina@vipnet.ro; consecinþã, fiind alocate proiectelor SAPARD toate fondurile care trebuiau plãtite în acest an. APDRP va efectua

Internet: www.cartesiarte.ro în continuare plãþi pentru cererile de platã depuse de beneficiarii Programului SAPARD, sumele necesare fiind

asigurate prin AFA 2005. Fondurile nerambursabile alocate proiectelor declarate eligibile ºi contractate

Abonamente: 20 lei anual, 10 lei - 6 prin Programul SAPARD sunt acordate prin 6 Alocãri Financiare Anuale (AFA 2000, AFA 2001, AFA 2002, AFA

luni, 5 lei - 3 luni.

2003, AFA 2004, AFA 2005 ºi AFA 2006). Astfel, pânã în luna decembrie a anului 2008 – termenulfinal pentru

pre\ul unui exemplar - 2 lei

finalizarea proeictelor SAPARD – APDRP va trebui sã plãteascã alocãrileaferente anilor 2005 ºi 2006, în valoare

Abonamente de sprijin: 100 lei anual.

euro.

de 474 milioane de euro Prin Programul SAPARD au fost aprobate ºi contractate 4.713 proiecte in proiecte,

Tip[rit la Tipografia ANA valoare totala de 1,49 miliarde de euro euro.

HABEMUS!...

3

propus titulatura de

TUTUROR ROMÂNILOR

mai cuprinzãtoare activitate postdecembristã; din punct de vedere

cãrturãresc a fost ales cel mai abilitat ºi mai recunoscut cãrturar în

lumea teologicã europeanã; din punct de vedere administrativ a fost

ales cel mai de evidenþã ctitor bisericesc din ultimele decenii; din

punctul de vedere al vârstei a fost ales cel aflat la anii care îþi trebuie

ca sã fii ºi în putere ºi înþelept, iar din punctul de vedere al sufletului

oamenilor contemporani cãrora ne adresãm, a fost ales cel care n-a

ezitat sã implice mijloacele de comunicare modernã în misionarismul

poruncit prin apostolicã tradiþie. Cu alte cuvinte, mai palide decât

cele ale sacralitãþii ºi mai înrobite faþã de ceea ce este secular, a fost

vorba de o opþiune electoralã pentru cultura temeinicã ºi activã din

care decurge atât darul novator social al diaconiei, cât ºi virtutea

teologicã.

Dupã asemenea argumente, indiferent de preferinþele unora

sau ale altora, avem doar dreptul ca, pentru luminarea noastrã, sã ne

întrebãm dacã ar fi fost altul mai bun; iar, dupã aceastã luminare, nu

putem decât sã spunem: Punctum. Adunarea ºi-a fãcut datoria, iar

criteriile ei meritocratice au triumfat. S-a simþit limpede puterea

înþeleaptã de depãºire a subiectivismelor, puterea votului responsabil

pentru vrednicie ºi virtute, aºa cum am avea nevoie în toatã societatea

româneascã. O gândire luminatã nu spre utopia perfecþiunii, ci spre

pragmatica respectãrii a ceea ce e mai promiþãtor pentru progresul

obºtei: buna formare a înþelepciunii cuiva ºi spiritul activ al

transformãrii acestei înþelepciuni în faptã.

Deducem astfel cã educaþia democraticã înseamnã

rãspunderea faþã de ce votezi, iar ea concordã evident cu discernerea

religioasã a binelui. ªi, dacã nu e omeneºte posibil sã prevedem tot

ce va face în viitor cel ales, e omeneºte obligatoriu sã fim atenþi la

cel pe care îl alegem, prin meritele prezente pentru care îl alegem.



Cum am afirmat de la început, nu aºtern aceste rânduri ca

un elogiu la adresa celui care, primind elogiul suprem al Bisericii

sale, al marii ecclesii a românilor ortodocºi, nu mai are nevoie sã fie

elogiat. Nu fac decât sã-mi exprim reîncrederea în cauza meritocraþiei

pe care, chiar dacã nu o consideram deloc pierdutã, mãrturisesc:

nici nu-i preziceam un exemplu temeinic de susþinere la societatea

româneascã, producându-se atât de rapid. Dar ºi atât de necesar ca

sã mai putem spera în redresarea moralã a politicilor noastre de

afirmare democraticã.

Ca dovadã cã existã o luminare prin Duh Sfânt, este faptul

cã acest exemplu temeinic ni l-a oferit chiar o Adunare asupra cãreia

oricine aºteaptã sã se coboare Duhul Sfânt, chiar rugãciunile care o

preced invocând aceasta. Iar nouã, românilor, nu ne rãmâne decât sã

ne rugãm pentru coborârea Lui ºi asupra altor adunãri care ne decid

soarta.

Dacã acest lucru a fost posibil la Palatul Patriarhal, de ce n-

ar fi posibil ºi la Palatul Parlamentului, la Palatul Cotroceni, la Palatul

Victoria?! Condiþia e una singurã: Adunarea sã fie de credincioºi

oneºti, care sã cheme întradevãr Duhul întru inspirarea lor. Iar El va

veni ºi lucrarea Lui ne va feri de ceea ce, nu teologia, ca sã nu mã

refer la cele sfinte, ci proverbul nostru mirean numeºte: „Oameni

neduºi la bisericã”. criteriul cã au fost ºi alþii mai rãi sau mai proºti. Or fi fost, dar tocmai

De acest pericol ºi de asemenea indivizi trebuie sã ne fereascã: de asta avem nevoie de un duh care sã ne lumineze, chiar ºi fãrã

De oamenii neduºi la bisericã, fapt pentru care cred cã ne pot invocãri liturgice.

conduce prin intrigi ºi sforãrii; de oamenii neduºi la bisericã pentru Fiindcã, în ultimã instanþã, Duhul nu trebuie decât chemat

care politica e scandal ºi nu înþelegere; de oamenii neduºi la bisericã cu bunã credinþã; El nu are ierarhii, nici preferinþe eclesiastice, pentru

a cãror singurã culturã politicã este cea de a face caz de banii lor ºi cã misiunea Sa este de a-i lumina pe toþi muritorii. Aºa precum S-a

a-ºi face drum prin aceºti bani fie ei câºtigaþi cinstit sau necinstit; de coborât asupra Adunãrii Naþionale Bisericeºti îndreptându-ºi raza

oameni neduºi la bisericã pentru care nimic nu-i mai important decât cãtre cel vrednic, tot aºa S-ar putea coborâ ºi asupra alegerilor pentru

trufia lor vulgarã, sau interesul lor meschin; de oameni neduºi la Parlamentul European ºi asupra viitoarelor alegeri locale sau

bisericã ºi, din pricina aceasta, ne învãþând cã manipularea, fie ea ºi prezidenþiale, fãrã a ne putea acuza cineva cã-L secularizãm.

politicã, tot scula diavolului este, iar ispitirea celor creduli, chiar dacã Cel mult Îl exprimãm în cuvinte moderne. Pentru cã

e vorba numai de electorat, tot prin necuratul se produce; de oameni meritocraþia, atât de necesarã opþiunilor noastre electorale, se exprimã

neduºi la bisericã pentru care nu existã semen, ci existã doar adversar, în limbajul de paraclis ºi amvon prin acel emoþionant ºi convingãtor:

nu existã înþelegere pe raþiuni superioare ci existã numai luptã pentru „Vrednic este” pe care l-am auzit rostit de curând datoritã unui vot

ciolan, nu existã dialog ci doar mitocãnie; de oameni care, neduºi la dat pe motive de vrednicie.

bisericã fiind, nu au auzit despre saltul de la haitã la societatea umanã

despre care toate cãrþile sfinte vorbesc!

Nu ar fi cu nimic un pas greºit intelectual ºi nici mãcar un

semn de religiozitate, ci chiar unul firesc, de raþiune politicã a

Dar nu la cãrþile sfinte îmi permit eu, profanul, sã mã refer, dezvoltãrii unei þãri pe calea temeiniciei de afirmare prin merit. ªi

prin recunoaºterea meritocraþiei ca act de democraþie realã, dacã

ci la cultura noastrã strict laicã din care rezultã aceastã infamantã

alegãtorii ar putea afirma din toatã inima despre fiecare ales al lor

categorisire de „oameni neduºi la bisericã” , dar pe care, noi, cu

cã: „Vrednic este!”...

naivitate sau neºtiinþã, îi ducem în fotolii de conducere doar pe

Corneliu LEU

4



Basarabi în Cumania Charles Martel din Napoli drepturi asupra

Ungariei? Charles al II-lea d’Anjou le Boiteux

se cãsãtorise în anul 1270 cu prinþesa Maria de

Ungaria (1245 - 1323), fiica lui ªtefan al V-lea,

purtat pe terenul discursului. O jalonare este regele Ungariei, ºi a Elisabetei de Bosnia, sora

În Anul Domnului 2006, o întrebare ce s -a propusã de noi. Fragmentele lor de discurs pot fi lui Ladislau al IV-lea. Primul nãscut dintre copiii

dovedit foarte dificilã la proba de istorie a interpretate, de alþii, diferit. lor a fost tocmai acest Charles Martel d’Anjou.

examenului de bacalaureat din România se referea Primul Basarab, -numit de Heliad “Radul Deºi instituþia papalã îi recunoscuse legitimitatea

la anii de domnie ai voievodului Nicolae Negru”–, ar fi fost prinþul cuman Basar Aba. drepturilor asupra Ungariei, Charles Martel

Alexandru. Reporteri de televiziune maliþioºi au Cu aceastã asertare normativã biciuieºte istoricul d’Anjou nu va fi vreodatã încoronat rege în

repetat întrebarea unor politicieni români. Un Neagu Djuvara fraza discursului sãu. Hungaria -1. Îl putem vedea pe Dante Alighieri

senator din comisia de apãrare dã sentinþa pe ton Atunci regele Ungariei Samuel Aba (1041-1044) luptând în Câmpia Panoniei pentru instaurarea

peremptoriu: “Nu a existat acest domnitor !”. a fost de asemenea prinþ cuman? putem întreba. drepturilor lui Charles Martel d’Anjou la Buda?

Nicolae Alexandru a fost un domnitor din prima Dupã invitaþia academicã lansatã de domnul Aºa cã, dupã moartea lui Ladislau Cumanul, în

dinastie de Basarabi, fiul lui Basarab I Neagu Djuvara la cugetarea deasupra ‚prinþului Ungaria stãpânesc, nu mai puþin de optsprezece

Întemeietorul, ºi tatãl lui Vlaicu-Vodã. Dupã cuman’ creator de istorie pentru noi, gândim cã ani, luptele ºi haosul. Pânã când pe tronul

dinastia miticului Basarab Întemeietorul, au mai invitaþia lui Ioan Eliade Rãdulescu pentru Hungariei -1 urcã un personaj istoric calm ºi

existat douã familii în Muntenia ce pretindeau aproprierea poeziei lui Petrarca (1304-1374): înþelept. Ne referim aici la Carol Robert de An-

cã sunt Basarabi: familia voievodului Neagoe, “Voi ch’ascoltate in rime sparse il suono/ di quei jou, fiul acelui Charles Martel d’Anjou care nu

ºi familia voievodului Matei. În ‘Scrinul negru’, sospiri…”, în literatura românã, era poate frivolã, îºi revendicase vreodatã el însuºi drepturile, ºi al

quintesenþial tutorial de rezistenþã, roman ce însã deloc absurdã. Universitatea medievalã principesei Clemenþa de Habsburg.

ar trebui citit azi de toþi politicienii români care italianã nu primea decât oameni cu putere de Oricum, dacã un Ladislau Cumanul cu sânge

vor sã reînveþe a gândi « rumâneºte », apare un memorare enormã. Toþi studenþii români de la regal din casa dinasticã Arpad nu reuºeºte sã

episod amuzant, un « black box » ascunzând Padova ºtiau pe de rost versurile lui Petrarca. De menþinã închegat un stat pe care îl primise

tâlc profund. altminteri existã bãnuiala cã faimosul ‚Codex moºtenire, circumstanþa forþeazã ca prin Cumania

“Dupã câteva expediente, [Matei Basarab] Cumanicus’, de unde sunt extrase „principiile de pe documente medievale sã înþelegem mai

ajunse la stadiul înfometãrii. Atunci se prezentã normative” despre cumani, ar fi fãcut un stagiu curând teritoriul, –foarte vast, într-adevãr–, unde

la direcþia unui mare atelier care fãcea caroserii în biblioteca lui Francesco Petrarca! limba cumanã era Lingua Franca. Cumania nu a

ºi monta motoare pe ºasiuri. Circumstanþa respectivã nu confirmã totuºi fost imperiu politic real. Închegarea unui imperiu,

- ªtiu sã montez, zise el cu o simplitate excesivã, „ipoteza cumanã” a întemeierii basarabe. În ‚Co- menþinerea ºi guvernarea lui, necesitã o anumitã

parcã jenatã, n-am ce mânca! dex Cumanicus’ nu este înregistrat nici un prinþ dozã de înþelepciune ºi de cumpãtare. Prinþii

Directorul, provenit dintre muncitori, îi examinã Basarab. cumani din Apus nu le dovedirã.

liniºtit faþa prea distinsã ºi uitãtura fixã din cauza Credem cã un ipotetic ‚prinþ cuman întemeietor’ Abandonãm ipoteza prinþilor cumani

foamei. Pe o farfurie avea înaintea sa câþiva ar fi ridicat mai curând o capitalã de corturi în întemeietori de þãri rumâneºti. Scriitorul ezoterist

porumbi fierþi, rupþi în douã. Câmpia Românã, bineînþeles, nu o „ºatrã”, –nu-i Vasile Lovinescu, expert în gândirea sufitã a lui

- Nu iei ? îl îndemnã el fãrã nici o nuanþã nimic peiorativ ori politiceºte „incorect” în Al Rumi, susþine, spre deosebire de domnul Neagu

deosebitã, rupând însuºi cu degetele câteva boabe sugestia noastrã–, ci ne gândim mai mult la un Djuvara, cã “Basarab” este în fapt cuvântul

de pe un ciocãlãu. ‚Xanadu în Bãrãgan’. Cumanii, în esenþa lor “Tarabostes” transpus într-un pidgin cumanic.

Fãrã a se grãbi, dar ºi fãrã a întârzia, ca ºi cum ecologicã popor de cãlãreþi în stepã, au multe Adicã “Basarab” înseamnã “strãbun nobil”.

ai primi o þigarã, cel invitat luã porumbul ºi- l asemãnãri ºi înrudiri cu ungurii, alt popor de ªtim cã Tarabostes erau nobilii daci. Sã

mâncã banal. cãlãreþi ce au simþit mereu ‘atracþia pustei’. considerãm numai rãdãcina cuvântului: “Tarab”.

- Cum te numeºti ? întrebã directorul Unicul rege ungur, Ladislau Cumanul, ce Existã o argumentaþie foarte plauzibilã cã în

- Matei Basarab ! provenea dintr-o legãturã cumanã doveditã, era Evul Mediu, cuvântul dacic “Tarab” ar fi putut

Un imperceptibil surâs trecu prin ochii departe de virtuþile cerute unui ctitor de þarã. ajunge sã fie pronunþat “Sarab”. În secolul VI

directorului, care însã întrebã iarãºi, cu desãvârºire Ladislau Cumanul a intrat totuºi în numãrãtoarea Iordanes, speculând confuzia foneticã „goþi” -

serios: regilor maghiari ca Ladislau numãrul IV (1262- „geþi”, îi aminteºte pe „sarabi” ca pe „o tulpinã

- Eºti rudã cu Matei Basarab, voievodul ? 1290). Surprinzãtor, casa angevinã napolitanã a veche, glorioasã, avutã ºi puternicã” a ‚goþilor’

- Da ! zise tînãrul. “ încercat sã îºi asocieze acest cuman. Astfel, (prin care trebuie sã inþelegem geþii sau dacii).

Iatã alt episod din viaþa acestui Matei Basarab civilizata prinþesã Elisabeta (1261-1300), fiica Iar în ceea ce priveºte alt exemplu privind

descris de G. Cãlinescu: lui Charles I d’Anjou ºi a Beatricei de Provence schimbarea pronunþãrii unei litere, documentele

“Reuniunea debutã printr- o tãcere prelungitã, (1234-1267), prinþesã care vorbea ‘limbã Vaticanului din secolul X folosesc scrierea ºi

deoarece toþi se aºteptau ca Hangerlioaica sã punã romanã’ ori limba poeticã a trubadurilor din Pro- pronunþarea « Rutenia » pentru cuvântul îndeobºte

în dezbatere cazul Matei Basarab, ºi nu îndrãznea, vence, a fost cãsãtoritã de pãrinþii ei cu Ladislau cunoscut ca « Rus ». Aceasta aratã cã în latina

din jenã, sã anticipe deciziile. În fine, bãtrâna Cumanul! Acesta repudiazã însã iute prinþesa medievalã vesticã, dar ºi într-o neolatinã orientalã,

prinþesã tuºi gros ºi-ºi suflã nasul cu forþã napolitanã cea cultã. Preferã o femeie cumanã. “t” ºi “s” puteau fi înlocuite. Este ceva similar cu

ostentativã, apoi zise : Ladislau al IV-lea trãieºte în arhetipul legilor fenomenul rotacismului. Ori cu tranziþia de la

- Ascultã, Matei, am auzit cã vei avea un copil ancestrale, într-un anturaj format exclusiv din ‚Matilda’ la ‚Mafalda’ în italianã. “Sarab” ar fi

ºi cã vrei sã te cãsãtoreºti. cumani. Ladislau Cumanul nu poate controla putut însemna nobil vechi, nobil din Dacia.

- E adevãrat, prinþesã ! rãspunse interpelatul. nici mãcar propriul sãu neam. În 1290 este alungat Cuvântul Dacia are viaþã surprinzãtor de lungã,

- ªi cum vei numi copilul ? se interesã aproape de violenþii companioni. La scurt timp este prins fiind atestatã folosirea lui chiar ºi în secolul XIII.

calm Hangerlioaica, deºi cu asprime de rãguºealã de potera baronilor maghiari. Este executat fãrã Apoi, întrucât Dacia noastrã rãmâne pe un

în gît. judecatã. Ladislau Cumanul nu lãsa vreun teritoriu numit Cumania în Evul Mediu,

- Neagoe dacã e bãiat, Martha dacã va fi fatã. moºtenitor direct ca rege legitim în Ungaria presupunem cã prin aglutinare cu „aba”, ce

- Ha ! Neagoe Basarab! Un drôle de nom celui (Hungaria-1, cãci existã multe interpretãri ale înseamnã tatã, din Sarab a rezultat ‚Basarab’.

– là ! Vous allez épater les prolétaires avec vos conceptului). Vasile Lovinescu propune în ‚Dacia hiperboreanã’

noms : Matei Basarab, Neagoe Basarab!” Provinciile cu populaþii diverse, fiecare cu o construcþie similarã în multe privinþe

Constatãm, ‘Scrinul negru’ este « Black box » istorie proprie, din care fusese încopciatã prin forþã construcþiei ce a condus la termenul „arian”,

- „cutie neagrã” ce ascunde informaþie. Hungaria-1, devin independente. Hungaria nu a însemnând de asemenea ‚nobil’.

Deºi se statueazã legãturi de rudenie între fa- avut vreodatã cimentul necesar menþinerii unui Atâta de puþinã câtã era închegarea politicã

milia voievodului Neagoe, familia voievodului mozaic de popoare. La moartea lui Ladislau al din Cumania, victoriile lui Tamerlan (1336-1405)

Matei, ºi dinastia întemeietoare, nu existã dovezi IV-lea, papa de la Roma declarã Hungaria -1 « distrug “imperiul” eurasiatic cuman. Reducând

sigure despre înrudirea lor. Lipsa dovezilor este fief pontifical » vacant. Îl alocã infantelui Charles exponenþial importanþa limbii cumane, cu variante

irelevantã aici. Principala problemã despre Martel d’Anjou (1271-1295). Poetul italian Dante folosite ca “Lingua Franca” în Eurasia.

Basarabi este revelatã într-o disputã avându-i pe Alighieri a fãcut parte din garda militarã a lui

Vasile Lovinescu ºi Neagu Djuvara protagoniºti. Charles Martel d’Anjou pe când se afla la Dr.Titus FILIPAª

.Titus FILIPAª

Dr.T

Nu s-au întâlnit vreodatã în direct, lupta lor s-a Florenþa. De ce se recunoºteau prinþului angevin

5

PORTALUL

FLUX DE ªTIRI VENITE PE PORTALUL www.cartesiarte.ro

Sâmbata, 1 decembrie, aproape

în lunile noiembrie ºi decembrie

Va vorbi M.N. Rusu, critic si internationale),Mihai Miltiade

100 de copii talentati din judetul Compania „Euro-Art Serv” N e n o i u , C o r n e l i u

istoric literar. Oaspete de onoare:

Dâmbovita vor “cuceri” Capitala si lanseaza prin diviziile sale Teatrul Leu,GeorgeSorescu,Ilie

George Alexe, teolog, scriitor, pub-

târgul Kidex prin evolutii pline de „Junior” din Târgoviste si revista Gheorghe,Geo Saizescu, plus

licist din Detroit, MI

farmec. Este vorba de componentii „Scena Vietii” cea de-a doua editie sapte romani din Timocul bulgaresc

SCOLII MICILOR VEDETE ( sectiile a Concursului de poezie prin SMS, si sarbesc.

Sâmbata 01 decembrie

din Târgoviste, Gaesti si Românesti la care se pot înscrie creatori din

2007, în comuna Cornu, judetul

), precum si de cei ai CLUBULUI România, dar si din întreaga lume. ALBA IULIA, Capitala

Prahova, în cadrul Muzeului Satesc,

VICTORIOSILOR. Raspunzând Regulamentul este extrem de Reintregirii, va gazdui,in perioada

va avea loc actiunea “Noi suntem

invitatiei organizatorilor, micutele simplu: trimiteti unul sau mai multe 29 nov-1 Decembrie 2007,editia a

români!”, actiune dedicata împlinirii

vedete dâmbovitene vor evolua în poeme - sms la numerele de 11-a a CONGRESULUI

a 89 ani de la Marea Unire si Ziua

doua reprize, de la orele 12,30 si telefon: 0740-643071 sau 0788- SPIRITUALITATII ROMANESTI,

nationala a României.

18,00 pe scena Kidex. Un alt re- 745435 si veti fi automat înscrisi în initiat de prof.univ.dr. Victor

cital va apartine actorilor Teatrului competitia pentru premiile ce vor fi Craciun, presedintele Ligii Culturale

“Junior” din Târgoviste acordate, în urma unei atente si pt Unitatea Romanilor de

competente jurizari, la finele lunii Pretutindeni.Si-au anuntat

ianuarie a anului 2008. Data limita participarea sute de personalitati si

Sunt scriitoarea Nusa Ilisie

pâna la care sunt primite poeziile ( lideri ai asociatiilor comunitatilor

. Imi face o placere deosebita sa

ce nu trebuie sa depaseasca 160 romanesti de pe toate continentele.

va anunt apropiata aparitie on-line

de caractere cu tot cu numele Pe langa reuniunile in plen

a revistei LETRAS RUMANAS ,

autorului) este 31 decembrie 2007, (deschidere,inchidere), Congresul

publicatie in limba spaniola a

scriitorilor romani . Revista este ora 23,59. . cuprinde sesiuni de comunicari

initiata de un grup de romani stiintifice,lansari de carti,expozitii

ANUNT DIN MIZIL

care traiesc -ori s-au stabilit -in

PREMIEREA PENTRU Teatrul National Marin

Spania si tarile sud-americane si

CONCURSUL NATIONAL DE Sorescu din Craiova a

este sustinuta de organizatii de

POEZIE SI CALAMBURURI gazduit,vineri,23 nov 2007,

romani din tari de limba spaniola

.Revista LETRAS RUMANAS isi “ROMEO SI JULIETA LA MIZIL” VA lansarea editiei speciale dedicata

AVEA LOC, EVIDENT, LA MIZIL, ÎN CRAIOVEI de Revista MAGAZIN

propune sa contribuie atat la

CADRUL SARBATORII LICEULUI ISTORIC. Cofinantata de Directia pt

promovarea literaturii romane in

„GRIGORE TOCILESCU”, EDITIA A Cultura Dolj si Autoritatea Nationala

spatiul de cultura ibero-american

II-A, DE SFÂNTUL GRIGORIE pt Cercetare Stiintifica, editia e

cat si cunoasterea mai buna a

TEOLOGUL, MIERCURI 30 realizata in parteneriat cu Editura

scriitorilor de origina romana care

scriu si in limba spaniola IANUARIE 2008. ALMA din Banie si Fundatia

Joi, 22 nov., la Colegiul Na-

Juriul a fost format din domnii Culturala Magazin Istoric.

Obiectivul ei consta in tional “Elena Cuza” din Craiova, a

Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Emil Evenimentul a fost onorat de

valorificarea creatiei literare avut loc evenimentul cultural

Proscan,Ion Busuioc, Lucian prezenta unor personalitati de

romanesti prin prezentarea acesteia SPIRITUALITATE ETNICA ÎN

Manailescu exceptie,ale caror semnaturi se

intr-o limba de larga circulatie . In OLTENIA Manifestarea, organizata

CONCURSUL A AVUT CA regasesc in revista: academicienii

vederea acestei aparitii , suntem de Centrul Regional de Formare

interesati de contacte cu autori PARTENERI:INSPECTORATUL Radu P. Voinea si Stefan

pentru Administratia Publica Locala

SCOLAR PRAHOVA, PRIMARIA Stefanescu.

romani care au creatii traduse in Craiova, Studioul TVR Craiova si

MIZIL,EDITURA UNIVERSAL DALSI

limba spaniola sau scriu direct in Radio Oltenia a fost înscrisa în Anul

BUCURESTI, S.C. CARMISTIN, MUZICA, POEZIE SI

limba spaniola ; solicitarea se European al Egalitatii de Sanse

MIRA TELECOM.I. Deocamdata, FAGOTTISIMO ,joi,22 nov.2007,la

adreseaza tuturor autorilor romani , pentru Toti în Europa si de a cuprins

prezentam clasamentul primilor 13, Biblioteca ANTIM IVIREANUL din

indiferent de locul de domiciliu si o expozitie multiculturala - costume

de genul literar adoptat . cu precizarea ca, celorlalti, aceasta Rm.Valcea.Eveniment:lansarea

nationale, publicatii, preparate

cifra nu le-a purtat noroc, iar primii cartii SPIRITUL OLTENIEI de Dan

De asemenea , ne pregatim sa culinare,obiecte de cult-, o masa

trei se vor infrupta chiar din premii: Lupescu, prezentat de prof.univdr.

deschidem si revista on-line rotunda si un spectacol artistic.

”SECTIUNEA POEZIE DE Ovidiu Ghidirmic .Muzica de

CURTILE DORULUI , care va fi o

DRAGOSTE:1. DAVIDOIU IULIA, Bach,Gounod,Mignone,Moldovan,

revista completa scrisa numai in Korona Music Club, din

2. DUMITRAN RALUCA,3. IVASCU Buhlman,Bizet interpretata de

limba romana , unde , ca romani Craiova, a gazduit marti, 20

din Spania , dorim sa reflectam ION,4. ADRIAN BOTEZ,5. ELVIS Cvartetul FAGOTTISIMO: Miltiade

noiembrie 2007, lansarea

DOBRESCU,6. MARIN ION,7. Nenoiu si studentii sai Alexandra

puntile de legatura din romanii aflati ASOCIATIEI CULTURALE ‘GAG‘.

DUMITRU CORINA,8 GHEORGHI- Neaga,Teodor Iliescu,Bogdan

in toate regiunile lumii . Pentru Aceasa a luat nastere în toamna

TA LIDIA 9. COSTIN AURELIA Tanislav.Poeme de Eminesci,

aceasta publicatie , asteptam orice acestui an, din nevoia de a crea al-

10. CIOBICA ADRIAN,11. CARA- Stanescu,Sorescu,Paunescu,Mircea

fel de materiale , din partea oricui ternative dinamice si moderne în

GEA IONUT,12.MIRUNA TAR- Ciobanu,Ilie Constantin,Dan

doreste si are ceva de spus . peisajul cultural craiovean, prin

CAU,13.,VASILESCU BOGDAN. Lupescu,Mihai Nenoiu.Caramitru

concentrarea pasiunii si fortei

SECTIUNEA - EPIGRAME, Ianculescu,fonotec aur

A 11-a editie a FESTIVALULUI creatoare a unui grup de

INTERNATIONAL DE FILM

CALAMBURURI:1.

CALAMBURURI: CORNELIU

profesionisti ai teatrului de papusi

BERBENTE ,2. JANET NICA 3. La Târgul Gaudeamus, în

STUDENTESC CINEMAIUBIT se va si de animatie (Eustatiu Gregorian,

CEHAN AURELIAN,4. ILIE pavilionul central de la Romexpo s-

desfasura in perioada 10-13 Adriana si Gusti Teodorescu) si din

ANDRA,5. TRIFON MADALINA ,6. a constatat un numar-record de

Decembrie 2007 la Cinema Studio, necesitatea perpetuarii acestui gen

Bucuresti. IULIU AUGUSTIN IMRE,7. TUDOR participanti si de lansari,

ca forma sincretica a artelor.

ANA ,8. COCOLOS VLAD,9. TIGOI aproximativ 450. Numarul de

Timp de 4 zile, in Decembrie, veti

RALUCA,10. NEACSU OLTEA ,11. expozanti a crescut fata de editia

putea urmari filme studentesti din Marti,11 decembrie 2007,

NEAGU ROXANA,12. ADRIAN 2006, când se înregistrase un

intreaga lume. ora 17, Directia pt Cultura Dolj va

BERBEC ,13. CHIRASNEL ALINA numar de circa 400, iar spatiul de

invita la GALA PREMIILOR

SE DA STARTUL CELEI DE- CULTURII DOLJENE SI REVISTEI expunere a sporit. Gaudeamus a

A DOUA EDITII A CONCURSULUI Cenaclul Literar “Mihai fost organizat pe patru niveluri,

EUROPENE LAMURA, gazduita de

Eminescu” si revista Lumina Lina aleile dintre standuri purtând nume

DE POEZIE PRIN SMS Muzeul de Arta Craiova.

din New York(Director Theodor ca Strada Mihail Jora, Bulevardul

Ca si anul trecut, pe tot parcursul Evenimentul va fi transmis de Ra-

Damian, Redactor-sef Mihaela Albu) Dragomir Hurmuzescu, Strada Liviu

lunii decembrie, doritorii pot trimite dio Oltenia si TVR Craiova. Lista

Invita pe toti iubitorii de literatura Rebreanu sau Strada Dimitrie Gusti,

mesaje poetice care vor fi jurizate nominalizarilor include nume de

Vineri 30 Noiembrie, la ora 7:00 nume ce fac referire la oameni de

si apoi premiate la finele lunii rezonanta precum Sumiya Haruya

ianuarie. PM la lansarea cartii “Camera de cultura care au însemnat ceva în

(Japonia), Panaite Chifu (sculptor

visat” de Mihai Bradu

roman cu 12 premii

6

istoria organizatorului: Societatea

expozitiei, o vasta si variata colectie

de opere de grafica olandeza, fiind PORTALUL

Flux de ªtiri VENITE PE PORTALUL

Româna de Radiodifuziune. reprezentate toate stilurile

importante ale epocii - Art Nouveau,

Va invitam sambata , orele 16, De Stijl, Expresionismul,

Constructivismul si Rationalismul

noiembrie

la Targul de Carte

Gaudeamus unde are loc postbelic. Va urma spectacolul- contemporan SKAMPA din Albania,

lansarea cartii “SINGURATATEA lectura “Blowing”, de Jeroen van dupa cum au comentat ziarele printre ele aflându-se

TATALUI”, vol I, de VICTORITA den Berg, “Vielfalt”, spectacol de albaneze si participantii la festival. “Hamletmachine” de Heiner Müller,

DUTU.Intalnirea va avea loc la teatru non-verbal al lui Jakop Performanta actorilor Marius Manole în regia lui Dragos Galgotiu (Teatrul

standul UNESCO, si lansarea Ahlbom in care artistul imbina si Liliana Ghita în rolurile principale Odeon), “Istoria comunismului

propriu zisa va fi in fata Institutului miscarea cu muzica, acrobatiile, a fost subliniata, de asemenea. povestita pentru bolnavii mintal” de

Cultural Roman dansul, iluzionismul, bufoneria si Matei Visniec, regia Florin Fatulescu

scenografia si un concert al Izalinei Simpozion international “cultura (Teatrul National Bucuresti), “Visul”,

La Sala Palatului, în 4 Calister & Band din Amsterdam . -forma suprema de identitate dupa Mircea Cartarescu, în regia

decembrie, de la ora 19:00, Music Un Atelier Tipografic Olanda/Roma- nationala” organizat de scoala Catalinei Buzoianu (Teatrul National

Management si Asociatia culturala nia reuneste 12 studenti la design “constantin brancusi “ din tg jiu ,pe Timisoara), “Colonelul si pasarile”

de teatru, muzica si film Dracula grafic din Olanda si 12 de la 15 decembrie ,2007 de Hristo Boicev, în regia lui

ofera publicului bucurestean o Universitatea Nationala de Arte Alexandru Dabija (Teatrul “Sica

“Noapte italiana” în a carei (UNA) din Capitala. Lucrarile La târgul de carte Alexandrescu” din Brasov) si

distributie figureaza cinci din primii atelierului sint insotite de diferite GAUDEAMUS “Petru si Pavel - Intre “Colonia îngerilor”, de Stefan

10 tenori ai lumii: Giuliano di Filippo, expozitii de carte de arhitectura, lumi” roman, Daniela Albu; Lansare Caraman, în regia Nonei Ciobanu

Luigi Frattola, Vicenzo Sanso, design si arta din Olanda vineri 23 noiembrie orele 17:30 pa- (Teatrul Mic, Bucuresti).

Stoyan Daskalov si Orfeo Zanetti Pe vilion Editura Dacia. Dupa “Catrene

lânga ariile celebre din opere Un nou domeniu: productia din Desert” si parfumul sec al XIX- La Bucuresti s-a încheiat

precum La Traviata, Tosca, autohtona de programe tv. analizat lea din jurnalul domnitei Ruxandra Festivalul National de Teatru. Unul

Rigoletto, Othello sau Turandot, de presa (“Parintele Ioan”), Daniela Albu ne dintre cele mai apreciate

programul cuprinde cantonete Cu toate ca multe posturi tv propune prin acest roman o spectacole a fost “5 piese scurte”,

italiene si cântece specifice apeleaza la emisiuni produse sau incursiune in lumea intelectualilor si în regia lui Alexandru Dabija.

napoletane, sub bagheta dirijorului preluate din alte tari, în România se artistilor dinainte si de dupa 1989 Minute de aplauze pentru actorii

Nayden Todorov. formeaza o piata a furnizorilor de când marea dilema “a pleca sau a desprinsi si prinsi în absurdul-

programe tv prin câteva case de nu pleca din tara” era la ordinea zilei comic ionescian.

La Cluj -Festivalul International productie precum Ioana Pasca, - ce avem de lasat în urma noastra, Regizorul si trupa Teatrului Odeon

de Chitara Marketing & New Business Direc- ce înfaptuim, ce ratam?” au aranjat “5 piese scurte” (Eugène

Participanti din Bulgaria, Italia, tor Intact Production, Direct Target Ionesco) pentru a redescoperi o

Portugalia, Serbia, Iran, Anglia, si multe companii mici. Majoritatea Comuna Rîmnicelu, Judetul lume în care traim de mai bine de o

Ungaria, Ucraina si România se televiziunilor produc sau adapteaza Buzau suta de ani: cinci fragmente de

prezinta la Casa municipala de singure. Astfel Intact Production a Cu ocazia sarbatorii nationale cotidian – “Îl cunoasteti?”, “Salonul

cultura. Pe lânga concursul propriu- fost creata pentru a asigura a României, la data de 1 decembrie auto”, “Guturaiul oniric”, “Lacuna”

zis, zilnic au loc recitaluri serviciile necesare productiilor de v-a avea loc la Sala de festivitati a si “Fata de maritat”. Domni si

extraordinare, sustinute de vedete televiziune difuzate pe canalele tv Caminului cultural simpozionul cu doamne, tineri si domnisoare, falsi

de top: Francezul Gabriel Bianco, din trustul Intact si, în aceeasi tema “Romania - prezent si viitor în academicieni, o menajera, un

student la Conservatorul din Paris, situatie se afla si Media Vision, casa Uniunea Europeana”. vânzator, oameni-masini! Acestea

bucuresteanul Mircea Gogoncea, 16 de productie a trustului Mediapro. Vor participa invitati si sunt rolurile interpretate de

ani, proaspat laureat la categoria Casele de productie fac propuneri specialisti în domeniul integrarii în Antoaneta Zaharia, Pavel Bartos,

juniori, cuplul italian Duo Giampaolo de formate de emisiune, care sunt Uniunea Europeana. Dorina Lazar, Ionel Mihailescu,

Bandini - Cesare Chiachiaretta. La sau nu acceptate de televiziuni, în Oana Stefanescu, Mircea

festival participa, pe lânga solisti, functie de strategia de programe pe Editia a XVII-a a Festivalului In- Constantinescu, Gelu Nitu.

si formatii camerale de chitara, trio care o are postul la momentul ternational de film DaKINO va avea

si cvartet. respectiv. Specializarea este o loc între 20 si 24 noiembrie, la Festivalul de Folk „Ziua de

tendinta din ce în ce mai evidenta Muzeul National de Arta al Mâine”

Ambasada SUA si Complexul pe piata, unii producatori României, Complexul Auditorium. La Alba Iulia a început o noua

Muzeal National “Moldova” din Iasi independenti specializându-se în editie a evenimentului dedicat spe-

au placerea sa va invite la reality, emisiuni de platou, “The Deification of Imagination cial muzicii folk. Pe lânga crearea

vernisajul expozitiei “Arhitectura pe divertisment sau talk-show. De and Its Cathartic Function in Spiri- unei traditii legate de acest festi-

drumurile Americii”, care va avea curând, la Tîrgoviste, o televiziune tual Growth” val, organizatorii s-au gândit ca, în

loc in prezenta autorului, John locala în colaborare cu formatii ale is the theme of the Fifteenth Ecu- acest fel, vor promova si potentialul

Margolies, pe 27 noiembrie, la Casei de Cultura a pornit turnarea menical Theological turistic al judetului. În acelasi timp,

Palatul Culturii din Iasi. Vernisajul unui serial. SymposiumTheology and Literature evenimentul reprezinta o buna

va incepe la ora 18:00, la Compexul organized by THE ROMANIAN IN- rampa de lansare pentru tinerele

Muzeal National “Moldova”, Sala Robert Gravelin is a painter, STITUTE OF ORTHODOX THEOL- talente, lucru demonstrat de

Voievozilor. In deschidere vor lua musician, composer, and teacher OGY AND SPIRITUALITY of New câstigatorul competitiei de anul

cuvantul Gheorghe Nichita, Primarul from Harrisonburg, Virginia. Gravelin York, Saturday, December 1st, trecut, Silvian Stacel, care este din

municipiului Iasi, Judy Moon, holds a Master of Fine Arts degree 2007, 3:00 PM,at the Romanian ce în ce mai solicitat sa sustina

Consilierul pentru Presa si Cultura in Visual Art from the Instituto General Consulate, New York, recitaluri.

al Ambasadei SUA, si Directorul Allende in San Miguel de Allende,

General al muzeului, Lacramioara Mexico and a Bachelor of Arts de- D R A M AT U R G I E Tinerele talente prin Joy Art Fes-

Stratulat. John Margolies va mai gree from the Naropa University in CONTEMPORANA LA BRASOV tival la Brasov

sustine in Iasi prelegeri pentru Boulder, Colorado. He has studied 11 spectacole din toata tara, La Clubul Discover din brasov are

studentii Facultatilor de Arhitectura, with painters Michael Fuchs, Phil realizate dupa texte de Heiner loc a IV-a editie si îi îmbie pe tinerii

Arte Plastice si Limbi Straine. Jacobson, and Robert Vanosa. Müller, George F. Walker, Matei artisti sa urce pe scena, sa aiba

Expozitia “Arhitectura pe drumurile Gravelin has been living in Roma- Visniec sau Mircea Cartarescu au curajul de a aparea în fata unui pub-

Americii” va ramane deschisa la nia since September 2006. His fost selectate în programul lic si, mai ales, sa se faca cunoscuti

Palatul Culturii pana pe 10 exhibition entitled “Soulscapes” will Festivalului de Dramaturgie nu doar pe plan local, ci si interna-

decembrie, cu program de vizitare open at the Constanta Art Museum Contemporana de la Brasov. tional. Este o sansa pentru artistii

marti - duminca, orele 10:00 – on Wednesday, the 5th of Evenimentul se desfasoara la amatori de a deveni profesionisti.

17:00. Teatrul “Sica Alexandrescu” si este Federatia Judeteana a

Spectacolul românesc al împartit în trei sectiuni - spectacole, Organizatiilor Nonguvernamentale

Saptamana culturii olandeze teatrului „Maria Filotti„ din Braila - lansari de carte si spectacole- de Tineret din Brasov a înfiintat

deschisa la Teatrul Odeon din „Drept ca o linie” de Luiz Alfaro, în lectura/întâlniri. În concurs au fost acest festival în urma cu patru ani.

Bucuresti si la Muzeul National de regia lui Radu Apostol si incluse cele mai spectaculoase Concurentii, cu vârste cuprinse

Arta Contemporana. In cadrul scenografia Alinei Herescu a fost reprezentatii din ultima vreme, între 16 si 30 de ani, trebuie sa

evenimentul festivalului de teatru

7

www.cartesiarte.ro în lunile

www.cartesiarte.ro de a oferi populatiei romanofone din de la batrinii de prin sate. Ei au

Timoc aceleasi drepturi pe care le interpretat, spre deliciul

au minoritatile in Voivodina”.”Intr-o spectatorilor, „Cintece de lume“ de

decembrie situatie similara se afla si romanii Anton Pann, sirbe, hore si melodii

vechi de nunta.

(vlahii) din Bulgaria din regiunea

Vidinului care sunt supusi unor În cea de-a doua zi a Festivalului,

îndeplineasca întâi statutul de prezentarile a doua carti, “Cântecul procese de asimilare. Comisia nu la Biserica „Domnita Balasa“ a

amator în domeniul în care participa: lui Zavaidoc” de Jozsef Pildner si intotdeauna monitorizeaza situatia concertat corul Bisericii

muzica, teatru si multimedia - video “Nabadaiosul Zavaidoc” de Jean dupa adoptarea rapoartelor si Stavropoleos dirijat de arhidiaconul

si arta fotografica. Dumitrascu rezolutiilor. Daca era monitorizata la Gabriel Constantin Oprea. Grupul,

nivelul cuvenit rezolutia privind considerat cel mai valoros cor

Complexul Muzeal Arad, în Festival de teatru la Bistrita situatiea aromanilor (populatie bisericesc din tara, a sustinut un

colaborare cu ceasornicarii aradeni, Zece spectacole ale unor teatre romanofona din Balcani, raportor program de muzica bizantina

organizeaza expozitia de ceasuri si companii din tara se prezinta în Luis Maria de Puig, Spania) unele veche in compania protopsaltului

„Orele Aradului”, ce va putea fi cadrul celei de-a treia editii a probleme privind minoritatile din grec Ioannis Arvanitis.Tot a doua zi,

vizitata pâna în 27 ianuarie 2008 în Festivalului National de Teatrul aceste zone erau rezolvate la Centrul Cultural Maghiar, tinara

cadrul expozitiei „Stiintele Naturii”. Profesionist “Liviu Rebreanu”, care demult!”, - a mai declarat Ion pianista Raluca Enea a sustinut un

Expozitia cuprinde documente, se va organiza la Bistrita, la Centrul Popescu, solidarizandu-se cu fratii concert de clavecin. Iar a treia zi,

ustensile de lucru în diferite Cultural, în perioada 18 – 23 de Neam din Timoc. la Biserica Italiana, a avut loc un

ipostaze sau ceasuri din colectiile noiembrie. Festivalul a debutat prin In sustinerea romanilor din Serbia concert de orga sustinut de Erich

unor cunoscuti ceasornicari punerea în scena a spectacolelor a vorbit si europarlamentarul Boris Turk din Cluj, unul dintre putinii

aradeni, Tekeres Emeric si Lenuta, “Hansel si Gretel”, în regia Corneliei Cilevics din Riga. organisti din Romania. Festivalul de

Sabau Anton si Diana, Gera Apostol (Teatrul de Papusi ( PRELUAT DIN “Ora României” - Muzica Veche s-a incheiat la

Ludovic, Hell Gaspar, Havran Maria, “Nichipercea” – Bistrita) si “Gaitele” Bagiu Ovidiu Ilie) Ateneul Roman cu un concert de

dar si din colectia muzeului. de Alexandru Kritescu, în regia lui muzica baroca sustinut de formatia

În expozitie se pot remarca Andrei Mihalache (Teatrul de Nord COMEMORAREA Floripari din Cracovia..

ceasurile din secolele XVIII-XIX – Satu Mare). MONSENIORULUI GHIKA

tip Schwarzwald, tablou sau Monseniorul Vladimir Ghika, Primarii si arta interpretativa

semineu – ceasuri fabricate în Trupa Phoenix a sarbatorit luni, supranumit “Printul Saracilor”, Primarul din comuna Aninoasa de

Italia, Elvetia, Austria sau Franta. la Teatrul National Bucuresti, 45 ani model de viata consacrata Dambovita, care este si el un inter-

Complexul Muzeal detine ceasuri de existenta cu un concert 100% semenilor si model de jertfa pentru pret de folclor, a premiat, cu prilejul

fabricate la sfârsitul secolului XIX – live acustic având o serie de invitati credinta in Dumnezeu a fost FESTIVALULUI PRIMARILOR

stil roccoco, ceasuri din perioada speciali - Gheorghe Zamfir, Dumitru comemorat in Bucuresti, la Biserica ARTISTI pe care-l organizeaza

interbelica, precum si cele fabricate Farcas, Moni Bordeianu, Marius Franceza Sacre Coeur si la Cimitirul anual, mai multi colegi de-ai sai din

în renumita fabrica „Victoria” Arad Mihalache, Tavi Colen. Din banii Bellu. judetul Vâlcea, ceea ce

înainte de anul 1989. În Arad a strânsi se va înfiinta o bursa în demonstreaza ca judetul nostru

functionat scoala de ceasornicari cu strainatate pentru un sunetist CONCERT COMEMORATIV duce înainte arta lui Anton Pann,

traditie în cadrul fostului Liceu român. Înaintea concertului a avut ION VOICU chiar prin alesii satelor.

UCECOM. În prezent, absolventii loc si o expozitie cu vânzare a Sub bagheta lui Madalin Voicu, la Astfel, în cel putin trei primarii

sunt asociati si continua picturilor lui Nicu Covaci. Ateneul Roman a avut loc concertul vâlcene administratia publica se

meticuloasa profesie, o parte din sustinut in memoria renumitului îmbina cu activitatea concertistica

colectiile acestora fiind expuse la DREPTURILE LIMBII ROMÂNE violonist Ion Voicu. evenimentul a desfasurata de angajatii institutiilor

muzeu ÎN TIMOC debutAT cu Concertul pentru vioara statului sau chiar de catre edilii-sefi

La Paris a avut loc sedinta si orchestra nr. 2 in mi major de J.S. ai localitatilor. La Amarasti,

A doua editie a Festivalului de Comisiei juridice a A dunarii Bach, solist Alexandru Tomescu si Constantin Draghici, liderul grupului

muzica lautareasca veche, la Pitesti Parlamentare a Consiliului Europei Orchestra de Camera „Bucuresti- folcloric „Haiducii” ocupa fotoliul de

Organizat de Primaria in cadrul careia a fost discutata si Ion Voicu“. A urmat Mozart cu primar;la Prundeni, de mai bine de

Municipiului Pitesti, prin Centrul situatia romanilor (vlahilor) din Concertul nr. 5 pentru vioara si or- un an, toata suflarea feminina din

Cultural Pitesti, festivalul îsi Timoc. Raspunzand la prezentarea chestra in la major, supranumit primarie are program de repetitii de

propune promovarea muzicii de raportorului J.Herrmann, „Concertul turcesc“.Alexandru trei ori pe saptamâna, dupa ce

gen, precum si sprijinirea tinerelor reprezentantul romanilor din Tomescu a revenit pe scena cu un primarul Horia Horascu a înfiintat

talente. Ucraina, Dr. Ion Popescu a cerut bis cu care si-a incintat auditoriul: singurul grup popular feminin din

Evenimentul este dedicat în ca linia generala a raportului sa nu „Dimineata dupa nunta“, compozitie judet: „Mândrele” si tot la initiativa

întregime marelui interpret de fi plasata in discutiile dintre romanii a maestrului Ion Voicu si un al doilea lui, la Prundeni s-a desfasurat faza

muzica lautareasca Zavaidoc, timoceni si cei ce se considera vlahi, bis, demonstrindu-si de aceasta judeteana a festivalului de folclor

nascut în Pitesti în urma cu 111 ani. pentru ca ei singuri se vor descurca data calitatile de virtuoz pe Duetul „Glasul cântecului românesc”;iar

Primaria orasului a si denumit o in ce limba vorbesc - in Voivodina pentru vioara solo de Paganini. Niculita Fetelea, primarul din

strada dupa talentatul artist. limba romana este studiata in scoli, In cea de-a doua parte a Câineni-Vâlcea care mînuieste

Festivalul se desfasoara sub forma iar in Timoc - nu (de aceea acolo se Concertului omagial „Ion Voicu“, sapte instrumente a prezentat la

unui concurs de interpretare, care vorbeste in grai). Principalul e sa Orchestra de Camera „Bucuresti- Aninoasa în cadrul editiei 2007 a

are loc pe scena Casei de Cultura se acorde pentru fratii nostri din Ion Voicu“, dirijata de Madalin Voicu, Festivalului Primarilor Artisti pentru

a Sindicatelor. Timoc aceleasi drepturi ca si interpretat Simfona V-a de Schubert un recital la drâmba luând premiu

Presedintele de onoare al romanilor din Banatul sarbesc - sa de patru editii ale festivalului din

evenimentului este primarul Tudor li se deschida scoli, sa fie Arta interpretativa a Evului comuna dâmboviteana.

Pendiuc, iar directorul festivalului si subventionate ziarele si emisiunile Mediu a fost reinviata in concerte

presedinte al juriului - maestrul Tu- Radio si TV, sa nu aplice sarbizarea de muzica sacra si laica in OMAGIU LUI BRANCUSI

dor Gheorghe. Din juriu mai fac numelor prin botez, sa fie liber FESTIVALULUI DE MUZICA VECHE Institutul Cultural Roman din

parte Gheorghe Oprea, Marius oficiul in limba materna in biserici DIN BUCURESTI. Manifestarea a Madrid organizeaza expozitia

Hristescu, Gavril Prunoiu, Cristina etc. fost deschisa de formatia de muzica omagiala

Turcu-Preda, Mircea Micu. “Nu se permite ca intr-un stat renascentista Banchieri Singers din dedicata lui Constantin Brancusi,

Cu ocazia acestui festival, democratic unele si aceleasi legi, Ungaria, care a concertat in sala intitulata “Brancusi: E=mc2” a

organizatorii s-au gândit la o drepturi si libertati sa fie aplicate in Auditorium a Muzeului National de pictoruluiroman Romeo Niram,

surpriza pentru toti admiratorii mod diferit in teritorii diferite ale Arta. A urmat la Palatul Sutu un deschisa intre 16 Noiembrie si 12

marelui maestru al muzicii aceeasi tari” - a mai declarat Ion concert de muzica romaneasca Decembrie 2007, lasediul sau din

lautaresti: va fi dezvelit bustul lui Popescu. “ veche sustinut de trupa Trei parale. C/ Marques de Urquijo, 47, 1o-

Zavaidoc, realizat de sculptorul E bine ca statul sarb, in sfarsit, Grupul foloseste instrumente vechi dcha., 28008 Madrid.Cu prilejul

ploiestean Eugen Petri. ca rezultat al acestui raport, a pe cale de disparitie, cum sunt vernisajului din 16 noiembrie, ora

Opera a fost realizata în cadrul inregistrat Consiliul National al cavalul, tilinca, drimba sau cobza . 19:30, vor avea loc doua prezentari

unui simpozion international de Romanilor (Vlahilor) din Serbia si a Pentru a-si imbogati repertoriul, ilustrative. Dna. Prof. Dr. Maria

sculptura, care se afla înca în inceput subventionarea unor membrii formatiei traverseaza tara- Begona Fernandez Cabaleiro va

desfasurare. Din festival nu vor lipsi programe; dar lucrul principal este n lung si-n lat si aduna melodii vechi (continuare în pag.11)

8

CONSFÃTUIREA NAÞIONALÃ A

CONSFÃTUIREA

O ÞARÃ - a opta ediþie, Ploieºti –

BOGATÃ

BOGATÃ CU a lansat un

ÞÃRANI privind reînceperea într-o

BOGAÞI ! BOGATÃ

«O ÞARÃ BOGATÃ

Lãsarea la voia întâmplãrii a satului intern ºi de export, prin stimularea iniþiativei intitulat „Democraþia localã în România

românesc, a populaþiei lui ºi a mediului þãrãneºti, prin recunoaºterea statutului contemporanã” ale cãrui concluzii, cu toate

natural pe care el îl reprezintã, fãrã o legislaþie nostru de economie prioritar agricolã, aptã cã s-au bucurat de succes la Summitul de la

atentã la mãsurile de protejare caracteristicã sã se dezvolte rapid dacã producþia ei Madrid, au fost preluate formal de guvern,

tuturor þãrilor civilizate, necultivarea alimentarã va fi oferitã Europei ºi acceptatã doar prin obligaþiile pe care le impuneau

spiritului civic ºi folosirea cetãþenilor doar ca de aceasta, limitându-se la proporþii realiste organismele europene. ªi în cadrul acelui

o masã de manevrã supusã tuturor utopia nefastã a industrializãrii socialiste care proiect, noi am subliniat importanþa factorului

tentativelor de manipulare politicã, urmãrea, printre altele, distrugerea þãranului educaþional, a emancipãrii populaþiei prin

inconºtienþa în accentuarea diferenþelor de român ca personaj dificil comunismului prin culturã democraticã modernã îmbinatã cu

ºanse la culturã ºi educaþie faþã de alte medii, spiritul sãu de iniþiativã particularã. reînnodarea tradiþiilor obºtei satului

continuarea încurajãrii lipsei de iniþiativã care, Menþionãm faptul cã partenerii din românesc, punând accentul pe stimularea ºi

altãdatã se producea prin asaltul Ungaria pe care i-am avut în cadrul acelui reimpunerea iniþiativei locale ºi a iniþiativei

colectivismului centralizator ºi lipsirea de program au repurtat succes cu propunerile personale ca forme de generare a unui cu-

proprietate, iar astãzi prin lipsa de mijloace adresate guvernãrilor lor, Ungaria ajungând rent de opinie publicã pozitiv ºi creator în

ºi de încurajare în valorificarea acestei astãzi unul dintre furnizorii alimentari ai viaþa obºteascã, a insistenþei asupra

proprietãþi redobândite doar pe jumãtate, sunt, continentului, cu multe produse specifice reimpunerii preceptelor morale îmbinatã cu

dupã pãrerea noastrã, factori importanþi de omologate, în vreme ce propunerile noastre experienþa activ-umanistã a spiritului de

stagnare a progresului întregii þãri, piedici au rãmas neluate în seamã de guvernele de iniþiativã ºi a popularizãrii modelelor de

majore în emanciparea democraticã ºi a la Bucureºti. În plus, mai amintim demersul succes economic bazat pe democraþia localã,

economiei libere de piaþã pentru întreaga nostru legislativ eºuat, acela prin care a depãºirii intereselor politicianiste de

populaþie a României. atrãgeam atenþia cã, de vreme ce, la manipulare a populaþiei prin cultivarea

Incã de la înfiinþarea în anul 1990 ºi colectivizare, þãranului român i s-a luat ºi spiritului de independenþã ºi decizie

acordarea personalitãþii juridice în 1991, pãmântul ºi atelajele care erau parte personalã, ca trãsãturã a unei noi clase de

Miºcarea noastrã a atras atenþia asupra nevoii integrantã a sistemului sãu de producþie, mici producãtori care sã devinã modele în

urgente de reînnodare a tot ce înseamnã repunerea în posesie doar a terenurilor, fãrã emanciparea satelor. Dar mãsurile

tradiþie culturalã aflatã în moºtenirea pãstratã ca aducerea la zi a tehnicii de lucru a economico-financiare ale diverselor

de satul românesc ca specific naþional ºi a pãmântului sã fie pusã tot în posesia sa, guvernãri au mers împotriva acestor tendinþe,

menþionat drept scop principal al activitãþii obligarea lui de a plãti, din ce nu are, înãbuºind mica iniþiativã privatã ºi neglijând

sale emanciparea populaþiei prin educaþie prestatiile mecanice fãcute de alþii, îl vor pune importanþa iniþiativei locale în dezvoltarea

democraticã bazatã pe retrezirea ºi stimularea în imposibilitate de iniþiativã, continuând naþionalã, ca factor educaþional pragmatic

spiritului de iniþiativã personalã a fiecãrui starea de stagnare, aºa cum s-a ºi întâmplat. pe care noi ne bazam pentru a ajunge, de la

cetãþean, conºtientizarea rostului sãu social Pornind de la denumirea acestui bunãstarea materialã, la dezvoltarea culturalã

ºi a îndatoririlor morale aºa cum fuseserã proiect, constatãm astãzi, chiar dacã timid, a satelor.

definite dintotdeauna în obºtea satului redresarea unor zone în care þãranii au ajuns

românesc, a spiritului de solidaritate umanã sã cîºtige mai bine fie în producþia internã Subliniem aceastã precizare privind

într-o existenþã liberã ºi democraticã, a fie, mai ales, în satele unde trimit bani de la insistenþele noastre asupra dezvoltãrii cultu-

conºtiinþei personale a bunãstãrii care se poate munca în strãinãtate. Indiferent cum, rale în satul românesc deoarece, iatã,

realiza prin punerea în valoare a proprietãþii dezideratul se confirmã: prin satul românesc, experienþa prezentã ne aratã cã acel milion

funciare ºi a spiritului de iniþiativã în þara aratã mai demn ºi mai frumos acolo unde (sau milioane) de români prin care suntem

valorificarea acesteia, caracteristice þãranului þãranii încep sã aibã venituri ºi deschidere spre prezenþi pe piaþa muncii europene provine

român. cultura europeanã. Din acest motiv realuãm în mare majoritate din satele noastre ºi

proiectul „O þarã bogatã cu þãrani bogaþi” reprezintã exact nivelul cultural pe care i l-

În perioada 1992 - 1994, în cadrul punând accentul pe necesarul minim de au oferit guvernãrile din aceste aproape douã

unui proiect european privind „Cãile de culturã modernã, de informare cât mai largã decenii. Dacã forþa ºi seriozitatea lor la muncã

apropiere dintre Est ºi Vest”, pe care l-am în legãturã cu valorile existenþei în Uniunea dovedesc moºtenirea geneticã ºi de tradiþie,

realizat în colaborare cu ONG-uri ºi instituþii Europeanã, deoarece ºi produsele pe care le educaþia precarã este, evident, rodul nepãsãrii

academice din mai multe þãri, noi ne-am realizam aici mizeazã pe succes european ºi guvernamentale în materie de educaþie a

denumit partea noastrã din proiect, cea migraþia forþei de muncã este condiþionatã de generaþiei care s-a format in aceºti ani, ca ºi

destinatã României, „O þarã bogatã cu þãrani aprecierea europeanã. Pe lângã bogãþia cu în materie de emancipare a generaþiei care

bogaþi” ºi am organizat în acea perioadã o þãrani bogaþi recunoscutã teoretic de toatã vine cu trãsãturile induse de guvernarea mai

serie de acþiuni precum ºi publicaþii de lumea, iatã cã ºi identitatea noastrã de þarã veche. Atât experimentele nefaste si derutante

popularizare de mare tiraj, douã consfãtuiri se defineºte tot prin nivelul de hãrnicie ºi fãcute la voia întâmplãrii în sfera

naþionale ºi douã seminarii internaþionale înþelepciune al þãranului român. Or, învãþãmântului, neglijându-se esenþialul care

urmate de un numãr de propuneri legislative înþelepciunea trebuie ajutatã prin informare ar fi fost formarea de competente cadre

ºi mãsuri locale pentru apropierea satului ºi educaþie! didactice ºi motivarea lor, cât ºi totalul

românesc de experienþa de dezvoltare a dezinteres pentru educaþia adulþilor

satelor occidentale. Am militat pentru Un al doilea proiect realizat de noi în demonstrat de administraþia culturii ºi cea a

reînnodarea tradiþiilor noastre economice de perioada 1994 -1996, tot în cadrul unui dezvoltãrii rurale, au favorizat anarhia unei

„grânar al Europei”, pentru intensificarea program european întrunind forþe ale dezvoltãri empirice a sechelelor nefaste lãsate

producþiei agricole cu destinaþie de consum societãþii civile din mai multe þãri, a fost cel de mentalitatea nesincerã ºi ilicitã produsã

9

INTELECTUALILOR DE LA SATE

INTELECTUALILOR SATE

Buºteni, noiembrie 2007 - O ÞARÃ

important APEL BOGATÃ

BOGATÃ CU

etapã nouã a proiectului : ÞÃRANI

CU ÞÃRANI BOGAÞI » BOGAÞI !

de nevoile existenþei sub dictaturã, ca ºi a oportunitãþilor pentru dezvoltarea ruralului culturale sau obºteºti din întreaga þarã, oferind

lipsei de iniþiativã produsã de înjosirea românesc prin forme asociative; ºi a lansat în permanenþã informaþii ºi programe pentru

colectivistã a personalitãþii umane. Astfel, un program de formare de producãtori nivele diferite ale aºezãmintelor culturale,

starea de semihoþie generalã din socialism, pentru ecologizarea agriculturii ºi realizarea pentru informarea populaþiei ºi educarea

cu ºefi îmbuibaþi de plocoane, funcþionãrime de produse alimentare ecologice, care s-a tineretului de la sate, cãrþi ºi reviste online

corupta ºi þãrani care, pentru a subzista, erau desfãºurat vreme de doi ani culminând cu un pentru biblioteci.

nevoiþi sã fure din popria lor proprietate, a târg de produse ecologice ºi primele contracte

cãpãtat forme monstruoase în corupþia obþinute de aceºti producãtori; Enumerând toate acestea spre

liberalismului prost înþeles, în lipsa vreunei A cincea Consfãtuire: Accesul la demonstrarea permanenþei preocupãrii

atenþii pentru educaþia democraticã a informaþie culturalã în mediul rural; de la noastre ºi a eventualei îndatoriri pe care, în

electoratului ºi a populismului demagogic ce egalitatea în drepturi, la egalitatea în ºanse; numele ei, ne-o recunoaºtem prin acest

a ajuns a suplini adevãrata iniþiativã politicã. A ºasea Consfãtuire: Conjugarea demers, reiterãm propunerile celei de a ºasea

Miºcarea noastrã a insistat mereu tuturor eforturilor naþionale pentru ediþii a Consfatuirii Naþionale menþionate mai

asupra aspectelor educativ-formative dezvoltarea ruralã în România sus ºi facem urmãtoarele precizãri:

deficitare atât în satul românesc cât ºi într- contemporanã – În legãturã cu acestã Ea a venit în urma amplei dezbateri

o bunã parte din restul societãþii. In baza dezbatere, de la a ºasea ediþie a Consfãtuirii provocatã în întreaga þarã de participanþii la

celor douã programe prezentate pe scurt mai (septembrie 2005), care a evaluat ºi a acea Consfãtuire, urmând documentelor celei

înainte, în anul 1997 noi am iniþiat prima reconsiderat toate activitãþile celor 15 ani pe anterioare care, analizând situaþia concretã a

Consfatuire Naþionalã a Intelectualilor de la care îi împlinea Miºcarea noastrã, precizãm lipselor de ºanse egale în educaþia naþionalã

Sate ca un amplu grup de reflecþie ºi iniþiativã cã ea a constituit o analizã a realitãþilor ru- ºi mai ales privind accesul la informaþia

la nivel naþional, putând apoi a fi reluat ºi rale româneºti în care am fost implicaþi, a culturalã în mediul rural, a tras un semnal de

adaptat local în întreaga þarã, reflecþie factorilor care pot contribui la progresul lor alarmã, a fãcut publice dezbaterile prin

direcþionatã spre redresarea vieþii culturale a ºi a instituþiilor guvernamentale care lucreazã întruniri locale ºi prin numerele întregului an

satelor din România, cu convingerea cã o sectar, necoordonat, în direcþii diferite, de apariþie a revistelor „Albina româneascã”

asemenea redresare va aduce o influenþã precizând cã: „problemele dezvoltãrii rurale ºi „Pluralitas”, ca ºi prin propuneri concrete

pozitivã asupra întregii societãþi româneºti, pot fi regãsite în sferele de preocupãri a înaintate unor organisme de stat.

prin crearea unui curent de opinie publicã numeroase ºi diverse instituþii Fãrã sã considerãm aceste propuneri

bazat pe legile moralei ºi ale existenþei guvernamentale, autoritãþi, organisme cen- ca unice în rezolvarea acutei probleme a stãrii

democratice. Enumerãm, doar, temele prin- trale sau locale dezvoltând activitãþi de stagnare în defavorizare a ruralului

cipale ale acestor dezbateri ale cãror concluzii incoerente ºi lipsite de o viziune unitarã... fapt românesc, subliniem cu mãsurã existenþa lor,

le-am supus întotdeauna atenþiei care impune, cel puþin consultativ dacã nu ca un punct de vedere al unui grup de

organismelor guvernamentale ºi ca monitorizare, o abordare globalã a reflecþie dedicat cu sinceritate cauzei ruralului

organismelor parlamentare, cerând problemei în toate conexiunile ei socio- românesc ºi care a avut perseverenþa vreme

încurajarea lor prin mãsuri legislative sau economico-morale ºi un proiect de politici de opt ediþii sã ducã dezbaterea la nivelul

administrative: naþionale de lungã duratã”, propunerea multora dintre localitãþile þãrii ca ºi la nivel

noastrã fiind de a se realiza o consultare naþional reprezentativ. Ne încurajeazã faptul

Prima Consfãtuire: Rolul periodicã pe plan guvernamental, iar cã, pe parcurs, ni s-au raliat ºi alte organizaþii

intelectualilor ca lideri de opinie ºi de formare decizia, în limitele competenþei de ONG de importante ale societãþii civile româneºti, fi-

cetãþeneacã a populaþiei; lansând un „Apel utilitate publicã pe care o avem, a fost de a liale ale noastre, sau instituþii de sine stãtãtoare

privind informarea populaþiei” care sublinia realiza o retea de comunicare permanentã în diverse localitãþi, sau organizaþii de

starea deficitarã informativã a cel puþin cu filialele noastre ºi alte organizaþii care anvergurã naþionalã cum sunt Asociaþia

jumãtate din populaþia þãrii, folositã în mod ni se alãturã. Înafarã de acestea, apelul Comunelor din România, Asociaþia Oraºelor

politicianist pentru manipulãri electorale; adresat guvernãrii României arãta cã: „... aºa din România, Forumul Montan din România,

A doua Consfãtuire: Iniþiativele lo- cum existã la cel mai înalt nivel de organizare etc. precum ºi numeroase organizaþii ale

cale în organizarea vieþii obºteºti, a un Consiliu Suprem de Apãrare a Tãrii for- societãþii civile din þãrile Uniunii Europene,

dezvoltãrii economice ºi a progresului cultu- mat din reprezentanþi ai tuturor cu toate acestea având proiecte comune ºi

ral; lansând Apelul privind handicapul cul- departamentelor implicate, importanþa acorduri de susþinere permanentã în acþiunile

tural-moral care submineazã demnitatea ºi naþionalã a dezvoltãrii rurale meritã un gir noastre.

posibilitãþile de afirmare în comunitãþile asemãnãtor”...

dezavantajate ale mediului rural, ameninþând A ºaptea Consfãtuire a lansat tocmai Din pãcate, cu toate cã am avut reacþii

o cronicizare a situaþiei de decãdere pe mai pe aceastã bazã :Proiectul realizãrii unei pozitive din partea unor Comisii Parlamentare

multe generaþii ºi producând un mare deficit reþele internet de informare culturalã, sau departamente ale Administraþiei

naþional prin lipsa de formare a ºtiinþificã, artisticã ºi de iniþiativã Prezidenþiale, punerea în practicã a

capacitãþilor umane; cetãþeneascã prin care se va realiza Harta propunerilor noastre care se putea face în

A treia Consfãtuire: Reabilitarea Culturii Contemporane ºi Iniþiativelor Locale cadrul concret-guvernamental, nu s-a bucurat

instituþiilor culturale ale satului romînesc – Româneºti; de succes. Proaspãt înfiinþat (desigur, din

Biblioteca ºi cãminul cultural; cu un apel A opta Consfãtuire, în numele cãreia raþiuni superioare, dar ºi printr-un oarecare

îngrijorãtor privind „ Starea dezastruoasã a lansãm acest apel, a inaugurat Portalul cul- ecou al insistenþelor noastre) Departamentul

învãþãmântului de la sate”; tural si de iniþiativã localã www.cartesiarte.ro pentru Dezvoltarea Ruralã din Ministerul

A patra Consfãtuire: Folosirea punând prin el în reþea comune ºi instituþii

10

«O ÞARÃ BOGATÃ CU ÞÃRANI BOGAÞI »

(continuare din pag. 9)

Agriculturii ºi-a însuºit proiectul nostru dar, mai politizeazã, ci devin o emulaþie pentru

ªi ca angajaþi în alte þãri, ºi ca angajatori aici,

apoi, prevalându-se de schimbarea soluþii noi în programele de guvernare ale

fie alegând calea de a trimite bani în þarã, fie

programului de guvernare, a uitat de el ºi l-a fiecãrui partid. Cu toatã modestia,

contribuind direct la realizarea PIB-ului

neglijat în întregime. Pornind de la aceastã recunoscând limitarea sa, deocamdatã, la un

naþional, este necesar un nivel minimal de

tristã experienþã de politizare iresponsabilã, singur punct de vedere care poate fi lãrgit,

culturã contemporanã ºi de cunoaºtere a

noi repetãm ceea ce am afirmat de la început afirmãm cu tãrie cã demersul nostru este

valorilor europene.

ca organizaþie independentã, neînregimentatã obiectiv ºi de lungã duratã, urmãrind

În momentul de faþã, reaua credinþã

politic ºi dedicatã perenitãþii culturii satului realizarea ºi amplificarea unui curent de

ºi interesele politicianiste de manipulare mai

românesc: faptul cã „Esenþialã pentru opinie publicã activã în afirmarea culturalã a

uºoarã a unui mediu dezavantajat cultural,

dezvoltarea naþionalã, problema redresãrii întregii populaþii a þãrii, pentru realizarea

cum este cel rural, îºi aratã efectul, chiar prea

ruralului românesc presupune un program marelui bun naþional care este capacitatea

brutal pentru a nu suferi în demnitatea

de lungã duratã care sã conjuge toate forþele creatoare a cetãþenilor ei.

noastrã!... Iar nevoia de facilitãþi

naþionale indiferent de opþiunile lor politice educaþionale egale tuturor, acordând

ºi sã prevadã mãsuri pe termen lung apte de În legãturã cu un asemenea curent

tuturor cetãþenilor ºi generaþiilor ºanse

a fi preluate de la o guvernare la alta. Ea nu de opinie publicã se dezvoltã argumentarea

egale, reclamã imperios punerea în valoare

poate intra în jocurile politice ºi presupune prezentului nostru demers de lansare a unei

a capacitãþilor umane care înseamnã cel

responsabilitatea naþionalã a mai multor etape noi din proiectul :

mai mare bun naþional. Selecþia liberã, la

generaþii, faþã de mai multe generaþii viitoare care oferta româneascã este supusã ºi în

de români” . „O ÞARÃ BOGATÃ CU ÞÃRANI

materie de produse ºi în materie de forþã de

Fiind vorba ºi de un numãr seminarii BOGAÞI”

muncã la nivel european, va avea

internaþionale pe care le-am organizat în prevãzând realizarea unei reþele de

repercusiuni nu numai asupra aprecierii

scopul definirii conceptului de societate civilã instituþii publice ºi

fiecãrei persoane în parte, ci ºi asupra

ºi a acþiunilor caracteristice ei în stabilirea organizaþii obºteºti în scopul

aprecierii sau deprecierii noastre ca þarã. Iar

identitãþii culturale a þãrii pe care o reprezintã, impunerii unor mãsuri echitabile,

societatea româneascã se poate redresa

am adresat unele dintre concluziile noastre de ºanse egale educaþionale ºi infor-

numai printr-o formare temeinicã a

Ministerului Afacerilor Externe, dar nu am mative care sã asigure

generaþiilor ei. Din acest motiv, educaþia are

primit nici un fel de alt rãspuns decât un nivel cultural contemporan

nevoie de eforturi naþionale mult mai mari;

preocuparea ministerialã de atunci pentru aºa pentru populaþia satelor României,

de atenþie guvernamentalã, dar ºi

zisul concept de „fabulo-spirit”, hilarã folosind mijloacele tehnice ale

neguvernamentalã, mult mai susþinutã; de

etichetã cvasicomercialã ce se propunea cu comunicãrii moderne

situare a ei pe primul plan al problemelor

infantilism sã fie bine plãtitã spre a ne duce ºi direcþionând dotãrile

guvernãrii, dacã aceastã guvernare vrea într-

faima în Europa, în vreme ce înjositoarele aºezãmintelor culturale în acest scop

adevãr sã valorifice capacitãþile poporului

realitãþi culturale, produse de guvernãri român, valorificând persoana umanã ca

iresponsabile, ne impuneau o cu totul altã ºi, ca participanþi la cea de a opta ediþie a

garant al dezvoltãrii prin afirmarea ei în

faimã, o nefericitã etichetare îngrozitor de Consfãtuirii Naþionale a Intelectualilor de la

cadrul democratic al unor ºanse egale.

puternic afiºatã astãzi ºi demnã de Sate, declarând cã nu pretindem a reprezenta

Dezbaterea pe care ne propunem sã

compãtimit. altceva decât experienþa fiecãruia dintre noi

o realizãm pe acestã temã trebuie sã fie

De asemenea, Ministerul Educaþiei, în diverse zone din þarã ºi consecvenþa

concretã ºi eficientã, ajungându-se cât mai

a rãspuns cu greu sugestiilor noastre, mai reluãrii în cele opt ediþii ale Consfãtuirii a

repede la formularea unor soluþii. Miºcarea

degrabã prin influenþa directã pe care am diferitelor probleme ridicate de dezideratul

noastrã o susþine pornind de la aceste idei ºi

avut-o în cadrul Inspectoratelor Judeþene ºi dezvoltãrii rurale româneºti în slujba cãruia

punând la dispoziþie portalul de culturã ºi

nu a depãºit niciodatã stadiul promisiunilor ne-am pus, înfãþiºãm mai jos ceea ce devine

iniþiativã pe care l-a lansat de curând, pentru

ºi a inconsecvenþei întru acestea, iar important de precizat:

a gãzdui un prim schimb de pãreri ºi a

Ministerul Culturii, care, în virtutea unei înregistra toate instituþiile ºi organizaþiile

colaborãri îndelungate, sub diferite guvernãri Considerând cã datoria principalã

dornice sã participe, pentru ca, într-o a doua

între anii 1991 ºi 2003, a parafat împreunã a Statului modern democratic este cea de a

etapã, sã se realizeze un Forum comun care

cu ministerul Justiþiei, Ministerul Finanþelor crea cetãþenilor lui condiþii pentru un trai

sã propunã mãsuri organizatorice, soluþii

ºi Primul Ministru documentul prin care s-a demn, putându-le doar astfel pretinde

la problematica abordatã ºi etapele urmãtoare

dat Hotarârea de Guvern privind relaþii de demnitate civicã, condamnãm

de îmbinare a dezbaterii cu soluþionãrile ce

recunoaºterea organizaþiei noastre ca fiind de neglijarea consecventã, de cãtre guvernãri

se iniþiazã.

utilitate publicã, nu a fãcut decât sã împiedice succesive, a problemelor educaþionale la

Þinem la dispoziþie documentele

ulterior punerea noastrã în drepturile unei nivelul comunelor României ºi cerem

ediþiilor menþionate ale Consfãtuirii Naþionale

asemenea recunoaºteri. Acestui Minister îi eforturi susþinute pentru depãºirea

a Intelectualilor de la Sate, ca simplu grup

suntem recunoscãtori însã, pentru faptul cã, handicapului cultural-moral din zona

de reflecþie ºi iniþiativã privind Dezvoltarea

la sfârºitul anului 2006, ca un ecou ºi a dezavantajatã a ruralului.

Ruralã în România Contemporanã, cu toate

demersurilor noastre, a fost susþinãtorul prin- De asemenea, constatãm cã astãzi,

detaliile propunerilor fãcute ºi le oferim celor

cipal al OUG nr.1038/28.12. 2006 privind când circulaþia europeanã a forþei de muncã

care le solicitã la tel/fax: 021 6105659, e-

înfiinþarea, organizarea ºi desfãºurarea priveºte - ºi pentru þãrile avansate ºi pentru

mail: leuc@b.astral.ro , office@cartesiarte.ro

activitãþii aºezãmintelor culturale, al cãrui þãrile mai puþin avansate, indiferent dacã e

FUNDAÞIA EPISCOP GRIGORIE LEU-

program restrâns deocamdatã doar la vorba de angajaþi sau angajatori - în special

MIªCARE PENTRU PROGRESUL

reamenajãrile ºi dotãrile clãdirilor este pro- mediul rural, problema educaþiei civice pe o

SATULUI ROMÂNESC

pice ºi se va putea lãrgi cu aplicaþii concrete bazã culturalã sãnãtoasã se pune din toate

www.cartesiarte.ro

la probleme de spiritualitate naþionalã, dacã punctele de vedere ºi ale tuturor pãrþilor, iar Noiembrie 2007

vom susþine necontenit impunerea unui cu- curentele de opinie publicã în spiritul moralei

rent de opinie publicã recunoscând democratice capãtã importanþã pentru orice

necesitatea afirmãrii culturale a populaþiei ºi comunitate umanã, fie ea ofertantã sau

depãºirea handicapului din mediul rural utilizatoare de forþã de muncã.

defavorizat. Indiferent de nivelul de trai - care ne UITAÞI

NU UITAÞI ABONAMENTELE LA:

Am dat aceste exemple nicidecum face fie sã migrãm spre oferte, fie sã fim noi

din vreo intenþie vindicativã, ci pentru a cei care oferim locuri de muncã - nivelul

demonstra cã putem realiza dialog atunci cultural al populaþiei are, în orice situaþie,

când existã receptivitate guvernamentalã ºi un cuvânt important de spus, iar aprecierea FACE

SE MAI POT FACE DOAR ACUM

putem da continuitate fericitã acestui dialog fiecãrei persoane ºi a fiecãrui grup social PENTRU ANUL 2008

care abordeazã probleme mai îndelungi decât se poate face numai dupã nivelul de FACTORII POªTALI

LA FACTORII POªTALI

o legislaturã, dacã asemenea probleme nu se emancipare ºi pregãtire pe care îl prezintã. Cod Publicatii Posta 19086

11

PORTALUL www.cartesiarte.ro

Flux de ªtiri VENITE PE PORTALUL www.cartesiarte.ro în lunile noiembrie ºi decembrie

interveni cu o prelegere despre arta Galanta; RAVEL - Concertul în sol COMUNEI VORONA BUCURESTEANA

contemporana, intitulata “Pictura si major prntru pian si orchestra este graitor ilustrata de doua Carnavalul „Studentiada” a închis

Sculptura: Spatiu si Volum”. Maria pliante alcatuite de grupul inimos saptamâna trecuta Splaiul

Begona Fernandez Cabaleiro este În perioada 15 nov.-1 dec.a.c, de intelectuali si sponsori din Independentei, între Podul

Doctor in Istoria Artei, cu va avea loc, la Craiova, cea de- a comuna atestata documentar la Grozavesti si Podul

specializarea in Arta si Gandire XXXIV-a editie a Festivalului Inter- 1403, animati de primarul Voronei Semanatoarea, pe partea

Contemporana, precum si critic de national CRAIOVA MUZICALA, în – profesorul Aurel Stefan. Sunt caminelor studentesti. În incinta

arta, membra a Asociatiei Criticilor organizarea Filarmonicii Oltenia, consemnate festivalurile Universitatii Politehnice Bucuresti

de Arta din Spania (AECA), având ca parteneri Consiliul folclorice de anvergura s-a desfasurat, în cadrul aceluiasi

autoarea a numeroase studii Judetean Dolj si Ministerul Culturii internationala “Serbarile padurii” carnaval, un curs de echitatie,

publicate in revistele de si Cultelor. Vor avea loc 11 concerte si “Festivalul international concursul „Vopseste-mi

specialitate din Spania, si membra la care, vor fi invitate atît orchestre folcloric pentru elevi”, “Zilele frigiderul”, „Noaptea devoratorilor

a Comitetului Spaniol de Istorie a simfonice, orchestre de camera, Eminescu” având aici o de publicitate” si o petrecere

Artei (CEHA). ansambluri vocal-simfonice si a rezonanta deosebita, alaturi de francofona. Evenimentul propriu-

capella, un cvintet de coarde, un donatia de tablouri a profesorului zis s-a desfasurat atât în strada,

Editia a XIV-a a Târgului de ansamblu de muzica veche - Ioan Livadaru intitulata “Dor de cât si în fata discotecii din Regie,

Carte Gaudeamus, care se va barcoca, cât si un spectacol de jazz Eminescu”. Facem cunostinta cu Maxx, printr-un mare concert, la

desfasura între 21 - 25 noiembrie, si poezie. creatorii populari de masti si care au fost invitate 20 de

gazduieste anul acesta aproximativ traforajul arhitecturii traditionale ambasade.

450 de expozanti si beneficiaza de La Teatrul Katona Jozsef din care este pusa în valoare alaturi

un buget de aproximativ 500.000 Budapesta spectacolul „Inima de de parada portului la festivalul A RTA ITALIANA DE LA

de euro. Ambasada Frantei a câine”, în regia lui Yuryi “Mostenite din batrâni” si, în PALATUL FARNESINALa Muzeul

pregatit un stand cu 650 de lucrari, Kordonskyi cu trupa Teatrului Na- primul rând, cu marea daruire a National de Arta Contemporana

de doua ori mai multe decât anul tional “I.L.Caragiale” din manastirii “Sihastria Voronei” prin din Bucuresti a avut loc

trecut, si a invitat trei scriitori Bucuresti, s-a bucurat de un mare canonizarea Sfântului Onufrie de inaugurarea uneia dintre cele mai

francezi importanti: Philippe succes. Reprezentatia, la Vorona. prestigioase expozitii de arta

Claudel, premiat cu Goncourt al supratitrata electronic, urmeaza Pentru toate acestea, cea de a italiana contemporana, o selectie

Liceenilor pentru cartea “Le Rapport dupa una a Teatrului Evreiesc din opta editie a ConsfaturiiNationale de opere apartinand celor mai

de Brodeck”, Régis Jauffret, Bucuresti, invitat tot de Institutul a Intelectualilor de la Sate importanti artisti italieni din a doua

premiat în 2005 cu Femina pentru Cultural Român din Budapesta desfasurata recent, a jumatate a secolului XX, care face

“Case de nebuni” (“Asile de fous”), care are in program viitoare nominalizat comuna pentru di- parte din colectia Palatului

si Laurent Graff, autorul volumului spectacole precum “Un tango ploma de excelenta “Valori “Farnesina”. Dupa succesul avut

“Strigatul” (“Le Cri”). mas” al Teatrului Odeon si “Made Culturale” care va fi decernata la la Sibiu, unde a fost gazduita in

in Romania”, de Dan Puric. editia din 2008. salile istorice ale Casei

Joi 22 nov a.c. ora 13.00, la “Inima de câine” este un Altemberger, din cadrul

Targul de carte Gaudeamus, Piata spectacol unde tânara generatie NOUTATI BUCURES complexului muzeal Brukenthal,

Presei (pavilion central Romexpo, de actori se întâlneste fericit cu -TENE IN NOIEMBRIE expozitia aduce publicului

stand RAO) NICOLAE ROTARU marii consacrati: Victor bucurestean 100 de opere.

lanseaza TRILOGIA DE AER, Rebengiuc, Mircea Rusu sau UN TEATRU DE PROIECT Expozitia, care se inscrie in seria

Serban Ionescu alaturi de Cecilia DEDICAT TINERILOR DE ORICE initiativelor eToamnei Culturale

TEATRUL NATIONAL “MARIN Bârbora sau Marius Manole, ale VÂRSTA Italienei, va ramane deschisa

SORESCU” CRAIOVA: sâmbata - carui studii coregrafice au fost Încântat de a inaugura un teatru pana la data de 2 decembrie.

17 nov.: Spectacolul CELE DOUA maiestrit adaptate pentru rolul al tinerilor, maestrul Radu

ORFELINE, de Eugen Mirea, în re- câinelui. Anul trecut a urcat pe Beligan a taiat panglica la COTA VALORICA A UNEI

gia lui George Ivascu;duminica - 18 aceeasi scena Teatrul Bulandra, intrarea în PICTURI DE TONITZA

nov.: Spectacolul CÂNTA MAICA- cu”Casatoria” lui Gogol, iar pe alte Teatrul Metropolis care s-a “Studiu pentru un portret” de

MEA ÎN FAR de GIlles Granouillet, scene, Teatrul Odeon si Teatrul din deschis oficial la începutul Nicolae Tonitza a fost vanduta in

regia Alex. Boureanu; luni - 19 nov. Cluj. acestui noiembrie 2007 cu un cadrul licitatiei Casei Monavissa,

Spectacol prezentat de Ansamblul spectacol special care a reunit la pretul de 320.000 de lei

Folcloric “Maria Tanase” din Cenaclul Literar “Mihai scene din premiera “Jazzy Tarot”, (aproape 96.000 de euro), pretul

Craiova; marti - 20 nov. :La ora Eminescu” si revista Lumina Lina un recital al actritei Maia de pornire fiind de 172.000 de lei

11.00, PROSTIA OMENEASCA, din New York Morgenstern, alaturi de (peste 51.000 de euro), si a

dupa Ion Creanga, în regia lui Alex. (Director Theodor Damian, Redac- muzicianul AG Weinberger, si un devenit astfel cea mai scumpa

Boureanu; la ora 18-00 - GRASANA, tor-sef Mihaela Albu) moment artistic sustinut de opera de arta vanduta intr-o licitatie

de Neil La Bute, în regia lui Mircea invita pe toti iubitorii de literatura soprana Leontina Vaduva si publica in Romania.

Cornisteanu Vineri 16 Noiembrie 2007, ora tenorul Nagy Robert. Pictura in ulei pe carton a batut

7:00 PM Festivitatile inaugurarii au recordul de vanzare detinut ante-

sâmbata, 17 nov., ora 19.00 - la resedinta Pr. Prof. Theodor continuat a doua zi cu rior de „Nud cu esarfa galbena”,

la FILARMONICA OLTENIA, în Damian 30-18 50th Street, spectacolul “Eseuri despre de Theodor Pallady, vandut in

cadrul FESTIVALULUI CRAIOVA Woodside, NY (tren R, V, G pana banalitatea raului” in regia lui martie la Casa Alis cu 230.000 de

MUZICALA: Orchestra Simfonica a la statia 46 Street) Astoria Mihai Maniutiu, avandu-i in lei (75.757 de euro).

Filarmonicii “Transilvania” din Cluj- (Queens) la lansarea volumului distributie pe Mariana Mihut,

(continuare în pag.12)

Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Launtrul si Departele Mircea Albulescu, Marian Ralea

Ponelle (Franta), solist: Csiky Antologia Cenaclului literar “Mihai si Claudiu Bleont. In cea de-a

Boldizsar - la pian. În program: Eminescu” din New York realizata treia zi, s-au desfasurat doua

SMETANA - Poemul simfonic de Theodor Damian si Aurel Sasu spectacole “Nijinski” realizat de

“Vltava”; KODALY - Dansurile din prezinta M.N. Rusu, critic si Ema Nicola si Malina Andrei, si

Stimaþi Cititori,

Galanta; RAVEL - Concertul în sol istoric literar “Peste cu mazare” recitalul dacã vreþi sã fiþi

major prntru pian si orchestra

Spectacol cu Agero Stuttgart

extraordinar al Olgai Tudorache la curent cu

sâmbata, 17 nov., ora 19.00 - la si al Tamarei Cretulescu. “Jocul

FILARMONICA OLTENIA, în cadrul va invitam la spectacolul de de-a adevarul” regizat de Lia toate apariþiile

FESTIVALULUI CRAIOVA divertisment cu îndragitii artisti: Bugnar si Dorina Chiriac a pus editoriale vizitaþi

Jean Constantin, Maria

MUZICALA: Orchestra Simfonica a

Filarmonicii “Transilvania” din Cluj- Dragomiroiu, Mirabela Dauer

punct Galei de deschidere a portalul nostru

primului teatru de proiect din Ro-

Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique 24.11.2007, orele 20 Restaurant mania, asa cum s-a autointitulat internet la

Ponelle (Franta), solist: Csiky Kappadokia( fost Bei Christo), noul teatru bucurestean de pe adresa:

Boldizsar - la pian. În program: Herrenbergerstr. 100, Böblingen. strada Eminescu, nr. 89.

SMETANA - Poemul simfonic

www.cartesiarte.ro

“Vltava”; KODALY - Dansurile din VIATA SPIRITUALA A S T U D E N T I A D A

12 Program: Clara Schumann – Con- Sala “Constantin Iliescu” a

Agenda culturalã v@lceanã DECEMBRIE 2007 cert pentru pian ºi orchestrã în la Consiliului Judeþean Vâlcea“De

N.R. Publicãm aceastã agendã alcãtuitã lunar de Dl. Florin Iepure ºi colaboratorii minor op. 7 - primã audiþiela Crãciun” – expoziþie de icoane a

sãi spre a da exemplu ºi altor judeþe cum se poate face ºi cum dorim noi sã

publicãm calendarul lunar al activitãþilor lor

Râmnicu VâlceaBizet – Suita nr. 1 artiºtilor plastici vâlceni

Râmnicului·Asociaþia Seniorilor din pt pentru orchestra– Simfonia in Do Organizator: ·Centrul Judeþean

noiembrie - decembrie major pentru Conservarea ºi Promovarea

Muzeul de Istorie Râmnicu Vâlcea Învãþãmânt

14 decembrie Organizator:·Filarmonica de Stat Culturii Tradiþionale Vâlcea

Trienala de tapiserie

Ora 17,00: Galeria de Artã Râmnicu “Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea 20 decembrie

Organizatori: Biblioteca Judeþeanã “Antim

Vâlcea :Târgul de Artã al membrilor 18 - 19 decembrie

·Muzeul Judeþean Vâlcea ·UAP – Zilele Bibliotecii “A.E. Baconsky” Ivireanul” Vâlcea:Concert “Preludii

Filiala Vâlcea U.A.P.

Organizator:·U.A.P. – Filiala Vâlcea Cãlimãneºti. Program: de Crãciun”

decembrie – toatã luna 18 decembrie Ora 11,00: Sala de Organizator:·Biblioteca Judeþeanã

Sala de lecturã “Marian Creangã” a 15 – 20 decembrie

Filarmonica de Stat “Ion lecturã a Bibliotecii Orãºeneºti “Antim Ivireanul” Vâlcea

Bibliotecii Judeþene “Antim “A.E. Baconsky” Cãlimãneºti

Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea 20 decembrie

Ivireanul” Vâlcea: Expoziþie de Audiþie “Astãzi s-a nãscut Hristos” Ora 19,00: Filarmonica de Stat “Ion

icoane ºi audiþie colinde Spectacolul “Colindul,

colindelor” – colinde ºi cântãri de Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea

Organizator:·Biblioteca Judeþeanã Crãciun,Expoziþie de carte “Iisus în CONCERT de COLINDE – Orches-

“Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul de Organizatori: ·ªcoala Popularã de

Arte ºi Meserii Rm. Vâlcea·Direcþia literaturã, artã ºi religie” tra filarmonicã „Sinfonietta” ºi Corul

Etnologie Mihai Pop 19 decembrie Academic „Euphonia” Dirijor: Mihail

10 - 20 decembrie Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi

Patrimoniul Cultural Naþional Vâlcea Ora 14,00: Sala de lecturã a ªtefãnescu

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea Bibliotecii Orãºeneºti “A.E. Organizator:Filarmonica de Stat

,,Tradiþii ºi obiceiuri de iarnã’’ - Parteneri:·Liceul de Artã Râmnicu

Vâlcea·Primãria comunei Oteºani Baconsky” Cãlimãneºti “Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea

expoziþii tematice (picturã, In memoriam “Marian Creangã – un 21 - 22 decembrie

floriculturã, modelaj)Organizator: ·Filarmonica de Stat “Ion

Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea fiu al Vâlcii, un om al cãrþii – 10 ani Biblioteca Judeþeanã “Antim

·Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – de la trecerea în nefiinþã” Rondeluri Ivireanul” Vâlcea ºi Piaþa “Mircea

cercurile de floriculturã, informaticã, 15 - 20 decembrie

Ora 10,00: Parcarea Supermar- ºi catrene creºtine rostite de cel Bãtrân” Râmnicu Vâlcea :“Din

cenaclu literar, ecologie, astrono-

ketului INTEREX: Antrenamente de- membrii Cenaclului “A.E. Moºi - strãmoºi” - festival interju-

mie, ecoturism, modelaj, Baconsky” Concert de colinde deþean al obiceiurilor de Crãciun ºi

automodelism ºi picturã monstrative de karting ºi

automodelism susþinut de prof. Georginel Sandu Anul Nou

Parteneri: ·ªcoli din Municipiul ºi elevii sãi Organizator: ·Centrul Judeþean

Râmnicu Vâlcea Organizator: ·Palatul Copiilor

Râmnicu Vâlcea – cercurile de Organizator:Biblioteca Orãºeneas- pentru Conservarea ºi Promovarea

13 - 16 decembrie cã “A.E. Baconsky” Cãlimãneºti Culturii Tradiþionale Vâlcea

Biblioteca Judeþeanã “Antim karting, auto ºi navomodelism

Parteneri: ·ªcoli din Municipiul 18 decembrie Partener: · Biblioteca Judeþeanã

Ivireanul” Vâlcea:Târg de carte Ora 16,00: Biblioteca Judeþeanã “Antim Ivireanul” Vâlcea

pentru copii Râmnicu Vâlcea

15 - 18 decembrie “Antim Ivireanul” Vâlcea Serbare de 21 decembrie

Organizator:·Biblioteca Judeþeanã Crãciun Ora 12,00: Casa de Culturã

“Antim Ivireanul” Vâlcea Râmnicu Vâlcea

“Moº Crãciun” viziteazã Centrele de Organizator: ·Grãdiniþa Traian “Constantin Brâncoveanu” Horezu

13 decembrie Craiova Râmnicu Vâlcea Festivalul de colinde “Colindul sfânt

Spectacol folcloric susþinut de Or- plasament

Organizator:·Primãria Municipiului 18 decembrie ºi bun”

chestra “Rapsodia Vâlceanã”, Sala Consiliului Judeþean Vâlcea Organizatori: ·Casa de Culturã

soliºtii profesioniºti ai orchestrei ºi Râmnicu Vâlcea

15 decembrie “Ucenicii Thaliei” – Festival-concurs “Constantin Brâncoveanu” Horezu

din zona Olteniei judeþean al tinerilor interpreþi de artã ·Primãria oraºului Horezu·Grupul

Organizator : ·Radio “Horion” Sala Consiliului Judeþean Vâlcea

“Mãrgãritare” – festival interjudeþean teatralã ªcolar “Constantin Brâncoveanu”

Parteneri: ·Centrul Judeþean pentru Organizator: ·Centrul Judeþean Horezu ·Clubul Copiilor Horezu

Conservarea ºi Promovarea Culturii al trupelor de dans clasic, modern

ºi sportiv pentru Conservarea ºi Promovarea 21 decembrie

Tradiþionale Vâlcea ·Studioul de Culturii Tradiþionale Vâlcea Ora 17,00: Casa Memorialã “Anton

Televiziune Sud Craiova Organizator: ·Centrul Judeþean

pentru Conservarea ºi Promovarea Partener: ·Inspectoratul ªcolar Pann” Râmnicu Vâlcea

13 decembrie Judeþean Vâlcea Searã de colinde

Ora 19,00: Filarmonica de Stat “Ion Culturii Tradiþionale Vâlcea

Partener: 18 decembrie Organizator:·Societatea Culturalã

Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea Biblioteca Judeþeanã “Antim “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

RECITAL DE PIAN - CARMEN ·Inspectoratul ªcolar Judeþean

Vâlcea Ivireanul” Vâlcea 28 decembrie

DANIELA Program: Händel - Obiceiuri tradiþionale din zona Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea

Ciaccona în re minor - Passacaglia 15 decembrie

Ora 11,00: Biblioteca Judeþeanã Tomºani Carnavalul ,,Fulgilor de nea” –

în sol minor Bach - Suita francezã Organizator:·Biblioteca Judeþeanã spectacol artistic

nr. 5, BMW 816 - Allemande, “Antim Ivireanul” Vâlcea

Spectacol de balet – “Cenuºãreasa” “Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul de Organizator: ·Palatul Copiilor

Courante, Sarabande,Gavotte, Etnologie Mihai Pop Râmnicu Vâlcea – cercurile de dans

Bouree, Loure, Gigue Beethoven - Organizator: ·Palatul Copiilor

Râmnicu Vâlcea 19 decembrie popular, famfarã, dans sportiv,

Sonata în Fa diez major op. 78 - Ora 17,00: Biblioteca Judeþeanã modelaj, picturã ºi tenis de masã

Adagio Cantabile, Allegro ma non 15 decembrie

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea “Antim Ivireanul” Vâlcea : Parteneri: ·ªcoli din Municipiul

troppo ,Allegro vivace Haydn - So- Serbare de Crãciun Râmnicu Vâlcea

nata Hob. XVI/8 - Allegro, Menuett, ,,Uite vine Moº Crãciun”- spectacol

artistic ºi expoziþii tematice Organizator: ·Grãdiniþa nr. 1 28 decembrie

Andante, Allegro Liszt - Din „Pomul Râmnicu Vâlcea Ora 17,00: Casa Memorialã “Anton

de Crãciun”, dedicat nepoatei Organizator: ·Palatul Copiilor

Râmnicu Vâlcea – cercurile de 20 decembrie 2007 – 03 Pann” Râmnicu Vâlcea :Întâlnirea

Daniela von Bulow Mendelssohn - ianuarie 2008 cenaclului literar “Anton Pann”

Decembrie, „Choral” Bela Bartok - floriculturã, informaticã, cenaclu

literar, ecologie, astronomie, Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni Râmnicu Vâlcea

Colinde Româneºti Schumann - So- Expoziþie de fotografie „Obiceiul Organizator:·Societatea Culturalã

nata pentru pian în fa diez minor ecoturism, modelaj, automodelism

ºi picturã tãierii porcului la români” “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

op. 11 Organizator: ·Muzeul Judeþean

Parteneri: ·ªcoli din Municipiul 29 decembrie

Organizator: ·Filarmonica de Stat Vâlcea Biserica “Intrarea în Bisericã a Maicii

“Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea Râmnicu Vâlcea

16 decembrie 20 decembrie Domnului” ºi “Sfântul Ioan

14 decembrie Ora 10,00: Filarmonica de Stat “Ion Botezãtorul” (Urºani) ºi la Statuia “I

Biblioteca Judeþeanã “Antim Biblioteca Judeþeanã “Antim

Ivireanul” Vâlcea Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea .Gh. Duca” din Horezu Comemorare

Ivireanul” Vâlcea:Teatru Radiofonic Festivalul de colinde “Colinde, “I. Gh. Duca”

pentru copii Crãciun European

Organizator:·Biblioteca Judeþeanã colinde” Organizatori: ·Primãria oraºului

Organizator: ·Biblioteca Judeþeanã Organizator: ·Palatul Copiilor Horezu·Casa de Culturã

“Antim Ivireanul” Vâlcea “Antim Ivireanul” Vâlcea

17 decembrie Râmnicu Vâlcea – cercurile de “Constantin Brâncoveanu” Horezu

14 decembrie floriculturã, informaticã, auto- 31 decembrie

Ora 16,00: Filarmonica de Stat «Ion Ora 19,00: Filarmonica de Stat “Ion

Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea modelism, ecologie, astronomie, Centrul Municipiului Râmnicu

Dumitrescu» Râmnicu Vâlcea ecoturism Vâlcea

Spectacol cultural - artistic omagial CONCERT SIMFONIC – Orchestra

filarmonicã „Sinfonietta”Dirijor: Parteneri: ·ªcoli din Municipiul PROGRAM DE REVELION ºi

dedicat pensionarilor din cadrul Râmnicu Vâlcea FOCURI DE ARTIFICII

Asociaþiei Seniorilor din Învãþãmânt Mihail ªtefãnescuSolistã: Carmen

Daniela 20 decembrie Organizator: Primãria Municipiului

Organizatori:·Forumul Cultural al Râmnicu Vâlcea

Din istoria contemporanã 13

EVADAREA DIN LAGaRUL SOCIALIST

ADAREA

EVAD SOCIALIST

Deºi nu la fel de cucernic ca Episcopul Grigorie Pe lângã ordinele, medaliile române ºi germane,

Leu-ilustrul sãu tatã, datoritã unor pãcate ale ce ilustrau bravura militarã a celui care a fost rãnit

tinereþii, Vasile Leu a fost un cleric patriot, a militat, de trei ori pe frontul de Est, întâistãtãtorul

cu convingere ºi dãruire pânã la jertfa supremã, Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Autocefale

pentru credinþa strãbunã atât în calitate de preot Române, Nicodim Munteanu, membru al Academiei

militar, de soldat în sutanã care ºi-a vãrsat sângele Române, l-a distins pe consilierul sãu Vasile Leu,

pe frontul de Est, de diplomat, cât ºi în cea de arhiereu pentru merite deosebite, cu crucea Ordinului Miron

al exilului. Cristea, alãturi cãreia acesta purta Ordinul Mihai

Povestea dramaticã a zbuciumatei existenþe a lui Viteazul pe care-l dobândise în împrejurãri eroice.

Vasile Leu a început odatã cu ocuparea militarã a Referindu-se la aceastã etapã a existenþei sale

României ºi este comunã tuturor martirilor care s-au fostul preot militar þinea sã precizeze:

opus politicii “celei mai avansate orânduiri sociale “Dupã desfiinþarea clerului militar român, unde

din lume” ºi poliþiei politice a PC ce a instaurat la ajunsesem, în ultimul timp, protopop colonel al

putere, la noi ºi aiurea, un regim ilegal, criminal. Corpului de Cavalerie, la recomandarea ºi

Pentru scurtã vreme, pânã la întronarea strãduinþa Patriarhului Nicodim, am fost numit

patriarhului Iustinian Marina, Vasile Leu “a fost Consilier Tehnic la Ministerul Cultelor, unde am

consilier al Ministerului Cultelor ºi consilier al funcþionat pânã la plecarea M. S. Regelui din þarã, Fotografie ca arhiepiscop al emigraþiei

Patriarhiei Ortodoxe române din Bucureºti”1 , când mi-am dat demisia”5 . române facuta la Munchen in 1949 ºi

dupã cum se precizeazã într-un document aflat în Dupã ce a refuzat sã devinã membru al PCR, gãsitã în dosarul de urmãrire de la DIE

arhiva CNR din Washington. condiþie preliminarã pentru a-l numi mitropolit al

Îndatã, dupã ocuparea României de cãtre trupele Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei, mai amãnunþit în iarna lui 1948.Dupã ce au stabilit

sovietice, colonelul confesor Vasile Leu a fost epurat Sovrompatriarhia i-a anulat reabilitarea ºi a fost pus modalitãþile fugii din þarã, Gâldãu Florian l-a pus

din armatã. sub urmãrire pentru a fi arestat.În timpul dominaþei pe învinuit sã jure cã nu va divulga la nimeni acestã

Pe când Vasile Leu era hãituit de poliþia politicã a comuniste, ierarhii erau aleºi numai oameni de tainã.Din declaraþiile învinuitului (vezi fila 38

lui Gheorghiu Dej, o scrisoare, din 1 ianuarie 1946, încredere ai partitudului, cu vechi state de platã în dosar) reiese totuºi cã acesta i-a spus numitei Ionescu

aparent o felicitare de An Nou, trimisã de Grigore slujba Antihristului, dupã modelul sovietic. Hareta ºi lui Leu Cornel despre fuga sa din þarã”8 ,

Nandriº, fost ataºat cultural a României la Londra, Actualul patriarh al Bisericii Ruse, Alexei al II- preciza procurorul în timpul procesului ce a avut

l-a îmbãrbãtat ºi i-a sugerat noi direcþii de luptã lea, ca ºi Alexei I, a fost ales dupã ce KGB-ul l-a loc la Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti.

împotriva invadatorilor sovietici. verificat ca fiind omul sãu de încredere. Dupã discuþiile avute cu Florian Gâldãu la

Prof. univ. cernãuþean Grigore Nandriº, în calitatea Preotul ortodox Alexei Mihailovici Ridger, sub domiciliul sãu din Bucureºti, strada Gramont, nr. 9

sa de diplomat, cunoºtea bine situaþia geopoliticã a numele conspirativ de Drozdov, a denunþat bis ºi, probabil, cu diverºi reprezentanþi ai Legaþiei

vremii ºi locul ce-l ocupa Vasile Leu în “activitatea ilegalã a unui membru al bisericii Angliei din România, fostul protopop militar, s-a

contemporaneitatea sa. ortodoxe din oraºul Johvi”, fapt pentru care a fost hotãrât sã adopte planul de evadare din Lagãrul So-

Referindu-se la poziþia socialã ce-a deþinut-o ºi o propus a fi “avansat la postul de episcop al oraºului cialist conceput de englezi9 .Gâldau a venit cu o

va deþine arhiepiscopul exilului în istoria poporului Talin ºi al Estoniei”6 , dupã cum rezultã dintr-un schiþã, fãcutã de un prieten al sãu, membru al

român, omul de culturã bucovinean, ce va deveni, Referat cu privire la activitãþile operative în anul Legaþiei Britanice din Bucureºti, în care era cuprins

mai apoi, profesor la mai multe universitãþi din 1958, întocmit de KGB. planul fugii, prin Jugoslavia, în Anglia ºi l-a convins

Europa Apuseanã ºi la Secþia Românã a Inteligence În etapa de instaurare a dictaturii comuniste, în pe recentul cãlugãr Victor Vasile Leu sã-l accepte.

Service, preciza cu clarviziune poziþia ce o va avea condiþiile ermetizãrii graniþelor, puþine sunt Dupã ce Vasile Leu i-a înmânat preotului Gâldãu

confesorul colonel. personalitãþile din România interbelicã care au putut un pachet cu acte originale ºi distincþiile pentru

O parte din aceastã epistolã a fost încrustatã în evita capcanele ºi evada din Lagãrul Socialist. actele de eroism sãvârºite pe Frontul de Est10 pentru

marmura monumentului funerar de la Mãnãstirea Referindu-se la aceastã situaþie, diplomatul Neagu a fi trimise la Londra, cu valiza diplomaticã a

Cernica, de ultimii sãi sufragani. Djuvara preciza:«Cu încetul, câteva personalitãþi Legaþiei engleze, au început sã punã în practicã,

Previziunea, enunþatã de Grigorie Nandriº, a fost din viaþa politicã româneascã izbutise sã ajungã în planul de evadare din Lagãrul Socialist.Dupã

confirmatã, indirect, ºi de hotãrârile Biroului Poli- Occident. Nici unul dintre ºefii partidelor istorice nu oficierea tunderii monahice, înfãptuitã la Þuþcani ºi

tic Sovietic de a-l elimina pe arhiepiscopul Victor, se afla printre ei.Maniu refuzase sã pãrãsescã patria hirotonisirea secretã din Palatul Episcopal de la

ordonând KGB-ului sã-l asasineze în gara Insbruck, în primejdie; Mihalache cãzuse în cursa pe care i-au Huºi, eroul luptelor de eliberare a Basarabiei ºi

scenariu ce se va repeta cu o altã încercare eºuatã de întins-o comuniºtii la Tãmãdãu; Brãtenii, aproape Bucovinei de Nord, dupã cum spune la anchetã, s-a

suprimare al Papei Paul al II-lea, în Piaþa Vaticanului. toþi în închisoare; asemenea Titel Petrescu, ºeful “...dus la Medgidia, la Leu C. Ion, unchiul meu ºi

Prin 1946, pe când era duhovnicul Casei Regale Partidului Social-Democrat.În schimb, au ieºit pe am ajuns seara.Am luat masa împreunã ºi le-am spus

Române, el s-a întâlnit cu preotul Florian Gâldãu rând, de cele mai multe ori cu ajutorul englez sau cã mã duc sã fac baie ºi sã lase ºi pe Cornel cu

care avea o situaþie materialã precarã. “Leu Vasile i- american, generalul Rãdescu, ultimul prin-ministru mine.Seara am dormit cu Cornel în aceeaºi

a promis lui Gâldãu cã îl va lua ca preot la Parohia numit constituþional de rege ºi doi foºti miniºtri de camerã.Acolo, am explicat lui Cornel cã mi s-a

Jianu. Între timp, Gâldãu Florian a funcþionat ca externe, Grigore Niculescu-Buzeºti ºi Constantin anulat reabilitarea ºi cã va trebui sã fiu din nou

preot la Biserica Anglicanã ºi la Legaþia Englezã”2 , Viºoianu »7 . arestat, iar pentru a nu se petrece acest lucru, am luat

consemna procurorul militar în rechizitoriul sãu. Printre cei puþini aleºi ºi ajutaþi de Legaþia o hotãre mai înainte, de a fugi din þarã”11 .

Preotul Gâldãu îºi vizita adesea prietenul singur Englezã de la Bucureºti sã ajungã în Occident, se “În noaptea aceea, îºi amintea scriitorul Corneliu

sau însoþit de diverºi cunoscuþi de la Consulatul numãrã ºi protopopul colonel al Armatei Române, Leu, am dormit cu el, cum se întâmpla când eram

Angliei, sau de aiurea. Vasile Leu, a cãrui evadare o vom reconstitui în cele copil, lui plãcându-i sã se joace cu mine ºi sã mã

Primul anchetator al Securitãþii pentru a-ºi ce urmeazã. În faþa invadatorilor euroasiatici, ocroteascã, tot aºa cum, la vârstã micã, tatãl meu se

argumenta teza cã Leu Vasile a activat ca spion în pãrintele Vasile ºi susþinãtorii sãi interni ºi externi, jucase ºi îl ocrotise pe el.Dar discuþiile noastre au

slujba englezilor, deºi, dupã cum singur afirma, cã aflând cã e urmãrit pentru a fi arestat, au hotãrît, în fost sobre ºi grave.El mi-a vorbit despre tinereþile

“lipsa probelor ne-a cauzat greutãþi în anchetã”3 , secret, sã-l trimitã peste graniþã, spre a continua lupta lui, despre studiile lui, despre aviaþie, despre armata

formula, în referatul sãu, câteva presupuneri pentru antecesorilor. Pentru moment, s-a adãpostit în casa în care a slujit cu plãcere ºi rãnile pe care le-a cãpãtat,

a justifica apartenenþa protopopului militar la avocatului Ion C. Leu, din Medgidia, frate cu dar totul era ca o concluzie sau ca o renunþare sau ca

Inteligence Service. episcopul Grigorie ºi tatãl scriitorului Corneliu Leu. o schimbare totalã.ªi mi-a mãrturisit cã se cãlugãrise

În acest scop securistul de la DIE a folosit De aici mergea, adeseori, la plaja Modern, din pentru cã aºa îºi simþea rostul, iar schimbarea aceasta

informaþiile extrase cu ocazia interogãrii Constanþa, ºi la Techirghiol, unde tatãl sãu se era esenþialã în viaþa lui, în cele ce avea el de fãcut

îngrijitoarei Ionescu Harieta: întâlnea cu alþi 6 episcopi sinodali, cu care discutau de atunci înainte, în rãspunderea cu care îl încãrcase

“Þinând seama de afirmaþia fostei femei de strategia ce trebuie sã o aplice pentru a diminua tatãl sãu ºi .Pun ceilalþi, în ghilimele,

serviciu a lui Leu V. ºi anume cã la locuinþa lui Leu efectele ofensivei Antihristului de la Moscova. deoarece cititorul cunoaºte acum strãdania mea de

V. venea, adesea, Gâldãu însoþit de patru-cinci Mai întâi, din proprie iniþiativã, fostul confesor a le descifra numele. Ei hotãrâserã intrarea lui în

> care, în unele cazuri, nu vorbeau militar, intenþiona sã treacã clandestin graniþa prin monahism, ei hotãrâserã trimiterea lui, desigur,

româneºte. Ungaria, însã îi trebuia o cãlãuzã. Trimisul Legaþie stabilind de aici prin alegerea pe care o fãcuserã, cã

Þinând seama cã femeia de serviciu era trimisã engleze, preotul Florian Gâldãu, nu a fost de acord, el va fi ierarhul diasporii româneºti.ªi nu numai

> atunci când veneau aceºti deoarece, cãutând cãlãuza ar fi putut da peste un stabilind, dar ºi comunicând aceasta prin legãturile

>, nu este exclus ca Leu V., îndemnat ºi agent al Siguranþei ºi ar fi fost arestat. “Planul de ecumenice pe care le aveau ºi cerând ajutor de

sfãtuit de Gâldãu, sã fi lucrat pentru englezi ºi pe fugã a fost discutat de cãtre învinuit împreunã cu solidaritate creºtinã în lupta cu Antihristul de la

timpul cât era în þarã”4 . Gâldãu Florian, în toamna anului 1947-1948, iar Prof. Paul Leu Kenmore.Wa. SUA

(continuare în pag.14)

14 “Colonelul ne-a urat voiaj bun în strãinãtate ºi a Plutonierul a fost de acord ºi mi-a dat detalii de

rãsãrit.Fapt care s-a ºi adeverit, prin modul cum a plecat, declara Vasile Leu anchetatorilor sãi. felul cum putem fugi”22 ºi totodatã, i-a înmânat o

fost primit, de prima datã, în strãinãtate…Se vedea Locotenentul a chemat un plutonier ºi ne-a dus, la pâine, în care, ceva mai târziu, a gãsit cheia23 de la

cã nu-i fusese uºor sã ia decizia trecerii la monahism, etaj, într-o celulã, fãrã sã ne facã percheziþie. Eu ºi ieºirea din închisoare.

nu pentru cã nu ar fi vrut, ci pentru cã dorea sã o facã Gâldãu trãiam cu impresia cã noaptea o sã fim trecuþi În timpul urmãtoarei nopþi, cei trei deþinuþi au

cu toatã rãspunderea, schimbându-ºi complet viaþa, peste graniþã.Acolo, la etaj, am mai gãsit ºi alþi evadat din închisoarea Kovaciþa, au mers la garã, de

încãrcând-o de spiritualitatea de care avea nevoie români, care spuneau cã stau de mai multã vreme. unde au luat trenul spre Zagreb, însã, pe parcurs, a

gestul sãu grav ºi plin de responsabilitate.Era o Atunci ne-am dat seama cã nu o sã plecãm în noaptea avut loc un control al biletelor ºi unul militar.

convertire puternicã în el, pe care n-a mai dezminþit- aceea, ci o sã mai stãm.Închisoarea era numai pentru Pentru a evita rearestarea, cãlãtorii clandestini s-

o niciodatã”12 . români. La parter, în douã camere mari stãteau au ascuns pe acoperiºul vagonului.

Înainte de a se despãrþi de Corneliu Leu, femeile, iar sus, la etaj, bãrbaþii”... Astfel Vasile Leu La Zagreb au stat într-un restaurant pânã la

protopopul colonel a mai þinut sã precizeze: a cunoscut ºi s-a împrietenit cu Bezi, aromân cu plecarea trenului pentru a se sustrage controlului

“Dacã se întâmplã ceva ºi veþi ajunge la anchete cetãþenie greceascã, ce avusese, împreunã cu fratele militar ce se fãcea pe peron.

ºi cercetãri, mã veþi ponegri pe mine, veþi da toatã sãu Yani [Jean], o companie maritimã la Constanþa Când au ajuns la Maribor, gara era împânzitã de

vina pe mine ºi mi se va atribui mie toatã ºi Brãila, cu Nicolae Baciu, preotul Dãrvãreanu, Ion UDB-iºti.

rãspunderea.Tata trebuie sã rãmânã de neatins, Bârsan ºi mulþi alþii. În 1947, pe când încercau sã Atunci, s-au strecurat într-un restaurant ºi, apoi,

pentru a putea rezista în þarã ºi a-i ajuta pe treacã ilegal din România prin Jugoslavia spre cu ajutorul lui Ion Bârsan, care cunoºtea bine oraºul,

ceilalþi” 13 , îºi amintea un membru al familiei, Occident, Bezi ºi soþia sa, au fost arestaþi de poliþia au ajuns la barierã, fãrã se fie controlaþi.

prezent la despãrþire.A doua zi, ajungând pe una jugoslavã ºi întemniþaþi la Kovãciþa. Acolo, în De la marginea oraºului cei trei fugari s-au

din plajele de la Constanþa, au luat douã cabine la închisoare, au legat o prietenie strânsã. îndreptat spre un sat de la frontiera cu Austria, pe

Modern, unde au lãsat hainele ºi au intrat în apã Pe urmã s-au dus fiecare la destinul sãu, rãmânând unde, în timpul nopþii, au trecut, în Lumea Liberã.

numai în costume de baie.Înainte de a se despãrþi, în corespondenþã ca buni prieteni.Când s-a decis [Capitol din voumul în curs de apariþie: Paul Leu,

luându-ºi rãmas bun, vãrul sãu, Vasile, i-a mãrturisit: Leu sã vinã la Patriarhia Ecumenicã, fratele lui Yani Rãpit de KGB ºi condamnat la moarte]

“- Îþi mulþumesc, mi-a spus el, luându-ne rãmas Bezi, care acum era directorul unei companii de

bun, cã ai înþeles cã am o misiune care nu e deloc BIBLIOGRAFIE:

transporturi maritime la Istambul, i-a comunicat 1

Aurel Decei, Raportul Comitetului Naþional Român,

uºoarã! Sã-i spui tatei cã o voi îndeplini.Cele ce- acestuia cã vine ºi l-a rugat sã-l ajute.Yani i-a plãtit Înregistrat la nr. 102, din 3 martie 1951, emis la Istanbul, la

am vorbit cu tine, asearã, le aveam de spus lui, ca sã- hotelul ºi mâncarea la Tokatliyan, vreo 700 lire 15 februarie 1951, cãtre Preºedintele Comitetului Naþional

l încredinþez, încã odatã, cã aºa va fi!Dar iatã cã n- turceºti pe timp de o lunã. “Nu ºtiu dacã i-a mai dat Român, Washington, publicat în: Aurel Sergiu Marinescu,

am sã-l mai vãd! Îi spui tu”14 . ºi bani direct, sau nu”19 , preciza Aurel Decei într-o O contribuþie la istoria exilului românesc, vol IV, editura

Împins de necesitatea pãstorirei românilor fugiþi scrisoare cãtre un prieten. Vremea, Bucureºti, 2004, p. 80.

ºi de slujirea Lui Hristos, copleºit de regretul cã-i Vasile Leu, fiind o fire deschisã, sociabilã amabilã 2

Corneliu Leu, vol. cit., p. 260-261.

3

pãrãseºte pe cei dragi ºi þara, s-a depãrtat. Dupã douã ºi receptivã la suferinþele semenilor, s-a apropiat de Ibidem, p.120.

4

ore de la “dispariþie”, Corneliu s-a alarmat, strigând mulþi români închiºi la Kovãciþa ºi i-a ajutat în di- Ibidem, p. 123.

5

cã vãrul sãu, Vasile Leu, nu a mai venit la þãrm ºi a verse moduri în închisoare ºi, mai ales dupã.Preotul Din scrisoarea arhiepiscopului Victor cãtre C.

început sã cearã ajutor, arãtând, celor din jur ºi Moroitakis, în: Euripide C. Moraitakis,. Preotul Constantin

Darvreanu, original din Vâlcea, a fost eliberat din

E. Moraitakis, prefaþã de Virgil Cândea, Bucureºti, Editura

salvamarului, hainele din cabinã ºi portofelul cu ordinul lui Iosif Broz Tito, datoritã intervenþiei fãcutã Enciclopedicã, 2004.

actele ºi banii ce-i avea. Spre searã, tânãrul a trimis de Victor Leu pe lângã un amiral englez, care a fãcut 6

Fost agent al KGB, Alexei al II-lea a ajuns patriarh

douã telegrame; una Episcopiei Huºilor ºi alta la o vizitã de curtuazie cu flota sa în apele Jugoslaviei, al Bisericii Ruse, în Gardianul, din 8 martie 2004.

Bucureºti:“- Bãdia Vasile, probabil, înecat!”15 .ªi iar bãnãþeanul Ion Bârsan a fost ajutat sã evadeze 7

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie, (1948-1990),

aºa, la 19 august 1948, pãrintele Vasile nu a mai odatã cu el din prizonieratul sârbeasc etc. etc. Ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã, Editura Humanitas,

revenit la þãrm.Grãnicerii, care pãzeau litoralul ºi În închisoarea Kovãciþa, Vasile Leu ºi Fl. Gâldãu Bucureºti 2006, p.25. Vezi ºi articolul lui Marius Oprea din

administraþia constãnþeanã, crezând cã a pierit în au stat jumãtate de an, deºi Tito, declarase public, Dosarele istoriei, anul VII, nr. 4(68) 2002.

8

valuri, l-au considerat decedat. cã toþi românii care se refugiazã în Jugoslavia vor Corneliu Leu, vol. cit. p.261.

9

Ce se întâmplase de fapt? putea pleca în Occident nestingheriþi. Guvernul englez, prin legaþia sa din Bucureºti, a ajutat

Impulsionaþi de porunca arhiereilor anticomuniºti sã evedeze din lagãrul socialist un numãr restrâns de

Despre politica duplicitarã, dusã de Tito faþã de

personalitãþi ale României, dupã cum o confirmã ºi

întruniþi la Techirghiol, colonelul protopop, români, în Apusul Europei se ºtia mai demult. diplomatul Neagu Djuvara, în cartea sa Amintiri din

proaspãt monah Vasile-Victor Leu, împreunã cu La o conferinþã organizatã de Consiliul Ecumenic pribegie, ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã, Editura

preotul Florian Gâldãu au plecat la Baziaº, pentru a de la Geneva, delegatul Italiei reconfirma “cã acolo Humanitas, 2006.

înfãptui un act riscant, bine chibzuit ºi cu un scop nu este comunism însã este o bandã de cãlãi la 10

diploma de licenþã, diploma de absolvire a seminarului,

deja prestabilit: salvarea autocefaliei BOR ºi a conducere, care subjugã poporul jugoslav, arãtând diploma de protopop militar, un certificat cã a frecventat

României cotropitã de bolºevici. date concrete în acest sens”20 . doctoratul, un act de preoþie, un hrisov cu genealogia familiei

De la Baziaº, trenul care mergea spre Timiºoara Datoritã existenþei acestei realitãþi în þara de tranzit din care rezulta cã este cel de al IX-lea preot din neamul

avea linia ferata prin teritoriul Jugoslaviei trecând cãtre Occident, preºedintele Consiliului Ecumenic Leilor, certificatul de naºtere, certificatul de deces al soþiei,

prin trei staþii sârbeºti ºi reintrând apoi în România. a fost nevoit sã intervinã direct, la patriarhul ordinele ºi medaliile primite, inclusiv crucea Ordinul Miron

Iatã declaraþia lui la anchetã:«...Înainte de a ajunge Cristea etc.

Bisericii Ortodoxe Sârbe. 11

Ibidem, p. 45-46.

pe teritoriul Jugoslaviei cu trenul, un poliþist român Dupã ce a ajuns în occident ºi a preluat funcþia de 12

Ibidem, p. 289-290.

ne-a luat buletinul de identitate ºi ne-a spus cã ni-l întâistãtãtor al Bisericii românilor, arhiepiscopul 13

Corneliu Leu, Cartea episcopilor cruciaþi, Editura

dã la Timiºoara.Deasemenea uºile au fost închise cu Victor Vasile Leu îºi aducea aminte de acest neplãcut Realitatea, 2001, p. 31.

pazã la ele.Conform planului stabilit amãnunþit incident ºi-l comunica prietenului sãu Constantin 14

Ibidem, p. 290.

dinainte, eu cu Gâldãu, dupã ce trenul a plecat din Moraitakis, la Damasc: 15

Ibidem, p. 290.

staþia Iasnova-Jugoslavia, am sãrit pe geam. Acum “Tito, deºi asigurase pe toþi românii, la radio, cã 16

Ibidem, p. 47.

17

eram în ziua de 23 august 1948, seara...ºi am pornit cei ce se refugiazã la el le dã drumul în Apus, m-a Ibidem.

18

spre Belgrad...”17 þinut ºase luni închis ºi dacã Patriarhul Gavriil nu- Ibidem, p. 48.

19

Ajunºi în capitala Jugoslaviei, cei doi s-au mi trimitea un mesaj într-o pâine, prin care am evadat Scrisoarea lui Aurel Decei cãtre Gusti, în: Aurel Sergiu

îndreptat spre Patriarhia care, prin relaþiile Marinescu, O contribuþie la istoria exilului românesc,

într-o noapte din închisoare, poate ºi azi zãceam în

vol. IV, Editura Vremea, Bucureºti, 2004, p. 74.

Episcopului Grigorie Leu primise veºti despre închisorile sârbeºti”21 . 20

Scrisoarea lui Aurel Decei cãtre Gusti, în: Aurel Sergiu

venirea lor. Aici au fost întâmpinaþi de episcopul În adevãr, planul a fost materializat dupã cum Marinescu, O contribuþie la istoria exilului românesc,

vicar Visarion Popovici, care cunoºtea bine limba povesteºte cel care se afla în mijlocul evenimentelor. vol. IV, Editura Vremea, Bucureºti, 2004, p. 58.

românã, ce i-a dus, în audienþã, la patriarhul Gavriil. Într-o zi, din luna februarie 1949, pe când era 21

Din scrisoarea arhiepiscopului Victor cãtre C.

Dupã ce refugiaþii politici i-au cnfirmat scopul însoþit de un UDB-ist ce-l aducea de la biroul Moroitakis, în: Preotul Constantin E. Moraitakis Arhon,

venirii lor ºi s-au întreþinut o vreme cu el, patriarhul comandantului în celulã, spre surprinderea mare prezbiter al Patriarhiei ecumenice din

i-a dat în grija unui protopop, pe nume Smelanovici arhimandritului Victor Vasile Leu, “pe când suiam Constantinopol 1890-1964. Viaþa ºi opera sa dupã

sau Smilanovici, ministru în guvernul lui Tito, scãrile, îºi amintea deþinutul de la Kovãciþa, mi se documente inedite. Publicat ºi comentat de Euripide C.

pentru a le facilita plecarea în strãinãtate. A doua zi, adreseazã în limba românã, deºi, pânã atunci, eu Moroitakis, prefaþã de Virgil Cândea, Bucureºti, Editura

a venit la ei, adus de protopopul Smilanovici, un Enciclopedicã, 2004, 231 p. 129 p, il..

credem cã nu ºtie româneºte, spunându-mi cã a 22

Corneliu Leu, Cartea episcopilor cruciaþi, Editura

colonel de la Siguranþã, ºeful UDB-eului, care i-a primit sarcina, de la preotul lui, mi-a spus ºi numele, Realitatea, 2001, p. 48-49.

poftit în maºina sa, dar în loc sã-i ducã la un lagãr de însã nu-l reþin ºi acesta de la Patriarhie, sã se ocupe 23

Din scrisoarea arhiepiscopului Victor cãtre preotul C.

la graniþa cu Italia, cum era plãnuit, au fost de evadarea mea, iar pentru aceasta o sã mã cheme Moroitakis, din Beiruth, în volumul: Preotul Constantin

transportaþi la o închisoarea veche din apropierea el în camera comandantului, când acesta este plecat. E. Moraitakis Arhon, mare prezbiter al Patriarhiei

Belgradului, Kovaciþa, predându-i comandantului, Eu, atunci, vãzând cum stau lucrurile, am cerut ca ecumenice din Constantinopol 1890-1964. Viaþa ºi op-

un locotenent ce ºtia româneºte ºi prezentându-i ca sã meargã cu noi ºi unul Bârsan Ion, originar din era sa dupã documente inedite. Publicat ºi comentat de

fiind niºte prieteni de ai sãi. Banat, care cunoºtea locurile ºi limba sârbã. Euripide C. Moroitakis, prefaþã de Virgil Cândea, Bucureºti,

Editura Enciclopedicã, 2004, 231 p. 129 p, il..

15

IN GURA LEULUI Dacã-i va reuºi legislaþia ministrului

Nicolaescu, tot capitolul de creaþie

literarã a clasicilor noºtri dedicat robirii

- selecþii din anul 2007 sau dezrobirii þiganilor – de la versurile

lui Budai-Deleanu ºi Eliade la

Glumeþ, Vanghelie l-a invitat pe Bãsescu la lansarea europarlamentarilor PSD. discursurile lui Kogãlniceanu,

Preºedintele a glumit ºi el fãcându-i pe pesediºti „de parteneri”. Scurta lui vodevilurile lui Alecsandri, drama

vizitã la sala Romexpo de unde odinioarã plecau minerii, iar acum plecau istoricã a lui Haºdeu, pânã la feeriile de

candidaþii PSD la „europene”, a avut douã conotaþii de tip Caius Iulius Caesar: luptã de clasã scrise de Eftimiu ºi

In vreme ce, pentru Ion Iliescu a sunat a „Veni – Þepi – Scuipi”, pentru filmele haiduceºti cu Jean Constantin,

Mircea Geoanã a fost categoric „Veni – Pupi – Bãsi”. se va rescrie schimbând personajele în

medici specialiºti, rezidenþi ºi studenþi

Litera „C” fiind iniþiala cu care încep cuvinte importante cum ar fi CULTURA, mediciniºti. Se vor modifica titlurile din

CIVILIZAÞIA sau CARTEA - care, evident lucru: nu le-a plãcut - cei care tot „Þiganiada” in „Sanitariada” ºi din „Rãzvan ºi Vidra” în „Roterdam sau

mai mult ºi mai insistent vor sã ne conducã politic dupã lipsa lor de ºcoalã ºi de Videle”, iar decorul de ºatrã se va muta în spitalele oferite de guvernãrile

învãþãturã, încearcã sã sarã peste ea. Ei vin tot mai vehemenþi de la „B” încheind recente, cã tot nu e nevoie de prea mare schimbare de scenografie!...

plutonul cu Becali ºi sar la „D”, unde Dumitru Dragomir se anunþã a fi achiziþia Totuºi, nu înþeleg cum liberalul ãsta recurge la încercãrile de adaptare

intelectualã a P.D.-ului. marxistã ale lui Dobrogeanu-Gherea cu „Neoiobãgia”!

E un fel de triatlon în care bietul „c...” se ghemuie sub sãritura celor

care calcã-n semnificaþia lui politicã dintotdeauna. Pãcat cã filmul cu Mureºan ºi Remeº a apãrut dupã ce lui Sergiu

Nicolaescu i s-a respins decupajul la concursul de finanþãri. Nu numai cã intra

Teribil ziarist Ion Cristoiu! A scos un rezultat cel puþin egal cu al lui perfect în serialul „Cu mâinile curate”, dar protagoniºtii ar fi obþinut ºi

Piþurcã, aducând în emisiunea sa un bãtrânel cu ochi foarte albaºtri care a Caltaboºul de Aur pentru rol principal. Oricum, dupã ce se terminã ancheta,

explicat meticulos drumul celor 42 de tablouri scoase sau vândute atât de Sergiu ar putea lua sã monteze imaginile pãstrate, aºa cum a fãcut ºi cu cele de

ilegal de Regele Mihai ºi Mama Sa Elena, încât se leagã un dosar mai tare decât la Târgoviºte. Pânã atunci va ieºi la ivealã ºi numele autorului care a scris

la Remeº! scenariul. În rolul feminin ar putea juca Mihaela Rãdulescu, fiindcã ºi ei i s-a

Ce þarã, dom’le! Vom avea în curând „Dosarul caltaboºul” ºi „Dosarul respins un subiect intitulat „Zaraza”. Îl ºi vãd pe unul dintre cei doi foºti

El Greco”. În loc sã-l lãsãm pe bãtrânul rege sã se bucure de ce-a ciupit pe Peleº miniºtri ai Agriculturii cântându-i tandru vedetei: „Vreau sã-mi spui, prea

la bãtrâneþe, îi amintim escrocheriile din tinereþe!... Cã povestea începe cu frumoasã Zaraaaza/ Cine ne-a tuuuurrrnat”...

sentimente atât de frumoase: Carol I lasã þarii tablourile pe care tot cu banii ei

le-a achiziþionat; Carol al doilea ia ceva din dragoste pentru Lupeasca; Mihai Elegant ambalat se prezintã un produs al firmei Scandia din Sibiu, denumit

I ia din dragoste pentru mãmica lui... ªi, deodatã apare acest bãtrânel de azi cu tentant: „Pate Sibiu cu ficat de Gâscã”. Chiar aºa: Sibiul ºi Gâsca meritând

ochi albaºtri care, prin anii ’70 recuperase ceva în cadrul dosarului „Duduia”. majuscule dintr-un font de litere mari ºi aldine, în vreme ce cu literã, bine-

A nu se confunda cu Duda! E tot ceva morganatic, dar „Duduia” era Lupeasca nþeles, foarte micã este descrisã compoziþia care cuprinde „slãninã ºi ficat de

pentru care Carol al II-lea a dat atunci þeapa, iar Duda participã la þepele pe care porc 19%, ºorici, apã ºi ingrediente vegetale 76% ºi (în sfârºit!) ficat de

Mihai I le dã acum, fiind omolog în grad cu colonelul care face dezvãluirea. gîscã 5%”...

Cam aºa stau lucrurile ºi cu guvernarea din România, cu toate cã am-

Crescãtorii de bovine au protestat în faþa Ministerului Agriculturii ºi balajul e mai mitocãnesc ºi mai din topor: Pânã-n 20% niºte principii de de-

ameninþã pe bunã dreptate cã îºi vor continua demonstraþiile. Aºadar, sãptãmâna mocraþie învechitã, 75% ºorici (cât mai gros la obraz) cu toatã gama de ingre-

viitoare, suflând în muºtucele alãmurilor ºi vãrsând bunãtate de lapte cu care ar diente de la mica ºpagã pânã la marea corupþie ºi, în sfârºit, componenta scri-

putea creºte viþei graºi, se vor înfiinþa în faþa Guvernului. sã cu litere de-o ºchioapã: „SERVIREA INTERESELOR CETÃÞEANULUI” 5%

Nãpãpstuiþi la ieslea goalã a finanþelor naþionale, crescãtorii de bo- Da: interesul cetãþeanului nu meritã mai mult de 5% din munca guvernarii!...

vine nu ºi-au pus însã problema sentimentalã: Dacã, în faþa Palatului Victoria,

guvernanþii îi vor întâmpina cu cãldurã, îi vor îmbrãþiºa ºi le vor spune: „Voi „CÂND POPULAÞIA TE-NJURÃ,/ TU VREI MOÞIUNE DE CENZURÔ –

ne-aþi crescut!”... Dacã?!?... asta ar trebui sã le cântãm politicienilor care iarãºi vor tulburarea apelor. A

feºtelit-o PSDul (din fericire în parte), acum vine ºi precara formaþie Stolojan,

Celebra inocentã Mona Muscã, susþinãtoarea cu demonstraþie proprie cea care ºtie sã stoarcã lacrimi la cel mai înalt nivel!... Dacã vor popularitate,

a ideii: „securiºtii noºtri mai curaþi decât securiºtii lor”, a fost chematã la parchet mai bine i-ar face lui Videanu Moþiune de Bordurã, cã nu de borduri are

pentru fals în declaraþii. Cred cã ºi-a pregãtit replica: „Vai, domnule procuror, nevoie Bucureºtiul, ci de carosabil! Sau le-ar face unor colegi politicieni, pe

dar eu credeam cã sunteþi dintre... procurorii noºtri!”... care bine-i ºtiu, Motiunea de Culturã. Cã, la Moþiunea de Secãturã, n-au ei

Cât despre candidatura la uninominale, rãspunsul îi poate fi ºi mai curajul sã ajungã!

cavaleresc: „Din partid m-am autosuspendat ca sã nu planeze mârºãvia asupra Cât despre insinuarea cã, în spatele acestora, s-ar afla Preºedintele

colegilor mei; dar la uninominale, cacealmaua o trag alegãtorilor naivi”. Bãsescu: Rãutãþi!... El e singurul care, încã de la începutul mandatului ºi-a

lansat propriai moþiune: Moþiunea de frizurã!

Fãcând caz de limbi strãine, o fruntaºã PIN (care pare sã nu ºtie apropiata

semnificaþie a vocabulei în francezã) îl întreba pe perdantul Gigi Becali cum Rãmânem ºi azi pe teritoriul cântecelor ºi, dacã în ultima vreme

îºi va explica programele politice dacã va ajunge în Parlamentul European. ministrul Ludovic Orban ne încântã cu vocea frumoasã, îi sugerãm „Trenule

Pretenþie total absurdã atâta vreme cât nici noi, chiar în româna pe care maºinã micã/ Ce tarifele ridicã”. Nu de alta, dar sã ºtie cã atunci când luãm

o vorbeºte el, tot n-am înþeles ce fel de program politic are, înafarã de sloganul biletul scumpit, ne amintim de strofa cealaltã cu „...N-ai avea parte!”. Cã

ãla cu „In 2009 îmi dã Bãsescu tronul”. Asta nu e nici românã, nici macedo- guvernarea asta, de multã vreme nu mai are ºuruburile toate, iar rolul de cel

românã, nici megleno-românã, nici mãcar istro-românã! E mai degrabã o mai iubit frânar îl joacã chiar... ªeful de Garã.

sinistro-românã în dialect de paranoia puterii. De mirare cã nu l-a propus ºi pe Orban la remaniere: S-ar putea sã-l

prefere pe Marcel Pavel ca un glas care sã-i cânte-n strunã!...

Preºedintele Traian Bãsescu ºi-a cerut iertare în numele Statului Român

pentru deportarea populaþiei rrome din prima jumãtate a secolului trecut. „Mare Ciorbã!” – se zice cã ar fi exclamat Remeº când i s-a cerut

Câþiva înalþi ierarhi ºi-au cerut iertare în nume propriu pentru turnarea demisia din guvern. ªi, pesemne cã avea dreptate: Ce fel de guvern e ãsta

populaþiei româneºti din a doua jumãtate a secolului trecut. cãruia, într-un mod total lipsit de maniere, i se cere re-maniere!? Mai bine se-

Dar, ca sã rãmânem la rimã: Pentru ignorarea intereselor întregii ntoarce la sursa de bazã a ºpãgilor, adicã la Administraþia Financiarã Baia

populaþii în aceastã primã jumãtate de secol prezent, cine ºi când îºi va cere Mare, unde i s-a spus prima oarã „împãratul”, ducând-o ca-n sânul lui ...Avram

iertare?!... Cã, în numele cui… începem sã ne dãm seama prea bine. Mureºan cãruia instanþa i-a stabilit tot acolo domiciliu.

Îi lasã lui Tãriceanu caltaboºul, iar ei doi duc lupta pentru ca Uniunea

E prea mult vehiculatã, atingând chiar culmi demagogice în ultimul timp, Europeanã sã recunoascã palinca drept produs naþional anticorupþie, bene-

ideea cã „nimeni nu este mai presus de Lege”; iar papagalii politici vor ficiind de imunitate în cercetarea penalã atîta vreme cât damful n-o dã de gol.

ajunge la concluzia de Gâgã sau Bulã: „Pãi, dacã nimeni nu e mai presus de

Lege, n-avem decât sã schimbãm Legea ca sã fie ea mai prejos de noi”!... Respectiva comisie de apreciere a actelor de discriminare a stabilit cã

Preºedintele Bãsescu nu este anti-armean. Vozganian a folosit o tacticã greºitã

Culmea paradoxului: Conducere P.D. a exclus un fruntaº din încercând sã-l atace astfel; ºi iatã cã a pierdut!... Au pierdut, în acelaºi timp, ºi

rândurile sale nu pentru cã nu ar fi fost de acord cu vreo mãsurã a partidului cei care l-au acuzat a fi fost anti-flotã, noua expertizã afirmând cã nu sunt

lor, ci pentru cã nu a votat Moþiunea elaboratã ºi introdusã de P.S.D!... prejudicii. Cu antiromân sau antidemocrat n-a încercat încã nimeni. Ar trebui

Excluderea unui membru propriu pentru cã nu a fost de acord cu moþiunea sã se grãbeascã pentru cã Preºedintele îi lucreazã oricum cu anti...cipatele!

adversarilor - Asta demonstreazã adevãrata dragoste pentru democraþie!...

Calendar literar

Calendar literar Albina

““A l b i n a

româneascã

r o m â n e a s c ã ”” 2008

2008

IANUARIE FEBRU ARIE

FEBRU MARTIE

L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA



L U NI MARTI MIERCURI J OI V INERI SAMBATA

1 2

1 2 3 4 5 6

1 2 3 3 4 5 6 7 8 9

7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16

14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24

31

25 26 27 28 29

28 29 30 31

1- I. Al. Br[tescu-Voine=ti, Dumitru M. Ion; 2- Ion B[ie=u, 1- Nicolae Gane, Nicolae Breban; 2- George Dan; 5- 1- Gheorghe Asachi, Al. Ivan-Ghilia; 2- Radu Gir, Petre

Aron Cotru=; 4- Sextil Pu=cariu; 5- Emil G`rleanu; 6- Hristu C`ndroveanu; 6- Adrian Maniu, Geo Bogza; 7- Ghelmez; 5- Radu Stanca; 8- Radu Tudoran, Dimitrie Stelaru;

Ion Budai-Deleanu, Ion Heliade-R[dulescu, Ionel Florin Mugur; 10- Anton Holban; 12- Alexandru Davilla, 9- Mircea Eliade, Radu Boureanu, Constantin Chiri\[; 10-

Teodoreanu; 7- Ion Minulescu, Mircea S`ntimbreanu; Otilia Cazimir; 13- Theodor V`rgolici; 14- Radu C`rneci; Dumitru Caracostea; 14- Alexandru Macedonski; 17- Alecu

8- Tudor Vianu 9- Henriette Yvonne Stahl, Mircea 15- Titu Maiorescu; 19- Marin Sorescu; Mircea Radu Russo, Urmuz, Valeriu Anania, Mihai Ungheanu; 18- Ioana

Tomu=; 15- Mihai Eminescu; 18- Ioan Slavici; 20- Vasile Iacoban; 20- Eugen Barbu; 21- Anton C. Bacalba=a; 22- Postelnicu; 19- Ion Barbu, Carolina Ilica; 20- Octavian

B[ran; 22-Mihai Negulescu 23- Vladimir Streinu, Mircea Grigore Alexandrescu, Tudor Mu=atescu; 24- Horia Goga; 21- George Top`rceanu; 22- Mihail Dragomirescu;

Horia Simionescu, Ileana M[l[ncioiu; 24- Victor Eftimiu; B[descu, Laz[r B[ciucu; 26- Bogdan Petriceicu-Ha=deu, 23-Cezar Bolliac; 24-George Lesnea; 25-Mateiu Caragiale,

26- Nicolae Balot[; 27- G. Mãrgãrit 30- Ion Luca Constant Tonegaru; 27- V. A. Urechia; dat[ neconfirmat[ Ion Grigore, Ana Blandiana; 28 - Victor Tulbure, Nicolae

Caragiale, Gheorghe Br[escu, Dinu S[raru; 31- Mircea - Dimitrie Bolintineanu. Rotaru; 29- Virgil Carianopol; 31- Ion Pillat, Nichita St[nescu.

Micu.





L U NI

APRILIE

MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI

MAIJOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI

IUNIE

JOI VINERI SAMBATA DUMINICA



1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 1

7 8 9 10 11 12 13 2 3 4 5 6 7 8

5 6 7 8 9 10 11

14 15 16 17 18 19 20 9 10 11 12 13 14 15

12 13 14 15 16 17 18

21 22 23 24 25 26 27 16 17 18 19 20 21 22

28 29 30

19 20 21 22 23 24 25 23 24 25 26 27 28 29

26 27 28 29 30 31 30



1- Alexandru Philippide, Gheorghe Pitu\; 5- F[nu= Neagu; 1- Mihail Ralea; 5- Mihnea Gheorgiu, Adrian Popescu; 6- 2- C.A. Rosetti, Romulus Guga; 5- Nicolae Iorga,

Alexandru D. Lungu; 9- Camil Petrescu; 10- Maria Banu=; Ion Vlasiu, Lauren’iu Ulici; 8- Darie Nov[ceanu; 9- Lucian Gheorghe Dinu; 8- Victor Frunza;10- Ion Creang[,

11- Mircea +tef[nescu; 12- Barbu +tef[nescu-Delavrancea; Blaga; 10- Vasile Celmare, Ion Horea; 12- C. Ciopraga; Vasile Zamfir; 11-Grigore Arbore; 12- Alexandru Balaci,

13- Nicolae Velea; 14- Octav Pancu-Ia=i; 16- Gala Galaction; 13- Dan Grigorescu, Mircea Ciobanu; 16- Titus Popovici, Petru Vintil[; 14- Vasile Alecsandri; 15- Ion Marin

17- George B[l[i\[; 18- A1exandru Lungu; 9- Calistrat Constantin Cuble=an; 17- Pompiliu Constantinescu; 18- Sadoveanu, Virgil Teodorescu; 16- A. E. Baconsky; 18-

Hoga=; 20- Aurel Baranga; 22- Veronica Micle, Camil Geo Dumitrescu; 21- C. Dobrogeanu-Gherea, Tudor Al. Raicu; 19- George C[linescu, Constantin |oiu; 23-

Petrescu; 23- Gib. I. Mih[escu; 24- Eugen Jebeleanu, Mihu Arghezi; 22-Eugen Lumezianu; 23- Garabet Ibr[ileanu; Alexandru Odobescu, Ovidiu Papadima; 24- S`nziana

Dragomir; 26- +tefan Augustin Doina=; 29- Gheorghe 24- Ion Caraion, Adrian Popescu; 25- Eugen Simion; 27- Pop, Dinu Flamand; 26-Petre Pandrea, Al. Simion;28-

Tomozei; 30- Ion Vinea. Petre Achitenie, Constantin Georgescu; 28- G. Macovescu Ion D. S`rbu; 29- Nicolae B[lcescu; 30-Dorin Tudoran.







IULIE AU G U ST SEPTEMBRIE

L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA



1 2 3 1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6

4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14

7 8 9 10 11 12 13

11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28

28 29 30 31 25 26 27 28 29 30 31 29 30



1- Costache Ol[reanu, Ion Pop; 2-Dan Verona, Octavian 1- Gellu Naum; 5- Marin Preda, Adrian Marino; 6- Cezar 1- Ion Mircea; 3- Pavel Dan; 5- Alexandru Vlahu\[; 6-

Paler; 4- Haralamb Zinca, Emil Draghici; 5-Alexandru Ivanescu; 8- Sa=a Pan[, Tudor Popescu; 10- Horia Mihail Kog[lniceanu, Nicolae Filimon; 7- +erban

Oprea, Nikolaus Berwanger; 6- Constantin Bãlãceanu- Garbea; 11- Panait Istrati, Teodor Mazilu; 12- Ion Ghica; Cioculescu; 8- +tefan B[nulescu, Petre S[lcudeanu; 11-

Stolnici,Drago= Vicol, George Alboiu; 12- Alexandru 13- Ion L[ncr[njan; 14-Cezar Drãgoi;15-Constantin Ion Rotaru; 12- Ion Ag`rbiceanu, Alexandru Balaci; 13-

Ivasiuc; 16- Dimitrie Anghel; 17- August Treboniu Novac; 16-Ov.S.Crohmãlniceanu, Ileana Berlogea, Edgar Papu; 14- Costache Conachi, Radu Rosetti; 15-

Laurian; 19- Maria Luiza Cristescu; 20-Stefan Popescu, Gabriela Melinescu; 18- Paul Anghel, Sorin I.M.Sadoveanu, Marian Popa; 16- Gheorghe Schwartz,

Iuliu Ratiu, Adrian P[unescu, Valentin Serbu; 21- Simion Alexandrescu, Ion Gheorghe; 19- Dumitru Radu Popescu; Victoria Ana Tausan; 17- George Bacovia; 20- George

B[rnu\iu,Ion Biberi,Corneliu Leu; 23- Eugen Teodoru; 20- Horia Lovinescu, Zoe Dumitrescu-Bu=ulenga; 22- Co=buc, Nicolae Mãrgeanu, Aurel Baranga; 22- Augustin

24- Constantin Noica; 25- Mihai Codreanu; 26- Cezar Alexandru Piru; 23- Paul Everac; 24- Corneliu Irod;27- Buzura; 25- Dimitrie Vatamaniuc, Pop Simion; 26- Dan

Baltag; 27- Marcel Gafton; 30- P[storel Teodoreanu; Mircea Zaciu, Dumitru Dinulescu, Z. Ornea; 28- 31- Botta; 27- Grigore Hagiu, Ilarie Hinoveanu; 28- Valeriu

31- I. Valerian. Victor Vlad Delamarina, Dan De=liu, George Genoiu. R`peanu.



O C TO M B R I E NOIEMBRIE DECEMBRIE

L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA L U NI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA



1 2 3 4 5 1 2 1 2 3 4 5 6 7

6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9 8 9 10 11 12 13 14

13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16 15 16 17 18 19 20 21

20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23 22 23 24 25 26 27 28

27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30 29 30 31



2- Elena V[c[rescu, Miron Radu Paraschivescu; 5- Ion 1- Eugen Uricaru; 2- Lauren\iu Fulga; 3- Traian Demetrescu, 1- Cezar Petrescu, Floren\a Albu; 2- Nicolae Labi=; 4-

Dodu B[lan; 7- Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar; 8- Nicolae Drago=; 4- Cella Serghi; 5- Mihail Sadoveanu; 7- Nicolae Cartojan, Vlaicu Bârna; 7- Cella Delavrancea,

Mihail Sebastian, Alexandru Andri\oiu; 10- Nicolae Dan Ion B[nu\[; 8- Dumitru Micu, D. B[l[ie\; 9- Aurel R[u, Sorin Titel; 8- Toma George Maiorescu, Hortensia

Fruntelat[,N. Crisan, C. Nisipeanu; 11- +t. O. Iosif; 13- Ovidiu Genaru; 11- Ion Brad; 12- Emil Botta; 13- Eugen Papadat-Bengescu; 11- Mircea Dinescu; 14- Iulian

George Mihail Zamfirescu, Vasile Voiculescu; 17- Al. Ionesco; 14- B. Fundoianu; 16- I.M. Almãjan; 20- Mihai Neac=u; 17- Ilarie Voronca; 21- Dan Zamfirescu; 22-

Dima; 21- Perpessicius; 22- A.I. Z[inescu; 25- Dumitru Beniuc; 21- Anghel Dumbr[veanu; 24- Nicolae Crevedia, Nichifor Crainic; 24- Nicolae |ic; 25- Ioan Alexandru;

Popovici; 26- Dimitrie Cantemir; 27- Alexandru Brad; Nicolae T[utu; 27- Liviu Rebreanu, Nina Cassian, Nicolae 27- Tudor Vianu, Neagu R[dulescu; 29- Ovid

29- Mihail Sorbul, Radu Cosa=u; 31- Eugen Lovinescu. Manolescu; 28- Dan T[rchil[; 30- Paul Zarifopol. Densu=ianu.